Idealuri Literare Matematice - aprilie
-
Upload
cristina-issa -
Category
Documents
-
view
276 -
download
2
description
Transcript of Idealuri Literare Matematice - aprilie
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 1
ȘCOALA GIMNAZIALĂ SF. NICOLAE
Aprilie
2014
IDEALURI
LITERARE
MATEMATICE
Ediție
lunară
ap
NR.1
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 2
Cuvânt înainte
Primul număr al revistei Idealuri Literare Matematice al Școlii
Gimnaziale Sfântul Nicolae se adresează elevilor, părinților și profesorilor.
Revista aceasta reprezintă un adevărat motiv de bucurie și de mândrie nu
numai pentru colectivul de redacție coordonat de d-na profesor Cristina Issa
și de d-na profesor Gabriela Cozman, ci și pentru toți prietenii și iubitorii de
frumos, fiind purtătorul de cuvânt al unei generații și al unei școli.
Profilul revistei este unul inovator ce tinde spre perfecțiune, dezvăluind
atât latura reală, matematică armonizată perfect de acordurile lirice
orchestrate într-un veritabil solfegiu poetic. Revista realizeză o colaborare
armonioasă între elevi, părinți și cadrele didactice, în paginile ei descoperim
delicatețea, spontaneitatea, gingășia copilărească, prospețimea sufletului,
dar și seriozitatea cadrelor didactice devotate meseriei. Toate acestea se
concretizează în cuvinte și imagini, în paginile acestei reviste.
Mințile agere, gândurile ce trimit mereu imaginația către culmi au
hotărât să consemneze câteva elemente și aspecte semnificative ale muncii
lor, elemente ce vor dăinui peste clipă,
devenind eterne.
În câteva pagini alese găsim reperele ce
caracterizează munca unui colectiv de oameni
si avem certitudinea și totodată încrederea că
această revistă ne va obișnui cu o anumită
doză de seriozitate ce onorează statutul de
publicație a unor tineri care se pregătesc să
străbată cu folos și demnitate drumul vieții.
Director prof. Marian Ciontescu
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 3
Asemănări între literatură și matematică
Există asemănări între literatură și matematică ? Mulți oameni ar spune
că sunt două lumi paralele : matematica reprezintă lumea logică, plină de
formule, iar literatura este lumea imaginației, a basmului, a creației, a evadării
din banalul cotidian. Unii ar răspunde că scopul literaturii este de a exagera, pe
când cel al matematicii este de a arăta dimensiunea exactă a lucrurilor,
completându-se reciproc pentru a echilibra balanța universului.
Sunt de părere că atât literatura cât și matematica au o infinitate de
puncte în comun și cer în primul rând implicare și efort, dar și seriozitate,
iubire și devotament. Amândouă sunt abordări ale lumii înconjurătoare:
unghiurile, formulele le găsim în notele muzicale, în ritmuri dar și în calculele
banale pe care le efectuăm zilnic. Literatura este abordarea spirituală a tot
ceea ce există. Amândouă au la bază idea de structurare presupunând un
anumit stil, în care corectitudinea exprimării este caracteristica principală. Atât
în matematică, cât şi în literatură - poezie, întâlnim posibilitatea de a exprima
mult în puțin. Nu trebuie să uităm cuvintele unui ilustru matematician german,
Karl Weierstrass: „ Un matematician care nu este și puțin poet nu poate fi un
matematician strălucit” și să le adaptăm : Un poet care nu este puțin și
matematician nu poate fi un poet strălucit…
Concluzia este de fapt o curiozitate pe care
mulți oameni o știu : pentru a reține primele 11
zecimale ale lui ∏ este suficient să reținem
urmăroarele versuri : „Așa e ușor a scrie orișicine/
Un simbol creat din multe zecimale”
Numărul literelor fiecărui cuvânt dă valoarea
lui ∏=3,14159265358
prof. Cristina Issa
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 4
Eu și elevii mei
Dacă ar trebui să dau timpul înapoi și să fiu din nou elevă în clasa a VIII-
a, cum sunt actualii mei elevi cărora le sunt dirigintă, aș fi la fel de fermă în
alegerea profesiei: dascăl. Pentru mine este cea mai frumoasă profesie, care
nu seamănă cu nicio alta, este o meserie pe care nu o părăseşti ajuns acasă. Te
îndeamnă la o permanență căutare, motivare, înțelegere, schimbare, dăruire.
Dacă îți place ceea ce faci, nu te poți transforma într-un om blazat. Este aspră şi
plăcută, umilă şi mândră, exigentă şi liberă, o meserie care epuizează şi
înviorează, ingrată şi e plină de farmec deopotrivă. Ca profesor de matematică
nu mi-a fost întotdeauna ușor. Am zâmbit mulțimită de fiecare dată când am
auzit din clasă exclamații ca: ”Deci, asta era....!!!”, ”Ura!!!”, „Iar a trecut timpul
repede! Nu puteți veni și ora viitoare?”, dar și mirată când mi-am descoperit la
ei atitudini sau am auzit expresii personale.
