ii · C M Y K C M Y K Cuvântul Libert[\ii / [email protected] Anul XXIV, Nr. 7395 joi, 13...

C M Y K

C M Y K

Cuvântul Libert[\iiWWW.CVLPRESS.RO / [email protected]

Cuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiAnul XXIV, Nr. 7395joi, 13 martie 2014 16 pagini 1 leu

actualitate / 3actualitate / 3

OFF-uri de GABRIELBRATU-MIB

- De când a terminat-o cu fetele,Popescu a trecut la “Fetească”.

evenimentpag. 4Fostul primar al comu-nei doljene Giurgiţa, Va-

lentin Mitrică, a fost con-damnat la 7 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru abuzîn serviciu în formă calificată, delapidare şi fals. Sentinţa a fostpronunţată marţi, 11 martie a.c. de magistraţii Judecătoriei Se-garcea, în acelaşi dosar fostul contabil, Marin Nica, fiind con-damnat la 6 ani şi 6 luni de închisoare. Cei doi au fost acuzaţi căau creat un prejudiciu de peste 1,5 milioane lei în perioada 2006– 2008 prin activitatea infracţională desfăşurată.

Fostul primar din Giurgiţa condamnatla 7 ani şi 6 luni de închisoare

Liberalii doljeni,conduşi„de la centru”!

Liberalii doljeni, persoaneleac elea care în campaniile electo-rale poartă eşarfe galbene, fiind-că prin altceva nu se disting, secomplac într-o expectativă biza-ră, după ieşirea de bunăvoie de laguvernare, după c omanda ana-cronic ă a lui Crin Antonesc u. Is-pitit, după c um am văzut, mos-tră de cinism, şi de o moţiune decenzură la adresa guvernului con-dus de Victor Ponta, amânată doarsine die. Public , liberalii doljeninici nu salută, nic i nu regretă ru-perea USL, din motive pe care,probabil, nic i ei nu le înţeleg.

Primul

cotidian al

Olteniei

2 / cuvântul libertãþii joi, 13 martie 2014actualitate

$1 EURO ...........................4,5102 ............. 451021 lirã sterlinã..........................5,3924.......................53924

ploaieploaieploaieploaieploaieploaieploaiejoi, 13 martie - max: 13°C - min: 1°C

METEO

senin1 dolar SUA.......................3,2534........325341 g AUR (preþ în lei).......141,7391.....1417391

Cursul pieþei valutare din 13 martie 2014-anunþat de BNRVALUTA

EDITOR:

S.C. ED PRESS COM S.R.L.Redacþia ºi administraþia:

200733 Craiova, str. Nicolãescu Plopºor nr. 22A,TEL/FAX 0251/41.41.41; 41.24.57.

Numãr de înmatriculare la Registrul Comerþului:J16/1410/2005; ISSN 1220-9538

SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITÃÞIISR EN ISO 9001:2012

CERTIFICAT NR. 406/C/2012Societate cu capital integral privat.

Cod fiscal: RO 17758027Email: [email protected]

Internet: www.cvlpress.roREDACTOR-ªEF:MIRCEA CANÞÃR

Prim-redactor-ºef adjunct:MAGDA BRATU

Redactor-ºef adjunct:MARGA BULUGEAN

DEPARTAMENTE:Actualitate: Laura Moþîrliche, Radu Iliceanu,

Alina DrãghiciEveniment: Carmen Zuican

Economie / Politicã: Marga BulugeanCulturã: Magda Bratu

Sport: Marius Cîrstov, Cosmin StaicuFotoreporter: Tibi Bologh

Secretariat: 0251.412.457Publicitate: 0251.412.552Redacþia: 0251.412.613Sub-redacþie Calafat:

Cristian Rudãreanu: [email protected]

Sub-redacþie Bechet:Florina Rãdoi: 0760.678.582

[email protected]

Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþineautorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºipersonalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.

Ieri dimineaþã, au începutexerciþiile navale comune SUA -România - Bulgaria în MareaNeagrã, anunþã Reuters, citândoficiali bulgari. La exerciþiiparticipã ºi distrugãtorul USSTruxtun, care a ancorat înwekendul trecut în portulConstanþa. România participãla exerciþii cu trei nave, iarBulgaria participã cu fregataDrazki. Prezenþa USS Truxtun înMarea Neagrã vine într-unmoment în care tensiunile dinCrimeea sunt în creºtere. Flota a6-a americanã (cea care operea-zã în zona euro-africanã, cubaza în Italia) a publicat pesite-ul sãu ºi pe pagina deFacebook mai multe fotografiicu distrugãtorul USS Truxtun întimp ce trecea strâmtoareaBosfor ºi apoi era ancorat înportul Constanþa. Exercitiulmilitar româno-bulgar-americantrebuia sã aibã loc marþi, însã afost amânat cu 24 de ore dincauza condiþiilor hidro-meteoro-logice din zonã, potrivit Ager-pres. USS Truxtun este undistrugãtor lansator de rachetedin clasa Arleigh Burke. A fostlansat în anul 2007 ºi a intrat înserviciul marinei americane înanul 2009. Distrugãtorul esteînarmat cu mai multe tipuri derachete, printre care cele de tipsol-aer, anti-balistice (de tipSM-3), antisubmarin ºi rachetede croazierã Tomahawk. Deasemenea, distrugãtorul poategãzdui ºi douã elicoptere deluptã de tip SH-60 Seahawk.

Au început exerciþiilenavale comuneSUA - România - Bulgariaîn Marea Neagrã

ANIANIANIANIANI: Mircea Diaconu nu poate: Mircea Diaconu nu poate: Mircea Diaconu nu poate: Mircea Diaconu nu poate: Mircea Diaconu nu poatecandida pentru Parlamentul Europeancandida pentru Parlamentul Europeancandida pentru Parlamentul Europeancandida pentru Parlamentul Europeancandida pentru Parlamentul EuropeanPreºedintele PNL, Crin Antonescu, a anunþat,

marþi seara, la finalul reuniunii Biroului Politic Naþi-onal (BPN), lista formaþiunii pentru alegerile euro-pene, care cuprinde actualii europarlamentari, cuexcepþia lui Ovidiu Silaghi, pentru locurile conside-rate eligibile, dar ºi pe actorul Mircea Diaconu, vi-cepreºedinte al partidului, declarat incompatibil deÎCCJ, aflat pe locul 6. Astfel, lista PNL pentru euro-parlamentare va fi deschisã de actualul europarla-mentar Norica Nicolai, iar pe urmãtoarele locuri sevor afla Adina Vãlean (n.r. - soþia liderului PNL),Ramona Mãnescu, Cristian Buºoi, Renate Weber,Mircea Diaconu, Eduard Hellvig ºi Mihai Þurcanu.În ceea ce priveºte candidatura lui Mircea Diaconu,Antonescu a explicat cã dacã vor exista contestaþii,decizia acestora va fi respectatã. „Noi propunemcandidatura lui Mircea Diaconiu, vom încerca foar-te repede sã depunem deja aceastã listã la BEC.Dacã sunt probleme de naturã juridicã, noi credemcã nu, se vor opera contestaþii, se vor soluþionacontestaþiile. Dacã existã probleme, vom procedaîn consecinþã. Noi considerãm (...) cã în situaþiadomniei sale nu ar trebui sã existe vreun impedi-ment, deoarece (...) este vorba de interdicþia pecare domnia sa o are pentru anumite demnitãþi, cuexcepþia celor eligibile”, a arãtat preºedintele PNL.

Ieri însã, Agenþia Naþionalã de Integritate (ANI)a anunþat, într-un comunicat transmis presei, cãMircea Diaconu nu poate candida pentru o func-þie eligibilã de membru al Parlamentului European.„Lui Mircea Diaconu i se aplicã sancþiunea prevã-

Cantitãþile de carne alteratã dinimport provenite din evaziune fiscalãnu au ajuns la comercializare, ci suntîncã în anumite depozite, a declarat,ieri, ministrul Agriculturii, Daniel Con-stantin, într-o conferinþã de presã, înurma apariþiei în mass-media a unorinformaþii potrivit cãrora tone de car-ne stricatã ar fi fost vândute în maga-zine, restaurante ºi fast-food-uri. „Ac-þiunea de miercuri dimineaþa este unaa Direcþiei Antifraudã ºi se desfãºoa-rã în aceste moment la nivel naþional,nu numai în Bucureºti ºi, din informa-þiile pe care le deþinem, cantitãþile decarne provenite din evaziune fiscalãnu au ajuns la comercializare, ci suntîncã în anumite depozite. Practic, esteo acþiune desfãºuratã pentru comba-terea evaziunii fiscale. Suntem în le-gãturã cu cei de la Direcþia Antifrau-dã ºi vom evalua toate posibilitãþile,iar dacã a ajuns pe raft o anumitã can-titate de carne, ea o sã fie imediat re-trasã, dar în acest moment este puþinprobabil ca marfa sã fie pusã în vân-zare”, a spus ministrul Agriculturii.Acesta a recunoscut însã cã, deºi toa-te instituþiile statului care gestionea-zã aceastã zonã lucreazã pentru com-

Daniel Constantin: Din informaþiile pe care le deþinem,cantitãþile de carne alteratã nu au ajuns la comercializare

zutã de dispoziþiile art.25, alin. (2) din Legea nr.176/2010, în sensul decãderii din dreptul de a mai exer-cita o funcþie sau o demnitate publicã pe o perioa-dã de 3 ani, respectiv cea de membru al Parlamen-tului European, de la data rãmânerii definitive araportului de evaluare, ºi anume pânã la data de19.06.2015: «dacã persoana a ocupat o funcþie eli-gibilã, nu mai poate ocupa aceeaºi funcþie pe operioadã de 3 ani de la încetarea mandatului (...)persoana eliberatã sau destituitã din funcþie (...)sau faþã de care s-a constatat existenþa conflictu-lui de interese ori starea de incompatibilitate estedecãzutã din dreptul de a mai exercita o funcþiesau o demnitate publicã (...), pe o perioadã de 3 ani

de la data eliberãrii, destituirii din funcþia ori dem-nitatea publicã respectivã sau a încetãrii de drepta mandatului»”, precizeazã ANI. În comunicat semai precizeazã faptul cã Agenþia va utiliza toateinstrumentele legale ºi instituþionale în ceea ce pri-veºte respectarea interdicþiei referitoare la candi-datura lui Mircea Diaconu la alegerile europarla-mentare. Mircea Diaconu a adresat în urmã cu câ-teva zile o solicitare scrisã Biroul Electoral Central,în care cere sã i se comunice dacã, în principiu, arputea candida la alegerile europarlamentare, în con-diþiile în care a primit o sentinþã definitivã din par-tea ÎCCJ prin care a fost constatatã incompatibili-tatea sa. „În legislatura 2008 - 2012, întreruptã prindemisie în 2012, în urma unui raport ANI pentruincompatibilitate rãmas definitiv în 2012, printr-ohotãrâre care admite raportul, dar stabileºte bunamea credinþã ºi nevinovãþia mea, incompatibilita-tea survenind în urma unei hotãrâri a Senatuluicare a stabilit cã pot exercita funcþia de director alTeatrului C.I. Nottara pe timpul mandatului de se-nator, vã rog sã analizaþi ºi sã-mi spuneþi dacã, înprincipiu, pot candida pentru un post de europar-lamentar, în condiþiile în care hotãrârea judecãto-reascã nu impune nici o sancþiuni suplimentarãsau restrângere de drepturi”, preciza Diaconu înadresa înaintatã preºedintelui BEC. BEC i-a comu-nicat vicepreºedintelui PNL cã „aspectele sesizatenu se circumscriu atribuþiilor Biroului ElectoralCentral”, conform legislaþiei electorale privind ale-gerile europarlamentare.

