CRISTINABENGA

Idealutr educa{ionalin pedagogia cre$tind

CLEMENT DINALEXANDRIAsrANruL roAN cunA DEAUR

FERICITULAUGUSTIN

Prefald dn prof.univ. drWorel Nicolescu

Bucureqti

Cuprins

Preludii la un tndreptar pentru desdvdrSire . . . . . . .5

1. Introducere. Delimitarea tematicii1.1. Introducere . ......17l.2.Delimitareatematicii... .......19

2. Educafia in Vechiul Testament

2.l.Prolegomene:.... ......272.2.Iahve caPedagog .......302.3.Familia.... ..... ......33

2.3.l.Tatdlcaeducator ....342.3.2. Rolul mamei in educafie . . .38

2.4.Levi\iigieduca{ia .......402.5. Comunitatea ......422.6.Preo!ii 9i profelii . . .44

2.7.Concluzii.... .....463. Noul Testament, o lecturl pedagogici

3.l.PaideiaNouluiTestament ......503.2. Opedagogie hristocentricd gi soteriologicd . . . . . . .51

3.3. Copilul ca model al desdvdrqirii in Noul Testament . .57

3.4. Idealul educalional al scrierilor nou-testamentare . .63

3.5. Mijloacele educa{ionale necesare atingeriiidealului ...653.6.Concluzii.... .....68

307

CUPRINS

4. tdealul e0ucalional in pedagogpa luiClement din Alexandria

4.l.Preliminarii. .....714.2.Tipticulpedagogicclementin.... ....734.3. Premisele antropologice ale pedagogiei . . . . .804.4. Logos Paidagogos -Logos Didascalos . . . . . .86

4.4.l.Iconomiapedagogic6 aLogosului . . . . . . . . . .864.4.2.Logosul intrupat ca invd(dtor Suprem. . . . . . . .91

Excurs: Idealurile educalionale ale lumii greceqti . . .96

4.5. Idealul educafional in pedagogia lui Clement dinAlexandria ......99

4.5.1. Paidologiaclementind ....1014.5.2.Paradigmapedagogic6acopilSriei . . . .1044.5.3.Idealul,,transcenderii vdrstei". . . . . . . . 106

4.5.4.Idealul didascalului gi al gnosticului cregtin. .109

4.5.5.Idealul unei pedagogii a viefii de zi cuzi qiavie{iiveqnice. ....117

4.6. Mijloacele realizdrii idealului pedagogic . . .1234.6.l.Principii metodice fundamentale. . . . . .T244.6.2. Rugdciunea, postul gi Sfintele Taine . . .130

4.1.Concluzii .... ...1355. Idealul educa{ional la Sfintul Ioan Guri de Aur

5.1. Contextul teologic al viefii qi activitdfii

5.2. Premisele cosmologice gi antropologice aleeduca(iei ..1465.3. Necesitatea educa[iei in concepfia hrisostomicd. . .lS45.4. Importan{a educlrii sufletului qi a trupului copilului. .161

308

CUPRINS

5.4.1. Sufletul copilului - o cetate ce are nevoie de

legi pentru a fi bine guvernat[. . .163

5.4.2. Educarea simfurilor exterioare: graiul, auzvl,mirosul, vdzul,pip[itul ...1645 .4.3 . Educarea facultSlilor sufl eteqti : irascibilitatea,pofta,ra{iunea .....I10

5.5. Concep{ia Sfdntului Ioan Gurd de Aur despre

educa{iasexualdatinerilor. ......1745.5.1. EducaJia bdie{ilor qi a fetelor. . . .115

5.5.z.Idealul paradisiac al fecioriei qi cdsdtoria. . . .181

5.6. Idealul educaJional hrisostomic qi con{inutul sdu. . 186

5 . 7. Mij loacele pedago gice nece sare r ealizdriiidealului .......1975.8.Concluzii... .....209

6. Pedagogia Fericitului Augustin qi

idealul acesteia

6.1. Devenirea filosoficd 9i teologicd a lui Augustin . . .216

6.1.1. CopilSria qi anii de studiu. Formarea sa

intelectuald ..216

6.1.2. Peregrinarea augustinian[ prin religii qi

filosofii. ....2236.1.3. Experien{a convertirii - determinantdfundamentalS a concepliei augustiniene despre

idealuleduca{ional .... ......2286.2. Premisele pedagogiei augustiniene . . .232

6.2.l.0pedagogiesinergics?.... ...2336.2.2. Hristos ca magister interior . . . . .235

