PIA ALIMANWTIANLI

BUCURE*TIIMPRIAitRIILE INDEPENDENTA

Sir. R. Poincare, 171929

V

S

eljaeisifrnzel-ny:

Afs--9/triit'4icirsa4.formatseac

www.dacoromanica.ro

ec-(

/2.a azz-a.z-z.

2ytie/'-gkt; .

INSEMNARIDIN

TIMPUL OCUPATIEI GERMANE

1916 1918

BU CURE§TI1929

ciLet-e-n /2-71-1/677z,-,-;/-44-z

www.dacoromanica.ro

Dedic aceste paginiMemoriei Mamei melePIA L C. BRATIANU

si fratelui meuION. L C. BRATIANU

www.dacoromanica.ro

21 Noembrie 1916.Bubuitul tunului a inceput de azi noapte. Ora§ul pare

gol. Numai pe strAzile de la periferie, trec palcuri,palcuri, soldati obositi, Inghetati, in retragere.

A§ vrea sA ma opresc, sA-i intreb ca ceilalti trecatori,pe §optite de unde yin ? unde merg ?" Si nu indrasnesc.MA tern sA nu aflu de aproprierea vrajma§ului. Iminenta.ocupatie a Bucure§tilor. care la inceput mi se parea unvis urat, devine din zi in zi o trista realitate.

Trupele germano-turco-bulgare, dupa ce au incercatzadarnic sl sparga frontul prin toate trecatorile, inain--teaza acum prin 3 pArji de odata : din Oltenia dela Du-mare §i din Carpatii Arge§eni ca o invasiune.

Armata noastra, cople§ita de trupele for superioare in.numar, in ma§inarii §i prin experienja dobandita 2 ani(lela inceputul rAzboiului, le-a jinut totu§i piept 3 luni;guvernul a cerut zadarnic ajutorul fAgAduit de aliati prin.ofensiva generalA : sprijinul lui Sarrail §i cei 250.000zu§i. Armata se vede azi constransa sA se retragA sprelinia. Nomoloasa-Foc§ani, pe care, la urma urmelor, separe ca Rusia s'a hoar-at sA-o apere.

In cateva zile ne-am despArtit rand pe rand de ai-no§tri, despArtire cu atat mai dureroasa, cu cat simtiamapropilndu-se dezastrul. Nici o lacrima nu s'a varsat Inclipele acelea, nici din partea celor ce plecau in pribegie,nici din a celora ce ramaneau, prada vrajma§ului. Indi-

www.dacoromanica.ro

vidul nu mai exists in asemenea imprejurari. La pier-derile sufletesti, nu to mai gandesti la cele materiale.S'au contopit toate Inteo singura colectivitate : Armata.

Ea reprezintA tot cel putin in ochii mei siCara si rude si prieteni. Viziunea ei fugaritA zi si noapteimi sangera inima.

22 Noembrie.

Esind, azi dimineata pe poarta m'am oprit s'ascult des'aude tunul. Se auzea In apropiere chiar catre Nordsi m'am bucurat. Este singura legAtura ce o mai aveamtcu ai nostril.

Bucuria mi-a cazut repede insa. Pe zidul din fata,.pe Scoala Clementa erau lipite afise mari, iscalite, nu deprefectul Politiei Corbescu, ci de generalul Mustafa.Masurile de ordine ce le decreta, mi-au aratat ca intrareatrupelor germane era iminenta si mai iminenta mi s'aaratat cand am aflat prin covorbirile din tramvai, indrum spre spital, ca in timpul nuptii sarise pulberariaDudesti si, cand ajungand la spitalul nostru din suseauaFilantropia, n'am mai vAzut profilandu-se pe cer, stalpiitelegrafiei gra fir.

Prin spital plutea o mare neliniste. 0 citeam pe fetele-surorilor si ale infirmierelor, dar mai ales o citeam inochii soldafilor.

Pe and rAtaceam printrei ei, unul m'a intrebat :,Daca vin ce ne facem ?Nimic, baete am raspuns. Ramaneti aici cu not ".

$i altul ingana :Rana ce ne-om face bine, si apoi... cine tie uncle

ne-or duce.Dar dintre toti... de sergentul Matei imi era mai mils.

www.dacoromanica.ro

5

Dupa ce fusese evacuat dela not cu 2 rani vinde-cate, se intorsese dupa 8 zile dela front cu 6 rani siceruse sä fie adus iarasi la spitalul 108. Ne istorisisecateva zile mai inainte, ca nu se lass de rasboiu pansn'o merge de 9 on la lupta, $i cand m'am apropiat depatul lui, azi nu mi-a dat ziva buns ca de obicelu : m'-aprivit numai o clips, apoi a inchis ochii.

23 Noembrie.

Iata cum s'a savarsit intrarea trupelor germane im-periale in Bucuresti :

Aseara la Cartier, Tanga. Cotroceni, a fost adus unofiter, ochii legati, trimes ca ihtermediar de Machensensa Intrebe daca se apara orapl. S'a inapoiat cu its-punsul ca nu se apara, dar cerea sä se garantezeaverea si cinstea locuitorilor.

Azi dimineata s'au dus intru intampinarea Tor, repre-zentantii tarilor neutre, at Americei d-I Wopicka si atOlandei d-1 Vredenburg, impreuna cu primarul Capi-talei, d-1 Emil Petrescu.

Au mers departe in direcfia Bragadir pe uncle cre-deau ca inainteaza trupele vrajmase, dar s'au Intorssinguri dupa o lungs asteptare si dupa ce constataseradistrugerea podurilor de pe Arges.

Peste putin, a sosit vestea intrarii trupelor germanein gara de Nord, apoi un automobil cu $ ofiferi ansosit la Primarie. Printre ei era si Principele de Schaum-burg-Lippe, nepot al Imparatului Wilhelm, fost secretarde legatiune la Bucuresti, la declararea raslloiului,

Se vede ea a tinut sa revie in Romania ca invin-gator, spre a rasbuna umilinfa plecarei sale,

Mi -I amintesc privind pe strada, cu ceasurile, din dosul

www.dacoromanica.ro

6

gratarului de fier al imprejmuirei legatiunei germane di')Ca lea Victoriei, zilele cat fusese sechestrat in casd pangi s'a putut libera trecerea.

Cei b ofiteri au iscalit hartia, prin care asigurau ave-rea si cinstea cetAtenilor, dar pe de altd parte, cu toateaceste asigurari, Colonelul de Kleve, insArcinat cu inten-denfa, punea cele mai drastice condifii orasului anume :-una paine pe zi, 1/2 litru yin, cafea, ceaiu, orez, zahAr,unturd cate altele pentru 50.000 soldati ddri de unmiliard.

Guvernatorul cetatii, Generalul de Stolzenberg ame-,ninta pe D-nul Emil Petrescu, cg dad nu li se dd totce vor cere in 24 de ore, it asteaptA un glonte.

O viatA am, a rAspuns dansul Ce voiuputea da, voiu da, ce nu, nu..."

InvingAtorul a sfarsit spunand :SA fiti multumiti ca nu v'am ldsat pe mana Bul-

garilor ca suntem noi, germanii intermediarii dintreD-voastra ei".

Presedintelui D-lui Al. Marghiloman, i -a.spus :

Nu uitafi ca suntem invingAtori ci a -fi fdcut sA curglmult sange german I"

Eu n'am edit toatd ziva din casd, de teams sd nuintalnesc soldajii nemti in marsul for triumfal, intam-pinati, mi se spune, de sute sute de germane ci deisraelite, cu flori in mang, cantand cu entusiasm Wachtam Rhein I"

O femee trecea adineaori prin fafa casei plangeaistorisind unei prietene ce vazuse :

Ca ciupercile au exit din pgmant si rad si se bu-curd nerusinatele de nenorocirea noastra, dupg ce ne-aumancat painea ani de zile. Nemern:cile strigau solda-

Si

si Si

linistit.

sisi

Crucii-Rosii,

si

si

www.dacoromanica.ro

7

tilor nemli, In gura mare : Insfar§it a-ti venit I Cu catsnerAbdare vA a§teptam I".

Dar in clipa aceasta nu ma rAzvrAte§te nimic, nu maatinge nimic din cele ce mi se istorisesc.

Un singur gand, o singura grije am : daca armatanoastra a isbutit sA se retraga, fall pierderi prea mari,daca a putut s'o ajungl Machensen In automobilulsail monstru, monstru el insu§i, cad clad armata in-trupeaza pentru mine Cara, el intrupeaza vrajma§ul, decand a sosit dupa amiazi la Palatul Regal intr'un auto -mobil sgomotos Intampinat de D-1 Tigara Samurca§,care i-a pus locuinta regala la dispozitie. El n'aprimit.

Nu obi§nuesc palaturi. De altmintrelea, eu nu stauin Bucure§ti deck cateva ore. Urmaresc armata ro-mans.

Pentru cei ce nu se a§teptau la intrarea germanilorin oral, azi dimineatA a fost o lovitura, dand cu ochiide ei, cum a Alt d-1 Procopiu *). E§ind dela gazetal'Independance Roumaine", a ramas inmarmurit zArinduhlani cAlAri, defiland dealungul strazii Victoriei.

Era sa le§ine ; s'a proptit de zid ca sa nu can. jos.Noi fusesem prevestiti la spital, §i cum ne intorceam

cu automobilul in grab., in fata avuzului dela §osea, po-posea un batalion de infanterie roman/ Ne-am inspai-mantat vAzandu-i.

Le-am strigat sa piece.Sunt departe" au raspuns.

Am oprit automobilul, §i chemand pe singurul ofiterce-i intovara§ea : Fugiti 1 Intl% germanii".

*) De atunci a cazut bolnav la pat si nu s'a mai sculat.

www.dacoromanica.ro

8

M'a privit fedi zapdcit, apoi a dat ordin de plecare.I-o fi prins pe drum ?

24 No embrie.

A fost o gurare, cand ajungand la spital, 1-am gAsita§a cum it lasasem. Cel putin acolo nu pusese strainulpiciorul. Aiurea, nu to crezi in Bucure§ti, care din ceasin ceas i§i schimbd infdti§area. Calea Victoriei este stra-batufd §i zdruncinata de automobile, de camioane inplind vitezd, infernale §i ca marime §i ca zgomot. Us-cile germane alterneazd cu fesurile turce§ti §i cu §ep-die bulgarilor. Numai vorbesc de steagurile vrajma§ece falfaiau pretutindeni §i de strdinele in haine de sar-batoare, impartind flori §i tutun soldatilor de dimineatapand seara.

Singura uniforms romans ce se mai zare§te este aceiaa sergentului de ora§ §i a jandarmului pedestru, dar §iace§tia sub dependinta Kaiserului.

Adineaori, unul din ei, intrebat de un calator ce vor-bise cu oiiterul german oprit cateva clipe in MO luia rdspuns trist :

Nu va pot spune".Avea dreptate.Si cu toate ca s'au smuls hal-bile albastre dela fe-

restre, cu toate ca s'au aprins iard§1 felinarele ca'n vre-muri de pace, mi se pare cd din ceas in ceas, cre§te injurul nostru tntr'un cerc de fier intunericul ce ne despartede ai no§tri §i n'a§ mai putea lupta cu desnadejdea ce acuprins pe multi din jurul meu, dacd nu a§ face sd mise oglindeasca neincetat speranfa ca viitorul va fi alnostru.

www.dacoromanica.ro

9

25 Noembrie

Spuneam eri ca Spitalul 108 era singurul loc undevrajma§ul nu pusese piciorul.

Azi am gasit insa a§ezati, in catul de sus, 35 de germani.Cand le-am zarit fetele ro§covane, pe cearceafurile abbe,m'am oprit pe pragul u§ii, fara al putea depa§i. Tova--ra§ele mele simteau tot ca mine. Toate fugisera jos,la ranitii no§trii.

Intorcandu-ma acosA, tramvaiul a fost oprit catvalimp pans au defilat trupele bulgare. Pe calea Victoriticolt cu Athena Palace, falfa'a un steag uria§ : era tri-colorul german. Acum este cazitpul ofiterilor de Statmajor. Publicul bucure§tean, toata cafeneaua ii priveainmarmuriti.

Umilinta de a-te §ti stapanit de germani este nesu-lerita, dar §i mai nesuferita este aceia de a fi stapanit

de bulgari.

26 Noembrie

Un mecanician, care venia dela front cu automobilul,ar fi istorisit ca pe tot drumul pana la Buzau, nu maiIntalne§ti un soldat romam, ca atitomobilele §i tunurilegrebe germane stau iniundate in noroiu. TrAim in ast--fel de intunerec, ca once §tire, din afara de incinta.ora§ului, este un eveniment care trecand din gura ingura, deseori se schimba cu totul §i cand se reintoarcela urechile celui de la care a pornit acea tire numai e recunoscuta de chiar acela care a nascocit-o. Uneveniment placut pentru spitalul nostru, a fost evacuareagermanilor, dar de randul acesta fara de florile, tutunulpiesa de 5 lei §i de urArile de drum bun traditionale,ce-i intovar4iau pe ranitii no§tri inainte de plecare.

si

www.dacoromanica.ro

10

27 Noembrie

Wir sind die Sieger" IatA fraza ce neincetat nerAsuna la intrare4 on carui ofifer in casa. E de ne-crezut, setea de rdzbunare §i de a ne umili, ce ei nutresc,fall de not.

Imi pare ca noun, rasa latinA, ne-ar fi mill de ceiInvin§i, mai ales de femei. Pretutindeni colindA caselepentru incartierare. La fiece clip, suns cate unul la u§eceea ce ne face pe toti sA tresArim mai ales pe mama,ingrozitl la gandul, ca va locui sub acela§ acoperi§ atvrajma§ul. Pretutindeni aceia§ brutalitate, mai ales cAndle ese inainte o femeie. Case le goale nu le plac.Voesc pe cele locuite §i dintre toate odlile, mai intot-deauna aleg pe aceia a stapanilor.

Dui)/ ordonanta trebue sA se prezinte cu un Schein"iscalit de politia noastra, dar de asia nu tin seama Die.Sieger". In multe locuri unde nu li s'a tinut piept, au.dat afara cu totul pe star:dill.

oNiciodata nu mi-a§i fi inchipuit astfel. Militarismulce li se infiltreaza in sange de secole, a stins inteln§iionce coardl umanitara ; nu mai sunt decal o ma§insde rlzboiu desavAr§itd, al caret scop este distrugereaa tot ce nu este german.

Ura cea mare este asupra Bratienilor, fiindcl clan§ii.au provocat rlzboiul ura atatata §i de germaniidin tall, Si spre ru§inea noastra §i de romanii ger-mano-fili rama§i aici dupa spusele lor, spre a al:16rapopulatia I

Au inceput persecutiile cu mine. A venit un agent al.politiei secrete sA ma cerceteze spre a ma duce la coman-dament. Cand to duct la comandament §tii ca intri §ila Inchisoare fndata. Am fost chematA sub pretext ca.

www.dacoromanica.ro

11

eu singura §tiam unde a fugit Doe linger, supus austriac,§ofeur la Doctorul Cantacuzino, de 8 zile §i cu careabia schimbasem cateva cuvinte.

