UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „NICOLAE TESTEMIŢANU”

CATEDRA IGIENĂ

DISCIPLINĂ: PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII

ȘEFUL CATEDREI: Grigore Friptuleac d.h.ș.m., profesor universitar

COORDONATOR: Vladislav Rubanovici, asistent universitar.

DENUMIREA TEMEI: Igiena orală în menținerea stării de sănătate a

populației.

EXECUTOR: Mihail Moisei FACULTATEA: Stomatologie GRUPA: S1304

2015

Sănătatea orală înseamnă mult mai mult decât un zâmbet plăcut. Problemele dentare netratate pot avea urmări grave nu doar pentru sănătatea bucală, ci şi pentru întregul organism. Astfel, în multe situaţii, starea de sănătate orală indică starea generală a organismului. 90% din bolile organismului se manifestă şi la nivelul cavităţii bucale - ceea ce înseamnă că medicul dentist poate să atragă atenţia asupra unei probleme de sănătate.

Astfel, medicii stomatologi pot deveni un instrument activ al păstrării integrităţii structurale, funcţionale si psio-sociale ale pacientului, prin implicarea lor in combaterea unor probleme ca fumatul si igiena precara sau chiar a disfuncţiilor aparatului digestiv. Morfo-histologic şi funcţional, gura oferă pentru găzduirea microorganismelor biotopuri mai variate decît alte cavităţi ale organismului: buzele, dinţii, crevasele gingivale, limba şi mucoasa jugală, palatul, saliva. Microbiota orală este dominată de bacterii şi levuri. Numai în lipsa igienei orale şi în condiţii de promiscuitate apar semnificativ protozoare.

ACTUALITATEA TEMEI Chiar dacă nivelul de asigurare cu medici-stomatologi este

mai mare decit necesarul, astfel asigurarea populatiei Republicii Moldova cu stomatologi si dentisti in perioada anilor 2004-2007 s-a marit de la 4,0 la 10 mii de locuitori in anul 2004, pina la 4,2 la 10 mii de locuitori in anul 2007.

În același timp se atesta comparativ cu anul 2004 numarul de vizite la stomatologi si dentisti are o tendinta de crestere si constituie la finele anului 2007 - 1.157.117, ritmul de crestere constituie +2,6%. Din numarul total de vizite cota vizitelor primare constituie 56,8%. Este in crestere indicatorul ce determina ponderea bolnavilor asanati din primari: de la 35,3% (anul 2005) pina la 39,2% (anul 2007).

Avînd în vedere aceste date, ar fi rezonabil ca starea sanătății orale ar avea indici ce tind spre 99,9%, situația reala e fix inversă, incidența cariei este în creștere, iar pacienți cu complicația cariei dentare (parodontopatiile, edentațiile) sunt in directă proporționalitate cu incidența cariei.

Dezvoltarea procesului patologic in cavitatea bucala va depinde de mai multi factori, asa ca:

1. Pătrunderea microorganismelor în gură

Odată cu antrenarea fătului în canalul de naştere începe contaminarea microbiană a cavităţii orale care continuă toată viata. Cele care găsesc condiţii favorabile pentru a se înmulţi mai repede decît sunt eliminate persistă şi colonizează un situs sau altul.

2.Retenţia microorganismelor.

Persistenţa microorganismelor este rezultanta interacţiunii între factorii de retenţie :

a.Aderenţa: Bacteriile orale pot adera la celulele epiteliale ale mucoaselor, la

smalţul dentar şi dentină sau formează coagregate intergenerice

b. Situsuri protectoare: permit retenţia unor bacterii slab aderente(fosete ocluzale, santul gingival, placa etc.)

şi cei de eliminare: a.descuamarea continuă a epiteliului malpighian

b.fluxul salivar, mişcările limbii şi părţilor moi

c.masticaţia

d.deglutiţia

e.acţiunea abrazivă a alimentelor.

3. Multiplicarea bacteriilor

Pentru a deveni simbiont al microbiotei orale, un microorganism trebuie să se multiplice în situsurile unde a fost reţinut. Aceasta ţine de mai mulţi factori: prezenţa nutrienţilor asimilabili, Eh-ul (potentialul de oxidoreducere) şi pH-ul adecvat, interacţiunile bacteriene.

4. Nutrientii pentru bacteriile din gură provin din: alimentele ingerate, salivă, celule descuamate, fluidul crevicular, iar unii sunt de origine bacteriană. Capacitatea alimentelor ingerate de a favoriza dezvoltarea microbiotei orale ţine de compoziţia, consistenţa şi frecvenţa ingestiei

5. pH-ul pH-ul neutru al salivei, controlat printr-un sistem tampon

carbonat, permite cultivarea in vitro a microorganismelor orale. Interes particular pentru stomatologi prezintă bacteriile din placa dentară care generează pH acid prin fermentarea carbohidraţilor şi, dintre acestea, cele care tolerează valori cît mai scăzute ale pH-ului pentru că acestea sunt cariogene.

