Broadhurst Investment Primăria riscă să ia un avansului ar...
16
Majorarea avansului la salariul liaisonalului din învăţămînt poate fi „o slrategie de liniştire a spiritelor” Broadhurst Investment ar putea prelua conducerea la Textile-încălţăminte Primăria riscă să ia un "tun" de 2,7 miliarde delei 1 f''''~Z 'CoDiio3Terifnpriniantesifaxuri] C anon * înrateşi leasing. / CopiatorulA3NP6216 ' v cu avans de numai 5 4 0 DM+TVA! Str. I.C. Bratianu 16, Tel/fax:191486 î h^p a g i rid^l 3 • Burse • Piaţa mobiliară ; > Cursuri pe piaţa [http://www.dntcj. ro/adevarul ANUL IX NR. 2453 ISSN 1220-3203 z ia r in d e p e n d e n t valu la,a M flB Ţ I, - — * R3te am ale 316 8 DECEMBRIE 1998 16 PAGINI 1.000 LEI dobînzilor Eschiva ca argument p o litic VALER CHIOREANU iderii partidelor ce alcătuiesc coaliţia majoritară şi preşedintele Constantinescu sînt solidar responsabili de situaţia grea în care se află în acest moment ţara. Câ aşa gîndesc inclusiv, cetăţenii României o demonstrează, printre altele, rezultatele sondajelor de opinie, în care popularitatea partidelor aflate la putere după 1996 şi aceea a preşedintelui Constantinescu au cunoscut o degradare continuă, corespunzătoare gradului de sărăcie care a cuprins de la un capăt Ia altul ţara. Aflîndu-se în această situaţie deloc îmbucurătoare, responsabilii politici amintiţi au încercat sâ ofere tot felul de explicaţii, unele de-a dreptul hilare; Preşedintele Constantinescu, de exemplu, a crezut de cuviinţă să ne transmită că, în fond, el a fost votat doar de 28 Ia sută dintre cetăţeni şi nu înţelege de ce românii îi cer socoteală pentru ceea ce şe întîmplâ în ţară. Din afirmaţiile preşedintelui trebuie să înţelegem că nu‘se simte responsabil decît pentru necazurile celor 28 la sută dintre românii care l-au votat, restul de 25 la sută urmînd să ceară socoteală lui Petre Roman şi Frunda Gyorgy, de la care i-a împrumutat în turul al doilea al alegerilor? Sau că, avînd în spate o susţinere publică imitată, n-a beneficiat de sprijinul ţării în acţiunile pe care a dorit sâ le întreprindă? Adevărul nu se află în eventualele răspunsuri la întrebările de mai sus. Practic, Emil Constantinescu a avut (şi are) îndeajuns de multă influenţă îneît să-şi impună voinţa Parlamentului şi Guvernului. Sâ ne amintim cu cîtă greutate a acceptat înlocuirea lui Victor Ciorbea din funcţia de prim-ministru, în condiţiile în care era limpede pentru toată lumea că fostul lider sindical nu putea schimba situaţia ţării, sau încăpăţînarea de a-l menţine şi a-i spori atribuţiile lui Sorin Dimitriu, în ciuda incapacităţii dovedite a acestuia de a gestiona procesul de restructurare şi privatizare economică la carc se angajase. ‘ s Foarte interesant este că aceeaşi explicaţie i-a trecut prin minte şi liderului PD, Petre Roman. Aflîndu-se, nudemult, în faţa tinerilor democraţi, Petre Roman s-a avîntat în afirmaţii care îl apropie de Emil Constantinescu. EI a declarat nici mai mult, nici mai puţin câ reforma ar fi fost realizată pînă în clipa de faţă, în liniile ei generale, dacă formaţiunea politică pe care o conduce ar fi primit în toamna anului 1996 destule voturi pentru a fi liderii coaliţiei guvernamentale. Şi că îşi bazează afirmaţiile pe activitatea miniştrilor PD şi a filialelor partidului care, deşi situaţia a fost dificilă, au ştiut ce au de făcut, nşelâtoare afirmaţii. La prima vedere, măcar o parte . a lor par adevărate - cele care se referă la măsurile de restructurare a unor regii autonome. Problema este insă câ măsurile iniţiate de cei doi miniştri PD nu au schimbat radical situaţia din unităţile în cauză. Au fost daţi afară cîteva mii de_salariaţi, dar românii continuă sâ călătorească la fel de prost sau mai prost - decît înainte şi să plătească preţuri majorate la diverse " servicii restructurate. Dar, dincolo de realitatea aceasta crudă, tabloul optimist schiţat de Petre Roman dă bine la un electorat înnebunit de sărăcie, mai ales dacă el (tabloul) este însoţit de propuneri de legi vizînd protecţia socială, inclusiv a salariaţilor pe care miniştrii PD i-au trimis recent în şomaj. 1 n timp cg RomTelecom Cluj face bilanţul de sfârsit de an Lămurirea situaţiei RomTelecom este amînată pentru un timp, din cauza demisiei directorului executiv al OTE şi a întîrzierii contractării unui împrumut de către firma greacă pentm achitarea sumei de 675 milioane dolari pentru cele 35 de procente cumpărate. După declaraţiile conducerii RomTelecom Cluj, se aşteaptă perfectarea alcătuirii Consiliului de Administraţie (care va fi format din şapte persoane, patru străini şi trei români) pentm a se vedea cum vor evolua preţurile la convorbirile telefonice. De acum înainte, preţul va fi modificat nu numai după rata inflaţiei, rata leului pe piaţa valutară, ci şi după dorinţa proprietarului pachetului majoritar, adică OTE, RomTelecom va păstra, pînă în . 2003, monopolul pieţei de telecomunicaţii din România. Din 12 noiembrie, statul român a semnat un contract prin care compania grecească OTE a cumpărat 35 procente din acţiunile RomTelecom, pentru care trebuie să plătească 675 milioane dolari. Pentru achitarea acţiunilor RomŢelecom, OTE urma să contracteze miercurea trecută, 2 decembrie, un împrumut pe termen scurt, însumînd 590 milioane dolari, de la mai multe bănci elene şi străine. Contractarea împrumutului a fost amînată din cauza demisiei directorului executiv ai OTE, Georgios Chiyssoulouris. Reacţia conducerii Ministerului Comunicaţiilor nu s-a lăsat aşteptată. Ieri, ministrul Sorin Pantiş a afirmat câ obţinerea cît mai rapidă a autorizaţiei Consiliului Concurenţei privind transferul în proprietate privată a acţiunilor depinde dc intrarea cît mai curînd în obligaţii a noii conduceri a OTE. Aceasta va ■ Andreea MARCU continuare în pagina a 6-a Banca Transilvania aste dispusa sâ renunţe la sediu, cu condiţia returnârii a 7,1 miliarde investite • Primăria are pretenţia să i se plătească, pentru teren şi clădiri, încă 3,343 miliarde lei • j Neînţelegerea iscată între Banca bunuri ale statului au fost Transilvania şi Primăria Cluj- Napoca, din cauza imobilului din B-dul Eroilor nr.36, poate duce la rezilierea contractului de vînzare- cumpărare între cele două părţi. Această polemică a pornit de ia constatările Curţii de Conturi în urma controlului efectuat la -Primărie, pe anul bugetar 1997. în procesul-verbal al controlului se menţionează câ „veniturile din valorificarea unor prejudiciate în anul 1997 cu suma de 943,188 de milioane de Iei prin vînzarea la o valoare mai mică decît cea reală Şi legală a imobilului din B-dul Eroilor nr. ‘ 36“. La această sumă s-au mai calculat şi majorări de întîrziere, pe perioada 15.01 '97-31.10.'98, în valoare de 1,444 miliarde de lei. Problema care râmîne neclarificată este terenul aferent care în opinia verificatorilor nu a fost inclus în preţul de vînzare. Pentru a ieşi din impas, Executivul a găsit o soluţie - o hotărîre a CL în care se concesionează prin încredinţare directă suprafaţa de 965 de mp pe baza unei HCL, la un preţ de un milion de lei pe mp. Referitor la această neînţelegere dintre Primărie şi bancă, conducerea Băncii Transilvania a Luminiţa PURDEA continuare îri pagina a 6-a ^ ®kazan£mtyizi u negsi|la|ş Firma Polus va construi în Cluj-Napoca un mare centru comercial si de distracţii Cu o întîrziere de opt ani, marile, companii de dezvoltare urbanistică bat la poiţile României, constatînd cu nedumerire că oferta lor nu poate depăşi birocraţia şi prejudecăţile cu care sînt priviţi străinii care vor să investească. Primăvara trecută, cînd preşedinţii a două dintre cele mai puternice firme de investiţii imobiliare din America de Nord vizitau Clujul, ei nu-şi puteau explica de ce o ţară atît de săracă în construcţii modeme refuză banii celor care ar dori şi pot să le ridice. De peste doi ani, Peter Munk si Cluj, explicîndu-le că au de gînd să investească peste 1 miliard de dolari în construcţii. Anii au trecut fară ca vreun proiect să demareze în România, răstimp în care aceste două firme au construit în Budapesta cel mai modem centru bancar din Europa Centrală, în acelaşi oraş au început lucrările la cel mai mare centru comercial din Europa şi au cheltuit cîteva sute de milioane de dolari în investiţii de mai mică anvergură în Ungaria şi Slovacia. Confruntat cu ostilitatea Primăriei clujene faţă de un proiect Demian Sandor, preşedinţii ' de investiţie în regiune şi de marilor companii Trizec Hahn şi imobilismul autorităţilor centrale, Polus, discută cu autorităţile grupul Polus. partener strategic al statului român, inclusiv cu cele djj^T rizec HSmşsi-fl amînat planurile 8I1LIOTECA de investiţii, avertizînd că intenţia de a intra în România râmîne fermă, cu condiţia să i se ofere condiţiile sâ o facă în cel mult un an şi jumătate. “Decizia firmei privind investiţiile este legată de disponibilitatea politică a autorităţilor şi de atmosfera din zonă. Problemele întîlnite îri România nu lipsesc nici în alte ţări central şi est-europene, ele provin din instabilitatea Rusiei, dar par mai accentuate; în ţara1 dumneavoastră”, declară Muszbek Mihaly, directorul operativ al Caius CHIOREAN continuare în pagina a 12-a PDSR şi PRM vor reveni Ia lucrările Parlamentului PDSR şl PRM vor reveni, luni, în Parlament, far PUNR va lua o decizie privind încetarea grevei parlamentare abia după ce vor ti elaborate rapoartele finale ale: celor trei comisii care vor fi constituita pentru - elaborarea unei agende a priorităţilor legislative, a unul cod al relaţiilor între majoritate şi opoziţie şl pentru a stabili modalităţile de reluare a dezbaterilor la moţiunea “Statul de drept”. Liderul PDSR, Ion Iliescu, a declarat, după întîlnireaf dintre liderii: partidelor de opoziţie şi cei ai majorităţii, destinată deblocării crizei parlamentare, că s-a convenit . ca Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor să analizeze modul în care s-au adoptat, în timpul protestului parlamentarilor, 18 legi, în condiţiile în care nu a existat cvorum. Preşedintele PRM, Comeliu Vădim Tudor, a afirmat că parlamentarii partidului vor reveni în Parlament, tntrucît "interesul general o cere”, dar şi pentru a sprijini moţiunea de cenzură pe care o va introduce opoziţia. Liderul PRM a cerut ca preşedintele Emil Constantinescu sâ prezfnte în faţa Parlamentului şi a ţârii un raport despre starea naţiunii. El a mai cerut demisia Cabinetului: Vasile şi formarea unui -Guvern de tehnicieni care sâ organizeze .alegerile anticipate. CPtUTB
Transcript of Broadhurst Investment Primăria riscă să ia un avansului ar...
Majorarea avansului la salariul liaisonaluluidinînvăţămînt poate fi „o slrategie de liniştireaspiritelor”
B ro ad h u rs t In v e s tm e n t a r p u tea p re lu a
con ducerea la T e x tile -în c ă lţă m in te
Primăria riscă să ia un "tun"de 2,7 miliarde delei
1
f''''~Z'CoDiio3Terifnpriniante si faxuri]
C a n o n* în rate şi leasing.
/ CopiatorulA3NP6216 ' v cu avans de numai
540 DM+TVA!
Str. I.C. Bratianu 16, Tel/fax:191486
î h^p a g i rid^l 3
• Burse• Piaţa mobiliară
; > Cursuri pe piaţa
[http://www. dntcj. ro/adevarulANUL IX NR. 2453 ISSN 1220-3203
z ia r in d e p e n d e n t valula,aM f l B Ţ I , - — * R 3 t e a m a l e 316
8 DECEMBRIE 1998 16 PAGINI 1 .00 0 LEI
dobînzilor
E s c h iv a c a a r g u m e n t p o l i t i c
VALER CHIOREANU
iderii partidelor ce alcătuiesc coaliţia majoritară şi preşedintele Constantinescu sînt solidar responsabili de situaţia grea în care se află în
acest moment ţara. Câ aşa gîndesc inclusiv, cetăţenii României o demonstrează, printre altele, rezultatele sondajelor de opinie, în care popularitatea partidelor aflate la putere după 1996 şi aceea a preşedintelui Constantinescu au cunoscut o degradare continuă, corespunzătoare gradului de sărăcie care a cuprins de la un capăt Ia altul ţara. Aflîndu-se în această situaţie deloc îmbucurătoare, responsabilii politici amintiţi au încercat sâ ofere tot felul de explicaţii, unele de-a dreptul hilare; Preşedintele Constantinescu, de exemplu, a crezut de cuviinţă să ne transmită că, în fond, el a fost votat doar de 28 Ia sută dintre cetăţeni şi nu înţelege de ce românii îi cer socoteală pentru ceea ce şe întîmplâ în ţară. D in afirm aţiile preşedintelui trebuie să înţelegem că nu ‘se simte responsabil decît pentru necazurile celor 28 la sută dintre românii care l-au votat, restul de 25 la sută urmînd să ceară socoteală lui Petre Roman şi Frunda Gyorgy, de la care i-a împrumutat în turul al doilea al alegerilor? Sau că, avînd în spate o susţinere publică imitată, n-a beneficiat de sprijinul ţării în acţiunile
pe care a dorit sâ le întreprindă? Adevărul nu se află în eventualele răspunsuri la întrebările de mai sus. Practic, Emil Constantinescu a avut (şi are) îndeajuns de multă influenţă îneît să-şi impună voinţa Parlamentului şi Guvernului. Sâ ne amintim cu cîtă greutate a acceptat înlocuirea lui Victor Ciorbea din funcţia de prim-ministru, în condiţiile în care era limpede pentru toată lumea că fostul lider sindical nu putea schimba situaţia ţării, sau încăpăţînarea de a-l menţine şi a-i spori atribuţiile lui Sorin Dimitriu, în ciuda incapacităţii dovedite a acestuia de a gestiona procesul de restructurare şi privatizare economică la carc se angajase. ‘ s
Foarte interesant este că aceeaşi explicaţie i-a trecut prin minte şi liderului PD, Petre Roman. Aflîndu-se, nu de mult, în faţa tinerilor democraţi, Petre Roman s-a avîntat în afirmaţii care îl apropie de Emil Constantinescu. EI a declarat nici mai mult, nici mai puţin câ reforma ar fi fost realizată pînă în clipa de faţă, în liniile ei generale, dacă formaţiunea politică pe care o conduce ar fi primit în toamna anului 1996 destule voturi pentru a fi liderii coaliţiei guvernamentale. Şi că îşi bazează afirmaţiile pe activitatea miniştrilor PD şi a filialelor partidului care, deşi situaţia a fost dificilă, au ştiut ce au de făcut, nşelâtoare afirmaţii. La prima vedere, măcar o parte .
a lor par adevărate - cele care se referă la măsurile de restructurare a unor regii autonome. Problema este insă câ măsurile iniţiate de cei doi miniştri PD nu au schimbat radical situaţia din unităţile în cauză. Au fost daţi afară cîteva mii de_salariaţi, dar românii continuă sâ călătorească la fel de prost sau mai prost - decît înainte şi să plătească preţuri majorate la diverse " servicii restructurate. Dar, dincolo de realitatea aceasta crudă, tabloul optimist schiţat de Petre Roman dă bine la un electorat înnebunit de sărăcie, mai ales dacă el (tabloul) este însoţit de propuneri de legi vizînd protecţia socială, inclusiv a salariaţilor pe care miniştrii PD i-au trimis recent în şomaj.
1 n tim p cg
R om T e lecom C lu j fa c e b ilanţu l de sfârsit de an
Lămurirea situaţiei RomTelecom este amînată pentru un timp, din cauza dem isiei directorului executiv al OTE ş i a întîrzierii contractării unui împrumut de către firma greacă pentm achitarea sumei de 675 milioane dolari pentru cele 35 de procente cumpărate. După declaraţiile conducerii RomTelecom Cluj, se aşteaptă perfectarea alcătu irii Consiliului de Administraţie (care va fi format din şapte persoane, patru străini ş i trei români) pentm a se vedea cum vor evolua preţurile la convorbirile telefonice. De acum înainte, preţul va fi modificat nu numai după rata inflaţiei, rata leului pe piaţa valutară, ci ş i după dorinţa proprietarului pachetului majoritar, adică OTE,
RomTelecom va păstra, pînă în . 2003, m onopolul pieţei de telecomunicaţii din România. Din 12 noiembrie, statul român a semnat un contract prin care com pania grecească OTE a cumpărat 35 procente din acţiunile RomTelecom, pentru care trebuie
să plătească 675 milioane dolari. Pentru achitarea acţiun ilo r RomŢelecom, OTE urm a să contracteze miercurea trecută, 2 decembrie, un îm prum ut pe term en scurt, însum înd 590 milioane dolari, de la mai multe bănci elene şi străine. Contractarea
împrumutului a fost amînată din cauza dem isiei d irec to ru lu i executiv ai OTE, G eorgios Chiyssoulouris.
Reacţia conducerii Ministerului C om unicaţiilor nu s-a lăsat aşteptată. Ieri, ministrul Sorin Pantiş a afirmat câ obţinerea cît
mai rap idă a autorizaţiei Consiliului Concurenţei privind transferul în proprietate privată a acţiunilor depinde dc intrarea cît mai curînd în obligaţii a noii conduceri a OTE. Aceasta va ■ Andreea MARCU
continuare în pagina a 6-a
Banca Transilvania aste dispusa sâ renunţe la sediu, cu condiţia returnârii a 7,1 miliarde investite• Primăria are pretenţia să i se plătească, pentru teren şi clădiri,
încă 3,343 miliarde lei • j
Neînţelegerea iscată între Banca bunuri ale statu lu i au fostTransilvania şi Primăria Cluj- Napoca, din cauza imobilului din B-dul Eroilor nr.36, poate duce la rezilierea contractului de vînzare- cumpărare între cele două părţi. Această polemică a pornit de ia constatările Curţii de Conturi în urma controlului efectuat la -Primărie, pe anul bugetar 1997.
în procesul-verbal al controlului se menţionează câ „veniturile din valorificarea unor
prejudiciate în anul 1997 cu suma de 943,188 de milioane de Iei prin vînzarea la o valoare mai mică decît cea reală Şi legală a imobilului din B-dul Eroilor nr.
‘ 36“. La această sumă s-au mai calculat şi majorări de întîrziere, pe perioada 15.01 '97-31.10.'98, în valoare de 1,444 miliarde de lei. Problema care râm îne neclarificată este terenul aferent care în opinia verificatorilor nu a
fost inclus în preţul de vînzare. Pentru a ieşi din impas, Executivul a găsit o soluţie - o hotărîre a CL în care se concesionează prin încredinţare directă suprafaţa de 965 de mp pe baza unei HCL, la un preţ de un milion de lei pe mp.
Referitor la această neînţelegere dintre Prim ărie şi bancă, conducerea Băncii Transilvania a
Luminiţa PURDEAcontinuare îr i pagina a 6-a
^ ®kazan£mtyizi u negsi|la |ş
Firma Polus va constru i în C luj-Napoca un mare centru com ercia l s i de d is tra c ţii
Cu o întîrziere de opt ani, marile, companii de dezvoltare urbanistică bat la poiţile României, constatînd cu nedumerire că oferta lor nu poate depăşi b irocraţia şi prejudecăţile cu care sînt priviţi străinii care vor să investească.
P rim ăvara trecută, cînd preşedinţii a două dintre cele mai puternice firme de investiţii imobiliare din America de Nord vizitau Clujul, ei nu-şi puteau explica de ce o ţară atît de săracă în construcţii modeme refuză banii celor care ar dori şi pot să le ridice. De peste doi ani, Peter Munk si
Cluj, explicîndu-le că au de gînd să investească peste 1 miliard de dolari în construcţii. Anii au trecut fară ca vreun proiect să demareze în România, răstimp în care aceste două firme au constru it în Budapesta cel mai modem centru bancar din Europa Centrală, în acelaşi oraş au început lucrările la cel mai mare centru comercial din Europa şi au cheltuit cîteva sute de milioane de dolari în investiţii de mai mică anvergură în Ungaria şi Slovacia.
Confruntat cu ostilita tea Primăriei clujene faţă de un proiect
Dem ian Sandor, p reşedinţii ' de investiţie în regiune şi de marilor companii Trizec Hahn şi imobilismul autorităţilor centrale, Polus, discută cu autorităţile grupul Polus. partener strategic al statului român, inclusiv cu cele d jj^T rizec HSmşsi-fl amînat planurile
8I1LIOTECA
de investiţii, avertizînd că intenţia de a intra în România râmîne fermă, cu condiţia să i se ofere condiţiile sâ o facă în cel mult un an şi jumătate.
“D ecizia firm ei p riv ind investiţiile este legată de d ispon ib ilita tea p o litică a autorităţilor şi de atmosfera din zonă. Problem ele în tîln ite îri România nu lipsesc nici în alte ţări central şi est-europene, ele provin din instabilitatea Rusiei, dar par mai ac ce n tu a te ; în ţara1 dumneavoastră”, declară Muszbek Mihaly, directorul operativ al
Caius CHIOREANcontinuare în pagina a 12-a
PDSR şi PRM vor reveni Ia
lucrările ParlamentuluiP D S R ş l P R M v o r reven i,
lun i, în Parlam ent, far PU N R va lu a o d e c iz ie p r iv in d în c e ta re a g re v e iparlam entare ab ia după ce v o r t i e labo ra te rapoarte le f in a le ale: ce lo r tre i co m is ii care v o r fi c on stitu ita pentru - e la b o ra re a une i ag ende a p r io r it ă ţ i lo r le g is la t iv e , a unu l c o d a l re la ţ ii lo r în tre m a jo r it a te ş i o p o z iţ ie ş l pentru a s ta b ili m oda lită ţile de re lua re a d e zb a te rilo r la m oţiunea “ S ta tu l d e d rept” . L id e ru l PD S R , Ion Iliescu , a d e c la r a t , d u p ă în t î ln ir e a f d in tre lid e r ii: p a rt id e lo r de opoz iţie ş i c e i a i m ajorităţii, d e s t in a tă d e b lo c ă r i i c r iz e i p a r la m e n ta r e , c ă s -a c o n v e n it . c a B ir o u l P e rm a n e n t a l C a m e re i D e p u ta ţ i lo r s ă a n a l iz e z e m odu l în care s-au adoptat, în t im p u l p r o t e s t u lu i pa rlam en ta rilo r, 18 leg i, în cond iţ iile în ca re nu a exista t cvo rum . P re şed in te le PRM , C o m e l iu V ă d im T u d o r , a a f irm a t c ă p a r la m e n ta r i i p a r t id u lu i v o r r e v e n i în Parlam ent, tntrucît " in te resu l g e n e ra l o c e r e ” , d a r ş i pen tru a sp rij in i m o ţiunea de c e n z u r ă p e c a r e o va in tro d u ce o p o z iţ ia . L id e ru l PR M a ce ru t c a p reşed in te le E m il C o n s t a n t in e s c u sâ p r e z fn te în fa ţa Pa rlam en tu lu i ş i a ţâ r ii un raport desp re sta rea naţiunii. E l a m a i c e r u t d e m is ia C a b in e t u lu i : V a s i le ş i fo rm a rea u n u i - G u v e rn de tehn ic ien i ca re sâ organ izeze
.a le g e rile an tic ipa te .
CPtUTB
( 7 ) marţi, 8 decembrie 1998 A G E N D AA O T O f i u L . ' gi<a O lta f
• A/.i: C a l e n d a r u l o r t o d o x ' , Cuv. Patapie; SLAp.Sosten, Apolo, Tîhic şi Cezar; C a l e n d a r u l g r e c o - c a t o l i c ' .
Cuv.Patapie (sec. VII); C a l e n d a r u l
r o m a n o - c a t o l i c . + Neprihănita Zămislire; SI Leonard si fer. Constantin.
• Mîine: C a l e n d a r u l o r t o d o x : Zămisli, rea Sf. Fecioare de către S f Ana; Prooro- ciţa Ana ' ^ C a l e n d a r u l g r e c o - c a t o l i c :
Conceperea SfFecioarp Maria de către Sf.Ana (Neprihănita Zămislite); C a l e n
d a r u l r o m a n o - c a t o l i c . Sf. Valeria, fc.m.
l i f e l i c i t ă m p e t o ţ i c e i c a r e , î m p ă r
t ă ş i n d t a i n a B o t e z u l u i , p o a r t ă u n u l d i n
n u m e l e s a c r e , p o m e n i t e m a i s u s .
• PREFECTURA, CONSILIU.JUDEŢEAN: 19-64-16
• PRIMÂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMÂRLA DEJ: 21-17-90• PRIMÂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMÂRIA CÎMPIA TURZIt 36-80-01 PRIMÂRIA HUEDIN: 25-15-48 PRIMÂRIA GHERLA: 24-19-26
•POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:955 şi 43-27-27
• POLIŢIA FEROVIARÂ CLU-NAPOCA: 1349-76
•POLIŢIA DEJ: 21-21-21 •POLliTA TURDA: 31-21-21 POLIŢIA CÎMPIA TURZII 36-82-22
•POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38• POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981 •PROIECŢIA CIVLLÂ: 982GARDA FINANCIARĂ CLUJ:
19-52-23 şi 19-16-70, iat. 158• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCH ŞI
PROTECŢIEI SOCIALE: 979-• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-91.• INTERNAŢIONAL: 971 •INTERURBAN: 991INFORMAŢII: 931
• DERANJAMENTE: 921 ’ORA EXACTĂ: 958
•R.A. TERMOFICARE: 19-8748 •SC MONIENAY SA: 41-51-71 •R.A. APĂ CANAL: 19-63-02 •S.C. •SALPREST" S.A.: 19-55-22• SC PRTVAL: 1743-86• DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: - INTERVENŢII GAZE
928(433424•AEROPORT: 956 •GARA Cluj-NTpoci: 952 AGENŢIA CFR: - internaţional 1340- 09; - intern - 43-20-01;Tnnia- 31-17-62; Dej -21-20-22
CU RSE IN TER N A Ţ IO N A LE din Autogara II:
•Qtij-N.'ţxxa -Budapesta, cu plecare din Quj-Nqpocaînziiclcck: Iuti, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în ziicledc marţi, miercuri, vineri şi sîmbătă Ia ora 11,00. •Cluj-Napoca - Brunat (Gamaiia),
cu plecări m iercuri ora 16,30 şi duminica, ora 6,30 şi înapoiere marţi ora 5 si vineri ora 10.
IN F O R M A Ţ I I Autogara I: 14-24-26 Autogara II:-43-52-78
I.V ltO .M . 2 U H 1 9 9 8 - 2 7 . t l l . m 9
luniC luj Buc Buc Qu i
¥K
12,0020.00
i p r14,10 18,3021.00 -
19,30
marţiTW50------ 11,i m k,30 - 93018,35 19.35 17,05 18,05
T W20,00
miercuri, ioiTilbO ^O 21,00 18.30
~ W
19,30vineri
8,20 10,35 7,00-----p r15,00 16,00 12,20 14,40
19.40- 21.50sîhibătă
“ 530 8,40 15,00 I W16.30 17.30 -
duminică19,40 21,50
P re ţ b ilet: 392.000 le imarţi: Cluj -> Budapesta 12,10-12,20 io i: Budapesta Quj 11,10 -13,25 P re ţ b ilet: 419$ dus-întois
TELEFON: 13-01-16.
f a r m a c i i c u s e n i c i u p e r m a n e n t :
Fannacia "CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4,'telefon 42-65-40.
F a r m a c i i c u s e r v i c i u p r e l u n g i i :
Farmacia "INTERPHARM", str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-96 orar 8-22, Farmacia "CLEMATISFARM", P-ţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.
G a r d a d e n o a p t e : Farmacia nr.2, "IIFDHRA", Str. Gh. Doja nr. 32, telefon 13-00-77, orar 20-8-
POUCUNICA FARA PLATA "FAMILIA SFÎNTĂ"
7-1L decembrie Medicină generală. Dr.M . Suciu -
10,(10-12); dr. S. Loga -11 (14-16); dr. I. Boilă - 7,8,10,11 (10-12); drX.Rasa 7 (15-17); dr. R. Cotării-9 (10-12); dr.
V. Tifaru - 11 (12-14); dr. M.Man - 9 (12-14); Homeopatic. Dr. L. Barbăalbă - 9,11 (10-12); Interne. Dr. F. Ghennan - 7,9 (10-12); dr. Gh. Uza - 7 (13-15); dr. Cs. Szakacs -9(13-15); dr. D. Pirv 7 (15-16); dr.N. Pop -10 (14- 16); Reumatologie.Dr.I.Alb-8(12- 14); dr.C.Zotta - 11 (14-16); Ginecologie. Dr.GFodor - 8, 10(10- 12); dr.L. Galatianu - 11 (13-15); Chirurgie. Dr. C. Cosma-8,10(10- 12); Pediatrie. Dr.RMitea -8(13-15); dr.M.Fritca -8(13-15); dr.L,Toma -10 (10-12); Dermatologie. Dr. II. Radu -10 (12-14); dr.S.B irlea-9 (15-17); Psihiatrie. Dr. L.Glodan - 9 (14-16); Ecografie. Dr. M .C ilin - 7 (13715); dr.L.Ncgru - 10 (15-17); dr.O.Anton-11 (15-17); dr.E.Czuczi - 7 (15-17); dr.S.Natour - 9 (12-14); Neurologie. Dr. C.Trandafirescu - 8 (13-15); dr.M. Bîrlca -9(15-17); dr.CBotcz -10(14-16); O.R.L. Dr. C-tin. Rădulescu - 7 (12-14); dr.C. Neuman-8(15,30-17); Ortopedie: Dr.Z.Popa - 7 (11-12); Psihologie. Psih. L. Boilă -8(15,30-17); Chirurgie estetică şi reparatorie. Dr.T.Mugea - 7 (16-20); Urologie: Dr.R.Vidican - programare pe bază de bilet dc trimitere.
P r o g r a m a r e a b o l n a v i l o r - d e l u n i
p i n i v i n e r i , I n t r e o r e l e 1 2 - 1 4 , l a t e l e f o n
1 6 - 7 8 - 2 2 şi l a s e d i u , A l e e a M i c u ş n r . 3 ,
a p . 1 2 .
Teatrul Nationalprezin tă a z i, 8 defiăm&ffa, ora 49: U nch iu l Vanea, do AP.Cehov.
D / q M arţi, 8 decembrie“ S i n : 9 : 0 0 , 1 0 : 0 0 , 1 2 : 0 0 , 1 5 : 0 0 , 1 6 : 0 0 , 1 9 : 0 0 . "
Ş t i r i B B C : 6 : 0 0 - 6 : 3 0 , 1 1 : 0 0 - 1 1 : 3 0 , 1 4 : 0 0 - 1 4 : 3 0 , 1 8 : 0 0 - 1 8 : 3 0 , .
2 1 : 0 0 - 2 1 : 3 0 . 6:30 Tnnsilvania Matinal. 9:00 -13:00 Patrula de serviciu. 13:00 România Actualităţi. 1320-14:00 Cate Concert. 14:30-18:00 Prob Nobkm 18:30-20:00 Faptul serii. 20:00-21:00
Top Ten - Hertha Belman. 21:30 Taxi Music - dedicaţii muzicale. 23:00-24:00 Boys & Girls - Selma Dragoş şi Tavi Topan. 1:00-6:00 Music Non-Stop.
BIBLIO TECI■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada
Clin icilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30.
■ Biblioteca Judeţeană “ O C T A V IA N G O G A ” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17.45. SEGTIA COPII, ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45. SALA DE LECTURA (Str. M. Kogălnioeanu nr.7): ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă 9-13,45. SECHA DE COLECŢII SPECIALE: ' (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, marţi, miercuri, vineri: 9-13. MEDIATECA, ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri; 9-17,45; sîmbătă: 9-13.45. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARA ORAR: luni-joi: 9- 16,00; vineri: 9-14. FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einsteinnr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13.
■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 -14). Orar: luni - sunbătă 8 -12.45; 14-18.45.
