,1,

Mtnnrn DRnrem CinsreeLnunR Rnr-uce Sunueru

MEMORATORDE LIMBA 9I ,\ IJ

LITERATURA ROMANApentru clasele IX-KI

colec!iaCO M PACT

Editor: Cdlin Vlasie I

Redactor: Daniel Mitran ITehnoredactare: CarmenRidulescu ICoperta colecliei: Ionu{ Broqtianu IPrepress: Marius Badea I

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei ICiRSTEA, MIHAELA DANIELA I

Memorator de Limba 9i literatura romini pentru clasele IIX-XII / Mihaela Daniela Cirstea, Lawa Raluca Surugiu' - Piteqti : IParalela 45, 20 13 I

ISBN 978-973-47-1 196-3 I

t. Surugiu. Laura I

8ll.r3s.1(07s.3s) I82!.r3s.1.0e(07s.3s) |I

I coueNz-cARTEAPRINPoSTA I I

I .o,ru* PAMLELA 45 I II Pitesti, jud. Argeg, cod 110174, str. Fralii Golegti 130 I II ret.: 0248 633 't3o;075304o444 I I

1 r",.,,"", 3t1lt1i3l3,orou63143e; o2486s14s2' I II E-mail: comenzi@edituraparalela4s.ro I I

I sau accesati www.edituraparalela4s.ro I I

Tipml executat la tipogtafta Editurii Paralela 45 I

E-mail: tipografie@edituraparalela45'ro

I

Copyright@EdituraParalela4l,2}l3 . Iprii""iu lucrare folosegte denumiri ce constituie merci inregistrate' iarl

conlinutul este protejat de legislalia privind drephrl de proprietate intelectuah'

i

COMENZI - CARTEA PRIN PO$TA

EDITURA PAMLELA 45Pite$ti, jud. Argeg, cod 1 10174, str. Fralii Golegti 130

Tel.: 0248 633 13O;075304O4440721 247 918

Tel./fax: 0248214 533; 0248 631 439; 0248631 492' ',E-mail: comenzi@edituraparalela45.ro

sau accesali www.edituraparalela45.ro

(.]UPRINS

I. CONCEPTE OPERATTONALE

A, AUTORUL. []ste persoana care scrie opera, el axe o existenli reald, iax nu-

rnele sdu se afl6 pe coperti.

b. NARATORULr liste vocea autorului in tex! fhrd a se confunda insd cu autorul.r l)upd gradul de implicare in text, poate fi: obiectiv (nu se

implicd in relatarea intdmpldrilor qi nu exprimd opinii desprepersonaje) sau subiectiv (iqi expriml propria opinie, este

irnplicat in lumea fictivd).r Naratorul omniscient este acel narator care qtie totul despre

personaje qi acliune.r Se identificd trei viziuni narative: ,,din spate" (naratorul gtie

mai multe lucruri decdt personajele sale), ,,impreuni cu" (nara-

torul gtie tot la fel de multe lucruri ca gi personajele, iar de celemai multe ori personajul este gi narator), ,,din afari" (naratorul

Stie mai puline lucruri decdt personajele).r l)erspectiva narativii poate fi: externl (naratorul este obiectiv,

nu igi exprimd punctul de vedere, este detagat), internd (se pre-zintd g6ndurile personajelor, drama lor interioar[) sau zero (se

prezintd gdndurile personajelor fird a se face interven{ii din par-tca naratorului).

r Naratorul la persoana I poate fi: personai (este personaj prin-cipal), martor (este personaj secundar) sau colporfor (vorbegte

din auzite).

C. PERSONAJETE / EROIIo Sunt cei care participd, se implici in evenimentele prezentate;

prezen\a lor este in strAnsd legdtur5 cu acfiunea gi conflictele.. in funclie de importan(a lor in oper6, personajele sunt: princi-

pale, secundare sau episodice

Rommul obiectiv .

