ANULU V I £Tr. 25.

BISERICA si SCOL'A. ITóia Toisericésca, scolastica,, l iteraria s i economica.

Ese o data in septemana : Duminec'a.

P r e t i u l u a b o n a m e n t u l u i : P r e t i u l u iânsertiunlloru : Pentru Austro-Ungari'a pe anu . . 5 fl.—cr. \ Pentru publicatiunile de trei ori ee contienu

„ jum. anu 2 ,, 50 „ ) c a m 1 5 0 cuvinte 3 fl., pana la 200 cuvinte 4 fl. si mai sus o fl. v. a. Pentru Bomani'a si strainetate pe anu 7 ,, — „

?» ?» »» », », J- a* 3 „ 50

<J Corespondintiele sè se adreseze la Redac-\ tiunea delà \ „BISERICA si SCOL'A" S Ér banii de prenumeratiune la \ „ T I P O G R A F I A D I E C E S A J Ï A I N A R A D . "

I N V I T A R E D E P R E N U M E R A T I U N E

la

B I S E R I C A s i S C O L ' A H

I j ja» ai w mm mm m w mm wt

Fóia bisericésca, scolastica, literara etc.

E s e o d a t ă i n s e p t e m â n a .

Pretiulu: 5 fl. pe anu, 2 fl. 50 cr. pe 1j2 anu.

Cu 1. luliu jumalulu „Biseric 'a si Scol 'a ," intra in semestrulu alu 11-le alu anului cuvinte.

Bugamu dar pe on. abonenti, a caroru a-bonamentu espira cu -finele lui Iuniu, ca se bine-voiesca a insinua de timpuriu inoirea abona­mentului.

Asemenea rugamu si pe abonentii in restan-tia cu pretiulu jurnalului, ca se-lu administreze cât mai curund la Tipografia diecesana in Arad.

IESed.acti-a.riea.

La cest iunea schimbarei Calendariului.

Sub titlulu Biseric'a ortodoxa si Calenda-riulu incepemu cu nuraerulu presentu publicarea unui tractatu interesantu si de-o importantia deo­sebita pentru noi, privitoriu la reformarea Calen­dariului. Prea sântitulu auctoru, Episcopulu Mel-chisedec, a adusu luminile trebuitore in cestiunea acest'a, togmai când ea se agiteza mai tare in societatea nostra.

Keformarea Calendariului, ca multe altele cestiuni de natur'a acest'a, cade in competinti'a intregei biserici ecumenice a resaritului, si nici una dintre bisericile particulare nu pote introduce unilateralu o astfelu de reforma fara a se rumpe dela unitatea bisericei, si a deveni sismatica. „Biseric'a ortodoxa, dice eruditulu prelatu, compusa de deo­

sebite naţionalităţi, fiecarea cu ale loru biserici autocefale si independente in launtrulu loru, are o constitutiune federativa. Sunt nisce principii generale care esprima unitatea loru si care nu se potu calea fara a se rumpe acea unitate spi­rituala. Astfelu sunt dogmele credintiei, cultulu, ierarchi'a si disciplin'a. Cine strica unitatea in aceste principii, cine îsi face dogme noue, cine modifica cultulu, cine désorganisera ierarchi'a si disciplin'a bisericésca, acel'a rumpe unitatea cu ortodoxi'a, devine prin forti'a lucruriloru schisma­ticii intre ceialalti ortodoxi. Daca vreuna din biserici ar adopta noulu Calindariu, prin acest'a ar désorganisa cultulu divinu : Pascelê si cele­lalte serbatori ea nu le-ar mai serba odată cu intrég'a biserica Ortodoxa, ci de necesitate va trebui se le serbeze odată cu latinii. "

Am atinsu in deosebi pasagele acestea din tractatulu ce publicamu, pentru ca cuprindu inalte si sublime principii ale bisericei ortodoxe orien­tale, pe care si noi le-am accentuatu totdeuna in colonele acestei reviste, cand a trebuitu se combatemu temeritatea cu care unii omeni sub frumosulu pretextu alu „progresului" tinda a distruge disciplin'a si cultulu bisericei nôstre.

Cestiunea reformarei Calendariului, dupa noi atinge si biseric'a româniloru gr. catholici, adecă a celoru uniţi cu Roma, de aceea recomandamu tractatulu de fatia in deosebita atenţiune mai cu séma celoru din districtulu protopopescu Eriu, (dieces'a gr. cath; a Oradii) in comitatulu Satu-mare, cari in memorialulu adresatu conciliului provincialu din Blasiu, cerura intre alte reforme; si „adoptarea Calendariului Gregorianul x)

Premitiendu aceste lăsam acum ca se ur­meze tractatulu Preasantului episcopu MelcluV sedec:

!) Vedi „Observatoriuîu Nr. 40 ex 1882..

Biseric 'a Ortodoxa si Calindariulu de

H E L O H I 9 E D E C , Episcopula Eparchiei Romana.

P u n c t u l u p r inc ipa lu de neuni re in ca lendare le es is tente a s t ad i in biser icele creş t ine este d iu 'a ser-barei pasceloru.

Acés ta neuni re in p r i v i n t i ' a dilei se rbare i pasci-l o ru s'a man i fes t a tu inca din veacur i le p r imi t ive a le creş t in ismului . As ia , pe l a j u m e t a t e a veacu lu i I I - l ea , cand se rba rea pasceloru a deveni tu obiectu de ce r t a i n t r e Biser ic 'a r e s a r i t é n a si cea apuséna, r e sa r i t en i i p ă s t r a u da t in ' a iuda ica de a se rba pascele oda t ă cu Iudei i , l a 14 a-le l une i lu i Mar t i e . Apusen i i se rbau aces ta di in Duminec ' a ce u r m a dupa 14 a-le lui Mar t i e . P e a tunc i ces t iunea acés t ' a incepuse a fi unu obiectu de nen t ie legere i n t r e Biser ic i : Cea r o m a n a p re t indea , ca si Biser ic i le r e sa r i t ene se serbeze pa­scele oda t ă cu densa, é ra nu oda t ă cu Iudei i . Resa­r i t en i i se r e p o r t a u la esemplulu apostol i loru, ca r i t r ă i se in mijloculu lor si serbase pascele ca si densii — oda tă cu Iudei i .

Spre a p l a n a r e a aceste i d ivergin t i , St . Po l i ca rp , Ep i scopu lu Smirnei , uceniculu S t . E v a n g e l i s t u Ioanu , in a n u l u 158 a in t r ep r insu o că lă tor ie la Roma, pen­t r u a veni l a o in t i e legere comuna cu Anice tu Ep i s ­copulu Romei . Convorbir i le lor inse n ' a u avu tu a l t u r e s u l t a t u , de câ t ca aces ta cest iune, nefiindu dogma, pete fiecare Biser ica se r e m a n a pe l a n g a t r a d i t i u n e l e sa le conserva te delà fundator i i ei. T o t aces tu resul ­t a t u a a v u t u si unu Sinodu t i e n u t u la r e s a r i t u in Laodicea . Amendoue t r ad i t i une le au c o n t i n u a t u a esistâ, fiindu de o po t r iva s t ima te .

P e a t u n c i Bise r ic ' a Romei nu manifestase inca t end in t i ' a sa de domina t iune si impunere a supra cre­ş t in i smului un iversa lu .

Inse pe la finele veacu lu i I I - l e a Vic toru Ep i s ­copulu Romei din nou a su leva tu aces ta cest iune. E l u a p re t insu ca tete Biser ic i le creş t ine se adopte usu lu Biser icei R o m a n e in p r iv i r ea diiei se rba re i pasceloru, amenin t iandu a dec la ra de ere t ic i p re cei cont ra r i . Amen in t i a rea acés t ' a a facu tu mare v u e t u in c r e ş t i nă t a t ea rese r i t éna . S'au aduna tu sinôde in mai mu l t e locuri : in Pa l e s t i n ' a , in P o n t u , in Grali'a, Efesu, etc. si to t i au decisu sè se păs t r eze t r ad i t iu -nea Bisericei din Pa l e s t i na , adecă a serba pascele oda tă cu Iudei i ; é ra lui Vic to ru i-au t r imisu epistole espl ioatôr ie si just if icatôrie t r a d i t i u n e i o r ien ta le . Vic­to ru , cu t é t a indere tn ic i ' 3> S£lj St t r ebu i t u in fine se cedeze or ienta l i loru si se-ii lase in pace a-si u r m a da­t in ' a lor in p r iv i rea serbare i paschâ i . *)

Cu t impulu inse u r a crescenda in cres t in ismu a s u p r a j idovi loru m o t i v a t a p a r t e p r in pe r secu t iune le si calomniele j idovi loru con t r a cres t ini loru, p a r t e p r in u r ' a cea m a r e pol i t ica a R o m a n i l o r u con t ra j i ­doviloru, cu car i i din nesci int ia confundau si p r e creş t in i , au s i l i tu p r e aceş t i din u r m a a-se deosebi t o t mai m u l t u de j idovi , pa ra s indu obiceiuri le inpru-m u t a t e delà densii , i n t r e a l te le si s e rba rea pasce loru in aceasi di cu j idovi i , as ia ca in veaculu IVr lea , l a t impulu S inodulu i de Niceea , da t i n ' a r o m a n a de s e r b a r e a paschâi Duminec 'a dupa 14. a le lui Mar t i e , fusese a d o p t a t a in mul te Biser ic i si l a or ientu , r e -

i) Histoire de P église par W. Guetté, t. I. pag. 401—403. 522—529,

maindu inse obiceiulu vechiu Iuda icu numai in pu-t iene provincii , precum se v a vede mai josu .

