tSORIN M. RADULESCU

AMINTIRI DIN COTROCENIALE UNU| FtU DE,,BURGHEZO-MO$IER"

I

Cuprins

l']refa!5 .....'.'..9

l. Aqa cum imi amintesc de casa copil[riei mele........................... 15

2. Cadierul Cotroceni - cel mai frumos cartier din Bucuregti....... 19

3. Tatdl meu qi aqa-zisa mea origine ,,burghezo-moqiereasc6" ......28

4. Femeile din viala tatdlui meu... ........37

5. Arnintiri despre casa din strada Dr. Lister............ ......................52

6. Primul meu contact cu autoritdlile comuniste: evacuarea dinlocuinld........ ............... 59

J. Casa de vizavi de Facultatea de Medicin[, unde mi-am petrecut

cea mai mare parte din copilSrie. ..........................738. Vecinii noqtri........... ......................... 85

8.1. Foqtii proprietari ai locuinjei: Domnul qi doamna general

Hortopan..... ......... 85

8.2.VeciniidelaetajulI................... ....................978.3. Vecinii de la subsol.. ............... 107

9. Traiul zilnic: foamea - o frustrare permanentd pentru noi,copiii............ ..............113

10. Lenula .....................14411. Mdtuqa Mimi............ .................... 151

12. Pdrinlii mei............... ....................16212.1. Amintiri despre tata .............. ..................... 162

1 2.2. Mama -,,p r ezen[b cvasiabsentd" in timpulcopil[riei me1e............. ......... 191

13. Circril Krateyi * simbol de neuitat al Bucure$tiuluidin anii '50-'60......... ..................... ....................209

14. Mama mare qi stradaAbrud din fosta,,Mahalaua Draculul" .21215. Un fldmdnd in satul bunicului: prima vacan1dla1ar6............21716. Magia Tdrgului Mogilor........ .......226

17. Jocurile qi prietenii din copildrie. ......................23318. Farmecul unui loc aparte: qtrandul ,,Bragadiru" ....................26319. Stadionul ,,Repub1icii" din fostul cartier Uranus...................27020. Debutul anilor de 9coa15........... ..'.275

20.1. $coala primar5........ ..............27520.2. $coala gimnazial6... .............. 285

I21. Raiul qi magia vacanlelor qcolare ..................... 30g22.Primele mele lccturi .....................32123. Radioul in Romdnia deceniiior 5 qi 6, aqa cum l_am

receptat eu ................ ....................32124. Primele mele experienle de cinefil .................... 33g25. lncursinnile mele tirnpurii in lumea teatrului........ .................35226. Anii adolescenfei. .... 360

26.1. Primels iubiri gi frdnrdntlri aciolescentine......................36726.2. Atracliile qi avatarurile erotismului meu juvenii ............377

27. Moartea tatSlui meu ..................... 3gg28.Yia,ta mea qi a fratelui meu clupd rroartea tatci...................... 401

Postfa{r........ .................. 409

PnerelA

Am scris aceastd carte din dorinla de a oferi - at6t celorapropiali (familiei, prietenilor), cAt qi acelora pe care i-ar putea

interesa aceste arnintiri - o mAfiurie despre copil6ria mea $i ageneratiei mele, despre greut1file cu care s-a confnmtat fami-lia mea, la fel ca atatea alte familii, ?ntr-o perioadd ,,grea"(folosesc un eufemism!), atunci c6nd in Rorndnia se instaurase

un nou sistem politic, menit sd gteargd amintirile a ceea ce ,,afost" qi sd inducd false speran{e despre ee ,,va f1" .

Cafiea se inscrie, ?ntr-o bund m6sur6, in registrul literar inti-mist, al descrierii unor fapte care pot pdrea poncife cititorilor

Ei care nu prezintd, probabil, interes decdt pentru o categorie

restr6nsd de persoane: cele aparlin6nd familiei mele, cei apro-piafi ori aceia care s-au confiuntat personal cu evenimentele

din acele decenii. Aqa se qi explicd numeroasele episoade qi

detalii personale pe care le-am relatat cu privire la pdrinlii sau

la rudele mele, la prietenii din copilSlie ori la vecinii noqtri,

care au un caracter rnai pulin semnificativ pentru istoria poli-ticd awemii, consemn6nd, de fapt, un fel de istorie.fitmilialdsau istorie de casd ori chiar de cartier, dacd pot sd md exprimastfel. $i, nu in ultimul rdnd, istoria unei clase, cea de aare a

aparfinut tatdl meu.

Pe de alti parte, am simlit nevoia sd scriu qi sb public aces-

te rdnduri, cu speranfa nem6rturisitd cd vor exista qi alte per-

soane, in special mai tinere, interesate de acele timpuri care

au marcat profund destinul unor generalii, inclusiv pe acela algenerafiei din care fac parte.

Am selectat, in acest sens, cu precddere, acele intAmplSri

sau fapte relevante pentru dificultSlile cu care m-am confrun-tat datoritd originii mele ,,burghezo-moqieregti" qi am incercatsd reproduc cdt mai exact modul in care priveam pe atunci,

Icopil sau adolescent fiind, noile ,,r6nduieli sociale,, in curs deedificare in Romdnia. Titlul lucririi este, cred, semnificativ inaceastb privinfd.