Enigma Otiliei de G. Celinescu.........Romanul modem subiectiv..................a. Ultiru noapte de dragoste, intdia noapte de rdzboi de Camil Petrescu. . .

b- Patul lui Proasl de Cmil Petrescu...........................Romanul traditional obiectiv.............Baltagul de Mthail Sadoveanu.........Rommul de dupd al Doilea Rdzboi Mondial.................'.Moromelii de Marin Preda................

POEZIARomantismul .......Mihai Eminescu (etapele creatiei eminesciene)..............a. Floare albxtrd I 74;b. LuceaJdrul I 76; c. Odd (in metru antic) I 80

Prelmgiri ale romtismului gi ale clasicismului '......'..'....'.Octavian Goga --- De demult ...............Simbolismul - primul pas spre poezia modemd.'............'.....

1. Alexmdru Macedonski Noaptea de decemvrie .....---

2. George Bacoviaa. Plumb I 87;b. Decor I 89Modemismul ..,....1. Tudor Arghezi.a. Testament I gl;b. Flori de mucigai I 93;c. Psalm [AS putea vecia cu tovdrdqia] I 95

2. Lucim Blaga...a. Eu nu strivnc corola de minuni a lumii / 97'b' Lumina I 99

3- Ion Barbu.-..-..-.a. Riga Crypto ti lapona Enigel I 102;b. Din ceas dedus / 1O6

Tradilionalismul ..

l. lonPillat. Aci sosi pe vremuri...'...'......--.2. Vasile Voiculesct- in grddina Ghetsmani .......'....--Avangarda ...........Neomodemismul.Nichita Stinescu..a. Cu o ugoard nostalgie I 114;b. Leoaicd tdndrd, iubirea I 115

Postmodemismul (hisAtui)..............

)RAMATURGIA',omedia - O scrisote pierdutd delon Luca Cragiale .

)ram. Drama modemdpostbelicd,- Iona de Mrin Sorescu.

6.

7

9.

rv.A,

B.

C.

D.

E.

F.G.

H.

Y.1. (

2.1

r in functie de complexitatea caracterului 1or, personajele suntlineare sau complexe.

o in funclie de modul in care evolueazi sau nu ca trdiri interioaresau ca formare a personalitdtii, sunt: imobile/statice sau mo-bile/dinamice.

o Mijloacele de caracterizare: directi (de cdtre narator, altepersonaje sau autocaracterizare,pin indica{iile scenice in genuldramatic) sau indirecti (prin fapte, comportament, limbaj,atitudine, gesturi etc.).

d. EUt UR|C. Este voceapoetului in text.r Este evidentiat prin mdrcile lexico-gramaticale ale eului liric:

verbe la persoana I, pronume gi adjective pronominale la per-soana I, forme verbale qi pronominale la persoana a II-a.

r Ideile qi sentimentele se exprimi 9i prin intet'ecfii, interoga{ii gi

exclamafii retorice.r Arati viziunea autorului despre lume.r Di subiectivitate gi originalitate textului.

e. lNDlGll SPATI0-TEMP0RAIIr IndicS locul gi timpul desfrquririi ac{iunii; sunt importan{i in re-

alizarea verosimilitiltii, a iluziei realitdfii.

I. FIGURILE DE STIIPERSONIFICAREAo Este figura de stil prin care sunt atribuite tr[sdturi umane unor

obiecte, unor necuvdntitoare sau unor no{iuni abstracte.COMPARATIAo Figuri de stil ce stabileqte o identitate intre doi termeni, pebaza

unor puncte comune, evidenliind caracteristicile unuia dintre ei(A - comparat, B - comparant);

r Asocierea celor doi termeni se face prin adverbe: ca, precum,cum etc.