Când auzi sau citești gândurile lor: “Am învăţat că trebuie să fiu sinceră
cu mine însămi, să îmi cunosc limitele şi defectele şi să încerc să mi le îndrept.
Am învăţat să respect opiniile persoanelor din jurul meu şi să-mi recunosc
greşelile. Am învăţat să-mi afirm talentul, să aprofundez, să muncesc din greu
pentru ceea ce îmi doresc. Am învăţat să-mi privesc faptele dintr-un punct de
vedere matur, să calculez consecinţele şi să acţionez numai atunci când sunt
sigură că este bine ce fac.”
Când ți se mulţumește… “… pentru fiecare calcul corectat, pentru fiecare
teoremă repetată, pentru fiecare moment în care m-aţi
făcut să mă simt fericită că am învăţat aici.”
Când ne doresc…“…numai succes în carieră în
continuare, iar sufletul de copil să nu vă părăsească
niciodată, chiar dacă viaţa e grea şi anii trec.”
te simți împlinit ca dascăl.
prof. Gabriela Cozman
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 5
La mare
În luna iulie, eu
și familia mea ne-am
hotărât să mergem la
mare. Pe drum,
atmosfera devenea din
ce în ce mai exotică.
Când am ajuns,
soarele ne mângâia cu
razele sale gingașe și marea ne bucura cu un cântec relaxant. Am coborât
mai aproape de mare. Astfel am putut observa cum peștii colorați se
mândreau cu aspectul lor.
Algele verzi și mâloase dădeau un strop de culoare mării. Nisipul
era lutul plajei. Din el ieșeau niște opere de artă .
Crabii obraznici îi ciupeau pe cei fricoși. Mai târziu, norii
neîndemânatici au acoperit soarele maiestos, stricându-ne cheful.
Seara misterioasă a chemat strigătul greierilor gălagioși. Pisicile
nopții căutau atente cu mieunatul lor drăgălaș. Stelele jucăușe
împopoțonau aerul trist !
Vântul șovăielnic cutremura copacii,
furând câteva frunzulițe inocente !
Marea constituie o lume vie și ziua și
noaptea !
Ioana Ghiban, clasa a VI-a B
Proză
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 6
Furtuna
Norii plumburii se-adună
Vai, începe o furtună!
Străzile sunt părăsite,
Arată ca niște panglici
folosite.
Ploaia nu s-a așteptat
Și s-a pus pe picurat.
Copiii la geam se uită,
La furtuna-ncremenită.
Vântul șovăielnic bate,
Că nici gând să se arate,
Mai prejos decât furtuna,
Care ne sperie-ntruna.
Dar furtuna, obosită,
Se oprește și se uită
La dezastrul ce-a produs
Și în alt oraș s-a dus.
Daria Moldovan, clasa a VI-a B
Poezie
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 7
O zi de iarna
Era o zi frumoasă de
iarnă, soarele se ascundea
speriat printre nori. Eu
mă aflam acasă împreună
cu părinții mei.
Voiam să merg
undeva… Dar unde?
Atunci m-am gândit că ar
fi frumos să mergem la
patinoar și le-am spus
acest gând părinților. Ei au fost de accord și am plecat la drum.
Afară, zăpada era albă precum laptele. Casele, copacii și mașinile erau
pline de nea. Era un peisaj de vis ! Steluțe argintii cu miros răcoros
pluteau în aer și mă invitau să dansez cu ele. Aerul era amețitor,
pătrundea prin haine ca un soldat gata să înfrunte orice pentru a câștiga
bătălia.
În sfârșit am sosit, am patinat și
m-am distrat foarte tare. Când am
plecat, am mers să bem o ciocolată
caldă, iar apoi ne-am întâlnit cu niște
prieteni și am plecat la casa lor. Ei
ne-au invitat la film și am mers cu ei.
A fost o zi de neuitat !
Ruxandra Pancu, clasa a V-a C
Proză
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 8
Primele scrieri ale mele
Parca ieri aveam șapte ani și pașeam timidă , cu inima bătându-mi
să-mi iasă din piept , de atâtea emoții , pe poarta școlii.