În general, streptococii orali şi lactobacilii sunt organisme acidogene, dar la pH-ul sub 5,0 realizat postprandial în placa dentară cresc numai Streptococcus mutans şi Lactobacillus casei, cele mai cariogene specii. Streptococcus salivarius, S. sanguis, S. mitis şi Actinomyces viscosus cresc mai lent la pH 5,5 şi deloc la pH 5,0. Specii de Candida (e.g., Candida albicans) generează şi tolerează pH acid, dar nu sunt asociate plăcii den'tare, ci mucoaselor orale.

PATOLOGIA CAVITĂȚII BUCALE CA PUNCT DE PORNIRE A UNEI PATOLOGII GENERALE.

Întreagă dantură intră în angrenajul unei bune funcționari al organismului. Dacă aceasta este afectată și starea de sănătate poate fi afectată. În cazul edentaților, prima etapa al masticației va fi dereglata, cu formarea defectuoasă al bolului alimentar, ca urmare va surveni unele patologii al tractului digestiv: ulcer, maldigestia, malabsorbția, meteorizm, balonare, eructații etc.

Focarele infecțioase din cavitatea bucală pot reprezenta o sursă de microbi care ajung în circulația sanguină. Bacteriile patogene din cavitatea bucala trec în fluxul sagvin determinînd bacteriemie. La fel aceste mase microbiene pot fi aspirate, provocînd unele patologii respiratorii.

Afecțiunele orale, precum cariile dentare, boala parodontală, edentațiile, ulcerații bucale, cancer orofaringian, manifestarile orale ale HIV-SIDA, TBC, Luesului la fel au un impact major asupra indivizilor și societății în termeni economici și de reducere a calitații vieții, daca nu sunt tratate la timp, aceste afecțiuni pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de sănătate a organismului.

METODE DE IGENIZARE ȘI TRATAMENT A CAVITĂȚII BUCALE.

Igiena cavităţii bucale înseamnă curăţarea dinţilor, a gingiilor şi chiar a limbii. Cea mai buna metodă de evaluare a stării igienei bucale şi a metodelor folosite este vizita la medicul dentist. Doar în cabinet se poate face o igienizare profesională periodică. Pe de alta parte, indiferent cât de eficiente sunt mijloacele şi metodele de igienizare, sunt necesare în primul rând perseverenţa şi colaborarea cu igienistul sau medicul dentist. O buna igienizare a cavităţii orale presupune:

1.Periaj dentar corect şi eficient; 2.Mijloace auxiliare periajului dentar: 1.aţa sau banda dentară (dental-floss sau dental-tape); 2.apa, gelurile şi spray-urile de gură; 3.scobitorile medicinale; 4.dispozitivele de curăţare a limbii; 5. periuţele interdentare 6. duşurile bucale.

Evidentierea placii, ca motivarea pacientului pentru mentinerea igienei bucale la nivel satisfacator.

CONCLUZII. Cavitatea bucală reprezintă un mediul de elecție pentru o varietate

mare de microorganism potențial patogene, cu un prag de sensibilitate de trecere în patogene foarte fin. Agresivitatea acestora este direct proporțională cît cu alimentația, cît cu igiena orala adecvată.

Ţinând cont de complexitatea procesului şi de mentalitatea foarte greu de schimbat a societatii, igiena orală corecta se dovedeşte fi o adevărata provocare, pe care fiecare dintre noi trebuie să şi-o asume în vederea menţinerii sănătăţii cavitaţii bucale. Neglijenta oamenilor şi nepăsarea cu care trec în fiecare zi peste acest aspect extrem de important al îngrijirii zilnice a condus de-a lungul timpului la agravarea constanta a problemelor cavitaţii orale, care se finalizează de cele mai multe ori cu pierderea dinţilor, dar în cele mai avansate cazuri și cu generalizarea patologiilor, evoluînd spre o manifestare general: așa ca pneumanie, septicopiemie, patologile tractului gastrointestinal, dereglari psihice etc. care pot prevenite ușor prin respectarea unei igieni bucale la nivel, vizite regulate la medic-stomatolog, asigurarea unei diete alimentare raționale.

BIBLIOGRAFIE.

1.Curs de Microbiologie dentară de Ligia Burtă, 2007, ed. Universității din Oradea

2.Prevenția afecțiunilor stomatologice de I. Lupan; E. Stepco; N. Șevcenco, 2014, ed.Medicina

3.http://www.dentaltarget.ro/upload/pdf/sectiunea pacientului.pdf accesat la data de 02.12.2015

4.http://www.colgate.com/en/us/oc/oral-health/life-stages/adult-oral-care/article/what-is-good-oral-hygiene accesat la data de 02.12.2015

5.Materialele cursului.