I.)NUMERATIAr lfiguri de stil realizati prin inqiruirea unor termeni, aflali in

rclalie de coordonare;r Sunt detaliate aspecte cu efect cumulativ, accentuAnd ideea

r.:ontral6 a textului sau trdirile autorului;r li prezentd mai ales in descrieri sau in texte ce apar{in stilului

qti in{ifi c sau juridic-administrativ.Rlll'ETITIAr ('onstd in repetarea unor sunete, cuvinte, sintagme pentru a se

obline valori expresive;r Sc insistd asupra unei idei;r l,ir nivel fonetic, prin repetifie se formeazi alitera{ia sau asonan-

(rr, la nivel sintactic se ajunge la crearea unui paralelism sintac-lic (repetarea aceleiagi structwi sintactice in cel pu{in doudvcrsuri succesive).

AI,TTERATTAr ('onstifuie repetarea unei consoane/unui grup de consoane in

rrnul sau mai multe versuri, pentru a crea muzicalitate $i pentrurr obline un elect onomatopeic.

ASONANTAr ( lonstituie repetarea unei vocale accentuate in doud sau mai multe

cuvinte dintr-un vers pentru efecte expresive gi muzicalitate.AN'I'ITEZAr liste forma de redare a unei dihotomii intre doub personaje,

nofiuni, idei etc.;r Antiteza se rcalizeazd la nivelul unui vers, al unei strofe sau al

intregii opere (vezi arftiteza bine-rdu din basme).IIIPERBOLAr fiste figura de stil prin care se exagereazd trdsdturi ale unui

obiect, a1e unei fiin{e, ale unui fenomen etc.l,ll'ITETULo liste figura de stil prin care se eviden{iazi trisdturi deosebite,

prin intermediul unui adjectiv sau adverb ata$at unui alt cuvdnt.

o Poate fi clasificat in func{ie de mai multe criterii:. in funcfie de numdrul termenilor: simplu, dublu, triplu, multiplu;

' in functie de valoarea morfologicd: adjectival, adverbial,stantival (metaforic);

. in functie de semantic5: personiflcator, metaforic,hiperbolic.

METAFORAo Este o compara{ie subinfeleasd, frri elementul de

(ca, precum, ca Si);o Prin intermediul ei se trece de la sensul propriu al unui cuvdnt

cel figurat, valorificdnd resursele sale expresive;r Poate fi impliciti (apare numai termenul cu sensul figurat -

,,regina nop!ii", M. Eminescu) sau expliciti (sunt prezen{i ambiitermeni - ,,leoaicdtfufir1, iubirea" - N. Stinescu).

ALEGORIAr Se prezint[ o idee abstractd prin intermediul unei suite de

fore, compara{ii, personificdri etc.;. in poemul ,,Luceafbrul" de Mihai Eminescu se remarci alegoria

pe marginea condi{iei omului de geniu.OXIMORONULr Asocierea a doui elemente incompatibile, pentru a sublinia

idee (,,voluptatea morfii", ,,suferin(6 tu, dureros de dulce"Mihai Eminescu).

s. VEBSIFIGATIAVERSUL. Constituie o parte a unei strofe mai exact, este un r6nd

dintr-o poezie;o Versul liber nu respectii regulile clasice ale construcliei textu-

lui, neavdnd rim6, ritm sau misurd; este preferat mai ales depoelii moderni, contemporani.

STROFAr Este formati din unul sau mai multe versuri (un vers - ,,Poeme

intr-un vers" de Ion Pillat; distih - doui versuri; terlind/terfet -

trr:i versuri; catren - patru versuri; cvintet - cinci versuri; la unrrumdr mai mare de versuri - strofr polimorfh).

MISURAr l(cprezinti num[rul de silabe dintr-un vers.IIIMAr lkrtrivirea unor sunete de la sfirqitul versurilor, incepdnd cu

ru l ti ma vocal[ accentuati;r l)rin rimd se creeazi efectul de muzicalitate;r l)upi gen, rimele sunt feminine (este accentuatd penultima

silabd) sau masculine (este accentuati ultima silabb);r l)upd modul in care se grupeazd versurile, rima poate fi:

. monorimE - cel pu{in trei versuri succesive rimeazd.

