Ideologia politica

7
Ideologia politică Ideologia politică reprezintă un concept în oferirea unei viziuni asupra lumii politice și sociale așa cum este ea și cum ar trebui sa arate, în speranța de a inspira oamenii să acționeze fie pentru a schimba, fie pentru a-și prezerva modul de viață. Cu ajutorul ideologiilor putem înțelege și apoi explica condițiile sociale, le putem evalua cu un scop precis ce constă în găsirea unui sens de orientare și în definirea conceptului de libertate. Ideologiile politice sunt dinamice, în sensul că ele nu stagnează, ci sunt într-o continuă schimbare, aceasta răspunzând la circumstanțele schimbătoare. Privind înapoi în istorie, pentru a vedea cum o anumită ideologie a devenit forță politică și în ce mod aceasta a răspuns noilor provocări ideologice, putem folosi puterea “a ceea ce s-a întamplat pentru a înțelege ceea ce s-a întamplat”(Terence Ball & Richard Dagger. Ideologii politice si idealul democratic, POLIROM 2000, pag.240).

description

Political Science

Transcript of Ideologia politica

Ideologia politicIdeologia politic reprezint un concept n oferirea unei viziuni asupra lumii politice i sociale aa cum este ea i cum ar trebui sa arate, n sperana de a inspira oamenii s acioneze fie pentru a schimba, fie pentru a-i prezerva modul de via.Cu ajutorul ideologiilor putem nelege i apoi explica condiiile sociale, le putem evalua cu un scop precis ce const n gsirea unui sens de orientare i n definirea conceptului de libertate.Ideologiile politice sunt dinamice, n sensul c ele nu stagneaz, ci sunt ntr-o continu schimbare, aceasta rspunznd la circumstanele schimbtoare. Privind napoi n istorie, pentru a vedea cum o anumit ideologie a devenit for politic i n ce mod aceasta a rspuns noilor provocri ideologice, putem folosi puterea a ceea ce s-a ntamplat pentru a nelege ceea ce s-a ntamplat(Terence Ball & Richard Dagger. Ideologii politice si idealul democratic, POLIROM 2000, pag.240).Karl Marx definete ideologia ca fiind un sistem de idei a cror funcie era de a explica, justifia si legimita conducerea societaii de ctre clasa dominant; clasa dominant difer de la o societate la asta, dar va fi ntotdeauna clasa care controleaz forele materiale.Ideologia se prevede ca un pericol pentru libertatea spiritual i indetectual a individului. Karl Marx, dei a fost printre primii critici ai ideologiei, susinea aceast idee. Drept urmare, ideologia marxist se consider a fi o ideologie tiinific. n concepia lui Marx, tiina nu este compatibil cu o ideologie, deoarece aceasta din urm este o contint de clas i nu poate pretinde la caliti de tiin. Cauza care a determinat ca ideologia marxist s fie denumit tiinific fcea referire la faptul c acesta exprima tendina de a fi o tiin general, exprimnd n acelai timp interesele de clas ale proletariatului.Rolul unei ideologii este acela de a ajuta oamenii sa-i ineleag locul n societate, care ar putea fi rolul acestora i cum ar putea sa o schimbe. nsa, oamenii sunt nevoii sa urmeze cele patru funcii pe care o ideologie le ndeplinete.Prima funcie este cea explicativ. Aceasta are rolul de a oferi o explicaie cauzelor ce determina condiiile sociale, economice i politice s fie asa cum sunt. Ideologiile ofer oamenilor rspunsuri la ntrebri cum ar fi de ce exist rzboaie?, de ce unuii oameni sunt bogai iar alii sraci? sau de ce oamenii diferii au idei diferite?. Toate acestea sunt ntrebari fregvente n viaa oamenilor, ins ei caut i gsesc rspunsuri, datorit sau mai bine zis cu ajutorul diferitelor ideologii.Cea de-a doua funcie se refer la evaluarea problemelor. O ideologie ofer adepilor si criterii necesare pentru a rspunde la anumite ntrebri. Reiese astfel faptul c exist o mare diferena ntre a oferi o explicaie despre cauzele unor evenimente i a hotar dac acestea sunt bune sau nu. Deasemenea ntelegem faptul c adepii unei ideologii pot evalua favorabil