Eram în clasa întâi și îmi amintesc cu plăcere despre primele
experiențe într-ale scrierii . Pe firul subțire al caietului se înșirau ca niște
mărgeluțe, niște chestii. Erau așa de drăgălașe și amuzante. Unele cu
burtica rotunjoară, altele dichisite cu bucle frumoase, unele având niște
codițe ca la purceluși, altele având niște punctulețe care păreau niște ochișori
care parcă mă priveau. Am înțeles că se numesc litere și că te poți juca cu ele,
formând și scriind cuvinte dragi. Primele dintre acestea au fost "mama" și
"tata", cele mai minunate cuvinte. Ușor, ușor au urmat alte și alte cuvinte
care m-au ajutat să fac primele mele propoziții. Cine nu-și mai aduce aminte
de celebrele propoziții: "Ana are mere." sau "Riri e mare.", pe care cu toții le-
am scris. Apoi toate literele au devenit prietenele mele și eu prietena lor.
Parcă vrăjite, se jucau și se amestecau în mintea mea. Astfel am
învățat să citesc și să scriu ce-mi doream. I-am scris mamei și tatălui meu
cât îi iubesc, i-am scris lui Moș Crăciun ce doream să-mi aducă, le-am
scris :"La mulți ani!" tuturor celor sărbătoriți, am scris că sunt româncă și
că sunt mândră de înaintașii și de țara mea și mai presus de toate am scris
un mare "Mulțumesc!" doamnei învățătoare, cea care pentru prima dată mi-
a pus "condeiul" în mână și cu răbdare m-a învățat primele mele scrieri.
Păstrez și astăzi caietele din
clasa întâi, cu micile mele compuneri
și n-am să uit niciodată primele mele
încercări într-ale scrierii !
Andreea Rotaru, clasa a V-a C
Proză
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 9
Poveste de iarnă
Soarele palid răsare deasupra
celei mai înalte bolți. Primele semne
ale dimineții învăluie grădinile
acoperite de un ocean de zăpadă. Pe
garduri, pe acoperișuri, peste tot s-a
așternut un subțire strat de cristal.
Pe străzile orașului gheața
împodobește totul cu farmecul ei. Pomii au fost presați cu stropi de apă
înghețați, iar acum parcă poartă ghirlande argintii.
Iarna modelează țurțuri la pervazurile ferestrelor. Jos, lîngă băncuță,
copii au făcut o mulțime de oameni de zăpadă. Unii sunt mari și grași,
alții sunt scunzi și ascuțiți la nas. Dacă privești de la depărtare, aceștia
par fantome ale dimineții. Pe hornurile caselor ies pâlcuri groase de fum,
răspândindu-se în depărtare. Înăuntru miroase a portocale și a
scorțișoară. Iarna învăluie totul cu farmecul ei, dăruind o atmosferă de
basm.
Dacă vezi întregul peisaj de
iarnă ești uimit de frumusețea lui.
Oricine privește are impresia că
doarme și se află pe tărâmul celui
mai frumos vis.
Maria Neaga-Budoiu, clasa a V-a C
Proză
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 10
Iarna în oraș
A sosit iarna în oraș
Să-i bucure pe copii
dragălași,
Fulgii cei zburdalinici
Purifică dealul, harnici.
Animalele somnoroase
Se culcă-n vizuinele frumoase,
Regina gheții cu al ei frumos păr
Acoperă plaiul cu veșmântul ei de zahăr
Păsările călătoare
Fug de vremea-ngrozitoare!
Copacii se albesc
Și pe loc încremenesc.
Ioana Ghiban, clasa a VI-a B
Poezie
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 11
Drag popor
Noi brav popor
Suntem cu tine la drag și dor
În vremuri grele noi am fost cu tine
În război noi am luptat voios și bine!
Cu turcii am luptat și am câștigat
Și de romanii care ne-au atacat,
Noi ne-am apărat!
Cu un conducător plin de voință și
mânie
Noi ne-am apărat de otomani și
de romani
Pentru țara noastră plină de
bogăție
Un final plin de bucurie!
Daniel Bulhac, clasa a VI-a B
Poezie
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 12
Ploaia
Sus, din codrii sunători,
Se ridică nori si nori,
Negri, prăfuiți, murdari,
Cenușii, pufoși și mari.
Și încep a plange-ușor
Cu lacrimă amară,
Se ridică nor și nor,
Cer de primavară!
Iar din ploaie, dup-un ceas,
Se aprinde gluma,
Vântul spulberă pământul,
Începe furtuna!
Răscolește tot văzduhul,
Geme vântu-n cale,
Stropii argintii și grei
Își lasă urma pe cărare.
Și la o comandă veche,
Ca o torță aprinsă,
Minune fără pereche:
Ploaia-i potolită, stinsă.
Maria Neaga-Budoiu, clasa a V-a C
Poezie
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 13
Iarna
Uite ce apare în zare!
E frumoasă și e mare
Iarna, dragă poposește
Și pe noi ne înveselește!
La poartă sunt
colindători
Ei vin de sărbători,
Vin să ne colinde,
Iar noi le dăm plăcinte.