baterea evaziunii fiscale, fenomenuleste încã destul de ridicat în sectorulcãrnii. „Din pãcate, partea de evaziu-ne fiscalã ajunge la un procent extremde ridicat (...). Pe zona de importuri decarne din UE ºi nu numai, evaziuneas-a redus, de la un procent de peste50% în 2012-2013 la 30-40%, dar încãavem un procent extrem de ridicat.(...)”, a subliniat Constantin. La rân-dul sãu, preºedintele Autoritãþii Naþi-onale Sanitar Veterinare ºi pentru Si-guranþa Alimentelor (ANSVSA), VladMãnãstireanu, a precizat ieri, întrebatdespre gruparea care ar fi comerciali-zat carne alteratã, cã astfel de produ-se nu pot ajunge pe rafturi într-uncomerþ fiscalizat, iar dacã se întâmplã„accidente”, acea marfã are modificãride culoare ºi miros. „Carnea alteratãnu poate ajunge, în mod normal, perafturi, într-un comerþ fiscalizat. Dacãse întâmplã accidente, ca anumite so-cietãþi sã aibã astfel de carne, carnearespectivã are în primul rând modifi-cãri de culoare, de consistenþã ºi demiros”, a spus preºedintele ANSVSA,care a adãugat cã nu existã suspiciuniîn privinþa cãrnii depistate în depozi-te pe filiera de evaziune fiscalã cã ar fi

alteratã, dovadã fiind faptulcã la acþiunea DIICOT de ieridimineaþa inspectorii sani-tar-veterinari nu au fost so-licitaþi. Anchetatorii au fãcutpercheziþii, ieri, la 102 adre-se din Capitalã ºi din 18 ju-deþe (între care Ialomiþa,Dâmboviþa, Ilfov, Giurgiu,Cluj, Bihor, Arad, Neamþ,Satu Mare, Braºov ºi Con-stanþa), în cazul a douã gru-puri infracþionale organiza-te, formate din 80 de persoa-ne, ai cãrei membri sunt sus-pectaþi de evaziune fiscalã, spãlare debani, punere în circulaþie de produsealterate ºi trafic de influenþã. Concret,potrivit unui comunicat DIICOT, aceº-tia ar fi livrat în magazine tone de pro-duse din carne alteratã. Carnea era im-portatã din Uniunea Europeanã, fãrãplata TVA, ºi apoi vândutã în magazi-nele mari din România, fãrã sã declarecantitãþile ºi cu etichete schimbate. Încazul în care carnea depãºea terme-nul de valabilitate, aceasta nu eraaruncatã, ci trimisã cãtre abatoare,pentru a fi procesatã ºi amestecatã îndiverse produse care, de asemenea,

ajungeau la vânzare în magazine,în restaurante, sub formã de mici,ori în fast-food-uri. ªi o firmã decatering deþinutã de soþia unuiadintre membrii reþelei vindea car-nea alteratã. Potrivit unor sursejudiciare, gruparea infracþionalãar fi produs, în acest fel, un pre-judiciu de aproximativ 15 milioa-ne de euro. Angajaþi ai Poliþiei deFrontierã ºi ºi Autoritãþii Naþio-nale pentru Protecþia Consumato-rilor sunt suspectaþi cã au spriji-nit gruparea infracþionalã, au pre-cizat sursele citate.

ANI a constatat cã 22 de deputaþi ºi 10 sena-tori au fost în incompatibilitate pentru cã au deþi-nut ºi alte funcþii, iar unii dintre aceºtia sunt sus-pectaþi ºi de fals în declaraþiile de interese, în aces-te cazuri fiind sesizat Parchetul. Astfel, ANI aconstatat cã au fost în incompatibilitate deputa-þii Dorel Covaci, ªtefan Petru Dalca, Ion Diniþã,Anton Doboº, Traian Dobrinescu, Ion Ochi, Adri-an Nechita Oros, Ioan Tãmãian, Ioan Viorel Teo-dorescu, Petru ªtefan Thuma Hubert, CãtãlinDaniel Zamfir, Petre Roman, Florin Ciurariu, Cor-nel George Comºa, Constantin Cosmin Enea

(Dolj), Ioan Mihãilã, Ioan Moldovan, Szolt Mol-nar, Marian Cãtãlin Rãdulescu, Ioan Sorin Ro-man, Ion ªcheau ºi Miron Alexandru Smãrãnda-che. În incompatibilitate au fost ºi senatorii SorinIlieºiu, Petru Ehegartner, Sebastian Grapã, LiviuTitus Paºca, Matei Suciu, ªtefan Liviu Tomoioa-gã, Ionuþ Zisu, Laszlo Attila Klárik, Dumitru Mar-cel Bujor ºi Mihai Niþã. Potrivit Agenþiei Naþio-nale de Integritate, cei 22 de deputaþi ºi 10 sena-tori au avut sau au, simultan, calitatea de parla-mentar ºi pe cea de administrator, cenzor, asociatsau membru în consiliul de administraþie la firme

ori de titlular persoanã fizicã autorizatã. În cazulsenatorului Matei Suciu ºi al deputaþilor Ion Ochi,Anton Doboº ºi Dorel Covaci a fost sesizat ºiParchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºiJustiþie, pentru posibile falsuri în declaraþiile deinterese, prin nemenþionarea calitãþilor ºi funcþii-lor deþinute la firme. Pe formaþiuni politice, situa-þia celor 22 de deputaþi ºi 10 senatori se prezintãastfel: 15 sunt de la PNL, 7 de la PSD, 3 de la PC,câte 2 de la PP-DD ºi UDMR, câte unul de laPNÞCD ºi UNPR, precum ºi un senator neafiliat(Sorin Ilieºiu, exclus recent din PNL).

Zece senatori ºi 22 de deputaþi, acuzaþi de incompatibilitate sau fals în declaraþii

cuvântul libertăţii / 3Joi, 13 martie 2014 administraţie

S.C. PARC INDUSTRIAL CRAIOVA S.A.ANUNŢ DE INCHIRIERE/CONCESIUNE

prinLICITAŢIE publică CU OFERTĂ ÎN PLIC

S.C. PARC INDUSTRIAL CRAIOVA S.A anunţă public lansarea ofertei de închiriere/conce-sionare prin licitaţie a unor noi parcele de teren pentru investiţii green field şi/sau spaţiipentru activităţi de microproducţie/birouri/cercetare/proiectare/IT denumite generic “Uni-tăţi” din “Parc Industrial Craiova”, cu constituirea dreptului de superficie pentru terenul folositîn vederea edificării unor construcţii, in condiţiile contractului de închiriere/concesiune.

Locaţiile au acces la toate utilităţile existente în amplasamentul Parcului Industrial Craiovarespectiv, energie electrică, apă, canalizare menajeră şi pluvială, gaze naturale, reţele de telecom-unicaţii prin fibră optică, infrastructură urbană (parcări auto, drumuri de acces modernizate).

Perioada de închiriere este cuprinsă între 3 – 26 ani.Licitaţia publică se va desfăşura în fiecare săptămână în ziua de luni, ora 13.30, la sediul

Parc Industrial Craiova S.A.OAMENI. AFACERI. PROFIT.

INTENŢIONAŢI SĂ ÎNCEPEŢI O AFACERE PROFITABILĂ ? ALEGEŢI PARC INDUSTRIAL CRAIOVA !

VIZITAŢI-NE !www.parcindustrialcraiova.ro

Cei interesaţi pot procura Dosarul de Prezentare (Caietul de sarcini) ce cuprinde şi condiţiilede participare la licitaţie, de la sediul PARC INDUSTRIAL CRAIOVA S.A. din str. Aviatorilor, nr10, com. Gherceşti, jud. Dolj, zilnic între orele: 9 -15.

Preţul Dosarului de Prezentare al fiecărei unităţi este 1.200 Euro, la care se adaugă T.V.A.Plata se face la cursul B.N.R. din ziua efectuării plăţii.

Documentele pe baza cărora se eliberează Dosarul de Prezentare sunt:1) Împuternicire din partea potenţialului ofertant pentru ridicarea Dosarului de Prezentare

şi semnarea Angajamentului de confidenţialitate;2) Certificat de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerţului, în copie certificată pe pro-

pria răspundere de reprezentantul împuternicit al agentului economic;3) Dovada depunerii Scrisorii de intenţie în original conform modelului generat din pagina

de internet www.parcindustrialcraiova.ro /chestionar4) Dovada achitării preţului Dosarului de prezentare.Persoanele juridice române pot efectua plata Dosarului de Prezentare in lei, cu ordin de plată,

în contul Parc Industrial Craiova S.A. nr. RO97INGB0012000024368911, deschis la INGBANK – Agenţia Bancară Craiova, în echivalent lei.

Persoanele juridice străine pot efectua plata Dosarului de Prezentare, în Euro - în contul ParcIndustrial Craiova S.A nr. RO46INGB0012000024360711 sau în dolari - în contul Parc IndustrialCraiova S.A nr. RO89INGB0012000024364011, deschise la ING BANK – Agenţia Bancară Craio-va, SWIFT: INGBROBU.

Pentru participarea la licitaţia publică cu ofertă în plic este obligatorie cumpărarea Dosaruluide Prezentare şi depunerea de către ofertanţi la sediul PARC INDUSTRIAL CRAIOVA S.A., inplic sigilat a Documentelor de participare precizate in Dosarul de Prezentare – Secţiunea C, pânăla ora 12.00 în ziua licitaţiei, acest termen fiind termen de decădere.

Verificarea, analiza documentelor de participare la licitaţie, evaluarea ofertelor şi selectareaofertantului câştigător se va face de către Comisia de licitaţie a PARC INDUSTRIAL CRAIOVAS.A. în cel mult 24 de ore de la data licitaţiei.

Societatea administrator acordă facilităţi privind incubarea afacerii pentru firmele care seîncadrează într-una din următoarele situaţii:

1. firme care se înfiinţează prin incubare cu sediul s ocial în clădirea Incubatorului deAfaceri Parc Industrial Craiova;

2. firme constituite cu o vechime de cel mult un an înainte de data licitaţiei care nu audesfăşurat activitate şi doresc să îşi stabilească sediul social în clădirea Incubatorului de Afa-ceri Parc Industrial Craiova pentru a incuba o afacere;

3. firme care se înfiinţează/relocă în/din Incubatorul de Afaceri şi realizează în ParculIndustrial Craiova o investiţie green field de cel puţin 300 mp construiţi.

