Ypres, Belgia, octombrie 1917, inaintea zorilor

Soldatul'era incircat ca un catar de povard.

in afara ranilei 9i a sticlei cu apd, ducea in spinare o bari de

fier, injruul cireia era infiSurat un colac masiv de sArmd ghim-

pati, care ftebuie sd fi cantdrit aproape cincizeci de kilograme.

La brdu, prinse de un cordon, ii at6mau doud grenade Mills, o

secure, o baionetd, un sac cu munilii qi diferite unelte penhu

snpat trangee. in m6ini i;i ducea puqca. Pe deasupr4 omul era ud

leoarcd, fiecare articol de imbrdciminte qi fiecare centimetru de

piele fiind imbibat, de parcd ar fi fost cufimdat in mod voit in

api, astfel ci uniforma, mantaua gi ghetele ii at6mau de trei ori

mai greu decat cantireau de obicei. Bineinleles, fiecare comba-

tant din Flandra era la fel de murat, dar nu duceau toli un colac

de sdrmi ghimpatd in spinare, astfel cd nu se cldtinau toti la lcl

de tarc ca acest soldat, gi nici nu inaintau cu aceeagi incelineal6.

- Hei, tu de colo, a strigat cineva, striduindu-se sd-qi faci

auzit glasul in vacarmul stamit d€ bubuitul artileriei, iscat de

hmudle aflat€ in spatele liniilor. Polilia miliiad! Dd-te la o parte.

Md grdbesc. Trebuie sd tlec neapdral.

BEN ELTON

Probabil ci omul auzise, ori poate ci nu - insi chiar daci ar

fi fost ata, nu s-a dat la d parte, ci a continuat sd se tirasciinainte cu incdpiFnarc, hotir6t sd aj"ng; la destinafie. Ofiprulnu putea decat si meargi in umn lui, blestemAnd in g6nd acel

animal de povari greoi gi sperdnd si giseasc6 un loc unde

podeful de scAnduri sd fie ceva mai lal cdt sd-l poati depd5i insiguranfi. Em de doui ori nemullumit cd se vedea obstu4ionatin felul acel4 pentm cd gia suficient de mult despre nanra unui

ata! ca sd-!i dea seama ci acel soldat nu va reugi si avanseze inprimul val. Misiunea lui era si vini din urm6, folosind s6rma

ghinpati qi uneltele pentu a contibui la consolidarea avantaje-

lor obfinute in teren de bii4ii care atacau la baioneti. Ofilerulneribditor nu era deloc convins cd in acel atac se va rcuti inain-

tar€a cu micar o pakni de pimint. In orice caz, n-ar fi fost vorba

des?re un avantaj major. ln bdtilia purtati inainte de aceasta nu

se inaintase defel, dupi cum nici in cea carc o prccedase nu se

intAmplase apa cwa- TotuSi chiar $i cfutigarea c6towa pagi ar fit€buit consolidaq s{pdndu-se noi tznqee pi intinzendu-se pest€

bt sarmi ghimpati- Tocmai de acee4 catlinrl de povard inainta

cu lndiritricie.Apoi, omul a alunecat O gheati ftrfipti ca un pimn qi gre4

i-a alunecat p€ sc&ldurile ude ale podelului gi, nereutind s6 facialtceva decat si scoati rm fpdt scufi, omul s-a prnbus, it in lituri,drept in noroiul gros, apoi a dispirut, inghitit instantaneu de el.

- Orn cgzut in noroi! a stigat ofilerul, cu toate cn gtia cn deja

era prea tArziu ca si lui dea alarma. Aduceli o ftdnghie! O fr6n-

ghie, am zis, pentu numele lui Dumnezeu!

lnsi nimeni nu avea ffinghie la el. Chiar daci s-ar fi gdsitvrcun4 gi ar fi avut timp sd o inflqoare injurul soldatului care

se scufunda" era indoielnic cd s-ar fi gisit patm camarazi carc,

opintindu-s€, sI fi alut puterea s5-l trage afari din n aqtina care

il nigea la flmd. Pe de alti pafte, pe pode! nici nu era loc pentru

PRIMAVICIIMA

pam oameri, nici nicar pentu doi, iar scandudle lui erau atat

L alunecoase, incat orice incercare de salvare se putea sferqi

ti$, salvalorii impfunsind ace€aqi soarti ca $ omul pe carc spe-

an s5l scoati la lumini.