Copiii visători,
Așteaptă nerăbdători
Moșul cel vestit,
Ce trebuie primit!
E mare sărbătoare
Toată grija noastră mare,
Dispare imediat
De pe chipul întristat!
Raluca Milen, clasa a VI-a B
Poezie
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 14
Ianuarie
Vine, vine luna ianuarie,
Cu cojocul ei de-omăt,
Cu pelerina sa regală,
Cu pantofii de cleștar.
Și ea trece peste văi,
Peste munți și peste dealuri,
Peste sate și orașe,
Troienind degeratele cărari.
Afară ninge încontinuu,
Ziua, noaptea, seara, dimineața,
Zgribulind copii veseli,
Cu ale ei înghețate ace.
Vântul urlă de durere,
Căci prietena sa, căldura,
Degerată cade moartă,
Secerată de a frigului cosaș.
Dar ninsoarea se oprește
Vântul suflă ușurat,
Fulgii osteniți, să cadă,
Pe-a lor pătură de omăt.
Copiii veseli ies la joacă,
Femeile gătesc lângă vatra caldă,
Bărbații resemnați se duc la
muncă,
Animalele bucuroase dau din
coadă.
Andrei Secuiu, clasa a VI-a B
Poezie
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 15
Vara
Vara este un anotimp
De toată lumea iubit
Căci atunci vine vacanța
Vine cu trenul din Franța.
Și la mare noi plecăm
În apă să ne scăldăm,
În nisip să ne jucăm...
Ce ne mai distrăm!
Seara pe plajă ne plimbăm
Multe scoici adunăm
Și aricii mici de mare,
Răsar dulce pe picioare.
Toată ziua ne bronzăm
Și pe plajă ne distrăm
Scoici adunăm
Și pe stabilopozi ne plimbăm
Apoi bagajele în mașină le-am
încărcat
A fost o vară de neuitat!
Mi-a plăcut atât de tare
Căci la anul merg din nou la mare!
Denisa Brădeanu, clasa a VI-a B
Poezie
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 16
Citește mereu
De ești mic,
De ești mare
Să citești
E lucru mare!
În basmul
Pe care-l citești
Lucruri bune
O să găsești!
Cu prințese și cu prinți
Cu împărați și zâne bune
Noaptea-n vis
Te-ntâlnești în lumea lor
Dacă basmul
Îl înțelegi
Înțelept ajungi mereu
Și nimic nu-ți pare greu!
Andreea Epure, clasa a V-a A
Poezie
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 17
Binecuvântare albă
Cad fulgii, cad alene,
Coboară-ncet în zare,
Și răspândesc magie
Și binecuvântare!
Crăiasa din povești
Zăpada ne-a adus,
Ea a venit din ceruri,
Din regatul de sus.
S-o respectăm,
Să îi cântăm,
Să o aplaudăm!
Iarna-i binecuvântare
Să nu o uităm!
Codruța Cruceanu, clasa a V-a C
Poezie
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 18
Vis de iarnă
Ei, dragi copii, îmi aduc aminte din tinerețile mele de sărbătorile de
iarnă... Stau câteodată și încerc să descopăr ce îmi prevestea visul meu
dinainte să vină Moș Crăciun. Știu că priveam ușor bradul și un fior mă
cuprindea cât ai spune "bună ziua!". Apoi, când mă trezeam, vedeam
cadourile îngrămădite pe lângă bradul stufos și verde.
Când eram eu, în floarea vârstei, copii mei, așteptau cu nerăbdare să
primească tot felul de cadouri și să fie cât mai răsfățați de Crăciun.Așa și
erau! Magia și visurile de Crăciun, nu au dispărut nici acum când sunt mai
bătrânica oleacă și nu prea mai văd bine. Parcă îngerii te păzeau tot timpul
și era cineva care îmi șoptea mai în fiecare zi de când începea postul
Crăciunului : "Cozonacii sunt pentru musafiri, tu nu ai voie să mănânci din
ei!". Bunica mea, era foarte mandră de mine și mă lăuda tot timpul pentru
reușitele la școală și pentru premiile primite. Era altfel, Crăciunul mă bucura
mai mult decât orice, era vremea când doamna mea dragă de limba română
și doamna de matematică, mă încurajau să învăț pentru teze și medii, iar
temele erau mai puține ca în restul anului. Noi, pe vremea noastră învățam
mult, citeam și ne documentam. Aveam timp și pentru învățat și pentru
jucat. Eram premianți. Deși, mai mult din jumatate de zi învățam, chiar și de
Crăciun, aveam timp și pentru a ne bucura de starea de bine, bucurie și
amabilitate pe care ne-o oferea aceasta sărbătoare. Cam așa, trecea
Crăciunul, frumos, "delicios" și amabil..