■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.
■ Biblioteca Americană ”J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar luni - joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă-din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentra studii în USA. ;
■ Biblioteca B ritan ică (strada Avram Iancu 11). Orar. luni, miercuri: 14 -19; marii, joi, vineri: 9 - 14.
■ . Biblioteca “Helta i” (strada C lin ic ilo r 18). Orar: z iln ic 10 -18; sîmbătă: 9 -13. v
■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar. marţi: 18 -19; joi 19 - 20.
■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.
I Biblioteca Centrului Cultural German "Hermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.
■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.
■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar; luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10- 14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.
■ Biblioteca Creştină "Biblos" (str. C lin ic ilo r nr.28). Orar: luni 13-17; marii, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor Uteratoră creştină in diferite limbi).
REPUBLICA - Nume de cod: Mercury, SUA - premieră' (10; 12,30; 15; 17,30; 20) * VICTORIA - Terminus Paradis, România (11); Con A ir - Avionul condamnaţilor, SUA (13; 15,30; 18) * ARTA - îngerul păzitor, SUA - premieră (12; 14,30;J 7 ; 19,30) * FAVORIT - Un băiat de treabă, SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * MĂRĂŞTI - Impact nimicitor, SUA (13; 15; 17;' 19)
TURDA: FOX - Salvaţi soldatul Ryan, SUA
DEJ: Salvaţi soldatul Ryan, SUA. GHERLA: 4-6 dec.: PACEA - 007
şi Imperiul zilei de ranne, SUA; 7 - 10 dec.: Haiducii Iui Şapte cai, România; Minţi periculoase, SUA.
M a r ţ i , 8 d e c e m b r i e .Programul 1: 6,00 România, ora 6
fix vă oferi Cafeaua de dimineaţă; 9,00 TVR Cluj; 10,00 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Credo (r); 13,00 Natacha (r); 13,50 Teleshopping; 14,00 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (r); 14,55 Teleshopping; 15,00 Emisiune pentru persoanele cu handicap (magazin): 15.30 Arhive româneşti (r); 16,00 Emisiune în limbam a g h i a r ă s — — ■■■■ .............— , ■(magazin). (♦ telespectator17.00 Micuţa Memol (desene amma(e); 17,30,în flagrant (anchetă); 18,00 TVR Info;18,10_Hollyoaks; 18,35 Stăpînul lumii;19.00 Sunset Beach; 19,55 Doar. o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială, sport; 21,00 Film: Amil Julîette (Franţa 1994); 22,35 Jurnalul de noapte; 22,50 Opinia publică; 23,50 Nocturna pop.. Programul 2: 6,00 România, ora 6 - Ceaiul de dimineaţă; 8,00 Delfi ş i ’ prietenii săi; Cenuşăreasa; 8,50 Ştiri bancare şi bursiere; 9,00 Documente culturale (r); 9,50 Un cîntec pentra fiecare; 10,00 Ultimul tren (r); 11,00 S.O.S. Patrimoniul (r); 11,30 Scena politică (r); 11,50 Un cîntec pentra fiecare; 12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Doar o vorbă ... (r); 12,55 TVR Info;13.00 Primul val (r); 13,45 Un cîntec pentra fiecare; 14,00 Convieţuiri (magazin); 15,00 TVR Info;. 15,UF Limbi străine. Franceză; 15,35 Delfi şi prietenii săi; 16,00 Ţiganca; 16,45 Santa Barbara; 17,30 Din cîntecefe lui Ion Dolănescu; 17,40 Tribuna partidelor „ţ17.50 TVR Info;' 18,00 Cmc pe care ?;19.00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Dosarele istoriei; 20,10 Natacha; 21,00 Sensul tranziţiei; 22,00 Teatru IV: „Ce zi frumoasă!’ de Michel de GheMerodc;. 23,45 Avancronica etapă a 6-a a Ligii Campionilor; 0,15 Tîrgul de artă, Bucureşti; 0,45 TVM. Mesager.
FRO IV: 7,00 Bună dimineaţa, Pro TV e al tău!; 9,00 Profit; 9,10 Rişti şi cîştigi(r); 9,35 Roata norocului (rj;10.00 Tînăr şi neliniştit (r); 11,00 Film: My Favorite Year (r); 12,30 Seinfeid (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Fiica maharajahuiui (SUA ’ 94, p.II); 14,30 Suflet de femeie; 15,15 Tînăr şi neliniştit; 16,00 Nano; 17,00 Ştirile Pro TV; i 7,30 Dreptul la.iubire; 18,15 Ştirile Pro TV; 18,20 Rişti şi cîştigi;18.50 Roata norocuiui; 19,20 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu;19.30 Ştirile Pro TV; 20,30 Spitalul de urgenţă; 21,30 Lois şi Clark (saial); 22,15 Ştirile Pro TV; 22,20 Chestiunea zilei; 22,30 Veronica; 23,00 Ştirile Pro TV/ Profit; 23,30 Profesiunea mea, cultura; 1,00 Chestiunea zilei; 1,10 Profit/ O propoziţie pe zi; 1,15 Nemuritorul; 2,00 Vărul din străinătate;2.30 Grace; 3,00 Cheers;- 3,30 Taxi;4.00 Dreptul ia iubire (r); 5,00 Nano (r); 6,00 Suflet de femeie (r).
O p e r a M a g h ia r ăprezintă mime, 9 decembrie, ora 19,(X); WGM&NSO, de W.Ahfozwt
M i e r c u r i , 9 d e c e m b r i e
Programul 1: 6,00 România, ora 6 fix - Cafeaua de dimineaţă; 9,00 TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Sensul tranziţiei (r);13.00 Natacha (r); 13,50 Teleshopping;14.00 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (r); 15,00 Tradiţii: Ritualul plinii şi pîinea rituală; 15,30 Pro Patria; 16,30 Tribuna partidelor parlamentare, 17,00
PM i ţ,u ţ a M e m o l ;1 7 , 3 0
Medicina pentra toţi; 18,00 TVR Info;,18.10 Holîyoaks; 18,35 Stăpînul lumii; 19,00 Sunset Beach; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială, sport; 21,00 Impact; 21,30 Fofoal -meci din Liga Campionilor UEFA; 23,40 Jurnalul de noapte; 23,55 Cultura în lume (magazin); 0,25 Fotbal -meci din L.iga Campionilor UEFA (mreg.).
Programul 2: 6,00 România, ora 6 - Cafeaua de dimineaţă; 8,00 Delfi şi prietenii săi (r); 8,50 Ştiri bancare şi bursiere; 9,00 Teleenciclopedia (r); 9,50 Un cîntec pentru fiecare; 10,00 Opinia publică (r); 11,00 Fotbal, Avancronica etapei a 6-a a Ligii Campionilor UEFA (r); 12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Doar o vorbă ..: (r); 12,55 TVR Info; 13,00 Sănătate, că-i mai bună decît toate! (r);13.30 Ecclesiast ’ 98 (r); 14,00 Emisiune în limba maghiară; 15,00 TVR Info;15.10 Limbi străine. Germană; 15,35 Delfi şi prietenii săi; 16,00 Ţiganca; 16,45 Santa Barbara; 17,30 Microrecital Sofia Vicoveanca; 17,40 Tribuna partidelor parlamentare; 17,50 TVR Info; 18,00 Care pe care?; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Gpntanp - Art (magazin); 20,10.Natacha; 21,00 Pentru dvs.,'doamnă; 22,00 Film: Brubaker (SUA 1980); 0,10 Reflecţii .despre arta dansului cu Magdalena Popa; 0,40 TVM Mesager.
PRO TV: 6,45 Profit; 7,00 Bună dimineaţa, Pro I V e al tău!; 9,00 Profit;9.10 Rişti şi cîştigi (r); 9,40 Roata norocului (r); 10,10 Tînăr şi neliniştit (r); 11,00 Fraţii Hardy; 11,30 Aventurile lui Nancy Drew; 12,00 Norocosul;12.30 Fiica oceanului (serial); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Film: Fiica maharajahuiui (SUÂ, p.III); 14,30 Suflet de femeie; 15,15 Tînăr şi neliniştit; 16,00 Nano; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Dreptul la iubire; 18,15 Ştirile Pro TV; 18,20 Rişti şi cîştigi; 18,50 Roata norocuiui; 19,20 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu;19.30 Ştirile Pro TV; 20,30 Film Little Man Tale (SUA ’ 91); 22,15 Ştirile Pro TV; 22,20 Chestiunea zilei; 22,30 ’ Nebun după tine; 23,00 Ştirile Pro TV/ Profit; 23,30 Pro şi contra; 1,00 Chestiunea zilei; 1,10 Profit/ O propoziţie pe zi; 1,15 Nemuritorul; 2,00 Vărul drn străinătate; 2,30 Grace; 3,00 Cheers; 3,30 Taxi
R e d a c ţ i a ■ n u ( ş i a s u m ă r e s p o n s a b i l i t a t e a
p e n t r u s c h i m b ă r i l e i n t e r v e n i t e ' i n
p r o g r a m e l e p o s t u r i l o r d e t e l e v i z i u n e
ţg >, M arţi,; 8 decembrie . } 6,00 Video-
21,000fereastrădeschttispre lumatjOcdicaţii muzicale - muzică; 21,30 Videotext; 3,00 închiderea programului.
i PORTALBRUT - MPORT «.IU.
M a rţ i, 8 decembrie8,00 Videotext; 17,00 Rock Out
The Eart - emisiune muzicală; 17,30 Benjamin Ben - serial; 18,00 Armă ucigaşă,- film; 19,30 Rock Out The Earth - emisiune muzicală; 20,00 Promisiuni - film; 21,35 O altă viaţă
- serial, ep.1-2; 22,30 Vrăjitorul - film; 0,00 Electric Blue - program erotic.
TELE EUROPA NOVA Cluj
M a r ţ i, 8 decembrie
15̂ 00 . Preludiu muzical; 15,05 - Film serial; 15,25 - Videoclipuri; 15,30 Film serial; 16,15 Videoclipuri; 17,00 Film serial; 17,40 Videoclipuri; 18,00 Muzică populară; 18,30 Bună seara Cluj; 19,30 Videoclipuri; '20,30 Chemarea pămintului; 21,30 Info Nova; 22,00 Clubul celor singuri; 23,00 închiderea programului.
0i z & m
Marţi, 8 decembrie Ş l i r i : 6 , 4 0 , 7 , 7 , 4 0 , 8 ,
8 , 4 0 , 9 , 1 0 , 1 3 , 1 4 , 1 5 , 1 6 ,
1 7 , 1 8 . 6,00-10,00 “Primul salut” . 6,20 Agendazilei. 6,50,7,50
Horoscop. 7,20 Revisla presei locale. 7,2 7 "Plus”, pamflet (Adrian Suciu).8.20 ”CD Sport” (Cătălin Berindean).9.20 “Ce mai crede lumsa”, sondaj pe teme de actualitate. 9,40 Programul cinematografelor. 10,00-14,00 ”CD Player”. 10,20 Revista presei centrale.10.40 "Divertis Radio Blitz” . 10,50 “Plus”, pamflet, Adrian Suciu, r. 11,20,13.20 Buletin financiar (Mircea Bucin). 11,40 ”Cu dreptul Înainte”, rubrică juridică (Gabriela Ungureanu). 12,00 “Chemarea muntelui” (Dan Creta). 14,00-18,00 Caleidoscop CD. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe”, declaraţia zilei. 15,20 “Ce mai efede lumea”, r. 16,20 "Chemarea muntelui” (Dan Creţa şi Constantin Mititeanu).17.40 "Divertis Radio Blitz”, r. 18,10 "CD Sport” (Cătălin Berindean), "Sinteze fmanciare” (Mircea Bucin).
19,00 “Retro Gold”, Tiberiu Crişan. 21, 24,2,4 Retrospectiva ştirilor zilei. 21,05 ” Franta Muzicală”, Laura Runcanu. 21,30 ”Cu capsa pusă”, Tudor Runcanu si Horatiu Nicoară - -
UNIPLUS RadioMarţi, 8 decembrie
Ş t i r i : 7 , 9 , 1 2 , 1 5 , 1 6 , 1 7 , 2 0 .
P r o g r a m i n f o r m a t i v B B C : 6 , 0 0 - 0 , 3 0 ;
1 4 . 0 0 - 1 4 , 3 0 ; 1 8 , 0 0 - 1 8 , 4 5 ; 2 1 , 0 0 -
2 1 , 3 0 . 6,00-10,00 “Răsărit pe FM” . 6,45; 9,45 Horoscop Uniplus; 7,20,8,20 Sport; 7,45 Vos Populi; 8,35 Revista presei; 8,45 Punct ochit; 9,20 Programul cinematografelor, 10,00-11,00 “Anti- Stress” . Program Uniplus Bucureşti14.30-18^0 ’ Ordinea de z f . Relatări în direct despre principalele evenimente locale. 16,05-17,00 "CulturaVura” - DariaDumitrescu. 17,15-18,00 Enigme neelucidate” - Cristian Mureşan.19.00-21,00 "Uniplus la Raport” . Interviuri; Informaţii utile; 20,05 Sport; 20,45 "Punct ochit”. 21,30-23,30 Casa sunetelor” - realizator Mihai Godoroja.23.30-6,00 Muzica nopţii.___________
Marţi, 8 decembrie .n d b . 5:00-8:00Bună
W T â C T dimineaţa! 8:00- 11:00 Pauzele de
dimineaţă (meteo, 8:08 revista presei locale; 8:20 actualitatea locală, recomandări TV; 8:37 trafic, anunţuri u tilitare, agenda culturală;' 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră;' 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00-19:00 Contact F M 19:00-22:00 Seara la Cluj- 22:00-23:00 Fabrica de hituri - realizator A lex Preda. 23:00- 24:00 Contact Go ld - realizator Alexandru Gheorghiaş. 24:00-3:00 Super50 (r). 3:00-5:00 Discontact .
R a d i o S o n i c
concursuri). 10-14 Ziua în amiaza mare” :Urechile ciulite (comentariul zilei), Basca cu bretele. Mondosporţ Gura lumii, Surplus, Ştiri externe, conclusuri. 14-15 "Noutăţi la Radio Sonic (noutăţi muzicale, concurs)”. 15- 17 McSonic (dedicaţii muzicale cu premii McDonald’s). 17-19’Eolisonic” (caleidoscop, informării, concursuri). 19-20 "Hollywood M usic& F ilm ” (coloane sonore din filme, realizator IoanaLascu. 20-23 !,Musicbyrequest” (dedicaţii în direct). 23-2 "Sonic Rock” (Rarcşîon). 2-6MnsicNoh-Stop.
R A D I O c l u j I
GH 68,9 MHz _ _ Marţi, 8 decembrieŞ t i r i : 8 , 1 0 , 1 2 , 1 4 , 1 7 , 1 9 , 2 0 . 6-10
"Cafeaua de serviciu” (maxima zilei, programul zilei laRadio Sonic, meteo, horoscop, curs valutar, informaţii utile, revista presei, programe ̂ TV şi cinema, o reţetă pe z i, agenda culturală,
Marţi, 8 decembrie 6,00 Bună dimineaţa. O emisiune
cu informaţii, actualităţi şl muzică realizată de Dan Horea.' 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuitprin ţară De la Studioul de Radio Cluj prezintă Dan Horea. 11,05-13,00 Tranzit - amprenta prezentului. Din sumar: tehnici de
comunicare, terapiineconvenţionale. Redactor Metania Drâgan. 12,15 M icro fonu l le aparţine Ascultătorilor cu probleme sociale. Puteţi intra în direct la tel. 42.00.31. 13,00 Radiojurnal
' .Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară în direct. 13,50 Bu letin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Actualitatea în 60 de minute, Informaţii la zi, reportaje, corespondenţe din judeţele transilvane. Prezintă Anca Băltan.19.00 Radiojurnal Bucureşti 19,15-20.00 De la est la vest, de Ia nord
. la sud. Enciclopedie geografică deeducaţie şi cultură. Redactor Traian Bradea.'20,00 Ştiri. 20,05 Din grădina cu flori multe, cîntece şi jocuri populare, dedicaţii muzicale la cererea ascultătorilor oferite de Gelu Furdui. 21,00 Ştiri. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.
I S E E E H 2 5 2 3CABINET MEDICAL O N C O LO G Ă
CLUJ-NAPOCA, str.PROFCIORTEA r t r . 9
(cartier Grigorescu)CONSULTAŢII:
P ro f .d r . LU C IA N L A Z Ă R(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie) L, M i: 15-18; M a ,J :1 6 ” - l 8 a
Dr. VALENTIN POPESCU(Chirurgie/Oncologie)
Ma, J: 14M-16; V: 1 5 -1 7 S: 9 - 11
Dr. D A N -S O R IN P O P E S C U
(Urologie)
L, Mi: 18 -20; M a,J: I S ^ i
V: 16-20
PROGRAMARE: te l/fax (064) 1 8 .7 6 .0 4
în timpul orelor de fu n c ţio n are a cabinetului
C H IR U R G IE E S T E T IC A
D r . T O M A T . M U G E A♦ chirurgie p la s t ic ă♦ chirurgia s în u l t i i♦ abdom inoplastie♦ lipoaspiraţie♦ transplant de p ă r♦ lifting facial♦ rinoplastie j♦ varice
♦ tratament chimic al a c n e e i
STR.PÂSCALY NR.7. f i 14-14-9C
' POLICLINICA INTERSERVISAIM
str. Pascaly nr.5, cart Gheorgbeus
STOMATOLOGIEINTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ N EU RO LOG1E ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINOLOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECO GRA FIE ♦ ALERGOLOG1E ♦ DERMATOLO C1E ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPED1! ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ G IN I COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRI!
♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • ECO GRAFIE
Examinări Doppler - Histerosalpingografii p e n t r u
sterilitate feminină L A B O R A T O R
(Biochimie - Bacteriologic Imunologie Paraziioiogie Determinare Rh - Teste di sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistam cancerului dc co) uterin - investigaţii pentn sterilitatea reminină şi mascnlină)ZILNIC, in c lu s iv D U M IN IC A
ore le 7 - 2 1 Medic de gardă: orele 2 1 - 7 Rezervare, co n su lta ţii
< Ia tel. 41.41.63. ’ j
s.c. D ental ROVA- SOCOLOV
f C a l e a M o ţ i l o r 1 0 6 , a p . S f T ra tam en te s t o m a t o lo g ic a
com p lexe:O terapieO protetici (ceramică)O chirurgie (rezecţii, im p lan tc)
Programări la tel.: 4 3 0 0 2 8 Zilnic orar: 9-19
sîmbătă 10-13. P şn tru studen ţi. pen s ion . . şomeri,’ re d u c e re 2 0 % î^
PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUGĂRII Dr. ANGELA CÂLUGÂRD
S t r . P ra h o v e i nr. 1 1( G r t g a b i s e r i c a B o b )
PROGRAM OFTALMOLOGTR L , M i , V - - 17-20 S - 8 -1 2 .
Tel.:42.56.18; tel/fax:19.14.68
ALIANŢA ANTISUICIDL I F E L I N E
Sufletul nostru la dispoziţia S dumneavoastră. Telefonul de noapte, telefonul v ie ţ ii “
19 16 4 7Gardă de noapte, orele 2 0 -0 8 . f
Linia telefonică de intervenţie în c r iză si prevenţie a suicidului iniţiată de
LABORATORUL DE S M î A T E
MINTALI CLUJ stă la dispoziţia dvs.de luni pînă vineri, între orele 8 - 22.
V ă a ş t e p t ă m a p e l u r i l e l a
n u m ă r u l 1 8 6 8 6 4 . . ___
ROMÂNIA VINDE BĂNCI SI ÎNCHIDE ÎNTREPRINDERI PENTRU A AVANSA REFORMELEReuters '
Guvernul României, dornic câ îşi îmbunătăţească imaginea în ce priveşte reformele, a anunţat, joi, 3 decembrie, prima privatizare a unei bănci, din perioada postcomunistă, ca şi iminenta închidere a zeci de întreprinderi de stat care lucrează în pierdere.O comisie de privatizare prezidată de premierul
Radu Vasile a desemnat Societe Generale drept cîştigător al licitaţiei organizate pentru vînzarea a 51 la sută dm acţiunile Băncii Române pentru Dezvoltare (BRD) - ceea ce reprezintă o piatră de hotar în ce priveşte îndeplinirea promisiunilor legate dc refonnâ. '
Societe Generale a declarat la Paris că va plăti 200 de milioane de dolari pentru partea sa din acţiuni. Se aşteaptă ca semnarea contractului să aibă loc săptămînâ viitoare. Nu a mai luat parte la licitaţie decît o singură bancă, respectiv Banque Naţionale de Paris.
Guvernul a arătat că apropiata vînzare a BRD şi cea care a avut loc luna trecută,, a companiei de telefoane RomTelecom, către o firmă grecească, reprezintă dovezi câ îndeplineşte solicitările creditorilor occidentali de a acţiona rapid.
“Orice privatizare este un pas înainte”, a declarat agenţiei Mediafax, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale. El a spus că vînzarea “va rupe cercul vicios” prin care băncile de stat împrumută bani întreprinderilor de stat care lucrează în pierdere.- •• ' ?
în şedinţa sa săptămînalâ, guvernul a autorizat Fondul Proprietăţii de Stat (FPS), organismul principal ce se ocupă cu privatizarea în România; să închidă 49 dc întreprinderi ineficiente, cu termen pînâ la 20 decembrie pentru a pune în aplicare acest plan.
Analiştii au salutat vînzarea BRD ca fiind o evoluţie pozitivă în încercarea guvernului de a recîştiga credibilitate pe plan internaţional. Dar ei afirmă câ mai este mult de tăcut pe drumul modificărilor structurale cerute de Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi alţi creditori.
“Au făcut multe promisiuni. Acum doi ani ne aşteptam ca România sâ progreseze mult pe calea reformei.„ Dar nu au realizat prea mult”, a declarat Rogcr Monson, şef al Strategiei dividendelor, de la Rabobank International, din Londra.
“Dacă vrei cu adevărat să ţii uşa deschisă, atunci ai nevoie de încheierea unor reforme care oferă protecţie investitorilor, transparenţă financiară şi un set de -reglementări în ce priveşte comportamentul în afaceri”. ’
Economia României se află pentru al doilea an consecutiv în recesiune şi trebuie să facă faţă unui mare deficit al contului curent şi unui vîrf al plăţii datoriei externe în 1999.
Atît FMI, cît şi Banca Mondială au cerut dovezi cu privire Ia schimbările structurale înainte de reînceperea furnizării de credite suspendate în acest an, după cum au cerut şi agenţiile internaţionale de rating care au,impus o serie de declasificări ale României în ce priveşte riscul de ţară.
Şi Uniunea Europeană susţine că perspectivele României de a deveni membră depind de reforme ' mai rapide şi de încheierea instabilităţii politice provocate de certurile din cadrul coaliţiei de centra şi întreruperile activităţii parlamentare. !.
Premierul Radu Vasile, numit în aprilie, insistă sâ afirme câ e hotârît sâ pună pe calea cea dreaptă băncile şi industria. Miercuri, 2 decembrie, încasările mult diminuate rezultate din privatizări au dus la cea de a doua rectificare a bugetului din acest an, pentru a menţine deficitul bugetar sub o anumită limită. -
Premierul a solicitat susţinere politică şi publică pentra a pune la punct în următoarele şase luni un nou program care sâ pună accentul pe privatizare şi pe eliminarea subvenţiilor acordate industriilor care lucrează în pierdere.
Săptămînâ aceasta sînt programate convorbiri menite sâ pună capăt unui boicot parlamentar instituit de liderii opoziţiei, boicot care a împiedicat încercările de a adopta legi esenţiale.
0 PRIORITATE A ARMATEI SUA: HRĂIflREA ARMATEI RUSE
f Articol de'Jim Hoaaland apărut în cotidianul american "International Herald Tribune" din 21-22 noiembrie 1998)
Dintr-o superputere nucleară cu ambiţii globale, Rusia a ajuns azi să nu-şi mai poată hrăni armata. Militarii săi sînt ameninţaţi de subnutriţie. în curînd s-ar putea ca Kremlinul sâ renunţe la noi recrutări pentra că nu îşi poate permite să plătească soldele de 4 dolari de fiecare recrut.
Prăbuşirea economiei ruse a devenit factorul suprem în stabilirea .strategiei militare Ia Moscova şi la Washington. Lumea intră într-o nouă eră strategică: liderii Americii vor trebui să decidă dacă ajută armata rusă sâ supravieţuiască măcar aşa cum se prezintă acum, sau mizează pe faptul câ accentuarea divizărilor şi a tulburărilor va servi intereselor americane. f
Disperarea crescîndă a ruşilor a putut fi ghicită în remarcile premierului Evgheni Primakov în discuţia cu vicepreşedintele Al Gore, m cadrul recentei conferinţe economice asiatice din Malayezia. Occidentul, a constatat cu amărăciune Primakov, a refuzat să ofere Rusiei un ajutor de 8 miliarde de dolari, iar Brazilia i-a acordat 40 de miliarde. Răspunsul evaziv al lui Gore a reflectat atitudinea expectativă pe care a adoptat-o administraţia, văzînd cum se irosesc pachetul său de.asistenţâ multilaterală şi iniţiativele la nivel înalt, afirmă surse diplomatice:
Este momentul să se ţină seama de militarii care au vegheat de ambele părţi în timpul celor patru decenii de război rece şi sâ se ia decizii importante, care nu suportă amînare, în chestiuni care merg de la satisfacerea necesităţilor elementare de hrană şi locuit la stabilirea unei strategii pentru arsenalul nuclear al Rusiei, în curs de deteriorare.
Un grup de lucru american la nivel înalt examinează în aceste zile o propunere care are o mare forţă simbolică: ar trebui să ofere Pentagonului excedentul său de cîteva milioane de seturi individuale de provizii armatei ruse, pentru a o ajuta să depăşească iama? Liderii militari americani care pe vremuri aveau ca obiectiv principal distragerea forţelor armate ale Rusiei, dacă se iveşte această necesitate, astăzi sînt dispuşi să le ofere pachetele lor de alimente MRE (Meals Ready to Eat, alimente gata de consum), afirmă Pentagonul, în public şi în particular. Acest gest ar însemna un ajutor umanitar acordat militarilor demoralizaţi şi i-ar împiedica să; vîndă arme sau tehnologii 'teroriştilor. '
Riscurile politice sînt însă extraordinare. Ce garanţii există că hrana va ajunge la cei care. au cu adevărat nevoie de ea? Cum poate fi convins Congresul câ armata rusă este un partener de încredere şi nu se pregăteşte pentra o nouă eră de aventurism? Iar ruşii, Ia rîndul lor, cum să primească acest ajutor american fără a risca sâ fie umiliţi?
Rusia nu a formulat o cerere oficială de a primi un astfel de ajutor. Primakov a lăsat însă să se înţeleagă, neoficial, câ un ajutor alimentar acordat armatei nu va fi refuzat.
Eforturile de a depăşi obstacolele care opresc acordarea de ajutoare alimentare armatei ruse sînt în interesul ambelor părţi. Esenţialul este să se explice clar câ amîndouă părţile ar avea de cîştigat printr-un asemenea gest. _
Rusia nu a reuşit să-şi pună în aplicare planurile de restructurare şi reformare a forţelor sale armate, cu efective de circa 1,4 milioane de militari. Includerea ajutorului alimentar într-un program mai vast de reformă militară asistată de SUA, care să cuprindă şi reducerea riscurilor nucleare, va contribui hotărîtor la dezamorsarea reacţiilor politice
ostile în amîndouă ţările. Oficialităţile SUA speră ca în decembrie Duma de Stat să voteze ratificarea tratatului START-2. Dar chiar dacă votul va fi din nou blocat, a venit timpul ca Statele Unite să facă o nouă mutare semnificativă în direcţia ruşilor pe harta strategică nucleară. în acest sens, senatorul deriiocrat din Nebraska, Bob Kerrey, a atras recent atenţia. într-un discurs, asupra legii care prevede ca Pentagonul să menţină minimum 6.000 de focoase nucleare desfăşurate activ (ca presiune asupra Rusiei să adopte Tratatul .START-2). Kerrey a calificat această lege drept o contramăsură costisitoare care în fond “subminează interesele noastre naţionale de securitate”.
Senatorul a propus reducerea unilaterală de către SUA a arsenalului lor nuclear cu 50 la sută şi retragerea imediată a 3.000 de focoase de pe poziţia de alertă. Aceasta i-ar încuraja pe ruşi să procedeze de aceeaşi manieră, ' consideră Bob Kerrey.
Casa Albă preferă să negocieze cu Moscova reducerile reciproce şi scoaterea rachetelor din starea de alertă. Preşedintele Bill Clinton a aprobat o Decizie Directivă Prezidenţială, încă secretă, privind obiectivele SUA în legătură cu negocierea tratatului START-3, care ar putea începe imediat după ratificarea de către Rusia a START-2.
în următoarele săptămîni, relaţiile dintre SUA şi Rusia vor cunoaşte un moment de cotitură sub aspect militar, odată ce vor fi luate deciziile privind ajutorul alimentar, scoaterea din starea de alertă şi tratatul START. Dacă vor fi bine cumpănite, dacă există voinţa politică în acest sens în Congres, la Casa Albă şi în Dumă, aceste decizii ar putea antrena implicarea mai profundă şi pozitivă a SUA în remedierea consecinţelor crizei din Rusia. Altfel, ne putem aştepta la o nouă perioadă “rece” dc conflict îngrădit.
0 NOUĂ ERĂ PENTRU GERMANIA(Interviu cu
ambasadorul german în Grecia. Friedrich Reiche. aoărut în revista elenă "Hermes"nr. 28/noiembrie 1998)
Hermes: Germania are un nou guvern; Credeţi că vor interveni schimbări în politica pe care a urmat-o pînă acum ţara dv.?
Friedrich Reiche: Nici un partid de opoziţiş nu vrea să adopte exact aceeaşi politică cu a guvernului anterior, iar în această privinţă învingătorul în alegeri, dl Gerhard Schroeder, nu face excepţie. Două domenii în care ne putem aştepta în mod special la schimbări sînt legate de politica socială şi politica economică.
în ce priveşte politica externă, se poate spune că şi în trecut a existat un consens între opoziţie şi guvern. Acest lucru s-a văzut clar prin poziţia adoptată de toate partidele din Bundestag în favoarea continuării extinderii Uniunii Europene. La fel, cu cîteva mici excepţii, şi în problema necesităţri existenţei în continuare a NATO ca alianţă de securitate, după destrămarea Uniunii Sovietice. Cu alte cuvinte, se încearcă continuarea aceleiaşi politici externe. Este o tradiţie care este menţinută. Se poate da ca exemplu rezoluţia adoptată recent de Parlamentul german, încă în vechea sa componenţă, privind participarea armatei germane şi sprijinul cu forţe militare a contingentului operaţional al NATO din Iugoslavia. Comunitatea internaţională poate
fi sigură că în politica externă va fi aceeaşi continuitate ca în trecut
- Unii observatori sînt de. părere că noul cancelar va urma o politică mai “naţionalistă” în contextul UE. Sînteţi de acord cu această opinie?
- Nu pot spune câ prevăd o asemenea situaţie. Cred că va fi o diferenţă în ce priveşte stilul şi prezentarea politicii în comparaţie cu trecutul şi cred că este firesc de vreme ce oamenii s-au schimbat şi membrii acestui guvern sînt în ansamblu mai tineri. O astfel de evoluţie, cu alte cuvinte o politică mai “naţionalistă” ar veni în contradicţie directă cu tradiţiile social-democratice.
Aceasta nu înseamnă, desigur, că noul guvern nu va depune toate eforturile pentru a promoya interesele germane. Se vorbeşte, de pildă, despre problema contribuţiilor disproporţionat de mari ale Germaniei la bugetul lÎE, problemă pe care o considerăm drept una din cele mai serioase. Aş vrea sâ menţionez, de asemenea, că a fost una dintre problemele ridicate de guvernul anterior. Consider că noul cabinet ca urma aceeaşi cale.
- Ar putea oare numirea ca ministru de Externe a reprezentantului Verzilor, Joschka Fischer, să aducă în prim-plan problema respectării drepturilor omului în exerciţiul politicii externe?
. - Putem spune că drepturileomului vor continua să se menţină pe o poziţie importantă în politica externă germană. Ştim cu toţii că problema drepturilor omului poate fi promovată public, dar
putem folosi în egală măsură aşa- zisa “diplomaţie de birou” pentru a face lucrurile să avanseze încet şi calm.
- Cum comentaţi încercarea fostului premier turc Mesut Yilmaz de a influenţa rezultatul aîegerilor din Germania, chemîndu-i pe cetăţenii germani de origine turcă să voteze cu un anume partid?