$i asdel, omul s-a inecat in nimol Usis $ ingropat into clifr'

2

Douglas Kingsley nu era tocmai candidatul potivit pentru a

intra in randurile c€lor care refirzau si plece pe ftont din motive

de con$tiin$" prin simplul fapt cd el ucisese mai mulli oameni

decat ar fi reu$it sd o facd weodati majoritatea soldalilor. Nu inmod direct, binein{eles; pentru ci el nu lovise cu gigul gi nicinu apdsase pe Sgaci, insd in mod sigur igi dusese victimelela moarte. Era un adever pn care il recunoscuse la proces Eri sd

se codeasci.

- Este adevirat cA sunt destul de familiarizat cu chestirmile

ce lin de viafd fi de moarte, a spus Kingsley, adresdndu-se

judecdtorului, gi, in consecin{5, m-am vdzut silit s5-mi examinez

conftiinla. Cu toate ac€ste4 am dormit linigtit, fiind incredintat

c5 btrrba$ qi femeile care au fost condamnali Ia moarte ca urmare

a investigat'ilor mele i$i meritau soafia cu vaf fi indesat.

Procesul avea caracter public. Majoritatea celor care refu-

zau si plece pe front din motive de conttiinti erau deferili cu4iima4iale qijudec4i d€ tibunale militare, insi cazul lui Kingsley

cdpitase o asemenea notorietate incet, intr-un fel, autoritStile

socotiseri ci era mai bine ca el si fie judecat de o Lutanfi civild.

Kingsley constituia o prezenli neobignuiti in boxa acuza{ilor,

mai ales din cauzi ci se prezentase imbr6cat impecabil, in

TEIMAVIqNA 11

rifotma de insp€ctor ln Poli$a Metropo[ann a Ma::td$i S*:

il;t i" "t".u

ii sdluceau' galoanele ii sclipeau" iar

bratiile prinse in piept reprezenhu recompense nepotrivite

;ffi il;J*;,'J acuztia de roYte' tnew'tol:'-111,

il*G t"t-t prin atitudine' Kingsley era sigur pe sme qt

ffi,;; * "*" ui comportament Tonul lui il idtase in mod

Ieenr pe iudeceor, care pirea si considere ci o oarecare sme-

,J * ** """t"tului ar fi fost mai potrivit6'

'-:;;;il ; arbitru mai bun al valorilor morale decit

g'"€mi t{aiestafi sar"t: :T*iJrTiffie sn $ea artrer?. - ln situalia de fa16' clrn ar n P(

' -;;;?; ;rdrnbali <lin buze a dispre! domnule' s-a

, ilir judecdionn

lntr-adCvdr, Kingsley se smmbase disptetuitor' dar o IEcuse

ff si-gi dea seama'

Toati viala cei care ll cunoscuserd qi il iubiseri Pe Douglas

*t*il"iu[tt* si gdseascd scuze pentru o atitudine ce de-

Hi" oi"t "*"*, li se pdruse a sugera o aroganli insupor-

ilrl * n"*" *t Kingslev nu-gi propunea s6li ra:ze 1:

sus

lffiti"" "a*t"tt; ci fiecare expresie de e€ fta l'f er^a

:ffi;;;terii lui absolute ci stia mult mai bine decat

litiG* *t"* Em in mod consla uimit sd descoperc

l,-oi illtu' l"ut oe obicei chiar 'rria

mai bine decit ceilalF'

lo rt"i, tt potr* nicideclm iritarea oamenilor faF de sigu-

rdF lui atotcuprinz5loare ''*1'*t "atit

sd fiu sfidat in instanla pe care o conduc!

a adeugat judecfiorul' ridicend qlasul'

- D€pane de mine gandul ie a sfida pe cineva' tlomnule' Ei

oi"i o,, oi-u- a"t 'e'o"

ci am fecut-o' vi cer iertar€'

--'l^In o ua .g

'a v6 explicali atinrdineat tt-.*. tT *-:i

,o"otifi'rn"i ioO'"pUnt din punct de vedere moral decdt acen

care ne guvemeazi?

12 BEN ELTON

- in general, nu ag sustine o asemenea idee, domnule

judecitor. Eu doresc doar sd arit cI lam cunoscut, $i incd foarte

bine, pe tofi cei pe care iarn trimis in falajudecdtorilor ca sd fie

spinzurali. Am analizat fiece amdnunt accesibil al caracterului

lor, precum qi acfiunile intreprinse de ei. Guvemul MaiestitiiSale nu ii cunoagte pe nici unul dintre cei pe care ii ucide, fie ei

germani, turci, austro-ungari, ori oameni de-ai no$tri.