Pentru o parfe din relatrrile mele m-am forosit de documentedin arhiva familiei, pentru artdparte n:r-am forosit retrospectivde ,,nremoria copilIriei,,, fragil-d,, desigur, ?n ceea ce priveqtesemnificalia unor evenimente, dar fideld in privinfa u n.*"_roase detalii, iar pentru celelalte pdrli legate mai ales de adoles-cenla mea, am utilizat filele unor jurnale asa_zis ,,intime,, saupersonale, unde am consemnat, din cAnd in c6nd, nu in modregulat, diferite ?nt6mpl6ri care mi s_au plrut ahlnci clemne denotat. Pistrez gi acum unele dintre aceste jumale, rnajoritateacompletate sumar gi neduse niciodatd p6nd la capdt.

La fel ca oricare lucrare d.e memorii, catteafilea are un pro_fund caracter subiectiv, poate qi ,,tezist,, motiv pentru aura ,r,o recomand acelor cititori care ar dori s6 gaseascS in ea doarfapte sau evenimente asa-zis obie.ive. Atunci c6nd abordeziun domeniu atdt de personal precum este acela al amintirilorsau memoriilor, este absorut irnposibil sd fii obiectiv. cum arputea un om sd se goleascd de sine, de amintiri, de impresii,de emolii, pentru a fi deplin ,, obiectiv?,' _ se intreba, pe bunddreptate, Octavian paler-.

Cartea mea nu este o istorie fideld a vremurilor pe carele-am trdit, a perioadei care cuprinde ,,obsedantele,, decenii5 gi 6 ale secolului trecut, ci a rememorare, bazatdpe IMA_GINI, a evenimentelor clin timpul copildriei qi tinerelii meleqi, in mod complementaq a semnificatiei pe care aln acor_dat-o atunci anilor petrecu{i sub regimul comunist, a ceea ceau insemnat pentru mine qi pentru farnilia mea anii regimuluicomunist. Unele pagini sunt inc6rcate de o puternicb nostal_gie, motiv pentru care s-ar putea sd pard cd,mi_am asumat, inmod veleitar, pretenfii riterare nejustificate. Nu sunt scriitor,

. Octavian Paler, Calomnii mitologice, Bucuresti, Editura Adevirul,

2010, p. 56.

l0

sunt de profesie sociolog gi acest fapt este evident, cred, dinIrurneroasele citate cuprinse in text, insolite de note de subsol

lirmuritoare.Nu neg cd modalitatea pe care am ales-o - aceea de a po-

vasti istoria din perspectiva copildriei sau a adolescen{ei -poate fi marcatd de numeroase omisiuni sau erori, dar ea are

calitatea, cred, de a reproduce, mult mai adecvat dec6t istoriile,,obiective" ale perioadei istorice in care am trdit, fapte, eveni-rnente, int6mpllri, tipologii umane, dintr-o epocd care meritdsI fie rememoratd. Atdt pentru faptul cd, ?n cursul ei, a fostinstaurat un nou regirn politic care a schimbat, in nTod flinda-rnental, temeliile Romdniei moderne, propun6ndu-;i sd ;teargdclin memoria colectivb cele mai bune tradilii gi valori nalio-nale, cAt qi pentru faptul c5 debutul ei coincide cu intreaga mea

copilSrie ;i a generaliei de care aparfin.Carlea insdqi nu are un caracter unitar sau cursiv, frind frag-

mentat5 de diverse digresiuni Ei detalii episodice, aEa cum le-a

inregistrat Ei selectat memoria mea. Multe amintiri pot pdrea

banale pentru cititorul nefamiliarizat cu atmosfera epocii pe

care am trSit-o, iar abundenja amlnuntelor cu privire la diferiteintAmpllri cu caracter personal i-ar putea plictisi pe aceia care

ar cdutain aceastb cafie evenimente senzajionale, neobignuite.

Ea este, desigur, o lucrare scrisl Ia maturitatea unei vdrste

,,asezale", dar pdstrAnd unghiul de abordare din perspectiva

copilSriei qi adolescenfei mele: (...) toate evenimentele dincare suntem ./dculi * observa cu multb subtilitate scriitorulMntild Horia, care a cdqligat, in anul 1960, premiul Goncourtqi a petrecut o scurlS perioadb din copildrie in cartierul Cotro-ceni -, oglindesc in acela;i timp trecutul care le determind ;iviitorul din care se des.fac tntr-un singur.fel, fn acord perJect

cu trecutul*. O asemenea simultaneitate izvoritb din succesiu-

nea evenimentelor trdite caracterizeazd gi etapele de v0rstd pe

- Vintild Hofia, Mentoriile unui .fost Sdgetdtor, Bucureqti, EdituraVremea, 2Al5,p.57.

ll

Icare le-am triit, pomind de la cea mai frumoasd dintre ele, ceaa copiliriei, qi continuAnd cu aceea a adolescenfei, qi pe caream incercat si le prezint in aceastd cafte.

Inainte de a o incredinla tiparului, mi_am pus intrebareadaci nu cumva notiunea de amintiri este prea pretenfioas5, !i-n6nd seama cd nu defin si nu am delinut o pozilie sociala, poii-ticd sau ;tiinfificd imporlantd, nu fac parle dintre V.I.p.-uri ;inu apar-fin acelor personalitdli cu notorietate ale ciror memo_rii meritl intr-adevlr date publicitd{ii. Singurul meu ,,merit,,,dacd md pot exprima aqa, este cd aparfinunei familii de fosti,,burghezo-mogieri',, care nu a suferit rigorile regimul'i comu_nist, stAnd in puEclrii sau la Canal, dal s_a confruntat tofusicu sanctiunile sale cele mai ,,bldncle,,, adicd cu... sirdcia. Osdrlcie lucie care m-a maLcat in tot tirnpul copilariei ;i multtimp dupd aceea.