Detaliile privind facilităţile acordate se regăsesc în Dosarul de prezentare.Informaţii suplimentare se pot obţine la tel. 0251/466.185 sau accesând www.parcindustrial-

craiova.ro

Liberalii doljeni, persoaneleacelea care în campaniile electo-rale poartă eşarfe galbene, fiind-că prin altceva nu se disting, secomplac într-o expectativă biza-ră, după ieşirea de bunăvoie dela guvernare, după comanda ana-cronică a lui Crin Antonescu. Is-pitit, după cum am văzut, mostrăde cinism, şi de o moţiune de cen-zură la adresa guvernului condusde Victor Ponta, amânată doarsine die. Public, liberalii doljeninici nu salută, nici nu regretă ru-perea USL, din motive pe care,probabil, nici ei nu le înţeleg. Si-tuaţia, momentan, este una fărăprecedent. Ceea ce demonstrea-ză „tăria de caracter” a activuluiliberal doljean. După ce în Biroul

MIRCEA CANŢĂR

Liberalii doljeni, conduşi „de la centru”!Permanent Judeţean, în prezenţadeputatului Mihai Voicu, au votat„pentru” ieşirea de la guvernare,cu doar vreo 3 voturi „contra”,semn al unităţii de monolit, aucultivat tăcerea în spaţiul public.Lăsând justificarea pe umerii de-putatului Ionuţ Stroe, unul dintrecomunicatorii partidului, frecventprezent pe la posturile de televi-ziune la care este invitat spre aspune ce are voie să spună. Uneledemersuri verbale sunt îngrijoră-toare. Dar asta contează mai pu-ţin. În mare parte, istoria post-decembristă a liberalilor, inclusiva celor doljeni, este rearanjare şitriere. Dar nici istoria ideilor nuse sustrage acestei dinamici. Şicum nu doar liberalii deţin mono-

polul valorilor de sorginte libera-lă, cum voia să sugereze FrancisFukuyama în cartea sa din 1989„Sfârşitul istoriei”, unde vorbeade „punctul final al evoluţieiideologice”, ci le găsim îmbrăţi-şate, chiar copios, de social-de-mocraţi şi nu numai, nu putemacredita decât ceea ce au de-monstrat alţii: orice ideologie esteo rătăcire, nu poate exista oideologie justă. Chiar dacă libe-ralismul n-a fost niciodată oideologie (apud Jean FrancoisRevel), adică o teorie întemeia-tă pe concepte anterioare orică-rei experienţe, o dogmă invaria-bilă şi independentă de cursulevenimentelor sau rezultatul ac-ţiunii. Aşadar, identificarea – tar-

divă – a unor nepotriviri întresocial-democraţi şi liberali, cumtot clămpănesc guriştii partiduluilui Crin Antonescu, „eminamen-te de dreapta”, este nu doar ri-dicolă, dar demonstrează lacu-ne jenante de cunoaştere. Cul-mea ar fi să ne imaginăm acumcă „liberalii doljeni” chiar eraufrământaţi noaptea în somn deabordările politice asimetrice cupartenerii de coaliţie, în Consi-liul Judeţean Dolj, Consiliul Lo-cal Municipal Craiova şi restulstructurilor administraţiei publi-ce locale din teritoriu. Trezindu-se dimineaţa năuciţi de confrun-tările lăuntrice. Problema în dis-cuţie este acum una de minimămoralitate: sau se dezic public de

„decizia centrului”, considerând-o absurdă şi în desconsiderareadeciziei Congresului PNL dinaprilie 2012, sau se retrag cudecenţă din toate funcţiile ocu-pate pe aliniament politic, la ni-velul deconcentratelor, inclusivcea de reprezentant al Guvernu-lui în teritoriu, cât mai grabnic.Terţium non datur, fiindcă, vorbatrăită a lui Radu Berceanu în de-cembrie 2009, imediat după dez-nodământul alegerilor prezidenţi-ale: „Ai noştri sunt mai buni”. Căavea sau n-avea dreptate, nu sepune, conta doar decizia. Şi înopoziţie, la nivelul Parlamentului,şi în parteneriat, în teritoriu, o ase-menea duplicitate nu s-a mai vă-zut. Chiar şi în politică.

Astăzi, călătorii care urcă înautobuzele RAT Craiova, traseele24 şi 25, vor merge pe o rută de-viată. Începând cu ora 8.30, se blo-chează strada „Împăratul Traian”– de la intersecţia cu strada „T.Vladimirescu” şi până la intersec-ţia cu strada „Anul 1848”. Dinacest motiv, circulaţia pe returulcelor două trasee, sens Olteţ, sedeviază astfel: cap linie (traseele 24si 25)... strada „Împăratul Traian”– strada „T.Vladimirescu” – stra-da „Ulmului” – strada ”ÎmpăratulTraian” – ”Olteţ”... cap linie (tra-seele 24 si 25). Staţia „Anul 1848”va fi suspendată, iar călătorii vorfi preluaţi din staţia „Ulmului”.

LAURA MOŢÎRLICHE

Traseele 24 şi 25 suntdeviate pentru o zi

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a de-clarat, ieri, la Adevărul Live, că o candida-tură la prezidenţiale a prim-vicepreşedinte-lui Klaus Iohannis, nu este în planul libera-lilor, însă nu ar fi exc lus un asemenea sc e-nariu în condiţiile în c are acesta se va do-vedi favorit în intenţiile de vot. „Evidentcă, dac ă s-ar lua o asemenea decizie în par-tid, nu aş avea decât să o respect. Dar sunt

Antonescu:Nu e în plan candidatura lui Iohannis laprezidenţiale, dar nu este exclus dacă e favorit

foarte multe elemente c are fac - sănu zic em imposibil - dar foarte pu-ţin probabilă o asemenea variantă.Unu, nici eu, nic i Klaus Iohannis,nici noi în PNL în general nu con-fundăm ceea c e de un an de zile s-a prac tic at, şi anume scorul de în-credere al cuiva cu intenţia de vot,la o adic ă, la prezidenţiale. KlausIohannis are una dintre c ele maimari c ote de încredere, în conti-nuare cota lui, cel puţin pe cerc e-tările noastre, a sporit uşor, nu afost afec tată de conflic tul cumvaşi în jurul prezenţei lui în Guvern

(... ). Dar nu ştim care ar fi intenţia de votpentru Klaus Iohannis candidat la Preşedin-ţie (...) Sigur că, dacă ajungem în situaţia încare suntem în pregătirea prezidenţialelor şivedem că în intenţie de vot la PreşedinţieKlaus Iohannis are în mod clar, semnifica-tiv mai mult decât mine, sigur că (... ) măgândesc: hai să mergem c u cel c are are maimulte şanse”, a declarat Antonescu.

4 / cuvântul libertãþii joi, 13 martie 2014evenimentevenimentevenimentevenimentevenimentPaginã realizatã de CARMEN ZUICAN

În luna iulie 2011, procuroriiParchetului de pe lângã Judecãto-ria Segarcea îl trimiteau în judeca-tã pe primarul comunei Giurgiþa,Valentin Mitricã, ºi pe contabilulPrimãriei Giurgiþa, Marin Nica,pentru comiterea infracþiunilor dedelapidare, respectiv complicitatela delapidare, abuz în serviciu con-tra intereselor publice în formãcalificatã, fals intelectual, angaja-rea, ordonanþarea ºi efectuarea deplãþi peste limitele maxime ale su-melor aprobate la partea de chel-tuieli prin bugetul local, prejudiciultotal depãºind 1,5 milioane lei.

Potrivit rechizitoriului întocmitde procurori, în cursul anului 2008,Camera Judeþeanã de Conturi Dolja efectuat un control la PrimãriaGiurgiþa pentru exerciþiul financiardin perioada 2006-2008, ocazie cucare a constatat o serie de nere-guli. Printre aspectele sesizate senumãrã efectuarea de plãþi nelega-

Poliþiºtii Serviciului de Investiga-þii Criminale din cadrul IPJ Dolj, cusprijinul poliþiºtilor din cadrul Secþiei6 Craiova ºi al unei echipe din ca-drul Serviciului Acþiuni Speciale, aupus în executare 4 mandate europe-ne de arestare. Cele 4 persoane, res-pectiv Cristian Ticã, de 26 de ani,Florian Creþu, de 29 de ani, CostelDincã, de 23 de ani ºi Sorin Berbe-cel, de 34 de ani, toþi din Craiova

Conform reprezentanþilor Ser-viciului Teritorial al Poliþiei deFrontierã (STPF) Dolj, ieri dimi-neaþã, în jurul orei 3.00, la Punc-tul de Trecere a Frontierei (PTF)Calafat, judeþul Dolj, s-a prezen-tat pentru a intra în þarã, la vola-nul unui microbuz marca Merce-des, cetãþeanul croat Damir A., învârstã de 45 de ani.

În urma controlului amãnunþitefectuat asupra mijlo-cului de transport depoliþiºtii de frontierã ro-mâni ºi bulgari, au fostdescoperite într-unlocaº special amenajatîn spatele microbuzu-lui, patru persoane desex masculin. În urmacercetãrilor s-a stabilitcã este vorba desprecetãþeni sirieni, cu vâr-ste cuprinse între 19 ºi40 de ani, care au de-clarat cã au fost as-cunºi în microbuz decãtre cetãþeanul croat,scopul lor fiind acela dea ajunge în Germania.

Fostul primar din Giurgiþa condamnatFostul primar din Giurgiþa condamnatFostul primar din Giurgiþa condamnatFostul primar din Giurgiþa condamnatFostul primar din Giurgiþa condamnatla 7 ani ºi 6 luni de închisoarela 7 ani ºi 6 luni de închisoarela 7 ani ºi 6 luni de închisoarela 7 ani ºi 6 luni de închisoarela 7 ani ºi 6 luni de închisoare

Fostul primar al comunei doljeneGiurgiþa, Valentin Mitricã, a fost con-damnat la 7 ani ºi 6 luni de închisoa-re cu executare pentru abuz în ser-viciu în formã calificatã, delapidareºi fals. Sentinþa a fost pronunþatãmarþi, 11 martie a.c. de magistraþii

Judecãtoriei Segarcea, în acelaºi do-sar fostul contabil, Marin Nica, fiindcondamnat la 6 ani ºi 6 luni de închi-soare. Cei doi au fost acuzaþi cã aucreat un prejudiciu de peste 1,5 mi-lioane lei în perioada 2006 – 2008 prinactivitatea infracþionalã desfãºuratã.

le în cuantum de 104.246 lei, re-prezentând contravaloarea unorprestãri servicii achitate ilegal pen-tru doi angajaþi ai Primãriei (servi-cii pe care nici mãcar cei doi an-gajaþi n-au putut sã le denumeas-cã!!!), avansuri în numerar acor-date nelegal mai multor angajaþi aiPrimãriei, cea mai mare sumã fi-ind încasatã, bineînþeles, de edilullocalitãþii, care a mai achitat ºi taxade masterat a unuia dintre cei doiangajaþi “premiaþi” pentru presta-rea de servicii. ªi cum nu se puteaca angajaþii sã beneficieze de baniibugetului local mai mult decâtºefu’, Valentin Mitricã s-a plimbatpe unde a vrut, în interes perso-nal, inclusiv în Italia, cheltuielile detransport ºi diurna fiind suportatedin fonduri de la bugetul local,dupã cum au confirmat doi consi-lieri locali, dar ºi ºoferul primaru-lui. Toate plãþile au fost evidenþiateîn contabilitate fãrã nici un fel de

documente justificative, primarul ºicontabilul Marin Nica încãlcând cubunã ºtiinþã prevederile Legii nr.273/2006 privind finanþele publicelocale. Un alt aspect menþionat înrechizitoriu viza cheltuielile de ca-pital angajate în anul 2007, con-statându-se efectuarea de plãþi ne-legale cãtre executanþii de lucrãri,la unele lucrãri de investiþii, în va-loare de 527.202 lei, precum ºiacordarea nelegalã a unor avansuriîn cuantum de 626.548 lei. Lamajoritatea lucrãrilor verificate plã-þile nelegale efectuate reprezintã defapt achitarea unor lucrãri pe carefirmele respective nu le-au execu-tat. “Prin neexercitarea în mod co-respunzãtor a atribuþiilor de ser-viciu conferite prin fiºa postuluipentru învinuitul Nica Marin ºi deprevederile Legii 215/2001 pentruMitricã Valentin, au fost createprejudicii însemnate bugetului lo-cal, în valoare totalã de 1.553.097

lei…”, se aratã în rechizitoriu.Dupã mai bine de doi ani ºi ju-

mãtate de proces, marþi, 11 mar-tie a.c., Judecãtoria Segarcea apronunþat sentinþa în dosar. In-stanþa l-a condamnat pe ValentinMitricã la 7 ani ºi 6 luni de închi-soare cu executare. În plus, i s-aaplicat ºi pedeapsa complementa-rã a interzicerii dreptului de a fiales în autoritãþile publice sau înorice alte funcþii publice, dreptulde a ocupa o funcþie care implicãexerciþiul autoritãþii de stat, pe oduratã de 5 ani. Din pedeapsa apli-catã inculpatului se va scãdea pe-rioada reþinerii ºi arestãrii preven-

tive de la 16 iunie 2011 la 3 fe-bruarie 2012. Fostul contabil Ma-rin Nica a fost condamnat în ace-eaºi cauzã la 6 ani ºi 6 luni de în-chisoare cu executare. Inculpaþiitrebuie sã achite prejudiciul cre-at, de 1.553.097 lei, dar ºi câte8.000 de lei cheltuieli judiciarecãtre stat. S-a menþinut mãsuraasigurãtorie a sechestrului instituitasupra unui imobil casã de locuitºi teren ºi asupra unui autoturismmarca Ford Mondeo aparþinândinculpatului Mitricã Valentin. Ho-tãrârea nu este definitivã ºi poatefi atacatã cu apel atât de inculpaþi,cât ºi de procurori.

