II

l,llrr

il'*'+1yi.",3;:,'#]t'ueii legii ri a individuariririi sir,,^-...

ffi'fftt*rl,ffi**g1#*i,tilffi tr*#****'fr ',,,,J,iffi

CAPITOLUL XIX

VIATA CETATILOR ISTORICE

/

l

' I

*r,ii, Introducere in ,Politica,,. Arn vorbit pini acum desprei irturea dreptiti i. f5rX^a.ar.ea in ,r.J".. spagiul in care-se&sivirreqte dr€ptarea, r;r;-"-i. 'r.i.; ' i" principarur subiectf_1.-^:I^*.jt; dr.ptat.a,^ua;.;....r"r.;. 'A'* tacut asa din ne_#i:.f

de a expune in ordine ,ubieciele-;;;; il-*"i;r"LDreptatea este r irtutea .intreagi in ordinea..sociali, este

ll:ltill prim care tr.bu;." ,J*?lr.r_,n. ordrnea sociali.oRstorel spune : ,,Dreptatea .rr. ,r., -l.r.r;,

;"li,i; #;i-;roprezintl ordinea.rn.i .ro.i.rI;i'p;llri;,,crrepratea e jude_

fjl-" ceea ce. e -drept.. (E.t,iia iliii)ro,ra, 1253 a 39).ureptatea e politicl.. pentru- ci ro.i.t"t.u p"tlil,.;^ i;;, dir;ri;,o mai compretl .i'a.r3rii.$r; a."-rili.rare esre 5i cadrult T"j propiie. p.niru r."lir"'i.l j.;or;ri,.

. nrrsrorel lsr lmDarte .in doul p5rli principaie filosofiagracticx : .in Etica, iare ni ,-" t."nr-i, in trei forme : Mareagytcd, licy ewaemicd. .si Etica--i;iii"rt;ri, rt ^i;" .p"ii;i;r..

F gcup' de virtutea dieptigii t" it;J.'t" p"i;rir" ^r;;;r';;i

Problema cetiqii, atil {i,i ;il aT'.[a... ontotogic cit qiocontologic, urmirind.,; .-"d; ."- ,iril.tilile reale gi cumtrebuie sI fie cetatea idealX.I'/t+i; I ^

&"d,::::, ^:etdSii. Aristotel i9i definc$te_ metoda de cercerare,4;i;".'":irlt'.1 l:.tt'a

un exemplu de metodologi" " fii-

c"l#j":':ll i",s""5*1.. "C_a ei- in alte p;rs;, #ebuie's;---qr!.am compusul pini la elementele

""r. .ru-rnui po, n

233

I

descompuse care sint p5rgile cele mai mici ale tuturor [ l-cruri lor), la fel, examinind din ce e compus, vom in(elese',(Etica nicomachind, 1252 a 18). AceastS- parte infimi eiteindividul care nu poate si existe singur. Elementul masculi irse unefte ir-r mod necesar cu elementul feminin. Dar tot inmod necesar, cel care comandl se une$te cu cel care estecomandat ; cel care prin naturi e stipin se une$te cu celcare prin naturi, este sclav. Dupi Aristotel, existi stlpiniprin naturi Ei sclavi prin naturi, necesari penrru desivirsi-rea, impreuni cu femeia gi copilul, a primei uniti l i sccirle,casa, familia. Apoi urmeazi ,,unitatea de mai multe case",co.muna, care l1u e altceva decit o dezvoltare fireasci a fr.-ml l le l .

Det'iniSirt cetit{i i . ,,Viaga in comun a mai multcr conturrceste p inX la urmi o cetate." Dar cetatea nu d i fer l num r id in punct de vedere cant i ta t iv de uniuni le socia le mai mic i ,din care ea izvori;te, ci qi din punct de vedere calitatir ' .Aceasti diferentri calitativi consisti in independen;a ei. incetate sint satisficute toate necesitltr i le materiale gi morale alcornului ; cetatea, formind un tot, nu are ner.cie de nimic di 'r,a far5.

Independenga aceasta constituie sfir5itul unei evoluqii de-terrninate cauzal, dar este totodati gi ur-r scop. Omul arcnevoie de viala ir-r societate, dar ir-r acelaSi t imp o ceuti :el cauti s[ creeze o societate independentii, cetatea, pel]rr-r)cI prin natr.rri el este o fi inql sociali (zoon polit icon) (Etic,inicontacbici, 1253 a 3). Dar independenle nu e scopul f inalc i precede acest scop, f i ind o condi l ie necesar l acestu ia. i r rcele din urm5, cetatea vizeazi ,,traiui bun". ,,Telul cetlt i ieste traiul l>un" (Polit ica, 1280 b 39, 1,278 b 22, t252 b l i).Numai acolo unde indepenclenqa este considerati ce elemental ,,traiului bun", numai acolo ea poate fi conceputi ca 1elf ina l , dupl forrnula . ,soc ietatex t ra iu lu i bun pentru fami i i i r ipopoare l ine de o v ie l i per fect i ; i independent l " (Pol i t i t ' , i .1 2 8 0 b 3 r ) .

f elul cetipii. Traiul bun este penrru Aristorel traiul con-fo-rm virtuqii (1280 b 5). De aieea, prima griji a cet;li iadevirate este virturea (1280 b 5) $i apoi eduialia pentrirvirtute. Virtutea este a;adar o condilie necesarS, nu singurrr,

234

dar cea mai important; pentru apropier;Ba de fericire, careeste lelul oricirei activitSli umane. $i pentru ci virtuteanu poate f i despirlit:a de raliunea justi, nici f ericirea nuooate l i despir t i r i de ea.'

Jelurile'vielii individului 9i ale cetili i par pentru incepr'rt,"X coincidi. Aceeasi virtute duce spre aceeasi fericire : si tt.r-

ill

f,. si coincidi. Aceeaqi virtute duce spre aceea;i fericire ; gi to-i tugi, existX deosebiri importante care trebuie semnalate. Nfairi ' intii, nici virtutea, nici fericirea nu se desivir$esc in om, ci'

doar in cetate. Vorbind despre ,,sfir$it" Aristotel spurte :

,,De fapt, e acelaqi lucru pentru indivicl gi pentrr.r cetate ; dara apara $l a salYa c€ea ce apar$ll le ceta[lr e un lucru l l latmiieg gi mai perfect ; ceea ce e pl5cut pentrlr individ e rnaiar;;;r ' r i t"i i cl ivin' pentru ur1'. popoi ,r.., p.ntru cet;\ i"(Etica nicomacbicit, 1094 b 7). Viituiea este exercitati com-plet doar in cetate, g i numai in ceta ie i5 i poate ar i ta omulforta morali. Numai in cetate se unesc c,.rndil i i le educalieiqi ordinea legali, obignuindu-l pe om sX trl iascl conform vir-tu1ii. Acolo unde aceste condil i i , intr-o oarecare mlsur' i, nuse unesc, nu avem o. cetate propriu-zis; ci doar^ o alianlXcare organlzeaza coexrstenta cltorva oalllenl sau citorva gru-pur i ( t780 b 52) . E inut i l , desigur , s i subl in iem cX roatet..rt." se desiviriesc in cetatea ideali, al cirui qel este vir-tutea in forma cea mai completi gi ader'5rata fericire careizvoriqte din ea. Dar Aristoti l ab.-,rdeazi dincolo de aceasticetate ideall si cetit i le reale, gi r-rea si defineascX in acestdomeniu relativ mai inti i lelul diverselor cetXli Ei condil i i lein care acest lel se realizeazi mai bine. Dar pentru un iel

. de valoare relativX sint mai accesibile acele mijloace care

diferi de virtutea purX. Printre aceste mijloace virtutea puri

este inlocuitl de diverse virtuli polit ice care diferi de ea,

fi indu-i inferioare. Sint virtuqi doar prin aceea ci sint mij-

loace eficace de atingere a ieluli lor de valoare relat' ivi din-

t r -o cetate i rnper fectX.

Problemele gi structura ,,Polit ici i". Astfel, lui Aristotel

i se pun doui probleme distincte. Problema cetit i i ideale

."r. d.r.. la fericirea absolutl prin virtutea purX, 9i problema

cetXqilor neideale, care i5i au fiecare propria 1or virtute po-

lit ici, care nu e cea perfecti Ei care duce la o relativi buni-

st f,re.

235

FXri sx intrim in p'oblema atit de controversati a struc-turii Politicii, a inregialitigii texrului qi a r..i.i J. .;rii i.,care esre repertizati, e uti l sd examindm mai inri i ;;;;"i_blul toarte corn-plex al cetigilor isrorice, 9i cele mai impor_tante. prorecre. de gut'ernare. DupI ce le vom fi analizjt siexamrnat crrrrc, \ iolrr trece la organizarea cetigii perfecte,ideale.

Dwrat.a Si continuitatea cetdsii. lrrainte de acest examerla lent se iT,pu.n c i teva obserr .aqi i r a labi le penrru o. i . . . . i " r . .

r -a suDl ln lat prna acum laptu l c i cetatea este o socie_rare de oamenl care se. caracrerizeazl prin independenli, ciaceasti societarc s-a. nXscut ,,penrr* r-ia1i.., dar ci i. i ; i ; ieste traiul byn lt- calea spre a&sr trai bun este calea virtuli i .t ' ,xrsra

.totutr cetali-care au drept 1el nu virtutea ,,perfect5...cr o vrrrure de valoare relativi care conform ratiunii ola_tonice pa^rticipi doar la r. irtutea p".f".*. D;';;; ' ;.:;;.cetafr, a.rrr cee perfecti cit qi cele imperfecte, au citeva ca_l1.r^.1t::i.t

comune care servesc penrru definirea conceptuluioe cetate_

_ Aristotel . definelte mai . inti i negariv ceratea, subliniindca ea nu corncrde cu ansamblul oamenilor care o alcituiesc.Oamenii trec, iar aceasta igi continui ,rei.rt.e*pt ;;i;;;;;:a.ia cum riurile sint aceleagi oricit li s-ar schimb'a aoa (po'li_tica,.L276 a 37,). Ceratea inseamni ,iag5 continul, i**\r*r;nu de elementele ei materiale ci de regimul ei polit ic.-,,Estee'ident ci trebuie si_ r'orbim despre .Jt"t", avind i,r

";d".;!onl t l :u ! i " .e i "

(1276l t t ) . Regimul pol i t ic .s te asadar esen-la cetatl l. ln masura in care acesta nu se schimbl, nu are im-portangi d-aci i s-e schimbx componenrele materiale. air". icind totuqi se- schinrbS, se schimbi qi cetatea,

-;[ i";-e;;i

toare elementele ei marer;ale nu s-au schimbai. f" i" i-r.intimpli si in teatru care, chiar dacl e fxcr-rt de .*r.i

".. i"rioamerri, poate si !e cind tra$ic -cind comic (1276 b 5i- R;-Fimul polit ic este forma cetl l i i_ gi, conform concepliei f it"*-f ice. generale a lui Aristotel, forma constituie .i.ni",-iJ.."unui obiecr.