Ezitdrile mele odatd inldturate, am clecis sd incredi'lezaceste pagini tiparului, invocdnd clrept scuzd faptul cd, aldftlride lucrdrile ,,stiintifice', absolut ,;eci" (aga_zis obiective), pecare le-am publicat p6ni acum in calitate de sociolog, u."u*jacarte de ,,suflet" era absolut necesarb. in primul r6nd pentrua cinsti memoria pdrinlilor mei, cu precddere pe cea a tatdlutmeu, in al doilea r6nd pentru a povesti copiilor qi nepofilormei timpurile pe care le-am triit si, nu in uliimul l€nd, pentrua oferi tuturor celor interesali o mir:turie subiectivd cu privirela viala fo;tilor (bwghezi, moqieri, mari qi rnici pr:opiietari,industriaEi etc.) Ei a copiilor ror minori i'primii ani aiinstar-r-rdrii comunismului in Rom6nia.

Nutresc insd speranla ci tot ceea ce rclatezin aceste pagini,inclusiv perceplia subiectivd a unor evenimente personale sausociale, va interesa si pe alli cititori care nu au ar.rrt ocaziasi trdiascd aqa cunl anr tr6it eu qi familiameain acele tirn_puri qi nu au stiut ce inseamni cu adevdrat foamea sau frigul.Fdri a-mi propune ,dramatizarea', cu orice pre{ a privafiuni-lor la care am fost supuqi, am incercat sdrelatez ceea ce mis-a prrut mie cE reflectd cel mai bine co'ditiile cu care ne-am

12

conliuntat atunci, desigur mult mai ,,avantajoase" decdt cele

rrlc altor numeroase farnilii ai cdror membri au tnurit in inchi-sorile comuniste, dar la fel de vitrege in ceea ce privegte sati-

sl'irccrea nevoii acute de supravie{uire.Primii ani ai copilSriei mele coincid, de fapt, cu primii ani

iri instaurdrii in Romdnia a unui regim politic care qi-a propus

sir l'acd din represiunea clasei sociale din care facea pafie tatdlnrcu un {el principal. De aceea, o parte importantd a amintirilorrrrcle vizeazi acest aspect.

Celor care ar putea interpreta conlinutul acestor pagini inrnanierd ,,freudiand", ca o formd de dejillare in raporl cu frus-tlirrile avute atunci, le spun c[ se inqald.

Personal, privesc inapoi frr[ mdnie, cu pesimismul retros-pcctiv detelminat de convingerea cd ar fi putut fi gi rnai rdu,

tlar qi cu amlrbciunea aceluia care incearcd s6-qi imagineze ce

s-ar fi intimplat dacd istoria s-ar fi petrecut altJbl..

- Existd - aga cum se qtie - o istorie contrafactnald, care incearcd

si ofere rdspunsuri la intrebarea: Ce s-ar Ji intdmplat dacd? Fiindconvins cd istoria reald nu opereazd cu contrafople, subliniereamea nu este altceva decAt un exerciliu de imaginalie: de pild5, ce

s-ar fi intdmplat dacd trupele aliate, in loc si debarce in 1944 inNormandia, ar fi debarcat ?n Balcani, dacd pte;edintele Roosevelt qi

Churchill ar fi cerut imperativ ruqilor respectarea Carlei Atlanticuluidin 14 august 1941, dacd mareqalul Antonescu nu ar fi fost arestat,

dacd rege,le Mihai ar fi avut vdrsta qi maturitatea necesare pentru a

evita deslbqurarea evenimentelor din 23 August in favoarea ruqilorqi comunigtilor; qi mul{i alli dacd, ce ar fi putut schimba destinulRomAniei la lncheierea rdzboiului.

t3

IMotto: De unde sunt eu? Sunt din

copildria mea. Sunt din copildria mea

ca dintr-o lard!

Antoine de Saint-Exupdry

1. Apa cuM iMI AMINTESc DE cAsA coPILARIEI MELE

O stradd cu castani, cu foarte mulli castani - aqa cum nu

a existat, probabil, niciieri altundeva in Bucureqti *, o varllung6, dogoritoare, mult intdrziatd, cu apusuri ro;ii, ?nv5-

p[iate, curlile inguste cu miros de pietrig incins, grilajele

solide ale po(ilor cu incovoielile filigranate ale metalului

ruginit de vreme, casele din jur * case albe, case galbene, case

roz -, case dintr*o altd epoc6, a pdrinlilor qi a bunicilor. Casa

oonoastrl", de fapt casa nafionalizatd in care am fost mutafi,

ca ufinare a nalionalizdrii propriei noastre locuinfe, era, pe

atunci, cu siguranfd, mai albd decdt celelalte. Pdstrez qi astiziin minte albul ei pur, in pofida ferestrelor din fald zdbrelite qi

vopsite in ,,verde de penitenciar" (teama de holi era o manie

a fogtilor proprietari!), aga cum imi amintesc cigmeaua veche

din fundul curfii, cu leava de plumb innegritd de cdldura atdtor

veri, alituri de maEina veche ,,Ford" pusd pe butuci de lemn,

mdrturie a fostei prosperitSli a domnului qi doamnei General,

foqtii proprietari ai locuinlei in care stdm, in fine, superbul

liliac milanez din fala casei, cu crengile care ajungeau p0n[la ferestrele noastre. Detalii nesemnificative penku al{ii, amd-

nunte de neuitat pentru mine.

