activitati matematice gradinita

ACTIVITĂŢI MATEMATICE

Elaborat de:

OANA ENACHE – Educatoare grad didactic I,

Grădiniţa „Elena Doamna”

Galaţi

TUDORIŢA OPREA – Educatoare grad didactic I,

Grădiniţa „Mihai Eminescu” Galaţi

A mai colaborat: ILINCA COVRIG - Educatoare grad didactic I,

Grădiniţa „Albă-ca-Zăpada”

Galaţi

ARGUMENT

Noile unităţi de învăţare propuse de programa actuală pentru învăţământul

preşcolar au în vedere simplificarea activităţilor în ceea ce priveşte bogăţia

informaţiilor abordare în cadrul fiecărei activităţi, cât şi din perspectiva organizării

acestora. Domeniul aparent rigid al matematicii nu trebuie transpus în această

formă copiilor, ci prelucrat, astfel încât fiecare activitate matematică să devină o

joacă „de-a descoperirea” nu un stres care presupune calcule şi algoritmi bine

stabiliţi, impuşi şi memoraţi mecanic.

Materialul auxiliar de faţă doreşte să vină în sprijinul realizării acestor

deziderate, fără a neglija însă specificul activităţilor matematice.

Unităţile de conţinut trebuie abordate astfel încât:

- să le îmbogăţească copiilor reprezentările despre obiecte, fenomene, situaţii;

- să le formeze receptivitatea faţă de probleme;

- să le faciliteze însuşirea unor modalităţi de operare a gândirii, atât

algoritmice, cât şi euristice;

- să le dezvolte gândirea convergentă şi divergentă;

- să le dezvolte imaginaţia reproductivă şi anticipativă;

- să le dezvolte trebuinţa de cunoaştere şi să ajute la cristalizarea primelor

elemente ce vizează interese ştiinţifice, matematice, dar şi creative;

- să le dezvolte trebuinţa de independenţă, de autoexprimare, de

autodepăşire;

- să le cultive spontaneitatea şi independenţa;

- să le formeze capacitatea de a-şi exprima propriile idei şi soluţii;

- să le formeze receptivitatea pentru cooperare cu ceilalţi în orice situaţie.

Acţiunile educative întreprinse trebuie să satisfacă nevoia de cunoaştere a

copilului, să vină în sprijinul formării personale, a dezvoltării unor capacităţi,

priceperi şi deprinderi pe care să le poată utiliza singur, oricând are nevoie.

BIBLIOGRAFIE

Ezechil, Liliana - Laborator preşcolar, Editura V&Integral, Bucureşti,

Păişi Lăzărescu, Mihaela 2002

Neagu, Mihaela - Activităţi matematice în grădiniţă, Editura Polirom,

Iaşi, 1997

Rafailă, Elena - Educarea creativităţii la vârsta preşcolară, Editura

Aramis, Bucureşti, 2002

*** - Îndrumător pentru educatoare, Editura

Aramis,

Bucureşti, 1999

*** – Programa activităţilor instructiv-educative

în

grădiniţa de copii, Editura V&Integral,

Bucureşti,

2005

I. DEZVOLTAREA OPERAŢIILOR INTELECTUALE PREMATEMATICE

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1. Să înţeleagă relaţiile spaţiale, să plaseze diferite obiecte într-un spaţiu dat ori

să se plaseze corect el însuşi în raport cu un reper dat

CONŢINUT

ESENŢIAL

DETALIERE DE CONŢINUTURI – TEME, MIJLOACE DE REALIZARE (SUGESTII)

GRUPA MICĂ GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE GRUPA PREGĂTITOARE

1. RELAŢII

SPAŢIALE

Recunoaşterea şi

numirea locului ocupat

de un obiect (ex. cuburi

în activitatea de

construire) sau un grup

de obiecte, verbalizând

acţiunea efectuată.