_ .ldeea .de c.e.tisean-. Din aceastX definire conceptuall a ce_tdli i rezultx ideea de cetigean. cetitreanul nu .it. cel careparticipl la viaga socialS gi economici a cetXrii, care locu-

236

ieste si muncelte in ea, ci acela care este element organic al

i.li^otoi ei politic. Sint prin urnare cetigeni aceia care

i;e;;ii;;t -i"".iii

p"uti.e Ei rnai aies in. democraqii sint cei

car. ' i i a leg pe arhonl i i cetXl i i . 9 i-part ic ipi la,executareafunctiei de

-iudecitor. ,,Ceea ce il definegte mai bine pe un

..tit."n este participarea la justilie 9i putere" (1275 a 22)'

TI

Deosebirea clintre cefi i l . Aqa dupl cum cetatea e de-

terminati de organizarea polit icS,. toi asa ea e-d.eterminati

de condigii le proprii acelui loc.,,,A guverna ceta[r lnseamna

si d ispui de puter i s i mai a les de cea mai importanta^dlnt re

. i . , i .s i -u l bol i t ic a l cet i l i i este cel mai inrpor tant ' .Cetateai,",seamrii orginizare polit ici" (1278 b 9). In aceasta dettnt-

l. . i" i i i ; ^' irg ni. ir i i polit ice e concentrat tot ce am dez'

voltat mal lnalnre."- f, i ,. l impede asadar ci t ipurile de organizare polit icl

nu sinr alt ier.a decit t ipuri de autorirare polit ici. Aceste

tipuri sint in raport cu Persoanele delinitori lor lor' Auto-

ri iXri i. ""t i*e

i if.t i inire ele 5i in' consecinli diferi. qi

resimuriie polit ice si ceti l i le dupi calitatea lor morali dar

qi"dupi compozil ia numericl a delinXtorilor lor'R^. i r to t . i

^po" i . sd por 'easci .cu lcesre date la c las i f icare l

ce t i t i l o r . . a l . i n 5 " r i . " t . go r i i . Se d i s t i r r g rna i i n t i i ' pe

de-o' parte, cetXtile al ciror 1el principal este sertirea co-

i l , ; r ; l ; r i ; , ' care ' f i r ;

a f i cetXt i -per fecte

.corespund, chiar

daci numai citeva dintre ele, dezideratului de trai bun al

loh.ti"it i l i i sociale, iar pe de alta,.c-et51ile care 1u-9i p.ropun

acest 1el. ,,E l impede ci toate cetaqile care urmaresc rntere-

;i-.;t; ' t int tetXti corecte' conform dreptXli i ab-solttte'

dar acelea care nu urmiresc decit interesul privat al cq1-

ducitori lor lor greqesc qi se abat de la cetxti le corecte" (1.279

a 18). pe bazalriteritr lui de trai bun al comunitigii sociale,

cetit i le istorice se impart astfel irr corecte qi gre5ite sau ce-

tlt i 'deviate. ln continuare, f iecare dintre aceste doui cate-

so';i i i . -

i*parte in trei i ipuri de cetlgi dupi compozil ia

numerici a -

delinltori lor puterii polit ice, dupi cu.m aceqtt

deiinitori sint un om, ma-i muli i sau toli. oamenii ' 41.9n--

gem ast fe l la gase categor i i de cet i l i ; t re i corecte: adrca

237

l 'ggatul, aristocratia- 9i_ democralia corecti, gi trei incorecte,t.r11lta, ohgarhia qi democragia incorecri (1279 a gi unn.1289 a 26).

/usti t ' icarea.,cefif i lor corecte. Bazindu-ne pe aceastl dis_trnclre a cetalrlor ne vom continua a,naliza, desi se par.e can r rs tote l nu mai ins is t i de loc asupra acesror d is t inc l i i i r ra l re l ( )cur i (v . Retor ica, I165 b 29\ .

Lisind la o parte^ cetatea ideil i, a cirei justif icare esteculloscura, se na$te intrebarea care e justif i iarea ceti j i lorcorecte care pot si apara rn lstorle.

DupI Aristotel, iegatul p9a1e si aibi o singuri justif i-care, 5i anume existenga un.ri bXrbat care se $Tslingi prinvirtute de- togi ceilall i . Dat f i ind acest lucru, ramrne o sln_g.urI solu;ie corecti : ca el si f ie recunoscut de togi ca de_gin i ro l a l pr imei puter i , ad ic i a l puter i i po l i t ice. - , , i , i . . " ,e t l resc ca. to l l sa ascul te de bunivoie de un asemenea om, inaqa fel ir icit astfel de oameni sI f ie totdeauna regi in cetiqi..(1284 b 32).

. Aristocragia se bazeazl Si ea nu pe calitXgile exceplionaleale unr-ri singur om, ci ale mai mulior oameni. Din'acelaEimotir ', acesror oameni le apargine puterea polit icl. Se nagteaici ir.rtrebarea c5rei clase- i i apail in in

'majoritate a..gti

o.rr-rrcni superiori din punct de videre al virtuli i , celor avulisau celor siraci; in raport cu aceasra, regimul aristocraricare ul1 caracrer mai oligarhic sau democratic. Astfel, aristo-craqia- e formati din amestecul celor trei elemente, siraci,bogali 5i cei superiori prin virtute. Atunci cind acest dinurma elemerrt domini, aristocralia se apropie mult de ceta-tee idell5 in care desigur superioritatea in t irtute a puteriia t i r rge o t rn iversal i ta te de neat ins in real i rate ( I293'b 15,1307 a 9) .

Dcntocralia Si calea de mijloc. Dar gi cetarea, adici ceeace numim democraqie corect;, esre un amestec de elementedemoe ratice 5i oligarhice. Singura deosebire ar f i aceea ciin e:r pred':tnind elementele care dau putere celor sirraci.care de reguli sint cei mai mull i Ei sint mai p,uqine ele-mentele d.e putere a celo_r bogali, care sint. de reguli. nu-menc mar putlnl Er a _ caror superioritate l ine- de origine.Aceasta este probabil deosebirea

- cea mai slgura lnrre arls-

238

tocralie qi cetate. Cetatea este redmul polit ic nu al nobil imii,nici mai ales al celor bogali, ci al clasei de mijioc. Ciciacolo unde exist5 o dominalie absolut5 fie exclusiv a celorbogali, f ie a citorva bogagi qi a nobil imii, acolo nu existicet;l i corecte, ci greqite.

in definirea ceti l i i , adici a democragiei corecte, Aristo-tel porneqte de la acelaqi principiu 'al ci i i de mijloc princare a definit virtutea. DacI calea de miiloc e pentru in-,divizi virtute, tot r. irtute trebuie si f ie si pentru

-regirnurile

polit ice. in fiecare oraE existi oameni extrem de bogali qi oa-meni extrem de siraci, qi in al treilea rind sint cei nicibogali nici s5raci (1295 b 2). Existi o democralie sinitoaslacolo dcmini aceasti clasi de mijloc, pentru ci ea se optlneintereselor private ale celor bogali qi puternici ; i creeazi unechil ibru in ansamblul social. Omul de mijloc se supunemai ugor ordineior raqiunii. ,,Oamenii foarte frumoqi saufoarte puternici sau foarte nobil i sau foarte bogaji qi, dim-potrivi, oamenii foarte siraci sau foarte tunil i asculti greude raliune, clci unii sint mai degrabi inclinali spre vio-lentl i i r iutXqi mari, ceilalqi spre perversit i l i , dar nn preamult, qi spre riutiqi jcsnice" (1295 b 6). ASadar, trebuie cademocralia sinitoasl sI se bazeze pe oamenii de mijloc.Degi o astfel de cetate e posibilS din punct de veclere is-toric, se realizeazd. totu$i foarte rar. in realitate cetigile tindf ie spre dominarea celor mul t i , f ie spre dominarea celorpu! in i ; i bcgagi . Ast fe l , , ,cetatea" def in i t l de Ar is tote i esteo cetate realizabil i, diferit5 de cetatea idealS, dar foerteapropiati de aceasta, ; i c;rre se realizeazd foarte rar, apioapenic iodetS.

Cetdpile gresite. Dintre cetiqile necorecte, greSite, cee rneirea e tiran;a, in care don.rne;te un singur om in avantajr,rl siupersonirl. LJrmeazi oligarhia, in care domnesc cigiva oamenibogali ; i , in sfir l i t, deurocralia incorectl, care e cee maiapropiatl cetate gre;it5 de cetSgile corecte.

fwstif icarea democrasiei. in general, in democratie seil'e5te. intreb-area cum. se justifici. f3Rtul . ci puterea supremie de( inut i de cei mul1 i , c ind ex is t l pugin i oameni excepqio-nali care ar Dutea sX exercite mai bine Dlrterea ? Aici Aris-totel dezvolti o teorie care constituie pi '-ri astizi princioa-

239

lul argument in favoarea democragiei. Suma celor .mulgi in-feriori- din punct de vedere calitativ poate sd dea in ansam-blul ei cevi mai bun din punct de vedere calitativ opinieiunui singur om sau a mai multor oameni calitativ superiori.,,Admitem ci mullimea formati din indivizi nu prea deo-sebigi e mai buni, odatX adunatS, decit indivizii, nu datoritiindivizilor luagi separat, ci datoriti ansamblului" (tZt1 a ++9i urm.). Desigur, argumentul este valabil atunci cind ceimulli igi plstreazl ui anumit nivel calitativ. Daci mulli-mea e prea servili (1282 a 16) trebuie si domneasciidei striine. Acolo insl unde nu e prea servilX, mullimeapoate sX aibi o opinie folositoare adunXrii Ei tribunalului. Nui nevoie ca mulgimea.sX qtie-si administreze afaceri de statsau si le hotiraicl, arunge sa poara sa ludece dacX un modde administragie le face riu sau le aduce avantaje (1282 a I7).

Cu aceasti idee asupra valorii opiniei celor mul1i, carenu sint nici cei exceptionali nici sufletele servile, se intiregtepXrerea conform ciieia dintre toate regimurile- posibil-e dinpunct de vedere istoric, cel care trebuie considerat cel maibun erte regimul politic in care domneEte clasa de mijloc aiin care se lombini intr-un fel elemente democratice qi oli-garhice.