Aici s-a desfrqurat toati copildriamea, cuatdtea amintiri, cu

oameni care au trecut de mult in nefiinfd, dar a cdror imagine

st5ruie pennanent in memoria mea. O lume a cdrei perceplie tot

mai evanescenti incerc sd o reproduc in cele ceurmeazl.

l5

t*

Pe vremea aceea - parcd nici n_ar fi fost, aqa de repede autrecut anii -, nu eram dec6t un copil, o fiinfd fdrd identilte pre_cisd, care de-abia deschisese o.hii lu viall ;i se intreba de nucurnva capdtul lumii incepea sau se sftrqea ;., td.;;;,|;;trecea prin fala casei noastre, cu castanii bdtreni (nu exist6,cred, ceva mai frumos, mai melancolic, dar qi mai statornic,decdt ace;ti castani bbtrdni!), care_qi ?ntindeau coroanele stu_foase sus, sus, pAnE deasupra casel,or din jur, ;i cu parcul dela marginea strbzii noastre, unde bdteam mingea ;i unde neprindeau, pdnd tdrziu in noapte, jocurile copildiiei. Ne jucam,de asemenea, in curtea ingustd, dar luminoasl, a casei noastre,unde erau copii mulli qi vecini pu{ini, unii dqmbnoqi, care secertau mereu intre ei, allii prietenosi, care ieqeau seara sd semai rdcoreascd qi sd stea de vorbi pe bdncile din fontd verdeinqirate de-a lungul bulevardului.

Casa noasfi:5 - leagdnul copildriei mele, pe careJ visez qiacum, deEi nu mai locuiesc de mult acolo _, se af.la undevape la mijlocul bulevardului de castani (pe atunci se numeaB'levard'l Ardealului, apoi Dr. petru Giza, iar astlzi EroiiSanitari!), chiar vizavi de poarta principall a Fac'ltilii deMedicind, o casd albb (cred qi in piezent c6 eracea mai albbdintre toate, md obsedea zd. acestali pe care_l identific acum cupuritatea copil'riei!), cu amintiri albe, amintiri negre, amintiridin vremuri de demult, pe care nu mi le poate qterge nirnenidin memorie gi mai ales din suflet.

Aldturi de casa noastri era un teren viran cu o funclalie ldsatbin palagind, proprietatea unui cioban bogat care iqi p5;teaadeseori oile acolo, teren ,,plombd,,, pe aur" uuau sd se ridicepeste cAliva ani o vildcochet6, cu patru apaftamente. in g.*puaflatd dedesubful fundaliei pe care o numisem, inmanjerd,rdz_boinicS, ,,cazematd", puneam la cale numeroase pozne copi-lSreqti, nejucam de-afizboiul, de_a hotii si vardiqtii, de_a omulnegru ;i cdte qi mai c6te aite jocuri p"'.ur" te mal 1ln -int" fiastdzi, pentru cd nimeni nu uiti at6t de ugor jocurile minunate

t6

nlr' copilSriei. La fel ca qi ,,bara" din fala mdceldriei din strada('rrrrrl Davila, care a constituit un loc de socializare pentru

p1r'rrpul de copii gi adolescenfi din care a fbcut pafie regizor-ul

lrrlurrtat de mai tdtziu, Mircea Veroiu, vecin cu noi de carlier,

r'lrzcrrrata reptezenta un obiectiv emblematic, extrem de atrac-

tiv pcntru grupul nostru de prieteni din Bulevardr"rl Ardealului.in fala casei se intindea bulevardul de castani, strdbdtut pe

rrlrrnci de maqini puline, dar de biciclete qi c6ruJe multe, de

lrrlcta ldptarului care-qi nota cu tibiqir, pe falada casei sau pe

lrtrirltS, cantitatea de lapte livrat, qi de oltenii cu cobili1d, care

virrcleau de toate, dar mai ales fructe, zaruavaturi proaspete,

pr.r;te, flori eto. Mi-aduc incd aminte de sacagiii, bragagiii,viinzdtorii de inghelatd ori de seminle, de negustorii ambulanli,clrivu{ele, co;arii, geamgiii, tiietorii de lemne sau flaqnetarii,cirrc treceau adeseori, tot mai rar, prin fala porlii casei noastrc,

pcrsonaje pitor:egti dintr-o epoc6 revolutd, care iqi incheiase

rlc.ja ciclul de existenld. ,,Survivals" personaje qi elemente

sirnbol, care mai supravieluiau incd din perioada epocii inter-lrclice, dar care aveau sd dispar[ treptat, fiind inlocuite de sim-bolurile neprietenoase a1e noului regim.

in spatele casei qi aldturi de ea, casele qi gr'ddinile vecinilor,cu cireEele, caisele sau zatzdrele roditoare ;i dulci, cu gutuilegalbene Ei gustoase ale toamnei, cu at6tea fiucte rdvnite care nc

ispiteau pe noi, copiii, sd escalad5m gardurile qi sd ne infrup-tirm din ele, in ciuda interdicliei severe a pbrinlilor exasperafi

clc reclamajiile repetate ale proprietarilor, care numai rareorircllqeau sE ne surprindd asupra faptului, iar atunci cdnd reu-qeau, foloseau cu sdrg nuiaua, pentru a rdzbwa pagubele pro-

duse de noi cu acea inconqtien![ a copildriei, care ne indemna,

an de an, s-o ludm de la capdt.

Au fost locurile unde mi-am petrecut copilSria ani de-a r6n-

dul, pAnd in vremea maturitdlii mele timpurii, atunci cAnd des-

tinul a decis cb este timpul sd plec, frl6 drum de intoarcere.