6.3. De doctrina christiana - un tip nou de paideie. . . .240

6.3.1 Elementele unei educa{ii cregtine laAugustin . .243

309

CUPRINS

6.3.2. Idealul educalional 9i mijloacele dobdndirii lui inpedagogiaaugustiniand.... ....247

6.4. De catechizandis rudibus - un concept didactic inslujbaidealuluicreqtin ......256

Excurs: inceputurile catehezei cregtine qi De

6.4.1. Comuniunea intre maestru gi discipol incadrulprocesuluieducalional.... ....2626.4.2. Norme didactice de diferenliere gi abordare a

catehumenilor . . ...2696.4.3. Dinamica grupului gi organizarea spafiului inprocesuleduca{ional .... ......2736.4.4. Dimensiunile cognitivd, afectiv6 gi

pragmaticdaleprocesului inv6ldrii. . . . . . . . .276

6.5. Concluzii... .....281T.Considerafiifinale ......2858.Bibliografie,. .....295

8.1.Izvoare...i. ..2958.2.Literaturdsecundar[. ......297

Preludii la un indreptarpentru des[vdrgire

Undeva, in Educalie qi ideal, Constantin Narly conside-ra omul contemporan asemenea unei fldcdri pe care o ba-te v6ntul, cdci ii lipseqte o directivd proprie. Fdrd existen{aunui nucleu, a unui centru care sd polaizeze acliunile noas-tre, sd le asigure consonan{a,via[a noastrd este doar o risip6de energie, ,,o infiripare uimitor de van[, feluritd qi undui-toare", cum spunea Montaigne. Astfel, nu intdmplbtor pen-tru Montaigne omul este mic, iar pentru Pascal, mai mult,este mic qi jalnic. $i cu adevdrat aqa este omul, ,,aceast6imagine inegald", cum il vede Fericiful Augustin, dacd"rd-mdne incdtugat de instinctele sale care-l fac prizonierul con-juncturilor, al vremelniciei, al unui contur inchis. Este unnaufragiat ce qi-a pierdut traiectoria, gi-a uitat descdntecul,

flpdtul a invins verbul.De aceea, cea mai inaltd funclie a educafiei gi a vie{ii in-

tregi este de a-l face pe om conqtient cE este inglobat intr-oor6nduire sacrS a lucrurilor, ca sd-l citdm pe Johan Huizin-ga, cdci doar aga va ajunge, precum arcaqul lui Montaigne,sE gtie care-i este finta, ca apoi s[-gi incordeze arcul. Doaraga ajunge intr-o stare tranzitorie de cregtere qi iluminarece-i relev[ sensul existen{ei sale, punctele de sprijin ale pro-priei biografii, devine apt de autorevelalie.

Astfel omul devine capabil de a avea o unitate de inten-

{ie, un ideal ce-i grxerneazd viata, in{eleasd ca o compo-zitrie. Avem o ,,nostalgie a paradisului", ar spune NichiforCrainic. Nevoia de ideal este deci o nevoie fundamentald a

IDEALUL EDUCATIONAL iN PEDAGOGIA CRE$TINA

omului ca om. Simplu gi simplificat,amputea spune ci for-mula viefii noastre este existenfd haos---+ filosofle a vie!ii--+ideal-+ educaJie---+ existen(d cosmos. Nu intdmpl6tor C. Di-mitrescu-Iagi definea omul puternic ca scop al educa{iei, ca

un vulcan de pasiuni animat.de un ideal. C. Narly consideraidealul ,,luneta prin care noi privim, vedem gi concepem re-alitatea pedagogicd insdqi".

Evident, o cercetare istoricd a idealurilor educa{ionaleeviden[iazd o tipologie vastl gi divers6: idealuri politice, in-telectuale, sentimentale etc., toate, mai mult sau mai pu{in,celebrdnd lumea lui aici qi acum. Fiecare ideal implicd o

anume concep{ie despre om in general, o anume atitudinefald de copil. intr-un anume fel sunt vdzuti omul gi copilulde Comenius sau Rousseau, de Rabelais sau Montaigne, de

Herbart sau John Dewey. Din acest vast teritoriu lucrareadoamnei Cristina Benga iqi aproprie un spa{iu fundamentalunic: idealul educafional creqtin a$a cum este prefigurat de

trei mari eroi ai spiritului, Clement din Alexandria, Sfhn-tul Ioan Gurd de Aur gi Fericitul Augustin, adev[rafi ,,atletiai lui lkistos", ,,lumin6 a Bisericii", ca s[ folosim sintag-me prin care Virgil Gheorghiu il definegte pe Ioan Gurd de