Aceasti ultimd remarc6 a atras exclama$i de prot€st din par-

tea celor prezenfi la galeria supraaglomerati a nibrmalului.

- Eqti un dddtor, Kingsley, a stigat un bitr6n, qi, pe deasu-

pr4 un neaml impulit!

Acea impuns6turi ficea referire la faptul ci bunicul luiKingsley se niscuse la Frankfirt, iar numele lui de familie

fusese Ktinig.

- Trdditor, ori neamt, domnule? a intebat Kingsley. Daciagf german, ceea ce nu sunl anrnci nu cred ci a! putea fi soco-

tit dditor pentru cA refuz si lupt impotriva Germaniei.

Kingsley a str6mbat din nou dispreluitor din buze, astfel cd

din padea oamenilor de la galerie s-a dezldnluit impotriva lui un

val de injurii. Parcd acoperind acel yacarm, ii rEsuni in minte

glasul soflei, care il discdlea mereu pentru cd ficea comentarii

care ii puneau in inferioritate pe ceilalli. Comentarii pe care,

infiuiati" ea obiqnuia si i le arunce in mod repetat in drurn spre

cas5, atunci cand s€ intorceau de la weo cini la care el igi inchi-

puise cd fusese model de ralionalitate $i de discrelie.

- Te socotegti extrem de inteligent, il dojenea e4 degi sunt

convinsi ci egti, dar oricum nu ai cum sd qtii totul, qi, pe de altn

parte, niminui nu-i plac oamenii care doresc s6 se impuni cu tot

dinadinsul.

Era limpede ci acuzarul nu avea cum sd-gi facd prieteni infala instantei.

FRIMA VICTIMA 13

- I-asule! a ricnit o ferneie irnbrdcati in straie siricicioase

& doliu.pe care dorea si le scoati in evidenli'* ] rlu'rt"p"fi' ui "rdinar!

a acEugat la fel de invenirat fostul

:oldat a$ezat lang6 ea'

KingsleY il remarcase ceva

Fusese adus in sald de membri

mai deweme Pe acel birbat'

ai familiei, Pentru ce nu mai

evea oicioare-"'-i.ttnt'.-" t*dit la fratele lui' Robert' dat dispirut incd

*;#;;i a tuit"tor a" pe Somme' care' in cele din urmi'

ill""fu-, rnon' Dacd Robert $-ar fi pierdut doar prcioare-le

'.*tJoi" a** *ice de obuze' ar fi stat poate' 5i el in aceeaqt

;;l liffia ;iurii si cu chipul transfomat intr-o masca

a firiei?l'Jdecdtorul a cerut asistentei sd pistreze linistea' insd nu a

.rri.-J"i o ,*"1ione imponiva nimdnui pentnr tulburarca oroF

J," u:.i.J" " "impatiza

cu sentimentele multimii'-' "- o*"i" **i' nu va constitui o platformd p€ntru lansl-

t* ;";;;;;;*' domnule Kingslev! Guvern,l britanic

"i-rt ""J" oroott"l popor' lnamicul ne ucide soldalii pentru

;;,;;r. sconurile manlle-'.1^:ff ;lllH"#TX:*.nrid si se sacrific€ P€nEu a mPx

i i"orlt*""** *le' nu face;i decdt si dezonorali memo-

ria celor cizufi in luPti

- Ve asigur c6 nu am avut crdecum o asemenea inteniie'

" U"t fit"gi"V

'a 'pund imediat Nu incerc decat sd evidenliez

ni in vrerne c€ €o Slrlt pe deplin convins cd su{letele pe care le

JJt ta spaozuratoa'e hdeplinindu-mi indatoririle care-mt revtn

i""ii*-i"-Jitt" t-au dovedit pewertite qi meriti cu prisosin$

,i it "*a"-."" *onic la moarte' guvemul MaiestiJii Sale

:: ;;;;;e"bil s6 aprecieze meritele morale cand este

;;;;;G ;nt viEii micar uneia dintre victimele pe carc

le Produce.

