Ideal-nonidealFilosofia unei distincfii in teoria drept[,tii

EUGEN HUZUM

INSTITUTUL EUROPEAN2016

Cuprins

Cuvflnt inainte / 9

Despre concep{ia lui Rawls cu privire la distinc{ia ideal-nonideal / 29

Despre conceptualizilrile post-rawlsiene ale distincfiei / 181

O distinc{ie ilegitimi? Despre ideea c[ ,,nu exist[ ata cevaprecum teoria idea,lil" I 203

Cuvflnt de incheiere I 209

Referinfe bibliografice I 215

Indice de autori I 241

Indice de concepte I 247

Abstract / 255

R6sum6 / 257

Despre concep{ia lui Rawls cu privirela distincfia ideal-nonideal

Unul dintre primele lucruri pe care le evidenliazd Rawlsin A Theory of Justice - qi, in acelagi timp, unul dintre primelelucruri pe care le ,,uitd" sau cdrora nu le acord[ aten{ie, dinpdcate, mai ales pentru calitatea dezbaterii academice, foaftemulli critici ai sdi - este faptul ci teoria sa, celebra teorie a

drept6lii ca echitate, este limitatd intr-un dublu sens. Primalimitare consti in aceea cI ea este interesatd doar de structura debazd a unei societili, i.e., doar de acele institulii care, precumconstitulia, sistemul de proprietate sau sistemul economic,,,distribuie" drepturile qi datoriile fundamentale qi determin5diviziunea avantajelor sociale. A doua limitare, care ne inte-reseazd, in primul r6nd aici, rezidd in faptul cd teoria dreptdlii caechitate este, in cea mai mare parte, o teorie idealdl'2. Investi-

: John Rawls, O teorie a dreptdlii (Editura Universitdlii ,,AlexandruIoan Cvza",IaSi, 2012), p. 30. Cf. John Rawls, A Theory of Justice.

- Revised Edition (Belknap Press, Cambridge, 1999), pp. 7-8.- Pentru un exemplu paradigmatic de critic care ignord prima limitare

a teoriei rawlsiene vezi, spre exemplu, Raymond Geuss, Philosophyand Real Politics (Princeton University Press, Princeton, 2009), p. 8

;i urm. Doud lucrdri reprezentative pentru ignorarea celei de a doualimitlri a teoriei lui Rawls sunt Glen Neu'ey, ,,Two Dogmas ofLiberalism", in European Journal of Political Theory 9 (2010), pp.

29

IDEAL-NONIDEAL

gatiile qi incursiunile sale in problematica teoriei nonideale a

drept6fii, ne-a atras atenfia Rawls, sunt extrem de sumare qi frag-mentare, limit6ndu-se la discutarea, gi aceasta ,,contaminat6" de

anumite asumplii ideale (precum existen{a statului de drept), a

problemei nesupunerii civice qi a obiec{iei de conqtiinld3.Faptul cd este o teorie ,,ideald" nu este doar unul dintre

primele, ci qi unul dintre cele mai importante, daci nu chiar celmai important lucru pe care ni-l spune Rawls despre teoria sa.

inlelegerea caracterului sbu ideal are, in orice caz, un rol funda-mental pentru interpretarea adecvatl a dreptS{ii ca echitate,pentru inlelegerea corectS a ceea ce susline qi a ceea ce nususline ea, pentru priceperea specificului argumentelor qi tezelorsale sau pentru explicarea anumitor omisiuni care o caracte-rizeazd. La fel de important, inlelegerea caracterului s6u idealeste cruciald, dupi cum am sugerat qi in cuvAntul inainte, pentru

449-465 Ei Enzo Rossi, ,,Justice, Legitimacy and Qrlormative)Authority lbr Political Realists", in Critical Review of InternationalSociul ond Political Philosophy 15,2 (2012), pp. 149-164. Pentru oanalizh clin accast[ perspectivd a lui Geuss, Newey sau Rossi, vezil,)rrgcn Iltrzum, ln afara eticii? Filosofia politicit qi principiilet t t t t rt r I c ( l,lcl itura I nstitutul European, Iagi, 20 I 6), pp. 38-49.

' l{awls, () tcoria, p.317. Cf. Rawls, A Theory, p. 309. Prin ,,obiec{iedc con;;tiin{ir", I{awls se referd la refuzul (nonviolent al) unui individtlc a rcspecta o dispozilie legald sau un ordin administrativ mai multsau nrtri pu{in direct din ra{iuni personale de congtiin}d. Prin contrast,nesupunerea civic[ este (re)definitd de Rawls drept refuzul (non-violent) public de a respecta legea, in baza apelului la convingerilemajoriti{ii sau Ia o concep{ie comund a dreptAii, cu scopul de a

aduce o schimbare la nivelul legilor sau politicilor unui guvem.Rawls recunoagte, desigur, c6, in situat'ile reale, nu exist6 o diferenldtrangantd intre obiec{ia de congtiinld qi nesupunerea civic6 (Rawls, Oteorie, pp. 326-333. Cf. Rawls, A Theoty, pp. 3 19 -326).