- Printre cci 60 de milioane de alegători din care o majoritate clară au votat împotriva fostului guvern, s-au aflat 163.000 de germani de origine turcă, adică 0,25 la sută din electorat Este clar că nu au avut capacitatea de a influenţa rezultatul votului. Totuşi, personal consider că recomandarea făcută de un şef de stat sau guvern străin foştilor.sâi cetăţeni, deveniţi cetăţeni ai altui stat, de a vota cu un anume partid nu este un.exemplu bun. Creează impresia că aceia care fac recomandările ar dori sâ influenţeze evoluţiile politice din acea ţară, nu că ar putea, dar că vor să o facă.
- Sînteţi încrezător că acordul Holbrooke-Miloşevici va fi respectat, astfel îneît să .fie evitată intervenţia NATO în Kosovo? •
- Sincer, nu pot ascunde că în , Germania există un anumit grad de scepticism. Este absolut necesară monitorizarea punerii în aplicare a acordului. Cred că ameninţarea militară din partea NATO ar trebui să continue în cazul în care acordul nu va fi respectat. Personal cred câ nu se va schimba nimic în această privinţă din partea noului guvern german. în orice caz, este foarte
binevenită preluarea controlului asupra situaţiei dc către OSCE, Ia carc participă şi SUA şi Rusia. Obiectivul politic continuă să fie negocierile dintre guvernul central dc Ia Belgrad şi albanezii din Kosovo, astfel îneît sâ sc găsească o soluţie viabilă în problema autonomiei provinciei. Nu vorbim despre independenţă pentru Kosovo şi nici despre schimbarea graniţelor Iugoslaviei.
- Se consideră că în cazul conflictului din Kosovo ca şi în Bosnia, UE riu a reuşit să ia o iniţiativă curajoasă şi a fost nevoită să urmeze Statele' Unite. Ca ambasador al unei ţări europene mari, ce părere aveţi despre intervenţiile lui Holbrooke în problemele regiunii?
- Problema Ia care vă referiţi este legată de dezvoltarea şi evoluţia politică a Europei. Este adevărat că problema nu ar fi putut fi soluţionată astăzi de o ţară europeană şi cu atît mai puţin de Germania. Nu este nevoie să intru în detalii, este cunoscut rolul nostru istoric.
Doar Europa ca un'întreg ar putea juca un asemenea rol, însă ar trebui ca politica externă a UE sâ fie definită şi stabilă. în acel moment Europa nu era în această situaţie, spre deosebire de America. Ceea ce contează însă este rezultatul. Recunoaştem marile realizări ale lui Holbrooke. în ultima analiză, este un conflict care a fost soluţionat de către OSCE, din care fac parte SUA. Personal, îmi pare râu că UE nu este încă în situaţia de a acţiona astfel. Subliniez câ este o problemă de timp pînă ca UE să edifice o politică externă comună.
(T) marţi, 8 decembrie 1998 P O L I T I C Ă
8 D E C E M B R IE - ZIU A CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI»
aoevaruTd e C l u j
N»meninuestefrnaipresusdelegea>(art;- Adoptarea de către Adunarea Constituantă, primul Parlament post-dccembrist al României, a Constituţiei la 21 noiembrie şi validarea acesteia prin referendum la 8 decembrie 1991 ne-au adus în rîndul ţărilor moderne şi democratice ale Europei şi ale lumii. Constituţia României consacră, . în
Realizarea practică a acestor principii a presupus o activitate intensă de restructurare a întregului aparat de stat, pe baza separaţiei puterilor şi a echilibrului dintre ele, renunţarea la principiul monopolului unui singur partid, desfiinţarea structurilor centralizate în viaţa economică si introducerea
dispoziţiile sale, marile principii mecanismelor economiei deale dreptului constituţional şi piaţă, racordarea politicii şianume: principiul puterii activităţii statului la înfăptuirea
în paralel cu intenţiile de reîntoarcere la practicile, şi metodele unor guvernări interbelice de organizare şi conducere a vieţii economice şi politice caduce, din punct de vedere istoric şi politic, inclusiv de restaurare a marii proprietăţi şi a girantului ei - instituţia monarhică; manifestările extremiste, instituirea crizei ca stare permanentă nu ' sînt
suverane a poporului; principiul exercitării puterii pe baze democratice, al separaţiei puterilor în stat, al pluralismului, al legalităţii; principiul supremaţiei Constituţiei; principiul egalităţii în drepturi a tuturor cetăţenilor fără nici o discriminare, al apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor; principiul autonomiei locale şi al descentralizării administrative; principii' ale activităţii judecătoreşti. Constituţia actuală a ridicat la rangul de principiu constituţional ncretroactivitatea legii (cu excepţia legii penale mai favorabile).
conforme cu . principiile intereselor generale ale societăţii. Constituţiei.. Intimidarea şi
Litera si spiritul Constituţiei marginalizarea acelor ziarişti careaplicate pînă la alegerile din îndrăznesc să critice deficitul de1996, au permis, prin voinţa legalitate cu care societateapoporului, alternanţa politică, ~ românească se confruntă,venirea la putere a opoziţiei. Din constituie o lezare a dreptului depăcate, forţele care au votat informare, a libertăţii deîmpotriva Legii fundamentale, conştiinţă şi exprimare.ajunse la guvernare graţie cadrului creat tocmai de legislaţia bazată pe aceasţă Constituţie a ţării, ignoră acum, sistematic, principiile pe care populaţia le-a considerat ca prioritare.
Alterarea echilibrului între instituţiile statului, intensificarea tendinţelor de subminare a activităţii parlamentare în favoarea ordonanţelor de urgenţă,
Tot mai des, forţe politice din actuala putere lansează propuneri de revizuire a Constituţiei, lupta pentru modificări de fond. Fireşte că se impune din partea specialiştilor şi a clasei politice intensificarea preocupărilor pentru perfecţionarea sistemului legislativ şi instituţional al statului de drept, adoptarea unor legi ' care să răspundă
caracteristicilor şi perspectivelor procesului de reformă structurală a societăţilor româneşti, aspiraţiilor vitale ale tuturor ; cetăţenilor României. însă, ■ dispoziţiile Constituţiei “privind ; caracterul naţional, independent, : unitar şi indivizibil ale statului . român, forma republicană de , guvernămînt, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii” (art. 148).
La 8 decembrie 1991 naţiunea română a semnat actul de naştere al României modeme.' Credem că, în momentul de faţă, factorul decisiv pentru promovarea unei autentice reforme a întregii vieţi economice, politice şi sociale, pentru împlinirea idealurilor Revoluţiei, din decembrie 1989, îl reprezintă respectarea Constituţiei României, consolidarea şi promovarea neştirbită avalorilor democraţiei autentice şi a statului de drept,, naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
Profesor Teodor R. POPA
, P artidu l D em ocrat - F iliala C luj, o rg an izează în d a ta d e 8 decem brie a .c ., o ra 17, c u ocazia Zilei C o n s titu ţie i R o m ân ie i, m a s a r o tu n d ă c u te m a : T R E C U T U L , ' P R E Z E N T U L Ş l VIITORUL CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI DIN 1991. M o d era to r: le c to r u n iv e rs i ta r E m it B o c , c a d r u d id a c tic ia F acu lta tea de Ş tiin ţe P o litic e . în tîln irea va av e a loc la se d iu l Partidului D em o c ra t d in B -dul Eroilor nr. 2.
«( F ie c a re p a r tid d in in te rio ru l c o a liţ ie i îş i a re p ro p riu l s ă u G u v e rn ”
• este de părere deputatul independent Vasile MATEi •- D-le deputat, cum aprecia ţi s ituaţia economică şi
politică din ţară, la acest sfîrşit de an 1998?- Dezastruoasă şi deprimantă. S-a intrat în iarnă cu probleme:
sc închid fabricile, a crescut şomajul şi inflaţia, populaţia este complet sărăcită şi debusolatâ, la limita suportabilităţii. în doi ani, Guvernul nu a fost capabil să ia nici o măsură de prevenire a acestei stări. în afară de “algoritmizarea” şi de politizarea excesivă a tuturor demersurilor, nu s-a făcut nimic. Or, economia nu arc nevoie de discursuri politice şi algoritm, ci de măsuri dc redresare. Importantă este, cred eu, crearea şi protejarea proprietăţii private prin care se poate asigura stabilitatea economică. Prin privatizare apoi, se poate asigura şi protecţia socială.
- în acest context, ce efecte are o grevă parlamentară, cum este a Opoziţiei, de pildă?
- Personal, nu am agreat şi nu agreez ideea de grevă parlamentară. O isterizare a clasei politice, suprapusă peste probleme sociale şi economice acute, poate paraliza întreaga ţară sau, mai rău, poate duce la o explozie socială şi haos, la un vid de putere. Este însă limpede câ nu Opoziţia este cea carc “destabilizează”. Rolul ei este de a critica, de a monitoriza greşelile Puterii. Confruntările din cadrul coaliţiei, mai mult sau mai puţin ideologice, sînt cele perturbatoare, influenţînd şi deciziile economice. Şi apestea nu văd cum se vor rezolva, atîta timp cît fiecare partid din interiorul coaliţiei îşi are propriulsau guvern!
- C redeţi în posib ilita tea de a legeri anticipate în prim ăvară? .
- Este imposibil sâ se facă alegeri anticipate foarte curînd. De altfel, cred câ nici preşedintele nu este interesat în aşa ceva, pentru că, în cazul în care la viitoarele alegeri (respectîndu-se procedura prevăzută în Constituţie) Opoziţia ar accede la o majoritate confortabilă, ea poate cere suspendarea preşedintelui. Momentan preşedintele ar trebui să dea dovadă de fermitate, să se implice, să demită miniştri dacă e cazul, să participe Ia şedinţele de Guvern, pentru "că este cert că în actuala componenţă,'acesta nu este capabil de restructurare şi reformă economică.
- Ce pot face partidele politice?- în loc să alerge după capital electoral, sâ dialogheze cu
calm şi responsabilitate. Nu cred că nu există, că nu se pot găsi soluţii, care sâ scoată ţara din criză şi să o salveze de Ia catastrofa ce o ameninţă. .
........ Magdalena VAIDA
ion Diaconescu îl
contrazice pe Petre RomanLiderul ţărănist Ion Diaconescu apreciază că “în 1996 nici
credibilitatea internă şi nici cea externă a PD nu erau de natură să asigure procesuj de reformă şi o guvernare reuşită”, aşa cum a susţinut Vineri liderul PD Petre Roman, care a declarat că reforma ar fi fost realizată pînă acum, dacă alegerile din 1996 ar fi fost cîştigate de PD.
“Eu am făcut o declaraţie asemănătoare în conţinut, doar că mă refeream Ia PNŢCD şi CDR, care erau mai îndreptăţite, prin rezultatele obţinute în alegeri, să aspire la această performanţă”, a afirmat Diaconescu.
în schimb, el s-a declarat “pe jumătate de acord” cu Roman, în aprecierea că “era de preferat” ca Ia alegerile din 1996 să iasă cîştigător un singur partid care să asigure guvernarea.
PNŢCD nu considera obligatorie asum area răspunderiipentru programul anticrizu
Preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu, a declarat, luni, că partidul său nu insistă ca premierul să-şi asume răspunderea în Parlament pentru programul cuprinzînd măsurile de criză, dacă partenerii de guvernare nu agreează acest fapt, dar cere ca, în locul acestei proceduri, la nivelul coaliţiei să fie luat “un angajament categoric” prin semnarea unui document carc să exprime acordul tuturor partidelor pentru măsurile de criză.
} Biroul de Conducere, Coordonare, si Control al PNŢCD a recomandat premierului să-şi asume r̂ăspunderea în faţa Parlamentului, . pentru programul dur de reformă, pentru că au mai fost situaţii în care care liderii coaliţiei să promită sprijin, iar în realitate acest sprijin “să nu se materializeze întotdeauna”, a arătat liderul ţărănist. 7
în favoarea asumării răspunderii s-a pronunţat doar ' PNL, în timp ce PD şi UDMR au susţinut că un asemenea demers nu este necesar, deoarece măsurile cuprinse în programul anticriză sînt cuprinse în programul de
k v i
J ' >măsurile prioritare anunţate de premierul Radu Vasile nu fac parte dintr-un program nou, fiind incluse în baza programelor de guvernare de pînă acum ale coaliţiei.
El a arătat că şi restul programelor anunţate de alţi lideri ai coaliţiei, din motive propagandistice, “sînt variaţiuni pe aceeaşi temă”.
Preşedintele PNŢCD a precizat câ el nu va cere demisia premierului-după trecerea celor şase luni, dacă nu vor fi realizate toate măsurile dure cuprinse în programul anticriză. Afirmaţia
guvernare, votat de toate , premierului că va demisionaformaţiunile din coaliţie.
Potrivit lui Diaconescu, actualul guvem a primit votul de învestire în Parlament pentru un program general, iar acest fapt nu ar împiedica angajarea răspunderii pentru “măsurile punctuale”.
Diaconescu a spus că
la sfîrşitul celor şase luni dacă programul nu va fi realizat “este aprecierea- primului- ministru”, a spus Diaconescu, arâtînd că i-a atras atenţia lui Vâsile “sa facă astfel de declaraţii cu toată responsabilitatea, pentru câ lucrurile sînt interpretabile”.
C o n f o r m l u i V o s g a n i a n
P ro g ram u l p e term en s c u rt are d rep t scop m a s c a re a in e fic ie n ţe i G uvernu lu i■ Preşedintele PAR, Varujan Vosganian, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă,
' câ solicitarea premierului Radu Vasile privind uri moratoriu de şase luni cu sindicatele, precum şi ideea unui program de guvernare pe termen scurt cu măsuri dure nu au alt scop decît de a masca ineficienţa Guvernului.
Vosganian a apreciat câ şi actualul program de guvernare, dacă ar fi aplicat, ar fi bun pentru ţară. El a adăugat că lucrurile nu merg bine nu dinteauza programului de guvernare, ci din cauza Executivului, care refuză să-şi asume responsabilitatea şi care îşi arată incapacitatea de a ,
aplica măsurile prevăzute în programul prezentat după învestire. . '
Liderul PAR a precizat că prin cererea privind instituirea unui moratoriu, Guvernul vrea doar să-şi asigure spatele şi să aibă un pic de linişte, încercînd, totodată, să acrediteze ideea că nu este lăsat să lucreze. “Sînt poveşti la gura sobei. Sindicatele n-au dat buzna în Palatul Victoria si nici n-au blocat şoselele. Iri plus, o parte a Opoziţiei a părăsit Parlamentul pentru a lăsa Guvernul să lucreze”, a declarat Vosganian.
Varujan Vosganian a arătat că Guvernul ar trebui să prezinte un raport de activitate în care să
arate clarce s-a realizat şi ce nu din programul de învestire, deoarece, în caz contrar, nu poate garanta că este capabil să facă eeva.
Vosganian a mai spus că deficitul bugetar pc 1998 este cel, mai mare din 1992 încoace. El a explicat că, deşi era prevăzut ca deficitul să fie de 3,6%, a ajuns Ia 12%, diferenţă de 8% f, nd suportată de populaţie. “Pentru anul viitor este prevăzut un deficit de 2%, iar dacă îl raportăm la datele acestui an, înseamnă că populaţia va avea de suportat 10% din deficitul bugetar, ceea ce reprezintă un scenariu antiromânesc”, a conchis preşedintele PAR.
Drepturile -omului din perspectiva
liberalăOrganizaţia de tineret o
PNL C luj marchează printr-o dezbatere publică 50 de ani de la proclamarea Declaraţiei Universale■ a Drepturilor Omului. Dezbaterea - "Individul, element central al democraţiilor liberale" - va avea lo c ' pe 10 decembrie 1998, ora 17, la sediul PN L. Cluj. Vor fi discutate problemele drepturilor omului, din perspectivă liberală.
Moş Nicolae a poposit şi la Leagănul de copiiOrganizaţia de Tineret a Partidului Democrat Cluj a organizat sîmbătă o acţiune- de caritate la sfirşitul căreia Moş Nicolae a poposit la Leagănul de copii din cartierul Grigorescu. Leagănul găzduieşte 209 copii cu vîrstă cuprinsă între 1 şi 10 ani. Din păcate, moşul nu a putut vizita decît 120 de copii, pentru că ceilalţi erau în carantină, fiind bolnavi. Au fost insă lăsate personalului îngrijito r cadouri şi pentru aceştia. Cadourile au constat în fructe, lapte praf şi
foarte multe dulciuri, care au provocat copiilor o mare bucurie.
Biroul de presă al PD Cluj
Filiala PRM Turda a oferitcadouri de Moş Nicolae' PRM-iştii turdeni, în frunte cu preşedintele
lor, Sorin Mureşan, au oferit duminică, în Catedrala ortodoxă din localitate, cadouri de moş Nicolae turdenilor fără posibilităţi materiale. Cele 40 de pachete, împărţite cu sprijinul preoţilor parohi, au conţinut faină, ulei, orez, margarină şi dulciuri. Valoarea totală a cadourilor sc ridică la 1,5 milioane Iei. Sorin Mureşan a deClarat că 800.000 lei au fost asiguraţi din sponsorizări/restul fiind donaţii din partea lui loan Niculae Rotaru şi a sa.
Brîndusa FAUR
Ion fintonescu ... la Turda
în data de 18 decembrie a.c., la ora 14, Sala mare a Prim ăriei Turda va găzdui Adunarea Generală a L ig ii “Mareşal Ion Ântonescu”, filiala locală. Cu această ocazie va fi ales rioul corp director al filialei Turda. Conducerea Ligii din Cluj a declarat că această adunare are loc în urma decesului preşedintelui. filialei turdene. Sînt invitaţi tot} membrii, , dar fi simpatizanţii care doresc să devină'membri.
Brîndusa FAUR
adevăruldeCluj A R T Ă -C U L T U R Ă marţi, 8 decembrie 1998
v î i t t c v ţ i r c t î u & n - X c S S J î o ^ n t ' t
-V<
Compoziţia muzicală mozartiană nu poate f i concepută în afara descoperirii cerinţelor interioare, fluiditatea unei frăze muzicale crCate de geniul de la Salzhurg este cU siguranţă efectul lirici stări de spirit lăuntrice. Estţ de neconceput ca la un concurs de interpretare a Unei sonate de Mozart, interpretul să se mărginească, do'pr să cînte cele două tenie contrastante din expoziţie, cu acurateţe sonoră perfectă, “înviind” dinamica înscrjsâ în partitură şi, desigur, să imprime un tonus vita!Melodiilor şt apnfmiîlbr frfe$Ci. Nu numai în aceasta cbmtă interpretarea muzicii lui Mozart. Sonorităţile sonatelor lut sînt efectul unor stări afective . şi spirituale pe bare gcpiul le-a/trăit cu mulţi ani în . urmă, în modul celjmuJircSc. "\
Orice im puţsffprior supradozaf senzirrial- tcmperamenta(. (Cfură muzicii, “sufletul”. Aşadar, aprecierea valojricăfa un concurs de redare a muzicii lui Mozart începe cu destăinuirea capacităţii de apropiere a interpretului de “sufletul” lui Mozart? Da! Pentru că Mokqrt este mereu viu. El trăieşte prin ecourile sensibili| ale muzicii sale,-către care putem aspira numai cu hawsufletesc. Se pare că un concurs , de interpretare a muzicii lui Mozart este o întrecere între suflete... ‘ Etailiu DRAGEA
Sub steaua Tui Mozart.Astfel a prefaţat prof. univ. dr. Francisc Laszlo - preşedintele Societăţii Române Mozart - festivitatea de duminică seara (6 decembrie a.c.), din Sala Studio a Academiei de Muzică “Gh. Dima”, ocazie cu care au fost premiaţi cîştigătorii şi a avut loc
Gala laureaţilor Concursului de interpretare din cadrul celei de a VII-a ediţii clujene a Festivalului MOZART.. Deşi rezultatele finale vi le-am prezentat în ediţia de ieri a ziarului, ne face plăcere să le reluăm şi astăzi, mai ales pentru aceia dintre cititorii care nu au
avut ocazia să le cunoască, cu atît mai mult cu cît Premiul I a revenit unor tineri interpreţi clujeni, Raluca Stâncel - vioară şi Horea Haplea - pian. Şi, într- adevăr, Gala a relevat, ceea ce noi de altfel ştiam, că există o categorie de muritori pentru care nu poate exista nici o zi fară Mozart. Interpreţi şi public s-au lăsat purtaţi de “valul Mozart”, cu bucuria de a face muzică şi a o împărtăşi şi celorlalţi. Preşedintele juriului de concurs, pianistul şi muzicologul britanic dr. Malcolm Miller, a ţinut să remarce nivelul ridicat al competitorilor, precum şi faptul câ aici, în România - ţară care i-a dat pe Enescu şi Lipatti - a fost impresionat de calităţile muzicale şi de sensibilitatea cu care tinerii interpreţi' au îmbrăţişat stilul mozartian; a mai remarcat colaborarea fructuoasă a partenerilor din duo,
. expresivitatea şi calitatea tonului, profunzimea emoţională ce a" însoţit interpretarea.
în fotografie, cîştigătorii Premiului I, menţionaţi mai sus; vi-i prezentăm şi pe ceilalţi cîştigători: Premiul II: Greta Caciora, Doriana Caciora; Premiul III: Corina Ana-
Maria Creţu, Gabrieia Antoneta David; Premiul
. “Covent Garden” atribuit celui mai tînăr (aici celor mai tineri) finalist nepremiat de juriu: Cristian-Andrei Fătu, Andrei Enoiu; Premiul Ministerului Culturii: Ionuţ Iliescu, Mirela Mocăniţă; au mai fost acordate dpuă Premii speciale din partea oaspeţilor englezi, membri aiM M
juriului: Dana Tolan, NicoletaIon, respectiv Kozma Eva,Raluca Ciobanu.
***
în această seară, la ora 19, în Sala mare a Casei Universitarilor, Festivalul programează un concert cameral susţinut de Orchestra de cameră a Filarmonicii “Transilvania”; concertmaestru: AlbertMârkos.
în program: Serenada în re major de L. Mozart, solişti: Gabriel Posdărescu, trompetă, Mircea Neamţ-Gilovan, trombon; L. Mozart - Simfonia în sol major (atribuită lui W.A. Mozart sub KV 45 a) şi W A Mozart - Mica serenadă în sol major (Eine kleine. Nachtmusik), KV 525. •
M.BOCU
Premiul I; duo-ul Raluca Stâncel- Horea Haplea
Recitalul de orgă susţinut de Maria Abrudan, lector universitar la Catedra pian-orgă a Academiei de Muzică “Gh. Dima”; a confirmat şi în acest an efortul său de arecupera pentm şcoala românească de orgă şi alte repertorii decît cele consacrate. Ne referim, în special, la primele două lucrări de recital aparţinînd unor compozitori baroci italieni: G. de Macque şi G. Frescobaldi, baroc pe care Maria Abrudan l-a ■ —descoperit (ca manieră- de interpretare) cu
agogice determinate de articulaţiile specifice instrumentului cu austeritatea tehnică a detaşeului, care conferă claritate discursului muzical. Concertul în re minor de Vivaldi-Bach, adică o transcriere organisticâ-realizată de către Bach a unui concert pentru orchestră de. Vivaldi (care, în mod nedrept, apare cîteodată pe afişe numai sub numele lui Bach) a fost interpretat de organistă în consecinţă, adică... i i . i..... etalînd tehnicile
m instrumentelor orchestrei şi
m ca r a c t e r u locazia unor specializări efectuate peste hotare, unde a studiat cu cele mai mari personalităţi interpretative în domeniul orgii, ca: L. Ghielmî, LF. Tagliavini, L. Lohmann etc.Rod al participării la un alt curs, în Elveţia, cu
Michael Rădulescu, axat pe interpretarea istorică a muzicii lui Bach, organista Maria Abrudan a cîntat celebra partită “Sei gegrusset, Jesu giitig” etalînd o concepţie în care se îmbină necesităţile
sclipitor al muzicii luminosului Vivaldi. Abordînd Sonata a Vl-a de F.M. Bartholdy, credem că Maria Abrudan ar fi putut întrerupe această lucrare la jumătate, căci ultimele două părţi reprezintă vădit un adaus fortuit al compozitorului care, cu tot efortul (oricărui interpret) nu poate evita sentimentul “căderii”, instalat în auditor. Toccata de Widor a electrizat, în schimb, publicul, recitalul închcindu-sc cu brio. I.P.
HdndrisCausa
Duminică, 13 decembrie a.c., la ora 11, va avea Ioc în Sala Studio a Academiei de Muzică “Gh. Dima” festivitatea de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa compozitorului Liviu Comes,-Cetăţean de onoare al municipiului Cluj- Napoca. Cuvîntul de deschidere va fi rostit de prof. univ. Alexandru Fărcaş, rectorul Academiei du Muzică “Gh. Dima”; prof. univ. dr. Valentin Timaru va susţine “Laudatio” pentru compozitorul Liviu Comes, iar conf. univ. Cristian Misievici va prezenta hotărîrea Senatului cu privire la acordarea titlului. Ceremonia va fi urmată, la ora 12,30, de concertul Corului Filarmonicii din Oradea Şi al Facultăţii de Muzică din cadrul Universităţii Oradea. în Program: Liviu Comes - Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur (p.a.); dirijor: conf. univ. tfc Avram Geoldeş, şef catedră Pedagogie muzicală la Facultatea de Muzică a Universităţii Oradea.
M.B.
P ic to ru l-d e ţin u t A lexandru G heorghiu •
^ p e n tru a doua o a ră Ia “M e s ”Cu ocazia “Zilei Internaţionale a drepturilor omului”, mîine, 9
decembrie, la ora 13, în Sala “Dalles” din Bucureşti va avea loc vernisajul expoziţiei de pictură a deţinutului Alexandru Gheorghiu. Locatarul Penitenciarului Gherla expune pentru a .doua oară în Capitală, după ce acum doi ani lucrările sale au fost mult apreciate de critici şi de publicul vizitator. Originar din Braşov, pictorul expune 40 de lucrări, toate realizate în micul său atelier din pavilionul de detenţie al închisorii gherlene, unde în ultimii ani funcţionează cu succes Cercul de artă plastică “I. Andreescu”. Data trecută tablourile sale au avut mare căutare în rîndul iubitorilor de frumos din Bucureşti, iar. criticii de artă au acordat atenţia cuvenită prezentării originalei expoziţii. Mai mult ca sigur, şi în zilele următoare (expoziţiaiămîne deschisă pînă la data de 13 decembrie), pictorul-deţinut din Penitenciarul Gherla se va afla din nou în “vizorul” specialiştilor. , ■ r .
Mai amintim că, de patru ani, Alexandra Gheorghiu este îndrumat de cunoscutul pictor clujean prof. Vasile Gheofghiţâ, care l-a vizitat des în atelierul de creaţie din puşcărie. . SZ.Cs.
Adolescentul, acest mare singuratic
IMPLICAREA UNIVERSITĂŢII ÎN PRACTICA MEDICALĂ
de vorbă cu dl prof. univ. dr. Nicolae Miu, şeful Clinicii Pediatrie II •(continuare din numărul nostru de ieri)
• Vorbeam, ieri, despre problematica abordată în prima parte a simpozionului organizat de dumneavoastră pe tema Medicinei adolescentului. Am înţeles că dezbaterile au continuat... , -
- După prima parte, care, spre satisfacţia mea,. a fost foarte atent’ audiată, psihologul clinicii noastre, care va face parte din colectivul carc se va ocupa de această medicină a adolescentului - dma Nicoleta Anghel, foarte bine pregătită profesional - a vorbit participanţilor despre caracteristicile psihicului Ia această vîrstă. Este bine să amintesc că, pentru noi, prezenţa în echipa clinicii a unui psiholog înseamnă un lucru extraordinar, pe care îl aştept de 32 dc ani de cînd lucrez în pediatrie, respectiv în această clinică.
O altă problemă importantă, pe care noi am ales-o pentru o primă discuţie, a fost Adolescentul şi bolile cronice. Concept general (temă, prezentată tot de către prof. Miu - n.n.). Acest concept general reţine atenţia prin aceea câ, pe de o parte: în literatura de specialitate este consemnat că numărul adolescenţilor cu boli cronice este în creştere, peste tot în lurtie, sau se consemnează gravitatea unor boli în adolescenţă; pe de altă parte, acest concept general s-a bazat şi pe experienţa clinicii şi pe experienţa personală, pentru că această clinică se ocupă de un număr foarte însemnat de boli cronice, aşa cum este deja cunoscut , .. • De ce anume ne Izbim în acest punct? Care sînt lipsurile legislaţiei medicale în domeniu, la noi?
- Ne lovim de absenţa unui registru naţional de boli cronice. Orice ţară în care actul medical este respectat cu sfinţenie are această evidenţă strictă, în special a bolilor cronice.
• De unde această preocupare a colectivului pe care îl conduceţi faţă de adolescent?
- Aceasta,-pentru că avem două categorii de adolescenţi: unii care se nasc cu anumite vicii,, malformaţii sau, alţii, care dezvoltă o boală cronică la vîrstă mică. Cu posibilităţile actuale, ei ajung adolescenţi, adulţi şi pot trăi în cadrai unor limite foarte apropiate de normal. Ei, această categorie, îşi înţeleg mai bine statutul.de bolnav cronic, învaţă de mici să lupte cu boala, dar să şi respecte indicaţiile medicului. Integrarea lor socială se face mai uşor. Drama suferinţei este mai mică. Avem, în schimb, cealaltă populaţie de adolescenţi, care
dezvoltă o boală gravă sau o boală cronică în plină pubertate, pînă atunci ci fiind extrem dc sănătoşi şi bucurindu-sc dc toate plăcerile şi ofertele vieţii. La aceştia,’drama este incomparabil mai mare, dificultăţile dc apropiere a medicului de aceştia sînt mult sporite. Aceşti adolescenţi sînt mai ncdisciplinaţi, bravează, sînt mai puţin supuşi, mai neglijenţi. De aici o scrie de greutăţi în asistenţa acestora.
în cadrul acestei teme s-a specificat faptul că adaptarea Ia procesul dc adolescenţă şi la boala cronică este o sursă potenţială dc probleme, iar medicul dc familie şi specialistul pediatra trebuie să fie interesaţi să poată rezolva aceste probleme, carc nu trebuie niciodată subestimate. Aceste probleme nu sînt probleme şablon. Am inccrcat să corelez diferitele boli cronice cu alte două probleme majore: - utilizarea de droguri sau alcool (din păcate consumul dc alcool este în creştere la adolescenţi; există semnale şi cu privire la consumul de droguri) şi, pe de altă parte, relaţia între diferitele boli cronice şi utilizarea contraceptivelor Ia adolescente.
• Alte teme de Interes în . cadrul simpozionului?
- După acest concept general, cu exemplificări, reputaţi medici specialişti din clinică au prezentat teme care au fost foarte bine receptate, provocînd întrebări, stimulînd, deci, dialogul: d-na conf. dr. Lucia Slăvescu a vorbit despre Rahitismul pubertar şl despre profilaxia acestuia; d-na conf. dr. Mariana Andreica despre Adolescentul suferind de diabet zaharat; dl. şef lucr. dr. Genei Sur despre Particularităţile adolescentului suferind de artrită reumatoidă juvenilă; dl. dr. Aurel Bizo, şef lucrări, a vorbit despre Cazuistica clinicii la vîrsta de adolescent suferind de insuficienţă renală cronică, pacienţi supuşi dializei cronice sau transplantului renal.
Problema medicinei adolescentului este însă şi mai complexă şi ea se cere rezolvată în echipe, pornind şi reîntoreîndu-se toată această problematică la medicul de familie. Echipa trebuie sâ înceapă cu acesta şi să se termine cu eL Din echipă trebuie să facă parte specialişti pe domenii: pediatri (cunoscători ai diferitelor ramuri ale. pediatriei), psihologi, neurologi, psihiatri, ginecologi, dermatologi, orelişti, oftalmologi - o simplă înşiruire ce subliniază însă vastitatea problematicii legate de medicina adolescentului. Un subiect asupra căreia vom mai reveni.
Michaela BOCU
Lidera SLIPC, Stanca Constantinescu crede că
Majorarea avansului la salariul personalului din Învăţămînt poate fi „o strategie de liniştire a spiritelor”
• p e r s o n a l u l 1 I Z S s A e s t e e v a l u a t î n a c e a s t a p e r i o a d ă •
Primul pas în respectarea protocolului care a pus capăt ţjrevei din învăţămînt din această toamnă a fost făcut. La sfîrşitul săptămînii trecute, liderii de la Sindicatul Liber din învăţămîntul Preuniversitar Clujean au fost înştiinţaţi că avansurile pe luna decembrie se calculează conform prevederilor Legă 154, adică aşa cum se ceruse la tratativele dintre Guvern şi federaţiile sindicale din învăţămînt
Deşi această lege ar fi trebuit să fie aplicată încă din 16 iulie a.c., ierarhizarea coeficienţilor de salarizare din învăţămînt se aplică începînd doar cu luna'decembrie. Lidera SLÎPC, Stanca
. Constantinescu, a declarat că o situaţie mai delicată apare în cazul- personalului TESA. În această perioadă se desfăşoară evaluări ale personalului-TESA din şcoli, după metodologii .extrem de complicate’. După stabilirea competenţelor angajaţilor din învăţămînt care nu sînt cadre didactice, conform HG 749/ 27.10.1998, personalul TESA va putea beneficia de salarii în funcţie de coeficientul pe cane-l-a obţinut fiecare în parte. Salariul va putea fi mai mare decît înainte, egal sau chiar mai mic, dacă cadrul respectiv nu se dovedeşte a fi prea potrivit în funcţia pe care o ocupă. Dar salariile care se vor acorda sînt
limitate, conform aceleiaşi Hotărîri Guvernamentale, de alocaţiile bugetare primite.