Pentru cd aqa este gi copilSria: un drum pe care nu te mai po{i

intoarce decdt cu g6ndu1 sau cu visul.

t7

TUn capdt de drum sau un inceput de drum, de fapt, toa

copilSria mea de care mi-e tare doiastd zi, chiar dac6 astdzi avelst_a bunicilor. A;a cum a fost, aga cum am fost... Cdndva!atdt de mult de atunci!

1B

l. Cnnrrrnur CorRocnNI - cEL MAI FRUMoS CARTIER DINBucunr;rI

M-am ndscut pe strada Dr. Listel intr-o viliqoar6 apa(inAndIrrlfilui meu, nu foarte impozantd vdzutbdin exterior, dar extrem

rlc confortabilS in interior, insi intreaga mea copildrie mi-am

lrelrccut-o intr-o casd n{ionalizatd din Bulevardul Ardealului(rk:nurnit ulterior Dr. Petru Groza qi apoi Froii Sanitari). AmbeleIocLrinle erau situate in cartierul Cotroceni, cel mai frumos car-

licr, in opinia mea, din Bucuregti. Era qi mai este una dintre cele

rrrai elegante qi mai vechi zone ale Capitalei, provenind dink-unsirt atestat fie in timpul domniei lui Mihai Yiteaztil (1593-1601)

clupd unele surse, fie in timpul domniei lui $erban Cantacu-

zino (1678-1688) - conform altor surse.

Cotroceni - cunoscutul cartier Cotroceni, unde se afld Sil'alotul Cotroceni, sediul Administraliei Prezidenliale a Romd-

ttiei, Si-a luat numele de la verbul regionalist arhaic ,,a cotroci";Cotroceni era un vechi sat, atestat documentar pentru primadutd in timpul domniei lui Mihai Wteazul; in 1671, satul a intratin proprietatea mqrelui logffit $erban Cqntqcuzino; acuzat cdurmdrea sd devind Domn, Si-a atras ura domnitorului Gheor-ghe Duca, fit'nd nevoit, astfel, sd Jugd penlru a-Si salva viaya;

scdparea. a gdsit-o in Pddurea Cofrocenilor, unde a stat ascuns

lrei zile, iar drept mullumire a ridicat pe un ldca; de cult maiveclti ofrumoasd bisericd de zid: mdndstirea Cotrocenilort;

Pe la 1600, Pddurea Cotrocenilor era loc de refugiu pentrucei care doreau sd le Jie pierdutd urma - pddurea deveniseeucunzdtoarea tdlharilor ;i nelegiuililor. Numele de Cotroceni

I De unde vin numele cartierelor din Bucure;ti - Cotrcceni (http:llwww.palo. roi a/de-unde-vin-numele-cartierelor-din-bucuresti-cotro-ceni-178579).

t9

Ti se trdgea de lct verbul ,,a cotrnci", care insemna in acere vre-muri ,,a te ascunde", ,,ct-li pierde urrna". in aceea;i piidures-a ascuns ;i $erban Cantacuzino, in 1678, acLtzot iinrt

"aunehe;te fmpotriva domnitorult,ti Gheorghe Duca, pentru a,iluu puterea. Trei zile a stat asclms Cantacuzino tn pddureaCotroceni, inainte sd ./ttgd la turci, trnde avea sd hene/iciezede ajutorul pa;ei. Cdnd s-a intors fn lard, tn semn cle multu_mire.fatrd de localnici, a ridicat o rndnd,stire (fntre t680-1682)in Pddurea Cotrocenilor (Jlterior ;i_a construit ;i un palat inaceeaqi pddttre, inloulit mai tdrziu cu palqtul Cotroceni2.

ln concordanld cu alte infonnafii, cartierul, ca atare, ct)topografia sa acfuald, cu o pat1e a fiumoaselor sale strdzi, da-leazd din anul 1920:

Pulini ;tiu cd existd un verb, un arhaism, ,,a cotroceni,,care inseamnd ,,ct cduta, a scolociprintr-un crdng dupd.v6nat,,.Cartierul a.fost construit pe un crdng in anii ,20, ostrovulDdmbovilei, rdul.fdcea meandre, t I2 ijungea pdnd ttncle esteacum Parcul Romniceqnu. Biserica Ele/ierii Veche a fostprinta bisericd din zond ;i cam pe unde e acum $coala Ii0 ct

.fost inainte un cimitif .

O parte din acest cartier a fost construit5 ins6 cu mult ina_inte, imediat dupd edificarea palatului Cotrocenri, in anul 1g95,operr a arhitectului francez paur Gottreau. paratul a fost ridi-cat pe ruinele palatului vechi, locuit de Barbu $tirbei qi Ale_xandru Ioan Cuza, care a fost dirdrnat aproape in intregimea.

Casele din cartier au fost, de la inceputul consiruclieilor, evidenliate de un stil arhitectonic unitar, caracterizat de

2 Yezi,: hte:l/blog.hotelguru.rolclescopera-romania_7-lucruri-pe-ca_re-nu- l e-stiai-despre-bucuresti/.3 Yezi: http;//www. bucurestifu.ro/povesti/dinu/.a Istoria Palahilui Cofioceni (hfi:p://www.scritub.corn/afia-culfura/ISTORICUL-PALATIILUI-COTROCEN

19 437 S.fl"tp).