Aur.. To[i au inleles cd Hristos este leg6tura divind intre cer qi

pdm6nt, cd Dumnezeu S-a fbcut om pentru ca omul sd ajun-gd la Dumnezeu, dupd cum formuleazdClementAlexandri-nu1 qi ne aminteqte autoarea. Prin Hristos se ajunge la Dum-nezev, dup6 cum ne mdrturisise: Eu sunt uSa. Cine va intravafi mdntulr. in programul sculptural al catedralei gotice dinChartres acest lucru e prefigurat in inl[nfuirile qi simbolurilefafadei de vest. ,,Cdcinimeni nupoate strdbate marea acesteilumi numai dacd este purtat de crucea lui Hristos", scrie Au-gustin. Aga omul depdqegte anonimatul materiei, se incarcdcu o calitate spiritualS personald, devine un miracol.

pRELuDrr LA uN iwonspran pBNrnu oesAvi,ngnr

in anatomia ei, lucrarea doamnei Cristina Benga reune$-te opt articulalii: o introducere, gase capitole de analizd,wcapitol de consideraJii fina1e qi o bibliografie. Aceastae ,,ar-hitectura cdr\i|". Cdteva sublinieri despre luminile fiecSreia

se impun, toate oferindu-ne chei pentru a pdtrunde sensuripe care altfel poate nu le vedem gi nu le in{elegem. Ne asu-m[m astfel, cum rrc-ar actzaVictorHugo, rolulunui eunuc,

criticii pentru acesta neputdnd fi decdt in aceastd postur6.

Introducere. Delimitarea tematicii evidenliazd, pin-tre altele, doul idei majore. Prima are in vedere faptul cd

idealul educa{ional creqtin, spre deosebire de toate celelal-te idealuri, este, cum subliniazl autoarea, unul absolut, de

transcendere a morfii, fapt care face din pedagogia creqti-ni ,,o pedagogie a vielii prin excelenf6, o pedagogie a in-vierii". Astfel, omul poate, in ciuda propriilor limite, sd cu-prind[ infinitul, iar moartea nu mai reprezintd un egec. Nuint0mpldtor ultimele cuvinte ale lui Michelangelo adresa-

te unui prieten au fost,,Amintegte-li moartea lui Hristos!"Ioan Hrisostom mdrturisea undeva: ,,Hristos este via{a mea,gi moartea imi este cdgtig", iarAugustin ne anunJd cd moar-tea nu este amurgul flinlErii, ci dimpotrivd, zhor spre o fi-inlare mai inaltd: ,,Dumnezeule, prin Care afl[m cd nu mu-rim cu totrl" (Soliloquia) qi Moartea afost inghrtifi de bi-ruinld (I Cor. 15, 54). Idealul creqtin dd o nou[ dimensiunelumii, putSnd crede cd imediatul qi vizibilul nu sunt decdt

fragmente ale unei lumini mult mai cuprinzdtoare qi mai ge-

neroase. Temporalul devine vegnicie, cdci ,,Unul qi AcelagiHristos'? e deopotrivd scientia Si sapientia, e gtiin{[ la care

putem ajunge gi inlelepciune Ia care vrem sd ajungem. Decidescurajarea lui La Bruydre cd ,,totul s-a spus" nu e, in ul-timd instan{6, motivatd. Istoria lumii qi cea a vie{ii noastre

sunt intr-o continud dezvoltare,unde fiecare poate cere ori-c6nd cuvdntul. Important este ca prin aceasta, precum Go-

IDEALUL EDUCATIONAL iN PEDAGOGIA CRE$TINA

ethe, sd cerem mai mult6 lumini qi atunci, in final, ca s6-l

citSm pe pirintele Cleopa, ne va mdnca Raiul. Idealul edu-

ca{ional creqtin este vdzut astfel ca un izvor al reinnoirilordin care trebuie sd bem cu to{ii.

in al doilea r6nd, opfiunea pentru cei trei P6rin{i ai Bise-ricii este expresia unei admiralii care igi gdsegte substanfia-

le motivalii. Aceqtia sunt polii-reper ai unui mod de a gdndigi a fi, unde inspiralia divin6 a condus spre adevdrul eternqi transcendent gi, cum subliniazd attoarea, ,deztoltdrile 9ienunfurile lor sunt complementarc". incd de la inceput, ca

un triumf al, analizei ce va urna, sunt identificate caracteris-ticile definitorii. Citdm: ,,Augustin descrie idealul educa{io-nal ca odihn[ in Dumnezeu, Clement ilprezinti sub chipuladevdratului gnostic cregtin, iar Ioan Hrisostom sub formaatletului pentru Hristos". Premisd qi concluzie totodatd.