Patru sirieni ascunºi într-un microbuzdescoperiþi la PTF Calafat

Poliþiºtii de frontierã din cadrul Punctului de Trecere aFrontierei (PTF) Calafat au descoperit, ieri dimineaþã, ascunºiîntr-un locaº special amenajat din interiorul unui microbuz,

patru cetãþeni sirieni, care încercau sã intre ilegal în România.

„Poliþiºtii de frontierã au proce-dat la întreruperea cãlãtoriei per-soanelor în cauzã, iar conform pro-tocolului româno - bulgar, bãrbaþiiºi documentele au fost predaþi Po-liþiei de Frontierã Bulgare în vede-rea continuãrii cercetãrilor ºi dis-punerii mãsurilor legale ce se im-pun”, a precizat purtãtorul de cu-vânt al STPF Dolj, comisar ºefRomicã Ivãnoiu.

Trei craioveni, urmãriþi internaþional deautoritãþile din Italia, pentru comiterea infracþi-unilor de trafic de persoane, trafic de stupefian-te ºi proxenetism au ajuns, ieri, în arestul IPJDolj. Al patrulea bãrbat cerut de italieni, com-ponent al aceleiaºi grupãri, ispãºeºte o con-damnare în Penitenciarul Pelendava ºi va fiextrãdat abia dupã executarea pedepsei.Gruparea din care fac parte ºi cei patru craio-veni acþiona în zona oraºului Bari, unde auorganizat o razie, ieri, poliþiºtii italieni, pentruprinderea celorlalþi suspecþi.

erau cãutaþi de autoritãþile judiciareitaliene, care au emis mandate euro-pene de arestare pe numele acesto-ra. Aceºtia sunt cercetaþi pentru sã-vârºirea infracþiunilor de trafic depersoane, trafic de stupefiante ºi pro-xenetism, fapte prevãzute cu pedeap-sã de la 8 la 20 ani. În fapt, în pe-rioada iunie – decembrie 2012, ceiîn cauzã ar fi constituit un grup in-fracþional ºi ar fi traficat tinere din

România în Italia, pe care le-ar fi obligat sã practiceprostituþia pe teritoriul aces-tui stat. Cristian Ticã, Flori-an Creþu ºi Sorin Berbecelau fost audiaþi, ieri, de pro-curorii din cadrul Parchetu-lui de pe lângã Curtea de ApelCraiova care au emis pe nu-mele acestora ordonanþe dereþinere pentru 24 de ore fi-ind introduºi în arestul I.P.J.

DOLJ, urmând sã fie prezentaþi ju-decãtorilor din cadrul Curþii de ApelCraiova în vederea confirmãrii man-datelor europene de arestare ºi de-marãrii procedurilor de extrãdare.

De asemenea, s-a clarificat ºi si-tuaþia juridicã a lui Costel Dincã, de23 de ani din Craiova, pe numelecãruia autoritãþile italiene au emis unmandat european de arestare pentrusãvârºirea infracþiunilor de trafic depersoane ºi proxenetism fapte sã-vârºite pe teritoriul acestui stat inanul 2012. Acesta se aflã încarceratîn Penitenciarul Pelendava unde exe-cutã o pedeapsã pentru o altã faptãsãvârºitã pe teritoriul României.

Concomitent cu acþiunea desfã-ºuratã de poliþiºtii români, poliþiºtiiitalieni din Bari au acþionat pe terito-riul Italiei, pentru identificarea celor-lalþi membri ai grupãrii, dupã cumau anunþat reprezentanþii IPJ Dolj.

Craioveni acuzaþi de proxenetismîn Italia prinºi de poliþiºtiCraioveni acuzaþi de proxenetismîn Italia prinºi de poliþiºtiCraioveni acuzaþi de proxenetismîn Italia prinºi de poliþiºtiCraioveni acuzaþi de proxenetismîn Italia prinºi de poliþiºtiCraioveni acuzaþi de proxenetismîn Italia prinºi de poliþiºtiCraioveni acuzaþi de proxenetismîn Italia prinºi de poliþiºtiCraioveni acuzaþi de proxenetismîn Italia prinºi de poliþiºtiCraioveni acuzaþi de proxenetismîn Italia prinºi de poliþiºtiCraioveni acuzaþi de proxenetismîn Italia prinºi de poliþiºti

cuvântul libertãþii / 5joi, 13 martie 2014social

În urmã cu trei ani, MinisterulSãnãtãþii a decis sã lase SpitalulJudeþean de Urgenþã din Craiovaîn afara topului unitãþilor sanitaredin þarã cu nivel de competenþãfoarte înalt. De atunci situaþia arãmas neschimbatã, iar cel maimare spital din Oltenia se gãseºtedoar în categoria a doua. Pentru atrece în categoria întâi este nevoiede un efort substanþial. Printre al-tele de înfiinþarea unui centru decardiologie intervenþionalã, dar ºide o secþie de boli infecþioase.„Este foarte greu sã obþinem în-

Paginã realizatã de RADU ILICEANU

Cea mai mare unitate sanitarã dinregiune þinteºte încadrarea în cate-goria întâi pentru a primi un bugetmai mare, dar ºi pentru a putea oferio gamã mai diversificatã de serviciimedicale. Anual, 125.000 de pacienþi

din toate judeþele Olteniei primescîngrijiri medicale la Spitalul ClinicJudeþean de Urgenþã din Craiova, ci-fre ce aºeazã unitatea sanitarã dinBãnie în rândul celor mai aglomera-te clinici medicale din þarã.

cadrarea în cate-goria întâi însãacest lucru esteaproape obligato-riu. Ne dezavan-tajeazã destul demult cã nu avemîn spital o secþiede boli infecþioa-se. Este o proble-mã ºi cã deocam-datã nu avem car-diologie interven-þionalã. Din pãca-

te nu putem sã avem o secþie deboli infecþioase, dar vom încercasã aducem un medic pe aceastãspecialitate. Cert est cã într-un an-doi trebuie sã reuºim încadrarea încea mai bunã categorie”, a spusdr. Bogdan Fãnuþã, managerul Spi-talului Clinic Judeþean de Urgenþãdin Craiova.

Buget de categoria a doua,cazuri de categoria întâi

În ceea ce priveºte cardiologiaintervenþionalã, managerul Spitalu-lui Judeþean îºi pune toate speran-

þele în construirea Centrului deCardiologie în curtea unitãþii sani-tare prin intermediul Consiului Ju-deþean Dolj. „Acest Centru de Car-diologie ne va ajuta sã creºtem dinpunct de vedere al performanþelormedicale. Aºteptãm sã înceapã lu-crãrile iar când va fi gata, clinicava oferi acces 24 de ore din 24 laun angiograf, dar ºi la servicii me-dicale de cea mai bunã calitate”, amai spus dr. Bogdan Fãnuþã.

În acest moment Spitalul Jude-þean din Craiova are de pierdut dincauza clasificãrii în categoria adoua. Chiar dacã aici sunt rezol-vate cazuri complexe, bugetul pecare spitalul îl primeºte nu este pemãsurã. Potrivit unor calculele,dacã ar promova în prima catego-rie, unitatea sanitarã craioveanã arputea primi cu 100 de miliarde delei vechi mai mult decât în prezent.

Categoria întâi, cea a spitalelorcu nivel de competenþefoarte înalt

Potrivit clasificãrii realizate deMinisterul Sãnãtãþii, categoria în-

tâi este cea a unitãþilor cu un ni-vel de competenþe foarte înalt.Adicã spitale care asigurã asistenþãmedicalã la nivel regional, nu doarpentru populaþia din judeþul res-pectiv, ci ºi pentru judeþele limi-trofe. Acestea trebuie sã dispunãde cel mai înalt nivel de dotare ºiîncadrare cu resurse umane co-respunzãtoare. Spitalele de cate-goria a doua sunt unitãþile sanita-re cu nivel de competenþã înalt.Ele deservesc populaþia judeþului

din aria sa administrativ-teritoria-lã, precum ºi din judeþele limitro-fe cu nivel înalt de dotare ºi înca-drare resurse umane ºi care asi-gurã furnizarea serviciilor medi-cale cu grad mare de complexi-tate. Majoritatea spitalelor dolje-ne au fost inclus, însã în cate-goria a IV-a. Aici se gãsesc uni-tãþile sanitare cu nivel de com-petenþã bazal ce se adreseazã pa-cienþilor cu afecþiuni cu grad micde complexitate.

Ziua Mondiala a Rinchiului îºipropune sã creascã gradul de con-ºtientizare a faptului cã boala de ri-nichi este una frecventã, extrem depericuloasã, dar tratabilã dacã estedepistatã la timp. Diagnosticatã latimp, boala cronicã de rinichi poatefi tratatã, reducându-se astfel ris-cul complicaþiilor ºi numãrul dece-selor cauzate de acestea.

Peste 8.000 de pacienþisunt trataþi prin dializã

În contextul creºterii numãruluide pacienþi cu diabet zaharat de tipII ºi cu obezitate la nivel mondial,diabetul reprezintã principala cauzãa bolii cronice de rinichi. Conformestimãrilor specialiºtilor, diabetulreprezintã o creºtere de aproxima-tiv 12 ori a riscului de boalã croni-cã de rinichi stadiul terminal. Gra-dul de afectare a funcþiei renale apersoanelor diagnosticate cu diabetcreºte progresiv de la 7,3% în mo-

Unu din zece români suferã

de o boalã cronicã de rinichi

Unu din zece români suferã de o afecþi-une a rinichilor ºi anual milioane de oa-meni mor ca urmare a complicaþiilorcauzate de bolile de rinichi. Statisticileîngrijorãtoare sunt publicate cu ocaziaZilei Mondiale a Rinichiului. Evenimen-

tul, marcat anual în cea de-a doua zi dejoi a lunii martie, are ca scop atragereaatenþiei asupra importanþei sãnãtãþii ri-nichilor ºi reducerea frecvenþei ºi impac-tului afecþiunilor rinichilor ºi ale boli-lor asociate în rândul populaþiei.

mentul depistãrii bolii pânã la 17,3%dupã cinci ani, ajungând dupã 15ani la 28%. Riscul pacientului cuafectare renalã rãmâne unul cardi-ovascular în toate cele cinci stadiiale bolii cronice de rinichi, cea maifrecventã cauzã de mortalitate înrândul acestora fiind cea de inimã.