20

sirnplitate, armonie Ei absenla oricdrei fantezii urbanistice, cusuprafe{e mici ale curlii, dar cu interioare luxoase ;i confor-lrrbile. Carlierul Cotroceni a fost Ei mai este, in integralitateasrr, o zond ultracentrali, elegantd qi ,,aerisitb", alcituitd dinstrirzi purtdnd nume de doctori gi care era locuit[, in timpuluopildriei mele, in cea mai mare parle, deJbSti:Jb;ti militari de

tnrier6, fo ; t i rniniqtri,/o;li oarneni politici, /b ; t i pr ofesori, Jb ; tirrvocali saufo;ti magistrafi cu notorietate, intelectuali de mare

lirrutd gi personalit6li celebre din elita qtiinlificd ;i artistici.i'.' marea lor majoritate, erau reprezentan{i ai ,,micii burghe-'r,it", nici siraci, dar nici extrem de boga{i. in general, cu unelecxceplii, erau nurnai persoane din ,,lumea bun5". Am cunoscuto parte dintre ei, unii au fost chiar vecinii mei.

,,Strdzile Herescu, Turnescu, Lister (subl. mea), Petrini,llagdasar, Marinescr.t, Iatropol, Davila. Sunt doctori din altelimpuri. Acum sunt nume de strdzi in cartierul Cotroceni, un

Irrc tdcut, curat ;iplin de atnintiri, cu vile Ei vili;oare cochete,

ridicate intre cele doud rdzboaie mondiale (...). <(...) Dacdslrdzile erau cu nume de doctori, locuitorii erau in genere

ntilitari. $i erau militari care-qi aveau sarcinile in.jurul Pala-lului Regal (...). O bund parte din cartier a.fost construitdpentrL{ personalul Majestdlii Sale, Regele Ferdinand, colonei,generali (...). Marele bulevard dinfala Facultdlii de Medicind,

care s-a numit cdnd Bulevardul Carol alll-lea, cdnd BulevardulDoctor Petru Groza, acurn Bulevardul Eroilor Sanitari, avea

pe o parte ;i pe alta castani bdftAni carefdceau unfel de boltddensupra. Pdnd cdnd s-a intrutdus troleibuzul ;i a trebuit, dinpricina.fireloa sdfie tdicgi. Te plimbai pe dedesubt cct printr-unlabirint. Cdnd veneai vara din centru, aici ercr cu doud-treigrade mai rdcoctre qi mai pldcut. $i erau celebrele apusuri de

soare din Cotroceni. Mihail Sqdoveanu venea sd vadd oceste

apusuri ro;ii.fbarte fl.amboaiante din cartier Nu era un cartierde bogdta;i, cum era cartierul Bonaparte, bundoard (n.r. - fntre

Calea Dorobanlilor ;i Bulevttrdul Aviatorilor)>, i;i deapdnd

21

Iamintirile scriitorul Berybu Cioutlescu, -fiul marelui critic $er-bctn Ciocule,tcu, care louieqte intr-una din ctceste vile dinCotroceni (....)t.

Exceptdnd pe cei din mica burghezie, in caftieml Cotro-ceni locuiau si persoane sdrace, unele aflate in slujba celorcu ,,stare" (in calitate de qoferi, jupAnese, femei de serviciuq.a.), altele stabilite intAmpldtor in zond si care ocupau locu_rile cele mai modeste din locuintele cartierului (subsoluri saumansarde, de exemplu). Regimul comunist a determinat nive_lareapa\iald a acestor diferenfe de clasb, iar o parte, destul deredusd, a nomenclaturii s-a mutat in acest cartier.

Cotroceniul nu afo,st un cartier doar pentru bogali (...). Eraun cctrtier burghez, dar locuiau ;i amdrdtri. (...). ,,Legendete,,locale aratd cd, in Cotroceni, se trdia bine. Copit in pet.ioadainterbelicd, Gabriel Drdgan i;i aminteqte, de parcd ar /i.fostieri, utm venealt pe strdzile pavate, trrldnd din toli rdnmchii,brdnzarul, zarzavagiul, bdiatul cu pe;te, brutarul, iaurgiul.,,Era o prosperitate de nu-fi tenea sii crezi. Aduceau icre deManciuria in nirste recipiente ditt porlelem, puse in gheald. Iarpe;tele, adus tot in ghealii, incd mai mi;ca atunci cdncl i! u.tm_pdrai", zice Gabriel Drdgan (...). Afldnctu_se atdt cle aproapede Jitmilia regald, oantenii de aici se obi;rutiserd ctt prezen{amonarhilor -yi zvonurile de lo atrte cle parcd ar /i Jbst in pro_pria ogradd. Regele Mihai ie;ea adesea pe strddulele aldttu.atepalatultti ,si-i mdngdia pe copii, ii intreba de ,ydndtate6.

5 Cbtllin Pruteanu, Apusurile ro;ii elin Cotroceni,,,Jurnalul.ro,,,7 noiembrie 2005(http:lljumairl.rolvechiul-site/old-site/suplirnente/editie-de-colec-tielapusuri le-rosii-din-cotroceni-3 3 gT g.htm l).6 C o tro c e n i, c a r t i eru I b urgh e z (h ttp ;l/www. e v z.r o / c otr o cer:r i -cartie-rul -burglrez-4 4 43 60.html).