Cum automobilul at Doe linger fusese declarat indata lasosirea germanilor §i rechizitionat de ei, a fost gasit a douazi la Ministerul de Razboiu. La comandaturd am a§teptatcatAva vreme; vazand cA nu se ocupa de noi, am plecatcu Sabina la Ministerul de Interne la Lupu-Costachecd-ruia i-am lamurit chestiunea pe care el s'a insarcinat sao descurce. DacA nu eram a§a de energice, petreceam.noaptea la comandatura.

28 Noembrie.

De dimineata m'a de§teptat glasul ascutit at unuivanzdtor de gazete din stradd. Mi se parea ca striga ne-lipsitul de alts data : Universul, Dimineata, Viitorul".

Am revenit repede la realitateApAruse primul numar at Gazetei Bucumtilor"

o foaie, pe cealalta foaie era Bukarester Tagblatt.De§i luasem hotardrea sa nu cumpAr ziarul §i sd nu-1'

citesc, am trimes indata dupa el §i 1-am citit In intregime.Erau aproape numai proclamatii §i ordine de zi cAtre

soldafi. Ii felicita de barbatia ce au desfA§urat-o la cuce-rirea celei mai puternice fortarete romane, MA a aciaogaca aceasta fortareata nu se aparase.

latA proclamafia af4ata de altmintrelea, dela 23 Noem-brie pe strazi, cAtre locuitorii ora§ului Bucure§ti :

Orapd Bucure$ti este ocupat de cadre trupele mele_El intra sub legile de razboiu. Noi ducem razboiunumal Impotriva armatei rusesti romanesti, nucontra poporului roman.

Cine nu va (Tune armatei mele nici o rezistenfc

insd.pe

ai

www.dacoromanica.ro

12

-0 se va supune de buns voe ordinelor comandantilormilitari 0 a insarcinatilor, it va fi astgurata viatafi averea.

lard cine va incerca a aduce vreun rau ttupelor puse-sub comandamentul meu, sau a aduce vre-un fobs ar-matei romane-ruse, contra direia luptam, va fi pedepsit

moartea.Pentru once rezistenfa ce s'ar opune trupelor mele

de altre populafia civila, inclusiv functionarii.oraful Bucuregi va ft tras la raspundere fi va puteaa ,stepta masurile de represiune cele mai aspre. litComandantul suprem al armatelor Imperiate:

V. Mackensen.

29 Noembrie.

In primele zile ale ocupatiei, viata era aproape nor-maid, pe zi ce trece simtim Insa mana de fier a Inviga-torului mai grea asupra noastra cu cat o simtim maigrea cu atat se cimenteaza o solidaritate, o adevaratafraternitate intre nol romanii ram4 sub dominatia streina,alai% bine Inteles de germanofili: Cei mai multi din noiam rams, unii din necesitate, lipsd de mijloace, boald-jar altii din simtdmantul de datorie, cum au fost uniifuncfionari, ca eforii spitalelor civile cei rugati deguvern sa stea pe loc spre a sustine moralul populatieisi de care categoric faceam Si noi parte familia BrAtianu,Procopiui Alexandra Crasnaru, Emil Petrescu altii..._Mai ales in tramvae imi dau seama de aceasta apro-piere n nenorocire a tuturor :

Se Intalnesc cot la cot femei In haine de catifea cu femeiIn scurteici le vezi soptind tot timpul impreuna,

pasurile, plangandu-se de devastarile savar§ite prin

cu

publici,

$i

bi

gl

si istorisin-du-si

www.dacoromanica.ro

13

case de trupele puterilor central; de poporul inaltei culturi§i de grozaviile celor bu1gAre§ti comise in cartierele celemarginne prin mahalale.

Din relatiile oficiale, reese ca patrulele germane auimpu§cat pe unii, ceeace ne arata cat de neinfranatisunt. Intre germani Si bulgari nu exists simpatie.

Cei dintaiu dispretuiesc pe cei d'al doilea, ii trateazidrept hoti, cei d'al doilea sunt foc pe cei d'antaiu, zicandCa nu tin seama de ei intru nimic, a sunt priviti casupuOi lor.

N No embrie

Sabina Cantacuzino mergand din intamplare la D-nuVredenburg, acesta a vestit-o ca in curand va fi inter-ne Doctorul Cantacuzino §i multi altii.

S'a dus repede la Ministerul de Interne, unde nu se-§fie nimic, dar cum Lupu Costache poftise la masa.cativa ofiteri germani, i-a fagaduit ca se va informa.

Intr'adevar spre sears a confirmat §tirea internarii nunnumai a D-rului Cantacuzino, dar §i a Liei-Bratianu Sine sfatuia sa telegrafiem indata prin Ministrul Wopika.la Ia§i ca sa cerem guvernului liberarea germanilor dincampul de concentrare.

Era un §antaj prin urmare amenintarea Itiarei osta-ticilor. Germanii, cei dintai, inaintea noastra inchiseserala declaratia razboiului pe toti romanii aflati in Cara lor,iar not le-am raspuns prin aceeaJ masura. Cei banuiti despionaj au fost dui la Vacare§ti, putini de tot Si printre ei25 femei de moravuri upare, precum §i cei ce locuisera intail mai putin de 20 ani, au fost internati la Slobozia. Bine-inteles am refuzat categoric orice interventie pe rang&Statul roman.

www.dacoromanica.ro

14

Domnul Petrescu, afland ca ameninjarea de internare asosit, e foarte sigur ca acela§ lucru II a§tepta §i pe el.It fac neincetat tot felul de grosolanii, ameninjandu-I cuglonjul, daca nu le da ceia ce-i cer.

Si pe zi ce trece sunt mai indrasneji. Voiesc sä puieo dare asupra oraplui de 500 milioane lei. Vazand caPrimaria este in imposibilitate de a strange atajia banisdela populajie, au redus-o la 250 milioane.

Duce le de Mechlemburg este in trecere prin Bucu-Te§ti, dar nu a primit guvernamantut Guvernator atcetajii, este Vogel §i. cel militar al oraplui Bucure§ti-este I. Einrich fost guvernator de Lille.

Cand au aflat de aceasta numire, chiar ofijerii for sezice ca s'au speriat. Spuneau ca MI va fi bine de noi.

1 Decembrie.

Azi dimineaja m'am dus la Vredenburg §i i-am spus.ca de oarece trebue o femee osi-atic din familia noastraeste mai firesc §i mai umanitar sä ma is pe mine, nea-vand ca Lia, cumnata mea, un copil mic cu dansa. M'a-privit o clips mirat §i mi-a spus : Si d-voastra veji filuata, nu numai d-voastra dar intreaga familie".

Chiar mama ?" am Intrebat eu.Neraspunzand nimic, am Injeles ca §i pe dansa. Am

.simjit a§a mare rasvratire in mine, la gandul ca puteauimpotriva tuturor drepturilor, ridica o femeie de 76 deani, !neat m'am sculat repede §i muljumindu-i, am e§it,dar pe urma pe drum judecand cazul, m'am potolit.

Daca o fac", mi-am zis, nu vor da decat o dovadamai mult de brutalitatea lor.

Gazeta Bucure§tilor" reflecteaza foarte bine stareasufleteasca a asupritorilor. De sus Oa jos, numai In-

www.dacoromanica.ro

15

cercari si insinuari de intrigi intre not si aliati sprea ne desgusta de ei mai ales de ru§i.

Din comunicate nu afli nimic.Despre frontul italian nu vorbesc nimic si lumea spune

ca s'ar fi luat Triestul. Ce intunerec in jurul nostril IPutinta luarii ostatecilor femei a razvratit atat pe re-

prezentantii tarilor neutre cat si pe germanofilii nostri/mat pentru moment au renuntat la once internare. NoiIn once caz ne-am facut cuferile.

2 Decembrie.Am asistat azi la un spectacol trist dar care mi-a

aratat ca daca am fost invin§i, nu not am fost de villaci aliatii nostri, de oarece niciodata nu am fi putut tinecapat oricat de multe tunuri am fi avut. Am asistat azila o revista a trupelor germane, in fata lui Mackensen§i a statului sau major, compus din vre-o 50 ofiteri.Trupele in coloana de mars nu se mai sfar§eau ; birja-rul meu neputand inainta, eram silita O. stau si eu lo-cului, deli ma durea sa asist la desfasurarea puterei lor.La durerea spectacolului se aciaoga o singura man-gaere : mi-am dat seama ca trupele noastre au avut deluptat cu forte mult mai mari decat isi putea inchipuicineva.

Tot ce este mai bun pe frontul occidental a fostadus impotriva noastra, sub conducerea unor generalica Mackensen, Falkenhein, etc. Ori cate sfortari am fiMut, on cate tunuri mari am fi avut, nu puteam ttnepiept invaziunei teutone, care de 40 ani se pregate§tesi are experienta de 2 ani de razboiu.

3 Decembrie

La orele 5 a venit un gradat si-a luat pe doctorul

www.dacoromanica.ro

16

Cantacuzino la comandament, WA a vtoi sa larnureascd.pentruce.

Ne-am tnchipuit de ce-1 luase. A plecat el insu§imi§cat, land politistul de doud on mai Malt. PAM laorele orit neintorcandu-se, am trimis la d-nul CrAsnarttsd intrebdin de tie ceva. Fusese §i dansul ridicat inacelea§i conditii. A sosit §i d-nul Petrescu, pe and nesfatuiam cum sd-i dam de urma. Ne aduce vestea ca.nu va fi nimeni inchis.

Pe la orele opt, Sabina nedumeritd s'a dus la d-nufTzigara, care zicea ca nu tie nimic. Vazuse pe Mackensen§i Mecklemburg Si nici until nu suflase un cuvant demasurile luafe. Insfar§it pe la 9 1/2 ne-au informat cani s'au refuzat once desluVri, afara de aceea ca au fostinchise treizeci §i cinci de persoane.

4 Decembrie

InternArile urmeazd §i azi acela§ procedeu cu totii.Au fost dui la comandatura vre-o treizeci bArbati,printre cari §i Pillat.

Alegerea ostatecilor se face nu dupa importantd, cidupa resimtiminte personale, cele mai multe dupd dentin-turile germanilor din tail. De pildd: Vasile Derussi nua volt sd facd cunoVinta lui Busche, Architectul Berindei,confundat cu ginerile lui Costinescu a fost liberat ime-diat ce s'a vazut gre§eala. Dealtminteri era unul dintrecei ce se bucurau mai mult de sosirea germanilorfnainte de ocupatie. Aproape mai fop internatii suntdin partidul liberal. Conservatorii antanti§ti au fost cru-tap, Bind sustinuti de Carp §i de Marghiloman.

Sabina a fAcut un cufar cu lucrurile de prima nece-

www.dacoromanica.ro

17

sitate pentru d-rtfl Cantacuzino §i cum i s'a spus atrebue un permis de la comandament s'a dus acolo.

Ofiterul de serviciu intreband-o : Sie Sind die Sch-wester von Bratiano" ?, §i afland cine este, a inceputsa. tipe §i sa spuna grosolanii.

5 Decembrie

0 tire care m'a bucurat a fost aceia data de un °fi-fer german : o fotografie din care se vedea cum unuldin zepelinurile, cu care bombardau neincetat capitala,a fost atins de tunurile noastre Si scos din uz.

Ce departe Si fericita imi pare vremea cand clopo-tele Mitropoliei §i ale tuturor bisericilor sunau six e a seda alarma, ca aeroplane inamice sosesc asupra Bucu-reVilor, cand incepea dintr'un capat la celalalt al stra-zilor flueratul strident al sergentilor §i bubuitul tunurilor.

Deseori aeroplanele pluteau asupra spitalului nostru.Intr'o zi erau douazeci §i patru vopsite in negru, lugu-bre ca pasari mail de prada. Spaima multora nu o inte-legeam, unii fugisera la jars, altii la laV, altii se ascun-deau prin pivnite, cu ceasurile.

Imi amintesc mai ales o seara ca venisera tarziu, candlocuiam la Tap in str. General Manu, in lipsa Mamii,care ramasese cu copii lui Dinu §i Vintila la Floricadela isbucnirea rasboiului, din indemnul lui Ionel, deVeu luptasem din rasputeri sa nu ramaie a§a departe denot toti imobilizati in ora§. Era pe la miezul noptii. Fu-sesem treziti din somn de bubuitul intens al tunurilor§i qiseram cu totii pe balcon, urmarind zepelinul in luptacu ghiulele. Era o noapte cu stele, dar pe cer nu sevedea decat el, fugarit ca un punt, ca o jucarie lumi-noasa, intrand §i qind depe uria§a cale aburita a pro-

2

www.dacoromanica.ro

18

ectilului. De sigur in seara aceea fusese lovit, caci deatunci nu se mai intorsesera decal aeroplane. Niciodatdnu resimtisem altceva decal razvrAtire, cand ii vedeamsosind, razvrAtire impotriva la§itatii vrajma§ului §i cru-zimei lui de a omori femei §i copii, fall nici un folos.0 singurd data am avut emotiune, cand au rdzbit Ger-manii prin Rucar i au inceput sä se auda a§a distincttunurile dela Florica, !mat m'am dus in grabs sä aducpe mama cu copiii in ora§. La intoarcere eram in cloudautomobile, Dinu luase o puFa sd traga in caz de nevoe.

La padurea dela Buftea vedem in fata deodata uncard de aeroplane. Vor fi sosit cincisprezece §i se in-vartiau vajaitor §i amenintator, parca dinnadins asupracapetelor noastre. Deseori urmarisera trasuri pe drumu-rile marl, ranind caldtori §i chiar asupra casei dela Florica§tiind unde trebuesc aruncate bombe, plutisera de maimulte ori. Urmariti de tunurile ora§ului, se departaraaka ca am putut e§i din tufi§urile in care ne ascunseserdm§i sä ne urtnam calea. Ce copildroase mi se par acum pelungs evenimentele ce s'au deslAntuit in urmd §i dintrecare, ceeace mi-a lasat impresia mai adanca, a fost lungaagonie dinaintea ocupafiei, ruperea progresiva a fron-turilor, pand la retragere.

Dar chinul prin care treceam, il uitam cand ma aflamin fata celor cu raspundere §i mai ales a lui lonel,De la Inceput chiar, deli era convins de necesitateaintrarei in razboi, avea o presimtire a evenimentelorce s'au desfa§urat. Aveam impresia ca pentru el era nunumai o suferinta morald, dar Si fizica, fata de nenoro-cirile ce veneau ca : retragerea armatelor, aruncareapodului de peste Dundre In aer, parasirea Bucure§tilor,de toate ordinile dureroase ce era el insu§i silt sa ledea.

www.dacoromanica.ro

19

Si pe cand eel ce plecau din Muntenia erau torturaji,liar plini de credinta In izbanda, cei ce ramaneau a totputernici, Germanofili, se bucurau de Inaintareawrajma§ului, de plecarea a for no5trii, fara nici o credinjain victoria aliajilor.