Conform statisticilor medicale,mai mult de 8.000 români sunt tra-taþi prin dializã. Devine, însã, totmai problematic faptul cã numã-rul cazurilor grave este în creºterede la an la an. Aºa se face cã totmai mulþi bolnavi ajung la medicîn ultimul stadiu al bolii de rinichi,când singurele soluþii de tratament

sunt dializa sau transplantul renal,cel din urmã foarte greu de reali-zat, pacienþii fiind nevoiþi sã aºteptepe liste, de cele mai multe ori, anide zile.

Problemã de sãnãtate publicãBoala cronicã de rinichi se ma-

nifestã iniþial prin pierderea de pro-

teine ºi, ulterior, prin reducereaprogresivã a funcþiei renale. Camanifestãri, acestea sunt puþin evi-dente la debut, dar devin invali-dante în stadii avansate, pentrumenþinerea în viaþã a bolnavilor,fiind necesarã dializa sau trans-plantul renal, care sunt extrem decostisitoare. Din acest motiv, boa-la cronicã de rinichi este consi-deratã a fi o problemã de sãnãtatepublicã cu importante implicaþiiatât din punct de vedere social câtºi economic ºi cu un impact sem-nificativ asupra bugetului alocatsãnãtãþii.

Astfel, calculele economice ara-tã cã pentru un bolnav dializatcheltuielile anuale ajung la 19.000de euro, în timp ce pentru scree-ning banii alocaþi nu ar trebui sãdepãºeascã, în general câteva sutede euro. Bolile de rinichi sunt strânscorelate cu alte afecþiuni, cum suntcele cardiovasculare, ceea ce creº-te în ºi mai mare mãsurã costurilelegate de îngrijirea pacientului.

Spitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâiSpitalul Judeþean vrea categoria întâi

joi, 13 martie 20146 / cuvântul libertăţii politică Pagină realizată de MARGA BULUGEAN„Dezvoltăm turismulpentru o Românie prosperă”

Mâine, ora14.30, la hotelHowardJohnson, dinBucureşti, vaavea locdezbaterea cutema „Dez-voltămturismulpentru o Românie prosperă” – o dezbatere cu caracter tehnic,centrată pe soluţii pentru relansarea sectorului turismului dinRomânia – organizată de către Guvernul Alternativă al PDL şiFundaţia Konrad Adenauer. Guvernul Alternativă al PDL continuăastfel seria de evenimente ce vizează găsirea de soluţii eficientepentru relansarea economiei româneşti, care a debutat cu eveni-mentele „Alegem România Business” şi „Construind Româniaprosperă”. Scopul dezbaterii este acela de relansare a sectoruluiturismului prin politici alternative. Seciunile dezbaterii vor fi:”Măsuri fiscale pentru încurajarea sectorului turismului”; „Măsuripentru dereglementare în sectorul turismului”; „Investiţii îninfrastructura de turism”;

”Măsuri pentru îmbunătăţirea strategiei de comunicare” şi nu înultimul rând, „Dezvoltarea învăţământului de specialitate”

Theodor Stolojan:“Antonescu fie minte, fie esteneinformat şi superficial”

Crin Anto-nescu, preşe-dintele PNL, aafirmat publiccă europarla-mentariiStolojan,Marinescu şiMacovei aucontribuit lapromovarea luiLászló Tőkés înParlamentulEuropean.Replica euro-parlamentaruluiTheodor Stolojan nu a întârziat să apară. „Ca de obicei, domnulAntonescu fie minte , fie este neinformat şi superficial. LászlóTőkés a ajuns vicepreşedinte al Parlamentului European, la propu-nerea europarlamentarilor din partea partidului FIDESZ din Unga-ria, în urma retragerii lui Pál Schmitt din funcţia de vicepreşedinte.Prin urmare, nu europarlamentarii români, membri ai PDL, l-aupropus şi promovat pe domnul Tokes în funcţia de vicepreşedin-te”, a spus Stolojan.

“România pentru infrastructură”Seria întâlnirilor

– eveniment întreliderii PNL şicetăţeni interesaţi deviziunea liberalăasupra unor temespecifice, organiza-te de TineretulNaţional Liberal,continuă astăzi, ora17.00, în salaTeatrului ”AntonPann” din RâmnicuVâlcea, cu ”Româ-nia pentru infras-tructură”. Invitaţiiacestei ediţii sunt:Crin Antonescu,preşedinte PNL,Klaus Iohannis,prim-vicepreşedinte PNL, Ramona Mănescu, fost ministru alTransporturilor, Mihai Lupu, preşedintele Comisiei pentru Trans-porturi din Camera Deputaţilor, Cristian Buican, preşedinte PNLVâlcea, secretar al Camerei Deputaţilor, Florin-Alexandru Alexe,preşedinte TNL, vicepreşedinte PNL. La eveniment vor participaparlamentari, primari, consilieri judeţeni şi locali, reprezentanţi aimediului de afaceri şi ai societăţii civile, jurnalişti.

Eurodeputatul PSD Victor Boştinaru i-a adresat înacestă dimineaţă o scrisoare preşedintelui Parlamen-tului European, Martin Schulz, referitoare la afirma-ţiile europarlamentarului Laszlo Tokes de luni, 10 mar-tie, conform cărora ar exista o asemănare între mino-rităţile din aşa-zisul „Ţinut Secuiesc” şi tătarii din Pen-insula Crimeea.

Victor Boştinaru a făcut astfel un apel la Preşedin-tele Parlamentului European să ia toate măsurile ne-cesare ca Laszlo Tokes sau oricare alt membru alParlamentului să nu mai răspândească mesaje naţio-naliste sau iredentiste de la tribuna forului european:

„Domnule preşedinte Martin Schulz, în aces tevremuri deosebit de dif icile, orice mesaj naţionalistpoate pune în pericol forţele pro-europene din toa-te statele membre şi poate incita c hiar şi o majori-tate tolerantă ş i raţională” prec izează eurodeputatulVic tor Boştinaru.

Europarlamentarul Victor Boştinaru:Scrisoare adresată lui Martin Schulz

referitoare la afirmaţiile lui Lazslo TokesDe asemenea, mai continuă eurodeputatul român:

„Prim-ministrul Victor Ponta a decis co-optarea înguvern a reprezentanţilor legitimi ai minorităţii ma-ghiare din România (UDMR). În aceste condiţii aceş-tia deţin în prezent poziţiile de Viceprim-ministru,doi miniştri deplini şi un număr important de posturide rang înalt în structura de guvernare. Sub acestaspect, România a ales o abordare cuprinzătoarepentru problemele legate de minorităţi, benefică pen-tru stabilitatea ţării şi pentru valorile noastre euro-pene comune.”

În scrisoarea adresată lui Martin Schulz se maiarată că deşi declaraţia lui Laszlo Tokes vine pe fondulmitingului de la Târgu Mureş, unde a participat şiGabor Vona, liderul partidului de extremă dreaptaJobbik, preşedintele UDMR Kelemen Hunor s-a de-

limitat categoric de acest eveniment.

Delegaţia PDL în grupul PPE din Parlamentul Eu-ropean respinge declaraţiile, pe care le consideră “ruptede realitate”, făcute luni seara de Laszlo Tokes în ple-nul PE reunit la Strasbourg şi subliniază că cetăţeniiromâni de etnie maghiară se bucură de toate drepturi-le în conformitate cu principiile şi regulile UE, infor-

La Strasbourg:Reacţie dură a democrat-liberalilor

la declaraţiile pastorului Tokesmează un comunicat al grupului PPE. „Avândîn vedere recentele informaţii cu privire la can-didatura domnului Laszlo Tokes pe listele FI-DESZ din Ungaria, îl invităm să se străduieca cetăţenii maghiari de naţionalitate românăsă se bucure de acelea’i drepturi ca maghiariidin România’, se menionează în comunicatulcitat. Marian Jean Marinescu, europarlamen-tar PDL susţine că aceea comparaţie neferi-cită între situaţia maghiarilor din România şievenimentele din Crimeea este total deplasatăşi inacceptabilă. Eurodeputatul Laszlo Tokes,din grupul PPE, a declarat luni seară în plenulPE că în cursul aceleiaşi zile a avut loc laTârgu Mureş „o demonstraţie împotriva poli-ticii de asimilare duse de guvernul din Româ-nia”. „Această populaţie, secuii din România,începe să devină o minoritate pe propriul teri-

toriu, ca ’i cei care trăiesc în Crimeea acum”, a afir-mat Tokes într-o intervenţie din cadrul procedurii dis-cursurilor de un minut. Eurodeputatul a cerut Româ-niei, PE şi celorlalte instituţii europene să ajute aceas-tă minoritate să obţină autonomia.

cuvântul libertãþii / 7joi, 13 martie 2014economie

Miron Alba a prezentat profilulCEZ Distribuþie ºi le-a spus stu-denþilor cã aceastã companie do-reºte sã-ºi atragã angajaþii din rân-dul lor. ”Nu e simplu, dar nici greusã lucrezi într-o companie energe-ticã. Þinând cont cã vârsta mediea angajaþilor noºtri este de 46 deani, deci cam bãtrânã, este nevoiede personal tânãr ºi se fac multeangajãri în aceastã perioadã. Nedorim oameni dinamici, oamenibuni care sã aibã cunoºtinþele debazã în electrotehnicã, sã cunoas-cã cât de cât echipamentele ºi cufuncþioneazã ele”. Reprezentantul

Departamentul de Fizicã din ca-drul Facultãþii de Matematicã a or-ganizat, ieri, în Sala Albastrã a Uni-versitãþii din Craiova, o întâlnireîntre studenþi ºi principalii angaja-tori de profil care sunt interesaþi,în acest moment, sã-ºi dezvolte pre-

sonalul cu tineri bine pregãtiþi. ªicum cei mai buni specialiºti se for-meazã pe bãncile acestei facultãþi,discuþiile au fost deschise ºi la ob-iect, companiile prezentându-lestudenþilor mai multe variante deangajare tentante.

CEZ Distribuþie a mai spus cãaceastã companie are parteneriatede colaborare cu Facultatea deElectrotehnicã ºi Facultatea de Fi-zicã din Craiova ºi a detaliat apoicare este modalitate de angajare încadrul acestei companii, ºi anumeinterviul. Studenþii care ºi-au fã-cut lucrãrile de licenþã consiliaþifiind ºi de experþii CEZ au ºansemai mari la angajare.

„Belle Optique” oferã orede practicã pentru studenþiAdriana Geapana, patronul lan-

þului oftalmologic „Belle Opti-

que”, una dintre cele mai apre-ciate clinici oftalmologice dinCraiova, le-a spus studenþilor cãfizica îi pregãteºte sã devinã ºiniºte buni opticieni. „În 1994când am deschis primul cabinetoftalmologic eram doar eu ºicontabila, dar acum avem 14 an-gajaþi ºi trei puncte de lucru.Meseria de optician nu înseamnãdoar sã pui niºte lentile într-oramã, ci sã ºi consiliezi pacien-tul, sã stai de vorbã cu el, sã vezice fel de ochelari are nevoie. Darînainte de toate trebuie sã ºtie ºimeserie, iar fizica este de bazã”.Adriana Geapana le-a transmisstudenþilor cã îi aºteaptã în cabi-netul ei pentru a efectua practicaºi, dacã le place, au ºanse sã fieºi angajaþi. Un alt atuu la careþine foarte mult reprezentantul„Belle Optique” este ca viitorulangajat sã se integreze bine în co-lectiv ºi sã fie receptivi la tehni-ca nouã care apare în domeniu.