Așa dragi copii, mă bucur că am putut să vă
spun întamplările mele din copilăria mea și tot ce
s-a întamplat cu visul meu, poate îmi voi da seama
vreodată ce îmi prezicea acest vis!
Oana Talpan, clasa a V-a A
Proză
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 19
Trandafirul iubirii mele
Trandafirul s-a deschis
Și totul pare un vis!
Basmul iar a început,
Deși este foarte scurt.
Ochii mei doar triști vor fi
Până el iar va veni.
Inima îmi este frântă,
Dragostea e cea mai sfântă.
Zi și noapte l-am jelit,
Poate-n luptă a murit
Sper ca iubirea să nu moară
Sufletul iar să mă doară!
Trandafirul a înflorit!
Prințul eu mi l-am iubit,
El din luptă a venit,
Rănile l-au învelit,
Mult el n-a mai rezistat,
Din păcate-a decedat.
Trandafirul s-a închis
Nu mai este niciun vis
Basmul meu s-a încheiat...
Pe fereastră am privit,
Mă uitam mai mult în gol,
Învelită de-al lui dor.
Andreea Rotaru, clasa a V-a C
Poezie
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 20
Prutul suspină în cale
Prutul suspină în cale
Pe întinsul plai al țării,
Sârma-și crește ghimpi de jale
Până-n hăt la malul mării.
Nu poți trece să-ți vezi neamul,
Să-l îmbrățișezi frățește,
Plânge-n palme-ntreg meleagul
Plânge-n sine românește.
Geme-un murmur de izvor
Din hotare în hotare,
Noi suntem doar un popor
De la munte pân’ la mare.
Alt vârtej se iscodește
Malul îngrădit să-ți fie
Strigă Prutule, oprește
Lacrimile de pe glie.
Cere Prutule, odata
Să-ți lase curat izvorul,
Cum a fost și altădată
Să poți întregi poporul.
Ciprian Matricală, clasa a VI-a B
Poezie
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 21
Magia iernii
Afară-i frig și ninge tare,
Fulgii călătoresc călare
Pe crivățul asprit,
De zbor oboist,
De odihnă lipsit,
Care șuieră fără încetare,
Răspândind înfiorare.
În zare luna se ridică,
Mândră și mare
Cu alai de stele scăpărătoare
Ca mii de mărgăritare.
Fulgii cad ușor,
În zbor, încetișor
Jucăuș și amețitor
Cum le place tuturor
Este noapte…
Drumurile troienite
Sunt pustiite toate
Liniștea e mare,
Dar în case e hărmălaie
Râsete și veselie
Sclipiri în ochi de bucurie
Sufletul râde neîncetat
Este un timp minunat.
Cu toții, în familie
Bradul împodobim
Colindele toate,
Noi le cântăm
Masa o încărcăm
Din bunătăți ne înfruptăm
Și cu toți ne adunăm
În jurul bradului să stăm
Și să-l admirăm.
Bucurie ca aceasta
Rar întâlnești
Și ușor o risipești
Că tu crezi
Că sigur des o întâlnești !
Așa că : Nu o irosi !
Deci orice probleme ai avea
Uită-le și bucură-te
De visul pe care-l trăiești
Pe care doar iarna-l primești
Dar din care din păcate te trezești.
Ștefania Brezan, clasa a V-a C
Poezie
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 22
Somnoroase păsărele
(parodie)
Somnoroasele eleve
Pe la clase se adună,
Se pitesc după pupitre -
Noapte bună!
Doar profesorii suspină
Pe când catalogul negru tace;
Dorm si tocurile-n penar -
Dorm în pace.
Un elev trece la tablă
Între cifre să se-ncurce,
Fie-ţi zecele aproape -
Note bune.
Peste-a şcolii feerie
Se ridică mândrul prof,
Totu-i vis şi armonie -
Când se sună.
Ioana Ghiban şi Daria Moldovan, clasa a VI-a B
Poezie
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 23
Războiul
matematicii
Era o zi caldă de
vară. Păsările
ciripeau vesele, iar
soarele strălucea pe
cer. Domnișoara
Adunare se plimba
prin grădină
împreună cu prietena
ei, domnișoara Înmulțire. Acestea erau așa de încântate de acea zi
frumoasă. Nici nu știau că acea zi se va transforma într-un coșmar.
Stăpânul cetății, Împăratul Scădere, stătea în fotoliul său și se
gândea cum și-ar putea anunța orașul despre catastrofa ce urma să vină.
Știa că va trebui să îi anunțe cât de curând deoarece războiul se apropria
cu pași repezi.