]ustificarea cetElilor relativ corecte. Ca si hotirim ceregim politic se potrivegte fiecirei situatrii concrete 11 .9n-o-.ni dat, irrtr-o anumitX cetate, va trebui si examinimqi condilii le sociale. Pentru ci ele pot si fie de asemeneanaturl incit intr-o situagie concret; si fie preferabili oformi teoretic inferioari de cetate. O cetate nu suporti unregim politic pe care sI nu-l suslinl ,,cea mai buni parte a.ei;gii '; (1296 6 15). Dar partee cea mai buni nu e intot-deauna cea dominanti din punct de vedere numeric. Poatesi fie li cer. mai puiin numeroasX care e calitativ superioari.Orice incercare di impunere a unui regim politic mai bune diunltoare dacX nu e aprobatX de aceasti Parte maibun5. Voirrqa acestei p54i mai bune nu poate fi oprirnatide ,,sofisme ale legislaturii" (L297 a 36), chiar daci ur-miresc ceva mai bun. Impunerea unui regim superior intil-negte limite irr practicl qi cine vrea sI le deplqeascX ajungela rezultatul opus.

240

Justilicare.t Iegilor' Chiar d.acd puterea supremi' autori-

tatea publici, este .*.ttioii de cei mulli sau -{:.-Tlllt::';;";;t;. i;;;;b"r." g.nttalS daci aceast; putere trebute exer-

.iiiY iii".i-a" Urir-";;;ni, fie ei excepgionali, sau bazin-;;:;; ;;;;uli stabile de drept'.Pozi1ia lui Platon este cu-

I"r.",5 ri'i?-"r*."." ii "iitti"ii" caiegorici acceptati 5i de

*"1'ir*',i::,h'":::*i'l:i::'p.:':l,i'a-''i?q1x"":T:care le vor contrazrce faptele' Cu. toate ac€stea' Artstotet'

i:;u:t*t;Ji",;1.1"'#:iif l"6i;'"i1T]'"1:iiti$:iiii.fr-;t;;*"i p'-,,."" legii asiguri buna functionare a orr-

cirei cetili cor.ecte gi-nt'f;lai aJolo unde lesill'-5 ftr-j:-irt.a 1or,

'nu aiung ii aranjeze lucru.rile' vor trebut sa lnter-

.li"Xriu.i.".d'.+1",1i,'ii;Ht*'J*?,:t'Uf i":';.::"u;;mine, dar conducdtt

dd Jr"*ir.ri-r", i,t'"t"* *,n: ti" ,, L ti :'6:.:il r'11'i #',i.^i ;; ;; d';' 4

ii'i"-'i'", "ir"- l.i.',-" h"8J lt" i9?'"]' ;1t"#"'.1"* rtT:

;"i;i,;t"d"r,-ionfotm cu ide.ea de dre

:ri:i' v*: *:r ; ; ti+ii:;tr'"iq sx.nl "1r *;: * t * ":" q:t il' ffi t1tt';11*4kdi:fl;*l t finr;,oT;'.':.i:1".:'"::";? ;";;;a;t' domine'introduce o fieri tXft"ilA' De -aceea nu dim omului' ci

*[:tf *:;rltr:r:*u'xli,],;I:fi "'il$.:i,']:tj]iT:ili::y: r J; "'1,1.','f,ii...'

;?,i aTJ#il: ii "ii i ;' i. "i zst ̂

34) .

Deosebirea dintre organizitile-politice' O alti problemir

generali crr.e r. pt;t'un;;' dupi Piatoo, tl"ot *:T;:Jt!.::::

ii::6li:i,S',.\;::t"iJiln";.,1'".,t'^*'ilT;i:f ,*:l:dlt- io.t . 5i Nlontesquieu' de$i ternlenrr IYt l"-1ti^f i-ti.'-"lit'*it?,'"-";lr*:f lir""::",'in"::',i;::'.i;:e.',::';Tt;:

241

funcgia legislativl, Ei atribugii foarte importante din punctde vedere contemporan ale puterii executive. Al doilea irganeste .cel care privegte ordinele", care corespunde putiriiexecutive in sens modern, lipsiti insX de multe dintri atri-bulii le ei, iar al treilea organ este ,,cel care judecS" (I299b37). Aristotel distinge _evident, o putere principal5 .a cet;!ii,cea deliberativi, qi doui secundare, care aplicl cazurilor con-crete ordinele puterii principale. Bazindu-se mai ales peaceast; distinctie, Aristotel trece la o analizi mai aminun-qitX a compozigiei fiecXrei puteri a cer;fii qi a condigiilorpe care trebuie si le indeplineascl cei care le delin (l32Ib4).Dar mai ales bazindu-se pe aceasr; distinclie a organelor gipe construcgia deosebitl a fiecXruia dintre ele, Aristotel trecela analiza mai aminunlitX a formelor de organizlri politicegi a conlinutului lor esen1ial.

.C_ompozigia subiectivl a_ principalei puteri, cea. delibe-rativd, are o importanli hotiritoare penrru caracterul cerXtii.Cind puterea deliberativl este formatl in principalele ei atri-bugii din togi cet5jenii, atunci regimul are un caracter demo-cratic (1 298 a 1,0). Atunci cind puterea deliberativi in prin-cipalele ei atribulii este alcituitl din ciliva oameni, regi-mul este oligarhic (1298 a 10). Cind o parte din atribu-lii le esenqiale ale puterii deliberative sint indeplinite de togicetSgenii, iar o alti parte doar de cigiva, Aristotel caract€-rizeazi regimul fie aristocraqie, fie democrajie corect;, adic;,,cetate" (politeia) (1298 b 5), dupi felul in care se face ale-gerea conducXtorilor, prin vot sau prin tragere la sor1i.

I I I

SchimbArile Si d.ecd.derea regirnwrilor politice. Cu acestedate Aristotel ajunge la problema schimblrii regimurilor po-litice. Cerceteazl. ciuzele-schimbXrilor nefireEti, iauzele deci-derii regimurilor politice qi modalitl j i le de remediere aleacestei decXderi. El face o remarci generalX, valabili in oricesituaqie. Prima cauzd .a revoltelor gi revolugiilor esre inegali-tatea care se manifest5 mai ales sub forma'conceptriei asipraegalitl j i i. Cind tntr-o democraqie cei multi cied cI iotisint egali in toate privin;ele, pentru cX sint qi trebuie sI fietogi la fel de liberi, sau intr-o oligarhie cei mulqi cred cX

242

rycedtenii sint inegali intre ei in -toate.privinlele

pentru cI

,i"i'i""L"ti in pr"irrinla avefii, e .limpede ci aceste conceplrr

,*if*"iif" d;uri*# i,"idenr intelesuLui ade,tirat de egalitate

ilil,",r.trr. ,i"1. ?" t" .tqg.p1r, egalitate valoricx, 9i numai

"1"i" ".a" este posibil si fie-gi e,gilitate aritmetici,,a$a cum

;;;;t]";;"iit;rii-J" "".t"' i+"d""t' adevirata egali^tate in-

;."";;t i;?s"ii;;;i Jo'ito', a . viriusii'..c^ei care- di f-eri din

;-;.;t de ,ridere al virtugii ar fi .singurii^in drep-t.t1^lt tt-t""ii",

J", tocmai ei o fac cel mai .rar. .,,Dint^re toti cet. care

ar fi cei mai indrept5titi sI se revolte' dar o tac cel-mar rar'

ii"i'""*""ii ;p;i;;i',iin pun_ct -de vedere al virtuqii" (1301

a 39). p", "uril-.r'i^

."t" i" aisting prin t.ittYl: :t:t^,Lutin;'

inesalitatea "t,. p-t"t"-ti fi; dt

"iemocrali' fie de oligarhi'

il;";;,il ii;t"5'];-; parte.egalitatea bazati pe waloare'

lupti pentr" .g"rIt*l"1tltt*iti fie.care din punitul siu de

,r.^d.t.. Cu cit"sint mai opuse pirerile asupra acestur punct'

;;;t. ftpt.rc *.i"f.- ti"irn"i '"ptigt.;

atunci ctnd -insi pre.-

ao*inX spititul ciii de mijloc, opozitiile se at€nueaza' rotu$r'

;;;t'- A;i;J, -;;;i-"i

?emocratic este cel mai apropiat

acistui sPir i t (1302 a 13) 'Examinind iifkr.iJ-*otive ale revoltelor,-Aristotel mai

face doui i.t;;;;;-;Lter""1ii, valabile in orice tr.mp li in

orice loc, ,,ntuoiiti.-""-tt'f"t pentru lucruri mirunte' ci

t.-J.* ,i; ' i;1-.;' i-tj"'nt" cind. re"olta e pentru lu-

cruii mari" (1303 b 19). De aceea, trebute si se acorde aten-

,i. ,ni.itot nereguli din'care pot si izbucneasc5 reYolte' pen-

h';;';;;;i;;1." 't fie preiniimpinate de. la inceput' $i ur-

meazd ur*;ro"-t.* oUiti"ucit reie'itoare .la precedenta : mi-

lif. "U"t.ri

d;'1"'f"ii i. r,jfitite creeazi inietul cu incetul'

;;i";_; "tun.."r"'1ilp.iceptibilx,

schimbxri nepre'izut de

;;;i;";.;i;^;i*;;i ioi ' ,c"u'a lor e tot un lucru nein-

i.;;;;.:;;; i8"tt" neinsemnat pentru ci adeseori o. mare

;;-lii*b"t;'r" tt*." id;t; a luirurilor e latenti' cind se

neglijeazi lucrurile mlrunte" (1303 a 21)'

Demagogi Si lingrt'sitori' Pq "t"t"' schimbXrile regimuri-

Ior nu ,." "d"ror.r. numal vrotenlei ci 9i imposturii ' "CetI-iile sint zguduite cind de violenii, cind de lytPpstura0 3o4b 8). P;;;i;"ltlt

-intttu*ente' ale imPosturii sin't l in-

gulitorii. Atit cei puternici cit si mullimea sint ln egrla ma-

surx, victim.; -li";,.,$ir;;1",

, ti unii '9i

ceitalli ii apreciazx.

243

F

'

:?^:.,": . :1 l ingupirorul esre.orlorar de ambele pdrl i ; denr.r_fl.:,{"I,

.-,llol.",^. o. popor_ (dern agogrrl qi lin gu5iior"i ;";;;_JUU $r tlrar.lu rr ono^reazi pe cei c.r purtari josnici,^ ,od "llinguqirii" (131.1 b 39). Iar'tiranii J..irr a.