30

Despre conceplia lui Rawls cu privire la distinclia ideal-nonideal

cvitarea anumitor erori de argumentare impotriva ei (sau/qiirnpotriva celorlalte teorii de acelaqi tip din filosofia politicd).Afirma{iile qi argumentele unei teorii ideale nu pot fi respinse inrnod legitim - aga cum, din nefericire qi, cel putin pentru mine,surprinzdtor, incearcl de destule ori chiar gi unii filosofi politicisau politologi experimentalia - in baza unor argumente sau

obieclii care ignord caracterul ei ideal, la fel cum afirmaliile Eirurgumentele unei teorii nonideale nu pot fi respinse in baza unorrurgumente sau obiec{ii care ignord specificul ei nonideal.(laracterul ideal nu implic6, altfel spus, doar o limitare pentrutooriile de acest tip, ci qi o limitare a argumentelor qi a tipurilorde argumente ce pot fi aduse pentru a respinge suslinerile 1or.

Aqa cum vom vedea imediat, teoriile ideale qi teoriile nonidealelidicd intrebdri, au obiective sau se bazeazd, pe asump{ii gi

nretode diferite in teoretizarea drept6lii. Ele trebuie interpretate,tnalizate gi evaluate, drept urnare, in baza unor ra{iuni,standarde sau criterii diferite.

Rawls a incercat in trei rdnduri, in A Theory of Justice,s[ explice gi si justifice in mod sintetic caracterul ideal alteoriei dreptdlii pe care a suslinut-o, diferen{ele intre teoria sa qi

teoriile nonideale qi, in general, vizilunea sa despre distincliaicleal-nonideal in teoretizarea dreptelii. in prima incercare,cxplicalia oferitd consti in evidenlierea faptului cd dreptatea cacchitate are in vedere ,,in special principiile dreptSlii ce guver-neazd. o societate bine ordonat[, o societate in care se presupunecd fiecare actioneazd drept qi participd, la sustinerea instituliilortlrepte. Degi Hume remarca faptul cd dreptatea poate fi o virtute1;recautd qi suspicioasS, ne putem intreba totugi cum ar ardta osocietate perfect justd. Astfel, voi considera in special teoria

'| Yezi supra, n. 2.

31

IDEAL-NONIDEAL

conformlrii stricte (strict compliance theory) .... opusd teorieiconformirii parliale Qtartial compliance theory). Cea din urmistudiazl principiile abordirii nedreptSlii qi cuprinde temeprecum teoria aplicdrii pedepselor (theory of punishment), teoriaconllictului legitim (just war theory), sau justificarea diverselormetode de contracarare a unui regim nedrept (de la nesupunerea

civicl qi obieclia moralS p6n[ la rezisten]a militantd sau

revolulie). Tot aici sunt incluse qi dificultIlile asociate ideii de

dreptate compensatorie sau cele legate de evaluarea nedrep-tdtilor institulionale. Este limpede c5 problemele teoriei con-formirii pa4iale sunt urgente qi imperative, dat fiind cd leintilnim frecvent in viala de zi cu zi. Pornesc insi de la teoriaideali intrucdt ea oferd singura bazd pentru abordarea sistematicda acestor probleme importante (de exemplu, analiza nesupuneriicivice depinde de disculia teoriei ideale). in general, voi asumacel pulin cd o inlelegere mai profund[ nu este posibilS altfel 9i cdnatura sau obiectivele unei societdli perfect juste reprezinti oparte fundamentalS a teoriei dreptltii"s.

In a doua incercare, Rawls explici distinclia teorieideali-teorie nonideald in urmdtorii termeni: ,,Ideea intuitivleste aceea de a impdrli teoria drept6lii in doud. Prima parte, ceaideald, asumi conformarea strict[ gi elaboreazS principiile carecaracterizeazd o societate bine ordonati in circumstanlefavorabile. in continuare, aceastd parte dezvolti conceplia uneistructuri de bazd perfect drepte, precum qi cea referitoare ladrepturile qi obligaliile persoanelor constr6nse de limitdrile fixe,specifice viefii umane. Cea de a doua parte, teoria non-ideal6,este elaboratd abia dupd ce a fost aleasd o anumitd conceplieidealS a dreptl{ii; doar atunci participan}ii se pot intreba ce

s Rawls, O teorie, p. 30. Cf. Rawls, A Theory,pp. 7-8.