Stanca Constantinescu semnalează, însă, apariţia mai multor semne de întrebare: ,Se măresc salariile, dar cîţi bani vor sosi de la minister?" sau „Va fi suficientă suma primită pentru a da oamenilor atît cît merită?".
în plus, Stanca Constantinescu a mai lansat o ipoteză. Domnia-sa nu s-a arătat foarte convinsă de reala creştere a salariilor. Aceasta poate fi o strategie de liniştire a spiritelor", a menţionat lidera SLÎPC. Domnia-sa a explicat că, potrivit legii, avansul trebuie să fie de minim 40 la sută din. venitul
salariat al unui angajat. Stanca Constantinescu a menţionat că este posibil ca avansul din luna decembrie să fie de fapt un procent mai mare, astfel ca oamenii să creadă că suma a crescut. Urmarea acestui fapt ar fi salarii mai mici pe decembrie. Acest lucru se va şti cu siguranţă în ianuarie, la lichidarea lunii decembrie, a menţionat Stanca Constantinescu. Tot în ianuarie, spune dînsa, se va . vedea dacă cadrele din învăţămînt vor primi sau nu al treisprezecelea salariu şi dacă va fi rr-.; ectată Legea personalului didactic, aşa cum prevede Protocolul încheiat în toamnă.
Dana TIUCA
RamTelecom Cluj face bilanţul de sfirstt de anurmare din pagina 1
trebui sâ ia legătura cît mai repede cu Ministerul Comunicaţiilor pentru a face împreună demersurile necesare pentru grăbirea obţinerii autorizaţiei. Deja firma OTE a înaintat Consiliului Concurenţei două dosare, primul fiind respins ca incomplet, ultimul fiind depus pc data de 2 decembrie.
Ultima declaraţie a ministrului Pantiş pune paie pc foc şi cere, cu insistenţă, plata sumei de 675 milioane dc dolari pînă la 20 decembrie. Graba este justificată de faptul câ luna februarie a anului 1999 este vîrf dc plată a datoriei externe..Jumătate din suma totală va intra la bugetul dc stat, restul va mege la RomTelecom, pentru dezvoltare şi modernizare.
Reduceri de personal la RomTelecom Cluj
Valentin Cristea, directorul general al RomTelecom Cluj, a declarat câ se preconizează o reducere dc cel puţin 15-20 la sută din personalul Direcţiei, care însumează, la ora actuală, 1.650 de persoane. Reducerea sc va face prin disponibilizări, pensionări, dar şi prin renunţarea Ia centralele manuale. Dc asemenea, activităţile nespecificc RomTelecom vor trece Ia firme particulare, carc sc vor obliga sâ le asigure pc baza unor contracte de prestări servicii.
Privatizarea a prins RomTelecom Cluj în plină derulare de contracte
Privatizarea RomTelecom a prins în plină desfăşurare derularea unor contracte pentru perioada 1998-2000. Direcţia clujeană are două contracte cu firma EMCOM, pentru furnizarea echipamentelor pentru centralele digitale dc tip Siemens. Astfel, pînă în 2000 sc asigură instalarea a 60.000 de linii telefonice digitale in întreg judeţul, dintre carc 25.000 în CIuj-Napoca. în paralel se lucrează la dezvoltarea reţelei de cabluri necesare pentru asigurarea condiţiilor tehnice
pentru vinderea celor 60.000 de linii digitale. Primul contract cu EMCOM, care se referă .
■ Ia instalarea a 30.000 de linii, prevede că, pînă la finele anului 1999 se vor instala aproximativ 9.000 de linii în CIuj-Napoca, crearea de copdiţii mai bune de utilizare a serviciului telefonic pentru abonaţii care funcţionează pe soluţie cuplată sau pe . concentrator (cca 8.000 de abonaţi), instalarea a 1.200 de posturi telefonice în Turda şi înlocuirea în Turda şi Cîmpia Turzii a centralelor automate vechi cu centrale digitale, iar în Bonţida şi Iclod se vor înlocui; centralele manuale cu digitale.
Deţinătorul pachetului majoritar de acţiuni, OTE, a cuprins.în contractul de cumpărare şi. obligaţia să instaleze, în următorii 4 ani, 1,4 milioane linii noi, investiţie estimată a se ridica Ia 1 miliard de dolari şi în aceeaşi perioadă, ar înlocui 1 milion de linii telefonice din analog în digital.
Cartelele telefonice reprezintă cea mai importantă sursă
de cîştig pentru RomTelecomDupă spusele directoarei comerciale a
RomTelecom Cluj, Călin Rodica, vînzarea cartelelor telefonice este cea mai importantă sursă de venit pentru Direcţie. Dar, Clujul se poate mîndri şi cu primele cartele false depistate, la nivelul întregii ţări. Cartelele false sînt fabricate şi vîndute de o reţea subterană, cu ramificaţii în exterior, opinează directorul Cristea. Anul acesta au fost depistate 11 cartele falsificate, care au prejudiciat Rom Telecom Cluj cu 11 milioane de lei.
Pe lîngă cartele false, Direcţia se confruntă şi cu acţiunile de vandalizare a posturilor telefonice publice. în ultimele trei luni, RomTelecom Cluj a fost prejudiciat cu 9, 7 milioane de lei de oameni „cu probleme psihice”, după cum a declarat Cristea.
Cinci procente din profitul lunar al RomTelecom Cluj vine de la posturi publice
■ şi se ridică la suma de 1,5 miliarde lunar. De aceea se preconizează mărirea numărului de posturi publice şi înlocuirea celor 4 posturi clasice cu monedă cu posturi digitale. în CIuj- Napoca există în acest moment 904 posturi cu cartelă, dintre care 134 mixte (monede şi cartelă). Ultimele yor dispărea în scurt timp, speră Valentin Cristea. '
Clujenii, SVA-urile şi „Sună acum! 89.89....”
Clujenii au folosit în valoare totală de aproape 500 milioane de lei telefoanele înscrise la rubrica „servicii cu valoare adăugată”, se arată în graficul primit de la RomTelecom. Această sumă reprezintă doar apelurile către furnizorii locali şi este de două ori mai mare decît cea înregistrată anul trecut. Preferinţele concitadinilor noştri se îndreaptă spre serviciul „Voice-Phone”, .care este înregistrat ca oferind servicii ca .horoscop, previziuni, etc”.Firmele de Internet, Dynamic NetWork Technologies şi Codec Electronics Product, au un trafic de peste 10.000 de minute pe lună.
Traficul generat de clujeni către firmele din Bucureşti înscrise cu SVA s-a dublat faţă de anul trecut şi acelaşi lucru s-a întîmplat cu sumele încasate de RomTelecom. Astfel, în 1998, de pe urma SVA-urilor, RomTelecom a încasat 65 miliarde pentru toată ţara, iar RomTelecom Cluj, aproximativ 100 milioane plus taxele pe suportul furnizat.
*»»,
Abonaţii fizici din CIuj-Napoca se vor prezenta începînd cu data de -7.12.1998 la ghişeele RomTelecom Cluj pentru încheierea contractelor. Posesorii de linii telefonice trebuie să se prezinte cu buletinul de identitate, certificatul de naştere (numai în
; cazul în care codul numeric personal nu este înscris în buletin) şi documente de proprietate pentru spaţiul unde funcţionează postul telefonic (în cazul în care acest lucru nu figurează în buletin).
Patronatele confirmă creşterea preţului plinii, dar au puncte de vedere diferite
în ceea ce priveşte procentul de majorareîn următoarea perioadă preţul pîinii âr-putea creşte, la unele'
societăţi, cu un procent de 7 - 8%, cel mult 10%, diferenţiat de la un producător la altul, în urma majorărilor de preţuri şi tarife la energie, combustibili, transport şi servicii apărute după februarie 1998, majorări suportate pînă în prezent de societăţile de morâritsi panificaţie, informează un comunicat al Rompan, patronatul din industria de morârit şi panificaţie.
Rompan apreciază că nu există motivaţii pentru o creştere cu 500 - 600 de lei a preţului pîinii, aşa cum a afirmat Asociaţia Naţională a Industriilor de Morărit şi Panificaţie din România (ANAMOB).
Nici Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei nu consideră suficient motivată o creştere importantă a preţului pîinii. Surse oficiale din minister au declarat că preţul de achiziţie al griului nu a crescut, fiind în medie de 800 lei/kg. Majorările de preţuri la unele materii prime (drojdie şi sare), alături de creşterea salariilor sau deprecierea leului, nu pot avea influenţe semnificative asupra preţului produsului final, au precizat sursele citate.. Fabrica de pîine “Libertatea11 din Bucureşti a anunţat într-un
comunicat, transmis ieri, că nu intenţionează să modifice preţul pîinii în această perioadă, “deoarece nu au fost modificate preţurile la materiile prime şi la carburanţii folosiţi în procesul de coacerea pîinii şi al transportului”.
ANAMOB a anunţat la finele săptămînii trecute o posibilă creştere, în perioada următoare, cu 34-46%, ca urmare a influenţelor rezultate din deprecierea monedei naţionale, a încetării acordării primei de 200 lei pe kilogramul de grîu, a plăţilor suplimentare pentru recepţia şi depozitarea griului din recolta 1998 şi a majorărilor de preţuri la motorină, drojdie şi sare. /. Viorel Marin, preşedintele ANAMOB spune că asociaţia a dorii să tragă un semnal de alarmă în privinţa industriei de panificaţie şi a problemelor cu care aceasta se confruntă. “Nimeni nu a spus câ preţul va creşte cu 600 de lei, am prezentat doar factorii care pot influenţa preţul.-Creşterile vor fi mai mari sau mai mici, în funcţie de modul în care Guvernul va înţelege să sprijine un sector care are impact social, dar nu poate face asistenţă socială”, a declarat Viorel Marin. Preşedintele ANAMOB spune că industria de panificaţie a angajat investiţii, în ultimii opt ani, dar cu precădere în ultimii doi, de Sute de milioane de dolari, credite care se rambursează în valută. Societăţile sînt decapitalizate şi nu au forţă financiară, iar semnalele primite de ANAMOB din teritoriu confimă estimările de creşterea preţului anunţate, a încheiat Viorel Marin.
Banca Transilvania este dispusa sâ renunţe la sediu, cu condiţia
returnârii a 7,1 miliarde investiteurmare din pagina 1
ţinut sâ precizeze următoarele: „Contractul de vînzare- cumpârare a imobilului s-a încheiat cu respectarea întocmai a reglementărilor legale în vigoare (HG 308/1991, HG 389/ 1996, LI 12/1995) şi în baza Hotârîrilor Consiliului local Cluj (HCL 85/1994,HCL 49/1996) luate în urma efectuării a două expertize şi a unei contraexpertize tehnice privind valoarea tehnică şi de plată. Plata contravalorii imobilului şi terenului aferent s-a făcut firesc, după ce Primăria şi-a transcris proprietatea de pe foştii proprietari, aspect nerezolvat după 1949 pînă la momentul achitării preţului. Nemulţumirile chiriaşilo.r sînt neîntemeiate întrucît nu au dreptul legal de cumpărare a apartamentelor, nu
plătesc chiria, fiind susţinuţi material de către bancă, atunci cînd au dorit schimbarea locuinţei ocupate. Dacă Primăria consideră păguboasă tranzacţia
. încheiată de către CL cu Banca Transilvania, sîntem deschişi la restituirea imobilului şi recuperarea preţului iniţial, plus investiţiile aferente în sumă dc6,5 miliarde de lei.“ . .
în concluzie, Primăria speră sâ recupereze suma de 943,188 milioane de lei, cu penalităţi de 1,44 miliarde de lei, rezultate din subevaluarea imobilelor şi sâ vîndă terenul aferent la 965 milioane de lei. La rîndu! ei, Banca Transilvania este dispusa
. să restituie imobilul buclucaş, cu condiţia ca Primăria să-i restituie suma plătită de 669,594 milioane de lei şi investiţiile aferente în valoare de 6,5 miliarde de lei.
A p e l
u m a n it a r
Alina Maria Rânjită, în vîrstă de 18 ani, are nevoie urgentă de operaţie dc transplant dc măduvă osoasă care se poate face doar în străinătate. Tînâra suferă de sindrom limfoproliferativ acut (leucemie). Conturile la carc puleţi depune suine în ajutorul ei sînt deschise ia B.C.R. Baia Marc, în lei - 459600021, în valută
pentru mărci: 47512108810. pentru dolari: 4751616188810.
0 r f f l u i i d i n Q ă i a n u O Ţ ) i c
î n v a ţ ă ( a l u m i n a l u m i n ă r i l o r
Ca în fiecare iarnă, apropierea sărbătorilor îi face pe oameni mai deschişi la suflet, mai generoşi cu cei care nu au o situaţie materială prea bună. în acest sfîrşit de an, elevii şi profesorii Liceului de Informatică din CIuj-Napoca s-au gândit să le facă un cadou mai special celor nouă orfani din Căianu Mic. în urma unor donaţii, Ia care au contribuit chiar şi părinţii celor care învaţă în acest liceu, s-au aidunat alimente, haine, jucării şi bani pentru cei nouă copii. Profesorii au strîns140.000 de lei. Cei mai darnici au fost însă elevii claselor a Xl-a B, care au donat250.000 de lei şi a Xl-a A,, cu 95.000 de lei. Cu toată bunăvoinţa informaticienilor,
cele patru fete şi cei cinci băieţi locuiesc încă într-o casă tară curent electric şi învaţă la lumina luminărilor. Cel mai mare are 17 ani, în vreme ce mezinul are doar 5 ani. Ei nu au nici măcar scaune suficiente pentru a se aşeza Ia masă sau dulapuri junde să-şi ţină hainele. Ar mai ̂ vea nevoie de produse de igienă şi de alimente care să suplimenteze hrana obişnuită. Tutorele lor, preotul Neguţ Constantin, poate doar sâ le ofere un trai Ia limita decenţei.
Dacă există cineva care ar putea să ofere - ajutor (bani sau pur şi simplu lucruri de
care aceşti copii au nevoie) este rugat să se adreseze părintelui Neguţ, din satul, CâianuMic. Raluca POP
moş Ricolae ne-a adus zăpadă, dar nu şi Irenuri înfîrziafe
Deşi Moş Nicolae ne-a adus zăpadă, el nu a pricinuit necazuri celor de la SNCFR- Dumitru lordânescu, şeful Serviciului de Circulaţie din cadrul Diviziei de Trafic, a informat că ieri nici un tren care a trecut prin Regionala CFR Cluj nu a avut întîrziere. De asemenea, nici unul din trenuri nu a fost anulat din cauza zăpezii care. a căzut peste noapte. Dumitru lordănescu a explicat că întârzierile şi anulările nu apar decît atunci cînd se produc acumulări mari de zăpadă şi nu a fost, de această dată, cazul Regionalei Cluj. Şeful Direcţiei de Circulaţie a explicat că toate instalaţiile şi macazurile au funcţionat corect şi fără probleme. W’
Menii vor mai avea HBO doar pînă în februarieDupă cum a declarat Marius Bumb, directorul TVCablu Turda, procentul abonaţilor
HBO din Turda este mult prea mic pentru a continua transmisia acestui canal. Procentul minim pentru ca acesta să poată fi păstrat este de 5-6%, In funcţie de numărul de abonaţi din reţea. însă, la Turda, abonaţii constituie un procent de doar 1,5%, scădere faţă de luna martie, cînd HBO a fost introdus la Turcia. Şansele ca acestcana să nu fie eliminat pentru totdeauna din reţeaua TVCablu turdeană (cum s-a întîmp® de altfel în Cîmpia Turzii) depind doar de creşterea numărului de abonaţi sau de introducerea unui nou sistem de codare, care să nu mai permită pirateria.Brîndusa FAUn
P U B L IC IT A T E CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16;sîmb« t i 9-14; lel/fai 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: Inni-vinerifcM; tel/fiix3l-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri8-16; tel/f»x21-60-75.
marţi, 8 decembrie 1998 (7
- VS .C . f l T L f S S S . f i .
CIuj-Napoca str. Aurel Vlaicu nr. 1'82 Telefon: 064-14.27.88;
Fax:064-41.44.37EXECUTĂ INSPECŢII TEHNICE
AUTORIZATE DE R.A.R. pentru automobile echipate cu m otor p e
benzină. (283464)
s . c . I N D . M f î E S T R O s . f l .- Str. Ghe. Asachi nr. 6-8
Angajează .1. ECONOMISTCondiţii: '-absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice, specializare
contabilitate;- experienţă în domeniu minim 1 an;- operare pe calculator;-.vîrstă maximă 35 de ani. . *2. INGINER TEHNOLOGCondiţii: •- absolvent al Facultăţii de Agronomie, specializare
Tehnologia prelucrării produselor alimentare;- experienţă în domeniu minim 1 an;-■operare pe calculator; • ■ ş- vîrstă maximă 35 de ani; - 8- posesor carnet de conducere; 51- cunoştinţele de limba engleză constituie un avantaj. Informaţii suplimentare la tel: 064-43.23.13;
064-43.26.29; persoana de contact d-ra Buciuman Rodica.
s . c M . R e s t a u r a n t D e lt a s . r . l .str, G IO R D A N O B R U N O 3-5 (A U TO G A R A I I )
■ : tel. 436.213. )Organizează: • Micro Revelion la preţ
accesibil •, Revelion ’99 la preţul de 200.000 lei/persoană. Calitate şi servire ireproşabilă.^
Angajăm: ospătară - barmană.
SUCURSALA DE DISTRIBUŢIE A ENERGIEI ELECTRICE CLUJorganizează în data de 15.12.1998 lâ sediul din
str. Memorandumului nr. 27CONCURS
pentru ocuparea unui post de INGINER constructor în specialitatea construcţii civile şi industriale.CONDIŢII: ' g
- vîrstă maximă 35 ani; f- 3 ani vechime în activitatea proiectare; "- disponibilitate pentru munca de teren.
Relaţii suplimentare la Serviciul ResurseUmane telefon 19.57.21 int. 273 zilnic între orele 11-13. 1
A v e ţ i p r o b l e m e f i n a n c i a r e ?
D o r i ţ i o s o l u ţ i a r a p i d ă ?
APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!
SUCURSALA DE DISTRIBUŢIE A ENERGIEI ELECTRICE CLUJorganizează în data de 18.12.1998, ora 9,00 la sediul din str. Memorandumului nr. 27.
CONCURSpentm ocuparea a 2 posturi de INGINERI
profil electric, specializarea energetică sau electrotehnică, pentm absolvenţi promoţia 1997_ şi 1998. ; : |
Relaţii suplimentare la Serviciul Resurse Umane telefon 19.57.21 int. 273 între orele11,00-13,00.
t r i N a p o c a l h r i ţ l 6
T e l e f o n * / F a x l 1 9 7 3 0 *
nA D E V A R U L Un cotidian care satisface de Cluj gusturile dumneavoastră!
mmmmmmmmmmMmmmmmmmmMmmiMmmmmmm
SUCURSALA DE DISTRIBUŢIE A ENERGIEI ELECTRICE CLUJorganizează în data de 18.12.1998, ora 9,00 la sediul din str. Memorandumului nr. 27
CONCURSpentru ocuparea unui post de TEHNICIAN
GEODEZ.CONDIŢII: |
- vîrstă sub 35 ani; • ^- cunoştinţe de utilizare a calculatorului;- cunoaşterea modului de lucru cu teodolitul
şi staţia TOTALĂ SOKKIA 5F;- disponibilitate pentm munca de teren.
Relaţii suplimentare Ia Serviciul ResurseUmane telefon 19.57.21 int. 273 între orele11,00-13,00. ' .
Societatea comercială S.C. Agromec Vultureni,cu sediul în VULTURENI, organizează LICITAŢIE PUBLICĂ CU STRIGARE conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/ 1997, aprobată prin Legea nr. 44/1998, Şi Normelor Metodologice privind privatizarea societăţilor comerciale şi vînzarea de active, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 55/1998, pentru vînzare a următoarelor active:Denumirea Obiect de activitate Adresa activului activuluiSecţia Aşchileul Mare Prestări servicii în agricultură Loc. Aşchileul Mare 1 Secţia Ghidea Prestări servicii în agricultură . Loc. Chidea Secţia Dîrja Prestări servicii în agricultură , Loc. DîrjaSecţia Jurca Prestări servicii în agricultură Loc. Jurca Secţia Ciubâncuţa ’ Prestări servicii în agricultură’Grajd .1 Vultureni; Prestări servicii în agricultură Gajd 2 Vultureni . Prestări servicji în agricultură Saivan Vultureni ; Prestări servicii în agricultură Magazie cereale * Prestări servicii în agricultură /
La preţul de adjudecare se adaugă TVA suportată de cumpărător.; ' ,Licitaţia va avea loc la data de 9.01.1999, ora 10 la sediul societăţii, în caz de neadjudecare la prima şedinţă, se va organiza cea de-a doua şedinţă
a licitaţiei după 5 zile lucrătoare. _ - ■Dosarele de prezentare a activelor pot fi procurate, contra cost, zilnic, de la
sediul societăţii comerciale, între orele 8-12, ,Alte relaţii privind activele ce urmează a fi vîndute, la sediul societăţii S.C.
Agromec , persoana Bădău Cornelia.Pentm participarea la licitaţie, ofertanţii vor depune la sediul societăţii, pînă în
ziua licitaţiei, ora 9,30, documentele prevăzute de legislaţia în vigoare, precum şi dovada achitării contravalorii dosarului de prezentare.Participanţii la licitaţie vor depune la caseria societăţii taxa de participare de
200.000. lei şi vor face dovada consemnării la dispoziţia societăţii comerciale vînzătoare a garanţiei de 3% din preţul de pornire a licitaţiei.Valoarea terenului aferent activului este inclusă în preţul de pornire a licitaţiei,
cu excepţia grajdurilor poz. 6, 7, 8. - - • ‘_____________ . - . _ ['292566;'-'
loc. Ciubăncuţa Loc. Vultureni Loc. Vultureni Loc. Vultureni
Preţul de pomire(lei)
. 113.919.00088.045.00097.427.00081.008.00083.633.00067.975.00034.604.00042.240.000
Loc. Cubleşul Someşan 79:438.000
S.C. AGROINDUSTRIALA S.A. CLUJ-NAPOCAcu sediul în CIuj-Napoca, str. Oaşului tir. 118,
organizează licitaţie cu strigare conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 88/ 1997 şi HG 55/1998, pentm vînzarea următoarelor active:
Sediul central - clădire administrativă, str. Oaşului nr. 118, val.- 2.000.000.000 leiBrînzărie - secţie preparate lapte, str. P-cul Feroviarilor nr. 12 -
850.000.000 leiCarmangerie - secţie preparate carne, str. P-cul Feroviarilor nr. 12 -
1.000.000.000 lei ' - ' .Vila Steluţa, locuinţa - 230.000.000 leiCantina, B-dul Muncii nr. 7 - 1.500.000.000 lei
- Hala mecanică - reparaţii maşini, str. Sobarilor f.n. - 3.500.000.000 leidin care investiţii proprii - 1.500.OOO.OO0 leiAteliere mecanice, str. Sobarilor f.n. - 700.000.000 lei.La preţul de adjudecare se va adăuga T.V.A.-ul suportat de cumpărător.Licitaţia va avea loc pe data de 5 ian. 1999, ora 10,00 la sediul societăţii
din str. Oaşului nr. l 18. : -în caz de neadjudecare la prima şedinţă se va organiza o a doua şedinţă la
data de 14 ianuarie 1999. .Dosarul de prezentare a activelor poate fi procurat contra cost, zilnic de
la sediul societăţii între orele 8,00-15,00 la preţul de 250.000 lei/set.Alte relaţii privind activele ce urmează a fi vîndute le puteri obţine la
telefonul 064/43.23.01.Pentm participare la licitaţie ofertanţii vor depune la sediul societăţii pînă
în ziua licitaţiei ora 9,00 documentele prevăzute de legislaţia în vigoare.Participanţii vor depune la caseria societăţii sauîn contul 40.27.10, deschis
la Banca Agricolă Cluj, taxa de participare de 1.000.000 lei şi vor face dovada consemnării la dispoziţia societăţii comerciale vînzătoare a garanţiei de 3% din preţul de pornire al licitaţiei.
Valoarea terenului aferentă activului este inclusa în preţul de pornire al ________________ - . > „Ţ, . .. _ _ _ £r92şs_g;
licitaţiei.
8J marţi, 8 decembrie 1998 P U B L IC IT A T E CLUJ-NAPOCA:lMi-vineri8-16;sîmbătă9-14;tel/faxl9-73-04;SlJBREDACŢIATURDA:lBDi-vineri8-16;tcl/fa*31-43-23;SUBREDACŢIADEJ:luni-vint,ri8-i6;teI/fax21-60-75. cO ta O B & a j
sc NAPOCA PRESS saan g a jează u rg e n t
O V Î N Z Ă T O R I ş i V Î N Z Ă T O A R E
ziare, reviste şi cărţiO PERSOANE pentru încasarea şi difuzarea de abonamente presă
O CONTABIL în domeniul difuzare presă, cu exerienţă
de minim doi aniCererile şe.vor depune la sediul firmei din
P-ţa.Unirii nr.21.
T e l e f o n : 1 9 - 6 8 - 5 8 , o r e l e 8 - 1 6 .
! N o u ! N o u !
S.C. DAYANA COMEXIMVă oferă prin magazinul en-gros'situat în str.
MESERIILOR nr. 3 citrice, legume, fructe la cele mai avantajoase preţuri. ■ L
c u l a t 0 1 ^
str.firlirBjei ir.2 TO317fa:1B13M
V ÎN ZĂ RIC U M PĂ RĂ RI
• Vindem struguri. Str. Oituz nr. 35. Ţel. 43-74-77. (343322)• Vînd maşină de cusut Nechi,
cu braţ pentru marochinârie, încălţăminte. Tel. 14-07-81, după ora 20. (345747)
• Vînd casă 3 camere cu 600 mp grădină în sat Sînicoara. Cer avans 10 milioane lei pentru rezolvare succesiune. Preţ 130 milioane negociabil. Tel. 14-91- 23.(343316)
• Cabană de vînzare lîngă Hotel Dracula, jud. Bistriţa- Năsăud. Tel. 12-36-90 Cluj. (345695)
• Vînd apartament 4 camere, zonă liniştită-Mănăştur. Telefon 094-57-50-52. (345759)
• Vînd urgent apartament cu două camere, confort, 53 mp, parter înalt, cu telefon, Zorilor. Tel'. 15-05-28. (345764) -
• Vînd urgent Dacia Papuc 1998 stare excepţională. Preţ convenabil. Tel. 12-43-34. (343348)
• Vînd Dacia 1300 fabricat 1980 cu' 144950 km cu rk introdus set pistoane Renault 12, are 39.700 km de la reparaţia kapitală. Tel. 14-17-20. (340119)
• Vînd Ford Fiesta 1982 înmatriculat 1500 DM. Tel. 092-21-16-33. (343324)• Vînd urgent Dacia 1310 an
fabricaţie 1983, preţ 10.500.000 lei. Tel. 379 comuna Gilău. (343313)
• Cumpăr BMW 318 ursuleţ an fabricaţie 1982-1986 înmatriculat persoană fizică sau FNP, accidentat, defect. Tel. 42- .54-73. (343337)
• Vînd 3 video recordere. Tel. 18-51-56. (343233)• Vînd orice telecomandă TV
(105.000 Iei). Tel. 092-34.22.52, (2093280)
ÎNCHIRIERI• Dau în chirie spaţiu central.
Tel 41-46-06 sau J 9-24-84. (340137)
D IV E R S E
• Restaurantul chinezesc Hao Yi angajează ajutor bucătar. Tel. 41-40-21. (340134) '
'• Angajăm, vînzătoare pentru magazin alimentar şi operatoare PC de preferinţă cunoscătoare a programului CIEL. Relaţii la tel. 19-65- 90. (340151)
• Angajez instalatori sudori, cu carte de muncă. Tel. 43-60-38. (345729)
• SC Metor Auto SRL angajează două persoane pentru Departamentul Vînzări. Condiţii:cunoştinţe în domeniul auto şi operare-PC. Prezentare cu CV în data de 10 decembrie 1998, la sediul din str. Ploieşti nr. 23-25 (în clădirea din curtea interioară) ora 14. Relaţii Ia tel. 092-23-33-14. (345776)• Angajez vînzătoare magazia
alimentar. Informaţii str. Tăşnad nr. 27, ap. 32 între orele 15-17. (340130)
• în conformitate cu Legea 137 7 1995 Petrean Dan şi asociaţii anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea avizului de mediu în vederea executării unui grup de 11 parcări pe str. Izlazului nr. 18.. Eventualele reclamaţii şi sesizări numai pentru factorii de mediu se vor depune Ia sediul APM, Cluj, Calea Dorobanţilor nr, 99. (340135)
• SC Şoimu SRL, Cluj angajează urgent prin concurs, care va avea loc în data de 15.12.1998, mecanici auto, electrician auto şi conducători auto. Doritorii se vor prezenta Ia sediul din Calea Baciului 81- 83. Tel 43-50-76. (340138)
• Angajez vînzătoare în magazin alimentar. Informaţii Ia sediul firmei str. Donath nr. 76 între orele 14-16 sau la telefon 092-56-87-03. (343315)
• Angajăm secretară cunoscătoare a limbii turcă. Tel. 42-54-73. (343336)
• Restaurantul Zahana str. Eroilor nr. 10 organizează Revelion la pret avantajos. (343339) '• în conformitate cu Legea nr.
137/ 1995 Bruchental Teofil anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul bar biliard, situat pe str. Clinicilor nr. 25 ap. 1. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (343343)
• In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 firma SCChemicalCom 2000 SRL punct lucru Cluj cu sediul în Cluj-, Napoca, B-dul 21 Decembrie nr. 148, ap. 113, anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul numit mai sus. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (343347) ‘
• Transport persoane la cumpărături în Ungaria (Debrecen-metro, Niregyhaza- piată). Tel. 061-76-29-40. (345741)• Direcţia Generală a Vămilor
Bucureşti, str. Matei Millo, nr. 13, sector 1, angajează prin concurs: 1 inspector vamal gradul III(SS) la Biroul Antidrog şi 1 inspector vamal gradul III(SS) la Biroul Mărfuri contrafăcute şi pirat. Condiţiile de înscriere la concurs pot fi consultate zilnic Ia sediul Direcţiei Regionale Vamale din Cluj-Napoca, B-dul Muncii nr. 18. Tel. 41-52-17. (345772)
• Grupul Şcolar de Chimie Industrială Turda, str. Tineretului nr. 6, organizează licitaţie pentru închirierea unui teren disponibil de 15,75 mp, în data de 10.12.1998, la ora 9. Informaţii Ia tel. 32-39-79. (345727) .' • Profesoară, predau Teoria şi Istoria muzicii la orice nivel, vioară, pian, pînă în clasa a VIII- a eventual noţiuni de cultură generală: Psihologie, Estetică, Arte plastice. Tel. 13-31-76, (345769)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 Biserica Reformată Aiton anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul reparaţii capitale la Biserica Reformată din comuna Aiton. Eventualele sesizări şi, sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul A.P.M. Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (467051) \
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 Mera Ioan Radu anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul casă de locuit plus anexe gospodăreşti, situate în Turda, str. Văii nr. 1. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul A.P.M. Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (467052) ’ •
• Numiţii Szeles Augustin-, Sanagan Floria, soţia lui Szeles Augustin, Bekecsi Carol, Pap Niculae a lui Ignat,' Varadi Arpad, Bekesi Margit, soţia lui Tămaş Iuliu, născută Urian, Szabo Ştefan, Raproncai Ana, soţia lui Szabo Ştefan, Pop Cătălina, soţia lui Farago Ioan, Varadi Alexandru, Banyai Elena, soţia lui Baco Mihai, Banyai Iuliana, Kis Maria, Mănăşturean Maria, Mănăşturean Valeria, Salak Pal, Salak Ana, Ilyes Floarea, soţia lui Mezei Nicolae, Roşea Petre, Uieş Florica, Mezei Mikloş, Onofrei Ana, Onofrei Antonia, Mezei Marina, Mezei Nicolae sînt citaţi în data de 14.12.1998, ora 8, Ia Judecătoria Dej, în calitate de pîrîti în dosarul nr. 2903/98. (4670421)
P IE R D E R I
• Cine poate da relaţii despre autoturismul VW Passat Combi cu nr. MH- 486J, culoare albă, an 1993, să sune la tel. 41-94-01,14- 18-16 094-55-90-69. Ofer recompensă deosebită, pe loc. (343279)1 Pierdut carnet de sănătate
pe numele Telecan Radu Vasile. II declar nul. (340120)
• Pierdut carnet, legitimaţie student pe numele Ortelecan Diana. Le declar nule. (340123)• Pierdut legitimaţie de servici
pe numele Kovâcs Zita. O declar nulă. (340140)
• Pierdut certificat de înregistrare fiscală SC Prodimpex Ţibleşul SRL Cluj cod fiscal 2891210. Se declară nul. (343308)
• Pierdut contract de locuinţă nr. 52893 din 1976 pe numele Şamşodan Gligore. îl declar nul. (343321)
• Pierdut legitimaţie pentru reducere transport pe numele Lazăr Vasile Mircea. O declar nulă. (343340)
• Pierdut carnet de sănătate pe numele Bogyo bina. îl declar nul. (345760)
• Pierdut carte de identitate auto Bl 17451, proprietar SC Corvinul Restaurant SRL Cluj. Se declară nulă. (345765)• SC “Triumf Com” SRL Cluj
pierdut certificat înmatriculare nr. j 12 4699 din 17 dec. 1992. Se declară nul. (345780)
• Pierdut carte de identitate a autovehiculului, cunr. 0222814, pe numele Moldovan Nicolae. O declar nulă. (345783)
D y n a m i cN e t w o r kT e c h n o l o g i e s
C o n ec ta re DNT Dial-up Internet GSM C o n n ex Office
GSM Dial-up (mobil-mobil),
RDLLoramKiiire-mail- deschidere de cont gratuită până în 31 decembrie
CONNihttp://www.dntcj.ro e-mail: [email protected] s s n r
CO N N EX GSM Internet Business Partners!