D u p r e da t i n ' a Biser icei romane inca din t impu­r i le cele mai vechi a-le creş t in ismului s'a s t ab i l i tu ca Pasc i le cres t inesci sé se serbeze dupa equinoxulu de p r i m a v è r a , numa i i na in t e de Pasc ' a Jude i lo ru , nici o d a t ă cu Jude i i , ci dupa densii. As ia , canonulu V l l - l e a din colect iunea de canone numi te apostol ice, leginesce : „Deca vre -unu Episcopu ori presb i te ru , ori diaconu, s a n t ' a di a P a s c h â i o v a seversi eu J u d e i ina in te de equinoxulu de p r i m a v è r a , sé se ca the -r isésca ."

Mathe i V l ă s t a r comentandu canonulu aces t ' a , dice, câ cei mai in t i e i ep t i d in t r e Iude i observau ca P a s c ' a sè se serbeze dupa equinoxu, precum Moise a o randu i tu , è ra a l ţ i i ma i p ros t i o p raznu iau ina in t e de equinoxu, dupre cum a r a t a canonulu aees t ' a .

Caus ' a p e n t r u care Bise r ic ' a a s t ab i l i t u ca pa ­scele sé se faca a) dupa equinoxu, si b ) dupa pasc 'a legei vechi, sau a lude i loru , este : 1) câ equinoxulu fiindu h o t a r u l u rtespartitoriu a lu anulu i , dèca am serba pasc 'a i na in t e de equinoxu, am face de doue ori pasc 'a in acelasi anu , cea ce nu se i n t empla , cand o observamu dupa equinoxu ; 2) câ p recum se a r a t a in as ied iaminte le apostol ice (Car t . V . cap. 17), de acea Pasce le crest inesci t r ebue se urmeze dupa cele j idovesci , p e n t r u ca mai na in te se urmeze pre -inch ipu i rea pascbài cres t ine , ca rea este j u n g h i e r e a Mielului , ce se face la pasc 'a lude i lo ru , si apoi s e urmeze ceea ce se pre inch ipu iâ , adecă n ió r tea Dom­nulu i si iuvierea . Ca se nu se rbamu pasce le in ace­eaşi d i cu J u d e i i , car i facu pasc 'a lor in ori ce di a septemani i s 'ar i n t emplâ 14 M a r t i e , de acea s'a le-g iu i tu ca creşt ini i se le serbeze in diu 'a Duminece i , è ra cand pascele Jude i lo ru a r cădea Duminec 'a , a t u n c i c reş t in i i se serbeze p r e a-le lor in Duminec ' a v i i tóre .

Aces t a t r ad i t i une an t i ca a Biser icei romane o a genera l i sa tu pent ru t o t a c r e ş t i n ă t a t e a s inodulu de la Niceea, a d u n a t u de impera tu lu Cons tan t inu eelu m a r e in anulu 325. dupa Chris tosu. I n t r e canonele aces tu i sinodu nu se afla nici unu lu pen t ru s e r b a r e a paschâi , da r din f ragmente le ce au remasH pe l a scr i-e tor i i an t ic i 2 ) se vede câ s inodulu a s t ab i l i t u » norma p e n t r u acés ta se rba tóre p r e ca rea apoi impe­r a t u l u o a l eg i f t r a tu si pub l i ca tu in t o t imperiului Romanu spre ap l icare . É t a cum se espr ima impe-ra-t u l u C o n s t a n t i n u in Ep i s to l ' a sa pr in care recomendai Episcopi loru , ce nu par t i c ipase l a s inodu, decisiunile aces tu i sinodu, si in ca rea mai m u l t u vorbesce pen­t r u cele o r ându i t e despre pasca . „Aloi, dice elu (adecă l a Sinodu) , s'a cerce ta t u si in p r iv i r ea P r e a Sân te i dile a paschâi , si cu socotint ia obstésca s'a recunoscu tu de b ine ca to t i creş t ini i , or i in ce t i a r a a r t r a i , se seversésea men tu i tó rea se rba re a P r e a Sân te i P a s c a in u n a si aceasi di. Càci, ce po tè fi ma i frumosu si m a i solemnu, de c â t cand se rba tórea , carea descépta, in noi nădejdea nemur i re i , se seversesce de to t i ne-schimbatu , dupre aceas i o randu ia la si cu ord inea s t ab i l i t a ? Mai a n t a i u de tò te s'a socoti tu necuviin» ciosu a seversi acésta p ré S a n t a se rba tó re i u p r e u n a cu Iudei i , car i i , pangar indu-s i mani le lor cu fap t ' a cea farà de lege, d u p a d rep ta t e ' fura i sb i t i eu orbi­r ea sufletésca, ca nisce n ecu ra ţ i . R e s p i n g a n d u obice-* iur i le lor, va fi cu mul tu m a i bine — si in veacur i le v i i tóre a con t inuă aceiaşi a d e v e r a t a ordine^ p re ca-

2) Actele sinodului I-iu nu s'au pastratu in întregime, ci nu­mai fragmente la scrietorii contimporani, sau apropiaţi de acelu timpu.

r e a o am p a d i t u noi tocma dela t impu lu pa t imi lo ru Domnulu i p a n a acum. Si asia se n u fie la noi nimica comunu cu p r e ur ie ios 'a plebe j idovesca. Noue Man-tu i to r iu lu n e a a r e t a t u a l t a cale. P r e a sacre i nos t re theosevii (c ins t i re de Dumnedieu) se cuvine a ei ord ine de t impu si a ei lege. TJnanimu t i indu-ne de densa , iubi t i loru f r a ţ i , noi ins ine vom i n l a t u r â dela s ine acea rus inosa socot int ia despre noi a Iudei loru , car i i b isaru se falescu, ca noi n ' am pu t e face aces t 'a , in-dependentu de as iedieminte le lor . D a r despre ce s u n t in s t a r e se cuge te d rep tu aceia, car i i severs indu uci­derea Domnului , si-au esi tu din min te ? E i nu mergu in vre-o d i rec ţ iune ra t ionab i l a , ci se i np ingu de o po rn i r e neopr i ta , ori unde i-ar duce p u t i e n ' a min te cea dusmanesca a lor. P e n t r u acea si in casulu de facia ei nu vedu adeveru lu . T o t d e u n a r a t ac indu , c â t nu se pote mai mul tu , ei in locu de cuveni ta îndrep­t a r e in unu lu si acelaş i anu severs-escu pa sc ' a de doue ori. P e n t r u ce deci noi am u r m a lor, cand ei vedera tu se afla in cea mai mare re t ac i re . No i ne-gres i tu nu admi temu ca se se seversesca l a noi P a s c ' a de doue or i in acelaş i anu. Deca t o t e aces tea n u vi s 'ar propune de noi, insesi p ruden t i ' a v o s t r a t r e b u e in t o t chipulu se se ingrij^sca, ca sufletele vos t re cele cu ra te i n t r u nimica se nu se comunice si se n u coincidă cu obiceiuri le aces toru omeni ne t rebnic i . Afara de acea t r e b u e a avea in vedere câ, desb inarea in aces ta ces t iune si in p r iv i r ea unei a t â t de insemna te s e r b a t o r i a credint iei , este p a n a la e s t r emi t a t e ne­conforma. M a n t u i t o r i u l u nos t ru ni-a d a r u i t u o di p e n t r u se rba rea l iberare i nos t re , adecă d iu 'a P r e a San te lo ru pa t imi , si a b inevoi tu a avea o unica Bi­ser ica ecumenica a sa, pen t ru ca membri i ei, ori câ t a r fi de i n p r a s c i a t i p r in diferite locuri , t o t i se se in-caldiesca de unu Ducnu , adecă de o voe Dumnedie-esca. Granditi insi-ye dupa s a n t i t a t e a vos t r a , c â t este de reu si nepot r iv i tu , ca in o sc iu ta v r eme uni i pazescu postur i le , e ra a l ţ i i facu ospetie, si apoi , dupa dilele Pasce lo ru , un i i pe t r ecu t i m p u l u in se rbare si r epausu , a l ţ i i t ienu pos tur i le cele as ied ia te . P e n t r u acea P r o -ved in t i ' a Dumnedieesca a binevoitu, ca a ce s t ' a se se indrep te i n t r u n u chipu cuviinciosu, si se se aducă la o regu la , l a cea ce, gandescu , t o t i se vor conglasui . Dec i cand to t e aces tea a u t r e b u i t u a-se i n d r e p t a asia , ca noi se nu avem nimica comunu cu acei t a -tuc id i si domnucidi , s 'a h o t a r i t u ca t o t i se pr imesca aces ta ordine ca cea mai b u n a si b inecuveni ta , pre care o pazescu t o t e Biser ic i le ce se afla in provin­ciile apusene, Sudice si Nord ice a-le imper iu lu i , si de care ordine n u se t i enu numa i o reeare biser ici r e sa r i t ene . Credu câ aces t a v a p lăcea si p ruden t i e i vos t re . Chibsu i rea vos t ra , negres i tu , v a pr imi cu sa-t i s fac t iune cea ce in u n a n i m i t a t e si in un i re se pa-zesce in R o m a si in I t a l i a , in t o t a Afr ic 'a , I span i ' a , Gal i ' a , B r i t a n i ' a , E g i p t u , L ib ia , in t 6 t a Greci 'a , in provinci i le — Acha i ' a , P o n t u l u si Cilici 'a, l u a n d u in p r iv i r e nunumai m a i o r i t a t e a Biser ic i loru in numi te le locuri , ei si acea câ in aces ta ces t iune conuni rea ge­n e r a l a cu deosebire t rebue se fie pen t ru to t i unu lucru forte sacru . As i a pare-se si m in t ea sanetosa , cere, ca noi se nu avemu nici o comunicaţ ie cu sper jur i i Iude i . I n scur tu dicendu : dupa j u d e c a t ' a gene ra l a a t u t u r o r u s'a s t ab i l i t u — to t i se seversesca p rea s a n t ' a se rba to re a Pasce i in u n a si aceiaşi di . N u es te cu-v i in t iosu se fie d ive rg in t i in p r iv i rea unu i obiectu a t â t de sacru , si es te mai bine a u r m a aces tu asie-d iemiutu , in care le nu este nici o a m e s t e c ă t u r a de r ă t ă c i r e s t r ă i n a si de peca tu . Cele i n togmi t e d u p a o