. imperecheati - primele doui versuri imeazd intre ele, la fe1

ultimele douf(qabb);. incrucitati - rimeazd primul cu al treilea vers, al doilea cu al

patrulea (abab);. imbrititati - rimeazd primul cu al patrulea vers, al doilea cu

al treilea (abba).Rt't'MULr liste repetarea simetrici a silabelor accentuate/neaccentuate

intr-un vers;r ('onfer[ textului muzicalitate, caden\E;

r I Jneori, este prezent gi in textul narativ, ca marcd a oralitdfi (a

so vedea basmele lui Ion Creangi);r 'l'ipuri de ritm: trohaic (picior rretric din doud silabe, prima ac-

ccntuat[, a doua neaccentuatii), iambic (din doul silabe, primarreaccentuati, a doua accentuatii), amlibrah (picior metric dinlrei silabe, succesiunea accenfuat - neaccentuat - accentuat),

dactil (picior metric din trei silabe, succesiunea accentuat -ncaccenfuat - neaccenfu at).

h. ETEMENTELE COMUNICARIIr Emifitorul este cel care transmite un mesaj; prezenfa lui este

vizibild prin verbe qi pronume la persoana I.

mis de cdtre emi{dtor; prezenta lui in text se rcalizeazA prinverbe gi pronume 1a persoana a II-a, prin verbe la imperativ. Incomunicarea oral6, emildtorul qi receptorul igi schimbd rolurile,

o Receptorul este persoana ce recepteazL/primegte mesajul rlirrlogul) prin mlrcile adresdrii (forme verbale qi pronominale la

l)r:r'soana a II-a, verbe la imperativ, substantilul in vocativ).r ltunctia poetici - se centreaz[ pe mesai qi pe infrumuse{area

rrrcsajului prin figuri de stil gi imagini artistice. Este specificdlitoraturii, limbajului artistic, cu valenle expresive.

r liuncfia referenfiali - se axeazd pe context, pe relalia care existdrrrtrc emiJdtor gi receptor, pe prezontarca cadrului in care are loct ornunicarea, pe durata actului de comunicare qi locul in care se

rlcslhgoard comunicarea. Aceastd func{ie se remarcd de exempluirr incipitul operelor epice, cAnd se fixeaz6 elementele spatiotem-lxrrale, dar gi personajele, statutul personajelor.

o ltrrnctia fatici - se centreazd pe canal, pe modul in care infor-rrrt{ia circuli de la emildtor 1a receptor, avAnd scopul de a

vcrilica inJelegerea corectd a mesajului transmis. Se remarcSgrrirr prezenJa unor intrebdri precum ,,aJi putea repeta?", ,,cer;rtrnea!i?" etc.

r lrunctia metalingvistici - centratd pe cod, are drept scop faci-lilrrrca in(elegerii mesajului de cdtre vorbitori gi se axeazi per'xplicarea unor elemente mai dificil de in{eles. intAlnim aceastdlirnc(ie in cazul dic{ionarelor gi a1 traducerilor.

I. TEXTUT ARGUMENTATTVr Arc o structuri bine definit5, trebuie sd respecte anumite reguli

rlc r:onstruc{ie.. llx)tcza este ceain care se formuleazdideeaceurmeazd si fie de-

rnonstratd in cadrul textului argumentativ. Se poate incepe prin,,( 'trnsider cd. . .", ,,Apreciez c6. ..", ,,Opinia mea este cA . . .".

r ( )rico text argumentativ ar trebui sd aibd cel pu{in doud argu-rrrcrrtc. Acestea pot fi introduse prin sintagme de tipul ,,un primml.lument ar h...", ,,al doilea argument este c5...", ,,atAt..., cdttri. . .", ,,nu numai. . ., ci 9i. . .", ,,pe de altd parte" etc.

r ( 'oncluzia argumentirii poate incepe cu ,,aqadar", ,,in concluzie"rlc.

in funclie de evolu{ia conversaliei dintre ei.o Mesajul este compus din informaliile transmise de cStre

emitdtor spre receptor.r Contextul este reprezentat de situalia de comunicare, de rela{ia

dintre emilitor qi receptor, de spaJiul $i timpul in care are locdialogul, de eventuale elemente perturbatoare in receptarea rne-sajului, de condiliile de producere a acestuia.

o Codul este forma pe care o imbraci mesajul. El poate fireptezentat de limbaj, de semne, de codul Morse; ceea ce este

important pentru comunicare este existenta unui cod comunpentru ca interlocutorii sd se poati inJelege.