un anumit fapt care displace adepilor altei ideologii. Ca exemplu ne putem orienta atenia spre concepia diferit a comunitilor faa de cea a fascitilor, despre lupta de clas: comunitii privesc lupta de clas ca pe un lucru bun, n timp ce fascitii o vd ca pe ceva rau(Terence Ball & Richard Dagger. Ideologii politice si idealul democratic, POLIROM 2000, pag.23).Identificm ca o a treia funcie orientarea adepilor unei ideologii. Orientarea oferit de o ideologie are rol de a-i face pe oameni s neleag ceea ce sunt, carui loc n societate aparin sau a felului n care este realizat relaionarea cu restul lumii. Putem nelege mai bine aceast funcie atunci cnd privim percepia pe care nazitii o aveau despre rasele umane, despre prezervarea puritaii rasiale prin supunerea sau eliminarea raselor inferioare.Ultima funcie pe care o ideologie trebuie s o ndeplineasc este cea programatic. Prin programatic nelegem c fiecare ideologie le transmite adepilor si cum sa procedeze i cum s fac n realizarea unui obiectiv. Mai bine zis, o ideologie ofer oarecum un diagnostic al condiiilor sociale, ce conduce la credina c aceste condiii sunt reale. Spre exemplu, un comunist crede c este important s ntreti contina de sine a clasei muncitoare pentru o societate cooperatist, i anume societatea comunist.Scopul principal al ndeplinirii funciilor de ctre ideologiile politice este acela de a ncerca s lege gndirea, exprimat prin idei i credine, de aciune. Aadar, dac nu se ntampl acest lucru, i anume ca nu se ndeplinesc cele patru funcii, nu le putem numi ideologii.Sursa de inspiraie a fiecarei ideologii, ar trebui s fie o concepie mai profund asupra potenialului uman, asupra a ce o fiina umana este in stare sa ndeplineasc. Aadar, orice ideologie existent trebuie s se caracterizeze prin dou trasturi, ce stau la bazele acesteaia. Prima dintre ele face referire la un set de credine fundamentale despre natura uman, importante prentru nelegerea ideologiilor politice. Aceste credine fundamentale joac un rol important n felul n care o ideologie ndeplinete cele patru funcii.Cea de-a doua trastura a unei ideologii aduce n discuie o concepie despre libertate. Libertatea figureaz ca performan att la nivelul funciei evaluative, ct si la nivelul celei programatice. Dei libertatea este prezentat n diverse ideologii, pna la urm toate ideologiile nu sunt de acord cu societaile care nu o promoveaz.n cursul istoriei, au existat numeroase ideologii cu doctrine diferite. Acestea au reprezentat ci prin care anumii oameni i-au pus o amprent important asupra societaii. Dei sunt numeroase discuii referitoare la care ideologie a fost mai bine structurat i care o avut cel mai mare efect, o clasificare de acest fel, din punctul meu de vedere, este imposibil. Chiar dac au existat ideologii puternice precum nazismul, fascismul sau comunismul, n cele din urm toate i-au gasit oarecum sfritul. Exist in continuare numeroi adepi ai acestor ideologii, ns sunt constrni sa i exprime n continuare ideile.Un aspect important de luat n seam, se refer la democraie. Aceasta, defapt, nu o putem interpreta ca pe o ideologie, ci ca pe un ideal ce a fost respins total de diferitele ideologii, sau adesea, urmat n moduri diferite. Datorita popularitii pe care democraia i-a adunat-o, fiecare va incerca sa-i lege propria ideologie de ea.Ideologia politic reprezint un set de idei mai mult sau mai puin coerent, aadar lum n considerare rolul important pe care ideologiile le au n conflictele care caracterizeaz viaa politic modern. Ideologiile ndrum oamenii spre o mai bun nelegere i cunoatere a societaii politice, economice sau sociale, arat cum este lumea n care trim i prin ce modaliti putem modifica ceea ce se va intampla.

Bibliografie: Ball,Terence; Dagger,Richard, Ideologii politice i idealul democratic,Polirom 2000; Strauiu,Eugen, Ideologii i partidele politice, Sibiu 2007.