j u d e c a t a i n s p i r a t a de Dumnedieu a a t â t o r a si astfe-l iu de san t i Episcopi , pr imit i -o cu bucur ie , ca celu m a i i n a l t u da ru , si ca unu comandamentu in a d e v e r u Dumnedieescu . Càci to te cele ce s'au as ied ia tu l a sân te l e Sinóde a-le Episcopi loru t r ebue a-se p r e ­ser ie voin t ie i cei Dumnedieesci . Si asia, dec l a randu as iedieminte le Sinodului t u t u r o r u iub i t i lo ru nos t r i f rat i , voi t r e b u e se p r imi ţ i si se aduceţ i i n t r u înde­pl in i re a t â t cele ce s 'au disu mai na in t e , adeca men-t i o n a t ' a formula a c red in t ie i ecumenice, c â t si paz ' a p r e a S â n t e i dile a Pasce i 3 )

Se vede inse, cà si dupa r e g a l a r e a se rba re i Pasce lo ru de cafra Sinodulu I- iu incumenicu, in A s i a t o t u a u remasu locur i , unde acés ta mare di se se-v e r s i â oda t a cu Iudei i , càci peste 16. an i d n p a Sino­du lu dela Niceea, sub impe ra tu lu Cons tan t iu fiulu mare lu i Cons tan t inu in anu lu 341, Sinodulu t i e n u t u in Anth ioch ia Siriei , ch ia r in in te iu lu seu canonu repet iesce si confirma cele l eg iu i te de S inodulu I- iu p e n t r u se rba rea Pascei , si pedepsesce .cu aspr ime p r e cei nesupuşi . E t à aceln canonu :

„Tot i cei ce indresnescu a deslegâ ho ta r i r ea s ân tu ­lui si mare lu i Sinodu celu a d u n a t u in Niceea, in pre­s e n t i i evseviei sale iubi tor iu lui de Dumned ieu Impe­r a t u l u Cons t an t inu pen t ru s a n t ' a s e r b a t ó r e cea man-tu i tó re a Pasce lo ru , se fie escomunicat i si l e p ă d a ţ i de la Biser ica , de voru cont inua a se opune cu iub i re de cè r ta celoru bine dogmat i sa t e . Si acés ta se fìe disu p e n t r u mireni . E r a dèca v re -unu lu d in t r e proestosi i Bisericei , Episcopu, sau P re sb i t e ru , sau d i aconu dupa ho ta r i r ea acésta , a r indresni , pen t ru r e s v r a t i r a popó-re lo ru a se deosebi, si cu Iude i i a severs i Pasc i le , pe unu lu ca acela s an tu lu Sinodu de acum l ' a con­d a m n a t a a fi s t r e inu de Biser ica , ca pe u n u l u ce n u numai lui s'a facutu pr ic inui tor iu de peca tu , ci si p r i c ina de disordine si de r e s v r a t i r e a mu l to ra . S i nu numa i p re uni i ca aceş t ia S inodulu i i ca ter isesce de l i tu rg ie , ci si p re cei ce voru c u t e z a r ă fi cu densi i in comunicat iune dupa ca the r i s i r ea loru . E r a cei ca the -r i s i t i se se l ipsasca si de c ins tea es ter iora , căre ia fusese p a r t a s i d a p r e S a n t u l u canonu si dupa Dumnedieésca P reo ţ i e . "

De la d a t ' a aces tu i canonu se vede eà cele s ta ­b i l i t e p e n t r u se rba rea Pasce lo ru de Sinodu I- iu de l a N iceea au deven i tu r e g u l a g e n e r a l a p e n t r u t o t a cres-t i n i t a t e a in t ò t a lumea ; càci n u se mai vede r e n o i t a acés ta o rdonan t i a l a nici unu Sinodu din cele ce a u u r m a t u , ci numa i cà câ teva Sinode au prescr i su ca­none opr i to r i e à cres t in i lo ru in gene re , de a n n ave nic i o comunica t iune cu j idovii , a t â t in v ia t i ' a lo ru re l i ­giósa, câ t si chiar in r e l a t i un i p r i v a t e , p recumu : in se rba to r i , in r u g a t i u n i , in m a n c a r e ect. d. e. Cano-n u l u X l - l e a alu Sinodului a lu 6-lea ecumenicu, cano-nulu 37. si 38 a lu s inodulni de Laud ic i ea . D i n cano-nu lu 60 alu S inodulu i de Ca r t agen ' a , t i e n u t u in a-nu lu 418 . se vede cà pe a t u n c i n u e râ inca s t a b i l i t a o norma p e r p e t u a si s tab i la , s au pascha l ie p e n t r u aflarea t impulu i , când a re a se seversi P a s e h ' a in fiecare anu. D e acea se decide, ca Episcopi i a d u n a n -du-se in fîe-care anu in Sinodu se de te rmine diu 'a când a r e a se se rba Pasc i l e acelui anu , si se o faca cunoscuta in tò t e eparch i i l e p r in cei ce vo ru p a r t i ­cipa l a Sinodu.

Sinodulu de la Niceea, fixandu c â t e v a r egu le gene ra l e pen t ru s e r b a r e a Pasce lo ru , n u a compusu

3) Gelas I. II. C. XXXVI. Soerat. ist. bis. 1. 9. Euseb. des­pre vièti'» lui Constantinu III. 17. Teodor, ist. bis. 1. 10.

calcululu Paschal ie i , p e n t r u ca se se po t a sci cu preci-siune in ce dile anume, dupa cursulu sorelui si a lunei se se serbeze Pascb 'a . Aces t ' a e ra o eest iune de sc i in t ia si de calcule as t ronomice. Is tor i ' a Biser i -cesca ne a r a t a câ ingr ig i rea Sinodului in aces ta pr i -v in t i a s'a marg in i tu numa i in decisiunea, ca Biser ic 'a A lexand r i e i , r e n u m i t a de mul tu p r in scol 'a sa si p r in sc i in t i ' a Ast ronomiei , se fie i n sa rc ina t â cu ingr ig i rea de a fixa pe fie-care anu date le paschale , si a le comu­nica Biser icei dela B,om'a. Aces t a din u r m a , pusa in p r im ' a cap i t a l a a imper iu lu i , avendu re l a t iun i l e mai usiore cu provinc ia le cele mai d e p ă r t a t e , a fost î n să rc ina t a a le face cunoscuta d iu 'a a r ă t a t a de Bi­ser ic 'a Alexandr ie i .

Dec re tu lu Sinodului de la Niceea pen t ru da t ' a se rba re i Pasce loru , n ' a cu rmatu to te dificultăţ i le de d e t a l i i ; câci l a B,om'a se ca lcu la a l tmin t r e l ea equi-noxulu, de câ t l a A lexandr i ' a , si de si aces ta diu u r m a Biser ic 'a e r a î n să rc ina t a cu ca lcularea , l a Rom'a refusau de a a seep ta decisiunile e i , de unde au u r m a t u inca orî-care d ive rg in t i e in s e rba rea Pasce loru , i n t r e Or i en tu si Occidentu , de si e rau de acordu despre le­gea p r o m u l g a t a l a Sinodulu de Niceea.