„Iquest” îi aºteaptã pe tineriipasionaþi de IT

Dan Tuºariu, care a reprezen-tat firma ”Iquest”, le-a spus stu-denþilor cã el a avut ºansa sã lu-creze în Germania, unde a fostcu bursã, dar a preferat sã se

întoarcã ºi sã înceapã o afacereîn Craiova. El le-a împãrtãºitstudenþilor convingerea sa cã IT-ul este încã un ”copil rãsfãþat”de pe piaþa muncii ºi prezintãavantajul pentru cei care lucrea-zã cu limbajele de programe cãnu se plictisesc fãcând asta.„Suntem de 15 ani pe piaþa deIT ºi avem birouri în strãinãta-te, Germania, Elveþia, SUA,Marea Britanie ºi þãrile nordice.Avem contacte cu firme mari,cum ar fi Siemens, Volvo, HP,ebay, Puma, Vodafone, iar esen-þa unei firme de IT stã în oa-meni. Recunosc cã nu e uºor sãte angajezi la IQuest, trebuie sãai cunoºtinþe solide”. Cei inte-resaþi se pot înscrie online la unconcurs de programare, îndeo-sebi studenþii din anii I ºi II.

„Cummins” cautã personalcu aptitudini tehnice

Un reprezentant al CumminsGenerator Technologies le-a

spus studenþilor de la Fizicã ºieletrotehnicã, printre altele, cã eisunt preferaþi la angajare întru-cât au cunoºtinþe solide în do-meniul generatoarelor electricecu care se ocupã aceastã com-panie. ”Cummins dã o atenþiedeosebitã forþei umane. Univer-sitatea din Craiova este principa-lul loc de unde ne selectãm per-sonalul. Anul trecut au fost aleºizece studenþi care beneficiazã deun program de pregãtire timp dedoi ani. Dacã apoi confirmã ºi îºidoresc sã rãmânã, au postul asi-gurat. O evoluþie în carierã sea-mãnã cu cea a unui sportiv. Laînceput doare, dar dupã aceeaîþi doreºti sã avansezi din ce înce mai mult”. ReprezentantulCummins le-amai spus studen-þilor craioveni cã este o lipsãmare de personal cu aptitudinitehnice ºi cã evoluþia în carierãle este asiguratã dacã intrã înaceastã companie.

LAURA MOÞÎRLICHE

Autoritatea de Management pentru Pro-gramul Operaþional Regional a lansat cere-rea deschisã de proiecte pentru domeniulmajor de interventie 3.4- „Reabilitarea,modernizarea, dezvoltarea ºi echiparea in-frastructurii educationale preuniversitare,universitare ºi a infrastructurii pentru for-mare profesionalã continuã”. „Prezentul

apel de proiecte se adreseazã solicitanþilorcare, în calitate de autoritate contractantã,au încheiat un contract de lucrãri în temeiulprevederilor OUG nr. 34/2006 cu modificã-rile ºi completãrile ulterioare pentru activita-tea ce va face obiectul cererii de finanþaredepuse în cadrul acestui apel de proiecte”, aprecizat Simona Covrescu, reprezentant ADR

SV Oltenia. Contractul de lucrãrimai sus-menþionat trebuie sã în-deplineascã urmãtoarele condiþii:achiziþia a fost lansatã în SEAPdupã 1 ianuarie 2007; data limi-tã a finalizãrii lucrãrilor este îna-inte de 31 decembrie 2015 ºi nuîn ultimul rând, data ultimei plãþicãtre constructor sã fie înaintede 31 decembrie 2015.

Beneficiarii eligibilisunt unitãþileadministrativ-teritoriale

Proiectele eligibile în cadrulacestui domeniu vizeazã pe de o

parte, „Reabilitarea, modernizarea, echipa-rea infrastructurii educaþionale pre-univer-sitare”, iar pe de altã parte, „Crearea ºi dez-voltarea campusurilor pre-universitare”. „Be-neficiarii eligibili sunt unitãþile administrativ-teritoriale (autoritãþi ale administraþiei publi-ce locale), definite conform Legii adminis-traþiei publice locale nr. 215/2001, precumsi parteneriatele dintre unitãþile administra-

tiv-teritoriale ºi unitãþi de învãþãmânt pre-uni-versitar de stat ce îºi desfãºoarã activitateaîn imobile aflate în domeniul public al aces-tora. Alocarea regionala pentru aceasta ce-rere de proiecte este 24,23 milioane euro”, amai spus Simona Covrescu, într-un comun-cat de presã remis redacþiei. Cererile de pro-iecte pot fi depuse pânã pe 16 aprilie 2014.

MARGA BULUGEAN

Specialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþide marile companiide marile companiide marile companiide marile companiide marile companiiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþide marile companiide marile companiide marile companiide marile companiide marile companiiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþide marile companiide marile companiide marile companiide marile companiide marile companiiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþide marile companiide marile companiide marile companiide marile companiide marile companiiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþide marile companiide marile companiide marile companiide marile companiide marile companiiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþide marile companiide marile companiide marile companiide marile companiide marile companiiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþide marile companiide marile companiide marile companiide marile companiide marile companiiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþide marile companiide marile companiide marile companiide marile companiide marile companiiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþiSpecialiºtii în fizicã, cãutaþide marile companiide marile companiide marile companiide marile companiide marile companii

24,23 milioane de euro, accesaþi prin POR

pentru infrastructura educaþionalã


pentru infrastructura educaþionalã24,23 milioane de euro, accesaþi prin POR














8 / cuvântul libertãþii joi, 13 martie 2014educaþie

Evenimentul a avut loc însala de spectacole a TeatruluiColibri ºi a constat într-un pro-gram artistic special cu poeziiºi cântece, la care au fost pre-zenþi preºcolarii ºi doamneleeducatoare, copilaºii de la Cen-trul “Sfântul Vasile” însoþiþi deasistenþii sociali. “Ne bucurãmcã suntem alãturi de acest grupminunat de copii ai Grãdiniþei“Sfânta Ana”, cu care anul tre-cut am încheiat un parteneriateducaþional. ªi aceastã activi-tate, ca multe altele la care amluat parte, se înscrie în activi-tãþile derulate în cadrul Proiec-tului Lege 34 / 2009”, a decla-rat asistentul social Tamara Pie-le, din cadrul Centrului “Sfân-tul Vasile”. Micuþii au fost în-

Copiii familiilor beneficiare ale Centrului socialde urgenþã pentru persoane fãrã adãpost “SfântulVasile” din Craiova, al Asociaþiei Vasiliada, aflatãsub patronajul Mitropoliei Olteniei, au participatieri, 11 martie, la spectacolul “Zâmbet de copil”,

prilejuit de sãrbãtorirea zilelor Grãdiniþei cuProgram Prelungit “Sfânta Ana”.

cântaþi pentru cã au avut prile-jul sã fie invitaþi la aceastã ser-bare, iar reprezentanþii institu-þiei de învãþãmânt preºcolarapreciazã parteneriatul cu Aso-ciaþia Vasiliada ca fiind foartefolositor pentru micuþi. «Grã-diniþa cu Program Prelungit“Sfânta Ana” a sãrbãtorit cumare fast zilele grãdiniþei prinlansarea primului numãr al re-vistei elaborate de colectivul decadre didactice, inti tulatã“Zâmbet de copil”. Sãrbãtoareanoastrã a continuat apoi cu unspectacol de excepþie, “Zâm-bet de copil”, la care au fostprezenþi toþi cei 182 de preºco-lari, invitaþi speciali fiind prie-tenii noºtri de la Centrul “Sfân-tul Vasile”. În spectacol ºi-au

arãtat talentul ºi creativitateapreºcolarii îndrumaþi de cãtredoamnele educatoare în mo-mente artistice variate: dansmodern, parada eco, scenete ºi

dans popular. Actiunea s-a în-cheiat miercuri, 12 martie, cusimpozionul judeþean pe temãecologicã, intitulat “Împreunãspunem DA Pãmântului!. Mul-

þumit tuturor pentru implicareºi participare», a adãugat prof.Istudor Tatiana Camelia, direc-torul Grãdiniþei “Sfânta Ana”.

ALINA DRÃGHICI

Olimpicii craioveni la Fizicã au fost fe-licitaþi ºi premiaþi, ieri, în Sala Albastrã aUniversitãþii din Craiova. Departamentulde Fizicã din cadrul Facultãþii de Mate-maticã a þinut, în mod special, sã îi adu-cã pe elevii de la gimnaziu ºi liceu careîndrãgesc aceastã materie ºi fac perfor-manþã, în mijlocul actualilor studenþi cuscopul de a afla mai multe lucruri de lacolegii lor mai mari. ”Am invitat elevi ºistudenþi cu drag de fizicã în ideea de apreda mai departe ºtafeta. Facultatea deMatematicã nu are fizica în titulaturã, darexistã un departament care este foarteinimos ºi care vã va ajuta în carierã”, le-a urat elevilor reprezentanþii mediului aca-demic. Olimpiada de Fizicã-faza judeþea-nã s-a desfãºurat pe data de 15 februarieºi a avut mulþi participamþi, îndeosebi dela clasele de gimnaziu. La clasa a VI-a,

Olimpicii la Fizicã, premiaþila Universitatea din Craiova

primul an în care se studiazã fizica, aufost 110 participanþi ºi au fost acordate10 premii I, trei premii II, ºapte premiiIII ºi 14 menþiuni. ªcoala nr. 2 Traian s-a aflat din nou pe podium, având douãreprezentante pe locul I – Bulugean Giu-lia Maria ºi locul II – Banu Teodora, pre-gãtite de profesoara Pirtea Zinca. La cla-sa a VII-a au fost 72 de participanþi (ºiau fost acordate trei premii I), la clasaa VIII-a au fost ºapte participanþi (ºi aufost acordate douã premii I), la clasa aIX-a au fost 24 de participanþi (ºi aufost acordate douã premii I), la clasa aX-a au fost 24 de participanþi (au fostacordate trei premii I), la clasa a XI-aau fost ºase participanþi (au fost acor-dat un premiu I), iar la clasa a XII-a aufost cinci participanþi (ºi a fost acordatun premiu I). (L. Moþîrliche)

Evenimentulare drept scopstimulareaparticipãriielevilor la activi-tãþi extraºcolare.Lansat în lunaseptembrie aanului 2013,proiectul careare în total 11probe ºi urmã-reºte sã dezvoltecreativitatea,spiritul deechipã, talentulartistic, aptitudi-nile oratorice ºipatriotismul laelevii participanþise va finaliza îniunie 2014.Proba de muzicaare patru categorii: muzica uºoarã –12 licee; muzica popularã – 8 licee;muzica folk – 8 licee; ºi muzicainstrumentalã – 7 licee. Fiecare liceuparticipã cu un solist, grup vocal sautrupã. «Participanþii sunt elevi careurmeazã cursurile a 14 din cele 16licee competitoare. Pe durata probei,

Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Dolj, în parteneriat

cu Inspectoratul ªcolar Judeþean Dolj ºi Consiliul Judeþean al

Elevilor Dolj, organizeazã astãzi, începând cu ora 12.00, la Liceul

de Arte “Marin Sorescu”, proba de muzicã, parte a proiectului

„Competiþia Tinereþii”- ediþia a VI-a.

elevii participanþi vor încerca sãimpresioneze atât juriul, pentru acaºtiga puncte în clasamentul gene-ral al proiectului „Competiþia Tinere-þii”- ediþia a VI- a, dar ºi publiculprezent la spectacol», a afirmatAlina Ionescu, director DJST Dolj.