I n f o r m a ţ i M â î < T e l s ; 0 6 4 - 4 2 0 0 0 6
D E C E S EC O M E M O R Ă R I
• S-a stins din viaţă nepreţuita noastră soţie, mamă şi bunică MARIA TĂMAŞ, lăsîndu-ne cu sufletele. pustiite,nemîngîiaţi, îndureraţi. Soarta crudă ne-a răpit-o la numai 52 de ani, cînd mai avea atîta dorinţă de a ne Înţelege şi ajuta. O vom petrece pe ultimul drum miercuri, 9.12.1998, ora 12, la Capela Nouă din Cimitirul Mănăştur. Dumnezeu să te odihnească în pace, suflet bun! Familia îndurerată. (340149)
• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, tată, bunic, socru BOTOŞ IOAN, în vîrstă de 63 ani din Tritenii de Jos. înmormintarea va avea loc la Cimitirul din Cordoş în data de 9 decembrie, ora 13. Familiile Miron şi Botoş. (343311)
• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitei noastre mame, bunici, soacre în al 75-lea an al vieţii POGĂCEAN L U C R E Ţ I A . înmormintarea va avea loc în data de 9 decembrie 1998, la ora 13, la Cimitirul Mănăştur. îşi iau rămas bun Vasile, Rodica şi Radu. Odihnească-se în pace. (343323)
• Ne alăturăm cu întreaga noastră compasiune, familiei greu încercată prin pierderea celui care a fost distinsul om şi specialist ortoped de renume, dl. prof. dr. GHERGULESCU NICOLAE căruia îi vom păstra o frumoasă amintire. Sincere condoleanţe familiei. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Familia dr. Vasile Leordean şi familia ing. Vasile Leordean. (340121)
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă Ia vîrsta de 59 ani a iubitului nostru soţ, tată profesor universitar doctor NICU GHERGljLESCU. Serviciul funebru va avea Ioc în foaierul Casei Universitarilor, marţi 8 decembrie, orele 13. înmormintarea va avea loc în aceeaşi zi la orele 15, la Capela Cimitirului CentraL Uitarea nu poate şterge chipul tău blînd şi dragostea cu care ne-ai înconjurat. Dormi în pace suflet blînd. Nu te vom uita niciodată. Soţia Maria şi fiicele Mariana şi Cristina. (343326)
* Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a scumpei noastre mame, soacre, bunici şi străbunici, BOBIŞ MARIA din satul Boju, în vîrstă de 77 ani. Copiii Maria, Ioan, Vasile, Gavril şi Teodor cu familiile. înmormintarea va avea loc în data de 8 decembrie 1998, orele 13 în satul Boju: Nu te vom uita niciodată. (345748)
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm moartea fulgerătoare a iubitei noastre mamă, bunică, soacră, mătuşă, POP ANA (74 ani). înmormintarea va avea loc azi, marţi 8 decembrie 1998, orele 13, de la Capela Mare a Cimitirului CentraL Familia Rus Lucreţia, Cosmin şi Cristina. (345753)
• Cu durere în suflet anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a iubitului nostru soj, tată, socru şi bunic, POGĂCEAN AUGUSTIN, în etate de 69 ani. înmormintarea va avea loc miercuri, 9 decembrie 1998, în comuna Borşa. îl vom păstra veşnic în inimile noastre. Dumnezeu să-i dea odihnă veşnică. Familiile Pogăcean, Sorcoiu şi Cheţan. (345757)
P e n t r u a v ă a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l
vă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16.
P U B L IC IT A T ECLUJ-NAPOCA: Inni-vineri8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBRF.DACŢ1ATUKDA: : luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: 1 nni-vineri 8-16; tel/fax 21 -60-75. :
marţi/ 8 decembrie 1998 (jT)
. AsociaţiaMaramureşenilor din Cluj-Napoca cu profundă durere anunţă încetarea din viaţă . distinsului prof. univ. dr. NiCU GHERGULESCU jefui Clinicii de Ortopedie,
{eminent fiu al Maramureşului şi fermentul principal al asociaţiei noastre, omul de o deosebită curăţenie morală care a ajutat fără şovăire pe toţi cei aflaţi în suferinţă. Este 0 mare pierdere pentru fiinţa medicală dar şi mai marc pentru maramureşenii pe care i-a iubit cu toată fiinţa sa. Va rămîne veşnic în inimile noastre o pildă de dăruire pentru semenii săi fi îi vom păstra veşnic memoria. Transmitem sincere condoleanţe familiei îndoliate. Fieri ţărîna
' (340144)
Participăm alături de prietenele noastre Cristina ji Mariana la imensa durere pricinuită de pierderea tatălui lor prof. dr. GHERGULESCU. Adela şi Mia Fekete. (34(1122) ■
• Sîntem alături de colegul nostru Muntean Gheorghe împărtăşindu-i durerea la trecerea în nefiinţă a mamei dragi. Sincere condoleanţe. Colegii de la SCA Munca Invalizilor Tcsa. (340124)
• Colectivul Clinicii Chirurgie III, Cluj îşi exprimă întreagăcompasiune şi sincere condoleanţe familiei prof. dr. NICU GHERGULESCU care ne-a părăsit după o grea suferinţă. (340126)
* Sîntem alături de prietena noastră Cristina Ghergulescu în aceste clipe grele pricinuite de dispariţia tatălui său drag. Sisi, Adiţa, Sorana, Dana, Oana, Mari, Bogdan şi Cipri. (340127)
Dragă Mariana, sînt alături de tine şi familia ta în aceste clipe grele pricinuite de moartea tatălui tău' dr.GHERGULESCU. Sincere condoleanţe. Cosmin. (340129)
• Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj- Napoca anunţă cu durere şi regret încetarea din viaţă a profesorului universitar doctor NICUGHERGULESCU, şeful Catedrei de Ortopedie- Traumatologie, eminent medic şi distins dascăl. Exprimăm profunda compasiune şi sincere condoleanţe familiei. (340131)
• La stingerea din viaţă, mult prea devreme, a eminentului ortoped dr. CHERGULESCU NICU, profesor universitar, sincere condoleanţe familiei greu încercate. Colegi de clasă la liceu şi de atunci prieteni, dragă NICULE, îţi voi păstra neştearsă amintirea. Familia prof. univ. dr. Moldovan Grigor. (340132)
• Sîntem alături de colegul nostru Bobiş Teodor ia marea durere pricinuită de moartea mamei dragi. Colegii de serviciu de la Forja Grea Fortur. (343309)
• De ziua sa a plecat dintre noi cel mai bun şi mai drept fiu al Maramureşului prof. univ. dr. NICU GHERGULESCU. Să-i fie somnul şi amintirea veşnică. Familia Eugenia şi Vasile Bura-Giurgiu. (340133)
* Sîntem alături de familia doctor Ghergulescu în marea pierdere suferită o dată cu trecerea în nefiinţă a omului şi dascălului profesor doctor NICU GHERGULESCU. Odihnească-se în pace. Familia Socol. (340136)
• Sincere sentimente de compasiune şi condoleanţe colegilor noştri Elena Tămaş şi Cristian Mihoc cu familiile lor în durerea pricinuită de trecerea fn nefiinţă a soacrei şi mamei dragi. Colegii de la Transart. (340143)
• Clinica Neurologie Cluj şi Catedra de Neurologie îşi exprimă regretul pentru trecerea în nefiinţă a eminentului om şi medic profesorul universitar dr. NICU GHERGULESCU. Condoleanţe şi compasiune familiei. (340145)
• Regret din toată inima dispariţia din viaţă a profesorului universitar dr. GHERGULESCU NICU, om de o mare valoare profesională şi de o profundă omenie şi transmit sincere condoleanţe familiei. Prof. univ.- Kory Calomfirescu Ştefania. (340146)
• Sîntem alături de dragii noştri prieteni, familiile Tămaş şi Mihoc, acum cînd soarta i-â despărţit, intr-un mod dureros şi prematur, de draga lor soţie, mamă şi bunică. MARIANA dragă, vei rămîne veşnic în amintirea şi sufletele noastre. Familiile Vasiliu şi Coţa. (340147)
* Sîntem alături de familia Tămaş în marea pierdere suferită prin trecerea în eternitate a celei care a fost temelia familiei, MARIANA. Familia Moldovan. (340148)
* Sincere condoleanţe familiei dr. Ghergulescu în greaua încercare prin care trece. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia I. Nicoară. (340152)
• Un ultim şi pios omagiu distinsului prof. dr. NICU GHERGULESCU. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Fie-i ţărîna uşoară. Familia Cristureanu Claudiu. (340153)
• Un gînd pios şi un ultim omagiu celui care a fost minunatul prof. univ. dr. NICU GHERGULESCU. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Familiile dr. Sfârlea şi Neagoe. (343307)
• Ne exprimăm regretul pentru trecerea în nefiinţă a distinsului profesor dr. NICU GHERGULESCU. Nobleţea şi bunătatea sa vă rămîne exemplu pentru semenii noştri. Sîntem alături de familie în marea durere prin care trece. Familia dr. Zoiog Dan. (343317)
• Cu durere aducem un ultim omagiu celui care a fost Prof. Dr. NICU GHERGULESCU, medic şi dascăl, patriot de o înaltă ţinută morală. Dumnezeu să-I odihnească. Familia dr. Sorin Eugen Sajcă. (343318)
• Sîntem alături de fina npastră Florina Popa ia decesul soţului drag VASILE POPA. Sincere condoleanţe. Naşii Cristina şi Horia Dumitru. (343319)
• Sîntem alături de îndurerata familie Gângă la trecerea în. nefiinţă a prietenului nostruMIRCEA GÂNGĂ.Odihnească-se în pace. Familiile Zgârc, Modola, Boţoc, Jidavu. (343325)
• Cu durere în suflet aducem un ultim omagiu celui care pentru noi rămîne cel mai bun, drept, onest şi cinstit- cumnat şi unchi profesor universitar doctor NICU GHERGULESCU. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Cumnatul, năşucu şi nepoţii Nicu şi Nelu cu familia. (343327)
• Cu adîncă durere mă despart de prietenul meu cel mai bun, prof. dr. NICU GHERGULESCU, medic eminent cu profund umanism şi înaltă demnitate. Ai lăsat un gol imens în sufletul meu. Condoleanţe familiei. Doru Dejica şi familia. (343338)
• Nedrept ne-a părăsit colegul şi prietenul dr. NICU GHERGULESCU, omul moral care a cernit prin plecarea sa sufletele m a r a m u r e ş e n i l o r . Condoleanţe familiei. Fie-i ţărîna uşoară. Familia Petrovay. (343342)
• Sîntem alături de familia Tămaş prin dispariţia din viaţă a celei care a fost locatara noastră TĂMAŞ MARIA. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Asociaţia locatarilor din str. Primăverii nr. 14. (343345)
* Cu.nemărginită durere în suflet nej despărţim de sora şi matuşa noastră dragă POGĂCEAN LUCREŢIA. Sora Maria Guţiu, copiii Vasile şi Constantin Marco cu familiile. (343346) 7
• Cu lacrimi şi durere în suflet ne despărţim de scumpa şi nepreţuita soră, care a fost LUCI POGĂCEAN, născută Raţiu. Sora Tuţa, soţul Andrei, nepotul Ţuţu cu soţia Jeni şi nepotul Cristi. Odihnească-se în pace. (345749)
• Aducem un ultim omagiu colegului nostru, dr. BOCOŞ IOAN EMIL, medic veterinar. Sincere condoleanţe familiei. DSV Cluj. (345750)
• Un ultim omagiu profesorului universitar doctor NICOLAEGHERGULESCU, şef al Clinicii de Ortopedie din Cluj-Nppoca. Amintirea personalităţii domniei sale ne va rămîne veşnic vie. Colectivul Studioului de Radio Cluj. (345751)
• Deplîngem plecarea prematură dintre noi a MARIANEI TĂM31Ş şi împărtăşim durerea întregii familii. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Familia Ion Mihoc. (343341)
• Aducem un ultim omagiu celui care a fost profesor universitar doctor, GHERGULESCU şi ne alăturăm durerii familiei sale pentru această grea pierdere. Familia col. (r)ing. Sever Găină. (345752)
• Sîntem alături de colegul nostru Maxim Cornel, în marea durere pricinuită de pierderea soţiei dragi. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Colectivul Liceului “Terapia”. (345756)
• Colectivul Clinicii Medicale IV este alături dr familia îndurerată, la pierderea celui care a fost profesor doctor NICOLAE GHERGULESCU, şeful Clinicii Ortopedie Cluj. (345762)
• Pios omagiu colegului şi prietenului nostru, profesor doctor NICOLAE GHERGULESCU, medic de mare omenie şi înaltă ţinută profesională. Fie-i odihna liniştită şi amintirea veşnică. Sincere condoleanţe familiei. Profesor doctor Anton Drăghici şi doctor Valentin Duma, Clinica Medicală.IV. (345763)
• Un ultim omagiu colegului nostru VASILE POPA, plecat prematur din mijlocul nostru. Sîntem alături de soţia îndurerată, în pierderea suferită. Colegii din cadrul Atelierului Liant Organic-Carbochim. (345766)
• Dragă Elena sîntem alături de tine şi de copiii tăi, în aceste momente grele pricinuite de decesul soţului tău, MIRCEA. Foştii colegi SC Carbochim SA. (345767)
• Transmitem sincere condoleanţe familiei greu încercate, prin pierderea celui care a fost prof. dr. NICU GHERGULESCU. Direcţia Sanitară a Judeţului Cluj. (345768)
* Cu mare durere în snflet ne despărţim de cel mai bun prieten şi coleg, prof. dr. NICU GHERGULESCU, medic de înaltă ţinută profesională, morală, cu demnitate şi omenie desăvîrşită, trecut prea timpuriu în viaţa veşnică. Condoleanţe sincere familia îndoliate. Dumnezeu să-l aibă în grijă pentru odihnă eternă. Familiile Mihali Ştefan şi Deaciuc Ioan din SUA Chicago. (345770)
• Sîntem alături de colegul nostru Ioan Oprea, în dnrerea pricinuită de moartea soacrei dragi. Sincere condoleanţe. Colegii de la Liceul “N. Bălcescu”.(345773)
• Secţia de Psihiatrie- Ergoterapie a Spitalului clinic de adulţi, aduce un nitim şi pios omagiu, prof. dr. NICOLAEGHERGULESCU. Sincere condoleanţe familiei.(345774)
" • Cuvintele nh pot exprima marea durere ce o simt la pierderea celei mai dragi şi bune prietene, LUCI POGĂCEAN. Sincere condoleanţe familiei. Ani.(345777)
• Pierd o prietenă dragă -MARIANA TĂMAŞ- sprijin în momente de cumpănă a existenţei mele. Amintirea ei, mă va însoţi atît cît voi mai fi. Mimi.(345778) '
• Ne alăturăm durerii familiilor Tămaş şi Mihoc, în greaua încercare. Odihna veşnică prietenei noastre dragi, MARIANA. Familia Cazacn. (345779)
• Aducem un pios omagiu profesorului dr. NICU GHERGULESCU, trecut prematur în nefiinţă. Dascăl eminent al şcolii de ortopedie clujene, om de o aleasă ţinută morală şi profesională, prof.GHERGULESCU va rămîne mereu în amintirea noastră.. Sincerecondoleanţe familiei îndoliate. Colectivul Secţiei Ortopedie Traumatologie a Spitalului Judeţean Baia Mare. (345781)
• Cu ocazia trecerii în nefiinţă a d-lui prof. dr. N I C O L A E G H E R G U L E S C U , conducerea Spitalului Clinic Judeţean Cluj, transmite îndureratei familii sincere condoleanţe. (345782)
• Colectivul Catedrei de Anatomie Embriologie UMF Iuliu Haţieganu, este alături de familia îndurerată a celui care a fost profesor doctor NICU GHERGULESCU şi transmite pe această cale întreaga compasiune. Dumnezeu să-l ierte. (343334)____________
Au trecut şase săptămîni de lacrimi şi durere de cînd a plecat pe ultimul drum scumpul meu soţ ŢARĂ EMIL. Dragă EMIL cît ai.trăit te-am iubit cît voi trăi te voi plînge. Soţia Mărioara. (343312).• Sincere condoleanţe familiei
doctor Ghergulescu în marea durere pricinuită de moartea soţului şi tatălui diag. Dumnezeu să-l ierte. Familia Bastucescu.(343328)• Sincere condoleanţe familiei
doctor Ghergulescu în marea durere pricinuită de moartea soţului şi tatălui drag. Dumnezeu să-l ierte. Familia Siladi Anica.(343329) ,
• Un ultim omagiu celui care a fost profesor doctor NICU GHERGULESCU. Sincere condoleanţe familiei greu încercate. Dumnezeu să-l ierte. Familia Farago Monica.(343330)
• Sincere condoleanţe şi compasiune familiei îndurerate în marea-durere pricinuită de moartea soţului şi tatălui drag profesor doctor NICU GHERGULESCU. Odihnească- se în pace. Familia Puşcaş Ovidiu. (343331)
• Colectivul Clinicii de Ortopedie UMF Cluj-Napoca, anunţă cu profundă dureie încetarea prematură din viaţă după o lungă şi gTea suferinţă a distinsului dascăl profesor doctor NICU GHERGULESCU şeful clinicii, un om care şi-a dedicai întreaga existenţă activităţii clinice şi de cercetare ştiinţifică. Transmitem sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei îndoliate. (343332)
• Colectivul Catedrei de Anatomie Embriologie UMF “Iuliu Haţieganu” este alături de familia Oprea Virgil în aceste momente grele şi transmite întreaga compasiune. (343333)
• Se împlinesc 9 ani de cînd dragul nostru ing. ILIE CHIOREAN a plecat dintre noi. Familia. (343274)
• Cu aceeaşi tristeţe anunţ împlinirea a şase săptămîni de la trecerea în nefiinţă a celui care a fost col. (r) MARIŞ VIOREL.Comemorarea va avea loc în 13 decembrie 1998, orele 12, la Biserica Ortodoxă de pe str. Moţilor nr. 25. Soţia îndurerată. (343310)
• ' Aducem un ultim omagiu celui care. a fost prof. dr. NICU G H E R G U L E S C U , personalitate marcantă a medicipii clujene şi sîntem alături de familia greu încercată. Sincerecondoleanţe. Conducerea Spitalului Clinic de Adulţi. (343314)
• S-au scurs 6 săptămîni de la trecerea în eternitate a celui care a fost un minunat soţ, tată, bunic şi frate, prof. dr. NEAMŢ GAVRIL. Parastasul de pomenire va avea Ioc sîmbătă 12 decembrie 1998, orele 10,20 la Biserica Greco-catolică B-dnl Eroilor. Dumnezeu să-l odihnească. Familia nemingîiată. (345755)
• Mulţumim tuturor celor care au fost alături în marea durere pricinuită de pierderea soţului drag BOLOGAN NICOLAE. Soţia Lucia. (340128)
* Sincere condoleanţe familiei Rus. Familia Turos. (345754)
• Facultatea de Medicină anunţă trecerea în nefiinţă a celui care a fost prof. dr. NICU GHERGULESCU, şeful Catedrei -de Ortopedie Traumatologie a Facultăţii. Resimţim dispariţia distinsului nostru coleg ca o pierdere ireparabilă şi transmitem familiei sincera noastră compasiune. Biroul Consiliului Facultăţii de Medicină UMF "Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca.(F)
• Cn profundă durere în suflet anunţăm trecerea în eternitate după o scurtă şi grea suferinţă a iubitului nostru sot şi tată MIRCEA GÎNGĂ. înmormîntarea va avea loc miercuri 9 decembrie ora 14,00, la cimitirul Cordoş. Soţia Elena şi copiii Bogdan şi Cristina. (F)
10) marţi, 8 decembrie 1998 SPORT A D E V A R Î j rd e G B u j J
Ultima etapă s-a încheiat, comentariile continua
VISCOL fiUTENTICUltima partidă a etapei, Oţelul
- Dinamo, s-a disputat duminică în cel mai autentic decor hibernal, cu ninsoare viscolită ce s-a cernut cu furie, adăugind noi centimetri stratului de zăpadă bătătorită. Realmente un teren imposibil pentru practicarea fotbalului. Dar, din moment ce s-a considerat că partida trebuie să aibă loc, arbitrul de centru Marcel Licâ a fluierat începutul şi, fireşte, finalul partidei. Pe un asemenea “gazon... alb” am asistat la o bătălie oarbă, la întîmplare, tehnicitatea fiind complet anulată de jocul în forţă pe un teren ce punea probleme
mari în privinţa păstrării echilibrului.
cîimi ro ş ii s-fiu... / MRSCRT
Haiticul “crinilor roşii” a evoluat la Galaţi mascaţi în alb,; ca “oţelarii” să-i .confunde cu albul zăpezii. De confundat nici vorbă, mai ales câ gălăţenii n-au fost fraieri să joace cu ochii... închişi. Gă “mascaţii” au fost primii care au marcat asta s-a datorat unui moment de visaţe colectivă în defensiva gălăţeană şi Ionuţ Lupescu (58) a înscris din apropiere, prelungind în plasă balonul pasat de Florentin Petre. Gred că în teren Haraga a
început să sughiţă de zor datorită sudalmelor gînditp de Vasile Simionaş. TO "MUTARE" INSPIRATA
După faza cu golul primit de gălăţeni, în formaţia Oţelul
; intervine o “mutare” inspirată, în teren fiind trimis omul cu alonje şi... şut violent, Ion Gigi. Efectul “mutării” s-a Văzut în min. 73 cînd în finalul unei acţiuni ofensive a gălăţenilor Ion Gigi a prins un “stîng” : care a transformat balonul într-o adevărată torpilă, oprindu-se în plasă aproape de “păianjenul” stîng, plonjonul disperat al lui. Preda dovedindu-se inutil, în explozia galeriei gălăţene tabela de marcaj consemnînd egalitatea:1-1. O “explozie” şi mai
formidabilă a galeriei gălăţene în minutul 94 (arbitrul de rezervă a arătat celor două echipe prelungirea timpului de joc cu 4 minute), cînd Viorel Tănase a observat plasamentul defectuos al portarului Preda şi din lateral, vreo 18 metri, a trimis balopul în colţul drept de sus al porţii şi tabela de marcaj a consemnat victoria meritată a gazdelor cu2-1 (gurile rele şuşoteau înainte de meci că disputa se va încheia cu victoria lui Dinamo, fiindcă Oţelului i-a fost facilitată victoria în faţa Farului Ja Constanţa).AFECŢIUNE RESPIRATORIE*. REUMATISMALA SAU...
Haiticul “crinilor roşii” (la Galaţi “mascaţi” în alb) nu l-a
avut drept conducător, ca de obicei, pe Cornel Dinu, funcţia de principal fiind preluată.de secundul Florin Cheran. Lipsa “şefului” de la Galaţi â fost explicată de o oarecare răceală contractată miercurea trecută la Timişoara în Cupă datorită îmbrâcăminţii subţirici (au scris unele ziare) şi care afecţiune respiratorie s-a transformat în alta de natură reumatismală. Oare chiar aşa să fie?GOL CU MÎNA
Golul al treilea al Rapidului în meciul cu “U” (scor -final3-0) a fost neregulamentar, fiind marcat cu mîna de către Pancu, lucru confirmat de Jose Maria Bakero, fostul internaţional spaniol, venit în vizită la Ramqn Alexanco şi care împreună cu
procuratorul Giovanni Becati s-au numărat printre oaspeţii misiunii ; “Fotbal club" (Antena I). Au subscris BecalL, Mihai Stoichiţâ şi ceilalţi invitai ai emisiunii amintite, de duminică noaptea. Ce folos cj la totalul de 43 de goluri încasate de “U” în tur ultimul a fost neregula-mentar? Va îndrâaj cineva să . impută miopii arbitrului de centru S. Prodas (din Alexandria)? M-aş mira!DEBUTURI
Două debuturi în formaţii gălăţeană, duminică: Romeo Buteseacă şi Sorin Ghionea.
: Le-am adnotat pentru “rezonanţa” aparte a numelor celor doi, cu deosebire cel ce poartă şi prenumele Romeo.
Romeo V..CÎRŢAN
ITfiLIfî -12Juventus şi Internazionale au detonat .bombele”
rundei cu numărul .18" în .serie A". Torinezii, campioni en-titrei nu au reuşit să treacă, în faţa propriilor suporteri, de Lazio, cea mai scumpă echipă din lume, care a debutat modest în această ediţie de campionat, dar care dă semne vizibile de reviriment. Salas a marcat golul victoriei cu nouă minute înainte de final, dar .circumstanţele atenuante" ale elevilor lui Lippi ar putea fi lipsa lui Del Piero, Davids şi indisponibilitatea primilor doi portari. Inter, cu Lucescu pe bancă la cel de al doilea meci, a smuls in extremis un punct la codaşa Vicenza (locul 16), Silvestre egalînd în cel de al doilea minut de prelungire al partidei, într-o partidă care a consemnat trei eliminări (de' la Inter a fost eliminat Zamorano). Episod maţ puţin plăcut petrecut în repriza a doua: Lucescu l-a schimbat pe fundaşul Taribo West, iar acesta,
' nemulţumit, i-a aruncat antrenorului român tricoul în faţă. Poate în tribul lui West se trece cu vederea peste astfel de .ieşiri", la Inter însă, Lucescu nu ar trebui sâ accepte-manifestări de acest gen.
O altă surpriză, care însă nu contează decisiv în' economia clasamentului, a fost victoria ultimei clasate, Venezia, pe terenul lui Cagiiari. în rest, aşa cum scriam, rezultate normale. Lidera Fiorentina a învins la limită Bologna, graţie reuşitei lui Batistuta care atinge astfel cota .12" în clasamentul golgeterilor, Roma a făcut scor cu Perugia, deşi echipa lui Zeman a fost condusă cu1-0, Parma a trecut, în deplasare, de marea decepţie a campionatului, Sampdoria, iar Milan a administrat un sec 3-0 lui Udinese. . ‘
Rezultatele complete ale etapei a 12-a:• Sampdoria-Parma 0-2 (Chiesa 44, 46)• Fiorentina-Bologna 1-0 (Batistuta 56) .• Roma-Perugia 5-1 (Totti 61, Conţi 63,
Delvecchio 78, 80, Gautieri 91 - Rapajc 32)• Cagliari-Vdnezla 0-1 (Zanoncelli 66 autogol)• Juventus-Lazio 0-1 (Salas 81)• Milan-Udinese 3-0 (Weah 22, Leonardo 40,
Bierhoff 61)• Piacenza-Empoli 0-0• Salernitana-Bari 2-2 (Vannucchi 12, Bolic 64
- Osmanovski 42, Knudsen 92)• Vicenza-lnternazioriale 1-1 (Luiso21 penaity
- Silvestre 92)Clasament: Fiorentina 25, Roma, Parma 22, -
Milan 21, Internazionale, Juventus 18, Bologna, Lazio 17, Udinese 16, Bari, Perugia 15, Cagiiari 14, Sampdoria 13, Piacenza, Empoli 12, Vicenza,. Saiernitana 11, Venezia 9.
Golgeteri: Batistuta (Fiorentina) 12, Amoroso (Udinese), Delvecchid (Roma) 8. Crespo (Parma), Muzzi (Cagiiari), Totti (Roma) 7.
SPfiNlft-13Valencia, cu Adrian Ilie în formă excepţională
şi autorul pasei decisive a golului victoriei în partida cu Alaves, atinge cea mai înaltă poziţie în clasament în această ediţie de campionat, a patra. Revelaţia campionatului, Mallorca, îşi păstrează poziţia de lideră şi după această etapă, nou promovată învingînd pe Betis. Performerele etapei., s-au numit Deportivo La Coruna, ocupanta locului doi în clasament care a trecut de FC. Barcelona, Espanyol care a remizat cu proaspăta campioană - mondială inter-cluburi, Real Madrid şi Salamanca, egala Celtei Vigo, golul egalizator al echipei unde ■ evoluează Cătălin Munteanu, Bogdan Stelea şi Lucian Marinescu fiind realizat de Cardetti cu trei minute înainte de-final.
Rezultatele complete ale etapei a 13-a:• Atletico Madrid-Athletic Bilbao 0-0• Deportivo La Coruna-FC Barcelona 2-1
(Hâdji 76, Fran 90 - Rivaldo 89 penaity)• Real Sociedad-Extremadura 2-0 (De Paula
26, Idiakez 82)• Espanyol-Rea! Madrid 0-0
' •'“Mâll6fcărBefis'1-0 (Garda 82)
• Salamanca-Celta Vigo'1-1 (Cardetti 87 - Mazinho 5)
• Alaves-Valencia 0-1*-Oviedo-Racing Santander 1-0• Tenerife-Zaragoza 1-1 •• Villarreal-Valladolid 2-1Clasament: Mallorca 25, Deportivo La Coruna
23, Celta Vigo, Valencia 22, Atletico Madrid 21, Zaragoza 20, Real Madrid, FC Barcelona, Real Sociedad 19, Oviedo 18, Athletic Bilbao, Betis 17, Villarreal. Racing Santander 16, Valladolid,
„Salamanca 15, Espanyol- 14, Alaves 12,~ Extremadura, Tenerife 11.
Golgeteri: Victor (Racing Santander), Urzaiz (Athletic Bilbao) 7, Sanchez (Celta Vigo), Claudio Lopez (Valencia), Râul (Real Madrid), Makaay (Tenerife) 6.
Cristian BARA
• Metz-Rennes 0-0• Montpellier-Le Havre 2-0• Nantes-Bastia 2-0• PSG-Toulouse 0-0• Lens-Strasbourg 3-0• Sochaux-Lorient 0-1Clasament: Bordeaux, Marseille 38, Rennes
27, Monaco, Lyon 27, Nantes 26, PSG 24, Montpellier 24, Lens, Bastia, Auxerre 23, Strasbourg 21, Nancy 20, Metz 19 Le Hâvre 15, Lorient, Sochaux-14, Toulduse 13 puncte.
OLftNDfl-17
GERMfîNlfi-16In cadrul acestei etape nu s-au disputat decît
şase partide, alte trei fiind amînate din cauza... frigului. După mai bine de doi ani de zile, Bayer Leverkusen izbuteşte să urce pe cea mai înaltă treaptă a clasamentului, devansînd cu doar un gol pe marea favorită la titlu, Bayern Munchen.
Echipa antrenată de Cristoph Daum, Bayer Leverkusen a trecut lejer de una din revelaţiile acestui sezon VFL Wolfsburg. După ce a absentat ultimele trei meciuri, golgeterul ultimei ediţii a Bundesligii, Ulf Kirsten a reuşit o dublă în partida cu echipa antrenată de Wdfgang Wolf.