".J."'-"l"tii"; ";celor fal;i'. ,.De aceea tirania i; i;t.;t; p. ..i i"iii";il]';;place si f irn, l ingu.5igi, un lucru pe care nu l_ar f; ; ; ; i ; ; ;oln.care grndegte l lber , pentru. c i oameni i c inst i l i iubesc darfu, lins_ulpr..

gi apoi, .ii falsi ,?nt foioriro;i'";;t.i,"l;".;;;talse, caci "cr,ri De cui se scoat^eo, dup5 c.rm sprrne pror.erbul...(1314 a z;. Dealtfel, ;"t l ; ] lu;"rJl;"s"r i ,ori lor, popoareleoevln r .nronaLh,r" , t r rani . , ,De fapt , poporul devine un n lo_l r .arn coinpus dtnrr -un numir mare de oalnerr i . , (1292 a l l \jr dornne.gre pesre ,,cei mai buni". Mij locul de care se folose,.iaST?gogrr rn acest scop esre desf i in larea inst i tuq i i lor s tabi le .abolir.ea Iegilor.. Ideea ientrari r iminf i"ra i" ' nl;""r. i ' . ; i ; ide .mr;loc. Decdderea regimurilor polirice esre pro\.ocati cleacliunile .L.. 9 indepirieazi de p.rn.tul i" .i.. ,. ..fr;i l_Dreaza tendrnlele opuse.

, 9,.1:i de miiloc ca rentediu. Ceea ce menline qi salveazirnstrtulrrle e intoarce.rea inapoi 5i riminere" in "..rt

pun.ial c i i i de mi i loc. Ar istoter obsert i . r ace"st i . "r"-d. ; i i i ; ;care rnseamni moderagi*g- in et ica pol i t ic i nu ajunge , t ' ] ; .doar formullti. in legi. Trebui. .i i .*f.urrr." puterii si nuoepageasca lrmitele rnisurii 5i moderaliei. Deaitfel, a5a !eintimplX ca unele regimuri.politice .t i i; -"i-;;;biiu ;i;r;la\-antarol je decit al tele mai bune, din sirnplul motiv ci prr-reril.e poJitice- .sint exercirate cu moderal;.. ' .,i iri-".irt*.ii;;;i oligarhii -ch,iar care dureazl, nu din cauza triiniciei ace-.-tor cer51i, ci din cauza comportamentului ceior la o"i.r. i"i;de cei care se afll inafara^ conducerii $i J;-;.i i".t;;t^;t(1308 1 3-). Acest comportament constl dinrr-o in.J.."uucontin'i de a asocia intr-o oarecare mXsurI

"rroi;Urii* ,.;avantajelor ei"pe cei care nu^frrc parte din ea Si d" a oig" ' -nrza 1n 15a tel , put€rea r 'c i t cercetarea conduceri i s5 nudureze mulr. Cele mai rezisrente sint acele organizat i i pol i_rice in care acei care conduc se gindes. ,"r"i

"l.r' l"' i.;

c. . rre nu.conduc. , , intr-o ol igar 'hie t iebuie *r-utd *". . s. ; iXde sXraci"... ,,intr-o democratie c_a Ei inti-" "tig"rni.l^ iil ingX. puter i le cerXqi i , penrru .err .r l de puter i e 5in. , ; i i

acorde egalitate sau participare celor ."rL i*r', ..t rn"i p"ri^

244

parte la--conducere, adici intr-o democralie celor bogagi, iarirrrr-o oligarhie cclor- siraci." Agadar, fd,ra a lisa pi searni,lcelor care nu p.rrticipi la conducere purerea principali sifunctiile de importanqi hoririroare, trJbuie si li se

-acorde

multi griji qi si li se incredinleze funcjii secundare. Si aceastiidee este o aplic.are a,ciii de mijloc la v_iaga cetiti lor. Aplice-re.r ei corecti salveazi in mare parte cetlgile.

Alwnecarea spre inegalitate. Dar gi in acele cetiqi in carepredomini acest principiu al cdii de mijloc, in cetigile "tem-perate, trebuie si se respecte legile firi nici o abatere. Aris-totel subliniazS. qi aici pericolele pe care le prezinti alu-necarea imperceptibil5, cu modificiri foarte mici de la prin-cipiul de iazi al legii. Jrebuje. avur griji mai mult decitorice ca sa nu se comiti i legalitigi gi mai ales trebuie vegheatasupra lucrurilor neinsemnate: alunecarea apare in ascuns,aqa cum micile cheltuieli repetate des ruineazl averile :aceast; alunecare nu se vede plntru ci nu se produce brusc;ra;iunea se ingalS in aceasti privinli ca in ragionamentulsofistic care spune ci "orice lucru fiind mic, intregul e micqi el". E totodati fals qi adevirat : ansamblul Ei intregul nusint lucruri mici, dar stnt fXcute din lucruri mici" (1307 b32). Aristotel formuleazi gi aici o observajie valabili pentrlrtoate cetili le in toate timpurile.

Ac€ste aluneciri sint adeseori prevenite atunci cind seaili in pericol cei care conduc. $i asta pentrLr ci sub ame-ningarea pericolului igi pizesc fiecare pas pentru ca si fiesalr-ati ordinea gi in general regimul (1308 a 25). ,,Deaceea, cei care rispund de cetate trebuie si inspire respectpentru ca si se menqinX vigilenqa gi pentru ca si nu seodihneasci, ca o gardi de noapte, supravegherea cet;trii"(1328 a 27).

Adaptarea edu.caSiei la organizarea politicit Unul dintremijloacele principale de menginere a organizirii politice esteconsiderat de Aristotel a fi si adaptarea modului de viarial cet5genilor la forma de regim politic, lucru care presu-pune educarea cetXlenilor in spiritul acestuia. ,,Printre toatecele ce s-au spus, un punct important pentru menqinerea cetX-tilor gi care este neglijat acum, este stabilirea educagiei infu:rcl ie de regirnul pol i t ic" (1308 a 14). Asta nu inseamni

245

si faci oligarhii qi democralii ceea ce le e pe plac, ci ceeace este util pentru menlinerea regimurilor lor. ,,A fi primito educagie in funcjie de regimul polidc nu consr; in a faceceea ce e pe placul oligarhilor sau a susginitorilor democra-tiei, ci ceea ce Ie permite primilor sI trliasci in oligarhieiar celor lalgi in democragie" (1310 a 20).

Cum se menfin tiraniile. Arisrotel consacrX consideragiispeciale mijloacelor folositoare menqinerii regimurilor rno-narhice, regatului gi tiraniei. Subliniazl din nou ci iimi-tarea puterii regelui este mijlocul cel mai bun pentru men-linerea regatului. Cit despre menginerea tiraniei, existX douXcii : cea a violenlei gi cea pagnici. Tiranul va teroriza sau valinguqi pe cet;geni ; daci urmeazi. cea dintii cale va reac-giona inconrinuu violent impotriva celor care i se opun, vacrea neincetat motive de rXzboi ca s; ocupe poporul cB Dro-bleme exterioare, gi intre timp va urmiri iet5ienii cu aiutorul,,celor care trag cu urechea" gi a denunqitorilor, care sintciteodati femei, ca ,,cele care imbie la biuturi" ale lui Dionis(1313 b 13), gi va lncerca si semene neinjelegere intre cetX-Ieni, penuu ca si zXdlrniceascl orice tentativi comunl im-potriva lui.

Ordinea de succesiwne a rcgimurilor. Cind cade unul dinaceste gase r,egimuri politice se instaureazd w altul. Care vafi acesta depinde, dupi opinia lui Aristotel, de condigiilespccifice fiecirui moment. ln general, nu se poate prevedea.Aici e evidentl opozigia lui faqi de Platon care, aga cumqtim, predetermini o ordine fixi de succesiune a regimurilorpol i t ice (1316 ad).

CAPITOLIIL XX

VIATA CETATII IDEALE

I

\

\

\

I

Cetatea ideald in ,,Politica". lntreaga examinare a cetd-jilor istorice, dealtfel ca qi critica cer;lilor ideale in con-c€pfia aristotelic5 lintea edificarea unei cetili ideale proprii.C-etatea idealX urma sX fie qelul final al Politicii. E greEitsi se creadX cX Aristotel diferi t{e Platon prin aceea cX nu avrut sX creeze o cetate idealX. O serie de basaie din Politica(1322 b 38, 1328 z 1, !324 a 18, t328 b'33) 'demonstreaz5contrariul.

Singurul lucru care s€ poate spun€ e cI Aristotel igi leagXcetatea idealX de mai multe premise realizabile.

Din picate nu ni s-a plstrat decit o parte din capitolelePoliticii iare trareazi problema cet;lii p'erfecte, iar ceea ceni s-a p5strat nu e suficient pentru a ne da o imagine com-plet5 a cetX{ii aristotelice, aga cum a fost ea imaginatX defilosof. Totugi, desprindem principalele ei caracteristici dinintregul text al Politicii, ca dealtfel ti din detaliile impor-tante car€ privesc formarea cet;tii gi de asemenea pe alocurieducaqia cetlqenilor.

Critica institusiilor cedfii. In ordinea, problematicl de-altfel, a cirqilor Politicii, se vede clar cX Arisrotel, inaintede a trece la formularea pozitivl a ideilor sale despre ceta-tea ideall, a vrut si critice fie alte forme de cetXti idealepe care le elaboraserX filosofi mai vechi, fie anumite insti-tuqii sociale care existau in realitate ; $i numai dupl ce ex-clude citeva dintre acest€ forme ideale sau ia pozigie fali

247

llde anurrrite insritugii consacrat€, trece la edificarea proprieilui cet51i. Ajunge in felul acesta si discute instirugiile cet;dispartane, ca qi formele ideale ale lui Phaleas qi Hyppodamos,ia apoi poziiie in legituri cu institujia sclaviei (consideratide mulqi ca fiind impotriva firii), cu proprieratea in comunasupra femeilor gi a bunurilor materiale, idei susqinute, duplcum gtim, de Platon in Statal. In general, penrru atitudineasocialS a lui Aristotel trebuie r€linute citeva dintre ideile luiin legXturi cu aceste doui institugii.