Aces te d iverg in t i au ince t a tu in veculu Vl- le , când Dionisie celu micu a i sbu t i tu a-se adop ta l a B,om'a unu ciclu, care le concorda cu celu alu Bise­r ice i de Alexandr i ' a , p e n t r u de t e rmina rea dilei P a s ­celoru. Bisericele din Or ientu si Occidentu au r emasu in armonie a supra aces tu i punc tu p a n a la veculu X V I -lea, sub P a p a Grrigorie X l I I - l e a . 4 )

U e s u l t a t u l u calculeioru A lexandr ine este P a s -chal i 'a , seu metod 'a p e n t r u aflarea Pasce loru in fie­care anu, ce se i n t r ebu in t i eza in t o t a Biser ic 'a Or­todoxa a r e sa r i tu lu i . Metod 'a aces ta a deven i tu asia de comuna si simpla, i n c â t mu l t e persone d in t r e cle­r ic i si laici facu pe degete ca lculu lu pen t ru Pase i si cele l a l t e se rba to r i insemnate p e n t r u t r ebu in t i e l e rel igiose, pe unu numeru infinitu de ani i na in t e , ca re aces ta metoda s impla se numesce „man 'a lui Damas -chinu." (Va urmă).

Formarea limbeloru. (Continuare.)

I I I . Unu curiosu me v a i n t r e b â câ ce sor te a ajunsu

l imb 'a o r ig ina la vorb i t a de A d a m si de i n t r egu genu lu omenescu n a i n t e fle a se resfira, pe rdu tu-s ' a cu t o t u l u seu ni-au mai r emasu remin isc in t ie din ea ?

I n p r iv in t i ' a aces ta t o t i s u n t de acordu câ l imb'a o r ig ina la s'a mai p a s t r a t u in unele cercur i angus te si d u p a c a t a s t r o f a babilonica, va se d ica n ' a pe r i tu cu to tu lu . E t nune venio ad fort issimum, cur ios i t a tea v a p re t inde se scie si acea, câ car i sun t da r acele cercur i angus te , adecă car i popore sun t acele car i vorbescu insasi l imb 'a lu i A d a m u si E v ' a , câci sub cercur i a n g u s t e nu pu temu int ie lege a l t a deca tu poporele formate dupa c a t a s t r o f a babilonica. Noro -culu meu câ faimosulu • Tancsics me scose din per-p les i ta te . Densu lu dice câ o scie, câci vedi domne sp i r i tu lu teocra t icu este ma i p u t e r n i c u la aces tu poporu decât la insusi Moise. D u p a densulu scopulu lui Ddieu la c rea re este lumea, in lume omulu, si in omu magiar i smulu , si in mag ia r i smu împl in i rea tu tu -ro ru creat iuni loru , p r in u r m a r e Adamu si E v a i uca

i) Histoire de l'egisle, par Wladimir Guettée Tom. III. pag. 20.

au t r e b u i t u se fie ungu r i si se vorbésca unguresce . Inse sciinti'a. na iba i nu cunóscè comand'a si astfeliu nici motivele lui Tancs ics .

D a r vedu câ nici D V ó s t r a uu-i c redeţ i ! Bine­voi ţ i deci a. me insoci, dora vom afla-o in t r a l t l ocu . O t r a d i t i u n e vechie ne spune, câ l imb'a comuna s'a p a s t r a t u in fami l i ' a lui Semu, adecă a fiului lu i N o e , si anume in l ini 'a unu i s t r enepo tu de a lui Semu, Cu numele E v e r u , v a se dica dela care- 's i a re or ig inea poporu lu evreescu. P r i n u r m a r e in l imb'a ebra ica s 'au p a s t r a t u u rmele l imbei o r ig ina le . As ia aflamu in t a lmud , l a s. pă r in ţ i , ba este su s t i enu t a si de uni i s c ru t a to r i mai noi , si anume de comunu sub cuven-tu lu , câ numir i le Adamu, E v a , Gainu numai in l imb'a ev reasca au in t ie lesu . D a r cine ga ran t éza , câ p r im 'a parechia de omeni s'a numi tu tocmai A d a m u - s i E v a si in paradisu , câci din sc r ip tu ra pu temu numai a t â t a deduce câ omulu celu d in ta iu a p o r t a t u unu nume in pa rad i su care corespunde cuven tu lu i evreescu A d a m u . Noi am pr imi tu apoi acestu nume ca si pe u n u nume propr iu evreescu farà a-'lu mai t r aduce in l imb'a nos t ra . Dec i numele A d a m u s'a s t r e e u r a t u in t o t e t r aduce r i l e si astfeliu l a t ò t e popórele numa i din e róre .

I n se in b u t u l u aces tora t r ad i t i unea , câ l imb'a ebraica este cea or ig ina la , n u se potè ignora , cu a t â t mai pucinu càci t ò t e t r ad i t i un i l e 'si au mul tu puc inu o basa i s tor ica . T r e b u e se fie deci in l imb 'a evreésca unu c r i t e r iu pr in care se dis t inge de cele la l te l imbi , din care apoi dèca nici n 'am p u t e a cons ta ta care a fostu l imb'a o r ig ina la , celu pucinu ne-am pu tea in t ipu i cum a t r e b u i t u se fie. Si i n t r adeve ru esis ta unu astfeliu de cr i te r iu in limbele semitice, pr in care se des t ingu de celela l te v i t ie de l imbi, si in specialu mai evidentu este acelu semnu ca rac te r i s t i cu in l imb'a eb ra ica care si-a conservaţ i i mai bine o r ig ina l i t a t ea i n t r e tò te l imbele semitice. Aces tu semini ca rac te r i s t i cu este, ca sune tu lu cuv in te lo ru evreesci corespunde im-pressiunei ce a facutu obiectulu espr imat i ! a sup ra vor-b i tor iu lu i , si astfeliu diferi tele refer in t ie le espr ima pr in s t r e m u t a r e a vocale loru din cur in te e ra nu p r in o conjugare bunaó ra ca si in l imbele indogermane d. e. k â t a l insemnéza : elu a omori tu , k u t t a l = e l u este ucisu, p recum adecă vocal 'a a espr ima o s t a re pas iva a admira t iune i , ce p robéza si eschiamar i le ahi ect. ér de a l t a p a r t e vocal 'a u espr ima frica, infiorare pre ­cum probéza esclamari le hui, ect . Vocale le espr ima s imt ib i l i t a tea omului, ér consonantele ac t iv i t a t ea lui , de aici u rméza cà precum ne cupr inde admirare , séu bucur ie séu infiorare fa rà voe esc lamamu : ah, ih ih i , uh ! v a se dica s imt ieminte le le espr imamu to tu pr in vocale si anume pr in acelesi vocale in t o t e lim­bele ; ér de a l t a pa r t e a c t i v i t a t e a resboinicului o aflamu descr isa tocmai si in l imb'a nòs t ra l ina si armoniósa : „pedestrasiulu ageru i n t r a ca sagé t ' a , t a b e r ' a s t r ă b a t e , b a t e diece s inguru , 15 ba te" v a se dica pr in in tona­r e a consonante loru care corespundu unei a c t i v i t ă ţ i energice . Este, lucru sciutu cà sexulu femeescu este mai s imt i tor iu decâ t sexulu ba rba t e scu , da r aceea inca este sciutu cà in esc lamar i este femea mai a b u n d a t ă decâ t b a r b a t u l u . De unde provine acés t ' a ? din debil i­t a t e a ei p e n t r u o ac ţ iune energica . Se nu-mi condam­n a t i mot ivu lu D n e l o r u si Dni loru deosebi fraţi i in-sora t ie i se nu r ida, ca se nu le cada r i su lu in călcâie. Socra te inca va fi r i su n a i n t e de a face cunoscin t i ' a f'dimósei Xan t ippe . — Aces tu nexu d in t r e sunetulu cuventu lu i si conceptulu cărui ii da espres iune zace in insasi n a t u r ' a omului, despre ce ne pu t emu convinge

si din faptulu , cà pen t ru mìjlócele adecă organele pr in ca r i produceniu sune tu l ti foloşimu sune tu lu o rganu lu i respect ivu d. e. cuven tu lu busa 'lu produeemu p r in a jutor iulu buseloru, gu tu , pr in a gu tu lu i , d in t e l e , pr in d in te , nasulu prin nasu, si iii ca r i î n semnă ta t ea cuven-tu lu i este cond i ţ iona ta dela modulu cum este produsu.

Cà nexulu d in t r e sune tu si conceptu emanéza din insasi n a t u r ' a omului , probéza si faptulu, cà nici o l imba n 'are cuv in te propr i i p e n t r u concepte abs t r ac t e , ci spre a pu tè espr ima unu concepţii abs t rac tu , t rebue se-lu aduca la o analogie sensuala d. e. concordi 'a (de o in ima) , discordi 'a (de diferi te inimi) . —

D a r prin desvol tarea unei limbi sunetele îsi perdu insemneta tea or ig ina la si devinu numai nisce semne meebanice es ter ióre pr in car i d is t ingemu o b i e c t e l e ; si astfeliu l imb'a prin cu l t ivare se d e p a r t a t o tu mai mul tu dela t ipu lu ei or iginalu. P r i n u r m a r e in lim­bile de as tad i nu mai aflamu acestu nexu i n t r e sune tu si conceptu, era u n d i 'lu aflamu, s iguru este remas i t i ' a din per iodulu pr imu de desvol ta re .