. Canalul este calea pe care rnesajul ajunge de la emitdtor lareceptor. Cdnd comunicarea este fali in fa15, canalul este aerul,care permite sunetelor si circule; in alte situalii de comuncanalul poate fi faxul, intemetul, telefonul.

i. FUNCTIITE COMUNICARIIo Funcfia emotivi - este cenffat5 pe receptor gi vizeazd mat

punctul de vedere al acestuia, implicarea sa afectivd; se re-gdseqte mai ales in textele lirice (prin eul liric), in monolog,fiecare dati cdnd apar mircile subiectivitifii (forme verbale gi

pronominale la persoana I, modalizalnli, interjecJii, exclama{iiqi interogalii retorice etc.). Functia apare frecvent qi in stilulpublicistic, cum este cazul articolelor de opinie sau allelor.

e Funcfia conativh - centratd pe receptor, presupune orientareatextului spre acesta, a$a cum se intdmpld in cazul textelor publi-cistice, in care accentul cade tocmai pe captarea aten[iei citi-torilor; se face prezentS in texte (precum monologul adresat sau

t1

o Sunt folositi anumili conectori, precum ,,poate", ,,desigur",,probabil",,,pesemne",,,cici",,,fiindc6" etc.

k. DEN0TATTE $r CoNoTATTEo Sensul denotativ - sensul de bazd al cuvdnttlui, lipsit de

expresive.o Sensul conotativ - este sensul figurat al unui cuv6nt, inci

de valori expresive.

I. TRASATURITE GENERATE AtE STIIUIUIr Corectitudinea - respectarea regulilor gramaticale in e

mare. Ca abateri, putem aminti solecismuVdezacordul.r Claritatea - folosirea unor termeni ugor de infeles, prin

celor necunoscu(i, vagi, conffadictorii. Ca abateri, se

obscuritatea, echivocul, nonsensul.o Proprietatea - alegerea cuv6ntului gi construcliilor

potrivite pentru exprimarea ideilor.o Precizia - exprimarea direct5, prin termeni precigi, la

fbrd divaga{ii qi abateri de la subiect. Ca abatei, se remarci stilul difuz gi prolix.

r Puritatea - folosirea cuvintelor, a construcfiilor sau a

melor consacrate de uz, larl evitarea abuzului dearhaisme sau regionalisme.

m. cAtffiItE PARTTCULARE AtE STttUtUl. Concizia * exprimarea clar6, la obiect, esenfializdndu-se mesajul;r Simplitatea;r Naturalefea - exprimarea freasci, lipsitd de afectare;r Finetea - subtilitatea exprimdrii;o Armonia - eufonia (sonoritatea pldcutd a versurilor);r Oralitatea (capacitatea unui scriitor de a reda limba

prin folosirea mircilor adresdrii directe, a exclamaJiilor gi

,&

intorogafiilor retorice, prin valorificarea elementelor regionale gipopulare, a expresiilor gi a proverbelor/zicitorilor);

r l)cmnitatea - evitarea trivialitfiii qi a vulgarititii in exprimare.