Plasarea obiectelor

sau grupurilor într-un loc

indicat, verbalizând

acţiunea:

- pe/sub

- jos/sus

Conţinuturilor de la

grupa anterioară se

adaugă

- modificarea relaţiei

spaţiale dintre două

obiecte sau grupuri pin

schimbarea locului faţă de

reper;

- plasarea obiectelor sau

grupurilor într-un loc

indicat sau preferat,

verbalizând acţiunea:

- pe/sub



adaugă:

- plasarea unor obiecte

sau grupuri în poziţii

spaţiale diferite faţă de

un reper;

- orientarea în câmp

vizual în raport cu

sarcina dată (ex. în

cameră/în afara

camerei; pe scaun/sub

masă)



adaugă:

- plasarea obiectelor sau

grupurilor în diferite

poziţii spaţiale, în raport

cu 1-2 obiecte;


după o sarcină dată sau

preferată;

- alegerea unor repere în

funcţie de care să

plaseze obiecte sau

- în faţă/în spate

Jocuri didactice

“Unde este păpuşa?”

“Unde este grupa de

…?”

“Veveriţa”

“Să facem ordine la

jucării”

NOTĂ: Poziţiile spaţiale

se abordează în perechi.

Se integrează acţiunea

de manipulare într-o

poveste.

- jos/sus

- în faţă/în spate

- deasupra/dedesubt

- aproape/departe

Jocuri didactice

„Unde stă iepuraşul?”

„Unde sare vrăbiuţa?”

„Să facem ordine în dulap”

„În camera păpuşii”

NOTĂ: Poziţiile spaţiale se

abordează în perechi.

Se integrează acţiunea de

manipulare intr-o poveste.


spaţiale dintre două

obiecte sau grupuri prin

schimbarea locului faţă

de reper, verbalizând

transformarea realizată:

- înăuntru/în afară

- între

- peste

- mai aproape/mai

departe

- la stânga/la

dreapta

Jocuri didactice

„Fluturaşul”

„Unde sare mingea?”

„Unde vrei să aşezi?”

„Spune ce grupă de

obiecte ai la dreapta/ la

stânga”

„Casa piticilor”

Exerciţii cu material

grupuri de obiecte:

- înainte/înapoi

- în/lângă/după

- aici/acolo

- cel mai aproape/cel

mai departe

- combinarea reperelor.

Jocuri didactice

„Unde se află?”

„Unde s-au ascuns

jucăriile?”

„Găseşte locul potrivit”

„Unde se potriveşte?”


individual

„Atenţie să nu greşeşti!”

individual

„Unde mergem?”

(stânga/dreapta)

NOTĂ: Se trece la

executarea de comenzi

OBIECTIV DE REFERINŢĂ: 2. Să perceapă desfăşurarea unor evenimente temporale în raport cu propriile sale

activităţi

CONŢINUT

ESENŢIAL



1.

EVENIMENT

E

TEMPORALE

Identificarea unor

momente ale zilei:

dimineaţă, prânz, seară,

zi, noapte.

Utilizarea reperelor

cronologice: înainte de

… (o acţiune), după

ce ..., mai întâi…

Jocuri didactice

Identificarea unor

momente ale zilei:

dimineaţa-prânz-seara;

zi-noapte; anotimpuri ale

anului.

Reluarea reperelor

cronologice de la grupa

mica îmbogăţite: acum,

mai târziu.


cronologice in diferite

contexte propuse de

educatoare: azi, mâine,

ieri, de dimineaţă,

diseară. Compararea

duratelor unor activităţi.

Jocuri didactice

„Copiii îngrijesc

grădina”

Identificarea unor

posibilităţi de utilizare a

reperelor cronologice

conform unor activităţi

stabilite de copii: ex. mai

întâi împart fişele şi

acuarelele, apoi pictăm.

Plasarea activităţilor

caracteristice în

momente date: trecute

(ieri, săptămâna trecută

„Iedul cu trei capre”

„Martinel la grădiniţă”

„Când se întâmplă?”

Jocuri didactice

„Ridichea uriaşă”

„În excursie”

„Când faci?”

„Când se întâmplă?”

„Când faci...?”

…), prezente (azi,

săptămâna aceasta …),

viitoare (mâine, anul

viitor …), sau raportate la

momente din zi,

săptămână, lună, an,

anotimpuri.


cronologice zi/noapte,

dimineaţa / seara / prânz,

zilele săptămânii, lunile

anului, anotimpuri în

localizarea unor acţiuni

realizate, considerate şi

simultan.