P e bas 'a ce lo ru ' premise po temu afirma, cà in l imb'a s t ramosésca din care s 'au formatu t ò t e Hmbele, sune tu lu cuvetu lu i a corespunsu conceptului pe ca re l 'a espr imatu d. e. candu a s imt i tu Adam bucur ie , a folositu sunete car i espr ima bucur ie , cand a s imt i tu în t r i s t a re a folositu sune te car i espr ima î n t r i s t a r e va se dica sunete le au espr imatu s t a r e a i n t e r n a a vor-bi tor iu lui , veder i le lui , ce avemu se no t amu bine, càci este de mare î n s e m n ă t a t e pen t ru resolv i rea temei nòs t re . Deci încâ t in l imb'a hebra ica sunete le din cu­v in te corespundu s t a re i psihice pe care o espr ima, si astfel iu in t runesce mai mui tu ca l i t ă ţ i l e l imbei origi­na le , l imb'a ebra ica s ta mai aprópe de l imb 'a s t re -mosésca, si acést 'a este caus 'a de a fost cons idera ta t impu inde lunga tu ca insasi l imb'a s t ramosésca .

I V .

D u p a cele premise dat i -mi voe Dne lo ru si Dn lo ru se t recu la reso lv i rea unei probleme, care dela inceputu a p recupa tu sp i r i te le cele mai mar i , — int ie legu prob-lem'a despre or ig iunea l imbei. — N u este s is ţemu filo-soficu care se nu se fi ocupatu cu aces ta problema. — N u voiu inse a ve conduce in l ab i r in tu lu hipoteseloru filosofice si teologice càci t impulu mi este p rea mar-g in i tu , si am téma cà si pona acum voiu fi p r ea abu-sa tu de pac i in t i ' a D V ó s t r a . I n t i p u i t i v e inse t ò t e caşu­r i l e posibile, incependu dela aceia car i p re t indu cà omulu s'a desvo l t a tu dintr 'o s t a r e animal ica , in care s t a r e si-au formatu insusi l imb'a p r in imi t a rea ani-maleloru, va se dica omulu l a inceputu a mieuna tu si u r l a t u , si din acestu concer tu s'a desvo l ta tu apoi l imb'a n ò s t r a a r t i cu l a t a , p a n a l a teologii car i proce-diendu dela s t a r e a perfect iunei din pa rad i su sus t ienu cà Ddieu a c r e a t u pre A d a m u si E v a vorbindu o l imba perfectu desvo l t a t a — dicu in t ipu i t ive tò te caşuri le posibile d in t r e aceste doue est reme — si g reu vet i afla vr 'o possibi i i ta te nesu leva ta de l imbist i .

P remise le false au t r e b u i t u se produca clonclu-siuni false. Adeve ru lu e, cà omulu si-a p r imi tu l imb'a ca si unu daru dela Ddieu, adecă ii es te înnăscuta . Inse sub acést 'a n 'avemu se in t ie legemu cà l imb'a este numai o iunc t iune organica a omului, càci a tunc i am deg rada l imb 'a la g r adu lu celu mai infer ioru la ca re a d e g r a d a t o Ep icu ru , când dice cà omenii vorbescu precum u r l a cânii , ma i depa r t e dèca l imb'a a r fi nu­mai o-funcţiune organica , a tunc i a r fi remasu to tdeuna aceeaşi, buna óra ca si cahteculu ciocârl iei séu clon-cani rea corbului. D a r l imb 'a omenésca a t r e c u t u si

t r e ce cont inuu prin a t â t e a metamorfose, îDcât nu po te fi p roductu lu unei infiuintie n a t u r a l e , ci numai a lu unei a c t iv i t ă ţ i l ibere . Astfeliu, l imb 'a e ra numai in jautentia l a c rearea omului celui dintaiu, er fapt'a a fost produsa pr in i u t r e b n i n t i a r e a acestei po t in t i e , v a se dica l imb'a este p roduc tu lu unei a c t i v i t ă ţ i l ibere . Ddieu a construi ţ i i astfeiiu organele de vorb i re a le omului incâ t se fie capace a produce cuv in te a r t i cu l a t e , ce a l t e v ie t iu i tore nu sun t in s t a r e se p r o d u c ă ; da r insasi ap l i ca rea acestei ca l i t ă ţ i dis t inse, p roducerea en-v in te lo ru a r t i cu la te , a emana tu d in t r ' u n u ac tu l iberu alu omului. P r e omulu celu d in ta iu nu l 'a i n v e t i a t u nimene se vorbesca, ci si-a c rea tu insusi o l imba p r in care se dee espresiune s imt ieminte loru sale si se co­munice una a l t a confratelui seu.

I n aces ta c redin t ia ne in ta resce si t r a d i t i u n e a bisericesca, anume S. Gr igor ie din Niss 'a combatendu p re unu ere t icu cu numele Eunomiu af i rma: „câ fa­cu l t a t e a de a vorbi ne-a darui t 'o acela care ne-a con-ş t ru i tu astfeliu corpulu, da r cuvin te le s ingura t i ce p r in car i d is t ingemu obiectele s u n t i n v e n t a t e de no i" .

D a r nu numai t r a d i t i u n e a bisericesca probeza ase r ţ iunea mea, nu g r ă b i ţ i cu i g n o r a r e a s ân tu lu i ci-tatu de mine, câci t o t acea probeza mul ţ i , mul ţ i filo­sofi moderni , eu me provocu numai la unu nume cu mare aplombu in sci int iele moderne, anume l a erudi -t u lu Humbold t . „Limb'a. dice H u m b o l d t — dupa con­vingerea mea, zace in insasi n a t u r ' a omului, câci ca si p roduc tu lu r a t i une i este neespl icabi la . Spre inven­tarea ei nu ajungu mii si mii de ani . Si l imb'a nu s 'ar fi p n t u t u i nven t a in veci deca t ipu lu ei n ' a r fi e s i s t a tu in r a ţ i unea omului. Spre a pu te p roduce omulu numai unu cuventu a r t i c u l a t u pr in care da espresiune unui conceptu, t r ebue se fie iu elu i n t r e g ' a l imba.

P r e c â t es te de n a t u r a l u câ l imbele s'au formatu p r i n t r ' o desvol ta re cont inua, p re a t â t de n a t u r a l u este câ i n v e n t a r e a ei a a t e r n a t u dela u n u momentu (adecă dela producerea pr imului cuventu) . Omulu este tocmai omu prin l i m b a ; da r sp r e a p u t e i nven ta l imb'a t r ebu ia se fie deja omu. . . . L i m b ' a n ' a p r i -mi t 'o omulu g a t a ea urmeza din n a t u r ' a lu i , cuven tu ln pr imu in toneza si da v ie t ia în t r eg i i l imbi.

Astfel iu D n e l o r u Dni lo ru l imb a nu este fo rmata prin im i t a rea an imale lorn , nici nu ni-a impar t a s i t ' o Ddieu ga t a , ci es te productu lu sp i r i tu lu i cuge ta to r iu .

(Va urma.) Romul Ciorogariu.

ZD i "v e r s e, * Esamenele publice la i n s t i t u tu lu pedagogicu-

teologicu s 'au inceputu , conform programei pub l ica te in n ru lu t r ecu tu , J o i in 17 a lunei curen te , cu s tu-diu lu l imbei magia re , in t ò t e t r e i clasele pedagogice . L a esamenu, afara de I n a l t u P r e a s a n t i t u l u Ep iscopu Ioanu Metianu, si anche ta scolara, a a s i s t a tu din oficiu inspec toru lu regescu de scóle Dlu Iosifu Gajdos. .Răs­punsur i le eleviloru si p rogresu lu in l imb 'a m a g i a r a , in genere au sa t i s facutu a ş t ep tă r i l e Dlu i inspectoru regescu.

* „Naţiunea" es te t i t l u lu unu i nou m a r e jur-na lu poii t icu, ce apare in Bucuresc i din 17 a lune i cur in te , alu cărui p rog ramu este p ropaga rea luminei , càci asia dice e l u : „de lumina avem t reb t i in t ia îna­in tea ochiloru nos t r i , de lumina avem si mai m u l t a t r ebu in t i a in noi insine ca se pu temn dest inge binele din reu, ca se cunóscemu, se iubimu binele, se avem

credin t ia i n t r ensu lu si p r in s in t ieminte le si cuge tă ­r i le nos t re lumina te se-lu facemu se t r iumfe in noi, in familiile nos t re , in societate . Aces t a lumina dia-r iu lu „Naţ iunea" va con t r ibu i din to te pu te r i l e sa le a-o face se lucesca, se devie mai mare mai vie, in consci int i 'a Romani loru , Abonamen te l e se facu la admin i s t r a t i unea j u r n a l u l u i in Bucuresc i , s t r a d a P e n -s iona tu lu nr . 6. P r e t i u l u este pe anu pent ru Româ­n i a 40 lei, p e n t r u s t r ă i n ă t a t e 60 lei. Dor imu v ie t ia î n d e l u n g a t a noului o rganu si depl ina i sbanda i n t r u a p ă r a r e a d rep tu r i l o ru Natiunei!