N. STITURIIE FUNCTIONATE {TRASATURI}l, li'r'r lur, $rrrNTrrrcr I istc caracteristic Atiinfelor exacte, biologiei, istoriei, criticii literare.I Sc lblosesc cuvinte monosemantice, cu valoare denotativ[.o lie define$te prin:

r' obiectivitate, rigwozitate,ton deta$at, neutru;r' neimplicareafectivd;I lipsa mircilor emiJitorului/receptorului, except6nd varianta

didacticd a stilului;7 scop informativ;r' exactitate qi precizie;r' valorificarea, pe l6ngi text, a unor elemente grafice, simbo-

luri sau imagini;{ prezentaneologismelor;r' absenta figwilor de stil gi a imaginilor artistice;{ claritate;r' adresarea cdtre cititori specializa{i;r' expresivitate zero;r' verbele folosite preponderent la prezent pentru a ilustra ade-

vdruri general-valabile.l, $' t'l r,ul,runuc-ADMrNrsrRATryr Sc define$te prin:

r' prezen|;a in documente oficiale, legislative, ln regulamente,cereri, procese-verbale;

r' stereotipie, canoane ce trebuie respectate;y' structurarea textului pe articole, alineate, pangrafe;{ rigtrozitate, obiectivitate, precizie, proprietatea termenilor;Y scop informativ;r' ooercitie;

y' evitareaambiguitnfi;/ numeroase gi ample structuri enumerative;/ substantive generice - grad mare de generalitate;/ caracterimpersonal;/ frecvenla verbelor impersonale/reflexiv-impersonale.

3. Srrlur, punlrcrsrlco Apare in mass-media (articole, editoriale, interviuri,

articole de opinie).o Este orientat spre cititor gi urmdregte captarea aten{iei

prin orice forme (titluri qocante, limbaj familiar-argotic,sare directS, ironie, ludic).

r Se define$te prin:/ prezenla mdxcilor emitatorului/receptorului;/ subiectivitate (articole de opinie) sau obiectivitate (

taje, qtfi);/ eterogenitate;/ dublu scop: informativ qi persuasiv;/ faptul ci este cel mai sensibil gi deschis stil la inovalie;/ granile flexibile cu celelalte stiluri;y' citate din surse directe.

4. STTLUL BELETRtsrtco Este specific literaturii.o Se define$te prin:

/ expresivitate, sugestie, ambiguitate;/ subiectivitate;/ reflexivitate;/ scopul de a emoliona cititorul;/ cuvinte cu sens conotativ;/ ngur:' de stil 9i imagini artistice;/ accentpe mesaj gi pe infrumuseJarea mesajului.

5. Srnur, cor,ocvrAr-o Este specific limbii vorbite.r Se defineSte prin:

r' prezenta mlrcilor receptorului/emilitorului;r' m[rcile oralit6{ii;r' mlrcile adresdrii directe;r' limbaj familiar, popular, regional;r' cli$ee lingvistice. abrevieri;r' aparilia abaterilor de la normele limbii literare (pleonasm,

anacolut, tautologie);{ prezen\a diminutivelor gi a construc{iilor peiorative;r' digresiuni;( fragmentaritate;y' inversiuni, enunfuri eliptice;r' naturalete;r' spontaneitate.

O. REGISTRELE STILISTICE AtE LIMBIIr l,lmbajul literar - este aspectul cel mai ingrijit al limbii;

r:onsti in respectarea normelor limbii romdne literare; este

rtspcctul corect, elevat al unui idiom. Este caracteristic mai aleslirnbajului scris.

r l,lmbajul standard - este limba folositd in condilii obignuitetlc comunicare; nu are expresivitate.

r l,lmbajul familiar - este tipul de limbaj folosit in rela{ii ami-trule, intre vorbitori cunoscu{i, fiind permise exprimdri ironice,nmuzante, afective.

r l,lmbajul regional - specific unei anumite zone, se defineqte prininscrarea in discurs a elementelor regional-populare. in operelelitcrare, un astfel de limbaj foloseqte larealizarea culorii locale.

r l,lmbajul arhaic - prezenta in opere a elementelor vechi/ar-htice din limbd, rolul fiind acela de a evoca atmosfera de epocd.

r l,lmbajul argotic - folosirea unui limbaj specific unor anumitegrupuri, un limbaj codat care sd nu permitb in(elegerea sa facild.

r l,lmbajul de jargon - ttilizarea unor cuvinte, expresii, sin-llgme imprumutate din alte limbi cu scopul de a epata.

IE