Ordonarea unor

evenimente.

Jocuri didactice

„Degeţica”

„În vacanţă”

„Când voi merge la

şcoală?”

OBIECTIV DE REFERINŢĂ: 3. Să realizeze clasificări de obiecte şi fiinţe (după unul sau mai multe criterii

asociate)

CONŢINUT

ESENŢIAL



Grupuri de

obiecte;

Proprietăţi

caracteristic

e ale

obiectelor

dintr-un

grup

Sesizarea însuşirilor

simple de

- culoare: R, G, A;

- formă: animale,

fructe, flori etc.;

- mărime: mari/mici

ale obiectelor, după

unul dintre aceste

criterii.

Jocuri didactice

„Facem ordine”

(culoare)

„Alege şi grupează”

(formă)

„Garajul mic – garajul

mare”

Formarea grupurilor de

obiecte după

- culoare: mai multe

decât la grupa mică;

- formă: legume, haine,

jucării etc.;

- mărime: mare/mijlociu/

mic,

şi argumentarea

apartenenţei obiectelor la

grupul din care fac parte.

Clasificarea obiectelor

prin numirea unei singure

proprietăţi comune.

Jocuri didactice

„Să aşezăm împreună”


obiecte pe baza a două

însuşiri comune:

- formă – culoare (nasturi

roşii/galbeni/albaştri);

- formă – mărime (maşini

mari/mici);

- culoare – mărime

(obiecte R/G/A,/VE etc.,

mari/mijlocii/mici).

Sesizarea însuşirii

comune a unor obiecte şi

gruparea în funcţie de

aceasta:

- aspect exterior: au

acelaşi simbol (o steluţă,

o cifră etc.)


obiecte după trei însuşiri

considerate simultan

(formă, culoare, mărime:

ex. fluturi galbeni mari).

Stabilirea însuşirii

comune a unor obiecte în

funcţie de care se pot

grupa anumite obiecte

date:

- clasa de apartenenţă

(fiinţe/lucruri,

animale/păsări,

legume/fructe)

- proprietăţi comune

(mari/mici, fructe cu

sâmburi/cu seminţe,


individual

„Aşază-mă la jucării de

culoarea mea”

„Alege şi grupează

jucării mari şi mici”

(culoare)

„Dulapul cu jucării”

(formă)

„Jocul asemănărilor”

(mărime)

„Spune ce nu se

potriveşte” (numirea unei

proprietăţi comune;

sesizarea obiectelor care

nu aparţin grupei

formate).


individual

„Grupează obiecte de

aceeaşi culoare/sau

formă/ sau mărime”

Jocuri didactice

„Caută şi potriveşte”

„Încărcăm trenul”

„Aşează-mă la locul meu”

„ Să facem ordine”


individual

„Alege şi grupează”

„Aşază unde se

potriveşte”

animale cu gheare/cu

coarne etc.

- simboluri.

Explicarea

asemănărilor şi

deosebirilor dintre

grupuri.

Jocuri didactice

„Dulapul păpuşii”

„Ce se potriveşte?”

„Săculeţul fermecat”

„Spune ce ai găsit”

„Mingile la coş”


individual

„Ce se poate aşeza

împreună?”

„Aşază ca mine şi spune

de ce le-am aşezat aşa?”

„Mai multe la un loc”

„În căsuţă sau afară?”

OBIECTIV DE REFERINŢĂ: 4. Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuşi

CONŢINUT

ESENŢIAL



Ordonarea

obiectelor ---------------

Ordonarea obiectelor

dintr-o grupă după diferite

criterii:

- mărime;

- grosime.

Joc didactic

„Alegeţi şi ordonaţi”


individual

„Aşază mingile de la cea

mai mică la cea mai mare

SAU invers”

„Ordonează morcovii de

la cel mai gros la cel mai

subţire SAU invers”

Realizarea de serieri pe

baza unor criterii date:

- mărime

- grosime

- lungime.