32

Despre concep{ia lui Rawls cu privire la distinclia ideal-nonideal

principii sd adopte in condilii mai pulin fericite. (...) [A]ceastdparte a teoriei are la rdndul sdu doud subdiviziuni. Una cuprindeprincipiile ce guverrreazd ajustdrlle la limitdrile naturale qi

contingen{ele istorice, iar cealaltd cuprinde principiile de

contracarare a nedreptdlii. (...) Inleleg6nd teoria dreptF\ii caintreg, partea idealS prezintd, o conceplie a unei societdli dreptepe care trebuie sd o realizlm dacd putem. Institutiile existentesunt judecate in lumina acestei concep{ii qi declarate nedrepte

dacd se depbrteazdde ideal frrd a aveamotive suficiente"6.In sfdrqit, in a treia incercare, Rawls precizeazd caracte-

rul ideal al teoriei sale explic6nd cS,,persoanele aflate in poziliaoriginard asuml cd principiile pe care le vor admite, oricare ar fiacestea, trmeazd. a fi respectate cu strictele de toatd lumea.Astfel, principiile dreptdtii care rezttltd sunt cele care definesc osocietate perfect dreaptd (in condilii favorabile). Cu asumpliaconformdrii stricte, ajungem 1a o anumiti conceplie idealS.Atunci c6nd ne intrebim daci qi in ce circumstanle pot fitolerate schemele nedrepte, ne confruntdm cu un alt tip de

problemd: trebuie sd determindm modul in care se aplicdaceastd conceplie ideald a dreptdlii (dacd se aplicd) la cazurile incare avem de-a face cu nedreptatea (cantri in care nu trebuiedoar sE ajust[m limitdrile naturale). Discu{ia acestor problemeaparline segmentului conformdrii pa(iale din teoria nonideal5 gi

include, aldturi de alte chestiuni, teoria aplicdrii pedepselor gi adreptilii compensatorii, teoria conflictului legitim qi a obieclieide conqtiin![, teoria nesupunerii civice qi a rezisten{ei militante.Deqi acestea reprezintd probleme centrale ale viefii politice,

6 Rawls, O teorie, p. 230. Cf. Rawls, A Theory. p. 216.

JJ

IDEAL-NONIDEAL

conceplia dreptdlii ca echitate nu se aplicl in mod directacestora"T.

7 Rawls, O teorie, p.311 . Cf. Rawls, A Theory, p. 309. Cu scuzele derigoare pentru cei care nu aveau nevoie de aceastl explicalie,menlionez cd Rawls a fost un constructivist. Mai exact, in opinia sa,

principiile corecte ale dreptSlii sunt principiile asupra cdrora arcidea de acord orice persoane libere, ra{ionale qi auto-interesate cares-ar afla intr-o situalie ipoteticd pe care o numeste ,,pozilie origi-nar6", qi anume aceea de a decide in avans, in condilii stricte deimparfialitate qi echitate a negocierii, principiile fundamentale de

orgwizare a societdlii in care ar urna si trdiasc5. Pentru a asiguraimparlialitatea qi echitatea negocierii, Rawls ne cere sd ne imagindmcd participanlii in pozilia originard stabilesc aceste principii dinspatele unui ,,v5l al ignoran{ei" (fird sd-qi cunoascd statutul socialsau clasa socialS din care vor face parte in viitoarea societate,talentele, abilitd,tile sau inteligenla de care vor dispune, concepliiledespre bine pe care le vor imp6rt5gi sau inclina{iile psihologicespeciale care ii vor caracteriza). Potrivit ultimului cuv6nt al luiRawls in aceasti chestiune, principiile care rezultd in poziliaoriginar[ sunt, reamintesc, urmltoarele: 1) fiecare persoand are undrept egal la cel mai extins sistem total de libert61i de bazd egalecompatibil cu un sistem de libert6li similar pentru toli (principiullibertSlilor egale); qi 2) inegalitdlile sociale qi economice suntstructurate astfel inc6t sunt atat (a) ataqate func{iilor gi poziliilordeschise tuturor in condiliile unei egalitd! de oportunitSli echitabile(principiul egalit[fii echitabile a oporfunitSlilor), c6t 9i b) in cel maimare beneficiu al celor mai pu{in avantajali membri ai societlfii(principiul diferenlei). Vezi Rawls, O teorie, p. 277 (Cf. Rawls, ITheory, p. 266) sau John Rawls, Justice as Fairness: A Restatement(Belknap Press, Cambridge, 2001), pp. 42-43. Pentru o scurtl pre-zerfiarc inhoductivd a teoriei rawlsiene, vezi, spre exemplu, studiulmeu ,,Dreptatea socia16", in Concepte qi teorii social-politice,(coord.) Eugen Huzum (Editura Institutul European, Iagi, 2011), pp.

34