22 23

l{cunind mai multe informa{ii pe care 1e-am identificat dinrlivcrse surse, am putut alcdtui, in anii recen{i, o listd (incom-

lrlulir) cuprinz6nd urmdtoarele personalit\i carc au locuit int'ru'ticrul Cotroceni qi str6zile unde au stat:

ctctori (regizori) qi interpreli de operd: GEORGE TRES-

llAN (Sf. Elefterie); ION FINTE$TEANU (Dr. Obedenaru);( il{. VASILIU-BIRLIC (Dr. Pasteur);regizorul qi actorul VLA-I )lM IR MAXIMILIAN (Sf. Elefterie); baritonii Nicolae Herlea(l)r. Lister) qi Octav Enigdrescu (Dr. Nanu Muscel); VASILICAln STAMAN (Dr. Lister);regizorul DINU COCEA (?);tegizo-rrrl MIRCEAVEROIU (Dr. Gheorghe Marinescu); MELANIA('AI{JE (Sf. Elefrerie);

- scriitori: MARTHA BIBESCU (Intrarea Costache Negri);

loN BARBU (Carol Davila); HORTENSIA PAPADAT-

I I IINGESCU (Bulevardul Ardealului, denumit ulterior Dr. Petru(iroza qi apoi Eroii Sanitari); NAE BATZARIA alias MO$liNE (Dr. Gheorghe Marinescu); ION MINULESCU qi LIVIUI{IIBREANU (Dr. Gheorghe Marinescu); ADRIAN MANIU(SL Elefterie); OCTAV DESSILA (Bulevardul Ardealului);

MARIN PREDA (Dr. Herescu); $ERBAN CIOCULESCU(l)r. Turnescu); VINTILA HORIA (str. Costache Negri);

- alte personalitdli: pictorul DIIMITRU (DIMfTRIE)(;llIATA (Dr. Clu:iet); sculptorul OSCAR HAN (Dr. Capqa);

criticul de artd G. OPRESCU (Dr. Pasteur); biospeologul

I|MIL RACOVITA (?); zoologul CONSTANTIN MOTA$(Dr. Capqa); geologul-paleontolog ION TH. SIMIONESCU,pregedinte al Academiei Romdne (?)(?); juristul ALEXANDRUOTETELI$ANU, rector al Universitdlii Bucure;ti (Dr. Pasteur);

chimistul pedolog NICOLAE CERNESCU, membru al Acade-

miei RornAne (Dr. Grigore Jdranu); generalul CONSTANTINANTON, geful Jandarmeriei Romdne (Dr. Marinescu); profeso-

rr"rl universitar GHEORGHE I. BRATIANU, membru al Aca-

demiei Romdne (Dr. Lister); sociologii ANTON ;i $TEFANIACRISTESCU GOLOPENTIA (Dr. Lister); sociologul TRAIANHERSENI (Dr. Radovici); juristul ANIBAL TEODORESCU,

Imembru corespondent al Academiei Romdne (Dr. Lister); caricaturistul ;i regizorul de filme de animalie NELL COBAR(Bulevardul Ardealurui); matematicianur GHEORGHE VRAN-CEANU, membru al Academiei Romdne (Dr. Herescu); bale-rinul VICTOR VLASE (Dr. Clunet); campionul de ciclismMARINNICULESCU (Dr. Clunet); campionul olimpic DUMI-TRU PARVULESCU (?);

- oameni poritici: DUMITRU IUCA - ministru de Interne(Dr. Lister); ARMAND CALINESCU prim-ministru(Dr. Clunet); ANAPAUKER (Dr: Koch); NICOLAE qi ELENACEAU$ESCU (Dr-. Lister).

Pare interesant, cred, sd semnalez faptul cd ?nqiqi sofii Ceau_sescu au fost, o scurtb perioadb de timp, in anul 1946, veciniinoEtri pe strada Lister. Noi loc'iam lanr. 61, iar Ceauqe;tii lanr. 63. Eram prea mic (aveam doar cAteva luni!) ca si qtiu asta.$i nici pSrinfii mei nu cred cd au qtiut cine a fost vecinul lorpentru scurtd vreme:

(...) i" reclamalia inaintatd secliei cle ccrcrre cle cdtre doudactittiste se spune cd ,, tovul Ceau;escu ,, pelrecea abia cloud-treizile din sdptdmdnd la Bucureqti in vara tui 1946. Dat. cuplulstabilit in strado Doctor Lister 63 beneficia cJe trei camere crelocuit plu,s anexe (bucdtdrie, baie ;i hol). Iar in cqsa aceastamare, primitd de la partid, Lenula se purto mai rdu ca pro-prietdresele, rec/amau tovard;ele repartizate, provizoriu, sdlocuioscd fn cea moi micd dintre camere. Co ,sd scape mairepec{e de ele, Ceauqe;tii le-att ingrddil accesul la bttcdtdrie;itoaletd, ;icandndu-le ;i pe chestiuni de morald! Nici moclestia,nici onestitcttea de a-i reprezenta pe sdraci nu_i carac:teriza

24 25

lu' Cleau;e$ti. Deja in 1949 erau muta{i fn inima Cartieruluil'r'itniiverii,, pe Herdstrdu nr 2V.