Imi amintesc propaganda, pe care o faceau ca sa nu-se mite nimeni din Bucuregi, aratand pe Germani drept-cuceritori, dar ca prieteni. Din fericire erau pujini §ichiar ei au Inceput sa simta jugul Germanilor. Nemjiistrung §urupurile in toate directiunile, de§i au dat asigu-Tarea ca averea §i cinstea cetajenilor vor fi respectate.Sequestreaza tot la mo§ii, la band, fac cea mai marepropaganda prin popor, cautand sa-le arate, ca sprijinape cei saraci impotriva celor bogati, pe jarani Impo--triva proprietarilor.

Dar cu toate fagaduelile lor, populatia incepe sasufere de foame. Mori le s'au sequestrat ; tutunul §imalaiul nu se mai gasesc. Casele se ocupa dupabunul plac, dulapurile se sparg §i totul este gat laplecare.

Azi a venit unul la not §i dupa ce a cutreerat casa.§i-a ales drept locuinja odaia de culcare a Sabinei zicand-ca §tie ca-i este inchis barbatul ; dar cand i-a cerut or-dinul de incartierare, Neamtul a fugit fara sä se maiIntoarca.

6 Decembrie

Am sarbatorit St. Niculae In spital, cu vin, placinta§i tigari dar bine Injeles fara de tlici un chef.

Comunicatele germane marturisesc izbanda franceza laBezonvaux. De frontul italian nu mai vorbesc nimic de.o saptamana. Semn rau.

www.dacoromanica.ro

20

8 Decembrie

Gazeta de azi aduce la cunostiinta publicului tot felt'?de masuri drastice : electricitatea nu se mai poate inti e-buil* decat un chilovat pe saptdmand de persoanA..Bine Inteles ofiterii gazduiti pot arde cat poftesc.

Tramvaiele nu mai circuld pentru Romani decat di-mine* dela 7-8, dela 12-3 Si seara dela 7-8 sinumai linia ce duce spre gars.

Comunicatul din ce in ce mai laconic ne dd nAdejdefoarte desarta. Ca noutate a zilei este evacuarea spitaluluiLiei si al D-nei Ramniceanu. Le-a sosit un doctor german,care fail sA-si decline ahibutiunile, a cerut sa-i se aratespitalul pentru evacuare. Cele cloud directoare au spus.ca nu poate nimeni sd se amestece in spital, decat Intbaza unui ordin dela Crucea Rosie romans. Dansul, era,D-nul Volf, cel mai mare peste doctorii germani in Caraocupatd, a inceput sd strige iarasi fraza tipicA, pe caredealtfel o intrebuinteazA mai des fats de femei :

Wir sind die Sieger" si alte cuvinte grosolane. Liasi D-na Ramniceanu au insdrcinat un Impiegat sd-i aratespitalul. In urma s'a dus la Crucea Rosie unde a cerutdestitu:rea imediatd a celor cloud directoare.

Crucea Rosie in loc ss faca o ancheta spre a se In-credinta de adeydr, s'a supus orbeste doctorului si le-ainstiintat, rugandu-le sA nu se mai prezinte la spitaL

11 Decembrie.

Din toate partile yin plangeri la prefectura politiei sila comandament cu privire la locuintele rechizitionate,.de oarece nu se cid nici o dreptate. Se luau numai celeluxoase, de oricine, iar la plecare erau jefuite.

La Mariuta Pillat au sarit aseard cativa derbedei

www.dacoromanica.ro

21

peste gard gi au amenintat-o, ca sparg dad nu lise da lemne §i sapun. Strigau ca gtiu ca-i este barbatulinternat Injurau, spunand tot felul de vorbe proaste.Ce va fi la plecarea for din Bucure§ti ?

12 Decembrie.

Craciunul nemfesc este astazi sarbatorit de coloniastatelor aliate cu ifos. Negasind brazi in piata, au pussä se taie 500 din Parcul Carol gi au amenintat ca demu le vor ajunge, nu vor cruta nici celelalte gradini.

Chef gi mese In toate casele incartierate.D. Emil Petrescu, foarte abatut, a venit spre sears sä

ne vesteasca disolvarea consiliului comunal. Cel noueste alcatuit din :

Verzea, Primar.Al. Darvari.J. Berindei, arhitect.Prager.Dustman.Paul Theodorescu.Oscar Niculescu.Se germanizeaza toate Prin biserici, Mitropolitul a

.oprit de a se mai pomeni de numele familiei regale.Calea Victoriei, unde am trecut sa zaresc pe Doctorul

Cantacuzino la fereastra din mansardele Otelului Impe-rial, era intesata cu straini soldati,

Firmele pravaliilor au 'inceput sa fie scrise jumatatepe romane§te, jumatate pe nemte§te. Se schimba numelebotelurilor iii ,Zum Kronprinz" allele.

Noi trebue sä le primim toate sä le Inghitim.Am pofta uneori sa ma rasvratesc, sä le spun pe fata

ce gandegc de ei... dar va veni §i ziva aceia I Rabdare I

usa

si

'

p1

pi

pi

www.dacoromanica.ro

22

14 Decembrie

Pentru ce au dat drumul DoUorului Cantacuzino, lufPillat §i la alji §ease, inchizand unsprezece in loc, nu atrite lege nimeni. Ceeace §tiu este ca Teri la orele doua-sprezece, ne-am pomenit cu ei impresionaji de sistemul'celular in care traisera timp de douasprezece zile §icare-i demoralizase grozay. Nici ceasornicul nu li selasase §i dad. n'ar fi avut in timpul zilei pe acela al-Palatului in faja ochilor, ar fi trait ca orbii.

La comanduiri cea dintai intrebare fusese :Daca sunt rude cu Primul Ministru Bratianu"..

Dupa ce li s'au luat numele §i adresa, au fost du§i.in subsol, Intr'o camera locuita de soldaji pe carecarcaiau insectele. De acolo pe jos urmaji de soldaji la_Hotel Imperial, li s'au luat toji banii Si au fost inchi§ifiecare inteo chiliuja in care nu puteau face 6-7 pa§i.Mancarea le-o trecea soldatul pe ge. N'aveau vole sadeschida fereastra decat dimineaja, pe cand li se cu-raja odaia §i in acest timp erau paziji in condor de-sentinele. De altfel ace§tia ar fi fost mai omeno§i cuinternajii, daca ofijerii nu ar fi fost a§a de indarjiji §igrosolani In special cu ai no§tri. Numele de Bratianuspunea o autoritate romans facea sä li se ridice parul pe cap.

15 Decembrie

Azi gazeta m'a ingrijorat. Comunicatul relateaza cagermanii ar fi inaintat spre Ramnicul-Sarat. 17 km. Wand7.000 prizonieri ru§i §i 24 mitraliere. Se pare ca hiclipa aceasta armata romans s'g retras dincolo de linia-Foc§ani, de oprece numele ei nu este menjionat Ricaieri.

Sunt atatea inexactitaji §i contraziceri in §tirile ce le.

www.dacoromanica.ro

23

dau, !mat nu stii ce sä crezi. Vestesc printre altele calui Joffre, i s'ar fi luat comandamentul si ca toti primiiministrii tArilor aliate sunt intruniti la Londra. Printre eiar fi si- al Romaniei. As urea sä fi iesit putin si loneldin Ora sail schimbe cursul gandurilor.

Imi amintesc deseori cand ma gandesc la el printreclipele dureroase ale vremurilor din urtna, acelea petre-cute in cancelaria de jos, in strada Lascar Catargi.

Cand parasind consiliul de ministri, venise sa telef o-neze la cartierul General pentru a sti, care este situa-fa precisa, deoarece printre colegi exista divergenta depared, unii gasiau ca trebue plecat imediat ffind pericol safie prins de vrasmasi, altii erau de parere, a plecand preadin vreme, ar alarma populatia si ca deci ar fi o lasitate.

Erau clipe istorice, dar grozave.Dupa o lunga asteptare cartierul sfatui sä nu piece.

Nu este nici o primejdie spunea el... Doua zile In urmapleca el insus spre Ploesti.

16 Decembrie.Sarbatorile de Craciun ale noastre §i anul nou, sunt

suprimate prin faptul ca de poimaine Inainte este 1 Ia-nuarie stil nou si se unifica calendarul,

Pe de oparte imi pare bine sa nu mai avem sarbatorianul acesta, pe de alta parte mi se pare o jignire laadresa Romanilor sa nu se tins seama de dreptul lor.Dar dreptul lor suns acum ca o vorba ironica. Pe strazista afisat pretutindeni numele cantinelor, la care se poatealimenta singura, populatia tarilor aliate.

Eri ni s'a spus de la minister de Domnul Crasnaru,Ca mosiile proprietarilor trecuti in Moldova, vor fi van-dute la tarani si banii trimisi in Germania.,T Deasemenea proprietatile urbane.

www.dacoromanica.ro

24

Li-se dau §ease luni pentru unele, trei pentru altelede ragaz sa se Intoarca proprietarii, de voesc sA-lepas treze.

De unde s'ar retntoarce §i cum ar afla aceasta masurd?Guvernatorul Von Tulff de Schepe §i de Weidenbach,

locue§te in palatul Sutu. Neplacandu-i mobila guverna-torului german, au hotarat sa cheltuiasca 80.000 leispre a o Inlocui In contul statului roman.

De aci Innainte militarii vor plAti In bancnote emisede Banca Gene' ala, care la reintoarcerea guvernului ro-man, nu vor mai fi valabile, find scoase ilegal. Maimult : deoarece Romania nu va putea plati indemnizareade rasboi, de nu §tiu cate miliarde, ceruta de statelealiate centrale, se stabile§te aci un ministru al agricul-turii, care va stoarce timp de 15 ani bogAtiile pamantuluispre a-§i scoate ei Insu§i indemnizarea, iar Dunarea vafi ocupatd tot de ei, fiindcd nu stau de loc la Indoialaca victoria va fi a lor.

Iata perspectiva ce ne a§teapta IToate acestea din isvor oficial, iar nu nascociri de

mahala.Unde e§ti, cronicare Niculce, sa plangi biata Cara a

Munteniei, cum ai plans pe vremuri pe a Moldovei, co-tropita de vrajma§ii sAlbateci §i poate mai putini ca ceide azi ?

3 lanuarie 1916Azi noapte arh fost trezita din somn de rAcnete §i

vaete, and mai apropiate, cand mai departate §i dupacateva momente de nedumerire, mi-am dat seama caerau racnetele sergentilor §i vaetele mulfimei, luptand labrutAria din strada Salciilor sa capete o paine.

De cateva zile de and se resimte orasul de mobili-

www.dacoromanica.ro

25

zarea si rechizifionarea alimentelor de catre germani, mafrAmanta gandul sa deschidem cantine pentru populafiasaraca. La spital nu mai putem face nimic.

Lily Falcoianu, care acum are directiunea, ne spunesa nu mai revenim, cad aducem ura asupra lor, prinnumele ce purtam. Dansa nu face decal sa -i laude, sabe spuna ca Romanii sunt tofi hofi, bine ca pun Germaniiregula In tara. Un baiat, Ion, pe care-1 creste, fiindcAa descoperit un mare talent de pictor la el, o mustramereu si-ii este slid and o aude vorbind astfel de Parati. Eu Insu-mi cu toata iubirea ce am avut-o panaazi pentru ea, ma face sa o evit constatand cat depufin simf romanesc are.,

Dar nici de cantine nu ne putem apuca. Suntem preadeochiate ca sa nu periclitam si aceasta opera. CA was-masul are ura impotriva familiei Bratianu, aceasta mamandreste. Ceeace ma rasvrAteste Insa este sa vadalaturi de ei pe Romanii germanofili, care pun pe dea-supra iubirei de Para, ura pentru adversarul politic. Cummai pot exista particle Trolitice in timp de rAsboi ?

P. Carp spunea mai deunazi ca chipul cum. au fosttratafi internatii din Ialomita ne-a Mut de rusine infafa Europei si ca deci bine au facut Germanii de auInchis pe roman.

La minister unde se Intrunesc Germanofilii si Isipetrec vremea, vorbind de rau pe compatriofii for silAudand pe asupritor, au ajuns In asa grad de incons-tientA in cat au desgustat si pe Germani. Unul chiarspunea deunazi : MA desgusta Romani acestia, care seploconesc in faf a noastra, a vrAsmasului." Am aflat pentruce a fost liberat Costache. L'a cerut P. Carp fiindcanora lui asteapta un copil si are nevoe de Ingrijirile

www.dacoromanica.ro

26

sale. Aceasta arata cA, pe multi ar putea scapa, dacaar voi, dar nu vrea.

4 lanuarie 1917

Am salt treisprezece zile din calendar si iata-ne la4 Ianuarie. Totus in spital, pe Luni, se pregateste steaua

Eri a fost evacuarea spitalului Liei cu zorul. Au venitpeste doamnele cari incepusera evacuarea, le-au datafarA, le-au Impins, neingaduindu-le macar sA-si isgeanta cu bani bluzele de infirmiere, nici macar pa-lariile din cuier. Toate acestea desigur ca sä puna mainspe tot materialul Crucei

La orele 91/3 au sosit la not acasa doi ofiteri §i uncivil evreu. Au chemat pe Sabina In sala de a§teptare§i cel mai gradat, asefandu-se in fata-i, ii declara cuobrAznicie : Eu sunt seful politiei si am venit sAarestez".

Pentrii ce" ? a intrebat dansa.Pentruca ati scris o protestare impotriva noastrA".Sabina, intelegand ca era vorba de Didina Cantacu-

zino, vecina noastra i-a spus ca se inseala. Atunci aulasat-o sub paza unula din tovarasii sai, cu ordinulnu iasA din odaie §i s'a dus dupA informatiuni alAturi,la Grigore Cantacuzino. S'a reintors peste cAteva clipedar n'a intrat, cum s'ar fi cuvenit, sa faca scuze de gre-seall. A trimis numai raspuns celui ce ramAsese in casa

paraseasca postul.Am aflat in urma, ca s'au dus la Ortodoxie sA ridice

pe Didina Cantacuzino. Mult insA n'o va tine, caci vordescoperi ca este sotia lui Gr. Cantacuzino.

Dar toate acestea sunt nimicuri, pe land ceea-ce s'o

va

sä

sd-$i

$i vicleirnul.

si

Ropii.

www.dacoromanica.ro

27

fi petrecand dincolo de Milcov. Lipsa de §tiri este urradevarat chin.

Chinul este insa §i mai mare, cAnd se raspandete aveste rea, caci numai cele rele -se raspandesc, ca astasear una : a un aeroplan ar fi bombardat la Iasi caseslui Vintila Bratianu. Nu am mai spus-o nimanui, deli§tiu ca asemenea tiri nu pot trece pans la noi, tot manelini§te§te.

5 Ian u arie

Singur cuvantul angoisse" poate talmaci ce resimtiIn anumite clipe, in aVeptarea unei nenorociri prevAzutesau neprevazute de care ti se pare ca ai un presimti-mant. Mare curaj an aceia care, fie prin carturarese fiepin spirite, fie prin visuri, cred a cunoa§te viitorul. Daces.ai §ti dinainte toate nenorocirile ce le vei Intampina inviata, imi pare a pufini ar duce-o 'Ana la capat. Pemine ma apucase acea angoisse" in urma unor comu-nicate germane. Dupes pranz spre a o inlatura am luatharta Romaniei §i a Transilvaniei §i comunicatul in mans,am cautat satele unde se dadeau ultimele lupte.