În biroul său intra fratele lui, Prințul Împărțire. Acesta părea foarte
supărat. Se aproprie de fotoliu și spuse:
- Știu prin ce treci. Este o hotărâre grea, dar cu toții avem nevoie
să o iei, contează foarte mult pentru toți locuitorii Scăderii de acum. Știi
bine că trebuie să se pregătească !
- Dar, nu știu dacă vei înțelege. Eu știu ce am de făcut, însă îmi este
frică de reacția lor. Chiar dacă știu că nu mai pot anula mult momentul.
- Înțelege bine ceea ce spun: ori le spui acum , ori nu o să mai ai
când.
- Ce vrei să spui?
- Mâine pornim la război.
Proză
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 24
După aceste cuvinte, Împăratul Scăderii rămase cu privirea fixă.
Nu înțelegea cum o hotărâre atât de importantă fusese luată fără ca
cineva să se consulte cu el. Desigur, acum nu mai avea niciun cuvânt de
spus. După o lungă tăcere, acesta zise:
- Bine. Adună toți cetățenii la Parcul de Vest.
În timp ce oamenii mergeau curioși și înspăimântați către locul de
întâlnire, Împăratul Scădere încerca să afle dacă cetatea Puterii știa ceva
despre ce urma să se întâmple. În timp ce alerga către fratele său, observă
că mai toți oamenii plângeau. Încetini și întrebă o doamnă:
- De ce plâng cu toții ?
- Am aflat că va fi anunțat ceva în Parcul de Vest, spuse femeia
printre lacrimi. Întotdeauna când anunță ceva acolo, înseamnă că se va
întâmpla ceva rău.
„Trebuie să schimb locul unde anunț pe oameni...” gândi Împăratul.
Apoi spuse cu voce tare:
- Nu se va întâmpla nimic nou. E ceva normal în creșterea și
aparărea unei cetăți să se întâmple lucruri rele. Nu vă întristați! După
război va fi o cetate mult mai fericită, cu mult mai multe resurse.
- Război? întrebă îngrozită femeia. Vrei să spui că o să moară
oameni și că ne vor mai lua taxe pentru ca soldații să aibă echipament?
Asta numești dumneata „o cetate mai fericită”?
Însă Împăratul nu răspunse, ci o luă la fugă către Parcul de Vest.
Când se urcă pe scenă , lumea îl primi bucuroasă. Asta nu făcu decât să
îngreuneze ceea ce trebuia să spună Împăratul.
-Îmi pare rău să vă spun, dar nu vă bucurați. Mâine se va porni un
război împotriva cetății Puterii. V-am anunțat ca să vă puteți pregăti
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 25
pentru lupta ce urmează. Vă voi ruga să nu puneți multe întrebări pentru
a avea detul timp de pregătiri.
- Cine o sa ne conducă în luptă? întrebă un bărbat din mulțime.
- În luptă veți fi conduși de către Prințul Împărțirii.
A doua zi, în zori, Împăratul ajunsese la locul unde va începe
războiul înaintea tuturor. Sau cel puțin așa credea el.
Când ajunse pe o câmpie întinsă, observă o armată numeroasă.
Imediat se întoarse la castel și anunță războinicii că va fi un război mai
mare.
Când porniră bătălia, fiecare își folosea puterea: Scăderea le scădea
energia adversarilor, Împărțirea împărțea armele în 10, iar ceilalți
luptau.
Dupa o bătălie lungă, Împăratului îi veni o idee. Se urcă pe o stâncă
înaltă și spuse:
- Cetățeni ai cetății Puterii, ambele cetăți au aceleași proprietăți:
sunt operații. La fel și locuitorii.
De ce ne lăsăm orbiți de mândrie și nu ne unim pentru a creea un
adevărat regat ?
Toți au aprobat această
sugestie și până la urmă s-a
hotărât: cetatea Scăderii și
cetatea Puterii s-au unit și au
creeat regatul Matematicii.
Patricia Proksch, clasa a V-a C
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 26
Agentul 00+ A fost odată, ca niciodată un agent pe nume Plus…
- Hei, naratorule! Mă cheamă Plus, Semnul Plus.
- Scuză-mă, agentule!
Acesta se strecura în orice problemă din viaţa de zi cu zi, şi o repara,
dar la un moment dat a început să se simtă singur, avea nevoie de ajutor...
Într-o zi Plus… Mă cheama Plus, Semnul Plus. Într-o zi Semnul Plus
se întâlni cu cineva pe măsura lui…Minus…
- Salut! Mă numesc Minus! Pari un tip de treabă! Cum te cheamă?
- Mă cheama Plus, Semnul Plus.
- Aaaaaa, am mai auzit de tine. Esti agentul 00+, cel mai bun agent
din toată elita. Vrei să facem o echipă?
-Hmmm… Desigur!