Educafia in Vechiul Testament, respectiv Capitohtl2,are multiple centre de perspectivS: in{elegerea educa{iei ca

transformare, ca indreptare gi ca actrealizat din iubire; in-

felegerea lui Dumnezeu ca Pedagog Suprem, ca ,,Educa-tor divin" ce prin pilde qi exemple ii apropie pe israelitenide ideal; infelegerea rolului educativ al familiei, unde tatlljoacd rolul dublu, de catehet qi mistagog, iat rela[ia tatd-fluare echivalenle cu cea inv5jdtor-gcolar, in timp ce mama

este preponderent educatoarea fetei; in{elegerea rolului le-

vililor ca mijlocitori ai voin{ei lui Dumrtezer\ ai ,,leg5turiidintre om gi Creator"; inlelegerea funcliei educative a preo-

{ilor qi profe{ilor etc. Tabloul complet al acestor perspectivene aduce in minte cunoscutul desen cu Tobie vindec6nd or-birea lui Tobit, una dintre cele peste 50 de interpretdri date

de Rembrandt Cdrtrii lui Tobit din Vechiul Testament, unde

unitatea familiei qi loialitatea garanteaz[ mila lui Dumne-zeu. Fdrd acestea rdmdnem orbi. Suita ,,inle1egerilor" enu-

merate mai sus face parte dintr-un soi de ritual iniliatic al

pRELUDTT LA LrN ixonppran prNrnu nrsAvAngmn

indumnezeirii animalului-om, qi autoarea ne conduce eruditprin,,misterul" fi ecdreia. Manifestate in primul rdnd ca,,bu-ne maniere", roadele educaliei nu se reflectd doar in spaliulsocial, ci qi in ,,rela\ia dintre om qi Dumnezeu", Care iqipleacd urechea la rugdciunea frcutd cu scuze neprefbcute.

Nu int6mpldtor in Evul Mediu multe reprezentdri ale cape-

telor incoronate erau infrJiqate avAnd chipul unor persona-je semnificative din Vechiul gi din Noul Testament, cdci se

sublinia astfel qi faptul c[ marile calit5li ale regilor biblicisunt continuate in regii medievali.

Noul Testament, o lecturi pedagogici, Capitolul 3, are

in centru o muta{ie educativ6 fundamentald, aceea de la te-ocentrismul promovat de Vechiul Testament la hristocen-trismul Noului Testament, unde pedagogia mdntuirii devinevital6. Dupd cum remarcd un inv6lat francez, Albert Hou-tin, ,,frrd Iisus istoria cregtinismului ne-ar pdrea tot at6t de

inexplicabild ca qi aceea a islamului frri Mohamet sau apitagorismului fbrd Pitagora". Demersul erudit al autoareiargumenteazb imaginea unui Hristos ,,Inv6{[tor", ce Igi trd-ieqte propriul model educalional.

impdralia cerului este in fi,ecare, intr-o formd proprie,

exist6, cum ar spune Claudel, un,,imn al corespondenlelor",o ,,corela{ie infinitd", o continuitate care nu inceteazd qi, inconsecinJs, principiul libert[fii este in concordanld deplindcu pedagogia automdntuitoare, care prin credinfd igi asigu-

rd sprijinul direct al lui Dumnezeu. Dupd cum frumos sinte-

tizeazd atttoarea, educa{ia este ,,o cale ce conduce cdtre de-

sdvdrqire, c[tre qederea de-a dreapta Tatdlui". Omul este un

,,animal indumnezeit", ,,chip al Arhetipului", ,,chip al Chi-pului", ,,Logos intrupat", cum ne aratdPanayotis Nellas.

Pagini memorabile regdsim in analiza,,copilului ca mo-del al desdv6rgirii in Noul Testament" qi in cea a ,,idealuluieduca{ional in scrierile nou-testamentare" (subcapitolele 3.

IDEALUL EDUCATIONAL iN PEDAGOGIA CRE$TINA

3 gi 3. 4). Copilul este,,chipuldes[v6rgirii", este,,modeluladultului", reprezintd" o autenticd stare de perfec{iune. Co-pilul nu este impovfuat de acea plictiseal5 de a trii desprecare vorbea Socrate intr-un eseu al lui Paul Va16ry. Tolstoispunea undeva cd idealul educafiei nu trebuie cdutat inain-te, ci in urm6, la copil. Idealul desdv6rqirii echivaleaz[ cureconstruclia in om a chipului pierdut al lui Dumnezeu, giimplinirea acestui ideal este echivalentd, ca sI folosim osintagmd comeniand, cu mdnfuirea lumii in intregul ei. ,,Fi[iprecum copiii!" devine un imperativ care, respectat, naqteo eticd purificatoare, induce germeni pentru reconstruc{iaumanului din noi intr-o vita nuova a cdrei energie vine di-rect din orizontul sacru.