Am descoperit inmarmurita ca. Germanii inaintaserain Putna prin doua puncte, pe la Milcov Si pe la Su-§ita. In curand, cunoscandu-le acum forfele, neincetatmarite, in luna aceasta va fi luata linia Foc§ani-Namo-loasa.

Ce urmari puteai trage de cat, ca °data trecutA, vorinnainta cu repeziciune eatre Iasi. De ad perspectiveunui nou exod, at guvernului, at populatiei, at armatei,prin stepele Rusiei, In timpul ieinei...

6 JanuariePrintre Germanofilii, care revolts populafia, este un caz

www.dacoromanica.ro

28

patologic. Este un ministru plenipotentiar, pisoski, pusin neactivitate de la declararea razboiului, fiindca. nu a-voit sä se reintoarca in Ora cu misiunea romans, ca siministrul nostru la Berlin, Alexandru Beldiman.

Pisoski si-a facut intrarea triumfala in Bucuresti cuvrajmasii. Nu sunt mese ale nobletei germane si aus-triace, la care sa nu is parte, iar cei ce-1 cunosc deaproape, spun ca-i cetesc pe feta dupa cum este, veselsau trist, dad Ii merge rau sau bine armatei romane.

0 singura dorinta are ca Moldova A. cads mai repedesub ocrotirea puterilor centrale.

Ma 1ntreb uneori, and vad asemenea mentalitati, pen-tru ce isi pierde cate unul trait in strainatate, asa repedemationalitatea, pe cand faranul din teritoriile asuprite atatIn Transilvania cat $i in Basarabia, Ora si in Mace-donia si chiar cei colonizati prin Caucaz, cu toate sfor-Odle, Isi pastreaza neatins simtamantul de patrie.- Ionel spunea Intel:, zi foarte bine, a not avemdiplomafie foarte slabs, fiindca diplomatii nostrii dupdcatva limp, se indentifica cu Para in care traesc si dapilda pe Beldiman la Berlin, pe Rosetti Solescu la Peter-sburg si atatia altii.

Eu cred ca de vina este si cresterea ce se da copi-iului, fie trimitandu-I de mic in strainatate, fie auzindparintii, care critics tot ce este in Para si lauda tot ceeste strain.

De s'ar schimba aceasta mentalitate dupa rasboi, ar-fi un mare bine. Clasa de sus este imitata de cea dejos Intotdeauna si pildele rele nu ar trebui sä ne vietocmai de la cei destepti si carturari.

In toate cazurile, olicare ar fi legaturile ce le are uncm cu strainatatea, nu este ertat ca el sa. si 'le pastrezecu poporul care ifi urmareste armata si ifi sleeste pa-

www.dacoromanica.ro

29

mantul. 5i ne slee§te in a§a chip incat ne intrebam,uneori cu spaima, ce va manca populatia saraca pestecatava vreme.

Cinci zile n'au scos paine de Craciun, dand bruta-rilor Mina numai pentru trei zile. Carne nu a fost zecezile. Germane le §i Evreicele capdtd de toate §i daca nucapatA, furs.

La Dinu BrAtianu, nemtoaica pe care au ldsat-o sapAzeasca casa, terorizeazd servitoarea romanca, vinde-lucrurile de prin casa, aduce de la Ora alimente furni-zate pe nimic §i le vinde pe preturi intreite.

Germane le se plimba acum nerginate la bratul ofife-rilor Si soldafilor, in bldnurile de samur, rechizifionatedin casele stapanilor. Bulgarii se prang in toate partile.ca §i pe ei, deli Para aliata, ii storc §i-i duc tot InGermania.

24 Decembrie

Ajunul Crciciunului. La spital, doamnele in jurul uneimese, pregAteau saculetele cu covrigi, mere, nuci §itutun pentru raniti. Radeau §i vorbeau. Eu nu am pututsta mult cu ele. Perspectiva sarbatorilor imi este preadureroasd. Nici nu vreau sA §tiu, sa-mi amintesc devremurile and ne strangeam cu totii marl §i mici lau§a dormitorului mamei, de strigam : Bung. dimineata".

Am hotarat intre not sA nu schimbam nimic dintraiul obi§nuit. SA incercam sd uitam trecuhil.

25 Decembrie.Idiotul" lui Dostoevski, pe care in limp normal l-a$

fi gAsit o carte bolnavicioasa, §i pe care 1'4 fi cetitcu greutate, de§i cu admirafie, in aceste doua zile m'afermecat. N'am lAsat cartea din mans pans n'am sfar-

www.dacoromanica.ro

30

it-o, i cand am sfar§it-o mi-a parut rau, findca reve-neam la realitate.

Nimic nou pe ziva de azi decal, fail sa ni-1 mArtu-risim unul altuia, eram fiecare in parte cuprin§i demspleen" §i ziva a trecut mai incet ca de obicei.

26 Decembrie.

Comunicatul mai bun deoarece vorbeVe de ofensiva-rug pe frontul Foc§ani §i sosesc raniti peste raniti ger-mani. Ai no§trii mor pe camp.

La spital a fost sarbatorit Craciunul cu steaua §i-Vicleimul. A cantat corul, a oficiat preotul. Eu nu m'am dus.

27 Decembrie.

S'au luat Foc§anii prin lupte indarjite. Rusii pare ca.lupla alaturi de ai no§tri. Vor putea oare sa-i opreascacand pe fiecare zi yin forte not din Transilvania §i de pesteDunAre ? Azi a sosit un prizonier roman din Ploe§ti,fugar imi inchipui. A istorisit grozavenii de traiul prizo-nierilor. Nu au ce manca : o paine la 5 zile, un taler cuvarza la §apte in§i si printre ei s'a intins i holera.Suferintele for nu se pot u§ura ca in Occident, prin in-.terventia tarilor neutre. Noi suntem Inconjurati de jurimprejur de aliatii puterilor centrale, iar ministrilorOlandez i al Statelor-Unite li se contesteaza oriceamestec, sub cuvant ca erau acreditati langa guvernulroman dupA declararea razboiului.

Cu privire la bombele, §i otrava ascunse in subsolullegatiunei germane, destinate oamenilor politici, se poatespune ca aceste bombe §i bomboanele otravite depusela tara Si prin orate de supu§ii Kaiserului, vor ramaneprintre dovezile cele mai convingatoare de sentimentelemonstruoase nutrite de Malta culturA in limpul rasboiului.

www.dacoromanica.ro

31

Dealtminteli de cand sunt aid, pe fiecare zi dau nouiprobe de ce pot, nemai tinand seams de devastarile prici-nuite, nu de Bulgari, cum o pretind, ci de ei cu con-simtimantul ofiterilor de' toate gradele.

Mo§iile dintr'un capat la celalt al tarei, casele taranilor,§i bisericile au fost jefuite. Din biserici au facut grajduri.

La Florica, sub cuvant ca este acolo mormantul lui1. C. Bratianu sfatuitorul Regelui Carol, au rechizitionat-§i furat tot ce au putut, insa pe sub ascuns. Au sta-bilit acolo o etapa a regiunei, etapa austriaca din feri-.cire, de oarece Austriacii au lasat pretutindeni amintirimai bune.

Nu ma pot obi§nui cu faptul ca mormantul tatii este.scum in mainele vrajma§ului.

29 Decembr;e

Sunt printre Romanii, care lucreaza cu guvernul, douacategorii. lntaia : cei care vad inteinsul prietenul, mijlo-cul prin care poate define franele puterii. Ei se pun inserviciul vrajma§ului cu platitudine, fericiti.

Pe ace§tia ii despretuesc §i dace n'ar fi Romani §inu mi-a§ reaminti neincetat ca trebue sa. fim uniti innenorocire mai mult ca oricand, i -as uri mai stra§nicdecal pe du§mani.

A doua categorie : sunt acei cad lucreaza cu Germanii,sufera, se simt umiliti §i rasvratiti de chipul cum sunttratati, atat ei cat §i populatia civila, pe care o ajutacat pot §i se sacrifice pentru ea. Acestora le admirabnegatia.

WA ce gandiam ieri cand, Intrunindu-se la not maimulti din cei de categoria a doua i§i istoriseau pasurile.§i umilintele. De pilda consilierilor comunali nu le este

www.dacoromanica.ro

32

Ingaduit sä stea jos pe scaun, cand vorbesc cu un simplusoldat german. Trebue sä stea in picioare in fafa lui.

Primarul orasului numit si ales de ministerul actual,a fost in asa chip injurat si apostrofat de generalul guver-nator Stolzenberg, fail nici un motiv, incat spuneaca in viata lui nu plansese cum a plans in ziva aceia.

Cu prefectul politiei aceeas purtare, incat si-a dat de-misia si nu a retras-o pang nu i s'au facut scuze. Maieste un fapt, care le taie puterea de lupta : este deg-varsita abstracfie ce fac de traiul populafiei civile deliprin gazeta tot vorbesc de bunavoinf a guvernamantuluipentru clasa de jos. Daca nu ar fi funclionari romani,care sä lupte cu slabele for mijloace impotriva lor, n'amavea nici alimente, nici lumina, nici caldura.

1 lanuarie 1917

Am intrat in anul 1917, cu incredintarea a ne vaaduce bine. De ieri chiar comunicatul mai bun. TA-cerea desavarsita pe un front arata intotdeauna a nule merge cum doresc.

Svonurile din oral sunt din ce in ce mai optimisteca sa be putem da crezamant : Sofia si Triestul ar fi inmana Quadruplei. Judecand desigur dupa sosirea inoral a 800 prizoneri italieni si a o mulfime de Bulgariref ugiafi. Triestul se poate sa fi cazut, dar Sofia nu. Mainevoi merge la obor sä \Tad cu ochii mei pe Bulgarii siBulgaroaicele, despre care spune lumea a s'au stabilitacolo de cateva zile ca fugari din Bulgaria.

Dintre not cea mai optimists este Mari*. Ea nu vede-nici un pericol, nici la Iasi, nici aici : toate merg bine.E o fiinfa fericita, cad deli am incredere oarba In viitor,totusi ma roade grija luptelor dela Milcov, grija armatei

www.dacoromanica.ro

33

§i ca sa-mi pastrez sangele rece Inlatur, pe cat pot, toateganduril e.

Contrariul Mariutei, prea optimiste, este Sabina §i maiales Costache care este deprimat de tot. Sabina are vointa§i curaj de§i se Indoe§te de isbanda finals. Pe mamao admir. La varsta ei, despartita de cea mai mare partedin copii, ne§tiind de-i va mai vedea, este plina de na-dejde §i chiar cand are clipe de indoiala, §tie sa le In-lature. Viata sbuciumata ce a dus din tinerete pans labatranete, in exil, rasboaie §i lupte politice indarjite, i-auofelit poate sufletul mai mult ca noua celor tineri, caream dus un trai cu mai putine framantari. Totu§i cattrebue sa sufera In ea. Sa dea Dumnezeu ca O. vadaceace nu credea nimeni ca va vedea generafia noastra :Romania-Mare, faurita cu ajutorul fiilor ei, precum avazut Romania Mica fauritA cu ajutorul barbatului ei.

2 lanuarie.Rechizifiile sau mai bine zis hotiile, acum oficiale, au

inceput azi. Zaharul particularilor a fost depus, fiecareinterpretand ordonanta dupa voia sa. Unii pAstreazacincisprezece kilograme de familie, alfii de locuitor.

Romanul §tie sa traga chiulul chiar Germanului.Alta ordonanta spune ca ocoalele din jurul Bucure§-

tilor, (mai multe sate alcatuesc un ocol) sunt silite saaduca pe zi patru zeci care cu porumb Si grau Ia oral,cinci vite cornute pentru abatoriu sau patru zeci oi.

3 lanuarie.

Singurul fapt demn de a fi semnalat azi este inter-narea Mitropolitului in Mitropolie §i numirea ca director§i loctiitor al §efului bisericei ortodoxe pe Marius Teo-

3

www.dacoromanica.ro

34

dorian, catolic, care a condus toate campaniile de ras-turnare a Mitropolitilor, anii din urma.

Un martor ocular, venind azi din Slatina, ne spuneca prizonierii roman din acest oral, stau de 6 zile ne-mancati, tipa si se vaeta, urla ca lupii, de ti se rupeinima.

4 Ianuarie.S'au desfa§urat o serie de fapte de eri panA azi, pe

care ar merita sa le notez.1. Mackensen s'a dus la magazinul Nbinei sa cumpere

cusaturi romanesti. S'a mirat de dibacia si gustul faran-celor noastre, dar a gasit prea scumpe cusaturile. S'a toc-mit cat a putut, le-a platit insa fall a le rechizifiona. Gu-vernatorul von Tr: lf, In schimb alegandu-si marfa de5000 lei (dintre ele cateva erau destinate Imparatului)le-a gasit ieftine mai ales ca nu le-a platit nici macarcu bonuri de rechizifie.

II. lata cum s'a sfarsit cu internarea mitropolitului :Afland cele intamplate in ajun, D-na Didina Canta-

cuzino cu Zoe Ramniceanu conducatoarele societatiiortodoxe, s'au dus la mitropolie, unde un sergent romanimpiedica accesul la seful bisericii.

Dansele au intrat cu sila si 1-au gasit in lacrAmi. Li s'aplans ca a fost sechestrat din ordinul D-lui Marghiloman.

L'au pus sa jure a pana se vor Intoarce, nu va iscalinici o hartie de renunfare si au alergat la Marghiloman.Acesta avea la el tocmai intrunit, comitetul partiduluiconservator. Neputandu-1 vedea, au chemat pe GrigoreCantacuzino care facea si el parte din comitet. I s'aexpus cazul, aratand la ce scandal va da loc. E§ind §iD-1 Marghiloman le-a lamurit a intr'adevar consimtisela numirea lui Marius Theodorian partizan politic, crezand

www.dacoromanica.ro

35

ca era cu consimtamantul mitropolitului si al arhereilor.Gr. Cantacuzino i-a declarat atunci ca dansul nu

admite aceasta numire a unui renegat in capul bisericiiortodoxe, si ca trebue neaparat destituit.

Marghiloman le-a sfatuit se mearga sd se Inteleagdcu Lupu Costache, care a pdrut mai-1M de amesteculin aceasta afacere. Le-a spus totusi ca se va duce laMitropolit si-1 va libera. Cand s'au reintors doamnelela Mitropolie, au constatat ca -si tinuse fAgaduiala, deai e ce au gasit pe Mitropolit liberat. Le-a declaratrinse ca nu face slujba de Paste cleat la 2/15 Aprilie,dupd dogmele religiei ortodoxe care sunt categorice.asupra acestui punct.

Pastele nu poate cadea ca cel catolic °data cu cel.evreesc, si ar fi excomunicat. Marius Theodorian adoua zi a fost gonit de la Mitropolie, aproape InMafia preotilor si afurisit de mitropolit.

Poimaine de Boboteazd, ne-am inteles Intre noi, sa-ifacem manifestatie mitropolitului, mergAnd in corporela slujba dela Mitropolie la orele 91/2 si pe urrnd sedefilam In fata lui sarutandu-i maim.