Numirea obiectelor

de la stânga sau de la

dreapta unuia şi

motivarea poziţiei pe

care o ocupă în şirul

format

- este mai mic decât …

şi mai mare decât …

- este mai gros decât …

şi mai subţire decât …

Joc didactic

Ordonarea crescătoare

şi descrescătoare a

elementelor unei grupe

formate după un criteriu

stabilit de către copii:

- mărime

- grosime

- lungime

- înălţime

- lăţime, sau după alte

proprietăţi caracteristice

exterioare:

- sunetul pe care îl emit

(de la cel mai tare la cel

mai slab)

- miros (de la cel mai

pătrunzător la cel mai

NOTĂ: La ordonarea în şir

se folosesc 4-5 obiecte.

„Cine aşază mai bine?”


individual

„Ordonează baloanele

de la cel mai mic la cel

mai mare şi invers”

„Aşază beţişoarele de la

cel mai gros la cel mai

subţire şi invers”

„Ordonează fularele de

la cel mai lung la cel mai

scurt şi invers”

NOTĂ: La ordonarea în

şir se folosesc maxim 5-

6 obiecte.

slab)

- nuanţă (de la cea mai

închisă la cea mai

deschisă)

- gust (de la cel mai

puternic la cel insipid)

- asperitate (de la cel mai

abraziv la cel mai fin) etc.

Jocuri didactice

„ Spune cum am ordonat”

(mărime)

„Ordonează cum spun eu”

(grosime)

„Recunoaşte greşeala”

(înălţime)

„Dacă primul obiect este

cel mai lung, cum

ordonăm obiectele?”

(descrescător)


individual

„Ordonează copacii de la

cel mai înalt la cel mai

scund şi invers”

„ Aşază şoselele de la cea

mai îngustă la cea mai

lată şi invers”

NOTĂ: se pot utiliza

materiale diverse:

mărgele, boabe, bucăţi de

hârtie, crenguţe etc. În

ordonare se folosesc 7-8

obiecte.

OBIECTIV DE REFERINŢĂ: 5. Să stabilească relaţii între obiecte şi grupuri de obiecte, după diferite criterii,

realizând comparaţii

CONŢINUT

ESENŢIAL



Relaţii de

incluziune

şi de

asemănare

Identificarea a două

obiecte care au o

proprietate

caracteristică comună şi

formarea de perechi.

Compararea a două

Realizarea

apartenenţei unui obiect

la o grupă în funcţie de un

criteriu stabilit (culoare,

formă, mărime, grosime).

Compararea a două

Formarea de perechi

între obiectele a două

grupe constituite.

Identificarea

obiectelor din stânga

(sau din dreapta) unuia

Stabilirea criteriului în

funcţie de care se

realizează apartenenţa

unui obiect la un grup

format (de ce un obiect

poate face parte dintr-un

obiecte din perspectiva

unui criteriu dat

(mare/mic, roşu/galben,

animal/haină etc.) şi

identificarea însuşirii

fiecăruia.

Jocuri didactice

„Caută jucăria de

aceeaşi culoare cu a

mea”

„Caută-mi perechea”

(formă)

„Jucăriile uriaşului şi

jucăriile piticului”

(mărime)

obiecte din grupe diferite

din perspectiva criteriului

după care au fost formate

grupele (ex. un obiect

roşu diferit de unul

galben, un obiect mic

diferit de unul mijlociu, de

unul mare).

Jocuri didactice

„Unde se potriveşte?”

„Caută-mi căsuţa”


individual

„Caută perechea”

„Aşază la loc”

numit de educatoare şi

compararea celor două.

- ex. pereche după

mărime, indiferent de

culoare:

MINGE R – MINGE G.

„Ce se află în dreapta

mingii roşii?” – mingea

galbenă.

„Care dintre ele este

mare?”

„Care dintre ele este

mică?”

Jocuri didactice

„Caută obiectele (mici)

şi spune unde se află”

„Caută perechea”


individual

„Aşază în stânga/ în

dreapta şi compară”

„Grupează şi compară”

grup – identificarea

criteriului).

Selectarea perechilor

de obiecte date,

compararea lor şi

identificarea

criteriului/criteriilor în

funcţie de care se pot

separa în grupe de

obiecte.