1.4 BEN ELTON

Judecdtonrl a lisat impresia ciinsi. in schtunb a prins .***;ffij$:fff;'J#pentu a-gi vani in fire. Delinea o pozilie care ii conlerea o a,rtoritate deosebiti, iar fimc1ia sa asigura ftrndamentul sistemului dejustitie penald, de ac€ea gi_a dat foarte bine seama

"i il pa"d* pri_

mejdia de a se lisa provocat de un acuzal Trebuia si depui toateeforturile pentru a reactiona cu calm la o.i." un.r*1i" u iiKingsley qi s6 lase rianetele qi protestele in seama asistengei.

, . - Dommde inspector Kingsley, este ridicol ce spuneli! Sol_

{tu] ee-1an .elr"zint6 voinra guvemului sdu, un guvem alecdrui calitili morale le cunoaltem prea bine.- Le cunoa$tem pentru ci seameni cu acelea ale guvemu-

lui noshu!

. . 31" TOt publicului aflat Ia galerie au rdbufirit din nousmgak de protest. Kingsley gi_a muqcat buza dejos, congtient

ci orice cuvdnt pe care il rostea nu frcea decet ,e .poreu""i dir_preluJ ce se manifesta impobiva lui. Bunul siml il indemna dinnts-puteri sE rimani fncut gi, cu toate aceste4 el nu reugea sd seinfiineze. Voia ca oamenii si priceapd c d (Dea dreptate. Nune3pirat din punct de vedere moral, pentru cd, pohivit opiniei

l::.:"j:" :T " .n:sriune de consriintA personatd, ci din punct

se vedere inklectual. Toate argumenFle erau ae panea tui, iucrucare nu putea fi tigdduit.

Undev4 departe, o fanfari militard a inceput sd cdnte Adio,Dolly Gray. Em o zi caldi, iar fereshele de ,* uf" ,aii O";uO"-)ate fuseserE intredeschise, astfel cd, in ciuda vacarmuluilinduntru, muzica se auzea.

Adio, Dolly_ chiar de nu weau, eu te parisesc,gi urima mi-e fdnr:, cr-n ma$ o sd pomesc..,

PRLVAVICTII\4A 15

Vechiul cantec al soldalilor englezi din timpul Rdzboiului

hrilor suferise o renas1ere neasteptati inci din primele zile ale

rdoiului, pe acordurile lui plec6nd spre fiont nenumdrate tre-

mi ale Fo(ei Expedilionare Britanice, din gdri precum Water-

bo sau Victoria. Centecul fusese auzit ceva mai rar in anii din

um5" iar Kingsley iqi dorea ca el si nu rdsune tocmai in acele

mmente. Era imnul preferat al fiului sdu gi se intamplase de

multe ori ca el sdl urmireasci pe bdielel mirgdluind prin ele-

ganta cameri de zi a casei, in rteme ce solia stitea la pian gi

il eompania.

., Kingsley incerci sd-gi alunge din minte orice g6nd legat de

Emilie. Se striduise sd facS acest lucru clipd de clipi, incd de

cind fusesi arestat, insd nu reuqise niciodati. in momente mai

tedcite, ciezuse cd nimic pe aceasti lume nu putea insemna pen-

tru el mai mult decat familia, insi o sacrificase in favoarea unui

principiu rece, uscat qi rigums, ceea ce il Ecea, intr-o oarecare

misr.ni" si se deteste pentru asta.

- Nu aprob hotirArea luati de Kaizerl a spus Kingsley, ridi-

cind capul citre cei care ii rdnjeau si-l batjocoreau. il socotesc

agresiv qi vanitos gi cred cd el ar trebui sI fie in mar€ parte acu-

zat pentru catastrofa cu care ne confruntim in prezent...

- Mda, sunt convins ce toati lumea este incantatd sd audd

acest lucru din gura dumneavoasd.

Glasul judecdtorului era incdrcat de sarcasm.

- Fdri indoiali ci generalul Haig va gdsi nimerit si trans-

miti comeniariile dumneavoastd cdtre armati intr-un ordin de

zi, astfel incdt soldaJii nogni sd fie imbdrbatafi pentru a-si inde-

plini misiunile.

- Cu toate acestea, a continuat netulburat Kingsley, indife-

rent care iar fi picatele, Kaizerul conduce o naliune cregtind,

imperiali 9i indusnializati! t a fel ca qi virul lui primar, Maies-

tatea 54 regele George. E drept cd noi suntem o democraJie, in

16 BENELTON

weme ce Germania este o oligarhie. dar nu din acest motivrupam irnpotriva Germaniei. intr_adevir, aliatul nostru, Rusi4a fost pdna de cur6nd o monarhie absoluti,

"$" ""_ ";ri ;;;mania in prezent. Nu vid nici un motiv pentu care toate acestenajiuni, care seamind foarte mult intre ele, .a t p.on*1u, ."n-tinte larnoarte impotriva populafiei celorlalte naiuni.