Dincolo de aceastb vecindtate ,,ilustr6" de care ,,s-a bucu-

rirt" familia mea chiar in anul in care m-am ndscut, merit6 sd

srrlrliniez lbptul c6, nu se gtie din ce cauz\, fiumosul cartier( 'otroceni a scdpat de planurile devastatoare de,,sistematizare"rrlo dictatorului, reuqind si evite dorinla acestuia de a supune

colc rnai vechi qi pitoreEti zone ale Capitalei unor distrugeri cu

cirlircter ireversibil: Casele vechi din Cotroceni au scdpat ca

1tt'in urechile acului de hombardamentele din cel de-alDoilealli:boi Mondial ;i de planurile lui Ceau;escu de a transJbrma

r' t t r I ierul intr-un I acg.

lstoria cartierului rrta" *i-lnt petrecut copilSria este multrrriLi vast6, mai pitoreascl qi mai interesantd decAt am incercatsri o prezint eu in paginile anterioare. S-au scris multe paginitlcspre fiumuse{ea qi eleganla acestei zone de excepfie a Bucu-lcq;tiului, dar pulini sunt aceia care au trbit acolo qi s-au identi-llcat cu istoria lui vie din anii '50-'70 gi sunt, probabil, qi mai

1rulini cei care s-au plimbat, aEa cum am frcut eu, pe fiecarcstradl a Cotrocenilor, explordnd cu interes fiecare loc, fiecare

cirszi, fiecare parc, odce colliqor care imi st6mea curiozitateancstdpdnitb la vArsta copildriei.

Despre Earmul deosebit al Cotroceniului a amintit, intrerrrulli al{ii, cunoscutul arhitect $erban Sturdza, care mi-a fostcoleg de qcoald qi vecin de cartier qi care, la fel ca qi mine, a

cutreierat toate strdzile, parcurile gi grddinile acestei minunate

zune din inima Capitalei:

/ Lavinia Betea, Cd,sdtoria lui Ceau;escu,in,,Adev5rul", 30 septembrie

l{)15 (http:/,lbetea.rolindex.p1tpl20l5l09130/casatoria-lui-ceausescu,f.N Cotroceni, c artierul b urghez, ",gtirileROl-.ro",

25 mai 2007 (htQ:l /st i rile.rol.ro/Cotroceni-cartierul-burghez-53583.html).

IM-am ndscut (...) i, Cotroceni, cartier interbelic, cu case

nici .tcumpe, nici ie/iine, cu suprafeye nici mari, nici mici,c-u un ;arm qnutne pentru cei care locuiau aici. Eu eram Stla doi pa;i de scoald, $coala 150, ;i la doi pa;i de biserf-cula Sfdntul Elefterie, unele m-am;i cdsdtorit. Totttl afost caintr-un sat pentnt mine. pentru un copil, fn anii 50_'60, eraun loc.foarte comod qi pldcut de locuit. pe tdngd strdzi qialei, existau grddini ;i era un anumit.fel de a pir"urgu

"o)_tierttl, sdrind gardurile din grdctind fn grdclind, in cdtttareaprietenilor de pe alte strdzi sau in vdndtoareafrttctelor. Eraqi este un cqrtier unde sunt cire;i, cai;i, corcodu;i, strugtu,i;i chestia asta era foarte atrdgdloare. Erq o comttnitate, uncartier care funcliona bine. Cet pulin a;a l-am percepu:t eula vremeq copildrieie.

_ La fel ca si alli copii din cartier, printre care Serban, colin_dam vara toate aceste locuri, md jucam pe maidane, sdreamgardurile caselor, curegAncl ilicit fructere din grrdinile veci-nilor, iar iarna mergeam cu colindul pe rnajoritatea strLziloracestui cartier qi la slniu;, pe ,,!d.c6lie", in vArful dealul'i Ro'r-niceanu, de l6ngd $coala Superioard de Rbzboi * asa cum senllmea, pe atunci, Academia Militard. in cursul acestor pere_grindri am intAlnit, nu o dat[, personalitdli de excep{ie .u." uulocuit in acest cartier, oarneni care au insemnat ceva pentrucultura qi viafa social-politici romAneascd, supravieluitori, inmod miraculos, ai regimului de exterminare din primii ani aiinstauririi comunismului ?n Romdnia. pe alf i, qi mai mul1i, nui-am putut ?nt6lni, nu aveam cllm: erau deja displru li la Canalsau in terifiantele puqcdrii comuniste.

Personal, m-am mutat din cartierul Cotroceni de mai multiani,la o varstd de deprinr maturitate. Nu am

'itat insa n'icio-

datd acest cartier al cdrui fonnec il resimt incd ;i astdzi qi de%

e Minrna Bardulete, Bucure;tiul arhitectului $erban Sturclza; ,,E unor a'y i m p ro v iz a t ", 3 mai 20 r 3 (http : I / www. b3 65. rolbucu re-tiul-a rh i -tecflilui-erban-sfurdza-e-un-ora-facut-la-repezeala

I g96 I 6.html).

26 27

t'rrre m5 leagd atdtea amintiri din timpul copilSriei qi tinereliirrrcle. $i ori de cdte ori trec pe acolo (se intdmplS, e drept,

rk:stul de rar!) rememorez lumea de ieri, oamenii care au fost,

;rirrinlii, vecinii, prietenii sau cunoqtinfele, intAmplSrile care

nr-au marcat qi pe care nu le-am uitat nici astdzi.

in vilele cochete de pe strdzi cu nume de doctori din altetirnpuri locuiesc oameni cu pisicile ;i cdinii lor, care le mai lintlc urdt. Ei au Jbst, pe rdnd, vecini ai regilor Romdniei, ai dic'ttttorilor;i apoi ai pre;edinlilor de mai tdrzitt. Din tncdperile(t,\cunse bine de draperii de epocit, urma;ii fo;tilor burghezitlu aici, pulini Ia numdr acum, incd mai pdstreazd poveSti des-

ltrc cartierul parcd odonnit, dar viu;i colorat cdndva (...)10.

| 0 C o tro c e n i, c ar t i e ru I b urg h e z,,,qthileROl.ro", 25 mai 2007 (h|tp : I Istirile.rol.ro/Cotroceni-cafi ierul-burghez-5 3 5 83.html)"