FC Nurnberg rămîne şi după această etapă singura echipă din campionat care nu a reuşit să
„obţină nici o victorie pe teren propriu. Deşi a condus cu 2-0 pe. Hansa Rostock a fost egalată în final din cauza unei stîngăcii a portarului gazdelor. Cel mai interesant meci al etapei s-a disputat la Bochum, echipa gazdă reuşind un rezultat excelent de egalitate în faţa lui Bayern. Au fost acordate în această partidă nu mai puţin de trei lovituri de la 11 metri, una dintre ele fiind ratată de Mario Basler. Bayern a obţinut in extremis egalarea în minutul 92 prin Strunz. • Nigerianul Akpoborie nu a făcut simţită lipsa bulgarului Balakov în meciul pe care Stuttgart I-a disputat "acasă" cu Hamburg. Africanul a reuşit primul hat- trick dia Bundesliga. Dar iată rezultatele complete ale etapei şi clasamentul:
• Nurnberg-Rostock 2-2• Bochum-Bayern 2-2 \ :• Eintracht-Schalke 04 1-2• Stuttgart-Hamburg 3-1• Leverkusen-Wolfsburg 3-0• TSV Miinchen-Borussia Dortmund 2-0Clasament: 1. Bayer Leverkusen, Bayern
Munchen 35, TSV Munchen, Kaiserslautern 30, Dortmund 25, Wolfsburg 24, Hertha Berlin 23, ■ Hamburg 21, Stuttgart 20, Freiburg, Bochum 18, Schalke 17, Bremen, Frankfurt 16, Duisburg, Nurnberg 15, Rostock 12, Monchengladbach 9 puncte.
Liderul se distanţează avînd şi două meciuri mai puţin decît urmăritoarea Ajax Amsterdam. Echipa antrenată de danezul Morten Olsen se află într-o cădere liberă, nemaireuşind să obţină vreo victorie de aproape o lună de zile. Campioana a remizat pe “Amsterdam Arena" cu mult mai modesta Maastricht.
Superbă victoria obţinută de PSV Eindhoven în deplasare la Breda, team-ul antrenat de englezul Bobby Robson aflîndu-se într-un progres evident. Vitesse Arheim a egalat în clasament pe Ajax, după succesul scontat obţinut la Tilburg. Grecul Machlas a reuşit un hattrick. Echipa românilor Bânceu şi Mariş, Fortuna Sittard abia s-a impus în faţa codaşei Walwijk, dar încă se află în “pericol", lată rezultatele complete ale etapei şl clasamentul:
• Fortuna Sittard-RKC Walwijk 3-2■ Willem Tilburg-Vitesse Arheim 3-5• Feyenoord Rotterdam-NEC Nijmegen 1-0■ Utrechet-De Graafschap 2-1• AZ Alkamaar-Twente 1-1•NAC Breda-PSV Eindhoven 3-4• AJAX-Maastricht 1-1
. • Sparta Rotterdam-Cambuur Leeuwardeen 1-2 -
• Roda Kerkrade-Heerenveen, meci amînat.Clasament: 1. Feyenoord (15) 38, Ajax, Vitesse
32, Heerenveen 31, Twente 29, PSV, Roda Kerkrade 27, Nijmegen 26, Az Alkmaar 24, Utrecht Willem Tilburg 22, Maastricht, Leeuwardeen 18, De Graafschap 17, Fortuna Sittard 13, Sparta , Rotterdam 12, NAC Breda 10, Walwijk 6 puncte.
I Cristian FOCŞANU
Park" s-a încheiat nedecisă, echipa dig Birmingham menţinîndu-şi avansul de un punct ii fruntea clasamentului. United s-a aflat în avantaj imediat după pauză, cînd Paul Scholes a însens din voleu la o centrare a lui Andy Cole, dar cîteva minute mai tîrziu şutul violent al lui Julian Joachim a ricoşat în gol din Dennis Irwin. Zdrobind o4-0 West Ham-ui, Leeds-ui a urcat pe podium. Dubla lui Bowyer a fost completată de o dubli olandeză (Motenaar + Hasselbaink) în contul tea» ului lui David O’Leary. Pe “White Hart Lane", Spus a dispus cu 2-1 de Liverpool, diferenţa fâcîrxk autogolul tînărului Jamie Carragher. Victorianul fost prea dulce pentru Stephan Iverssen, care i fost operat la falcă în urma unui pumn involunta expediat de portarul “cormoranilor", David James; Ghinionistul internaţional norvegian a avut dejaî accidentări de lungă durată în perioada sa la Spurs, iar acum îl paşte o alta. Deşi a prelua! abia de luni echipa, Brian Kidd (fostul "ajutor da şerif la Manchester United) a avut un debut ideal la Blackburn, primul al lui Kevin Davies (transferai în vară pentru 12 milioane $) sâltînd echipa de pi ultimul loc al clasamentului. Duminică, NewcasSe a egalat de două ori, împiedieîndu-şi rivala di Nord-Est să revină pe locul 3. Âridy Townsenda deschis scorul în urma unei centrări a lui Pail Gascoigne, pentru ca violentul voleu al lui Laureit Charvet să fixeze egalitatea la pauza. Middlesborough a revenit în faţă cu golul lui Coli Cooper, “lobat" în poartă de piciorul unui fundaş, dar grecul Nikos Dabizas a adus în final un pund “coţofenelor” lui Gullit. Luni s-a efectuat tragerea la sorţi pentru turul 3 al Cupei Angliei, fazâis care vor debuta echipele din Premier League.
Radu C. MUNTEANU
TCIRCIfî -15
fîNGUfî-16
FRfîNŢfi-17Chiar dacă a fost înfrîntă, Girondins Bordeaux
a devenit campioană de toamnă. Olympique Marseille nu a ştiut să profite de această sincopă a principalei candidate la titlu, remizînd în'fieful campioanei din 1995, AJ Auxerre. La Monţe Carto, echipa lui Boloni a încasat trei “boabe” din partea monegascilor lui Ţigana. Oricum, pentru moment cîştigătoarea Cupei Franţei în 1978, Nancy, se află, deocamdată, în afara “nisipurilor mişcătoare”. Surprinzătoare este evoluţia mediocră a PSG-ului în faţa “lanternei roşii’ a clasamentului, Toulouse. în derby-ul codaşelor (suferindelor de puncte) Sochaux a clacat lamentabil în faţa noii promovate Lorient. lată rezultatele complete ale etapei:
• Lyon-Bordeaux 2-1• Auxerre-Marseille 1-1• Monaco-Nancy 3-0
• Aston Viila - Manchester United 1-1(Joachim 55’ - Scholes 47’);
• Blackburn - Charlton 1-0 (Davies 84');• Derby - Arsenal 0-0;• Everton - Chelsea 0-0;
„ • Leeds - West Ham 4-0 (Bowyer 8', 61’, Molenaar 68', Hasselbaink 79’); -
•Leicester - Southampton 2-0 (Heskey 61’, Walsh 63”);
• Tottenham - Liverpool 2-1 (Fox 26', Carragher 50' autogol - Berger, 55’);,
• Wimbledon - Coventry 2-1 (Euell 71', 82' - McAllister 54’ pen); •'
• Middlesborough - Newcastle 2-2 (Townsend 13’, Cooper 59’ - Charvet 38’, Dabizas 84’).
• Sheffield Wednesday - Nottingham:s*a~ disputat luni.
Clasament: Aston Viila 30, Manchester United 29, Leeds, Arsenal & West Ham 26, Chelsea 25, Middlesborough 24, Wimbledon 23, Liverpool, Derby & Tottenham 22 etc.
Adevărat derby ai turului, partida, de pe “Viila
Campioana “en-titre", Galatasaray Istanbul m a jucat nici în această etapă, datorită faptului cl mîine va juca o partidă foarte dificilă în Liga Campionilor, cu Athletico Bilbao. Avînd doar o singură partidă în minus faţă de lider, echipa Iii Fatih Terrim a cam pierdut “teren” în faţa galezul'i John Toschak. în derby-ul etapei, Beşiktaş a dispus de Trabzonspor cu 2-0, consolidindu-şi poziţia de lider. Echipa pentru care evolueazl Florin Prunea a încasat o severă înfrîngere chiar pe propriul teren în faţa fostei adversare! piteştenilor în Cupa UEFA, Istanbulspor. Nici Dai Stîngaciu nu a avut o evoluţie mai bună, el primind trei “boabe” de la Fenerbahce. în derby-ul suferindelor de puncte, Sakaryaspor a clacat ii faţa “lanternei roşii", Dardanelspor. lată rezultatei! complete ale etapei şi clasamentul:■' • Kocaelispor-Fenerbahce 0-3 ' • Erzurumspor-lstanbulspor 2-4
Altay Izmir-Adanaspor 3-2 ,. • Gaziantepspor-Samsunspor 1-1
• Sakaryaspor-Dardanelspor 1-3• Antalyaspor-Karabukspor 3-1• Bursaspor-Genclerbirligispor 1-1• Beşiktaş Istanbul-Trabzonspor 2-0• Ankaraguku-Galatasaray, partidă amînallClasament: Beşiktaş 34, Fenerbahce 32.
Trabzonspor, Antalyaspor 30, Galatasaray 22 istanbulspor, Genclerbirligi, Bursaspor, Kocaelisp 24, Gaziantepspor 20, Ankaraguku, ErzunimspU 16, Altay Izmir, Samsunspor 15, Adanaspor Sakaryaspor MO; Karabukspor, Dardanelspor 8 puncte./ „
Cristian FOCŞANU
OS U n ited W ash in g to n a c îş tig a t Cupa A m e ric ii la fo tb a l
în finala C.upei Americii la fotbal s-au întîlnit ultima finalistă â Cupei Intercontinentale, echipa braziliană Vasco Da Gama şi campioana Statelor Unite a!e Americii, DC United Washington. în partida tur desfăşurată la Washington, şud-americanii s-au impus cu 1-0 prin golul marcat de tînărul Felipe. în partida retur nard-americanii s-au impus cu 2*1 intrînd în posesia trofeului. Aşadar în mai puţin de o săptămînă, echipa chilianuluiSanchez a pierdut două finale. ' ?
Cristian FOCSANU
I d e v a r u l de OHaaj S P O R T marţi, 8 decembrie 1998 ( j l )
SEMICERC
CLUJENII “REFUZĂ" SĂ POZEZE!După meciul cu Dacia Piteşti
(itapa a V-a), cînd “U” CUG ■ jcvenea, în premieră, liderul Ligii, profesorul Zamfir îşi invitase elevii să-şi iacă “poza”, întrucît o asemenea stare de graţie “n-o să mai prindeţi voi!”. 0 avizare dictată nu de neîncrederea în discipoli, ci de faptul că greul de-abia de atunci începea (meciurile, în deplasare, ca Dinamo Bucureşti şi Portul Constanţa) revelaţia de Ia acea oii a Ligii şi confruntările, acasă, cu Steaua, Minaur şi Fibrex. Întrecîndu-se pe ei, “U”-iştii
neatins însă starea de graţie i
(locul I) şi după întîlnirea cu Steaua (etapa a Vil-a) dar nu şi-au mai făcut poza dînd astfel de înţeles că situaţia s-ar putea repeta...
Şi, iată, s-a repetat şfdupă cel mai dificil meci al turului, cel de duminică (etapa a IX-a) cu Minaurul, liderul de la acea oră şi campioana en-titre. O forţă care - nota bene - era de acum avizată câ studenţii joacă o carte mare şi nu iartă pe nimeni acasă. Altfel spus, campioana venise la Cluj cu toate fibrele în priză. De unde şi plusul de valoare căpătat de victoria clujenilor (32-29) asupra trupei de internaţionali din Baia Mare.
Cît priveşte poza, ea a fost din nou... amînată.. Urmează deplasarea la
Moldosin şi întîlnirea de la Cluj şu vicecampioana, Fibrex Săvineşti - un team ce trebuie să dea bice pentru a nu pierde contactul cu podiumul. Pînă la aceste evenimente sâ savurăm însă imaginea actuală a clasamentului. (nş. d.)
1. Univ.-CUG Cluj- 9 6 1 2 247-195 • 222. Steaua Bucureşti 9 6 1 2 251-222 223. Portul Constanta 9 6 0 3 197*-197' 21(Minaur BCR 9 6 0 3 247-195 21Jfrinamo Bucureşti 9 6 0 3 226-19,8 21{.Fibrex Săvineşti 9 5 ,1 3 209-193 . 207. Dacia Piteşti 9 4 0 5 - 208-200 17ş UCM Vaslui 9 4 0 5 198-233 • 17
’ 9. Tractorul CSU Bv. 9 3 1 5 194-219 1610. Pandurii Tg. Jiu 9 2 1 6 167-208 ; 1411. Univ. MU Bacău 9 3 0 6 202-220 1412. Dinamo Braşov 0 1 0 8 197-221 11
■ 8
o . -n A
Doar lo c u l 3 p e n t r u “ U ” m A R D A F C lu îOradea a fost gazda etapei finale în C.N. pe echipe masculine şi
feminine, turneu în care, în ceea ce ne priveşte, clujencele porneau amari favorite.Din păcate pentru noi şi pentru ele, aurul şi argintul, cu Care am
fost obişnuiţi atîta timp, s-au transformat în bronz, “U” CSM ARDAF ocupînd în final locul 3. Şi aceasta în urma ,unor surprinzătoare rezultate, 3-3 cu Energetica Tumu Severin (25-20 ipponaveraj pentru Energetica), respectiv 3-4 cu Steaua CSU Piteşti (30-27 ipponaveraj pentru “U”!).Antrenorul Florin Berceanu le-a avut pe tatami pe Laura Moise
(48 kg), Ioana Dinea (52 kg), Cristiana Bărbuiescu şi Loredana Popovici (ample la 57 kg), Alina Sandu (70 kg), Mihaela Rus (70 kg) şi Simona Richter (78 kg), Claudia Popa (+78 kg), aceasta 4in urmă în revenire de formă, autoare a două preţioase victorii.
"Sînt decepţionat..."Florin BERCEANU (“U” CSM ARDAF): “Sînt decepţionat.
M-am dus cu gîndul la aur şi ne-am trezit cu ce nu am vrut. Rezultatul în sine este bun, dar dezastruos pentru mine. După trei «ii de aur şi argint cîştig acum bronzul, cu o echipă mult mai bună fcît cca de acum cîţiva ani. Sper să nu se mai repete. Acesta este adevărul, trebuie să-l suportăm şi să-l acceptăm aşa cum este”.
Demostene SOFRON
OlT CSM ARDAF sau bronzul oare onorează Mi
Tricouri şi medalii pentru campionii de la ARDAF Cluj
ARDAF CLUJ, campioană naţională 1998. fn rîndul de sus,, de la stînga la dreapta, Dan Hălăstoan? Traian Pop, Dorel Horia; jos, de la stînga la dreapta. Daniel Săsărman, Florin Purice. Felicitării
Campionatul Naţional '1998: clasament general: ARDAF CLUJ 33 puncte, W.P. Arad 282, M.B. Tîrgu Jiu 227, CSU Ploieşti 191, Petrom Ploieşti 188, Tengo Salonta 158, Aeroteh Bucureşti 82, Al. Slatina 77, Jiul Petrila 69, Topaz Bucureşti 64 • clasament finaT simplu: ARDAF 122 puncte (Florin Purice),' CSU Ploieşti 98, MB Tîrgu Jiu 83, WP Arad 69 • clasament final dublu: ARDAF 104 (Purice/ Săsărman/Pop), WP Arad 93, MB Tîrgu Jiu 88, Petrom Ploieşti 67 • clasament final triplu: WP Arad 120, ARDAF 104, Petrom Ploieşti 84, Tengo Salonta 61.
Sfîrşitul săptămînii trecute, 5/6 decembrie, ne-a produs o bucurie. Tradusă în fapte prin înmînarea tricourilor şi a medaliilor de campioni naţionali Componenţilor echipei ARDAF CLUJ - Florin Purice, Daniel Săsărman, Dan Hălăstoan, Dorel Horia, antrenor Traian Pop - echipă ce revine pe prima treaptă a podiumului naţional după numai un an de absenţă. Dacă e să ne raportăm la ultimele patru ediţii naţionale, în dreptul echipei
ARDAF sînt trecute numai succese, locul I “în ediţiile 1995, 1996 şl 1998, locul II în 1997.
-Ultima etapă a C.N., desfăşurată la Tîrgu Jiu, a mai pus pe tapet probleme importante pentru ceea ce va fi campionatul anul viitor. Se încearcă o schimbare a sistemului intern, cu etape tot la două săptămîni; s-a încheiat un Protocol între FRFT şi Liga Profesionistă de Fotbal - Tenis, reprezentată de Johnny Săndulescu, prin care Liga va organiza competiţiile interne, campionat - cupă, şi va susţine echipa naţională; în fine, pentru 1999 şi-au anunţat intenţia participării în CN team-uri din Timişoara, Blaj, Turda, Oradea, Deva, Piatra Neamţ.
Prea multe nu ar mai fi de adăugat. Nu putem decît să felicităm echipa ARDAF CLUJ pentru succesul obţinut. Cu un singur mare regret, acela că în clasamentul celor mai buni sportivi clujeni, Florin Purice ar fi meritat mai mult decît locul 4! Pentru că trei bronzuri la un Mondial de seniori Sînt mai preţioase decît bronzurile mondiale sau europene ale juniorilor, chiar şi decît locurile 4,5,...
Demostene ŞOFRON - Foto: Ion PETCU
Acum cîţiva ani alegerea sportului preferat se făcea în funcţie dc opinia personală sau de aptitudinile copilului sau tînărului. în zilele noastre oamenii au devenit mai pragmatici. Cei talentaţi sînt îndreptaţi mai ales spre ramurile sportive care aduc profituri. Pentru câ există o mare deosebire între cîştigurile băneşti ale unor performeri sau ale altora şi aceasta nu depinde de greutatea sportului, de eforturile făcute în antrenamente sau concursuri, de energia fiziologică sau psihică investită sau consumată. Părerea mea este câ fotbalul, spre exemplu, nu este un joc extrem de greu, nici chiar practicat la vîrf. Şi totuşi fotbaliştii au venituri infinit mai substanţiale decît rugbyştii - care depun eforturi mult mai mari în pregătire sau competiţii. Extrem de mult cîştigă automobiliştii de formula uhu sau boxerii profesionişti de categorie grea.Datorită periculozităţii şi riscurilor pe care le implică aceste sporturi, faptul mi se pare firesc, acceptabil. Dar cum rămîne cu alpinismul, unul din sporturile cu mare doză de risc, dar care nu prea aduce foloase materiale? '
Bogătaşi mari sînt şi tenismenii de elită - vezi ultimul concurs de la Hanovra în care cîştigătorul a primit incredibila sumă de 1.200.000 dolari. Pregătirea jucătorilor de tenis este întinsă în timp, fără pauze în timpul unui' an. Cele mai grave accidentări ale lor sînt doar entorsele, fisurile... cîrceii!
Enorm de mult cîştigă şi baschetbaliştii, practicanţii fotbalului american sau jucătorii de base-ball. Dar asta se întîmplă mai ales (sau numai)
CIVILIZAŢIE Şl SPORT
UNII CU GLORIA, ALŢII CU...
BANII
în SUA şi Canada. Explicaţia cred câ trebuie căutată în marea priză pe care o au aceste sporturi la spectatori, în faptul câ tribunele stadioanelor şi sălilor sînt - acolo - întotdeauna tixite, în mărinimia sponsorilor care, pur şi simplu, pompează în echipe sume uriaşe, in sfîrşit, şi în concluzie la acest punct, explicaţia e dată dc bogăţia acestor ţări.. Handbalul, voleiul şi jocul de polo aduc destul de puţini bani. Totuşi, în ultima vreme, o rudă mai
mică a unui joc sportiv - e vorba de beach-volei - se pare că va fi un izvor de bogăţie pentru sportivii desculţi de pe nisip.
Sînt unele discipline sportive nu teribil dc grele, nu spectaculoase, nu urmărite de milioane de spectatori şi care, totuşi, aduc mari sume de bani practicanţilor. Sâ amintesc în acesţ sens doar biliardul, golful şi crichetul, sporturi puţin practicate la noi. în timp ce unele sporturi ingrate, foarte grele, periculoase chiar, istovitoare,
epuizante,- aduc practicanţilor mai multă glorie şi miţlt mai puţini bani. Aici m-aş referi la gimnastică- sport totuşi cu din ce.în ce mai mulţi spectatori- lupte, haltere, judo, caiac-canoe, canotaj academic, scrimă; înot, schi (fond, alpin sau artistic). Atletismul - sportul rege - este astăzi mai bine “plătit”. Dar - atenţie! - milionari în acest sport devin numai cei mai buni dintre cei buni. Pentru a cîştiga un pumn de dolari sau un kilogram de aur, un atlet, în afară de faptul că trebuie sâ fie talentat şi să aibă condiţii favorabile (antrenori, piste, materiale etc.) - are nevoie de vreo 10-12 ani de muncă. Şi nu de orice fel, ci de una titanică.
D orin ALM ĂSAN
Naţionalele de lupte libere la cădeţi
C.S.S. “VIITORUL"
CLUJ-NAPOCA PE PRIMUL LOCLa sfîrşitul săptămînii trecute, la Zalău, s-au
desfăşurat întrecerile Campionatului Naţional de lupte libere la cădeţi. La competiţia ce a avut loc în frumoasa Sală a Sporturilor din municipiul de la poalele Meseşului au participat şase echipe din toată ţara. Printre competitoare s-a numărat şi
tînâra echipă a CS.S. “Viitorul” Cluj-Napoc Micii luptători pregătiţi de antrenorii Aurel Şute Vasile Popuţa şi Valentin Sâtmârean au ocup; locul I cîştigînd titlul de cea mai bună echipă c lupte libere Ia categoria cădeţi. Felicitări celor 1 Copii şi tehnicienilor care le îndrumă paşii în ace
-sport! Locul II a revenit echipei C.S.S. “Dinamc Braşov, iar pe Iocul III s-au clasat gazdele de C.S.S. “Armătura” Zalău. Cu această competiţ s-a încheiat sezonul oficial la lupte libere, mic sportivi clujeni intrînd într-o binemeritată vacant
SZEKELY Csab
8 d e ce m b rie• La J.O. de la Melboume, în
1956, în această zi s-a desfăşurat finala turneului de fotbal şi, totodată, a avut Ioc şi ceremonia de închidere a “jocurilor”. în ceea ce priveşte finala la fotbal, ea a fost disputată de U.R.S.S. şi Iugoslavia. Finala a fost cîştigatâ de foştii sovietici care - avînd în formaţie printre alţii pe cunoscuţii Iaşin Ogonikov, Tişcenko, Netto, Tatuşin, Simonian şi Salnikov - au cîştigat cu 1-0 prin unicul gol marcat de extrema stîngâ, Ilin. Visul urmaşilor lui Beara, Ceaikovski, Boşkov, Mitici, Vukas, Zebec şi a colegilor lor s-a înfăptuit peste patru ani, în 1960 la Roma, cînd echipa iugoslavă, avînd în persoana lui Galici un coordonator şi marcator excelent, a dispus în finala olimpică de Danemarca cu3-1! , ,
LASZL6 Fr.
r a
Cupa DavisSuedia
păstrează trofeulFinala Cupei Davis a început
în umbra scandalului dintre jucătorii italieni şi federaţia de specialitate, Andrea Gaudenzi afirmînd că forul italian nu merita să organizeze finala după modul în care i-a tratat. Oferta de 200 milioane de lire (£80,000) în cazul unei victorii a fost respinsă cu dispreţ de cei patru componenţi ai echipei. Desfăşurat în paralel cu finala, Consiliul federal a evitat să ia hotărîri importante, amînînd pentru 23 ianuarie stabilirea căpitanuluî-nejucător al squadrei. Jucătorii îl vor în continuare pe Bertolucci, dar boss-ul Ricci Bitti şi Adriano Panatta par a înclina spre fostul partener de dublu din epoca de glorie a "azzumlor*, Barazzutti.
Deşi Suedia pornea favorită şi s-a impus cu un dar 4-1, meciul ar fi putut lua o turnură interesantă dacă nu survenea accidentarea lui Andrea Gaudenzi. La prima apariţie după operaţia la umărul drept acum două luni, numărul 1 italian s-a aflat la un pas de a deschide scorul în partida cu Magnus Norman. El a condus cu 1-0 şi2-1 la seturi, apoi s-a refăcut în setul 5 pentru a ajunge la 6-5. După o a doua întrerupere, Norman şi-a adjudecat serviciul la zero, împingînd meciul în prelungiri. Dar, după două mingi pierdute, italianul a aruncat racheta (pe care abia o mai ţinea) în fileu, abandonînd după 4 ore şi 53 de minute. ■
A doua partidă de vineri a fost cîştigatâ clar de Gustafsson contra, lui Sanguinetti. Lipsit de omogenitate, ineditul cuplu Sanguinetti - Nargiso a fost, sîmbătă, victimă sigură în faţa experimentaţilor Jonas Bjorkman şi Niklas Kulti, care au asigurat oaspeţilor păstrarea titlului după doar două zile de joc. Duminică, după ce debutul lui Gianluca Pozzi a fost marcat de o nouă înfrîngere, Diego Nargiso a reuşit să aducă squadrei punctul de onoare. Cele 3 zile au adunat în tribunele de la Milano 30.000 de spectatori, iar partida Gaudenzi- Norman a fost urmărită de3.850.000 de telespectatori.
Cupa Davis 1998, finala: Italia - Suedia 1-4
Gaudenzi - Norman 7-6 (11-9), 6-7(0-7), 6-4, 3-6, 6-6,0-30 abandon (0-1); Sanguinetti- Gustafsson 1-6, 4-6, 0-6; Nargiso/Sanguinetti - Bjorkman/ Kulti 6-7(1-7), 1-6, 3-6; Pozzi - Gustafsson 4-6, 2-6; Nargiso- Norman 6-2, 6-3.
. - .Radu C. MUNTEANU
12) marţi, 8 decembrie 1998 E C O N O M IA ADEVARUL d e » O l u f
E lec tron ic b an k ing pentru c lie n ţii ING Barings C luj- ING Barings este banca ce a lansat serviciile de plăţi electronice pe piaţa românească, acestea fiind disponibile Ş i la agenţia clujeană a băncii olandeze - -
Dacă in ţările cu o economie de piaţă dezvoltată serviciile de electronic banking sînt o componentă indispensabilă în ■oferta oricăre i instituţii bancare serioase, în România destid de puţine sînt cele care oferă clien ţilor lor această facilitate. Astfel, în vreme ce pentru băncile străine acestea au - devenit “serv ic ii legendare", băncile româneşti încearcă să facă primii paşi în domeniu.
Servicii disponibile prin interm ediul
sistemului de p la ţielectronice/
- Preluarea zilnică a extraselor de cont. în fiecare zi clientul poate prelua informaţii complete referitoare la conturile sale-curente, la soldurile de. deschidere şi dc închidere/ precum şi detaliile tranzacţiilor înregistrate. Odată preluate, informaţiile sînt stocate direct pe computerul acestuia, accesarea
ulterioară (consultare, tipărire, generare de rapoarte etc.) fiind posibilă în orice moment, fară.o nouă conectare la bancă. De asemenea, clientul îşi poate constitui propriile rapoarte:, situaţii centralizatoare asupra plăţilor către un anumit furnizor : sau ale încasărilor de la un anumit beneficiar într-un interval de timp specificat, rapoarte privind un anume tip de operaţiune (depozite, schimburi valutare etc).
- Balanţe după data valutei. Aceâstă opţiune recalculează soldurile fiecărui cont în funcţie de data efectivă a debitării sau: creditării fondurilor, fapt care permite o gestionare riguroasă a lichidităţilor.
- Previziuni. Această opţiune e utilă în procesul de luare a deciziilor întrucît oferă posibilitatea anticipării mişcărilor de numerar înainte Ca acestea să aibă cu adevărat loc, obţinîndu-se astfel, o proiecţie a disponibilului la o dată viitoare.
- Ordine die plată. Serviciile bancare electronice fac posibilă
efectuarea de plăţi interne şi‘ externe prin sucursala ING Barings, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămînă; ora limită de procesare zilnică este 14:30. în momentul transmisiei plăţilor, clientul are confirmarea că plata ă fost recepţionată de către bancă în condiţii de siguranţă şi fără
■ întîrzieri. Alt avantaj e şi acela câ, pentm operaţiunile în lei, nu mai este necesară completarea ordinelor de plată pe hîrtie, banca fiind cea care tipăreşte formularele necesare.
- Informaţii financiare. Prin intermediul acestui sistem, ING furnizează zilnic informaţii referitoare la ratele dobînzilor la depozite, la ratele de schimb oficiale pentru principalele valute, precum şi cele practicate de bancă în ziua respectivă.
- Import şi export de date. Sistemul oferă posibilitatea de a “exporta” date referitoare la conturile clienţilor (extrase de cont) pentru programul de contabilitate, iar în cazul în care se generează plăţile curente într-un sistem propriu de
gestiune financiară, clientul arc posibilitatea de a le “importa” direct în sistemul de plăţi electronice) evitîndu-se astfel, dubla introducere.
-- Securitatea- datelor transmise. Sistemul conţine rpai multe niveluri de acces şi autorizare. Astfel, fiecare utilizator are un nume şi o parolă personală,-precum şi anumite drepturi (bine stabilite) în cadrul sistemului, conforme cu responsabilităţile sale în cadml companiei. De asemenea, comunicaţia cu banca se poate face numai cu ajutorul unui cod suplimentar de acces (stabilit de către client) şi al unui fişier- pârolă (generat de către bancă în momentul instalării). ^
De menţionat că circa 500 dintre clienţii ING Barings România utilizează - acest serviciu, iar mai mult de jumătate din plăţile procesate de bancă sînt primite - prin intermediul sistemului electronic.
Alin TUDOR
F irm a P o lu s va c o n s tru i în C lu j un m are c e n truc o m e rc ia l s i d e d is t ra c ţ ii
t
‘ - î 1 ^ 4 ţ r c ’C*. i ' ’ .. . L . .* - f.k..: ..............
‘ 1
r • ' -
W h ' * -
. *
O f i lo s o f ie d e a f a c e c o m e r ţ im p o r ta ta d e p e c o n t in e n tu l a m e r ic a n : c u m p e r i ş i te d is t re z i
* - U r sL d - ‘
urmare din pagina 1____
Polus . Holding Financial Investment.
Ezitările şi lipsa de cooperare a autorităţilor române cu marii investitori străini adîncesc prăpastia dintre o ţară blocată într-o inerţie a decăderii şi' vecinele ei vestice care, cel puţin în îndrăzneala construcţiilor, rivalizează cu occidentul dezvoltat „ ■ ;
Şi totuşi, -mai mult dintr-o logică inevitabilă a progresului, România are posibilitatea să se înscrie pe o linie ascendentă. Piaţa de construcţie în capitalele din jurul României este tot mai. puţin atractivă. Budapesta este împînzită de modeme construcţii în sticlă şi oţel, mari hoteluri, centre comerciale şi de distracţii, incluse ingenios între vechile edificii ale oraşului. Ele impun un ritm accelerat oraşului care - se îmbogăţeşte în fiecare an cu
un miliard de dolari aduşi de turiştii străini. Bucureştiul nu are splendoarea şi dinamismul Budapestei. Are în schimb un potenţial remarcabil dat-de o piaţă virgină. Pentru că asemenea construcţii modeme monumentale sînt aproape absente în Bucureşti, Trizec' Hahn şi Polus au în proiect să ridice în capitala României, unde, spre deosebire de Budapesta, restricţiile arhitecturale sînt mai lejere, cel mai înalt centru de birouri şi afaceri din întreaga Europă.~ Intrarea în România a celor două mari firme canadiene promite să desţelenească terenul arid al construcţiilor din România. Tentate cu o investiţie anunţată de 1 miliard de dolari, autorităţile române fac eforturi să-şi domine tradiţionala abilitate cu care îi îndepărtează pe afaceriştii străini autentici. Grupul Polus a achiziţionat deja
terenuri în Braşov şi Bucureşti pe care, dacă autorităţile nu îi vor pune beţe în roate, va construi mari centre comerciale. Strategia firmei urmăreşte ca, dinspre Budapesta, să se extindă în Slovacia, Croaţia, Slovenia şi România. Este în studiu construirea unui centru comercial Polus şi în CIuj- Napoca, însă pentm finalizarea proiectului compania canadiană aşteaptă ca locuitorii oraşului să conştientizeze că este mai profitabil să te bucuri de avantajele unui comerţ civilizat şi de servicii ireproşabile decît să te cantonezi într-o politică protecţionistâ şi susceptibilă faţă de investiţiile venite pe filieră ungară.