- Nu este teaba dumneavoastre sd cdutali motive, domnule!- Eu o consider a fi mai mult decat heabu rn"u,

"r"d .e

"datoria mea de cipetenie.

- Domnule, daci afi gti cet de c.et ce inseamni datori4 acumv-a$ afla h Fran{a!

.-. La auzul acestor vorbe, din public s_au dezlingit urale, iar

Kingsley a awt impresia cd judeceton_rl ar n fost ctria. incanraisi le permiti spectatorilor si coboare de la galerie ca sIJ linqelepe loc, firi nici o int6rziere.

_ - Suntefi cetifean Si supus al acestei Jiri! a tunatjudecftoruj.Daci dorili sd inlluentali politica nauon"le, u.lrqi fu Ai.porili"votul. Dacd dorili si influentali polirica

""uu r"i .ulg'ffi

depune o sum6 mEruntd ca si candidaf pe"t, u" p.$ i, ;;;_ment. Afi trdit toati viala in confort ,i bunistarc, sub pr;;p.arlanentului 9i a Coroanei. AEi beneficiat din pfin de dfirurifJgi privilegiile oricnrui cetitean brianic. Ce drept aveti a;;vd feriti d€ rispunderi?

^ .Kingsley s-a sdduit sd-i surprindi privirea judecdtorului.

Ostilianea din sali era deosebit de indadig qi, inciuda atitudi_nii lui increzitoare, Kingsley era ingrozit sd se vad,n Fnta un;iagresiuni atal de mari. Vreme de o clip6, a neit cu i.npresia cinu mai avea deloc putere si lupte.

- Nu am un asemenea drepq domnule, a zis el incet.- Vorbifi mai tare, acuzat! s_a risdtjudecitorul.

. , Kingsl.ey a ridicat inc6 o dati capul $i s-a uitat fix Iajud€cftor. l$i diftse searna ce procesul se apropia de verdict.

ttf,\tA vrcnMA 77

- Nu am nici un drept sd fug de rdspunderile ce-mi revin.

!!rs putea face asta decat dupi ce a9 fi pregdtit s6 accept

cecinlele. insd, dupi cum vedeli, onoratd instanti, sunt

;cgiitil Toonai de aceea mi aflu aici. Ca si indur consecinlele

Feu atitudinea pe care, din nefericire, md vid silit si o adopt.

DlryA rostirca acestor vorbe, sala de tribunal s-a cufundat in

fure, cu toate c4 in urmd cu doar cdteva momente, ameninta

i &vini o adevirati cuqcd cu lei. Mu[imea dezldntuitd a rEmas

o clipa descumpEniti de acea dovadd neEteptat[ de umilin$ din

ptea lui Kingsley. $i judecitonrl s-a vizut silit sd adopte un ton

cetra mai domol. Se pdrea cd, dincolo de iritarea Si furia pe care

b *6mise, Kin;sley reuqise s6-i tulbure congtiinla.

- Domnule inspector Kingsley, a spus el, vi dali seama ci,potivit prevlderilor legale, sunt imputemicit sd maniFst tole-

ra16 fali de acqiunile pacifiste dacd acestea au la bazi o auten-

tici ini€nare, de nan[6 morald sau religioasd, de la a lua cuiva

&eptul la viati?

- Binei4eles, domnule.

- Persoanele care apar in fata mea $i sunt antnate de aseme-

nea principii se pot agtepta si fie obligate la munci ln folosul

grii lor, in slujbe ce presupun condilii de pace, dar, in general,

vor scdpa de o sentinl.i privalive de libertate.

- Am inteles acest lucru.

- Cu toate aceste4 nu dorili si imbrdti$ati asemenea princi-

pii care si vd vind in apdrare?

- Onorati instantd, nu sunt un pacifist. $i nici nu cred cd

orice viald umand este absolut sacd. Cred ci existe situafii incare uciderea sejustifici. Probabil chiar pe scari largd, aqa cum

se desfigoard pe cdmpiile Belgiei qi ale Frantei, cu toate ci este

greu si ne imaginim care ar putea fi aceste situatii. Me aflu

astizi in fala dumneavoastri deoarece consider cd aceste situalii