- ex. mai multe obiecte:

urs mare, urs mijlociu, urs

mic

măr mare, măr mijlociu,

măr mic

balon mare, balon

mijlociu, balon mic

- se pot grupa după

mărime: grup de obiecte

mari, grup de obiecte

mijlocii, grup de obiecte

mici

Jocuri didactice

„Cum putem grupa?”

„Ce se poate aşeza

împreună?”


individual

„Grupează în câte mai

multe feluri”

OBIECTIV DE REFERINŢĂ: 6. Să construiască diferite structuri după un model dat

CONŢINUT

ESENŢIAL



Structuri Construirea de

structuri din obiecte

aparţinând a două

categorii

corespunzătoare unui

singur criteriu, după

modelul dat:

- culoare: R G R G R G R

- mărime: mare – mic,

mare – mic

Construirea de forme

geometrice (cerc, pătrat),

sau de structuri, utilizând

diferite materiale

(jetoane, mărgele, boabe,

jucării), având modelul în

faţă.

- ex structură din

mărgele-boabe

Construirea de

structuri:

- pe baza unor simboluri

date, după model: (ex.

decupaje cu flori şi

frunze: două cuburi cu

flori, unul cu frunză etc.)

- litere sau cifre

1 2 1 2 1 2

3 4 4 3 4 4 3 4 4

Construirea de structuri

mai complexe după un

model memorat, utilizând

obiecte grupate pe

diferite criterii: culoare,

formă, mărime, clasa de

apartenenţă, simboluri.

- ex. două cuburi roşii,

dedesubt un cub albastru,

două cuburi roşii,

Jocuri didactice

„Trenul culorilor”

„Trenul cu vagoane”

Jocuri didactice

„Volanul” (construirea

formei rotunde)

„Biscuitele” (construirea

formei pătrate)


individual

„Drumul puişorilor”

(presărare de boabe de

două categorii prin

alternare)

„Şiragul de mărgele” –

alternare după formă

A C C A C C A C C

T A T A T A T A


individual

„Covorul toamnei”

(frunze – flori)

„Scrisoare pentru

Piticel”

(litere, cifre)

dedesubt un cub galben


individual

„Trenul colorat”

(utilizarea culorilor)

„Provizii pentru iarnă”

„material natural: ghinde-

castane)

II. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE A ÎNŢELEGE ŞI UTILIZA NUMERELE ŞI CIFRELE

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1. Să numere de la 1 la 3, recunoscând grupele cu 1-3 obiecte şi cifrele

corespunzătoare

2. Să numere de la 1 la 5, recunoscând grupele de obiecte şi cifrele

corespunzătoare

3. Să numere de la 1 la 10, recunoscând grupele de obiecte

CONŢINUT

ESENŢIAL



Formarea

conceptulu

i de număr

şi a

numeraţiei

Formarea grupelor cu

1, 2, 3 obiecte.

Recunoaşterea,

denumirea şi asocierea

cardinalului grupei

corespunzătoare ca

număr de obiecte.

Numărarea conştientă

prin încercuire.

Realizarea

corespondenţei de 1:1


grupe şi sesizarea

diferenţelor cantitative

de 1 obiect între cele

două grupe.

Jocuri didactice

„Alege o jucărie”


1, 2, 3, 4, 5 obiecte.

Recunoaşterea,


cardinalului grupei

corespunzătoare ca

număr de obiecte şi

invers.

Recunoaşterea

cardinalului şi constituirea

acestuia prin trasarea

peste linia punctată.

Realizarea



grupe şi sesizarea

diferenţelor cantitative de

1 obiect între cele două

grupe.


1 -10 obiecte.

Recunoaşterea,


cardinalului grupei

corespunzătoare ca

număr de obiecte şi

invers.

Trasarea independentă

a cifrelor în spaţiu

nelimitat.

Realizarea



grupe şi sesizarea

diferenţelor cantitative

de 1 obiect între cele

două grupe.

Trasarea independentă

a cifrelor în spaţiu

nelimitat.

Realizarea



grupe şi sesizarea

diferenţelor cantitative de

1-2 obiecte între cele

două grupe.

Jocuri didactice

„Unde este locul meu?”