ALINA DRÃGHICI

Copiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul Vasile”,asile”,asile”,asile”,asile”,la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”Copiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul Vasile”,asile”,asile”,asile”,asile”,la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”Copiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul Vasile”,asile”,asile”,asile”,asile”,la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”Copiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul Vasile”,asile”,asile”,asile”,asile”,la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”Copiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul Vasile”,asile”,asile”,asile”,asile”,la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”Copiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul Vasile”,asile”,asile”,asile”,asile”,la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”Copiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul Vasile”,asile”,asile”,asile”,asile”,la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”Copiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul Vasile”,asile”,asile”,asile”,asile”,la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”Copiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul VCopiii Centrului “Sfântul Vasile”,asile”,asile”,asile”,asile”,la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”la spectacolul “Zâmbet de copil”

DJTS pregãteºte proba muzicalã

din cadrul „Competiþiei Tinereþii”


din cadrul „Competiþiei Tinereþii”DJTS pregãteºte proba muzicalã











din cadrul „Competiþiei Tinereþii”DJTS pregãteºte proba muzicalã


cultură cuvântul libertăţii / 9joi, 13 martie 2014

Asociaţia Activ.Cult susţine Craiova - Capitală Culturală Europeană 2021

BLOG / NOTESBLOG / NOTESBLOG / NOTES

GEORGE POPESCU Brâncuşi şi Montale:o întâlnire dantescă (II)

Sc ulptorul nu e nici pe departe primitor„Ostilitate, sarcasm, neîncredere, dez-

gust, suferinţă par să f ie trăsăturile sale.În acea barac ă, îmbâcsită cu opere ac o-perite de mari pânze, Brânc uşi trăieşte,mănânc ă, doarme. Trăieşte de unul sin-gur, se duc e s ingur la c umpărături. Nuprimeş te pe nimeni. Cine ar dori să-l vadăn-are decât să se pos teze la ieşirea dinImpasse şi să pândească c easul în care el,înarmat cu una din ac ele pâini franţuzeş tilungi de un metru, revine de la prăvăliiledin apropiere.”.

Urmează scena de roman misterios aîntâlnirii propriu-zise:

„Odată desc hisă uşa, el mă săgetă cuadâncă antipatie. ‘Sunt bolnav‘, dec larăfără a-mi spune să intru. Bâlbâit, îi amin-

tii întâlnirea, pomenii numele lui Pound.Îmi făcu semn să intru şi se apropie de‘opere‘ ş i înc epu să le desc opere ş i să lereacopere imediat cu învelitoarele lor. Amvăzut dintr-o clipire forme de torpile, ex-trem de ş lefuite, în formă de gogoş i spi-ralate, c oloane de lemn pe care se aflaudezlânat desenaţi oc hi şi urec hi, două c u-buri îngemănate (Les pigeoons), câtevastructuri de metal ramificate, două su-porturi de umbrele în formă de pâlnie:însă peste toate c oborâră inexorabilele în-velitoare ş i după o clipă mă trezii în faţaunei bărbi duşmănoase, a unei priviri goa-le de orice simpatie omenească. Ce-i dezis şi de făcut? Pierdut, îmi amintii de oteorie atribuită lui Brânc uş i: că la f iecaredouăzeci şi cinc i de mii de ani lumea esc ufundată de potop şi că de-acum noua

catastrofă e mai mult decât apropiată, eiminentă”.

Abia după această neobişnuită întâlni-re, împrumutată, cum pare, din vreo bol-gie dantescă, Montale îş i îngăduie, cu oardentă ş i sigură intuiţie de poet şi de de-gustător de artă, să-şi expună… impresii-le, care sunt puternice:

„Brâncuşi mi-a apărut pentru o clipă ase-menea puternicului meşteşugar al aceleidesuhamaniyación del arte c e şi-a găsit,cu vreo treizeci de ani mai înainte, teore-ticianul în José Ortega Y Gasset: sc ulpto-rul unei lumi ce aspiră să reintre în preis-torie, al unei umanităţi ce ştie să creezemari s imboluri formale, sigle, diagrame,vestir i de Apocalipsă.”.

Iar despărţirea nu-i mai puţin mis terioa-să, oc ultă aproape, smulsă din c e ştie ma-nuscris medieval:

„Dar abia c e apuc asem să îngăim:‘oui, le déluge‘ c ă deja s inistrul bătrânse întinsese pe o sofa adânc ă, răsu-c indu-se, dec larându-se muribund ş iarătându-mi uşa c u mâna. Am ieş it c uo rec e închinăc iune ş i f ireş te nu-l maivoi revedea nic iod ată pe Cons tantinBrânc uş i, omul foarte bogat ş i săracc are dăltuind o buc ată de lemn poatec âş tiga u n milion de franc i, fau nulaproape nonagenar c are c u doar câţi-va ani mai înainte îş i asalta înc ă vizi-tatoarele s tudioului său, sc ulptorul c ee definit ultimul dintre c las ici. Fidiasf ără anecdotă.

Cei cinci ani care s-au scursde la momentul implementării pro-gramului Biblionet au reliefat ro-lul semnificativ pe care îl joacăbibliotecile publice în sfera publi-că prin implicarea susţinută în ela-borarea şi implementarea unorstrategii de dezvoltare durabilă.Suportul oferit în chestiuni ce vi-zează accesul pe piaţa muncii,informaţii pentru dezvoltarea afa-cerilor, informaţii pentru rezolva-rea problemelor de sănătate, edu-caţie, etc. La nivel naţional, pes-te două milioane de cetăţeni ro-mâni au beneficiat de sprijinul şisusţinerea bibliotecarilor în vede-rea îndeplinirii obiectivelor perso-nale, profesionale şi de grup, curezultate benefice pentru întrea-ga comunitate. “Doresc să îmiexprim aprecierea pentru efortulsusţinut şi maniera în care direc-torul Bibliotecii Judeţene, domnulLucian Dindirică, împreună cu bi-

73 de biblioteci publice locale, dotate cuechipamente IT în cadrul programului BiblionetBiblioteca Judeţeană „Ale-

x a nd r u ş i Ar i s t i a Ama n” ,partener important în cadrulprogramului Bi blionet, a în-registrat un s ucces răsună-tor, în plan re gional, în ceeace p ri veş te înze st rar ea b i-

bliotecilor pub lice locale depe raza judeţului Dolj, dar şiîn ceea ce pri veşte formareabi bli ote car ilor în acord cunoil e e xi genţe în d ome ni u.Astfel, 73 de biblioteci publi-ce locale au fost dota te cu

e chi p ame nte IT d e ul t imăgeneraţie şi, nu mai puţin de,86 de bibliotec ari au fost in-struiţi, rezultâ nd astfel o in-ve sti ţie de ci rc a 2 .00 0.0 00RON, se arată într-un comu-nicat al instituţiei.

bliotecarul coor-donator de pro-gram, doamnaNicoleta Traşcă,şi întreaga echi-pă a domniei seimplică în imple-mentarea pro-gramului Biblio-net. Credem cutărie că bibliote-cile publice re-

prezintă piloni cheie, oferind ce-tăţenilor şansa de a-şi îndeplini ob-iective personale, profesionale şide grup, cu rezultate pozitive pen-tru întreaga comunitate”, a decla-rat Paul-Andre Baran, directo-rul programului Biblionet.Subvenţii agricole în valoare de6,5 milioane de euro, atrase înDolj cu sprijinul Biblionet

Preşedintele Asociaţiei Naţi-onale a Bibliotecarilor şi Biblio-tecilor Publice din România, aţinut să precizeze că rezultateleimplicării Bibliotecii Judeţene„Alexandru şi Aristia Aman” înprogramul Biblionet sunt uneleextrem de favorabile. “Subvenţiiagricole în valoare de aproxima-tiv 6,5 milioane de euro au fostatrase numai în judeţul Dolj, dinacest punct de vedere instituţiabibliotecii plasându-se pe o pozi-ţie fruntaşă la nivel naţional, în

ceea ce priveşte serviciile pecare le oferă cetăţenilor şi gra-dul de eficienţă al programelorimplementate. Salut implicareaactivă a directorului biblioteciijudeţene şi a bibliotecarului co-ordonator de program şi, totoda-tă, îmi exprim convingerea cavom continua şi întări bunele ra-porturi de colaborare şi muncăcare ne leagă”, a afirmat Dra-goş Neagu, preşedinte al Aso-ciaţiei Naţionale a Bibliotecari-lor şi Bibliotecilor Publice din Ro-mânia.

“Accesarea programuluiBiblionet, un impuls necesaroferit actului educaţional şicultural”

La rândul său, Lucian Dindiri-că, managerul Bibliotecii Judeţe-ne „Alexandru şi Aristia Aman”,apreciază că programul Biblionetreprezintă un impuls necesar oferitactului educaţional şi cultural.«Accesarea programului Biblio-net, intrarea Bibliotecii Judeţene„Alexandru şi Aristia Aman” în

această veritabilă cursă a înzes-trărilor, a dotărilor bibliotecilor pu-blice a judeţului Dolj a reprezen-tat o binevenită gură de aer, unimpuls necesar oferit actului edu-caţional şi cultural. Numărul marede elevi şi studenţi care ne trecporţile pentru a se familiariza cuultimele apariţii editoriale, cu lu-crările pe care urmează să leadâncească în perioada studen-ţiei sau cu noutăţile din domeniiprecum media, IT sau ştiinţe so-ciale, utilizatorii care solicită şiobţin informaţii despre agricultu-ră, horticultură sau diverse planuride mediu ne bucură şi ne dove-desc că efortul nostru nu este deprisos. Implicarea bibliotecii încele mai multe dintre problemeleapărute în sânul comunităţilor lo-cale face din această instituţie nudoar un centru cultural, ci, maicu seamă, un partener de nădej-de în realizarea unei game largide programe comunitare. Le mul-ţumesc directorului programuluiBiblionet, domnul Paul-Andre Ba-ran, şi preşedintelui A.N.B.P.R.,domnul Dragoş Neagu, pentru dis-ponibilitatea şi căldura pe care mile-au arătat în ultimii cinci ani decolaborare», a declarat manage-rul Bibliotecii Judeţene “Alexan-dru şi Aristia Aman”, LucianDindirică.

ªTIRI

ªTIRI

10/ cuvântul libertãþii joi, 13 martie 2014externe

COMENTAR IU

Scandalul ascultãrii lui Sarkozy ia proporþiiScandalul ascultãrii lui Sarkozy ia proporþiiScandalul ascultãrii lui Sarkozy ia proporþiiScandalul ascultãrii lui Sarkozy ia proporþiiScandalul ascultãrii lui Sarkozy ia proporþiiOperaþiunile de cãutare

demarate pentru a localiza

avionul de tip Boeing 777

aparþinând companiei Mala-

ysia Airlines, dispãrut

sâmbãtã, 8 martie, au fost

extinse în Marea Andaman,

la sute de kilometri nord-vest

de zona iniþialã de cãutare, a

anunþat ieri ºeful aviaþiei

civile din Malayezia, Azha-

ruddin Abdul Rahman, citat

de AFP. Marea Andaman

este mãrginitã la sud de

extremitatea nordicã a

insulei indoneziene Sumatra,

iar la est ºi la nord de

Thailanda ºi Birmania. Pe

de altã parte, Vietnamul a

fãcut cunoscut, tot ieri, cã a

suspendat cãutãrile aeriene

ale aparatului dispãrut,

aºteptând clarificãri din

partea Malayeziei referitoare

la o nouã direcþie de cãutare.