Azi comunicat foarte bun totul este relativ. Pe liniaNomoloasa-Focsani si in Muntii Putnei, ofensiva romand-rusa a patruns, cum recunoaste comunicatul, in transeelegermane.

Domnul Marghiloman a anuntat la Crucea Rorie a.Mackensen a renuntat a inainta In Moldova $i se vaaseza acolo In defensive.

Desigur parte din trupe au fost luate si duse la Sa-Ionic. Vestea aceasta pare adevdratd, nu vreau Insa s'ocred Inca. Ar fi prea frumos numai de s'ar confirmapain fapte. Dad s'ar confirma, nu-mi mai pasd de noi.Putem sta aid un an-doui in intunerec si In mizerie,

www.dacoromanica.ro

36

numai sa fie feria Moldova de ocupatie, a§teptanqivictoria.

6 Ianuarie.Turna cu galeata cand am sosit la Mitropolie. Ser-

viciul incepuse. Lume destula, dar nu destule doamnecunoscute, aproape numai cele aduse de not de la spital.Aveam insa impresia unei atmosfere romane§ti, simpa-tice, de caldura sufleteasca, pans in clipa cand §i-afacut intrarea solemna autoritatile pamantene : secretariigenerali, prefectii, consiliul comunal §i-am simfit ca, cuei infra §i o suflare rece printre not : colaboratorii yak-ma§ului.

Dupa slujba, am trecut la Mitropolit care ne.a tinuto scurta cuvantare, asigurandu-ne de sosirea unor vre-'muri mai bune §i asemuindu-se cu Veniamin Costache,sustinu ca nu se va da Inlaturi dela nimic spre apastra nevatamata biserica ortodoxa. Ma intreb daca Inclipa cand s'a intors catre Lupu Costache §i ia amintitca-i fusese stramo§, nu facea vre-o aluzie sangeroasa..

8 IanuarieGer cu soare §i un cer de toata frumusefea. Spre

marea noastra mulfumire soldafii germani pareau dege-rati pe strazi.

13 IanuarieDe 5 zile nu am mai scris. Am trait clipe triste

allele decat acelea aduse de razboiu. Doamna SthlojanIn seara de 10, abia dupa 24 ore de boala, si -a datsufletul. Ca niciodata expresia de a§i da sufletul" numi se pare mai nemerita fara agonie, fara un gemet,

www.dacoromanica.ro

37

lath o miscare. Singura oprirea rasuflgrei ne-a dat saintelegem ca murise. Moartea ei in clipele acestea candsuntem asa putine la numar in aceleasi simtaminte,ne-a impresionat mult.

Pe cand o veghiam si imi sta in fata ca o sfantapar'cg mai frumoasa ca in viata zambetul pe buze,mainile incrucisate pe piept nu ma putui opri sa in-vidiez linistea in care traia de cateva clipe. A scapat deocupatia strains" ma gandeam si totus n'as vrea samor inainte de sfarsitul razboiului, inainte de a vedea-vrajmasul la pamant, inainte de a le putea striga larandul nostru : Wir sind die Sieger" I

Comunicatul de azi vesteste retragerea trupelor de peCanalul Sf. Gheorghe altfel nimic pe toate fronturile.Daca nu at fi fost siliti, pentru ce aceasta retragere subita? I

S'au dus si o mare parte din Germanii din Bucu-Testi inlocutti prin austriaci unguri si turci. Cartierulnostru este locuit aproape numai de turci, care se poartaloarte bine nu se and abia se vad.

Doctorul Cantacuzino a intalnit eri pe Halil Bey, direc-iorul muzeului din Constantinopol, barbatul lui Sadiehcare a trait aproape pang la maritisul ei in Bucuresti,-hind fata minittrului turc in Romania, Suleiman Bey sictt care am copilarit.

A inaintat spre Doctor intimidat i i-a Spits cavenea la noi si VOia a said Sabinii, intreband'o dacaIn cOnditiunile in care se afla in tiara, l'am primi. Dbc-,torul i-a spus numai ca Sabina nu e acasa. El ainteles. Se spune ca a venit sa lstrangg pentru muzeulucruri Mal tioi. Actini orasul esle plin, nu atat cu arfnatade tazblaiu, cat de biurOcrati sf oameni specialisti intoate ramurile, care sa. stddieze i til raptasta tot ce-arfl de, irlpif itri tad.

www.dacoromanica.ro

38

In 12 ore au cerut dela politia romans :20.000 paturi.20.000 cama.5i barbate§ti.20.000 ciorapi land.1.000 blani etc... cu amenintarea ca daca nu le da,.

vor pune dari asupra ora§ului, Politia le-a spus sa executedan0 aceasta rechizifie. Nu au voit, caci doresc cmpopulatia sa puna vina pe ai no§trii, nu pe ei.

Totu§i dupa 2 zile, vazand ca In 36 ore nu sestransese jumatate din lucruri, au pornit din casa Incasa un comisar roman, un soldat german, calaul §Inelipsitul evreu : luda denuntatorul.

De atunci, a inceput o adevaratd barbarie. 0 singur&pilda : La D-1 Barbulescu dela Banca Nationala airsosit azi dimineata, i-au luat plapoma de matase depe pat, paltonul D-lui Barbulescu, din cuer §i cand sofiasa a voit sa-i impiedece, soldatul a smucit-o de bratscuturand-o bine.

Prin mahalale au facut razii, dupa ce au lasat po-pulatia lipsitA de lemne Si de plapumi.

Si cand to plangi unuia din ai lor, raspunde cu cinismAsta nu este nimic I sa vedeti cum yeti fi peste 2 lunia.Azi In gazeta vestea unei deraeri la Ciurea langa la§i :

300 persoane moarte, 300 ranite §i printre ele §i mar-chizul de Belloy.

Imi vine neincetat In minte de cand am citit aceasta_veste, Intrebarea daca nu vor fi fost nici unul din ailmei acolo ?

Ce groaznic intunerec ILa Academie, D-1 Bianu s'a pomenit eri cu un sub-.

ofiter german §i unul bulgar la orele 4 p. m. Au cerutsa cerceteze documentele slavone.

Stiau perfect tot ce se gdsea acolo. D-1Bianu a stat pand.

www.dacoromanica.ro

39

tarziu noaptea, apoi s'a dus sa se culce, lasAnd bibliote-carul cu ei, care dupa alba vreme 11 chiama speriatinapoi. Ofiterii faceau din documente pachete-pachete,ca sa le is cu automobilul. I-a spus ca Academia estepuss sub pazd. Intradevar la poarta erau postati soldati.Ofiterul i-a cerut o hartie prin care atesta ca le daduseanumite documente (fara O. le controleze). Dansul nu avolt Le-a cerut la rAndul sau zadarnic, o adeverintaprin care recuno§teau luarea documentelor. Au plecat'heal-0 cu marina incarcata.

A doua zi, D-1 Bianu a convocat Academia (in nu-mar de 5 membri) le-a citit un raport despre ce se in-tamplase §i s'a alcatuit o protestare impotriva rapireidocumentelor. D-1 Maiorescu a fost rugat sa o prezintelui Mackensen. Declinand 1nsd aceasta Insarcinare, s'adus D-1 Bogdan. Mackensen nu i-a acordat audientaceruta §i hartia a fost inmanata secretarului. Afacerealuase forma unei conspiratii prea talhareVi. Intimidatide protestarea Academiei §i, temandu-se de un rasunetdincolo de granite se vede, au fagaduit ca vor inapoiadocumentele ridicate.

14 lanuarie.

Azi rasuna muzica military prin ora§, vestitoare aserbarei de maine, ziva Kaizerului. Chiar pentru germani,dad ar fi Invingatori, ar fi o nenorocire. Le trebue opurificare radicald o ispa§ire a pacatelor o rena§terecad din natia civilizata §i disciplinata de alts data, audevenit talhari la drumul mare, de la cei de jos pandla cei de sus.

Guvernul german este el Insu§i §eful organizatiei ex-crocheriilor. Simti cum din zi in zi chiar ce-i ce ii

www.dacoromanica.ro

40

aparau Mai mult, se Meese ; sunt toti inmarmuriti de at:Maindrasneala rafinatA. La Serban Cantacuzino, devastan-du-se casa, familia a reclamat la comandatura, care a yes-,tit-o ca a gasit hotii §i parte din lucruri, dar ca ar fi bineca D-na Caterina Cantacuzino, mama lui, sa -i erte. Dansaa raspuns ca hotii nu se iarta. Atunci au nascocit el s'agasit o pu§ca inteun dulap Si daca nu-§i retrage plangerea,i se dA o amendA de 3000 mAni. $tiind 0 nu puteafi gasita nici o pu§ca la fiul sau, a cerut sA o vaza. Erauna de soldat. La D-na BoambA, pe and era in ora§,i s'au ridicat mobilele din casa. De la Pillat se incarcaseintr'o carutA, spre a-I duce la Lia, un cazan §i oSobs.

Un soldat trecand pe stradd cu o germand a silit peedruta§ sA piece cu el, inainte de a fi sfar§it incarcarea ;din fericire chiar patrula germand chemata in grabs,nu i-a putut lua lucrurile inapoi. Astfel, la fiece clipa.Acum nemai avand ce discuta asupra comunicatului, dinee in ce mai laconic, nu cred sa se intalneasca cloudpersoane, fie din popor, fie din societate, sA vorbeascaaltceva deck de talhariile savar§ite pretutindeni la ceibogafi, ca la cei saraci Si din punga§i §i pacAto§i nu-imai scoate.

Asa sears sunt mai satula de ocupatie ca on §i and.A§ vrea sa fiu departe departe, dar mai ales inMoldova.

15 IanuarieIata o apreciere scrIsA irt condica unui taran transil-

Orton CArtan care, cufreerA cu 0 bra§ul din casa incasa §i cere persoanelor de seams un autograt' .§imai ales un Ink ajutor bAnesc.

Bra comentarii :

www.dacoromanica.ro

41

Condica d-tale mosule, s'o pcistrezi cu sfintenie,pentru a servi la ziva mare a judecalii spre stabilirea.raspunderilor Fi stigmatizarea vinovatilor. Ea esteoglinda incontientei criminale case a adus peste ca-pul acestei biete fad cumpiitele vremuri de bejenie dintoamna anului 1916 and Romania Mare" se Intindede la Siret la Prut.

Floarea fiilor ei scuturata, prapad ruinci pe hol-zlele farii. Sa to erte Dumnezeu, dacci prin Vagabon-

prin milogirea d-tale, ai fost cat* de putinvinovat la nenorocirea faro pereche.

Victor BeldimanLupu Costache

26/12 1916

Urmeaza §tampila cu inscriptia :Vertreter Stadtbehorden-beim Kaiserlichen guverna-

ment...Bukarest

N. Lupu Costache trebue sa fie fiul secretarului ge-neral. De iscalitura lui Victor Beldiman nu ma mir.Tatal sau a ramas in Germania la declarafia razboiului.Alecu fratele lui Victor nu s'a reintors de loc. Victora venit mimai in vremurile din urtna. Spre a nu plecacd armata rorhana in Moldova, s'a afiliat la Crucea-Ro§iei lucreaza cu gertnanii. Ace§tia sunt nrma$ii boerului

Alexandru Beldiman, bun roman.Ordonantele pe ziva de azi.I. Toate tablele dd fief de la pe earl stint ra-

2imate coroanele trebuesd scoase.II. Cozonacii Si prajiturile sunt interzise arara de

.dajul

Bella,

fi

fi

www.dacoromanica.ro

42

Sambata §i Miercurea §i atunci in urmatoarea proportie :500 gr. faina.200 gr. zahar.Unt de loc.Oil . (stupiditate nemteasca).III. Cartelul de paine va fi de 220 gr. Mina cu 150.

gr. malaiu. La Ora numai 500 gr. malaiu.Cel de carne pans la 1 Aprilie : 200 gr. pe sapta-

mana, dela 1 Aprilie Inainte : numai 150 gr.Zapada cazuta aceste 2 zile, a oprit orice lupta pe

frontul oriental. Camioanele §i automobile patinau eri pebulevard. Azi a venit Samurca§. Este §i el exasperatde toate grosolaniile ce le Inghite.

17 lanuarie

Eri intruniti proprietarii Si arenda§ii din Ilfov la pre-fecture au fost vestiti a mo§iile care nu vor fi culti-vate in primavara, vor fi vandute taranilor. Recoltelevor fi ale Germanilor, care pun la dispozitia proprie-tarului, prizoneri §i ma§ine.

Nouii efori ai spitalelor civile au Incercat sa ridicebanii Eforiei depu§i la Banca Nationala, ca sa-i stra-mute la Banca Generals. D-1 Barbulescu a spus d-luiBardescu, sa is seama, caci se vor reintoarce romanii§i atunci dansul in parlament be va da purtarea pelap.

La aceste cuvinte amenintatoare, au renuntat, lasandbanii la Banca Nationala cu dobanda.

Fere§te-ma, Doamne, de prieteni ca de vrajma§ maferesc singur".

www.dacoromanica.ro

43

18 Ianuarie

Spitalul nostru se evacueaza treptat : lipsa de Mei §rde bunavointa a Pre§edintelui (Marghiloman). Am hotaratsä facem acolo o cantina pentru populatia civila, a careimizerie crc§te. Cred ca vom put ea fi mai folositori indirectia aceasta, deli ne doare inima sä vedem plecandcu atata parere de rau, deseori cu lacrami, pe bietillraniti.

Taranul nostru este tocmai ca un copil bland Si bunsub influenfa buna §i numai sub 1nraurirea nemfilor rai,au devastat mo§iile pe unele locuri dupa ce au trecutarmatele vrajma§e. Propaganda acestora era : luati totdela curti, boerii au plecat i nu se mai intorc". S'auraspandit chiar hartii ro§ii sub ocrotirea Germanilor,fagaduindu-le pamantul. Dar tot mai bine c'au trecutgranele pe mainile a for no5tri decat sa fie trimise inGermania §i Bulgaria.

21 Ianuarie.

Pe la orele 10 dimineafa am fost chemata in grabsjos. Trei germani, printre care un sub- ofifer i un evreuAcesta, pe romane§te, susfinea pretenfiunea celorlalti, cagasind casa buna de Incartierat, un ofifer superior. Feig-cel ce se ocupa de prizonier, pretindea ca trebue Indata sdle facem rost de doua odai. In zadar i-am spus a erau2 familii, ca ni s'au rechizifionat paturile Si saltelele.

Vazand a nu este chip sa scap, am spus sail aducabiletul de Incartierare dela comanduire. Atunci, au plecatdupa el.

Sosind Doctorul Cantacuzino a pornit la Prefecture,care i-a fagaduit tot concursul.

Dupe dejun, sose§te ofiferul, infra cu zorul prin odair

www.dacoromanica.ro

44

-§i declare ca se -i se orandulasca una de dormit, una delucru §i plead. Abia a plecat, sosesc iar cei de dimi-neata.

Mare disperare pe mama, care nu a inchis ochiinoaptea.