* Premiile conferite de ju r iu lu esposi t iunei române din Sibiiu esponent i loru anga ja ţ i p r in comi-t e t u l u asocia t iunei a r a d a n e , dupa cum sun temu incu-nosc in t ia t i , se vor d is t r ibui din p a r t e a acestui comi-t e t u in modu solemnu, J o i in 24 l u n i u st. v. l a 11 ore na in te de mediadi , in sa l ' a i n s t i t u tu lu i pedag.- teo-logicu din locu. J u r i u l u esposit iei a confer i tu: Meda­lia de argintu Domnulu i 1. P . Desseanu, a d v o c a t u ; Medalia de bronz Domnu lu i M. V. Stanescu, advoca tu in A r a d ; Diplome de recunoscintia : Domnisiorei P e t r o -ne l la Misiei, Domnei P e r s i d a Marincovici , Domnisio­re i R o s a Borlodan, Domnulu i Gr igore Ven te r , Dom­nu lu i P e t r u Mihailovici , Domnulu i P . Tiapos i din A r a d , D o m n u l u i A d a l b e r t Mihai lovici advoca tu din Si r i ' a , Domnei E l e n a P a p p din Bocsig, D o m n u l u i Dionis ie P a s c u t i u advoca tu in B u t e n i ; Diplome de aducere aminte : Domne i Măr ia Groron, Domnei E . P a p p din A r a d , Domnei A u r e l i a Bocs ianu din Curt ic i , Domnei Eufemia D u m a din Ienopo lea ; Diploma de cooperatiune: dedica ta Domnulu i D r . Nicolae Oncu advo­ca tu din A r a d , că ru ia se espr ima recunosc in t ia mer i ­t a t a p e n t r u sp r ig in i r ea i n t r ep r inde re i esposit ionale.

* Esameuulu anului scolasticu 1881 /2 l a scol 'a r o m a n a confesionala din S i s ta rove t iu — in urma­r e a u r g â r i i I l u s t r i t a t i i Sa le Domnulu i Episcopu diece-sanu s 'au t i e n u t u Dumineca in 6. a. 1. c. sub presie-d i n t i ' a P r e a Onora tu lu i Domnu inspectoru scolar iu , Cris toforu Giuchiciu, in p resen t i ' a Domni lo ru : Simeonu Tomescu, p reo tu locale, Teodoru Suricescu no ta r iu cercualu, t e n e r u l u j u r i s t u I o a n u Suciu si a mai mul-t o r u fetie din poporu cu succesu : „dist insu." Ceea ce servesce subscr isului spre bucur ie , m a n g a e r e si in-c u r a g i a r e p re v i i tor iu . N u po tu inse a r e t a c e ne-a-m i n t i t u cu aces ta ocasiune si l a aces tu locu, unu casu si m a i inbucura to r iu , si demnu de a fi espusu in ap-r e t i a r e a onora tu lu i publ icu ; si ace la es te , ea b r avu lu n o s t r u n o t a r i u domnulu Suricescu, i n c a n t a t u fiindu de frumosulu r e s u l t a t u a lu essamenului , au bine vo i tu din a l u seu, a p remia elevii si e levele car i au escelatu p r in r e spunsur i , cu ban i si cu mai mul t e b u c a t i de c â r t i ; p e n t r u care fapfu, in numele t iner imei p r emia t e me s imtu mora lmin te ob l iga tu a esprime marinirao-sulpi nos t ru domnu n o t a r i u profnnd'a si cord ia l ' a mul-t i e m i t a ; cu a t â t mai ver tosu , câci asemenea donur i ma i de mul te -or i a facutu scalei . F i e , ca aces t f ap tu alu D S a l e se afla mu l ţ i i m i t a t o r i ! Georg iu Bocu, inve-t i a to r iu .

* I u b i l e n de 50 ani au t i e n u t u in 13/25. l u ­niu a. c. membri i r eun iune i t ipograf i loru din Arad , in onorea colegului lo ru Eduardu Pamperl, mas in is tu in t ipograf i 'a lu i R e t h y din locu, carele de 50 de a n i l uc r a pe aces ta g r e a car ie ra . Cu aces ta ocasiune membr i i r e u n i u n e i au ofer i ta jub i l an te lu i lor colegu o frumosa cununa de flori, si unu pre t iosu inelu de a u r u .

ZBTJiletixi rcLeteorologric-u..

Diu'a. Lun'a. Fress iunea aerului

Tempera­t u r a Oerlulu

Sâmbăta 24. luniu 766 mm. 17-50 K. seninu

Dumineca 25. n 766 n 17 »

Luni 26. n 768 18 n

Marti 27. » 768 » 19-2 n Tt

Mercuri 28. n 769-3 n 20 n

Joi 29. n 768-4 19-6 » »

Vineri 30. Jt 766-5 » 21 n

C o n c u r g e * Pentru stipendie din Jundatiunea lui Gozsdu." P r i n aees t 'a se escrie concursu p e n t r u unu s t i ­

pendiu din fundatiunea lui Gozsdu de 500 fi. l a casu de g r a d u a t i u n e , unu s t ipendiu de 400 fl. even tua l -min te de 300, 200 seu de 100 fl. cu observare , câ se da pre fe r in t ia concurent i lo ru p e n t r u s i lv icu l tu ra .

Concurenţ i i au de a-si ad resa pe t i t iun i le , in -s t r u a t e cu tes t imoniele scolas t ice , c a r t e a de botezu , si cu a tes ta ţ i i de p a u p e r t a t e , pana l a 10. A u g u s t u s t i lu nou 1882, c a t r a Cance la r i ' a funda t iune i lu i Gozsdu, B u d a p e s t ' a k i r â l y u t c z a 13.

T o t o d a t ă sun t av i sa t i si Stipendiaţii fundatiunei lui Gozsdu de a-si subs terne p a n a la 10. A u g u s t a s t . nou 1882, documinte le despre r e s u l t a t u l u s tud ie lo ru in an . scol 1881/2, l a r ep re sen t an t i ' a fundat iunei lu i Gozsdu, Budapes t ' a k i r â l y u t c z a 13. p e n t r u c â la din cont ra , se vor l ipsi de s t ipendiu lu a v u t u .

Budapes t ' a , 24. l un iu 1882. Comitetulu adm. alu representantiei fundatiunei lui Gozsdu.

P e n t r u depl in i rea definit iva a p a r o c h i e i va­c a n t e de clas'a antaiu din comun 'a Soboteliu, se escrie concursu cu t e r m i n u de patru septemani delaprim'a pu­blicare in „Biseric'a si ScdTa." Emolumin t e l e împreu­n a t e cu aces ta pa roch ia s u n t : un ' a sess iune de pa-m e n t u a r a t o r i u de 32 j u g e r e ca t a s t r a l e , b i ru lu si s to le le î n d a t i n a t e .

Dor i to r i i de a compet i dupa aces ta pa roch ia au se dovedesca câ posiedu cualificatiunea pentru parochii de clas'a prima, si au a-si a ş t e r n e recurse le l o ru in-s t r u a t e conform prescr ise loru s t a t u t u l u i organicu si r egu l amen tu lu i p e n t r u parochi i , a d r e s a t e comi te tu lu i parochia lu , p ă r i n t e l u i a d m i n i s t r a t o r u p ro topresb i t e ra lu a l u A r a d u l u i Moise Bocs ianu in K u r t i c s , p a n a in 25. Iu l iu v. a. c. si t o tdeoda tă a-se p resen tâ in vre-o dumi­neca seu se rba to re in san t ' a biser ica spre a-si a r e t â d e s t e r i t a t e a in cân t a r e , t ipicu sî cuven ta r i bisericesci .

Sobotel iu , in 6/18. l u n i u 1882. Comi te tu lu paroch ia lu .

Contielesu cu : M o i s e B o c s i a n u . m. p. adm. protopresbit. '

I n u r m a r e a o rd ina t iune i Ven . Consis tor iu epar-chia lu din 11. Apr i l i e 1882. N r . 636. B . p e n t r u în­depl in i rea pos tu lu i de cape lanu l a n g a pa rochu lu Ş te ­fan u Popovic iu din Otlac'a, in p r o t o p r e s b i t e r a t u l u Chisîneului , cu aees t ' a se deschide concursu cu t e r ­minu de a l eg e r e pe Duminec 'a din / / . Iuliu st. v. a. c.

Emolumin te le s u n t : d iume ta t e din to t e benefi­ciile parochia l i , a d e c ă : din sessie, din b i ru si s tolele î nda t i na t e , ca re se suie aprope la 500 fl. v. a.

Paroch i ' a fiind de clas 'a pr ima, dor i tor i i de a dobândi capelani ' a t r ebne se a iba cvalif icat iune a-semenea de acea clasa adecă : t r e b u e se a iba 8 clase g imnasia l i , t es t imoniu de m a t u r i t a t e , si de cvalifica­t i u n e pent ru parochie de clas 'a I-a, er recurse le p ro-vediu te cu documente le necesar i i , — pana in 8. I u l i u a. c. au se le subs t e rna l a p ro topresb i t e ru lu Chi-sineului P e t r u Cliirilescu in C b i t i g h a z u (Ke tegyhâza . )

Otlac 'a , 13. Iun iu 1882. Pentru comitetulu parochialu.