„Ferma de păsări”

„La supermarket”

„Ghicitoarea”


individual

„Asociază!”

„Câte jucării locuiesc în

căsuţă?”

„Te rog să îmi dai”

„Numără câţi sunt”


individual

„Formează o grupă la fel

cu a mea”

Jocuri didactice

„Număra câte obiecte

sunt”

„Te rog să îmi dai”

„Aşază-mă în căsuţa

mea”

„Arată câte indică cifra”

„Câte jucării ai găsit?”

Exerciţiu cu material

individual

“Formează o grupă cu 1-5

obiecte”

Jocuri didactice

„Numără şi potriveşte!”

„Joacă-te cu noi!”

„Apreciază corect!”


individual

„Numărul şi cifra …”

„Formează o grupă la fel

cu a mea!”

OBIECTIV DE REFERINŢĂ: 4. Să plaseze în mod adecvat un număr sau o cifră, între 1 şi 10, în interiorul

şirului crescător sau descrescător de numere (cifre)

CONŢINUT

ESENŢIAL



Formarea

şirului

crescător şi

descrescăt

------------ ----------------

Ordonarea grupelor

după numărul

crescător/descrescător de

obiecte şi asocierea

Ordonarea grupelor

după numărul

crescător/descrescător de

obiecte şi asocierea

or cardinalului.


crescător şi descrescător.

Identificarea vecinilor.

Jocuri didactice

„Să facem ordine”

„Găseşte grupa care

lipseşte!”

„Caută vecinii”

cardinalului.


crescător şi descrescător.


crescător, pornind de la

un număr dat.

Plasarea corectă a unui

număr sau cifre între 1 şi

10 în interiorul şirului

des/crescător format.

Identificarea unui număr

sau grup lipsă dintr-un şir

format.

Identificarea vecinilor.

Jocuri didactice

„Unde este locul meu?”

„Caută vecinii”

„Găseşte un număr mai

mare, mai mic sau egal cu

al meu”


individual

„Ordonează grupele”

„Ce grupă lipseşte?

OBIECTIV DE REFERINŢĂ: 5. Să identifice poziţia unui obiect într-un şir, utilizând numeralul ordinal

CONŢINUT

ESENŢIAL



Aspectul

ordinal al

numerelor

-------------- ---------------

Sesizarea aspectului

ordinal al numerelor.

Numirea primului şi

ultimului obiect dintr-un

şir format.

Jocuri didactice

„Al câtelea ursuleţ

lipseşte?”

„În casa piticilor”

Sesizarea aspectului

ordinal al numerelor,

denumind locul ocupat de

obiecte în mijlocul şirului

(al doilea, al treilea …).

Jocuri didactice

„Al câtelea fluturaş a

zburat?”

„Găseşte-mi locul”


individual

„Servim masa în casa

piticilor”

OBIECTIV DE REFERINŢĂ: 5. Să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-10

CONŢINUT

ESENŢIAL



Formarea

deprinderil

or de calcul

matematic

-------------- ----------------

Sesizarea diferenţei

cantitative de 1 obiect

între grupuri aşezate în

perechi sau a

echivalenţei numerice

(mai multe decât …, mai

puţine decât …, tot

atâtea); verbalizarea

celor observate (de ce?).

Transformarea

grupurilor de obiecte sub

aspect numeric prin

adăugarea sau

eliminarea unui element

şi verbalizarea acţiunii

efectuate.

Iniţierea în operaţii

simple de adunare şi

Sesizarea diferenţei

cantitative de 2 obiecte

între grupuri aşezate în

perechi sau a echivalenţei

numerice (mai multe

decât …, mai puţine

decât …, tot atâtea);

verbalizarea celor

observate (de ce?).

Transformarea

grupurilor de obiecte sub

aspect numeric prin

adăugarea sau eliminarea

a două elemente şi

verbalizarea acţiunii

efectuate.

Efectuarea operaţiilor

simple intuitive de

scădere în limitele 1 – 10

cu 1 element.

Utilizarea simbolurilor

matematice +, -, =.