Reclamatiile reinnoite la prefecture ne-au scapat derandul acesta. Seara consfatuire cu D-1 Emil Petrescu§1 Al. CrAsnaru pentru cantinele populare. Crucea ro§ieda mancare la 6000 de sa'raci. Primaria la care ne-amafiliat da de mancare la 4000-5000 de oameni, dincare o cantina platita la Ci§migiu.

Vom lua §i cantinele §colare in mane i vomputea astfel da de mancare la aproape 20.000 suflete

o picatura totu§i pe tang numarul muritorilor defoame.

Am aflat tot aseara oarecare amanunte oficiale, printrecare certurile intre etapele germane cu cele austriace §ibulgare.

D-1 Petrescu vanduse graul etapei germane din Bu-cure§ti. Insarcinatul sau a plecat la mo§ie cu doi soldatise -I ridice. Acolo cearta i batae intre ocupanti. La urma,urmei, tot germanul a fost invingator.

Pe malul Dunarii ridicau Balgarii pe capete tot cegaseau. De unde Incaerare cu pu§tile §i balonetele. Ceeaceeste curios, este lipsa de adaptare a germanului in mil-locul in care se afla.

Nu vrea a inteleaga, ca orgaffizatia, care in tam forse potriveste, la not nu se potriveste, de aceia, este odezorganizare desavarsita pretutindeni.

In vremurile din urma au sosit multi ofiteri atistriacliin local celor germani plecati, in grabs. Nu spun fficio-data unde.

Austriacii aunt priqi is mull ffiai aecesibill la o ofga-

www.dacoromanica.ro

45

nizatie mai inteleapta. Nu au in acela§ limp acea ura §1ingamfare a aliatilor lor. Cu toate acestea, spune LupuCostache, Czernin are o ura neimpacata fats de fara §imai ales de Bratianu. A spus : Je suis arrive en Rou-manie, roumanophile ; et j'ai quitte Bucarest touma-nophobe a outrance".

23 lanuarie.

0 §tire azi tot a§a de minunata ca vremea de afara,un cer fara nor Si un soare cu dinti. Gazeta vestea ru-perea relafiilor dintre America §i Germania! E dreptnea§teptata, dar care l'ainure§te nelini§tea ce parea cAdomne§te de catava vreme printre vrajma§i.

Plecari subite ale ofiferilor §1 soldatilor incartierati petimp indelungat §i printre ei Schaumburg Lippe se ex-plica acum.

Se spune ca Si. Mackensen o §terge §i totu§i par'canesimtitor de ridicarea lumei impotriva lor, urmeaza sasemene ura.

Inainte de ora 12, a sosit far soldatul de eri cu altevreu §i tin ofiter. De randul asta cu obrasnicie faraseaman, mi-a declarat ca din toata casa be este ingA-duit sa-§i aleaga ce voesc, §i ei an ales odaia de cul-care a Sabinei. Eu foarte sceptics, it lasam O. spuie. Seopreau din cand in cand. Cerand biletul de incartiei are,a plecat furios. 5tia ca nu-1 putea objine de la po1itie.Ce bruta.!

25 lanuarie

Nu se poate tagadui a dintre elementele ramase inBucure§ti, femeile in genere au tinut mai mult pieptvrajmnului, avand o mare nadejde in viitor:

www.dacoromanica.ro

46

Sunt printre ele totu§i unele [-care s'au manjit cAci

*dna ingadui bArbatilor dreptul §i datoria de a conlucracu guvernamantul intr'o oarecare I limits, femeilor lecontest ez once drept de a-§i deschide casa, de a daceaiuri §i de a face bridgeuri in onoarea Invinga-torului.

Sunt §i printre barbati mentalitAti a§a stranii. Depilda unul dintre tovard§ii de inchisoarea al docto-rului Cantacuzino la Imperial, D-1 Ioaniu mem-bru al consiliului comunal in ziva cand au fo§ti adu§i-in fata politaiului german §i i s'a declarat a esteliber a zis In fata tuturor: ca -i pare Mu, ca nu tielimba germana, ca sa-i multumeasca §i sA4 exprimedorinta ce are, ca in curand Moldova sa fie §i ea subocrotirea Germaniei.

De 2 zile nu putem e§i, a§teptand din nou comisiapentru rechizitionarea plapumilor §1 a blAnurilor.

Ordonanta veste§te ca aceasta comisie are imputer-Tiicire de a intra pretutindeni, de a impune sa li sa.deschida toate dulapurile. Se lass o singura plapumade om, copiii pans la 10 ani nu sunt socotiti, neavandnevoie, spun. Pe de alts parte, propovaduesc plecareaion cat de repede la tail. Acolo vor fi mai folositori lamunca campului, iar parintii vor avea in ora§ o grijemai putin. Din fericire pentru not cum o spuneam,Tomanul §tie sa iasa din incurcatura fiind mai de§tept §imai putin disciplinat, se sustrage la toate aceste ordo-nante cat poate. MA intreb cunoscand pe german mai deaproape, dacA nu cumva este a§a de prost din pricina acesteidiscipline peste masurA, pierzanduli once individualitate.Tot ce le spun cei marl, cred. Acuma ii duc cu asigu-rarea pacei, altfel n'ar mai merge la lupta. Soldatii zicca la plecarea for spre frontul roman, li se fIgAduise

www.dacoromanica.ro

47

°data lovitura data pacea. De asemenea la plecareade aci spre Sarrail; chiar ruperea relatiilor cu America,ar fi un semn de pace §1 ei cred tot.

De doua zile este un ger de 18 20° grade. Amfost silita sa trec azi pe calea Victoriei, unde amIntalnit mai multe prietene printre care pe Zoe Arion,exasperate de neincetatele rechizitii §i §icane ce li

se fac.0 servitoare germana venita la dansa, spre a intra

in serviciu, dreia avusese imprudenfa spuna caprefers pe o romance, a denunfat -o 1ndata la comanda-tura. Adusa acolo cu D-na Arion, a fost supusa unuiinterogatoriu fara sfar§it. Ofiteri interpeland-o : SieFrauenzimmer" §i ca vor arata murdarilor de romanicum sa se poarte §i cate §i mai cate...

26 lanuarie

Am aflat deosebite fapte din §tiri oficiale :1. Mackensen, venind in Bucure§ti, a declarat ca nu

vrea sa faca vizita nimanui. Dupa multe insistence aprimit pe Lupu Costache §i pe Petre Carp. Amandoiau e§it dela dansul cu parerea ca dintre toti el este celmai favorabil Romaniei.

Ceilalfi guvernatori §i functionari superiori cat sepoate de Jeveches".

Singurul care are inraurirea asupra for este PetreCarp, dar din nenorocire este cu totul in vederile lor.Mai deunazi a fost desidenta intre el §i Marghiloman.Voia sa imparts Para in Capitanii, administrate de ger-mani §i romani. Cel de ai doilea, voind sa mai joaceun rol politic in Para §i dandu§i seama ca i s'ar puteataia craca de. sub picioare dace consimte la asemenea

sA-i

www.dacoromanica.ro

48

ilegalitafi s'a opus. De randul acesta a lost aproapeo ruptura intre ei. Carp Ma partid, care sa -1 susfinka fost slit sa renunte. Din frunta§ii germanofili, Maio-rescu a fost cel mai demn. Nu a voit sa faca vizita luiMackensen, iar Teodor Rosetti de indata ce Banca Ge-nerala a fost preschimbata in Band de stat scotandhartii ilegale si -a dat demisia din consiliul de adminis-trafie.

Imi -pare foarte rau ca prietenul Stere nu i-a urmat-pilda. Acesta este o enigma pentru mine in clipele

Vom vedea ce va esi : un bun roman sau un tra.-dator ?

28 Ianuarie

Azi scriitorul D. Patra§canu mi-a trimis raspuns ca.cloreVe sa ma vaza.

Amintindu-mi infaurirea ce-o are Stere asupra lui §idiscutiunile noastre in privinfa intrarei in rasboiu, i-amscris ca voiu merge eu la dansul acasa de teama unoinot discutii In fala mamii. Vreau sa §tiu ce este infundul sufletului sau; §i cum se poate ca acel om carepleca cu atata entuziasm ca simplu soldat in Bulgaria,la 1913 pentru -a cuceri cadrilaterul, acurn, cand mergemsa scapam 3.000.000 de romani de sub jugul strain, nitpoate erta guvernului roman, calea ce-a luat-o.

Marti l'am vazut pe Stefan Popescu, pe care ramOsit foarte impresionat de teoriile lui Stere.

Pictorul flu este de IOC germanofil ; dimpotriva dore%d1nfrangerea for dar are ca toti arti§tii o fire prea impre-sionabila §i cam pesimista.

defafd.

www.dacoromanica.ro

49

Pe de alts parte mai are ca scuza starea sufleteascaa sotiei sale, care si-a pierdut singurul fiu, un Mateminent si plin de vitejie. Nemangaerea ei It face savaza lucrurile in negru.

Si cu tot pessimismul sau, imi face mare placere sa-1vad. Are un suflet bun, ceva copildresc al artistului,ceva deosebit in firea lui, atat de modest incat nu ainici odata impresia, ca to afli in fata unuia din mariiartisti ce i-a avut tara.

De el este legate Si amintirea celor 3 luni petrecutela Florica acum 2 ani cand toata ziva era dus pecamp sa zugraveasca si nu-I vedeam decat searsatunci cat reset cate glume I Mai ales cand erauprintre noi Lili Falcoianu si Ionel Nici °date duperazboiul acesta, chiar dace toate sfarsesc cum credfare nici o nenorocire in familie, nici odata nu vommai putea regdsi linistea dinainie. Mi se pare, ca decafe on voiu rade, imi va esi in MO spectrul acestorani de durere.

29 lanuarie

Inteadevar intrevederea cu Patrascanu a fost cumam prezis-o. Mi-a aratat, Basarabia pierduta, desna-tionalizata pe veci, Rusii la Constantinopol, independenfaRomaniei sfarsita.

Eu ii raspundeam ca un refren Asteapta sa vezisfarsitul Si .atunci vom vorbi noi. Nu puteam merge de-cat cu cine am mers. Infrangerea noastra actuala tre-buia sa fie prevazuta. Nu de la noi se putea asteptavictoria finale'. Acestea erau frazele ce cdutam sa leintercalez in discursurile sale neintrerupte.

4

si

si§i

si

www.dacoromanica.ro

50

Dupd plecare, in drum spre casa, in tovarasia luiStefan Popescu, aproape nu am deschis gura. Cevaapasa pe sufletul meu, ceva greu, neobisnuit. Poate dinclipa cand luam ramas bun de la Domnul Patrascanu mi-atrecut prin gand intrebarea : Dacd va avea dreptate ?"

Sculandu-ma a doua zi dimineata, am luat hotarareasa urmez pilda mamei, O. evit aceste discutii, care nuaduc la nici un rezultat si numai te turbura si te mah-nesc. Dansa nu se coboara din odaie. Toti cei ce vreausä o vada, se urca sus si toata ziva se perinda prietenesi chiar persoane pe care nu le cunostea pans la ocu-patie. Unii yin sa-i jinn de urat, altii sa-i istoriseascapasurile, multi sa is putere de rabdare de la dansa. Pe ceicare vorbesc fara nadejde, care cred in victoria dusma-nului sau vestejesc armata, nu vrea Irish' sa-i mai pri-measca. Asa s'a intamplat cu Lily, care trite° zi s'a apu-cat sa laude pe Nemti, spunand ca imperecherea dintreGermani si Romance va regenera rasa romans. De atuncin'a mai vrut sa o aducem sus. Si bine face. Duce ovials cat se poate de retrasa, nu iese decat dimineatacate un ceas ; se duce pans la Mariuta pe jos sa vadape cei doi stranepoti, Sandu Danielopol si Pia Pilaff pecare parintii, la cateva saptamani dupd nastere, au fostsiliti sa-i lase la Pillat, neputandu-i lua la Iasi. La in-toarcere pans seara isi scrie jurnalul si citeste. Ma mircate odatai ca la varsta de 75 de ani s'o intereseze to-tul : stiinta, literatura, gospodaria, agricultura, arta. Estela curent cu toate. Bucuria cea mai mare i-o dau ga-zetele si stirele ce mi-le trimite Liseta Grueff, in fiecarezi de la Inceputul ocupatiei ca : ziarele Le Temps, sauallele, franceze si germane, in care se spune mai moltca in pacatosul de Bukarester Tagblatt" sau GazetaBucurestilor".

www.dacoromanica.ro

51

Un preot auzind strigandu-se, Gazeta BucureOlof,pe stradd e§i sa cumpere un numar.

la da, mai Mete, sä vaz ce minciuni mai spune azi".Nu luase seama ca alaturi de dansul trecea o dia-

-coneasa. Aceasta s'a dus intinsa la politia germand sa-1,denunte §i preotul fu chemat la comanduire. DiplomatiaJul face admiratia mahalalei, cacra isbutit sa scape dinInchisoare, sfatuind pe politai sa nu se is dupe vorbalemeii, caci toata lumea §tie ca. femeia vorbe§temulte.

Carp se stradue§te sa convinga pe Maiorescu §i pe.Marghiloman, nu numai de schimbarea administrative, dar*i de proclamafia abdicdrei Regelui Ferdinand. Am aflatca Maiorescu este finut In laturi din pricina Bulgarilor,care nu pot uita pe 1913 pacea dela Bucure§ti iarMarghiloman din pricina incidentului din primavara dela Jokey-Club, cand intrand Nicu Filipescu pe use *iBusche apropiindu-se de el cu mana Intinsa, acesta i-aspus :

Nu-ti dau mana. Nu meriti sa-ti dau decat piciorulin spate" Ministrul Germaniei nu a raspuns un cuvant.'S'a dus la pre§edintele clubului, Marghiloman, sä cearasatisfacfie. Acesta voind sa-i impace, le-a spus la aman-cloi a celdlalt Linea gata o scrisoare de scuze.

Descoperind guvernul german, ca Busche trimesesescuze Innainte de a fi primit pe ale lui Filipescu, Ii-Muse mustrari aspre.

Incepem sa avem §tiri de la tail prin proprietarii cemerg acum sub escorta germana sail cultive mo§iile.Dintre tofi Zoe Romniceanu era cea mai Indurerata §i des-nadajduita de munca ce o depusese zadarnic ani de zile.A fost silita sa. seama Intr'o case tdraneasca. La dansa:§ezuserd trei sute de Germani, adevarati Vandali. Nici

www.dacoromanica.ro

52

usi, nici ferestre la oddi, nimic prin gospoddrii, sat'.casa. Graul neridicat de nemti fusese impartit la taranitot cu propaganda ca nu mai yin boerii si el de le trebuelemne, sd se duca sd le taie din padurea proprie-tarului.

Emil Petrescu a fost si el la Ord, dar simte cum simtsi eu : nimic din lucrurile materiale nu-1 ating. Este in-diferent la dezastrul ce-1 gAseste pretutindeni.

Singura multumire pe ziva de azi a fost consfatuireasi stabilirea cantinelor scolare si populare. Vor incepde saptAmana viitoare sl functioneze sub inspectia unuicomitet de doamne si a directorilor respectivi. S'au gasitcopii morti pe strazi de frig si foame.