Stefanu Popoviciu, m. p. pres . corn. parochia lu .

In contielegere cu mine: P e t r u C h l r i l e s c u , m. p. prot.

Conform decisului V e n e r a t u l u i Consistoriu a r a -danu din 24. Sep temvre 1881. Nr . 2030, se escrie concursu pen t ru ocuparea pos tu lu i de inve t i a to r iu definitivu la scol 'a gr . or. rom. din comun'a Maere, suburbiulu Timis ior i i cu t e rminu ln p a n a l a 18. Iu l i u a. c. st. v . ; a l ege rea va fi in 20. Iuliu. Emolumin te l e sun t :

1) in ban i g a t a 420 fl. v. a. 2) cor te lu l iberu cu doue cbilii si g r ad ina mare p e n t r u l e g u m i ; 3) t r e i orgii de lemne din ca re i nve t i a to r iu lu a r e a se in-gr i j i de inca ld i rea scolei ; 4) dela i nmormen ta re unde v a fi pofti tu 50 cr. 5) dela p a r a s t a s e c â t se v a invoi fiacare a-i dona.

Dor i to r i i de a ocupa aces tu pos tu inve t ia to rescu fiind bine v e r s a ţ i in l imb'a ge rmana si m a g i a r a , dupa ce vor dovedi cual i f icat iunea r e c e r u t a p e n t r u s t a ţ i u ­n e a de clas 'a p r ima : s u n t av i sa t i a-si t r imi t e recur­se le lor ad jus t a t e cu documinte le necesar i conform s t a t u t u l u i org . bisericescu — a d r e s a t e Comi te tu lu i pa­rochia lu , subscr isului inspec toru scolaru Iosifu G r a -d ina r iu per Vinga in Szecsâny , Comi ta tu lu Timis ior i i .

• T o t o d a t ă a s p i r a n ţ i i s u n t poft i ţ i a-se p r e s e n t â in v r e o dumineca seu se rba to re in biser ica spre a-si a r e t â de s t e r i t a t ea sa in cân ta re si t ip icu.

D a t in Maere in 6. I u n i u 1882. Comi te tu lu pa roch ia lu .

In contielegere cu mine: l o s i f Grăd inăr i ţ i , m.p. insp. de scole.

Din l ipsa de r ecu ren ţ i neputendu-se efeptui a-l ege rea de p reo tu defipta pe 21 . Mar t i n a. c. p r in a-ces t 'a de nou se publ ica concursu pen t ru paroch i ' a de c las ' a a I l - a din comun'a Tornea, cu t e rminu de a lege re pe / . Augustu vechiu 1882.

D o t a t i u n i l e pa roch ia le s u n t : 1) Y 2 sessiune pamen tu s t a t a t o r e din 34 j u g e r e

de c las 'a p r ima. 2) B i r u l u preot iescu dela 80 case, si a n u m e : dela cas 'a cu j u m e t a t e p a t r a r i u de p a m e n t u 2 m e s u r i ; dela cas 'a fa ra pamen tu 1 mesura si de la j e le r i mesura de g r â u ; 3) s tol i le usua te .

De la r e c u r e n ţ i se r ece re se a iba celu pu t i enu 6 clase g imnas ia le , t e s t imoniu despre absolvarea cursu-r i lo ru teologice si tes t imoniu de cualificatiune p e n t r u pa roch ia de clas 'a a I l - a pre ca re a re a-le t r i m i t e ad re sa t e comi te tu lu i pa roch ia lu din Tornea , P reono-r a t u l u i Domnu Moise Bocs ianu admin i s t r a to ru proto-p r e s b i t e r a t u l u in K u r t i c s ; — avendu t o t o d a t ă aspi­r a n ţ i i p a n a ,1a a legere a-se p re sen tâ in s a n t ' a bise­r i c a din Tornea , p e n t r u de a-si a r a t a d e s t e r i t a t e a in c â n t a r e si t ipicu respect ive o ra tor ie .

D i n s iedint i ' a comi te tu lu i pa roch ia lu t i e n u t a in T o r n e a l a 30. Maiu 1882.

Novakovits Aron, rn. p. preş . «sm. paroehîa lu .

Contielesu cu : Moise B o c s i a n u , m. p. adm. protopresbit.

P e n t r u depl in i rea s t a t iune lo ru inve t i a to resc i din comunele u rma tô re :

/. Secasiu, in ppb i t e r a tu lu Lipovi i se escrie con­cursu cu te rminu de a lege re pe 6. Augustu st. v.

Emolumin te l e s u n t : in bani 121 fl. 30 cr. v. a 24 met i de g r â u , 24 met i cucurudiu, 12 orgi i de l emne din care se incaldiesce si scol 'a, 2 j u g e r e p a m e n t u de pas iune, locuin t ia cu g r a d i n a de 400 Q .

2. Spat'a, in p p b i t e r a t u l u Lipovi i cu t e rminu de a legere pe 6. Augustu st. v.

Emolumin te l e sun t : in ban i 120 fl. 10 met i g r â u , 20 met i cucurudiu, 8 orgii de lemne din care se in­caldiesce si scôl 'a, 3 j u g e r e p a m e n t u a ra to r iu , 1 ju-geru l ivada , 5 fl. paus i a lu scr ip tur i s t icu , locu in t i a cu g rad ina .

3. Lapusnicu, in p p b i t e r a t u l u Lipovi i , cu t e r m i n u de a legere pe 8. Augustu st. v.

Emolumin te l e sun t : in bani 100 fl. 8 orgi i de lemne din care a re se se incaldiésca si scôl'a, 10 oche de cucurudiu delà t é t a cas 'a, a d e c ă : dela 70 de case, 21/2 j u g e r u de p a m e n t u a ra to r iu , 1 / 2 j u g e r u fenat iu , locu in t ia cu g r ad ina de x / 2 j uge ru .

4. Cuvesdi'a, in ppb i t e ra tu lu Lipovi i cu t e r m i n u de a legere pe 8. Augustu st. v.

Emolumin te le sun t : 105 fl. d iurne pen t ru con-fer int ie 10 fl. paus ia lu scripturi-stica 6 fl.., clisa 56 chilo 40 fl. sa re 42 chilo 4 fl. 50 cr. lumini 8 4 / 1 0

chilo 6 fl. lemne 6 orgii 21 fl. 60 cr. g r â u 24 met i à 3 fl. cucurudie 24 met i à 2 fl. pamentu 5 j u g e r e 30 fl. accident i i dela i nmormen ta r i 5 fl. t ô t e facu sum'a 348 fl. 10 cr.

Dor i to r i i de a concurge l a aces te s t a ţ i u n i inve­t ia toresc i s u n t av i sa t i a-si a ş t e rne recurse le i n s t r u i t e conform s t a t . org . ad re sa t e comite te loru pa roch ia l i g r . or. si a-Ie t r i m i t e inspec toru lu i de scole in Opi-dulu L ipov 'a , avendu a-se presen tâ na in t e de a legere in vre-o dumineca séu se rba to re l a s. b iser ica sp re a-si a r e t â d e s t e r i t a t e a i n t ip icu si cân t a re .

Opidulu L i p o v a , 13. I u n i u 1882. Comitete le pa roch ia le .

In contielegere cu mine: l o s i f Suciu» m. p. inspectoru scol.

Nepresen t andu- se r e c u r e n ţ i , p e n t r u de a poté face a legere de inve t i a to r iu , la scol 'a r o m a n a gr . or. din S/nersig, in p p b i t e r a t u l u Lugos iu lu i , se escrie concursu a 2-a ora, cu t e rminu de 30 di/e de/a prim'a publicare.

Emolumin te l e si condit iuni le sun t t o t cele pu­b l ica te in N r i i 2 1 . 22 si 23 a foiei „Biser ie 'a si Scôl 'a" din acestu anu ; si adecă : in bani 230 fl. v . a. p a t r u j uge re p a m e n t u a r a to r i u , p a t r u orgi i de lemne, 5 fl. scr ip tur is t ic 'a , 8 fl. pen t ru conferintie, si cor te lu l iberu.

R e c u r e n ţ i i au a-si subs te rne recurse le i n s t r u a t e conform s t a t . org. bis. ad re sa t e comitetului pa roch ia lu g r . or. din Siners ig si a-le t r a m i t e Reverendiss imulu i D . Georgiu P e s t e a n u pro topopu gr . or. in Lugos iu .

Comi te tu lu parochia lu . In contielegere cu D. protop. si inspect. scolaru.