Sclavia. Inci din timpul sofigtilor se suslinus€ ci nu edrept prin naturX si exisie oameni liberi gi .sclavi..Aristotelse opune categoric acestei opinii. Prin naturi existi oameniliberi 9i sclavi, in general oameni niscugi si comande li altiicirora sX li se comande. ,,Prin nagtere unii sint ficuti sicomande iar allii sX fie comandali" (1524 a 23). Deosebireadintre un sclav gi un om liber, dintre cel care comandX qicel care este comandat rezidd, in calitatea inteligenjei lor qinu intr-o condigie exterioari. ,,Togi cei care sint tor atir dedeosebigi cum e sufletul de trup gi omul de animal... sintprin naturX sclavi... Cici cel care nlr participX la ragiunedecit pentru a o inqelege gi nu a o poseda, este sclav prinnaturS" (1254 b 16). Dar alte criterii sint gregite, mai alesconformagia corporali nu cor€spunde intotdeauna calitigiiinterioare a omului. ExistX sclavi cu trupuri de oameni liberiqi oameni liberi cu trupuri de sclavi qi doar cu suflete libere(1254 b 34). De aici reiese cX deosebirea dintre un sclav giun om liber este oricind absolut personalX. Am ajunge siconchidem ci nu existi o clasX imuabil5 a sclavilor. In rea-litate ins5, pentru ci de obicei se intimplS ca din oameniliberi si se nasci oameni liberi iar din sclavi si se nascisclavi, deci pentru ci cel care datoriti imprejuririlor e sclav,e de fapt sclav .prin naturS, institugia existenti vine doarin cazuri exceptrionale in contradiclie cu distinctia calita-tivX formulatl de Aristotel. Astfel, qi in acest punct Aristotelse apropie de PJ.ago1, atita vreme cit qi el acordl o aseme-n€a greutate erectltatu.

El pare mai ales sX-l identifice pe grec cu omul liber ;ipe barbari cu sclavii, 9i citeazi versul din Euripide : ,,E firescca grecii si le comande barbarilor, pentru cI natura barbarXe acelagi lucru cu sclavul" (1252b l0).

248

Dar deli prin ideile pe care le-am expus Aristotel iu.sri-fici instituiii sclaviei, ei susgine totodati tratarea cu blin-&t. si omenie a sclavului, $i ajunge, intr-un fel, in contra-diiti. ' ." teza lui fundamental;, ;;-i sfituiascX pe stipinidrept recompensi a tirtutii si-gi elibereze sclavii. "Cel

maibun pret care poate fi oferit sclavilor e libertatea" (1330 a33): Toiugi, acist t.atament blind are in vedere utilitatea $inri dr"sotrra sau prietenia fagi de semeni, care nu sint deconceput decit intre oameni egali.

. Proprietatea .comwnd. Aristotel ataci cu deosebire in pri-vrnla proprreralrr comune statul lui Platon. Platon, dorindsi asigure'unitaiea cet;tii sale conceputl ca un om de seami,sustrne cu o cons€cvengX neinduplelati desfiiniarea familieisi proprietltii pentru clasele conducitoare. Pune in comrlnie-.ili, copiii

^si proprietatea' Se desfiin\eazd, -in acest fel

orice sursi- de'inieres personal. Aristotel criticl concepliaiui Platon despre urritate. Desigur, c€tatea trebuie si consti-;;i. ; u.ritate,^ dar o unitate dJ elemente separat-e 9i inegale,

,,de diferite feluri. Cici o c€tate nu e ficutl din elemente ase-irinltoare" ft261 a 1). Platon a fost primul care a insistatin Statal pe'diferenlierea funcgiilor, .in general pe diviziu-nea muncii in societate. Dar aceast; idee nu pare aJ in-fluenla in alcituirea instituliilor' cu care crede ci dX cetlqiicaa mai mare unitate posibilX. Dar Aristotel, pornind exactde la aceeagi idee, tjun-ge la concluzii opuse. El crede cI toc-mai diferentierea este cea care qeeaza in jurul instituiiilorlegituri mai puternice decit orice suprimare a diferenlelor,fie ele diferenle in formarea diverselor familii, fie a unid-

filor distincte de proprietate (1216 a 18).Dar principalul argument pe care il aduce Aristotel im-

potriva ieo.iei platonice este ci aceasta ignori- mobiluri psi-irologice fundamentale ale acaiunii. Platon desfiingeazi o-ricelegit"urI prin cisXtoria in comun, dar desfiingeazS--totodatiqi* interesul, qi in consecingX 9i grija pentru coPiii cetX-tii

itzet ^ 18). ,,Cici nu ne intereseazX ceea c€ poporul de-

l ine in comun" (1261 b 33).Aristotel observl mai intii in legituri cu proprietatea

comuni ci desfiingarea proprietil i i nu va desfiinga' ata cumse crede, cea mai ma.i pitt. a conflictelor sociale' Dim-

249

poffiv;, daci toate. sint comune, p€nrru producerea acestorbunuri comune unii muncesc mai mult iar altii mai

";;i;-vor rezulta desigur mai mFlte neingelegeri. De aceea, Arirto_tel susfrne proprietatea privatd.. Interesul proprietarului pri_vat este un mobil de neinlocuit, aga dupa cum nepasarea esiguri pentru ceea ce e proprietaie comunX. Dar^ oroorie-tatea trebuie folositX in comun iar produsele trebuie'puie d.lege la dispozijia rururor cetileniloi in mod oblisatoiiu darqi de bunlvoie. Se pd"stteazd astfel avantajele "proprietXlii

orivate iar .dezavantajele ei sint indreptate in ajuroiul legiidar gi cu ajuto.rul sentimentelor de prietenie gi intrajuto.""."care trebuie si se cultive prin educagie la cetXgenii uneicetlgi.

Poate cX dacX ni s-ar fi plstrat parrea despre cetareaaristotelici idealS am fi aflat ie mlsuri legislative qi ce me-tode pedagogice ar fi putut si limiteze dezavanta'iele pro-prietilii individuale atiia vreme cit desfiingarea proprieiigiiin comun nu permite altX ieqire.

-{,ristotel aprobl institujii le de tipul mesei in comlrn, ceeace inseamni ci acceptX gi el intr-o oarecare mXsurX folosireain comun a bunurilor. ,E mai bine, desigur, ca proprietateasI {ie privati _ dar^ cu folosire in comu"n ; legiilatorului iirevine sarcina de a faoe si fie aga" (L263 a 38).

"

Printre argumentele aduse de Aristotel in favoarea pro-priet5qii individuale este gi acela cX proprietatea comuniia omului posibilitatea de a-gi dezvoltJ doul virtuti intr:omare parte de activitigi sociale, gi anume generozitatea fagd.de semeni (pentru cX nu are ce si le dea), si intelepciunea,mai ales stlpinirea de sinc in dragoste, atiia vreme iit toatefemeile i-ar aparqine, qi sprijinindu-se pe lege poate sI aibimai multe. De aceea e mii bine sX exiite fimiiia limitatl siproprietatea individualS pe care omul virtuos o va administraintotdeauna conform pror.'erbului

"tntre prieteni totul e co-

mun (1263 a 31,7263 b 8).

I I

Cea rnai bund, ,uiaSd de ales. lncepind cu dezvoltareaideilor sale asupra cet;tii ideale, Aristotel, dealtfel in con-fonnitate cu metoda sa teleologici, pornegte din notr de la

250

qelul vizat, punind urmitoarea intrebare : ,Ca si ciutiln caree cea mai buni cetate, trebuie si definim intii cea mai bunXviaf de ales" (1323 a 2). Care este in general telul final alviegii ? Rlspunsul la aceasti intrebare va clarifica gi cum tre-buie si fie cetatea perfect5, care e conceputi doar nu ca unmiiloc in serviciul acestui tel. Elementul care constituie insiriipunsul la aceasti intrebare trebuie neapSrat si existe qiin definigia cetXgii, 9i l-am mengionat deja cind ne-am referitla aceastX definigie, aga cum a fost ea formulati de Aristotel.Cetatea este societate independentX care ar€ anumite cauze,dar care existX intr-un anume scop, cel al ,,traiului bun".Acest trai bun se identificl cu ,,fericirea" omului, care estegi ea la rindul ei inseparabili de traiul conform virtutii tiinlelepciunii, firi a se limita doar la e!. Baza necesari feri-cirii este virtutea gi ingelepciunea. Pentru desivirgirea ei enevoie gi de contribugia bunurilor corporale qi ale altor bu-nuri exterioare. Acestea au totugi un rol secundar falX debunurile sufleteEti, virtutea gi inqelepciunea. ,,Oamenii i9i gi-sesc fericirea in veselie, in virtnte sau in amindoui. ; dar ceidotagi moral gi intelectual, care iqi stXpinesc qi dorinla de aavea bunuri exterioare sint mai fericiti- decit cei care au maimult decit au nevoie qi sint lipsiqi de.rest".(1323 b 1). Toatsbunurile exterioare sint necesare sufletului, ca si se poatiindrepta cXtre gelul siu. ,,Fericirea e dati fieclruia pe -T5.;sura virtugii sale, a inlelepciunii gi a conduitei sale potrivitiacestora" (1323 b 22).

Telul cetitii chiar daci nu se identific5 in intregime cuaceste puncte de bazX, nu trebuie si se opuni in nici un fellelului

-omului. ,,Via1a cea mai buni peniru fiecare in parte

qi pentru o cetate in ansamblul ei este o viai5 in virtute, ast-fel ficuti incit si putem acliona conform virtulii"(1323b 40). Pentru ca sI acAionlm conform virtufi sint nece-sare toate'celelalte. Vom vedea in continuare ci stoicii deza'probi tocmai aceasti ,,resursi care n€ permite sX acaionXmconform virtulii".

Viagd contemplatiztd, sau acSiune. DacI pini aici lelulcetigii se identifici cu cel al individului, existi dincolo de elo problemX care pare cel pufn si-i diferenjieze. Care e viaqade preferat, c€a a omului care se amestecX in treburilepublice, care face politicX, sau a aceluia care eviti amestecul

251

in politici ? ,,Care viaji e de preferat, amestecul in poli-tici gi asocierea la cetate, sau riminerea inafari gi desprinde-rea de societatea politici ?" (1321 a 15). Cert e doar civiaga in virtute este viaga care trebuie aleasS. Dar tocma'rcu aceasti certitudine se na$te intrebarea daci e de prefe-rat: ,,r' iaja politic5 9i practici, sau viaga inafari gi retrasi"o viaii contemplativi, singura pe care unii o numesc filo-sofici". $i Aristotel ii adaugi insugirile : ,,Oamenii cei maidistingi prin virtute au ales tocmai aceste doui feluri der-iagi, pe vremuri se pare ca ;i acum, viala pcliticX gi vi,rg,rfilosoficS".