Lia a cerut sA i se pue in gazdd acasd In stradaTaranilor (ea seade dela plecarea a for nostri la d-naStolojan), ofiteri, ternandu-se sA nu pea ca la mamaacasa unde sunt soldati. Acestia iau lemnAria din odaie,scandurile, parchetul si be baga in foc, dulapurile lesparg si le golesc, bucAtaria o fac pe tevi de gaz deadreptulpe parchet. Mai deunazi s'au asezat cu totii in fostulsalon, aduseserd un fotograf si chemaserd si pe bdiatutce ne pazia casa sd se fotografieze cu ei, caci vor sdarate acasA, cum s'au instalat la Bratianu.

Unul din ofiterii Incartierati la Lia, este Austriac, omcumsecade. Germanul abia a venit de o zi, a reclamatindatA covoarele, cristalurile, pianul, perdelele, pe canministrul de razboi, trebue sA le fi avut ; In cazul andnu se aduc pans a doua zi, le va cumpara el pe contuLstapanei casei. Menagera zadarnic a incercat sA-1 Mere-dinteze, ca ne fiind casa sfarsita, nu era Inca mo-bilatd.

A fAcut toatA noaptea perchitzifii, amenintand sa caute,si 14 d-na Stolojan si sl inchida pe Lia In caz cand

www.dacoromanica.ro

53

nu ar gasi nimic. Abia ne istorisise Lia in timpul meseicele de mai sus, ca soseste randasul ei, rugand-o sä vierepede, strada Cozma, caci a intrat un ofiter si rechi-2itioneaza lucruri.

A pornit-o repede la fata locului. Germanul plecase, darvestise a se va intoarce cu politia germana. A spart upde la pivnita cu vinuri, a pus sa i se deschida dulapurile,oprindu-si un manpn, un boa, un cutit de hartie, ojacheta a d-nei Stolojan cu guler de sconx Si un covori in sfarsit tot ce i-a placut din odaie. A scormonit prin

zapada din gradina sa vada de nu ascunsese ceva. Panala plecarea mea nu se intorsese Inca.

2 Februarie

Iarasi perchezitie eri la Lia, de acelas ofiter, insotitde altul de randul acesta si de patru soldali. Au intratspunand Ca in urma unui denunt Mut de o germanadin casa, voesc sa perchizitioneze pretutindeni, sä vadatie nu sunt blanuri ascunse. .

Lia le-a cerut, schein-ul" Nevoind sa -1 arate si fiind dataobraznicia mai ales a celui nou venit, care vorbia bineromaneste, le-a spus a pot cauta.

Au descuiat toate dulapurile, prin pod s'au urcat capisicile, s'au coborat prin pivnita, au spart geamurile. Lasfarsit au gasit Inteun dulap o bland scumpa nestiuta deLia a sorei sale. Au luat-o, declarand a vor aducetin bon pe care nu 1 -au adus. Apoi deodata, ofiterul cese da drept roman a schimbat tonul, spunand cu lacrimiIn ochi (de crocodil) a este Roman si silit sa faca ceface, ca Lia de are lucruri ascunse sä nu le aratetovarasului sau. Cand a dat insa de Domnul Ra-dovici, care venise din intamplare, s'a intimidat si pe

www.dacoromanica.ro

54

and celalt striga a se va reintoarce la o a douaperchezitie maine, acesta saruta man Liei si au pornit.,E groaznic sa stai sa-te uiti la el cu bratele incrucisatefail sa-le poti spune 9 vorba si sa nu poti macar re-elama undeva, cAci D-1 Tigara si D-1 Lupu Costachene-au declarat ca riu mai intervin pentru familianoastra, de oarece isi aprind paie in cap, and ne auclnumele.

Ne gandiam aseara dupa cloua nopfi nedormite degrija Liei si de amenintarile ca o vor inchide, a artrebui sa fim mai filosofi, sa nu ne mai atinga acestehartuele si totusi ne ating.

Perchezitiile Liei, au Inceput sa devie o tragi-co-medic. Aceia§i ofiteri trimisi de guvernanta lui RaduBratianu, prietena a acelei, de la Lia, s'au dus la PopoviciHateg au ridicat doua sute sticle yin si o arutd de lemne,injurand pe BrAtianu. Cel ce vorbia romaneste este upevreu, capitanul Bancko.

Azi mi-a cazut in mans manifestul impartit de Germanssoldatilor romani in transee. lata-1:

Taranilor,

Voi taranii n'ati vrut rasboi tarei. Noi am voit sa-nevedem in pace de treburile noastre; dar guvernuluinostru si bogatilor nostril propietari nu-le pass decerintele noastre, Doar suntem robii lor. Nu vrem rasboi.Nu vrem sa mai fim astfel ! Haideti sa isgonim pe uzur-patorii nostrii propietari si arend4. Jos guvernul! SAfacem pace cu invingatorii !"

Propaganda cea noun este abdicarea regelui si adu.cerea unui fiu al imparatului.

La intrunirea conservatorilor, la care lua parte si

www.dacoromanica.ro

55

Carp, d-1 Nenifescu a propus aceasta solutle. Maiorescuui -a luat pdlaria §i a plecat in semn de protestare.

Un °filer tank, sosit din Bulgaria, istoriseste ca eraudoudzeci si cinci de prizionieri din Turtucaia. Dupd cefusesara descaltati de cisme, desbrdcati de camase si pra-dati de ceasornice, lasanduli-se numai banii Si hainele, li s'aordonat sä lucreze la corvoadd. Au declarat tofi ca ofiteritnu fac corvoadd. Li s'a tdiat mancarea pe o zi, apoi cumstaruiau in hotararea lor, au fost pu§i in front si s'autras la sort. Cativa, care fiind desbracati, an fostbatufi.

Neavand incotro s'au supus. Ofiferul cunostea laSofia un tartar Bulgar, cu care Meuse studiile la Munichsi care auzind a este prizionier, 1-a luat la institululmetereologic la Sofia, apoi dupa intervenfia sa, fureexpediat, In Para si atasat la institutul de la Filaret.

Mai istorise§te ca ura Bulgarilor pentru Romani estede neinchipuit. Until singur, se vede ca este Romanmacedonean : la plecare i-a dat o mulfime de merindesi 1-a silit sa is o sums de bani, temandu-se sä numoara de foame pe drum.

Multe din edificiile noastre publice an fost preschim-bate in biurouri militare si multe din casele particularemai spafioase, transformate in cluburi de befie sipetreceri.

Banca Nationald a fost transformata intr'o administrafiede uleiuri. S'au luat pand §i birourile directorilor, cdrorali s'a spus ca pot lucra acasa.

5 Februarie

De cateva zile scriu in sill Dacd nu as face o sfor-tare, nu a§ scrie de loc, mai ales ca din pricina perche-

www.dacoromanica.ro

56

2itiilor hartiilor, sunt silita sd ma ascund. Imi este rusinesd mArturisesc ca aceasta stare de deprimare nu provinedin' stirile rele de pe front, ci numai din nelncetatele luptece-le ducem de catava vreme cu perchezitiile si rechi-zitiile. Eri spre seard plecand in oras, am dat in fatacasei de lume stransa pe trotuar. Glumele si rasetelem'au mirat mai intai.

Dandu-mi insa seama dupd cateva clipe, ce le starniseveselia, m'am inveselit si eu. In fata noastra intr'unautomobil, un fotograf, altul jos langA el. De jur imprejurofiterii turd isi aliniau soldatii.

Desperechiati, imbrAcati alandala, unul din ei purtachiar haine si manta de ofifer roman si fes pe cap.

In coada cortegiului, cu o muzica stridenta in capurmau ca in triumfurile romane, prizionieri romani,dar care erau a5a de mandril sd fie luati in cinemato-graf, incat pasiau cu trupul incordat, capul sus.

PAreau mai mutt invingatori decat chiar invingatorii. Insfarsit dupa multa truda au pornit-o in coloand demars. Aparatul fotografului din automobil inregistra curepeziciune. Erau asa de caraghiosi, incat chiar ofiteriiaustriaci si germani opriti si ei pe trotuar, se tineaucat puteau sa nu rada cu hohot. Unul a soptit altuia cudispret. sehen die mal an".

Sosind la Mariuta mi-a trecut pofta de ras. Pillatfusese din nou internat si de randul acesta WA nadejdede scapare, iar Mariuta ramanea din nou singura cu ceidoi copii, luptand neincetat cu perchezifiile si rechizitiile.Noroc a isi pastreazd optimismul. Deseori cand vine lanoi, stiind cum va raspunde, o intrebam ; Cum lemerge". Le merge rau de tot".

La mama acasa trimitand sA caute lucruri in pod, delilacAtul era la locul lui, s'au gasit lAzile goale.

www.dacoromanica.ro

57

De doua on au venit azi sa ridice lemnele si amisbutit sä le scapam.

7 Februarie

In fiecare zi cate ceva nou. Dad nu as vedea pe mamaca-si face sange rau, as fi mai rabdatoare.

La zece dimineaja a sosit lands soldatul de eri cdruiaiam spus ca nu-i dam lemnele WA Schein. De randul acestaera cu un doctor, care a inceput sa strige la Sabina sisa faca atata sgomot, incat, ca sä-1 potoleasca, i-apropus sä vie sä vada ca nu are lemne multe sica aceste lemne sunt de altminterea declarate la foaiade rechizitie.

Abia s'a incredintat singur ca Sabina ii spusese ade--varul, cam rusinat de purtarea lui, a inceput sa spund,ca guvernul roman a parasit Germanii muritorl de foamela Ialomita. Sabina i-a raspuns, ca guvernul nu era devilla, dad de la retragerea sa in Moldova, pana lasosirea armatei germane, au ramas supusii tarilor vraj-mase pe drumuri. Asta era de datoria guvernului germansa vaza de ei ; ca dealtminterea, Romanii propuseserala declaratia rasboiului, sa-i tread pe tofi in Bulgaria sia Bulgarii nu voisera sd'i primeasca. I-a istorisit ce li-seintamplase Liei si Mariutei, ca ofiterii cutreerau caselesi luau orice le cadea in cale, sub mana, WA Schein",ca la not isi permiteau si mai mult, erau si mai rapitori,Mudd suntem surorile lui Bratianu. Dansul si-a datcuvantul de onoare ca n'o stia. Sabina i-a mai vorbitde buna tratare ce o aveau compatriotii sdi in tag.

Abia se induplecase doctorul, ca sosi alt ofitertat-1Ar adus in graba de soldatul ce intovarasise si pe

www.dacoromanica.ro

58

doctor. Fara sA tind seama de nimeni, incepu larandul sau sd tipe §i sa ceara sA vada indata lem-,nele, spunand ca este la aprovizionare §i tie ca leascunde.

S'a dus iar jos cu el §i a plecat tot furios. Doctorul11 a§tepta la poarta. Abia ne a§ezasem la masa cd sung.din nou. Mama, de cate on suns, acum tresare. Aveadreptate. Erau D-na Slatineanu cu Marcela, care veniauin grabd sd ne ia. La Lia perchizitie de doua ore.

Sabina a plecat repede cu ele §i s'a reintors istori-sindu-ne cg., pe cand perchizitionau hartiile, a sosit Ti-gara, chemat de Lia. Cand Germanii i-au aratat insa ahartie, s'a retras. Era un ordin de la politia secrets.

Aceasta nu i-a impiedicat sä pund la o parte conservecumparate pentru copii, cinci zeci cutii, Mt bon. AuIntrerupt perchizitia Si trebuia sä se reintoarca la trei ore,ldsand un soldat de paza.

Adineaori a chemat jos un ofiter german pe Sabina.Era ofiferul de azi dimineata, care-i aducea o hartie princare ne oprea casa de rechizitiile de lemne. Sabina ainfeles cd era influenfa doctorului, al cArui nume acestanu a voit sä i-1 spuna.

Sunt obosita. A§ vrea, ca Si Kundri din Parsifal, sd dorm,sd dorm, sA nu mA de§tept, pand in clipa cand se vorreintoarce ai no§trii. Cati se vor mai reintoarce ?

De cand cu ocupatia am trecut prin trei faze fata devrajma§i. Prima a fost covar§ita de simtimantul deumilinfA, cea de a doua de rAzvratire, cea de a treia de urd.Dintre toate cea care to face sa. suferi mai mutt este ceadin urma, care este §i cea mai urata, fiindca-ti deprimeazasufletul. Poezia lui Macedonsky ce mi se 'Area, alt5data, cg. reds a§a bine ura, acum mi se pare incolora pelanga ceea ce resimt.,

www.dacoromanica.ro

59

Cand ma gandesc uneori cum au prapadit tam, cumau sfaramat armata, cum isi bat joc de ea si de nottoti, nu simt liniste decat la gandul ca vor trece si eiprin clipele prin care trecem not scum, ca vor fi si eiumilifi, batjocoriti fara crutare de celelalte puteri alequadruplei, caci dupa cum ii cunosc pe ai nostril cublandetea for InAscuta, uneori pana la indolenta, voruita tot, prea lute. Imi este totusi rusine sa ma simt asa,eu care nu urasem niciodata pe nimeni, si-mi amintescde starea sufleteasca descrisa de ucigasul lui Andreiefrasemanatoare cu aceia a unei pantere In cusca. Ea se-misca cu o rectitudine matematica in fala multimeEvrajmase, a oamenilor ce priveau la ea.

Dar iata mai bine cuvintele proprii :Maintenant dans ma cage de fer, j'etais devenu

moi meme sembable a cette bete; j' aliais et je pensais.J'allais suivant une seule ligne, en travers de ma cellule

d'un coin a l'autre et suivant une seule ligne, ainsiallaient mes pensees si lourdes qu'il me semblait portersur mes epaules non seulement ma tete, mais le mondeentier. Et toutes mes pensees consistaient en un seulmot, mais comme ce mot etatt grand, comme it etaitdouloureux comme it etait mechant. Ce mot etait men-songe".

La mine cuvantul mensonge l'asi schimba in halm"-(ura)

8 Februarie

lar au cercetat aseara la Lia, pana la ora vase, dosareledeosebitelor societati economice, intemeiate din indemnullui Vintila, vesnic preocupat de propasirea industrieinationale.

www.dacoromanica.ro

60

Par'ca and pe D-1 Lascar Catargi cand ne ruga pelop din familie unul cate unul din cei sortiti sa ramanemin Bucuresti sa nu ramanem cu nici un pret. Vazand carugamintele sale erau zadarnice, spunea mereu : Va datiprada vrajmasilor Dumneavoastra celor mai inversunati.

Area dreptate si totu§i nu puteam face altfei. D'ar filost de reinceput, tot a§a am face. Mai intai fiindca arfi fost o lasitate sa parasim Bucure§tii not toti membriifamiliei Bratianu, punandu-ne la adapost la Iasi, la-sand populatia saraca la discrefia vrajma§ului, si al doileafiindca faptul a lonel si-a lasat mama si surorile aici-si Vintila sofia §i copilul, a dat lini§te celor siliti prinsituafia for sa ramana.

Singura vorba comics in framantarile prin care trecem.este ceace se petrece la coniandatura turceasca din fallCartierul nostru este aproape exclusir turc. La patru ore-reincepe in fiecare zi ceremonia de deunazi, a cinema-tografului si a muzicei aduse tocmai din Stambul, ade-varata muzica. de Mo§i.