Cu centrele sale comerciale, de servicii şi distracţii, firma Polus propune o nouă filozofie de afaceri, care în Ungaria se dovedeşte foarte profitabilă. Un centru Polus este ridicat
întotdeauna la marginea oraşelor, lîngă drumuri europene sau naţionale importante.'El se întinde pe cel puţin 2 hectare (centrul din Budapesta ocupă 5 hectare de teren) şi este organizat ca un mic oraş, cu străzi şi pieţe. Este un ba2ar oriental în viziune americană, la cele mai înalte standarde de curăţenie, securitate şi servicii. Micile magazine, ca ■ şi spaţiile pentm supermagazine, sînt închiriate firmelor autohtone sau reprezentanţelor firmelor - străine din zonă. Orăşelul nu este doar unul comercial. Un centru
• Polus are restaurante, cuprinde obligatoriu patinoar şi cinematograf, locuri de joacă pentru copii. în funcţie de mărime, el poate să includă hotel, sală de jocuri şi chiar grădiniţă, unde părinţii sâ-şi poată .lăsa copiii sub supraveghere în timp ce ei fac cumpărături sau iau masa. Polus Budapesta, vizitat recent de o delegaţie de jurnalişti clujeni, are inclusiv o capelă ecumcnică..De mai mică întindere, două hectare, centrul Polus deschis în Kccskemet, oraş cu 80.000 de locuitori, păstrează aceleaşi standarde de funcţionare ca şi cel din Budapesta. In viitorul foarte apropiat, Polus va deschide şase astfel de centre în Ungaria şi două în Slovacia, cel mai ieftin centru Polus implicînd o investiţie de cel puţin 25 milioane de dolari.
Rpmânia este o. piaţă valoroasă pentru astfel de afaceri. Competiţia începe de acum între oraşele româneşti, iar decisivă va fi abilitatea autorităţilor locale de a-i atrage pe investitori. în mare parte, problemele legate de opoziţia primarului Funar faţă de investiţia firmei canadiene par să se fi rezolvat, chiar _ dacă reprezentanţii ei refuză să: dezvăluie locul şi planul investiţiei. Totuşi, Clujul a pierdut avansul iniţial, astfel îneît e foarte , probabil ca primele orăşele comerciale de acest tip să se deschidă la Bucureşti şi Braşov.
uSUr „Banat-Crişana distribuie dividende prin
poştăÎncep înd cu luna decem brie 1998, Societatea de
investiţii F inanciare „B anat-Crişana“ va distribui prin m an d at p o ş ta l dividendele pe care acţionarii săi nu şi le-au rid icat în perioada iulie-octom ’bric a acestui an prin in term ediul Băncii Agricole. Banii cuveniţi vo r pu tea fi ridicaţi în term en de 30 de zile de la oficiile p o ş ta le ca re efectuează avizarea.
O.C.B.
ISO 9 0 0 1
pentru CCIfl ClujCamera de Comerţ/Industrie şi Agricultură Cluj este o
organizaţie non-guvemamentală, apolitică şi non-profit al cărei scop principal este promovarea intereselor comunităţii de afaceri locale, găsirea de mijloace şi strategii pentru dezvoltarea economică locală. Pentru a răspunde exigenţelor clienţilor săi, CCIA Cluj a implementat un sistem al calităţii în conformitate cu standardul ISO 9001/1994. Acesta presupune un angajament personal din partea tuturor angajaţilor camerei clujene pentm asigurarea unui climat de seriozitate, corectitudine, promptitudine şi a unor servicii de,calitate. Pentm certificarea sistemului amintit în zilele de 7 şi 8 decembrie, domnii Georg Lecca şi Ion Tarangul, auditori ai concernului TUV- SUDDEUTSCHLAND din Munchen, efectuează auditul de certificare la CCIA Cluj.
- . O.C.B.
“SANSEDE SUPRAVIEŢUIRE...99- de vorbă cu ing. IOAN TIMAR, directorul general al Regiei Autonome Locale Dej -
- D-le director, care este opinia d-voastră în legătură cn recenta hotărîre a Consiliului local, privind reorganizarea RAL Dej şi ce şanse de supravieţuire acordaţi celor două societăţi nou înfiinţate? -- - Pentru mine nu a fost o surpriză. Această decizie s-a luat pe baza Hotărîrii nr. 82/28.11.1997, care prevedea pregătirea RAL Dej în vederea reorganizării sale în trei societăţi. Schimbarea care a apărut se referă la transformarea cclcide a treia societăţi într-un Serviciu Public în cadrul Primăriei. în ce priveşte reorganizarea în sine, consider câ există atît avantaje, cît şi dezavantaje. Prin reorganizare, se creează cadrul juridic care să dea posibilitatea de asociere, de finanţare şi privatizare, în structura ei actuală, Regia face parte din rîndul agenţilor economici mijlocii (ca patrimoniu şi număr de personal), iar ca rezultate economico-financiare, în ultimii trei ani activitatea ei a fost bună, neînregistrîndu-se pierderi. Ca dezavantaj aş sublinia dă, o astfel de unitate, după cum spuneam, de mărime mijlocie, odată divizată în două societăţi mai mici, nu va mai avea acelaşi potenţial financiar, neputînd angaja credite decît în limita garanţiei materiale pe care o poate gira. De altfel, şansele de supravieţuire ale noilor societăţi vor fi influenţate de prevederile Legii concesiunii, ce urmează să apară, şi de modul în care acestea vor şti sâ-şi negocieze contractele de concesionare a patrimoniului public. Mă refer aici, în special, la taxa de concesionare care ar trebui să fie zero, cel puţin în primii zece ani. Avînd în vedere starea tehnică actuală a instalaţiilor şi echipamentelor din dotare, o taxă “zero” ar ajuta unităţile să-şi asigure sursele proprii pentru reabilitarea, măcar într-o anumită măsură, a acestora.
- Cum comentaţi transformarea celei de a IlI-a societăţi (Domeniul Public) în Serviciul Public în cadrul Primăriei?
- Normal, s-ar putea face mai multe comentarii pe marginea acestei decizii, depinde însă de modul cum se gîndeşte acest serviciu şi cum va f i organizat. O bună organizare a acestuia va aduce cîştig atît Primăriei, cît şi populaţiei municipiului.
- Credeţi că prin această reorganizare se va îmbunătăţii calitatea serviciilor prestate către populaţie?
- Cred că da, în măsura în care specialiştii se vor ocupa de o “paletă” mai îngustă de probleme (de exemplu âpă-canalizare, termoficare etc.).
- A r fi posibilă o scădere a preţurilor Ia serviciile prestate?
- Toată lumea se aşteaptă la reducerea preţurilor. în condiţiile în care elemente componente din structura actualelor preţuri cresc, preţurile serviciilor nu au cum să crdascâ. In plus, un rol esenţial în ascendenţa preţurilor, o are, după cum se ştie, inflaţia.
- Avînd în vedere că Ia 31.12.1998 RAL, în actuala structură îşi încetează existenţa, cum apreciaţi colaborarea Regiei, a d-voastră personal cu Prim ăria şi cetăţenii oraşului?• - In calitatea mea de director general al Regiei, doresc să mulţumesc Primăriei municipiului Dej şi Consiliului local pentru colaborarea pe care o apreciez ca foarte bună. Aceleaşi mulţumiri şi locuitorilor municipiului, pentru înţelegerea pe care ne-au acordat-o în momentele mai dificile cu care ne-am confruntat în activitatea noastră.
\ Carmen MUREŞAN
Ad e v ă r u lde Claaj B U R S E - F 1 N A N T E - B A N C I marţi, 8 decembrie 1998 M
bursa de valo ri bucureştid ecem b rie
I VN I Prm.d. I Vir I Ha». I Mm.
1 9 9 8
Nr.act I VaLtotab Ibi I Nriti
EU*f” ELCOND ZALAU - . - 1000 862.77 2 870 840 13174 ■ 11366160 5fit ELECTROAPARATAJ BUCURI 1000 1127.44 2 1140 1100 16043 18087500 19fel • EXCELENT BUCUREŞTI •• 1000 991.76 0 1000 980 3176 3149680 6Isr OILTEMNALCONSTANTA 1000 580.43 -1 590 580 51534 - 29912000 25fcfiten OLTCHfM RWVALCEA 1000 555.06 -2 560 550 31433 17447250 27ter OTEUNOX TARGOVETE 25000 5018.6 0 0 0 0 v , 0 . 0fflBETt POIXOLDR BUCUREŞTI - 1000 4270.26 2 4300 4150 469 2002750 2ispi MTMMA asm» « OMMtA notau 1000 693.63 . -2 700 690 4128 2863320 .- 5te* RULKENTUl BRAŞOV 1000 279.71 -1 281 2/5 100526 28118430 . 22
ŞANTIERUL NAVAL CONSTAf25000 3298.81 • -2 3350 3250 1258 4149900 8fERBfiT#TERARACLUJ-NAFOCA 1000 0319.1 0 5350 5300 2775 14760500 12[BT# TURBOMBCANCABUCURES25000 26411.95 0 OPRITA
Totalcateqoria 1 2,131,5» 1,760,454,409 IZiCategoria a #4 (102 aociefati)
s a r AEMTiMBOARA'- 25000 19518.51 2 19600 19100 281 5,484,700 8AEROSTAR BACAU • 2500G' 4307.14 -1 445C ■ 4250 - 175 - ' 753,750 6
AER AEROTEH BUCUREŞTI 25000 7743.22 -1 8000 7300 199 1,540,900 6KEm • AL6APAM-ALBAIUUA 1000 740.49 -3 760 740 984 728,640 5pi AUWENTARACLUJ-NAFOCA 1000 1300.00 0 1300 1300 -1058 1,375,400 2teci1 • AMCO OTOPENI ‘ ' 25000 10831.25 -3 10900 10800 80 866,500 3ter# AfrEP AMERCAN PACKAGWGTtCUCI 1000 285.00 0 OPRITAteo“# AMDN1L SLOBOZIA . 1000 149.92 0 OPRITA ’tey AMTLON SIBIU 1000 548.12 0 0 0 0 0 0teci VAE • ATCAROM BUZĂU 1000 415.02 -1 420 400 11876 4,928,800 7tesi APSA BAIA MARE V 1000 315.00 0 •315 315 153 48,195 •* 1tem ARMATURACLUJ-NAFOCA 1000 724.12 3 740 720 4131 2,991,320 10\m ARTROMSLATINA - 25000 2050.00 -10 2050 2050 407 634,350 15sr“#ASTRA VAG 0 AN E ARAD 25000 4850.00 0 OPRITAkiîR AURORATG.PRUMOSIASI •25000 19600.00 0 ' 0 0 0 0 0b# BANC A ALBNA BUC URESTI 10000 15145.64 10 15800 14500 4343 . 65,777,500 38m BERCENI BUCUREŞTI 1000 801.40 0 810 800 6665 5,341,350 7m BERMAS SUCEAVA 10QQ 881.68 3 950 850 • - 44870 39,560,970 13jCKH. COMPitOTEIERA WTtftCOWnNENTAl 1000 782.44 3 790 760 ’ 36903 . 28,874,320 41
CARBD-FOXTARNAVENI 1000 407.05 0 408 407 30298 12,332,786 3CSC# CARBOC HIM CLUJ-NAPOCA25000 9089.64 -2 9100 9000 386 3,508,600 6tPL CARMETAPLAST DEVA 25000 13635.44 0 0 0 0 0 0crn» CARNE ARAD 25000 1207.32 0 0 0 0 ' 0 0CAS CASIROM TURDA 1000 126.32 1 130 125 13600 - 1,718,000 3CERI CERCONARIESULCAMPIA-T 1000 290.00 0 ' 290 290 975 282,750 1CPR# CHIMDPAR BUCUREŞTI 25000 12874.67 2 13000 12700 458 5,896,600 10CRT CIORAPI TIMIŞOARA 1000 403.82 -1 404 403 3576 1,444,051 2cr# CIPROMPLOIEST1 • 1000 361.01 0 OPRITACMB# CMB BOCŞA 25000 25000.00 0 0 0 0 o 0CMP COMELF BISTRITA - 25000 2939.70 -9 3000 2900 199 585,000 5con CONDOR DEVA 25000 2800.00 0 0 0 0 0 0COSI CCMB. OE OTELURI SPEC TARGO25000 1600.00 0 0 0 0 0 0wiri DOROBANŢUL PLOIEŞTI 3000 1361.32 0 OPRITAEICI ELECTROC ERAWC A TURDA25000 6561.19 -1 6600 6500 ' 134 879,200 4EPKI EMA PÎATRA NEAMŢ 1000 727.49 -1 730 720 3572 2,556,600 12ERPI COMP. ENERGOPETROLCAK25000 14000.00 -1 14000 14000 39 546,000 1ERUI ERMAT PLOIEŞTI 25000 2500.00 0 0 0 0 0 0EFNI EUROFINANCES TARGOVIST1000 820.00 0 0 0 0 0 0FAUI FAUR BUC URESTI 25000 5634.09 4- 5650 5500 440 2,479,000 4-FELI FELEACUL CLUJ-NAPOCA 1000 550.00 20 550 550 200 110,000 1fSM FORAJ SONDE PLOIEŞTI 25000 . 3143.88 8 3200 3000 139 437,000 2FOR» FORAJ SONDE CRAIOVA 1000 790.00 -1 790 790 3305 2,610,950 4FIM FORTUNA BUCUREŞTI 25000 20440.97 -12 21500 19500 808 16,516,300 13FRU FRIALCONSTANTA 25000 36552.98 5 36600 33400 319 11,660,400 5SRXI GR1MEXTG.JIU 25000 2000.00 -23 2000 2000 123 246,000 2HQJ# HIDROJET BREAZA 25000 3900.00 0 0 0 - 0 0 0HTR HITROM VASLUI - 25000 5487.50 -19 5500 5450 156 856,050 4IA1 IAI.F.O. ZAIAU 25000 2550.00 0 0 0 0 0 0(MP# IMFACT8UCURESTI 1000 4490.00 7 4650 4400. .700 3,143,000 5k i IMS AT BUCUREŞTI 1000 5185.73 -1 5250 .5100 - 445 . 2,307,650 3IM# INOA3 RARA ARAD • 1000 122.00 0 0 0 - o 0 0SRU - INDUSTRIA S ARME C AMPIA ‘25000 1979.90 0 0 0 Q 0 0INT» INTERNATIONAL SINAIA 1000 1588.88 -2 1620 1580 2483 3,945,180 5IRS M P. IRIS BARLAD 1000 870.04 4 910 850 3142 2.733,680 11URLI MAR̂LACT BAIA MARE 1000 490.00 0 0 0 0 0 0UEFI LtFIN SINAIA 25000 3500.00 4 3500 3500 - 995 . 3,482,500 1Aii» MOBtLAALFAORADEA 1000 307.69 -6 310 301 2217 682,156 4HO U MOBtSSEBES 25000 3300.00 0 0 ■ 0 0 0 .0MOL# MOLDOMOBILA IAŞI 1000 180.00 -2 180 180 8864 1,595,520 ■3MPNI MDPANTG. MUREŞ 1000 -1500.00 0 1500 1500 2472 3,706,000 7m MOPARIV RÂMNIC U VALC EA 1000 600.51 -2 610 600 1948 1,169,800 3MPG# MORĂRIT PANIFRATIEGALA1000 1062.04 0 1100 1010 5906 6.272,400 16m NAVLOMAR BUCUREŞTI 25000 5729.28 0 0 0 0 0 0«vi» ' NAVOLOLTENITA 1000 203.35 7 215 200 2950 599,875 3NEFI NEFTUN CAMP1NA 25QQG 1886.50 8 1890 1880 100 188,650 ' 3îfTX NETEX BISTRITA 1000 562.20 4 580 • 540 2928 1,646,120 7NC LI NICOUNAIASI 25000 1812.04 0 0 0 • 0 0 0PAN PANEG RANO C UJJ-NAPOCA25000 20364.52 -1 21000 19800 341 6,944,300 12PCA‘“ PECO ARAD 1000 1255.70 0 - OPRITAPTS PETROLSUB SUPlACU DE BA1000 950.00 -3 950 950 2459 2,336,050 4PTR PETROS PLOIEŞTI 25000 7243.64 1 7300 7150 173 1,253,150 3PPL# PRODPLAST BUCUREŞTI 25000 15600.00 0 0 ' 0 0 0 0VAC PRODVINALCO CLUJ-NAFOC1000 1491.47 -5 1510 . 1450 1285 1,916,540 • 11PMB# PROMETBECLEAN ■ 25000 1650.00 0 0 0 0 0 0RAF# RAFO ONEŞTI 25000 6331.58 2 6500 6000 . 2733 17,304,200 17rcsi ROBINETE INDUSTRIALE BAC25000 3425.00 0 ‘ 3450 3400 400 1,370,000 2SAN SANEVIT ARAD 10000 . 1550.00 -5 1550 1550 100 155,000 1SNO ŞANTIERUL NAVALORSOVA25000 12200.00 0 12200 12200 39 475,800 . 1SNT» ŞANTIERUL NAVAL TULC EA 25000 2400.00 0 0 0 0 0 0SEU SEMANATOAREA BUCUREST25000■ 2200.00 4 2200 2200 39 85,800 1SCO 5ICOMED BUCUREŞTI 1000 1445.45 3 146Q 1404 65571 94,779,545 138son 5IDERTRANS CALARASl . 1000 311.46 -1 312 311 2436 758,711 - 4SICI SILCOTUBZALAU 25000 7261.37 -2 8500 •6900 497 ■ 3,608,900 9m 3INTEROMCLUJ-NAPOCA 25000 4750.00 -16 4750 4750 . 50 237.500 15T3 ' 3INTEZAORADEA 1000 320.35 0 325 320 40999 13,134,019 65RTI .. ŞIRETUL PAŞCANI 1000 1176.67 -1 118Q 1160 •600 706,000 •7SOF» SOFERTBACAU 1000 136.00 2 136 136 6475 880,600 1sus SOMES DEJ 25000 1519.50 .o~ 0 0 0 0 0STR» ' stratusmobbla; 1000 166.84 -2 170 ' 160 4957 827.048 5TUR» ' TOMRS IAŞI - 25000 1300.00 0 0 0 0 0 0FRM# TREMA3 TULCEA 25000 7147.20 3 7400 7000 214 1,529,500 4ÎRS» TURSM TRANSILVANIA CLUJ25000 -20228.06 -3 20500 20100 278 5,623,400 9g r » ■■D.C.M RESITA 25000 2700.00 -5 2700 2700 200 540,000 1liAU» UAMTORADEA 1000 588.61 7 590 550 3986 2,266,460 8UPS UFSOMOCNA MUREŞ . 25000 2059.15 0 0 0 0 0 0Şi JTON ONEŞTI 25000 8025.07 8 8100 8000 343 2,752,600 8jîirf» UZTEL PLOIEŞTI 25000 5200.00 -12 5200 5200 65 338,000 2ioc IIZOC PLOIEŞTI 25000 10700.00 0 0 0 - 0 0 ' r 0vis “ VES SIGHIŞOARA 25000 ,11144.02 0 0 0 0 . 0 0jvÂr- " V'INALCOOL PRAHOVA 1000 1323.82 4 1360 1280 20390 ■ 26,992,640 - 23fer ' ■AHARUL BUZĂU 1000 285.39 -5 308 280 16010 4,569,154 17h IMTUBZIMNICEA 25000 5255.46 -1 5300I 5200 119 625,400 4Tobloteaoria a If-a 376.7(1 ’ 447 29S.SÎ2 595Totalcategorb 1+ II 2,506,321 I207.7Si.241 1.45J
Informaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti sf la Piaţa de valori mobiliare RASDAQ provin de la S.C. INTERDEALER CAPITAL INVEST SA. TeL 433212.
Piaţa m obiliară R ASD A Q - 7 .12 .1998
Societăţi din judeţul ClujS IM B O L S O C IE T A T E C O M E R C IA L Ă V A R IA Ţ IE
N R .T R A N Z A C Ţ I
V O L U MT O T A L
V A L O A R ET O T A L Ă
P R E Ţ M E D IUI N C H D E R E
P R E C E D E N T AP R E Ţ M A X id P R E Ţ M 1 N M
P R E ŢÎ N C H D E R E
! ■ ! ! S A N E X - C J A 22 41 937592 84178.5320 ‘ 8 98 9 0 0 900 a n 850
T E H P T E H N O F R I G - C J -1.48 4 13986 63390400 • 4 532 4600 . 4 6 0 0 45 0 0 450 0
C G P C O M N IC O N S T R U C T - C J 63 ;-1 1 î I I j i 59700600 18GO 1100 1800 1800
IN PR IN ST fTUT P R O IE C T - C J 48.30 4 31047 46047200 1483 1000 1500 10 0 0 1000
W & t m G R A N D E M A R - C J 20.50 H 14560 35096800 241 6 2000, 2500 200 0 2000
M E O M I ^ T E X C O M - C J 3.65 2 1061 12096200 11401 11000 11500 880 0 11500
M E C LN A P C C A
0 71 4 236 9518000 40331 43U45 4 ? i n 4 2 0 0 0
T E T AT E X T ILE-IN C A L T A M N T E -
C L U J - -0.99 1 197 7880000 4 0 0 0 0 - 4040 0 : 4 000 0 4 0 0 0 0 4 000 0
A R G C A R G Q S - C J - C J 6 3 3 3 2 j 5 5600500 23832 2 2 0 0 0 2400 0 2 3 5 0 0 24000
N T E X N A P O T E X - C J \ 12.45 3 4 7 8 - 4300000 8996 8000 10000 8 0 0 0 800 0
K A F A N A P G F A R M FA R M A C £W !lfcA > C J
l l o o o 4 f i 2 226Q80Q 2400 240 0 24 0 0 2 4 0 0 • | ; :;2 4 b 0 - :!
G R A T G R U P 4 N S T A L A T I - C J ‘ ‘ 17.40 3 3746 2200200 * 5 8 7 . 5 00 600 5 5 0 . 600
S O C E S O R E T J S E R V I C E - C J + 25 1 1396 2094000 15 0 0 1600 ' s 1 5 0 0 1500
S A M U S A M U S M E X D E J - C J 4 .47 3 3256 1599510 491 4 7 0 / 510 4 6 0 46 0
I liM A P P V ' N A P O L A C T - C J 1.00 1110 M U t iB O fâ 1212 1200 1250 12 0 0 1200
N A P O N A P O C A - C J -2.06 2 1882 1160780 , 617 630 63 0 " 6 1 0 630
C f f U C .V E N T U L - C J -3 7 0 2 80 1040000 13000 I V , 30 13000 > 1 3 0 0 0 •. .;
S T R D S T I C L A T U R D A - C J 5.56 . 4 393 1037300 2639 2500 2700 250 0 2600
IR N A Î R S C L U J N A P O C A - C J 4 83 2 1B5G :;:10pp5OO< 541 6 0 0 ' “ 550 530 530
C E R C C E R O C - C J ■ -1.92 2 78 994500 ~ 12750 13000 13000 12500 12500
R O N C R O M C O N S - C J -6.70 4 237 893900 3772 400 0 40 0 0 2 7 0 0 2700
VICI V IT A D U LC I - C J -11.58 1 79 663600 8400 9500 84 0 0 840 0 8400
C O - EC „
-1,35 1 > 70 576700 ' 7 30 0 + 7400 730 0 7 3 0 0 : .7 3 0 0
M E T X M E T E X -C L U J - C J 8 .57 . 1 40 456000 11400 10500 11400.- 11400 11400
C A C U ' 5 C O M A T C L U J - C J -9.09 1 , 79 395000 5000 550 0 5 0 0 0 J 50 0 0 5o o o ; :
D A C E D A C IA E D r r U R A - C J 11.11 1 86 344000 ' 4 0 0 0 . 3600 400 0 4 0 0 0 4000
TC1Gt o c o n t r a c î o R O E N E R A l
C J-6.90 2 l l l l l l l 316900 27 0 0 290 0 270 0 2 7 0 0 2 7 0 0 ■ ;
S A L P S A L P R E S T - C J -11.11 1 738 295200 400 450 . 4 00 40 0 400
A G G H A G R O M E C G H E R L A - C J -11.11 1 1207 289680 240 270 240 240 240
S C F S C IF C A R C L U J N A P O C A - C J 25 .00 1 118 23ŞOOO 2 0 0 0 . 1600 2000 2 0 0 0 2000
A T L S A T L A S - C J 17.78 1 39 206700 530 0 ‘ 4500 5300 530 0 5 3 0 0 .
T U A N T U R D E A N A - C J 20 .00 1 157 188400 1200 1000 1200 - 1 200 * 1200
M E A R M E C A N IC A M A R tU S - C J .21.21 1 _ 39 156000 40 0 0 3300 4 0 0 0 4 0 0 0 4000
F V O R T E H N O FA V O R IT S A - C J 0 .0 0 1 3 9 117000 . 3 0 0 0 300 0 3 0 0 0 300 0 3000
T E M RI t R M O R O M C L U J N A P O C A -
C J-1 3 .1 0 1 80 76000 950 8 4 0 950 0 5 0 9 5 0
A G C H A G R O C O M S U IN - C J . 0 .00 1 40 64000 1600 1600 1600 1600 1600
Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci
cu activitate în judeţul Cluj, la depozitele în iei
- persoane fizice - %Banca la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni
BCR 10 45 46 . 47 48 49BANCOREX 10 50 46 47 46 42
BRD* 10 50 - 52 53 54 5510 - ■ 53 54 55 56
BA*- 10 50 52 53 53 54Banc Post* 10 48 51 '52 54 56Ion Ţîriac* 10 50 51 54 57 58
BANKCOOP* 10 50 .51 54 $7 58Bucureşti 8 42 - ' - - ‘ -
Transilvania . 10 52 53 50 47 45Românească 10 46 47 48 48 48
CEC 10 48 49 50 - ' 48Albina 12 60 60 40 35 30
ALIANŢA 12 .51 52 53 54 55BJ.R. 11 48 48 50 50 50
Napoca 14 . 55 57 51 - 50.FON DC OOP* 10 52 54 55 56 57 .
- persoane j uridice - %A hinl’ Q luni At luni
OCR
03w2 09 33
» ., Iu11 Ţii iau vT
j 0
' ■•1», — 38
RuiiiânssbLă "j'48—
CEC 3*,
— 96—
1 51 .
* d o b în d a s e c a p ita liz e a z ă ** c u p la ta d o b în z li la e x p i r a re H o tă : M o d if ic a re a d o b în z i lo r s e c o m u n ic ă p r in fax r e d a c ţie i p în ă la o r a 12.
Cursuri pe piaţa valutară anunţate de BNR în data de 7.12.1998DENUMIREA VALUTEI CURSUL IN Lâ
SIIILING AUSTRIA : 878,00DOLAR AUSTRALIA 6390,00FRANC BELGIA 299,00DOLAR CANADA 675 8,00FRANC ELVEŢIA 7 547,00
6177,00COROANA DANEMARCA 162 5,00FESETAS SPANIA ’ 72,57MARCA FINLANDEZA 2032,00FRANC FRANŢA 1842,00LIRA STERLINA 17177,00LIRA ITALIA . 6,24YEN JAPONIA 86,56GULDEN OLANDA 5482,00COROANE NORVEGIA' 1390,00ESCUDOS PORTUGHEZ 60,23COROANE SUEDIA 1273,00DOLAR SUA 10366*011ECU 12126,00DST 14490,001 g AUR (preţ tn lei) ;» ■■
97432,00
Cursuri la casele de schimb valutar din Cluj-Napoca în data de 7.12.1998
VALUTA CUMPĂRARE VÎNZARE
$ SUA
DM
10.250
6.180
10.500
6.340
(l4 ) marţi, 8 decembrie 1998 D IV E R S E Â D E V A R U Td i o O B u j
Un PAS înainte, doi paşi înapoi
Broadhurst Investment ar putea prelua conducerea la T e x tile -în că lţă m in te
• FPS-ul se opune şi ameninţă cu o acţiune în instanţă •
Sorin Naş este dc părere câ PAS-ul dc la Societatea Textile-încălţăminte, care şi-a adjudecat în luna octombrie pachetul de 39,94 la sută deţinut de FPS cu un preţ de 201.000 lei/acţiune (de peste opt ori mai mare decît valoarea nominală de 25.000 lei/acţiune), a licitat peste posibilităţile sale reale. PAS-ul mai poate sâ achite avansul de 20 la sută din valoarea totală de achiziţie pînă către sfirşitul acestei luni, în caz contrar urmînd să fie anulat contractul si să piardă garanţia de participare.
Textile-încălţăminte s-a dovedit o societate* foarte atractivă, la licitaţia din octombrie participînd patru ofertanţi. înainte de licitaţie Societatea Broadhurst Investment Bucureşti SRL a achiziţionat de la SEF Banat-Crişana, la un preţ de trei ori mai mic decît cel la care s-a vîndut pachetul FPS-ului, 36,13 Ia sută din acţiunile Textile-încălţăminte. Tranzacţia s-a făcut pe piaţa secundară de capital RASDAQ. Firma din Capitaiă este una de investiţii financiare şi este interesată de plasamente în reţele de magazine comerciale. Pentru că licitaţia a fost cîştigată de PAS firma din Bucureşti a continuat să achiziţioneze acţiuni de pe piaţa RASDAQ. Surse neoficiale susţin câ o parte însemnată a acestora (cîteva procente) ar fi fost vîndute Societăţii Broadhurst chiar de către Ioan Deac, directorul de la Textile-încălţăminte, cel carc a licitat în numele PAS-ului. Dc altfel, în conferinţa de presă susţinută ieri, Sorin Naş a sugerat câ, într-adevâr, cineva din conducerea de Ia Tcxtilc-încâlţâminte a vîndut acţiuni firmei Broadhurst
Sc pare că în prezent pachetul deţinut de societatea bucureşteană l-a depăşit pe cel vîndut de FPS. jn aceste condifif Broadhurst a solicitat
. ieri întrunirea AGA la Textile-încălţăminte pentru realizarea unei măriri de capital. Pentru că nu s- au prezentat decît reprezentanţii FPS-ului, nu s-a întrunit cvorumul necesar pentru desfăşurarea AGA. în aceste condiţii, AGA se va relua săptămînâ viitoare, cînd acţiunile pe.care Broadhurst lc deţine s-ar putea dovedi suficiente, pentra că are nevoie de numai 51 la sută din voturile celor prezenţi pentra a lua decizia de majorare de capital. Dacă ei vor fi singurii care vor subscrie la această majorare (cum este de aşteptat), prin această operaţiune Broadhurst poate
. deVeni acţionar majoritar.Odată create aceste condiţii, FPS-ul se teme că
PAS-ul nu-şi va mai plăti acţiunile şi va trebui să reia licitaţia, în condiţiile în care societatea îşi va pierde atractivitatea. Sorin Naş a declarat că FPS-ul va vota împotrivă şi crede că va avea micii acţionari de partea sa. El spune că dacă Broadhurst va reuşi să majoreze capitalul, FPS-ul va acţiona firma din Capitală în instanţă pe motiv că este afectat procesul de privatizare, fapt interzis de actuala Lege a privatizării. Doamna M. Micu, juristă în cadrul FPS Cluj, spune că o majorare de capital denaturează rezultatul privatizării (acţiunile cumpărate de PAS vor reprezenta mai puţin decît la momentul licitaţiei), ceea ce ar justifica acţionarea Broadhurst în instantă.
Cristiarf BERINDEAN.
De sărbători,
7.000 de m e tri de g h irlan d e vor lu m ina tr ic o lo r n o p ţile c lu jen ilo r• în cartierele limitrofe, ca în fiecare an, străzile
au rămas în beznă • Iluminatul stradal costa contribuabilul, anul acesta, 6 miliarde de lei •
Fondurile alocate în anul. acesta pentru pregătirea oraşului cu ocazia sărbătorilor de iarnă au fost mult mai mari decît anii precedenţi. Sute de becuri,
acestea să fie rotunjite cu cel puţin încă un miliard de lei. Directorul Mihai Mureşan consideră câ.pe aceste luni „consumul va creşte datorită creşterii nopţii şi nu a funcţionării ghirlandelor".
Pentru împodobirea brazilor
sute de milioane pentru cumpărarea a noi ghirlande tricolore de sute de milioane de lei, care ulterior nu se mai dovedesc performante şi sînt
ghirlande tricolore; brazi, schimbate: Pentru împodobireasteaguri au împînzit oraşul, mai oraşului, anul acesta, s-auales în zona centrală. Executivul achiziţionat 7.000 de metri liniariPrimăriei s-a ferit să avanseze de ghirlande ornamentale, în publici Primăria â delegatdate despre valoarea întregii valoare de 230 milioane de lei. responsabilitatea RADP-ului şiinvestiţii şi s-a rezumat doar în Ghirlandele vechi au fost în mare Conel-ului: Salariaţii acestora
parte înlocuite, iar în rest au fost vor trebui să decoreze brazii cuschimbate doar becurile, beteală şi ghirlande ornamentaleDirectorul Mureşan afirmă că din P-ţa Mihai Viteazul, cartierulinstalaţiile achiziţionate în anii Gheorgheni-Interservisan,trecuţi sînt mai puţin fiabile, acestea urmînd a fi recondiţionate şi reamplasate doar la anul.
La un număr atît de mare de Astfel, în întreg municipiul ar corpuri de iluminat este firesctrebui să fie instalate 17.500 de ca şi consumul de energiebecuri. Din păcate, unele cartiere electrică sâ fie uriaş. Numai penu se bucură de un regim primele 10 luni, cheltuielile poate să-şi cumpere un brad depreferenţial, unele străzi fiind legate de energia electrică au fost Crăciun va putea sâ „admire”lipsite pînă şi de un bec. de peste 5 miliarde de lei,' naturile moarte create de RADP.