Jocuri didactice

„În ogradă”

„De ziua Andreei”


individual

„Împarte jucăriile pe

rafturi”

„Să culegem fructele din

copaci”

adunare şi scădere cu

două unităţi în limitele 1-

10.

Utilizarea simbolurilor

matematice +, -, =.

Trasarea simbolurilor

matematice în spaţiu liber

şi limitat.

Jocuri didactice

„Se întorc păsările”

„Hrănim animalele”


individual

„Să aşezăm împreună”

„Să oferim prietenilor”

„Fă să fie tot atâtea / mai

multe / mai puţine

decât ...”

III. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECUNOAŞTERE, DENUMIRE, CONSTRUIRE ŞI UTILIZARE

A FORMELOR GEOMETRICE

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1. Să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma

geometrică cerc

2. Să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma geometrică

pătrat

3. Să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma geometrică

triunghi

CONŢINUT

ESENŢIAL


GRUPA MICĂ GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE GRUPA

PREGĂTITOARE

1. Forme

geometric

e

Formarea

reprezentărilor corecte

despre unele forme

geometrice plane (cercul

şi pătratul).

Realizarea de

construcţii după modelul

dat.

Identificarea figurilor

geometrice respective în

Formarea

reprezentărilor corecte

despre forme

geometrice plane (cerc –

pătrat – triunghi) şi

formarea de grupe de

obiecte după formă

(jucării rotunde, jucării

pătrate, jucării

triunghiulare).

Consolidarea

reprezentărilor despre

formele geometrice

învăţate anterior.

Formarea independentă

de grupe de obiecte după

formă.

Realizarea conturului

formelor geometrice după

puncte sau model dat.

Consolidarea

reprezentărilor despre

forme geometrice şi

formarea individuală de

grupe de obiecte după

formă.

Identificarea formelor

geometrice în mediul

ambiant.

Diferenţierea

mediul ambiant.

Formarea de grupe de

obiecte după criteriul

formă (obiecte rotunde,

obiecte pătrate).

Verbalizarea corectă:

„este...”.

Jocuri didactice

„Alege jucăriile rotunde /

pătrate”

„Spune cum este”

„Caută prietenii”

„Sa facem un şarpe”

„Aranjăm cercurile/

pătratele”

„Aşează-mă la căsuţa

mea”

Realizarea de obiecte

prin combinarea

formelor geometrice

după modelul dat (ex.

floare din cercuri).

Caracterizarea

formelor din afara

mulţimii, folosind

negaţia logică: „ nu este

cerc”

Jocuri didactice

„Spune ce ai găsit?”

„Ghiceşte cum este”

„Ce nu se potriveşte?”

„Te rog să îmi dai/să-mi

construieşti…”

„Ce ştii despre mine?”

„Grădina cu flori”

NOTĂ: Se poate

introduce şi

caracterizarea prin

Realizarea de obiecte

sau forme geometrice prin

utilizarea de materiale

diverse, după model

memorat sau inventat.

Jocuri didactice

„Aşează-mă la locul meu”

„Ce ştii despre?”

„Ce putem construi

din…?”


individual

„Câte …(cercuri/pătrate)

ne trebuie/vezi?”-

NOTĂ: Facultativ,

diferenţa între oval-cerc şi

pătrat-dreptunghi.

contururilor prin

comparare. Realizarea

conturului formelor

geometrice după o

comandă verbală.

Realizarea de

imagini/obiecte

complexe sau a altor

forme prin combinarea

creativă a formelor

geometrice învăţate.

Jocuri didactice

„Obiecte şi culori”

„Ce este la fel?”

„Jucăriile mele”


individual

„Roboţeii”

NOTĂ: Facultativ,

diferenţa între pătrat si

romb

negaţie.