Se escrie concursu pe s t a ţ i u n e a inve t ia torésca rom. g r . or. din Ciacov'a, p p b i t e r a t u l u Timisior i i , cu t e rminu p a n a in /. Augustu st. v. a. c. Sa l a r iu anua lu 500 fl. 2 j u g e r e si j u m e t a t e p a m e n t u de semana tu , cua r t i ru l iberu si 50 fl. p e n t r u lemne ; t o t d e o d a t ă se in t ie lege si scol 'a a-se incald i din aceste lemne. Re­curen ţ i i au se producă tes t imoniu despre absolv i rea p repa rand ie i — de cualif icatiune si a t e s t a t u de mo­r a l i t a t e — pre l a n g a l imb'a m a t e r n a se scie unguresce

si nemtiesce a p ropune , se recere a sci si Note le de cân ta re , ina in te de a legere au se se pres in te in vre-o dumineca in biser ica spre a-si a r e t â des t e r i t a t ea in c â n t ă r i si t ip icu. Recurse le au a fi adresa te comite­tu lu i scolast icu c a t r a pres iedin te le I l ie Ioanoviciu.

Ciacov'a, 12. Iun iu 1882. Comi te tu lu scolast icu.

In contielegere cu Dom. U i t a D o l g a , inspect. de scole.

Nr. 232 S. P e n t r u ocuparea pos tu lu i inve t ia torescu din co-

m u n ' a Romaneşti si filia Goizesci in p ro topresb i t e ra tu lu F ă g e t u l u i se escrie concursu cu t e rminu pana in 18/30 Iulie a. c. pe l a n g a u rma to r iu lu beneficiu:

I n ban i g a t a 350 fl. paus ia lu de scrisu 6 fl. d iu rne p e n t r u conferintiele inve t ia toresc i 8 fl. lemne de focu 20 de met r i i cubici, cor te lu n a t u r a l u cu g rad ina de legumi. Pe t i ţ i i l e i n s t r u a t e in int ie lesuln s t a t u t u l u i organicu se t r i m i t u l a Consis tor iulu diecesanu in Caransebes iu .

Caransebes iu din s iedint i ' a consis tor ia la t i e n u t a i n 4 Maiu 1882.

Consis tor iu lu diecesanu.

Se escrie concursu p e n t r u v a c a n t ' a s t a ţ i une inve-t i a to resca din comun'a Srediscea-mica, co t tu lu Timi-siului , p ro topresb i t e ra tu lu Vers ie t iu lu i , cu t e rminu p a n a in 4 luliu st- a. o.

Emolumin te l e s u n t in bani g a t a 300 fl. v. a. 4 orgii de lemne din car i a r e a-se incaldi si scol'a, 5 fl. v. a. pen t ru scr ip tur i s t ica , 10 fl. pen t ru cerce­t a r e a conferint ieloru, c u a r t i r g r a t u i t u cu g rad ina p e n t r u legumi, si in fine de la fiecare i nmormen ta r e unde este pofti tu câ te 50 cr.

Dor i to r i i de a r ecu rge l a aces t ' a s ta ţ iune s u n t av i sa t i a-si t r i m i t e recurse le i n s t r u a t e in sensulu sta­t u t u l u i org. b . ad re sa t e comite tului parochia lu la P r e on. D o m n u p ro top resb i t e ru I o a n u Popoviciu in Mercina, p r in V a r a d i a ; t o t d e o d a t ă au a-se presen tâ in vreo dumineca seu serba tore in san t ' a biser ica pen­t r u de a-si a r e t â d e s t e r i t a t e a in t ipicu si cân tă r i l e bisericesci .

Srediscea-mica in 1 I u n i u 1882.

Comi te tu lu parochia lu . In contielegere cn protopresbiterulu tractualu.

Conformu incuvi in t ia r i i Ven . Consistoriu din Oradea-mare dto 9 /21 . Novembre 1881. N r . 943. P>. p e n t r u depl in i rea parochie i vacan t e de class 'a I I I . Hinchirisiu, in t r a c t u l u Beius iu lu i se escrie concursu, cu t e rminu lu de a legere 4. Iu l iu st . v. a. c.

Emolumin te le s u n t : a) cua r t i ru l iberu cu g rad ina , b) b i ru preot iescu câ te o brad ie de cucuruzu dela t o t a cas'a, c) p a m e n t u de t r e i mesur i de semena tu ra si folosirea cemeter iu lu i , d) st61ele i nda t ina t e . Nume-r u l u caseloru 150.

Recur su r i l e i n s t r u a t e in sensulu „Sta t . organicu" sun t a se t r a m i t e l a subscr isulu in Beiusiu p a n a in diu 'a na in te de a l ege re ; er recur in t i i sun t pofti ţ i in cu t a r e dumineca a se p re sen tâ la biserica pen t ru a-si a r e t â des t e r i t a t ea in cân ta re .

Beiusiu , in 5. I u n i u v. 1882. Pentru Comitet, parochialu din Hinchirisiu.

Vasiliu Pap m. p. protop. Beiusiului.

Conformu ordinat , consist, dto 1. Mar t i e an. c. Nr . 87. B . se escrie concursu pen t ru depl inirea pa­rochiei rom. gr . or. de c l a s a a I l I - a din comun'a Cadar, pp re sb i t e r a tu lu Jebe lu lu i cu t e rminu p a n a l a 10. luliu st. v.

Emolumin t e l e împreuna t e cu aces ta parochie sun t u r m a t o r e l e : a) doua sesiuni paroch. comasate de clas 'a I l I - a cons ta t a to re din 70 de j u g e r e pamen tu a r a t o r i u si î ena t ie ; b) s to l 'a dela 90 de case respec­t ive dela 350 de suflete dupa norm'a s to la ra provi-soria a diecesei Caransebes iu lu i a p r o b a t a de sinodu eparch. din anu lu 1880 ; c) birulu u s u a t u adecă : dela cei cu p a m e n t u â 15 oche de casa, e ra dela j e l e r i a 10 oche.

Recurse le i n s t r u a t e in sensulu s ta t . org. bis. au arse t r a m i t e p ă r i n t e l u i ppopu Ale sand ru Ioanovici in J e b e l u p a n a l a mai sus ind ica tu lu t e rminu .

De la r e c u r e n ţ i se recere a-se p r e sen t â in t r 'o di de Domineca seu se rba to re in s. biserica din locu spre a-si arata d e s t e r i t a t ea in c â n t ă r i si cuven ta r i .

Cadar , in 30. Maiu 1882. Comite tu lu parochia lu .

In contielegere cu părintele protopopu Districtualu.

P e n t r u v a c a n t ' a s t a ţ i une inve t ia to resca din co­m u n ' a Leucusiesci, se publ ica concursu cu t e rminu de a legere pe 11/23 luliu 1882.

E m o l u m i n t e l e : in ban i g a t a 84 fl. v. a. 12Y2

met i de g r â u , si 20 met i de cucurud iu in bombe, 36 fl. pen t ru clisa, 6 fl. pen t ru lumini , 5 fl. 61 cr. pen­t r u sare , 10 fl. p e n t r u conferint ia , 8 fi. p e n t r u pau­sialu, si 10 orgi i de lemne, din care se incaldiesce si scol 'a. Afa ra de aceea dela fiecare inmormen ta re , unde este pof t i tu a par t i c ipa , c â t e 40 cr. dela m a r i , s i 20 cr. d e l a cei mici, t o t u asemenea t acsa de 40 cr. pr imesce si dela cununi i cand este poft i tu

Recurse le adresa te subscr isului comite tu paro­chia lu , si ins t ru i t e conform prescr ise loru s t a t u t u l u i organicu, sun t u a se t r a m i t e p a n a in p re sa r ' a a legeri i , pă r in t e lu i Inspec to ru de scdle G r e o r g i u C r a t i u -n e s c u pro topopu in B e 1 i n-t i u, per K i s z e t 6 ; avendu recuren ţ i i in vre-o Dumineca or i s e rba to re a se p re sen tâ in b iser ic 'a din locu, sp re a-si a r e t â des­t e r i t a t e a in t ipicu si cân tă r i l e bisericesci .

Comite tu lu pa roch ia lu din Leucusiesci . In contielegere cu mine. 43. C r a t i o n e s c u prot. si mspect. scol.

Pnlcare le licitare mmii Comite tu lu parochia lu romanu gr . or. din Pec ic ' a

r o m a n a in s iedint i 'a s'a t i e n u t a l a 29/17. I u n i u a. c. a decisu, ca p e n t r u edificarea t u r n u l u i dela biseric 'a r o m a n a gr. or. din Pecic'a romana, se se publice con­cursu de l i c i t a re minuenda ; — deci pe bas ' a acele i decisiuni se provoca t o t i aceia car i doreseu a p r imi l u c r a r e a acest 'a , a-se p re sen tâ in comun'a aces t ' a p e 6. luliu nou (24. Iuniu vechiu) a. c. in care di se v a t iene si l i c i t a re minuenda publ ica .

Condi t iuni le de l i c i t a r e cu p l anu lu si a r u n c u l u speseloru pen t ru t u r n u inca si mai n a i n t e seu si p a n a a tunc i , da r in diu 'a ho t a r i t a , se po tu vede si cerca l a pres ied in te le comi te tu lu i pa roch ia lu subscrisu, unde respect iv i i nu cumva a r ave si a l t e deslucir i a ca s t igâ .

Pec ic ' a romana , l a 29. I u n i u st . n. 1882.

Todor Dragosiu, m. p. pres iedint . comitetului parochia lu romanu gr. or.