Acestea sint cele doui tendinte superioare de r-iat5, urr;.care tinde spre forma superioari de icgiune politici gi un:r.care il ridici pe om la conternplagia cea mii puri gi ceemai universalS,- la filosofie. Pentiu grecul antichiii l i i acesrererau ambilii le cele mai inalte ale omului, si devini fie po-litician, fie filosof. Ceea ce rimine de discurat .rt. t^o.-mai care dintre ele trebuie considerat5 ca ar.ind mai mr.rlrivaloare.

AcSiwrtea politicd cle ztaloare. Ca si rispundi la aceasriintrebare, Aristotel fa-ce anumite distinclii. Subliniazi rneiintii ci acliunea politici, care are drept obiect dominarea fi.-a striinilor fie a concetitenilor, nu poare fi considerati riici-odati valoroasi. E de preferat sd fii un cetStean liber oare-care decit stlpin de sclavi.

Altul e insl cazul unui om recunoscut cu bunl gtiinqi.drept -conducXtor. Doar o astfel de acqiune poate fi luati indiscuqie, ea treb-uie si fie mai preguiti decii orice rerrageredin sfera actiunii gi in conseciniS din sfera cetigii. "g glr,jsa .preluirn in-activitatea mai mult decit acqiunea, penrru cifericirea rezidl in acgiune" (1325 a l1). Aristotel- isi aratipe de o parte prelerinla penrru viala practicX, pentru ca pede alta _sI .qi-o retrag;._S^e intimpli a5a pentr.r-ci Aristoielconsiderl _cX teoria pura rnseamna acllune proprlu-zlsa, rrroamenii de acliune sint acei oameni a ciror gindire sti irbaza acliunii. Oarnenii de acgiune sirrt mai mult decit con-structorii ,,arhitecqi ai raliunii" (o25 b 24). Dacl, ac[iurleaocup5 cel dintii loc este pentrLr ci er cuprinde gi virlr con-templat iv l , pentru Arisrotel culmca l ie l i i umane. ln ee ornuli;i gise;te fericirea perfectl daci i se diruiegte gi ,,o dur.rti

252

complet; de r-iagi". ,,O asemenea r.ia1i ar f i superioari nor-6ei uinane, pentru ci ornul n-ar avea o sirnplS viagl de omin el. \ ia nrai f i Ei ceva divin." Etica nicomacbicd, (1177 l)

26). SX tri ieqti stlpiir pe tine sau pur 9i simplu l iber intr-ocetate l iberi, f ir i a couranda sau sX 1i se comande, Ei si ac-tionezi in aceast5 cetate iar actiunea ta si f ie cea mai inaltiposib i l i , pr in r i r tu te l i in te lepciune, aceasta este v iaga per-iecta, cea mai burri de ales. Ea este depSgiti de cigiva oamenialesi, a ciror actir-itate are drept conjinut contemplalia purda fi inleior. Dar chiar qi aceStia nlr se pot des5virgi decitintr-o cerate corecti.

Rezolvarea acestei probleme clarif icX qi telul f inal alcetXtii perfecte, care este totodatX qi cel mai bun gi pentruom. .,E evident ci o asemenea viagl e in mod necesar ceanrai buni pentru fiecare om gi totodati pentru cetXli gi oa-n reu i " ( 1125 b 31 ) .

I r I

CondiSiile materiale tile statului ideal. Dar fiind 1elul,Aristorel examineazi apoi premisele necesare realizirii cet5liioerfecte. X{ai intii trebuie li se tntruneasci anumite condiliimateriale. ,,Cea mai bunX dintre cetili nu poate exista firiresursele de rigoare" (1325 b 38). Aceste condilii trebuie sIfie ideale dar nu irnposibile. $i Platon stabilea condilii pen-tru cetatea sa, dar alelea erau logic imposibile. ,,Nu vorbimde simple dorinle ci de lucruri grele qi mai ales posibile"(Statul,54o d). Condilii le cetili i ideale aristotelice sint logicposibile li dificile. Sint insl mai aproape !9. qr9-misele.. ,,,Iq;gilor" platonice, adicl mai aproape de posibilitlti le realitXtiiisto.ice decit de condiqiile cetXtii platonice. Aqa reiese celpulin din elementele cetlli i ideale pe care le cunoaqtem dinPolitica.

Condilii le stabilite de Aristotel privesc mai intii popu-latia qi intinderea teritorialX a cetXlii.

In ambele privinge se vede clar cit de legat e Aristotelde concepqia griacl despre cetate. Oragul trebuie sX fie cetate'Cetitenii nu lrebuie si fie nici muili r-rici pulini. Sint preapulini atunci cind nu permit cet;tii sX fie independentX 9i

253

destul de puternici pentru a .se apXra. Tir _atunci cind popu-

lagia ecclesiei cregte peste m5surX, conducdtorii nu mai porprevedea o serie intreagi de lucruri. Ceea ce trebuie luat inconsiderare nu e populagia ci puterea. $i nu poate sX existeputere atunci cind numirul locuitorilor e atit de mare incitei nu mai pot fi disciplinagi. Aristotel ajunge si vrea capopulalia si fie atita cit in ecclesie sI asculte crainicul iarla rizboi sI se supunl ordinelor generalului. ,,Cine va con-duce la rizboi o mulgime prea numeroasi ? Cine ar putea sifie crainic fXrX o voce ca cea a lui Stentor ?" (1326 b 6). Elrlmine la forma clasici de cetate, in opozitie neti fatl deideea de naliune (1326 b 5).

Cit despre intinderea cet;tii, Aristotel o identifici cusr.rprafaqa care asigurX independenla statului. IndependenjaexistX atunci cind cetXqenii iau din pimint, agriculturl qicomerf at?t cit le trebuie ca si trXiasci ,,nu firi ocupagie,in libertate qi cumpitare" (1326 b 32), si tr5iasci ca oa-meni liberi cu inqelepciune, adicX cu m5sura cuvenitl.

Cetatea trebuie si aib5 o asemenea intindere incit cetl-lenii ei si se poati apXra. ln sfirlit, spre deosebire de Pla-ton, tn Legile Aristotel nu consideri vecinitatea mXrii ca peun lucru rtu, e de-ajuns sX se previni prin misuri legisli-tive rcndinga excesivX de profit.

Condi;ii psihologice. Caracterul cetilenilor are o mareimportangi. $i in aceastl privingl se vede cit de legat eAristotel de lumea greacia din epoca clasicS. Popoarele pimin-tului au trei feluri de caractere. Sint popoaie care trXiescin qinuturi reci. Ele au o voingi puternici dar sint mai pulininteligente 9i abile. ,,Popoarele din g5rile reci qi cei care incon-joarl Europa sint plini de curaj, dar sint mai pujin inteli-genti $i indeminatici." De aceea ele tr5iesc aproximativ li-bere, dar nu au o viall politici qi nu pot si-gi supuni ve-cinii. DimpotrivS, popoarele din Asia nu sint lipsite de inteli-genf; $i abilitate dar sint ,,l ipsite de voin1X". ,,De aceea tri-iesc in supunere gi sclavie" (1327 b, 23-27). lntre cele doudtipuri se aflX poporul grec care are calitiqile ceiorlalte douitipuri, fi ind qi ,,curajos" qi ,,inteligent" Ei de aceea est€ 9i libergi qtie sI se conduci. ln contradiclie insi cu conceptia sa re-strinsi despre cetate, Aristotel ne spune cI grecii, dacX s-ar

254

conduce bine gi ar constitui o singuri cetate, ar putea- si con-duci intreaga lum-e, ,,Poporu-l grecilor, care ocupi -locul demiiloc, se aieamXnl qi cu unii gi cu ceilalli pentru ci e cura-ioi si intelieent, prin urmare deci liber 9i bine condus qi in'st"re

de a .onduie toate celelalte popoare daci ar forma o,ineuri cetate" (t327 b s 29\. $i iici se manifesti tendingaoer"*anent i de a considera'ca f i ind cel mai bun un lucrui"r. .ru e unilateral, calea de mijloc, ceea ce e ,,bine potrivit"(1327 b 35). ApXr5torii cetXlii tiebuie si fie inteligenli i i cu-iaiosi totodatX pentru ci ei compun clasa din care provinconduc5torii. Grisesc cei care, asemenea lui Platon, vor ca eisi fie ,,binevoitori cu cei pe care ii cunosc ai aspri .cu -necu-nor.u1ii" (1327 b 40). Oriiit de ,,autoritar.gi de neinvins" ,ecurajul, nu e nevoie ca ei sa tte aspr-t cu nlmenl ln atara oetX"i8.Ito; : ,,Nu trebuie si fie aspri .cu nimeni in afarX det;"U.;tori" (lzt a 10). Aqadar

-nici apXritorii cet5lii .nu

trebuie -sX. faiS exceplie-de la regula stXpinirii de sine qi acumpatarll.

Alcdtwirea sociald. DupX definirea in general a caracteruluiDe care trebuie sX-l aibl cet5lenii din cetitea perfcctX, Aristo-iel determini impXrlirea lor corecti in clase. Pentru ca ceta-i." * fi. independenti ea trebuie si aibX qase funcqii : primase referi la pioducerea hranei, a doua la producere-a mijloa-celor tehnici de productie, a uneltelor, iar cea de-a treiase referi la folosirea armelor acolo unde o cer intereselecetXjii. Cea de-a patra funcqie vizeazd" in mod ciudat resur-sele ce trebuie gXsite in scopuri pagnice 9i de lupti, a cinceaingrijirea celor

-sfinte, iar cea de-a gasea, care e 9i cea mai

important5, este funcgia judiciarX. Aceast5 impXrgire -in gasefuncfii nu inseamni 9i o impXrgire in gase clase sociale, insensul cI fiecare individ exercitX o singuri funcqie 9i esteastfel separat prin clasa socialS de ceilalgi. Uneori implr-tirea funitii lor

-corespunde cu imp54irea in clase, alteori nu.

Printre altele, aceastX impXrlire nu inseamni cX toli cei careexerciti funcjii necesare vieqii cetXgii trebuie sI fie cetXgeniai ei.