„Am decis sã suspendãm

temporar anumite activitãþi

de cãutare, aºteptând infor-

maþii din Malayezia”, a

precizat viceministrul Trans-

porturilor, Pham Quy Tieu,

adãugând cã, între timp,

cãutãrile marine continuã,

dar la scarã mai micã. ªeful

Forþelor Aeriene malayezie-

ne, generalul Rodzali Daud,

a afirmat, ieri, cã autoritãþi-

le nu exclud posibilitatea ca

avionul de tip Boeing 777 sã

fi deviat de la traiectoria sa

înainte de a dispãrea. „Acest

fapt explicã de ce operaþiu-

nile de cãutare ºi salvare au

fost extinse” în apele de

coastã din vestul Peninsulei

Malacca, a justificat acesta.

Cu toate astea, generalul a

dezminþit informaþiile potri-

vit cãrora radarele militare

au detectat avionul în

apropierea Insulei Pulau

Perak, în partea de nord a

Strâmtorii Malacca, la sute

de kilometri de traiectoria

declaratã. Generalul Rodzali

se apãrã ºi susþine cã nu ar

fi declarat ceea ce a apãrut

în publicaþia Berita Harian,

deplângând „un articol

foarte inexact ºi incorect”.

Autoritãþile au spus cã au

pierdut contactul cu avionul

de tip Boeing 777, care avea

239 de persoane la bord, în

largul coastelor de est ale

Peninsulei Malacca, sâmbãtã

dimineaþa, la o orã dupã ce

decolase de la Kuala Lumpur

în direcþia Beijing.

ªtiau Francois Hollande, JeanMarc Ayrault, Christine Taubira ºiManuel Valls cã Nicolas Sarkozy ºiavocatul sãu, Thierry Herzog, au te-lefoanele puse sub ascultare? Decând? În ce circumstanþe? Versiu-nea Executivului a avut doar o micãnepotrivire ºi opoziþia (UMP) încear-cã sã o acuze de minciunã, spre adiminua pagubele de imagine. Pre-mierul Jean Marc Ayrault a explicatclar ºi convingãtor cã judecãtorulcare investigheazã, din aprilie anultrecut, o eventualã finanþare ocultãa campaniei pentru alegerile prezi-denþiale din 2007 a lui Sarkozy dinpartea Libiei, „au descoperit faptenoi... graþie ascultãrilor (...), desprecare nu cunoaºtem nici conþinutulºi nici oportunitatea”. Judecãtorii au sesizatParchetul, care a deschis o acþiune judiciarã,pe prezumþia de trafic de influenþã, ce ar pu-tea pune în cauzã un magistrat, a mai spusºeful Guvernului. ªi dacã aveam cunoºtinþãcã Nicolas Sarkozy „este pus sub ascultare”,nu cunoºteam conþinutul convorbirilor, a asi-

Operaþiunile de cãutare aavionului Boeing 777 aufost extinse în MareaAndaman

Theodore Christakis, profesorde drept internaþional la Universi-tatea Grenobles Alpes ºi directoral Centrului de studii privind secu-ritatea internaþionalã ºi coopera-rea europeanã (CESICE), a acor-dat sãptãmânalului „L’Express” uninterviu apãrut sub titlul „Le refe-rendum en Crimee n’est pas ille-gal, l’intervention russe si”. Cri-meea, cedatã Ucrainei în 1954, încircumstanþe imprecise, de N.S.Hruºciov, fost prim-secretar alPCUS (1953-1964), protectorullui Brejnev, multã vreme, care, larândul sãu, fusese comisarul po-litic al celui de-al patrulea frontucrainean, „eliberatorul Pragãi”,comandat de succesorul lui Sta-lin, se pregãteºte de referendum.Unul ce propune realipirea la Ru-sia sau deplina autonomie a pen-insulei faþã de Kiev. Deja, parla-mentul de la Simferopol a adoptato declaraþie de independenþã, încãde marþi. Fiecare câmp vine cupropriile argumente. Occidentul ºinoua putere de la Kiev considerãreferendumul ilegal. Pentru Rusia,care nu recunoaºte noile autori-

gurat premierul. La rândul sãu, ministrul Jus-tiþiei, Christine Taubira, asupra cãreia dreaptaºi-a concentrat atacul, a evocat, ieri, aceastãafacere în media, invocând independenþa ma-gistraþilor în dezbaterea pe secretul profesio-nal, care protejeazã, teoretic, relaþia dintre unavocat ºi clientul sãu. În cazul de faþã, Thier-

ry Herzog ºi ex-preºedintele Nico-las Sarkozy. „Eu nu pot apãra ideeaasigurãrii impunitãþii unui cetãþeanpentru cã-ºi exercitã profesia”, aconchis Taubira pe France Info.„Noi nu dãm instrucþiuni individua-le ºi garantãm independenþa justi-þiei. Iar judecãtorii care adunã in-formaþii procedeazã fãrã legãturãcu Cancelaria”. Scandalul s-a in-flamat în presa din Hexagon ºi pre-ºedintele UMP, Jean Francois Cope,a cerut demisia ministrului Justi-þiei, pentru cã „a minþit”, afirmândcã a ignorat ascultarea ce-l viza peSarkozy. Ambele tabere îºi susþin cufermitate punctele de vedere. Chris-tine Taubira ar fi spus, luni seara, laun post de televiziune, cã n-a fost

informatã despre ascultãri, iar Jean Marc Ay-rault a spus cã ministrul Justiþiei era la curent,ceea ce înseamnã cã a minþit. ªi, în acest con-text, nu poate rãmâne în funcþie. Astfel pusãproblema, ea este finalmente de ordin moral.Ceea ce face însã preºedintele UMP, Jean Fran-cois Cope, este o imixtiune în treburile justiþiei.

tãþi ucrainene, este vorba de ochestiune de „suveranitate naþio-nalã”. Moscova propune Occi-dentului „readucerea situaþiei încadrul dreptului internaþional”.Profesorul de drept internaþionalTheodore Christakis opineazã ast-fel: „Un referendum privind vii-torul statut al unui teritoriu nueste, în principiu, ilegal din punctde vedere al dreptului internaþio-nal, chiar urmat de eventuala de-claraþie de independenþã în urmareferendumului. Curtea Internaþi-onalã de Justiþie a clarificat lucru-rile în iulie 2010, apropo de pro-clamarea unilateralã a independen-þei provinciei Kosovo. Conside-rând în epocã cã «o declaraþie uni-lateralã de independenþã a uneipãrþi dintr-un stat nu violeazã nicio normã de drept internaþional».Referendumul din Crimeea – bã-nuit a se desfãºura prin violareaConstituþiei ucrainene – nu esteilegal din punct de vedere al drep-tului internaþional”. Dupã referen-dumul privind realipirea la Rusia,Crimeea se va adresa FederaþieiRuse pentru a fi admisã, în baza

unui acord interguvernamental, canou subiect al Federaþiei. Cance-larul german Angela Merkel a con-siderat situaþia din Crimeea drept„o anexare” de cãtre Rusia, po-trivit unei declaraþii fãcute în faþadeputaþilor conservatori. Cã la Se-vastopol se aflã flota rusã se cu-noaºte. ªi, din câte se pare, Putinrãmâne fidel maximei politice a þa-rului Alexandru al III-lea: Rusian-are decât doi aliaþi, armata ºi flo-ta. Secesiunea rapidã a fost pre-cedatã de mai multe mãsuri: pre-mierul peninsulei Crimeea, Ser-ghei Axionov, s-a autoproclamat„ºef al armatei” ºi al celor douãmilioane de rusofoni din Crime-ea. În acest timp, negocierile sunt,cum se spune, „în panã”. Premie-rul ucrainean Arseni Iaþeniuk, de-plasat ieri la Washington, cautãajutor la Barack Obama, pe fon-dul neînþelegerilor totale întreRusia ºi Occident. Premierul bri-tanic, David Cameron, avertizea-zã Moscova cu „sancþiuni dure”,ceea ce face ºi ºeful diplomaþieifranceze, Laurent Fabius. SUAacuzã Kremlinul, Kremlinul acu-zã SUA ºi în acest context tensi-onat ministrul ucrainean al Apã-rãrii, Igor Teniuch, a anunþat ma-nevre militare. Ucrainenii „sunthotãrâþi sã-ºi apere statul”. Sin-gurul semnal de detentã: Mosco-

va a dat asigurãri cã ºefii celordouã diplomaþii, Serghei Lavrovºi John Kerry, vor discuta propu-neri concrete vizând pacea. Is-toricul Jean Francois Soulet rea-duce în atenþie un detaliu: Rusia,din vremea lui Petru cel Mare(1682-1725), a avut o obsesie –accesul la mãri, Balticã ºi Neagrã.Care ar fi alte regiuni care ar pu-tea interesa Moscova? De Trans-nistria, parte a Republicii Moldo-va, ºtim. În discuþie însã ar pu-tea intra accesul la zona rusã Ka-liningrad, enclavã între MareaBalticã ºi Lituania. În apropie-rea Poloniei. Lucrurile rãmânîncurcate de precedentul exis-tent. Occidentul apãrã cu fermi-tate principiul interdicþiei la re-cursul la forþã în relaþiile inter-naþionale. Dar în urmã cu 11 aniSUA au intervenit în Irak, vio-lând flagrant acest principiu. Lasfârºitul lunii august 2013, Fran-cois Hollande a cerut, de aseme-nea, violarea acestui principiu,pentru bombardarea Siriei, fãrãvreo bazã legalã. Discursul þãri-lor occidentale ar fi mult mai cre-dibil dacã ar fi mai coerent. Fi-indcã mai trebuie readusã înatenþie ºi agresiunea Turciei laadresa Ciprului (1974), când ºi-a proclamat independenþa Repu-blica Turcã a Ciprului de Nord.

Ucraina: Crimeea, deja „anexatã”,potrivit Angelei MerkelUcraina: Crimeea, deja „anexatã”,potrivit Angelei MerkelUcraina: Crimeea, deja „anexatã”,potrivit Angelei MerkelUcraina: Crimeea, deja „anexatã”,potrivit Angelei MerkelUcraina: Crimeea, deja „anexatã”,potrivit Angelei MerkelUcraina: Crimeea, deja „anexatã”,potrivit Angelei MerkelUcraina: Crimeea, deja „anexatã”,potrivit Angelei MerkelUcraina: Crimeea, deja „anexatã”,potrivit Angelei MerkelUcraina: Crimeea, deja „anexatã”,potrivit Angelei Merkel

cuvântul libertãþii / 11joi, 13 martie 2014 publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate

Anunþul tãu!Mitica Calin Doru Daniel administrator SCSTENAID COM SRL, J16/1420/1993, CUI4178842 este chemat la Tribunalul Dolj, indata de 20.03.2014 ora 13 in calitate parat indosarul nr. 18162/63/2012/a1, Sectia Civila II,C6F, dosar care are obiect “angajarea ras-punderii conform art. 138 Legea 85/2006.A.N.A.F. – Directia Generala Regionala aFinantelor Publice Craiova - Administra-þia Judeteana a Finanþelor Publice Doljorganizeazã licitaþii publice în condiþiileprecizate de O.G. nr. 92/2003 rep. privindCodul de procedurã fiscalã cu modificã-rile ºi completãrile ulterioare, la sediulA.J.F.P. DOLJ, str. Mitropol

ii · C M Y K C M Y K Cuvântul Libert[\ii / [email protected] Anul XXIV, Nr. 7395 joi, 13...

Documents

Transcript of ii · C M Y K C M Y K Cuvântul Libert[\ii / [email protected] Anul XXIV, Nr. 7395 joi, 13...