Idealul educafionalin pedagogia lui Clement dinAIe-xandria qi Sff,ntul Ioan GurI de Aur (Capitolele 4 gi 5),precum gi Pedagogia FericituluiAugustin qi idealul aces-teia (Capitolul 6) reprezinth o substan{ial5 incursiune ingdndirea pedagogic6 a celor trei corifei ai spirituluii ce ac-tiveazd o suitd de concepte specifice sc6nteietoare qi enig-matice totodatd. Punctele de incidenfi gi nuanfele indivi-dualizatoare sunt impecabil identificate, autoarea conferindanalizei virtu{i de bun hermeneut. Cum ar spune un scriitor,stdpdneqte ,,vdrtejul celor ce sunt qi celor ce nu sunt". Pre-lu6nd ideea unui mare critic, putem spune cd textul doam-nei Cristina Benga ,,te face si te gAndegti la acele fhntiniarteziene care Jdqnesc din stdncile qi pimAnturile aride, cuapa lor minunat6 gi neprihinitd", cdci analiza Domniei Salenu se infiripd din singur[tate, ci vitalizeazd idei din texte-le fundamentale ale autorilor, pe care, am putea spune, le-adevorat. Este cartografiat6 astfel o adevdratl bibliotecd depedagogie creqtind: trilogia lui Clement- Protrepticul, Pe-dagogul qi Stromatele; tratafii Despre slava deSartd Si cumse cuvine sd-qi educe pdrinlii copiii de Sf0ntul Ioan Gurb de

10

rRELUDTT LA uN ixoRBpran puNrnu oesAvAngmr

Aur sau c6rlile De magistro, De doctrina christiana qi Decatehizandis rudibus de FericitulAugustin; frrda epuiza in-ventarul. De aici se revarsd un torent bineftcdtor de idei pe-

dagogice ce prefigureazbmetamorfoze esenliale pentru om,in(elese nu ca un fel de apdsdtoare servitute, ci ca o solida-ritate cu un destin care pare cd anttleazd gravitatea ce te Jinelegat de un calcan sordid ca umbr6 naufragiati a acestuia,permil6ndu-{i indllimi nebdnuite. E aici o alchimie funda-mentald pentru orice existen{E, o carmina care dd vie{ii celmai inalt sens.

Fiecare dintre cei trei Sfinti Pdrin(i are incredere in om, gi

pedagogia lor il extrage din lumea aparenlelor pentru a-l an-gaja intr-o aventurd educativl in urma cdreia el ,,reg6segte"esenJa sa, iqi ,,reinsugegte" umanitatea. Nu este vorba aici de

prefigurdri ale idealului educativ ca forme de contemplareale unui cer tndepdrtat, ci de raporturi,,organice" polivalen-te cu valorile hristice, ce il fac pe om s6,,impreun5-locuias-c6" cu Dumnezeu. Lucrarea exceleazd" prin dense pagini ce

surprind dinamica esenlia16 a gdndirii teologilor analizali.Fiecare dintre acegtia respect6 omul gi libera sa alegere, sub-

liniind ins6 cd ,,voin[a stricatd" conduce la alegerea rea. Si-nergia personalI trebuie sI fie in consonanli cu valorile hris-tice pentru ca etemitatea s5 intre in timpul nostru. Are locceea ce Mircea Eliade numea o ,,rupturd de nivel", trecerea

intr-o alt[ ontologie. ,,S[ piard legElura la cele ce-s unite",cum spune un vers al Sffintului Grigorie din Nazianz.

inDe civitate Dei,Augustin face o clarificare fundamen-tald: ,,DoqI iubiri zidit-au cele dou[ cet[{i: iubirea de sine,

adicd egoismul care orbeqte pe oameni p6nd la disprefui-rea de Dumnezeu, zidit-a cetatea pimdnteascd; iubirea de

Dumnezeu qi de ideal, impinsd pdnd la jertfa de sine, ridi-cat-a cetatea cereascS. Aceea ia slavd din sine; aceasta se

ftlegte numai intru Domnul. Aceea cergegte slava p[mdn-

11