Un lucru insX este sigur, in cetatea perfecti toqi cetileniitrebuie sX-si duci viala- in inlelepciune 9i virtute' Aceasti

situalie nu corespunde cu ,,traiul de, quT; li .schimb.,( i328 b.: .9; . Astf i l , cet lgeni i n. , "u "oi . ,"

rre nrcl comer_c-lan!1, nici lucritori cu bragele, nici agricultori. ,,Cici . n...oi.d.e.rd-Faz penrru a cultiva' r.irtugi qi"

"- regh""" r*U-"rii. ,"_

Irtrce" (1329. a 1). Ceea ce corespunde calititi i de cetiree,re sac.erdo(rul, treburile- militare gi exercirarea justiliei 5i ;puterii politice. Daci sint togi cetlleni, tori

"..:i i"

-l;;- u',,rr;

nu particip5. egal la exercitaiea pui..ii poii,io'ri..l i i, ."r.au lorla Irzrca, se -\-or dedica armelor, gi numai cei rnai i:ryi1si5, cu mai multi experienqi, ingetep.iune ii si;;i;;^;_liticS, r-or judeca 5i r-or'conduce. t" f.i"i

";ri;, ';;; ';;"I",.de dorrt penrru nigte oameni liberi, participi cu' tolii laputere dar nu in acelagi timp...De aceia, cetigenii propriu-ziqi .se jmpart in -doua caregonr, cea a p5zito.ito, ii .i" Ii l l i-l-:Xl"r;lor polirici. ln aienrd inrd,

"irri. ;;;i ;;r;;;.."

ll,1.,Tlt.:^ji.^1, il:.t_qr.a plaronicX, o caregorie mai g.e,re_

rala oe.cetatenl. upuSr acejtora sint cei care const i tuie , ,parte. indispensabi lSi cet igi i , dar care n" r ini l . t l t " . i - pr"-ton ii numetle producitori. Nu e nevoie si subliniez cit deaproape se afli qi aici Aristotel de ideile platonice.

Prcp./.;et4ted. Aristotel diferi insi foarte m.lt in proble'r;rpropriet lgi i . lq t imp -ce Ia platon ,r" J.gi , . , n; . i o pr 'op. i . i " i .gr nurnar . producatorii siu t proprietari, Aristotil ,1r." ..r'nunrai_cetigenii propriu-zi9i si d.iin5 o prop.i.i".., ,,f,..b"i.ca celatenrr (s lr . r t cel care poarr i arma 5i exerci td puterea)s.I f ie. inlesni l i , pentru ci omul de r ind nu part ic ipi I : . ; ; ; ; :gr nrcr- un alt gen nu participi la virtute.. (1329 a l9). lnconsecinqi, trebuie sX detini l;.nint tocrnai cei c".e ,.,i ,.._buie sx-l cultir-e. ll vor culrii 'a pentrLr ei sclarii r"" p..i".i,barbari. (.1329 a 27.). Cetl4enii

"or area in felul -;.r;-;i;;;$r condrlrr mater iale ca sI devini , ,pl ismuitor i ai r_ir tugi i . : .1n principii.r, proprietatea asupr.l pimintului . O.ir"r;,- ao.o parte din ea trebuie sI apaiqini cetili i, atir .it , n...r".maselor i. comun - i 'stituqie pe care Aristotel

" ;r;i;-

in cetatea lui idealS - qi cul tuiui zei lor (13Jg a 13). pro_prietSlile prir-rte trebuie irnpirqite in dor.ri pirgi, una rXnri-nind , , la graniqele" cet igi i , iar cealal t i , , rpio"p. de cetate,.11.13!. a 16). Este aceeaSi impirgire pe care o gisim i,r Legi!:lu i Platon (7+5 c); o impirgire izvor i t i d in ' c lor intr c le , . ,_

256

face mai drept distribuirea pimintului. Eventuala- inegalitatetrebuie atenuati de prietenia dintre cetileni qi de intr-aiu-torarea reciprocX, in ata fel incit niciunul si nu rimini fir-'rmincare (1330 a 2).

iY

Condigia drtwlii perfecte. Dupi ce a terminat cu indi-

"".." t.rturor condigiiio. care, cu ijutorul sorlii, vor co-ncur&

la intemeierea cetigii perfecte, Ariitotel trece la examinareasingurei condigii .ai" tt.t depinde de soarti, de lucrurile..exte-rio"are, ci de cetate insisi. Ac.asto este virtutea cetXlenilor Eieducagia care duce la ea. Acestea nu mai sint. operele .sorgiici ale',,gtiin1ei" qi ale ,,bunei intengii", adici ale politicii.ur-mate. Aristotel exprimi urXri in legituri cu acele condrqrrcare depind de. soirti. Pentru ultima condilie .insi, cea ma'tlmportanta, exrst.l un imperativ moral : ,,Dorim cx cetateisi^dobindeasci ceer ce depin* de soa.rti, cit despre.r-a[oarercet igi i , ea nu mai este o operi a sor l i i c i -a qt i ingei 5i .a buneii rr tent i i " ( I332 a 30). Cetatea are r-aloare l lumal r tunctcind

'togi 'cetiqenii ei' sint valorogi. Problema este cum si'

fecem, iu ajurorul qtiinlei 9i aciiunii politice, din toli cet'{-qenii oameni de valoare, cum il vom umple de virtute ii in*

felepciune. Singurul lucru pe care il avem este caracterul ce-i;t*ilo. din cJtetea perfecii, care trebuie si fie totodati ,,in-teligenji" qi ,,curajogi". Restul rXmine in sarcina edr-rcagieiciv i ie. 'Ea'const i tuie pr incipala preocupare a cet i l i i r r isro-telice.

DacI am vrea si definim in citel-a cuvinte cet'ltea per-fecti. am spune ci e acea cetate in care virtutea cetigeanuluiccres'punde^cu vir tutea,,perfect i" . Toate cet igi le imperfecteau idealuri politice care iit.tt cel pulin uneori in opozilie cuvirtutea pe.fecti. Cetatea perfecti aspiri Ia r-irtutea perfect5'Tot la

"..*tt" aspird si educatia ei. Cum sX fie insl cilSuziti

spre ea fiinta aciasta natural5 numitl om, care iese din na-tirri in stare brut5, firi formi qi ur-reori chiar handicapat'

Scopul educapiei. A forma Lrn on1 insean,ni a-i [orm"r'sufletul. Dar sufletul este alc5tuit din doui elernente : celralional gi cel iralional. ,,sufletul are doul pdrgi, dintre care

257

una posed; raliune, prin ea tnsigi, in timp ce cealalti nuposedi raliune prin ea, dar poate si-i dea asculrare" (1333 aL7) .

Cea mai valoroasX dintre aceste douX p54i e cea ralio-nal5. Cealalt5 parte, cea iralionali existi pentru prima, pen-tru ci. scopul intregii viegi.este ratiynea oPentru noi, scopulnaturii €sre raliunea, spiritul", (1334 b t4).

AEadar, la formarea acest.ei pirqi de pref a sufletului,'care este raliunea, trebuie si serveasci formarea pXrgii ira-lionale. Acest element determinl deja intr-o manierl gene-ralX orientarea pe care cetatea trebuie s-o dea educajiei.

Der rrgiunea esrc fie practic;, fie speculativd, (1333 a 25),qi intre ele existi o ordine ierarhic5. Raliunea speculativi esuperioari celei practice, ata cum r5gazul e superior ocupa-lii lor. ,.Via1a se imparte in ocupagie Ei rXgaz' (1133 a 31).Ocupagia acliunii trebuie si existe pentru rdgazul contem-plagiei; lucrurile necesare qi silite pe care le pregitegte ac-liunea sint fXcute pentru a asigura bunurile la care tindecontemplagia. $i rlzboiul, care . inseamni. acliune, trebuie si€xrste numai pentru pace, situalia necesari rigazului, contem-plaqiei (1333 a 35). De aceea gi cetXgile care organizeazdeducagia, mai ales in vederea rizboiului, aga cum face Sparta,nu sint cetili corecte. Dar acest lucru trebuie consideraf doarca un mijloc de asigurare a pX.cii, condilie indispensabilipentru viala contemplativi (1333 b 39).

Astfel, cetatea ca qi omul trebuie sI detini virtulile rru-pului 5i ale sufletului, dar unele trebuie sX le serveascl pecele din urmi. Nu trebuie si lipseasci rdbdarea qi vitejia,pentru cI ele sint.virtuli..ale 3cliunii, ale ocupaliei. Ce.tatI:aare rnsa nevore gr de filosofie, virtutea contemplaqiei. Insfirgit, are nevoie de ingelepciune gi dreptate, virtuli necesareatit ocupaliei cit qi rigazului. Desigur, in orele de rigaz 9ipace avem mai multi nevoie de ele. R5zboiul ii sileqte peoameni. sI fie. inlelepli gi j*ptl pe, cind atunci cind.e paceoamenii pot lesne sI pXriseascX calea ingelepciunii Ei drep-tlgii. Astiel, in sfirgit,^ Aristotel preconizeazl acel.aqi virtulipentru viaqa individualX gi pentru viaqa socialS : exact ace-leaqi indicate de Platon.

F.tapele edwca;iei. Educalia cet;tii esre chematd si dez-volte tocn-rai aceste virtuli. Dar le ia dezvolta fireste intr-o

258

:i:r;"","::':,ir'.1fr g:"ti',iti"i,1,,iifi d;l..|ffi 'h,r'#1

iiffi?q"^*^i'l,ii"li'il,ilT'^f, tUiliJ$"ir:fi;;;+trebuie si ne ocupam de corp . inainte.

;i,ffi, #i'-ig .1.i".*ui-aorinii; de el in vederea ra{lunrl'

;il ._; it r ̂ v e d e re a : {] t}il,!, i i,j -rt ii{ ;? i:,,l: "i,*. *: I,, Jii:.:1':fil:l!l;t';i,^"ii';;";. -,i.,''

li"i"t"*;; a conlinutului ei'

,I*iiin:,"d?*l:g*Ulli'i'l'*;'Tr';lu':r:cepliei. D e ace^e a-nu J"iti? i- J"" " 1=*:.t'J :': ;ffi :1

t":i: ;

oria" este virsta celor care . se- casatot

i#;i","i-"ibx'opii"iliu .'i'; a'- T'11"i'.:"':i,f::tlT,J;:'#iru;crtC"it'o.i';g:1,':::il:ii# Ei printre acestea selimitative Ei Pentruj l'.{iil','r"',ffi #,'rj'{,'ai$61*'l*,:-*','-rtff f+,ffi i#,[h i"t tq $h''fi"l., li'"fi"3" "ni' Fi""" etapi acaqie. Cu .it in"in'it; ;tt ; tatit"ri" se ind'eapti citre

raliune.