în fiecare an, Primăria plăteşte urmînd ca în ultimele două luni L.P.
a furniza cantitatea.Mihai Mureşan, directorul
Direcţiei de Gospodărie Comunală susţine că au fost montate 460 de becuri în cartierele Iris, Grigorescu, Plopilor, Mănăştur şi zona centrală, urmînd să se mai pună si în alte zone 500 de becuri.
cartierul Mănăştur-nod Omega şi taluz Primăverii, cartierul Grigorescu-zona verde Fîntînele, str. Decebal, cartierul Mărăşti- sens giratoriu, cartierul Zorilor- zona Spitalului de Recuperare, precum şi cei din P-ţa Avram lancu si P-ta Unirii. Cine nu
Proprietarii întirziaţi işi pot revendica
terenurile pînă Ia
31 decembrie• Clujenii revendică-n draci pămînt, depăşind deja cu 500 de hectare suprafaţa disponibilă • Primăria va rămîne mare proprietar, mare pe izlazuri şi păşuni •
Pînâ Ia data dc 31 decembrie, la Camerele Agricole din cadrul tuturor primăriilor din judet se mai pot înregistra cereri de reconstituire a dreptului de proprietate. Această prevedere vine destul dc tîrziu.mai precis după şapte luni dc la expirarea ultimului termen la care se mai puteau depune cererile. Legea 169/1997 prevedea încheierea acestui „rcccnsămînt“al suprafeţelor revendicate sâ se încheie pc trei aprilie, după care s-a dispus prelungirea termenului pînă la sfirşitul lunii aprilie. în sfîrşit, după închiderea listelor, Prefectura Cluj s-a străduit timp de cîteva luni sâ încheie balanţa fondului funciar pe judeţ. După încheierea- recensâmîntului, Parlamentul a hotârît sâ mai ofere o şansă întîrziaţilor, pînâ la sfirşitul anului.
Ca urmare, pînă la data de 31 decembrie, proprietarii care mai doresc pot să mai depună actele necesare. In prima campanie, în municipiul Cluj- Napoca au fost înregistrate 4.169 de cereri. Suprafaţa totală revendicată depăşeşte, deja, cu 500 de hectare suprafaţa disponibilă. Secretarul CL, dl Titus Jude, susţine că în • intravilanul municipiului, Primăria nu deţine nici un teren liber, totul fiind revendicat. Singurele terenuri care nu fac obiectul revendicării sînt izlazurile şi păşunile din jurul Clujului (Sopor, Lombului, Groapa Moşului, Valea Chintăului, Borhanci). -
L.P.
Primăria va fi dotată cu calculatoare
în -cadrul programului de implementare a unui sistem informatic în Primăria Cluj-Napoca a avut loc la sediul acesteia o întîlnire cu reprezentanţi ai corporaţiilor Oracle, Intergraph şi IBM. Aceştia au prezentat soluţiile informatice promovate de firmele pe care Ie reprezintă şi modul în care pot fi integrate într-un sistem informatic adecvat administraţiei publice locale. Cele trei corporaţii lucrează împreună: IBM oferă componenta hard, iar Oracle şi Intergraph soluţii soft.
Acestea au fost propuse de către societatea Pro Sfinx care oferă consultanţă în realizarea acestui proiect, fiind cîstigătoarea unei licitaţii organizată de Primărie în acest sens. în cazul în care oferta prezentată ieri se va încadra în bugetul stabilit pentru realizarea sistemului informatic, această soluţie va rămîne definitivă, în caz contrar s-ar putea trece la organizarea unei licitaţii. Conform datelor oferite de Primărie costul pentru consultanţă se ridică la 160 milioane de lei, necunoscîndu-se suma la care se ridică întregul .proiect. “ O.C.B.
A sociaţiile si fu n d a ţiile a r pu tea beneficia
de o serie de fa c ilită ţ i fis c a le
Asociaţiile şl fundaţiile ar putea beneficia de o serie de facilităţi fiscale, printre care scutirea de TVA de la plata taxelor vamale, ale celor pe clădiri, terenuri şi mijloace de transport proprii, potrivit primului proiect de lege elaborat de organizaţiile neguvemamentale, după aproape 75 de ani de la data adoptării Legii 21/1924, -încă în vigoare, care reglementează funcţionarea acestor organisme.
Proiectul, elaborat de organizaţiile neguvemamentale şi trimis Ministerului; Justiţiei, unde poate suferi modificări, mai prevede scutirea de impozite pe venitul agricol, scutirea de taxe notariale, de timbru şi pentru afişaj, scutirea de impozit pe profit pentru spectacolele ale căror încasări sînt destinate realizării scopului declarat prin statut şi reducerea cu 25 la. sută a impozitului pe dividende, rezultate din activităţi economice directe.
Reprezentanţi ai unor ONG au declarat, ieri, într-o conferinţă de presă că mai multe organizaţii neguvemamentale au propus ca de scutirea de taxe vamale să beneficieze doar asociaţiile şi fundaţiile care dobîndesc statut de utilitate publică.
Recunoaşterea sau retragerea acestui statut se face prin hotărîre guvernamentală, asociaţia sau fundaţia aspirantă fiind obligată să-şi desfăşoare activitatea în interesul comunitar, să funcţioneze de cei puţin trei ani şi să prezinte un raport din care să rezulte desfăşurarea unei activităţi anterioare intense.
Faţă de Legea 21, noul act legislativ simplifică modalităţile şi procedurile.de constituire a asociaţiilor şi fundaţiilor, elimiriînd, printre altele, avizul prealabil al ministerelor şi acordă o libertate mult mai mare constituenţilor acestor entităţi, în privinţa asocierii şi a modului de structurare internă a raporturilor dintre ei. Potrivit proiectului, asociaţiile şi fundaţiile vor avea acces mult mai larg la informaţiile de interes public deţinute de autorităţile statului.
“La ora. actuală, e mai simplu să înfiinţezi o societate comercială decît o asociaţie sau o fundaţie. De aceea, era necesară această simplificare a procedurilor de înfiinţare”, au mai spus reprezentanţii organizaţiilorneguvemamentale la conferinţa de presă de ieri, la care a luat parte şi ministrul Justiţiei, Valeriu Stoica.
Ministerul Muncii a cheltuit în acest an aproape 2.000 de miliarde de lei pentru plăţile compensatorii
Aproape 2.000 de miliarde de lei au fost cheltuite în cursul anului 1998 de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, din fondul de ajutor de şomaj, pentru plăţile compensatorii acordate celor peste160.000 de persoane disponibilizate în urma restructurării unor regii autonome său societăţi comerciale, cu capital majoritar de stat, informează MMPS.
Cele mai multe disponibilizări au fost făcute în judeţele Botoşani (peste 18.000),Prahova (peste 11.000 de persoane),Hunedoara (aproape 7.000) şi în municipiul Bucureşti (aproape 12.000 de persoane), iar cele mai puţine în judeţele llvof, Tulcea, Mehedinţi, Ialomiţa şi Giurgiu.
Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale,Alexandru Athanasiu, a afirmat recent că menţinerea în funcţiune a unor întreprinderi falimentare costă mai muit decît dacă acestea ar fi închise, iar personalul disponibilizat ar primi plăţi compensatorii.
Situaţia prezentată de MMPS cuprinde doar numărul persoanelor disponibilizate în baza Ordonanţelor de Guvern nr. 9 şi 22/1997 (ultima referitoare la' mineri), compensaţiile pentru acestea fiind acordate exclusiv din fondul de şomaj.
La cîteva luni după apariţia Ordonanţei speciale pentru mineri, şi alte categorii de disponibilizaţi 'au solicitat adoptarea unor acte normative distincte, astfel îneît beneficiază de Ordonanţe speciale personalul disponibilizat din armată, cel
Alexandru Athanasiudin SNCFR şi cel de la regiile autonome Conel, Romgaz şi Petrom. Pentru aceste
' categorii de persoane, sumele necesare plăţilor compensatorii sînt acordate de MMPS, din fondul de şomaj, şi de instituţiile din care provin disponibilizaţii.
Secretarul de stat în MMPS Norica Nicolai consideră că aceste acte normative paralele nu se justifică atîta vreme cît există Ordonanţa nr. 9 şi ca ele au fost adoptate “din motive populiste", la presiunea sindicatelor din domeniile respective. Norica Nicolai a adăugat însă că Ministerul Muncii suporta aproximativ aceleaşi cheltuieli în ambele cazuri.
Ad ev ă r u ld6 ClMJ____ E V E N IM E N T marţi, 8 decembrie 1 998 (15
Evenim entul muzical al anului 1998
Muzica românească- la înălţime după nouă ani de căutări
- decernareaiprem iilor* Ballantine’ş?a*fost“univeritabihshowg
A U T O
L A D B U I t L C UAnul acesta a avut loc un miracol în
domeniul muzicii uşoare româneşti. Cu sprijinul caselor de discuri de marcă internaţionale, care au pus în valoare calităţile de necontestat ale tinerilor muzicieni români, în vara anului 1998 au apărut pe piaţă o' mulţime de melodii româneşti de succes. Fanii muzicii uşoare româneşti au avut bucuria să descopere luturi, în cel mai adevărat sens, lansate de formaţii româneşti noi - Genius, 3 Sud-Est, T-Short, K-l, Vama Veche - sau consacrate ■ Holograf, Iris, Cargo. A fost o adevărată explozie de muzică bună, de calitate, comparabilă cu cea din Occident Ce au adus nou formaţiile şi soliştii români a fost infiizia de folclor, prelucrat într-o variantă modernă. Revigorarea muzicii noastre este un semn bun, un lucru care' trebuia să se întîmple, după nouă ani de căutări şi eşecuri. Toate aceste lucruri pozitive s-au reflectat de minuţie în show-ul organizat de PRO TV. şi Balianîine’s, duminică noaptea, spectacol în care s-ău decernat premiile - “bombe”- pentru cei mai buni muzicieni români.
f Vs-
K-1, una din formaţie româneşti cnre se bucură de un succes
extraordinar
Concepţia spectacolului în sine mi-a amintit de show-urile adevărate de la telcviziunile tari din Occident, în special de MTV Music Awards. Nu credeam că românii să ajungă la acest nivel, Iară copierile de prost gust cu care ne-am obişnuit Show-ul a fost, în opinia majorităţii cunoscătorilor, cea mai tare chestie în materie de “showbiz” românesc.
' în orice caz, a fost cu totul şi cu totul altceva decît Mamaia sau Cerbul de Aur. Prezentarea, costumele, momentele muzicale - toate au fost dc bun gust, la marea artă, şi,. ceea ce e dernn dc remarcat, original.
Vâ amintim cîştigătorii acestui an: Loredana - cea -mai bună solistă, Dan Bittman - cel ma i bun solist, Holograf - cea mai bună trupă rock şi “bomba anului” cu melodia “Ţi-am dat un inel” , BUG Mafia - cea mai bună trupă hip-hop, 3 Sud-Est - cea mai bună formaţie dance. Spectacolul s-a încheiat cu un concert Sash!, care a “incendiat” audienţa. Inspirată a fost şi tema spectacolului, cîntată de Capuccino: “Ascultă-ţi muzica, şi n-asculta de nimeni”...
? Corina GĂMAN
Continuăm să vă prezentăm noile modele Daewoo care, fie fabricate în România, fie în Polonia sau în Coreea, au dobîndit puterea de a sta, cu cinste, lîngâ alte vehicule cu tradiţii mult mai îndelungate.
Accident in DejIn timp ce conducea
autoturismul Tico, Logigan Margareta a încercat un viraj brusc dar, datorită condiţiilor de trafic deosebit, maşina a intrat pe contrasens şi s-a izbit dc un autocaminon care circula regulamentar din direcţia opusă? Accidentul s-a produs în Dej şi s-a soldat cu rănirea gravă a şoferiţei care a fost internată la Spitalul Municipal. Pagubele au fost evaluate la aproximativ 40 dc milioane lei. ,
NeatenţiapietonilorIn 4 decembrie, îri Apahida,
un pensionar a fost accidentat în timp ce încerca să traverseze strada. Incidentul s-a produs ca urmare a faptului câ pietonul nu a respectat marcajul de trecere a pietonilor şi nici nu s-a asigurat înainte dc traversare. Victima se află internată Ia Secţia Chirurgie,
Victimenevinovate
Poliţia nejnformeazâ că în data de 5 decembrie, la intersecţiile dintre străzile Horea şi Crişan, s-a produs un accident dc circulaţie ce s-a soldat cu două victime. C.A., studentă în anul II la Facultatea de Biologie Şi F.AB. în vîrstă de 10 ani traversau regulamentar strada pe trecerea dc pietoni, dar au fost lovite de către maşina condusă de cătTc Rostaş Mircea. Din fericire nu a fost cazul ca cele două victime să fie spitalizate.
Andreea MOSORA
De la Biroul de Presă al PolitieiArestat pentru furt
Bucur Mircea Horaţiu (27 de ani) a fost depistat în noaptea de 4 spre 5 decembrie în timp ce conducea un autoturism furat. Poliţiştii efectuau un filtru în Piaţa Abator, moment în care identificîndu-1 pe B.M.H. ca fiind autorul furtului de maşină, care pe deasupra conducea fără permis şi sub influenţa băuturilor alcoolice. Parchetul de pe lîngâ Tribunalul Cluj a emis un
mandatde arestare preventivă de 30 de zile pe numele Iui Bucur Mircea, care este cercetat pentru săvîrşirea infracţiunii de furt calificat şi conducerea pe drumuri publice fară permis de către o persoană în stare de ebrietate..
Gest disperatUn telefon anunţa duminică
Poliţia din comuna Moldoveneşti că un om s-a spînzurat în
MLirilCLNlocuinţa sa din satul |Bâdeni. O , echipă de/ cercetare| l-a găsit pe Kis Elek (37~ de ani) spînzurat de.. una din grinzile casei cu o funie groasă de cînepă. El era trecut în evidenţele medicale cu diagnosticul dc psihoză schizo- afectivâ
' M.I.A.
Musso este un 4x4 ce rulează Ia fel de ferm pe autostrăzi sau traversînd dealuri şi văi. Printre dotările standard: aer condiţionat, ABS, LSD, sistem antifurt cu imobilizare etc.
TERORISMUL, DROGURILE SI ARMELE - TEMELE CELEI DE-A TREIA CONFERINŢE
INTERAMERICANE A MINIŞTRILOR APĂRĂRII(I)
- ~ .V ;5- 4
(EFE)Terorismul, traficul cu drogun
şi comerţul ilegal cu arme şi material exploziv, principalele ameninţări la adresa democraţiei în următorul secol, vor alcătui agenda de lucru a celei de-a IlI-a Conferinţe a Miniştrilor Apărării din ţările de pe continentul american, ale cărei lucrări se vor deschide duminică, în oraşul Cartagena (Columbia).
Potrivit secretarului Ministerului Apărării al Columbiei, Heniy Medina, la reuniune şi-au anunţat deja prezenţa delegaţii din 33 de ţări de' pe continentul american, dintre care 29 vor fi reprezentate chiar de miniştrii Apărării sau ai Securităţii. Printre ţările participante se numără ţări dintre cele mai mari, cum sînt Brazilia, Argentina, Canada şi SUA, pînâ la cele mai mici, precum Antigua şi Barbuda, Sfîntul Cristofor şi Nevîs, Sfîntă Lucia etc.
La Cartagena, timp de trei zile “se va relua în discuţie problema securităţii, deoarece aceasta constituie o "chestiune deosebit de importantă pentru secolul al XXI-lea”, a declarat Agenţiei EFE ministrul columbian al Apărării, Rodrigo Lloreda, care a adăugat: “în prezent nu ne mai temem de un război mondial, dar asupra sistemului democrat planează încă multe alte
ameninţări”. Printre personalităţile prezente la lucrările Conferinţei se vor afla William Cohen, din partea Administraţiei americane, John C. Thompson, preşedintele Junteiinteramericane pentru Apărare, şi Cesar Gaviria, secretarul general al Organizaţiei Statelor Americane (OSA).
Primele două Conferinţe Interamericane pentru Apărare au avut loc la Williamsburg (Virginia, SUA), în iulie 1995, şi fa Bariloche (Argentina), în octombrie 1996, iar actuala, cea de-a ■ treia, trebuia sâ se desfăşoare anul trecut, tot în Columbia, dar a fost amînată din cauza situaţiei politice locale. în prealabil, pentm a defini agenda de lucru â Conferinţei de la Cartagena, la Bogota s-au întrunit reprezentanţii tehnici dintr-un număr de 21 de ţări americane şi delegaţii OSA.
Potrivit declaraţiilor lui Rodrigo Lloredo, obiectivul reuniunii de la Cartagena vă fi “întărirea securităţii şi apărării regionale, precum şi dezvoltarea, şi promovarea democraţiei într-un < climat de încredere sî transparenţă reciprocă”. Lloreda a adăugat că ţara sa nu doreşte ca problepia traficului de stupefiante şi cea a luptei dc gherilă din Columbia să acapareze lucrările Conferinţei,
dar a admis, totuşi, că situaţia existentă în Columbia poate constitui o ameninţare la adresa ţârilor limitrofe, deşi de multe ori ameninţările vin şi din afara (Columbiei, ca în cazul traficului de stupefiante, delict care generează acţiuni în lanţ,, deoarece sînt folosite materii
' prime şi substanţe chimice produse în alte ţări, iar drogul se consumă peste graniţele
- Columbiei.“în măsura în care în
Columbia vom obţine succese în lupta împotriva traficului de droguri este posibil ca problema aceasta să se deplaseze către alte ţări, ceea ce va constitui un bun prilej de cooperare, deoarece prin intermediul luptei împotriva delictului şî a acţiunilor teroriste se vâ ajunge la găsirea mecanismelor necesare menţinerii păcii”, a subliniat ministrul columbian al Apărării.
Cea de-a IlI-a Conferinţă a Miniştrilor Apărării va trece în 'revistă, de asemenea, funcţiile complementare ale forţelor militare în societăţile democrate, printre care aportul acestora Ia dezvoltare şi la respectarea drepturilor omului şi ajutorul pe care îl pot da în-cazul unor dezastre naturale, la acţiunile de
' curăţare a terenurilor de mine şi de conservare a mediului înconjurător.
Korado - frate mai mic - sc menţine la aceleaşi standarde ridicate. Are 2295 cmc, dezvoltă 102 CP la 5250 rotaţii pc minut şi o viteză de 160 km/h.
l * * *' * > l
- fp \ i
ISSS I
Lublin a luat numele de la oraşul în care, de fapt, a luat naştere. Şi e competitiv cu oricare maşină din clasa ei.
A v iaA v ia
Avia, cu indicativele 60 şi 75, este începutul unei n( generaţii de autoutilitare. Noutatea cea mare este flexibilitate
1 şasiului (proiectat în patru variante: scurt, mediu, lung i * foarte lung).
R u b rică rea liza tă d e R ad u VIDA
16) marţi, 8 decembrie 1998 U L T IM A O R Ă
^ ---------- fc.. ZZ3
P rim ăria riscă să ia un " ia n " da 2,7 m ilia rde de lei
în premieră, executivul Primăriei, în cadrul unei conferinţe de presă a prezentat desfăşurătorul debitorilor persoane fizice sau juridice care nu şi-au onorat chiriile anul acesta. Conducerea Direcţiei Economice din Primărie este alarmată de faptul că nu va reuşi să realizeze veniturile estimate pentru ’98, neîncasînd taxele care revin din închirieri, concesionări sau asocieri. Debitele înregistrate în luna decembrie se ridicau la 2,7 miliarde de lei
Cea mai mare parte din restanţă (1,765 miliarde de lei) se datorează neplăţii chiriei pentru spaţiile cu altă destinaţie. La acest capitol se remarcă o serie de partide politice care nu şi-au achitat nici chiria de 200 de lei/mp. Dintre aceştia, Partidul Democrat este cel mai
mare datornic cu 52 milioane de lei, pentru patru spaţii, urmat de PDSR cu 4,693 milioane de lei, PUNR 1,973 milioane de lei, PRM-286.516, PNL-266.158 de lei, Partidul Noua România- 192.736 de lei, Partidul Umanist Român-146.925, Partidul Pensionarilor-60.764 de lei.
Dintre asociaţii cel mai mare debitor este Asociaţia Scriitorilor cu 14,89 milioane de Iei, urmată fiind de Alianţa Civică—74.036 şi chiar asociaţia găzduită în sediul Primăriei-Asociaţia românilor refugiaţi din judeţele Harghita şi Covasna.'
Dintre societăţile comerciale care funcţionează în spaţiile Primăriei şi au restanţele cele mai mari sînt Alcom - 156,3 milioane de lei, Arta Culinară , cu 142 milioane de lei, Cooperativa de Consum - 93 milioane de lei, AIR Transilvania - 58 milioane de lei etc. în lista debitorilor, mai sînt
menţionate şi două dintre băncile clujene: Credit Bank (sediul de pe Emil Zola) - 57,477 milioane de Iei şi Banca Transilvania (str Iuliu Maniu 18) cu 5,4 milioane de lei.
Şi la capitolul concesionări se stă prost, debitele înregistrate ridicîndu-se la o valoare de peste un miliard. D-na Livia Andreiaş, directorul Direcţiei Economice din Primărie declară că tuturor datornicilor le-au fost trimise somaţii de plată, urmînd ca după termenul legal să fie acţionaţi în instanţă, iar contractele reziliate.
; ; ' :'V ' . ' L.P.
Senatul a sărbătorit Ziua Constituţiei
Senatul a sărbătorit, luni, Ziua Constituţiei, reuşindu-se, .după trei şăptămîni de grevă parlamentară, convocarea unei şedinţe la care sâ flfe prezenţi atît senatorii coaliţiei majoritare, cît şi cei ai opoziţiei.
In cadrul şedinţei solemne, care a avut Ioc Ia şapte ani de Ia adoptarea Constituţiei, au fost invitaţi toţi cei care au făcut parte, din Adunarea Constituţională în 1991, aceştia primind din partea preşedintelui Senatului cîte o medalie şi o carte.
Preşedintele PDSR Ion lliescu a declarat câ, dincolo de orice aprecieri, “prin adoptarea Constituţiei, România s-a rupt definitiv şi irevocabil de trecutul său dictatorial”.. în discursul său, Ion lliescu a omagiat principiile pc carc a fost construită Constituţia, considerînd că “aplicarea strictă” a acesteia a făcut posibilă alternanţa la putere. Liderul PDSR a criticat, însă, puterea de după 1996, afirmînd câ este îngrijorat şi decepţionat câ actuala coaliţie guvernamentală a încălcat de nenumărate ori spiritul şi litera Constituţiei,, îngrijorare exprimată în moţiunea “Statul de drept”. Senatorul PNŢCD Râsvan Dobrescu a afirmat că, deşi partidul său a votat împotriva Constituţiei, acesta a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a o respecta, spre deosebire dc cei carc au aprobat-o şi apoi au încălcat-o. La rîndul său senatorul PNL, Dan Amcdco Lâzârcscu, care a facut parte dintre cei care au redactat Constituţia, a spus că actul fundamental al României îmbină două principii care “se bat cap în cap”. Senatorul liberal a afirmat câ în actuala Constituţie' există un principiu liberal al “protectorilor drepturilor individuale” şi un principiu al “statului providenţă şi productiv economic”, îmbinarea celor două principii ducînd la actuala stare de lucruri. ■
Senatorul UDMR Gyorgy Fronda a spus că oamenii politici au obligaţia de a interpreta Constituţia în aşa fel îneît să nu transforme România într-o “democraţie de vitrină”.
Primul preşedinte al Curţii Constituţionale, Vasile Gionca, invitat la şedinţa solemnă, a declarat câ actuala Constituţie a fost criticată dc multe ori pe nedrept, dar a admis că i s-ar putea aduce o serie dc modificări. Vasile Gionea consideră că preşedinţii celor două Camere ar trebui să fie aleşi în fiecare sesiune parlamentară şi nu pe patru ani, iar imunitatea parlamentară să nu acţioneze şi în afara Parlamentului pentru ca parlamentarii să aibă limite ca să se concentreze asupra vieţii parlamentare. Senatul a sărbătorit cu o zi mai devreme Ziua Constituţiei, deoarece preşedintele Petre Roman va pleca astăzi în străinătate. Constituţia României a fost aprobată la 8 decembrie 1991 prin referendum.
Miniştrii Apărării din România şi Georgia, Victor Babiuc şi general-locotenent David Tevzadze, au semnat, ieri, la Bucureşti, Acordul de colaborare între Ministerele Apărării Naţionale din cele două ţări.
Acordul prevede întocmirea unor planuri anuale de colaborare, precum şi obligaţia fermă de protecţie a informaţiilor, potrivit gradului de confidenţialitate stabilit. Cheltuielile pentru activităţile prevăzute în planul anual de colaborare bilaterală sînt suportate pe principiul reciprocităţii sau, pentru anumite misiuni, pe baza unor înţelegeri şi contracte speciale.
Cei doi miniştri au convenit asupra unei reuniuni la nivel de experţi, în ianuarie 1999, în cursul căreia vor fi discutate proiectele de acorduri bilaterale în domeniile protecţiei informaţiilor militare, industriei de apărare, învăţămîntului şi instruirii trupelor, acorduri care ar urma să fie
România şi Georgia au sem nat un acord de colaborare în dom eniul militar
semnate, la nivel de miniştri, cu ocazia vizitei lui Victor Babiuc la Tbilisi, în prima jumătate a anului viitor. Tevzadze a exprimat disponibilitatea Georgiei de a colabora cu România, alături de terţe state, pentru realizarea unor echipamente militare, care să fie viabile pe piaţa mondială de armament. Surse militare au declarat că această propunere .s-ar referi, în mod concret, la realizarea, în cooperare, alături de România şi Turcia, a unui transportor auto blindat, a cărui producere se află de mai mult timp în discuţie, în stadiu de proiect; între oficiâlii de la Bucureşti şi Ankara.
Ministerul georgian al Apărării s-a arătat
interesat, de asemenea, de posibilitatea înfiinţării unei unităţi de menţinere a păcii cu trupe din Georgia, Ucraina, Azerbaidjan şi Republica Moldova, la care să adere şi subunităţi din statele riverane Mării Negre şi Mării Caspice. în opinia lui Tevzadze, în acest fel s-ar asigura stabilitatea acestui coridor şi apărarea oleoductului care aii transporta petrolul caspic în Europa. Ministrul xomân al Apărării a arătat, însă, că pentru reuşita unei astfel de iniţiative este nevoie de o discuţie cu reprezentanţii ţărilor membre NATO, cărora să li se solicite sprijinul, inclusiv cel al Statelor Unite. „ ..
Cotidianul ungar “ Magyar Nemzet că Radu Vasile nu a reuşit să notabile în planul reformei
Premierul român, Radu Vasile, urmează “tradiţiile negative” ale predecesorilor săi, nereuşind sâ obţină rezultate notabile în planul reformei, afirmă, în numărul său de week-end, cotidianul ungar “Magyar Nemzet”, citat de corespondentul MEDIAFAX la Budapesta.
‘.‘în România, problemele sînt cu adevărat grave. Acest lucru este demonstrat şi de faptul că, oficial, premierul Radu Vasile şi-a amînat vizita la Budapesta, ‘ întrucît urma să plece şi la Viena, iar în acest caz ar fi fost prea mult timp departe de Bucureşti. Ceea ce nu-şi poate permite. Acasă, economia e în ruine, angajaţii sectorului de stat îşi primesc
salariul parţial sau deloc, opoziţia a anunţat că boicotează lucrările Parlamentului, iarna a sosit, şi cu greu se poate spune ce va mai urma”, scrie cotidianul citat..
“într-ad’evăr, premierul român nu prea se află într-o situaţie uşoară. Asemeni predecesorilor săi, a preluat conducerea ţării în condiţii economice grele şi - urmînd tradiţiile negative - nu a reuşit să obţină rezultate. Tot ceea ce s-a întîmplat în planul reformelor e prea puţin faţă de ceea ce era nevoie, respectiv ceea ce aşteaptă organismele financiare internaţionale sau investitorii străini”, continuă “Magyar Nemzet”.
Cotidianul ungar afirmă că
este de părere obţină rezultate
Radu Vasile, “care îşi dorea foarte mult puterea, avertizînd că, dacă nu va fi prim-ministru se va retrage din politică, a primit postul rivnit, însă, deocamdată, nu a arătat prea multe”.
“Economia României poate fi pusă pe picioare doar prin măsuri fparte ferme, iar acestea sînt amînate sistematic”, este de părere cotidianul citat. I
“Există puţine şanse ca puterea de la Bucureşti să evite protestele populaţiei, şi va putea Scăpa de alegerile anticipate doar dacă, în asemenea condiţii, opoziţia nu va avea curaj să-şi asume conducerea ţării”, conchide “Magyar Nemzet”.
Deputatul PNŢCD Mihai Gheorghiu cere Comisiei de apărare să iniţieze audieri în cazul contractelor de furnizare de echipamente militare către Irak
Deputatul PNŢCD MihaiGheorghiu a; solicitat, ieri, conducerii Comisiei de apărare să iniţieze procedurile de audiere a factorilor răspunzători din MApN, SRI, SIE precum şi a altor agenţii guvernamentale, care au putut avea legătură cu exportul de echipamente militare către Irak în perioada 1992-1996, avînd în vedere informaţiile devenite deja publice asupra presupusei încălcări de către România a embargoului impus de ONU acestei ţări.
Deputatul PNŢCD a mai cerut Biroului comisiei să solicite factorilor guvernamentali şi CSAT un puncf de vedere oficial asupra acestor chestiuni.
Biroul Comisiei de apărare se va pronunţa, miercuri, asupra solicitării deputatului Mihai Gheorghiu. "
Canalul de televiziune CNN a dezvăluit, într-un reportaj difuzat . în urmă cu o săptămînă, că Societatea Aerofina a încheiat în 1995 un contract pentru furnizarea
de echipamente de ghidare a rachetelor balistice. - MApN a recunoscut ulterior că în perioada 1994-1996 au avut loc negocieri pentru . livrarea acestor echipamente prin intermediul unei firme iordaniene.
Ministerul Apărării a precizat că, după 1996, contractele au fost oprite, iar directorii de la Aerofina, GIARA, Romtehnica, precum şi şeful Departamentului de înzestrare a Armatei au fost destituiri.
Deputaţii PNŢCD şi PDSR conduc în topul deplasărilor
în străinătateDeputaţii PNŢCD şi PDSR se află
pe primele locuri la deplasări in străinătate, în perioada 25 noiembrie 1996 * 4 decem brie 1998 avînd 272 şi, respectiv, 218 de deplasări în străinătate.
Potrivit unei statistici, depusă, ieri, la Biroul P erm an en t al Camerei Deputaţilor de către Departamentul pen tru re la ţii ex te rn e , grupul p a rla m en ta r al PNŢCD are în reg istrate , în a c e a s tă perioadă, 1.624 de z ile d e deplasare in străinătate, iar PDSR 1.340 de zile.
Pe locul trei se află deputaţii PD cu 152 de deplasări în străinătate, ceea ce înseam nă 1.041 de zile de deplasare. Ei sînt urmaţi de grupul p a rla m en ta r al PNL cu 71 de deplasări în străinătate (reprezentînd 437 de zile de dep lasare) şi de deputaţii PUNR - 65 de deplasări în străinătate (369 de zile de deplasare).
Pe locul şase în top se află grupul p arlam en tar al UDMR cu 56 de deplasări In străinătate. (259 de zile de deplasare), iar pe îocul şapte sînt deputaţii PRM cu 39 de deplasări în străinătate (240 de zile de deplasare).
Pe ultimele locuri în top se află deputaţii ap a rţin în d minorităţilor naţionale, altele decît cea maghiară, cu 38 de deplasări (189 de zile de deplasare), şi deputaţii PSDR cu 19 deplasări în străinătate (113 zile de deplasare).
Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj- Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J/12/308 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469
ILIE CĂLIAN (re d ac to r şef);VALER CHIOREANU (redac to r ş e f adjunct); MARIA SÂNGEORZAN(redactorşef adjunct). Tel.19.16.81; fax :19 .28.28; E-mail:adevcj@ m ail.dntcj.ro
S ecre tar d e red ac ţie : Horea PETRUŞ
Tel/fax: 19.74.18
REDACŢIA: C luj-N apoca, s tr . N apoca 16Telefoane: P ublicitate: tel-fax: 19.73.04; C o n ta b il i ta te ; 1 9 .7 3 .0 7 ; C u l tu ră , E ven im en t, P o litic 19.74,90, S o c ia l, E conom ic 19.75 .07 ; S p o rt; 19.21.27; Difuzare, Mica pub lic ita te : 19.49.81 S u b re d a c ţia T u rda : tel/fax: 31 .43.23; Subredacţia Dej: tel/faxr21.60.75
TIPARUL EXECUTAT LA ^ Garamond