Cei doi prieteni au început să rezolve împreună orice problemă, mai
repede şi mai bine…dar tot lipsea ceva… Cei doi au avut fiecare câte un vis
ciudat: Semnul Plus a visat că doi agenţi: 00X si XXX îi arătau calea
către success:
-Plus… Mă cheamă Plus, Semnul Plus.
-Semnule Plus, eu sunt Înmulţirea, adunarea repetată, spuse agentul
00X.
-Iar eu sunt Puterea, înmulţirea repetată, spuse agentul XXX.
-Noi te-am putea ajuta foooooarte mult în problemele tale. Trebuie
doar să ne chemi.
Minus a visat că s-a întalnit cu Împărţirea, adică scăderea repetată
şi cu Radicalul, adică împărţirea repetată. Si aşa cei doi agenţi şi-au
continuat cariera cu ajutorul sfaturilor preţioase primite.
Ioana Giban, clasa a VI-a B
Proză
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 27
Peripețiile ursulețului Max
Era o zi frumoasă de toamnă. Copacii își
îndreptau coroanele semețe către cerul înnorat
implorând parcă divinitatea sa nu plângă.
Miresmele florilor de toamnă se amestecau cu
aroma asfaltului încins, pierzându-se printre
zumzetele mașinilor gălagioase. Din când în
când, o adiere de vânt ridica frunzele invitându-
le să danseze ultimul vals vienez. Erau dezorientate de strigătele de
bucurie ale copiilor ce se îndreptau voioși spre școală. Începea o nouă
etapă, începea un nou an școlar.
Pe aleea îngustă, printre razele silifide de aur se strecura un îngeraș
cu păr bălai și cu ochii plini de speranță. Era preocupat să îi explice
prietenului său să nu se teamă pentru că va fi o zi foarte importantă
pentru el. Mama lui îl încuraja, strângându-i ușor mânuța și spunându-i
că lumea aceasta nouă îl va fascina așa cum fiecare poveste pe care i-o
citea seara îl încânta, oferindu-i bucurie. Băiețelul continua să mângaie
ursulețul pe care îl strângea la piept. Nu era un ursuleț obișnuit, era unul
alb, asemănător urșilor polari, însă avea privirea pătrunzătoare. Ochii
negri, mari sclipeau ca două stele pe cerul înnorat emanând fericire și
împlinire. Nu se simțea stingher, era doar curios de ceea ce se va
întâmpla. Trebuia să își încurajeze prietenul, așa cum o facea de fiecare
dată. Max era cel mai vechi prieten, îl cunoștea pe Vlăduț din prima clipă.
A fost lângă el de fiecare dată, nu putea să îl dezamăgească acum. Așa că
Max îi oferi băiatului toată căldura lui pentru a-l asigura că îi
împărtășește emoțiile.
Povestea ILM
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 28
În sfârșit, au ajuns la școală… Porțile mari erau larg deschise
primind bucuroase mulțimea tumuloasă ce se îndrepta pe un traseu bine
definit asemănător străzilor cu sens unic. Era agitație, era zgomot, era
fericire și mândrie, toate acestea se amestecau în privirile cunoscute și
necunoscute ale actualilor elevi. Max era fascinat de agitația din jur,
satisfacția lui fiind una profundă : era acolo, în prima zi de școală. Îi va
cunoaște pe noii colegi, pe profesori, pe viitorii prieteni și pe oamenii cu
care își va împărți o parte din viață.
-Vlad ! Vlad ! se auzi o voce din mulțime.
Vlad se întoarse și îl zări pe Andrei, care se îndrepta spre el. Se uită
la Max și îi spuse : e Andrei de la grădi… Atunci simți cu adevărat cât de
mult înseamnă Max pentru el. Era o legătură inconfundabilă, care trecuse
prin tot…
-Salut, Vlad !
- Salut ! Ai vazut că suntem în aceiași clasă ?
- Da ? Ce frumos ! În sfârșit... o persoană cunoscută ! Îmi era teamă
că voi fi singur azi !
- Ce faci cu Max, la școală ? Toată lumea o să râdă de tine că l-ai
luat pe Max…
Vlăduț îl strânse și mai tare la piept pe Max și adăugă : de ce să
râdă ? Este prietenul meu cel mai bun și în plus a venit sa învețe și să mă
ajute…
Eu cred că ar fi trebuit să îl lași acasă…
prof. Cristina Issa
*Află ce se va întâmpla cu Ursulețul Max în următorul număr al
revistei ILM
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 29
Greșeli frecvente
În topul greșelilor pe care le aud zilnic se
regăsesc:
Nu vroiam - Voiam! - este vorba de două verbe distincte: a vrea și a voi care au la modul indicativ, timpul imperfect formele:
A VREA A VOI
eu vream eu voiam tu vreai tu voiai el, ea vrea el, ea voia noi vream noi voiam voi vreaţi voi voiaţi ei, ele vreau ei, ele voiau *Așadar, în limba română NU există verbul „a vroi”, nici conjugarea lui şi
nici „vroiam”. Forma greşită, supărătoare „vroiam, vroiau” etc. nu este
admisă de normele în vigoare. Confuzia vine dintr-o conjugare hibridă
între două verbe, alimentată, probabil, şi de faptul că „a vrea” are, la
persoana a III-a, sg. aceeaşi formă cu indicativ prezent- el vrea.