""^'l-1:"{K;,!::Y:,:?:':':':'*#;ff ;::?'f irl:i::;';:' x;,; i t: #l;*ti +*, ffi ".,i;;1;"' ; hi}i*,';:,','."Jr*:"ry:::f; :'.'YU:1"::**t",;';f iilit'*T;rilor, nimeni nu tt

:ri:ffi i, t*mru*4ii":'i"5**i :;g[g$*r jgru ":1 r,';::"t;; ?:lffJxll''i'\\'rij"'rt'259

. Cc,nginutul educagiej. Aceast5 educalie trebuie si nizu_-r"asci la formarea unbr c_etige"i ilU.ri -ii'-.i^riii. ^1"*.';;;_

lalte trebuie si tindi.pin; lJ;;ta;r;;;.i;:i: J il;A'ca educagia nu trebuii..datx. tii lo' noiiri ." ce.ra--utii- Ei'n.-cesar, ci ca un lucru liber. Ei bun.. (133g a 32). O."lif.l, j.aceea i1 afari de_ girnnasticd, n...r"ii .orp"l"f, J di'.;';;l?::.1 rmportang- muzicii, care nu este nici necesari, ricitotoslroare intotdeauna.,.,dar care umple sufletul copilului cJeun spirir de noblege qi libertate.

, Dupi muzicS, _dezr-oltarea ideilor lui Aristotel asuDraeducalrei trebuie desigur sI ajungl la formarea filoroii.f "rinin:lul.si in.acsl. pun.t ,-"i fi"incheiat opera educatir-i acetalu. ljrn nelericire, parrea din politica ie ni s_a pXstrat

se opresre la dezvoltarea educagiei muzicale. asifel ;i*;r;onrenirea un ciclu de invXlXturi' pedagogi;;-.;;;;^;";t-l;:declm dupi. ceea.ce Aristot.t n.i"-p?.?"i J.ipl.";;*:i.srndlr ale educat iei , ar f i const i tui t o al t i contr ibuqie, de ovaloare inestimabilX, penrru omul contenrporan.

C.\PITOLUL XXT

TRADITIA ARTSTOTELICA

$coala peripatetici. Dupi moartea lui Aristotel preir coir-du:erea l iceului colaborat.trul sXu cel mai apropiat, 5i aprolpecr>- fondator , Theophrast Q7a-287 i .e .n. ) , ast lz i cuuoscurm.ii ales pentru ,,carecterele" sale. ln antichitate se bucurade o mare reputaqie qi pentru stri iucirea invii i turi i lui 9ipeirtl 'u sti lul cultivat al scrieri lor sale. Din cite gtim despreel, pugine i i sint abaterile de la teorii le aristotelice. ln fi io-sofia sociali nu pare a fi adus nimic nou invigituri lor luiAristotel. Theophrast a arXtat intotdeaune un iuteres maimi' ire pentru qti inlele naturale. Dealtfel, irr general, cei careau ie5it din Liceu s-atr indr,eptat mai ales citre cercet:ar-iin domeniul gti inlelor pozitir-e, qi acolo au adus cea mei inr-portant; contribugie. Aristotel deschisese multe drumuri i i i

aceasti directie si elucidase metodele cercetXrii specific ati irr '-g i f ice.

Un discipol direct al lui Aristotel este Eudemos din Rho-dos, ciruia i se atribuie textul tr[orala lui Eudeno.i. Pulineielui abateri de la fi losofia morali a lui Aristt-rtel nu merit i sif ie esaminate intr-un text ca cel de fatX.

blai trebuie aminti i i Aristoxenos, muzicolog renumit, Di-

haiarchos din Messena Sicil iei, care s-a dedicat cerce tir i i-

istorice gi a colaborat la Viaya Greciei, qi Straton din Lamp-

seli.os, care i-a urmat lui Theophrast la condttcerel Liceu-

lui ; i c.rre a primit in istorie numele de ,,Fizicirnul", diir

cauz.r interesului siu pentru gti inqele frzice.

26t260

ConSinutul educagiej. Aceasti educatie trebuie si nlzu-rasci ia formarea unor. cet;Ieni liberi qi' cinstigi. Toate ..le-lalte trebuie sI tind5.pi"-" lf ur-mi citre acel 1el. ,,E limp.J..ca educalia nu trebuii-.datX fii lor nogtri ca ceva--util 9i n.-cesar, ci ca un lncru liber gi bun" (1338 a 32). Dealtfel, cleaceea in afari de- gimnast.i.cd, necesaii corp,.,lui, el di o ase_P:n.." lmportallta mrrzlcu, care nu este niCi necesarS, ricilclosrtoare intotdeauna.,..dar care umple sufletul copilului deun spirit de noblege gi libertate.

- Dupi muzici, dezr-oltarea ideilor lui Aristotel asuDraeducaliei trebuie desigur si ajungl la formarea filosofici a:inbrulul,..i i in^acel punct s-"i fi incheiat opera educatir-i acetaiii. Din nefericire, parrea din politica ie ni s-a pisrratse oprefre la dezvoltarea educagiei muzicale. Astfel piercle.::rrenirea un ciclrr de invSgituri pedagogice care, daid iu-decim dupi ceea ce Aristotel ne'-a p"rj*t despre orio.i.s:adi i ale educat iei , ar f i const i tui t o 'al t i contr ibut ie, de or-aloare inestimabil5, penrru omul conremporan.

CS.PITOLUL )L\I

TRADITIA ARISTOTELICA

$coala peripatetici. Oupl moartee lui Aristotel preia coir-

du:erea l iceului colaboratorul sau cel mat apropl;lt ' i l rprorpr

ct r - fondator , Theophrast (370-287 i -e ' r ' ' ) , .ast5z i cuuoscur

m.ii ales pentrLl ,,carecterele" sale. Irr antichitate se bucure

de .r mare reputaqie 5i pentru str5lucirea inri iSturi i lui si

p.,-iru sti lul cultir iat rl icrieri lor sale. Din cite qtim- despre

il, pujin. i i sinr abrteri le de 1a teorii le aristotelice. l ' f i lo-

sofi.r social; nu pafe a fi adus nimic nou ini ' i l i turi lor lui

Aristotel. Theophrast a aritat intotdeauna un interes mai

m.ire pentru qti inlele tlaturale. Dealtfel, in general, cei care

a,-, ieiit din Liceu s-atr indreptat mai ales citre cercetir;

i i , domeniul Eti inlelor pozitive, qi acolo au adus cea mai inr-

Doi:anti contribur.ie. Aristotel deschisese multe drumuri i::^a..rrt i

directie si elucidase metodele cercetiri i specifi ' ; gti in-

[ l t r ie.'-- Un discipol direct al lui Aristotel este Eudemos din Rho-

dos, cdruia i se atribuie textul Morala lui Ewdeno's' Pulineie

lui abateri de la filosofia morali a lui Aristotel nu meriti s"1

fie examinate intr-un text ca cel de fali '- AI"i tr.br;ie amintiii Aristoxenos, muzicolog renumit' Di-

l..aierchos din Messena Siciliei, cate s-a dedicat cerceterlr

isiorice 9i a colaborli- la' ViaSa Gr,eciei, Si Straton din Lamo-

sclios, care i-a urmat lui Theophrast la cotrduceretr Liceu-

i*i t; ..." "

primii in istorie numele de "Fizicianul"' diir

casza interesnlui siu pentrll Etiirrqele fizice'

26L260

lnvigitura lui Aristotel, in ciuda disparigiei de lungl du-rati a manuscriselor aristotelice, a fost comentat; si lucratlde doxografii peripateticieni. In primele doui secole i.e.n. 9iin primele doui secole e.n. Ultimul dintre aceqtia gi probabilcel mai important din punct de vedere filosofic pentru co-mentariile lui la operele aristotelice este Alexandru Aphrodi-sieus, in jurul anului 200 e.n.

IntlwenSele lui Aristotel. Firegte, influenla lui Aristotelnu se opre;te atunci. FXrX indoial5, in primele secole ale ereinoastre, tradilia platonicl in sens larg, in aga fel incit s5-icuprindi, p€ neoplaronici, pe neopitagoreici Ei pe primiiapologeli, deqine un loc predominant. Iar cind, dupi intune-ricul Evului Mediu, Europa incepe din nou si reia legiturilecu lumea antic5, s-a intimplat ca Aristotel sI devin5 cunos-cut in Apus cu o jum5taie de mileniu mai devreme decitPlaton. DatoritX arabilor qi unor traduceri latine, Aristoteldevine filosoful incontestabil al Evului Mediu. Thomasd'Aquino qi Dante il leagi strins de dogma cre$tin; 9i a fi indezacord cu el riscX sX fie considerat un sacrilegiu. Era ne-voie de revolulia Rena;terii pentru ca Platon si ocupe dinnou-un- loc egal alXturi de el, gi era nevoie sX ajungem lamarii fizicieni gi astronomi din secolele XVI Ei XVII, trebuiasI apar5 Descartes pentru ca autoritatea aproape tiranicX alui Aristotel asupri gindirii umane si fie desiiinjatS. DardacX astlzi Aristotel nu mai este filosoful infailibil, suveran,el nu a incetat sX fie, alituri de Platon, culmea cea rnai inaltia gindirii umane. Dintre filosofii ulteriori, numai Kant poatesta alituri de acegti doi titani. Numai el, continuindu-i, dio direqie fundamentalX noii gindiri filosofice.

Descoperirea logicii formale, descoperirea funclionXrii,,categoriei" logice, aga cum a fost ea dezvoltati mai tirziude Kant in Critica ragiwnii pare, descoperirea ideii deorganism legatX de metoda teleologici a cunoa$terii, aga cumgi aceasta a fost dezvoltatl in Critica pwterii de jwdecatL,precum gi ideii de entelechie, roate acestea alcltuiesc contri-bugii. care il agazX pe Aristotel printre puginii legiuitori aigindirii umane, aceia care astXzi gi de secole intrigi, poateintotdeauna, ne vor obliga sI ne a;ezXm gindirea in foimeleputernice gi cadrele trasate de ei.

262

Dar mai ales tn domeniul teoriei politice, pe ling5 Statu.l,Politihon Si Gorgias ale lui Platon, Politica lui Aristotelconstituie o contribufe a spiritului antic grec, care nu a fostdepXqitX de nici o lucrare ulterioari. lntreaga istorie spiri-tuali a omenirii nu a dat pinX astizi o operi care sX reu-neascX un asemenea volum de inqelepciune politici ca puli-nele pagini ale acestor doi mari fi losofi. Astfel, poporul greccare, in activitatea politicS, a fost intotdeauna depigit qicare a pierdut adeseori prilejul de a deveni puterea politicisuveran5 a lumii, este acelaqi popor care a creat cele maiinsemnate opere de teorie a practicii politice. $i asta pentruci teoria politici poate fi conceputi de un individ, pe cindpractica politici se deslvirgegte doar prin efortul comun algeneraliilor.

CONSTANTINTSATSOSFrtoffoFnsocnLn

ffi

UNIVEBS

AVECHILOR