IV. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE A UTILIZA CORECT UNITĂŢILE DE MĂSURĂ,

ÎNTREBUINŢÂND UN VOCABULAR ADECVAT.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1. Să măsoare lungimi, înălţimi şi lăţimi, utilizând unităţi de măsură

nestandardizate şi unităţi etalon

2. Să măsoare greutatea obiectelor, utilizând unităţi de măsură

nestandardizate şi

etalon

3. Să măsoare timpul prin intermediul ordonării evenimentelor, precum şi cu

ajutorul

instrumentelor adecvate

4. Să înţeleagă măsurarea valorii unui obiect cu ajutorul banilor

CONŢINUT

ESENŢIAL



1. Unităţi de

măsură

- lungimi,

lăţimi şi

înălţimi

----------------- Măsurarea distanţei

cu etaloane

nestandardizate

Măsurarea cu

etaloane

nestandardizate (pas,

Măsurarea cu etaloane

nestandardizate, alese de

către copii a lungimii,

- greutatea,

masa

----------------

(pasul).

Jocuri didactice

„Martinel caută miere”

„Iepuraşul la morcovi”

----------------

palma, creion, carioca,

cuburi, benzi de

hârtie, etc.) a lungimii

unor obiecte.

Jocuri didactice

„În camera mea”

„Merg la grădiniţă”

----------------

Aprecierea ordinii unor

lăţimii, înălţimii

obiectelor, dar şi cu

etaloane standardizate.

Jocuri didactice

„Casa uriaşului şi casa

piticului”

„Copacii din grădina

bunicului”


individual

„Clasa mea”

Măsurarea cu etaloane

nestandardizate sau

standardizate a greutăţii

obiectelor.

Înţelegerea conservării

masei.

Jocuri didactice

„La aprozar”

„Mai mult sau mai puţin?”

Aprecierea ordinii

- timpul

- valoarea

obiectelor -

banii

---------------

------------------

Aprecierea ordinii unor

evenimente date (2-3).

Jocuri didactice

„Ce fac mai întâi?”

„Cât durează?”

(aprecierea duratei

acţiunii).

-----------------

NOTĂ: Situaţii

problematice simple, ca

o poveste.

evenimente (4-5) şi a

duratei lor, ora fixă.

Jocuri didactice

„Când se întâmplă”

„Când faci?”

-----------------

NOTĂ: Etaloane

nestandardizate

evenimentelor prin

utilizarea ceasului

calendarului, momentelor

zilei.

Jocuri didactice

„Ce s-a întâmplat mai

întâi?”

„O zi la grădiniţă?”

Măsurarea valorii

obiectelor cu ajutorul

banilor.

Jocuri didactice

„La magazin”

„La bancă”

NOTĂ: Utilizarea

cântarului, a metrului

centimetrului, balanţei şi

a banilor.

V. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE REZOLVARE DE PROBLEME

PRIN ACHIZIŢIA DE STRATEGII ADECVATE

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1. Să compună probleme simple, implicând adunarea/scăderea în limitele 1-10

2. Să utilizeze diferite strategii pentru a rezolva o problemă dată

CONŢINUT

ESENŢIAL



1. Noţiunea de

„problemă”.

Formarea

raţionamentului

ipotetico-

deductiv prin

rezolvarea

problemelor după

imagini.

Compunerea de

probleme.

------------ ---------------

Iniţiere în operaţii

simple de adunare şi

scădere în rezolvarea

problemelor,

sprijinindu-se pe baza

datelor exprimate de o

imagine (probleme

ilustrate în limitele 1-

10) şi utilizarea

simbolurilor aritmetice.

Jocuri didactice

„Capra cu trei iezi”

„Trenul“

„Şerveţele colorate

Rezolvarea de

probleme simple de calcul

după exerciţii de

manipulare date, imagini,

desene, joc de rol in

limitele de 1-10, utilizând

în scris simbolurile

aritmetice.

Compunerea de

probleme simple prin

adăugarea/excluderea a 1-

2 obiecte.

Jocuri didactice

„Răţuştele pe lac”

pentru masă”

„Grădina cu flori”

NOTĂ: Se lucrează

numai cu un element.

Nu se reprezintă grafic

conţinutul problemei.

„Copacul”

„Albă ca Zăpada şi cei 7

pitici”

„În grădina de legume”

metoda grafică perceptivă

NOTĂ: Se lucrează şi cu

două elemente. Se poate

reprezenta grafic

conţinutul problemei.

Compunerea de

probleme se face pe

baza manipulării de

obiecte, imagini, nu oral.

activitati matematice gradinita

Documents

Transcript of activitati matematice gradinita