Nu trebuiește – Trebuie! - verbul a trebui este unipersonal, adică
are forme numai pentru persoana a III-a şi impersonal cu sensul e
necesar, se cuvine, se cade.
Ne trebuie un om iscusit.
Ne trebuie oameni iscusiți.
El trebuie să citească.
Ei trebuie să citească.
Nu sunt recomandate formele trebuieşte, trebuiesc. Numai la
conjunctivul prezent şi la viitorul format cu conjunctivul se poate folosi
forma trebuiască: să trebuiască; o (are) să trebuiască.
prof. Cristina Issa
Să vorbim
corect!
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 30
Rezultate Concursuri
Concursul Internațional de Scriere Creativă „Copilul în lumea
cuvintelor”, ediția a V-a, proiect înscris în C.A.E- MEN-2014
poziția 27, pag. 6
1. Neaga- Budoiu Maria, clasa a V-a C, Premiul I, secțiunea „Poezia –
Muzica sufletului”
2. Proksch Patricia, clasa a V-a C, Premiul I, secțiunea „Florile
gândului- proză”
3. Rotaru Andreea, clasa a V-a C, Premiul al II-lea, secțiunea „Florile
gândului- proză”
Concursul Internațional de creție literară – poezie și proză –
George Tutoveanu, ediția a VII-a, 2014
1. Rotaru Andreea, clasa a V-a C, Mențiune, secțiunea Poezie
2. Rizzoli Eva, clasa a V-a C, Mențiune, secțiunea Poezie
3. Secuiu Andrei, clasa a VI-a B, Mențiune, secțiunea Proză
Concursul Internațional „Martor la
tradiții ediția a IV-a, 2014
1. Brezan Ștefania, clasa a V-a C,
Mențiune, secțiunea Poezie
2. Stanciu Talpan Oana, clasa a V-a A,
Mențiune, secțiunea Eseu
Felicitări!
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 31
CUPRINS
Cuvânt înainte ................................................................................................................ 2
Asemănări între literatură și matematică ............................................................. 3
Eu și elevii mei ................................................................................................................ 4
La mare ............................................................................................................................. 5
Furtuna ............................................................................................................................. 6
O zi de iarna ..................................................................................................................... 7
Primele scrieri ale mele ................................................................................................ 8
Poveste de iarnă ............................................................................................................. 9
Iarna în oraș .................................................................................................................. 10
Drag popor ..................................................................................................................... 11
Ploaia ............................................................................................................................... 12
Iarna ................................................................................................................................ 13
Ianuarie .......................................................................................................................... 14
Vara .................................................................................................................................. 15
Citește mereu ................................................................................................................. 16
Binecuvântare albă ..................................................................................................... 17
Vis de iarnă .................................................................................................................... 18
Trandafirul iubirii mele ............................................................................................. 19
Prutul suspină în cale ................................................................................................. 20
Magia iernii ................................................................................................................... 21
Somnoroase păsărele.................................................................................................. 22
(parodie) ......................................................................................................................... 22
Războiul matematicii .................................................................................................. 23
Agentul 00+ ................................................................................................................... 26
Peripețiile ursulețului Max ....................................................................................... 27
Greșeli frecvente ........................................................................................................... 29
Rezultate Concursuri .................................................................................................. 30
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 32
Comitetul de redacție:
Director prof. Marian Ciontescu
Redactor: prof. Cristina Issa
Redactor: prof. Gabriela Cozman
Colaboratori: Ioana Ghiban
Patricia Proksch
Andrei Secuiu
Maria Neaga - Budoiu
Andreea Rotaru
ISSN 2360 – 2023
ISSN-L 2360 – 2023
I L M - Ș c o a l a G i m n a z i a l ă S f â n t u l N i c o l a e
Page 33
ISSN 2360 – 2023 ISSN-L 2360 – 2023
Când veți înțelege că dragostea este cea mai
importantă componentă a omenirii și că
adevărații dascăli sunt cei care vă ghidează
drumul presărând semințe de iubire în sufletul
vostru atunci veți (re)descoperi valorile morale
ale umanității !
Revista aceasta este un fragment de dragoste
adevărată !
Prof. Cristina Issa