Cum defilau eri triumfal, o femeie din popor intre-band pe un domn :

Unde ii duce ?"Acesta raspunse in bataie de joc.La morga.".Femeia luand cele spuse in serios, be lamurea celor

dimprejur ca merg la morga.Bietul Pillat scrie de la Imperial a moare de frig,

nu li se face foc si afara iar ninge.Pe cand scriam, ma cheama jos. Era un ofiter german,

insotit de randul acesta in loc de Evreu, de scriitorul,lost monah Galaction. Se scuza cand 1-a intrebatservitoarea mirata :

Cum dumneata ne aduci in casa Nem ti ?"

www.dacoromanica.ro

61

Au cutreerat cu nerqinare toate odaile cu ofiterul,.notand 0 putem incartiera un german foarte bine.

Chemata repede la Lia, iar m'am oprit din scris.Acolo am gasit pe Elvefianul Wangler, care a scapatMile Govora de a fi prAdate de Nen*. Ne aduce §tiride la Florica. G5sise pe d-I Gheorghiu, administratorullui Ionel, sequestrat in doua odai. S'au schimbat lucru-rile decand au plecat Austriacii. De atunci au inceputjaful. Au fAcut din capelA o magazie de oul Comandantuteste chiar nepotul lui Mackensen.

9 Februarie

AstA noapte visam, impresionata de §tirile aduse deElvefian, ca biblioteca de la Florica se golise.

0 zi liniVita, prima de o sAptamana.Am aflat unele arnanunte asupra relafiunilor dintre

autoritatile romane Si cele germane, destul de incordatein vremile din urma. Verzea 1§i dAduse dimisia in urmaunei scene cu Stolzenberg, care ii ceruse ca in douA-sprezece ore sä fie toate refugiile deschise, pe socotealaprimariei. Verzea, nelAsandu-i-se timpul trebuincios, le-adeschis cum emu, i'ntr'o stare mizerabill Stolzenbergafland desigur aceasta, vine la ora 9 seara sä-1 is §ivizitand unul din refugii, se Infuriaza na de rau, incata mers 'ana a-1 scutura de umeri.

Duca cateva zile Verzea §i-a retras dimisia.Au cerut lui Lupu Costache o declarafie prin care

fagaduia a incuviinteaza on ce vor face autoritatilegermane. Nu a voit sä-§i dea isaitura.

La politie au cerut deasemenea ca toate hartiile safie contrasemnate de politia germanti. Domnul Tigaras'a opus, nu doar ca germanii firs la prestigiul autori

www.dacoromanica.ro

62

atilor romane, dar doresc ca execufia sd fie a Roma-nilor, autoritAfile noastre aparand ca ni§te alai pentrupopulatie.

Trebue sd inregistrAm aci cateva cazuri nenorocite,le numesc nenorocite fiindcA este vorba de ai no§trii :

I. Un articol al lui Mangra, de cea mai mare plati-tudine fatd de impArat. Partea cea mai interesanta, san-mai bine zis cea mai odioasd, este sfar§itul.

Si in indeplinirea acestei chemdri care-i asigurd pro--pria existents politicd §i de stat, ca §i existenta etnicaa romanismului in genere, Romania va cduta un regimnatural intro aldturare sincerd de Austro-Ungaria §iGermania. Se va realiza astfel cuvantul marelui patriotroman, P. Carp, care a dorit infrangerea Romaniei deastAzi, aliata cu imperiul Tarilor, pentru ca regatul sase poatA alatura apoi cu atat mai puternic §i fArd re-zerva de puterile centrale".

II. Ion Filitti secretar la ministrul afacerilor strdine,rdmas din iniamplare in Bucure§ti, de0 mobilizaf,dupd multe stdruinte a isbutit sd fie numit director al Tea-trului national, cu conditia ca arti§tii din Berlin, muri-tori de foame, sd poata veni cu trupe sA joace la Bu-cure§ti, plAtili de primArie, 50.000 lei. A inaugurat des-

-chiderea seziunel printr'un discurs.III. Doamna Marta Bibescu trimite azi rAspuns mamii,

ca ar dori sd vie s'o vadd, dar nu §tie cum sä facd, teman-du-se sd nu fie luatA la ochi. I-am rAspuns sa nuse oboseasca, deoarece s'ar compromite in ochii Ger-manilor.

11 Februarie'Tara este impartita in patru etape germane §i etapele

/n doudzeci §i §ease, nebenetape", din care trei numai

www.dacoromanica.ro

63

austriace. Dobrogea este pe mana Bulgarilor. Un comisarne-a adus o telegrams, trimisa de ministrul de razboi,(Vintila) adresata ca un pomelnic, tuturor membrilor fa-miliei ramasi in Bucuresti.

Telegrama insa nu confinea decat o singura fraza,numai sfarsitul desigur, in care da stiri de fiul lui ArlonInceputul, fiindcd privea familia Bratianu fusese tdiat,asa ca nu am aflat altceva decat ca cei de la Iasi auincercat sä ne transmits ceva. Acesta a fost primul_semn de viafd.

Ceteam zilele acestea articolul unei domnisoare fran-ceze, care a trait zece luni sub ocupafia germand inLorraine si cartea unui ofifer Sous Verdun". Amandoieroi. Deseori lasam cartea din mans satula de descrip-flunile Inc d vii ale suferinfelor for fizice si morale, des-tcripfii care se asemanau mult cu ale noastre. Aceiasibrutalitate, aceleasi hofii, dar deseori nu ma puteam opri(le a individia solidaritatea, ce exista in contra vrAjma-v.ilui, indiferent de clasele sociale si de partidele politice.

Singur cuvantul de patrie in.scrisul lor, da impresiaca-i face sä vibreze, ca este un steag in jurul careiapier toate patimile.

15 Februarie

De cate-va zile, stam cu sabia;lui Damocles d'asupracapului. Iar este vorba de internare. De randul acesta,calaii stau la indoiala daca sä fim dusi tofi mare si micla Pens sau la Hotel Imperial. Ori cum va fi, asteptamin liniste, cuferile suet gata, nu ma turbura recluziunea;pe mama si pe Costache ii cam turburd. Socotesc, ca-si Pillat, ca faptul de a fi dus sub paza soldatultii neamfe o umilire.

www.dacoromanica.ro

64

De fapt asi infelege, dacd am fi furat, omorat, fap-tuit ceva rau, dar cand ai constiinta linistitd si stii ca ase-menea masuri nu sunt decal o arms mai molt Impo-triva vrajmasului, nu ma simt umilita.

Azi am primit o scrisoare de la Vintila. Ne ell stiride fiecare. Erau tocmai intruniti la Iasi. Am plans toticetind'o, dar ne-am mai linistit, deli era tocmai de la10 Decembrie.

16 FebruarieInternarea a devenit realitate. Sabina si Lia au primit

o hartie, prin care erau invitate de a-si stramuta locuintala Heresti. Heresti este tot devastat de Bulgari : nici usi,nici ferestre, iar de cloud zile este un viscol si o zapadaasa de mare, ?mat pe strdzi este oprita once circulatie.

La Ploesti au fost internafi o suta patruzeci barbatisi femei, printre care insusi primarul, Gh. lonescu. A-fland aceasta ofiterii germani de acolo, care-si pe-treceau sat-He la dansul, au sosit pe capete la Bucurestisa-1 scape.

Abia trei-patru germanofili erau in Ploesti, ar fi de-clarat comandamentului de aici si pe aceia fi Inchideti,facand si din ei vrajmasii nostril" !

Prefectul din Mehedinli a fost inchis, fiindca fuseseprietenul D-lui Mihail Burileanu si ii luase in casa catevamobile.

Paul Greceanu iritalnind pe Carp si istorisindu -i ca.venea dela Ploesti unde s'a inchis multa lume, acestaa raspuns :

Lass, bine le face, ca sunt toti hoti!"

18 FebruarieAzi la parastasul de la Domnita Bala§a, pentru Re-

www.dacoromanica.ro

65

gina Elisabeta, prima oars am avut impresia de la Bre-bis galeuse", ma temeam eu sa ma apropii decelelalte tovara§e de spital. Mi se parea ca voi adueeasupra for banuiala politiei secrete, care desigur mi§unaprintre noi.

De aceia am ie§it repede din biserica, cand s'a sfar§it.slujba.

Aseara am aflat ca otravurile gasite, cu dosarele Gunt-her Si destinate pentru oamenii no§tri politici, erau a§ade puternice, !neat cateva picaturi omorau pe loc faraa lasa urme. Bombe le gasite In subsolul legatiei ger-mane, au fost demontate de un fost randa§ al nostru.

De ieri santem nedumerite. Sabina s'a dus pe randla Lupu Costache, la P. Carp, sa le ceara, ca in loc de afi trimise la Here§ti, unde este tot devastat Si la 40 km.de oral, fara orice comunicatie, in zona bulgareasca, cuun copil de trei ani, mai bine sa be inchida la Imperial.

Au fagaduit, ca-i vor da raspunsul, dad li se admitecererea. Pans acum insa nimic. Unii se tem sa nu secompromita in ochii germanilor, altii gasesc ca merits,acest surghiun ! Sabina le-a spus, ca-i face raspunzatrica autoritati romane, de ceeace li s'ar intampla.

Februarie

Aseara, din cele ce ne istorisea d. Tigara, aveam im-presia ca ne aflam Intr'un viespar §1 printre viespi,poate cele mai rautacioase, erau unii din ai no§trii.

Oberpolizeimeister a primit de la Berlin ordinul sanu ne interneze, deoarece ar avea efect rau in strainatate,ci sa izoleze in conditiuni nu prea bone membrii familiei.

In prostia lor, caci niciodata n'a§i fi crezut sa gasescatata prostie la Germani, nu-§i dau seama, ca internarea

5

..19

www.dacoromanica.ro

66

ne-ar fi facut mai putind propaganda decat asasinatulce voesc a-1 comite, trimitand doua femei cu un copilpe vremurile acestea prada trupelor. Am aflat totdeodataca Lupu Costache §i Carp nu au voit sä faca nici undemers, desigur multumifi ca scapa de doi membrii dinfamilie. Au insarcinat pe Tigara sä intervie, §tiind cadansul nu poate face nimic. Sabina i-a declarat categoric ala lark in asemenea condifii, nu merge. Mai Incearca osingura cale ce le-a mai ramas, sä vorbeasca lui Mar-ghiloman, invocand atributiunile for de directoare de spi-tal la Crucea ro§ie. Mu ha nadejde totu§i nu au.

21 Februarie

De trei zile totul se Invarte5te Imprejurul internarii.Dovezi de afecfiune §i priete§ug ne vin din toate par-tile i sunt o mangaiere.

Sabina cu Lia au scris lui Mackensen, dupa sfatulprqedintelui Crucii Ro§ii, cerand sä fie internate in oral.Mteptam rezultatul. Spun qteptam deoarece dupa spuselelui Lupu Costache, vom fi luate §i Mariuta cu mine.

Marghiloman in aceasta chestiune s'a purtat cel putincuviincios, pot spune chiar bine fata de Sabina.

22 Februarie.

Internatii dela Imperial au primit ordin de plecare laIalomita, alt proect de rasbunare.

Azi pe la orele sease, a sosit la doctorul Cantacuzino,un polifai, cu pipa in gura. I-a Mut un act de acuzare,ca in luna lui Septembrie, anul trecut, find chemat de odoamna Kaminschy la Atenee Palace, sä vada pe bar-batul ei bolniv de arterio-scleroza, spre a fi scutit deinternare, dansul n'a vrut sa mearga. Doctorul i-a spus

www.dacoromanica.ro

67

ca nu-§i aminte§te nimic de aceasta, cd se poate se firefuzat, dar ca de obicei merge on unde chiamd, insdtie catava vreme fiind bolnav, nuii mai ingrije§te decalde vechea

La sfar§it Germanul i-a spus ca o amenintare, ca sevor revedea. Costache 1 -a rugat de se mai Intoarce, sdaduca cu el un dragoman, caci se exprima greu pe limbagermand.

Eu a§i putea fi dragoman, a rdspuns obraznic, §tiu§i frantuze5te romaneVe, dar acum in tara °cupid',D-v. trebue sd vorbiti nemte§te". In privinta interndrii,s'a dat o amanare : Here§ti fiind gasiti in adevar ne-

25 Februarie.

Aseard a sosit ordinul, ca Sabinii Si Lii le este interzispardsi domiciliul. Aceasta desigur in urma scrisoarei

ce au adresat-o lui Mackensen, spur-land ce a garantatsecuritatea cetAtenilor Si viata for §i CA faptul de a-letrimite in asemenea conditiuni la tars, poate avea con-secinte foarte rele pentru cloud femei §i un copil mic.Scrisoarea a fost trimisd prin ministerul de interne, aid-turand o petitie ate Lupu Costache, fAcandu4 rdspun-zator ca autoritate romans, de ceeace se poate intampla

Gratie energiei Sabinei, s'a atins o parte din scop.Astazi ninge iara§i. Zapada ajunseseZpand la un metru

saptamana trecutd §i se topise intr'o zi de ploaie. StrAzileerau In asffel de stare cd pd§iam tot timpul prin bal-toace adanci.

Perchezitia politiei secrete la Tati. Au cerut ss li secleschidd casa de fier. Erau un ofiter Si doi civili, printrecare un bdiat tandr. Servitoarea le-a Arafat pe aceia din

II

clienteld.

§i

locuibil.

aii

www.dacoromanica.ro

68

birou. Nu, a spus bdiatul, este alta ascunsd in hall".InteadevAr exista una in hall, de care nu aveam habar.

13Aiatul i-a adus drept la locul unde se afla ascunsa In.lemndrie. Deschizand-o au gdsit-o goals.

Aceasta mi-a al-Mat cd lucrAtorii germani sunt spioniin. casele unde lucreazd.

Introduceam not insine le loup dans la bergerie".Dupd rAzboiu trebue sd avem numai Romani meseriasi.

26 Februarie

Maine dimineaja la orele 5, spre a nu da loc la ma-nifestajii, plead internajii dela Imperial la SAveni, satdin Ialomija. Sunt printre ei bArbaji de 70 de ani (Caraba-tescu) aljii bolnavi. Vor face drumul pand la gall pejos, cu trenul cateva ore, apoi iar pe jos patru ore.Afard a nins si este iardsi o lapovica de nu se poate umbla.Totus Pillat este curagios. Le-a dat voe sd treaca peacasA dansul a sosit cu soldatul neclintit. Mariuja s'adus de a luat masa cu ei la Imperial. Au facut marehaz Impreund, mai ales cd Derussi compusese versuri leCana bdtandu-Si joc de Germani in gura mare. Mariujaii ImbArbAta pe toji. Ma mit cd n'a pdfit ceva.

Iata din isvor oficial, cum au fost trataji internajiiputerilor centrale inainte de ocupajie. Ceeace fac acumsub motivul cd au fost maltrataji, este numai un pre-text. Comit ceeace au comis pretutindeni, atat in Belgiacat si in Franja. Internajii mai de seams ca Sperlingau fost inchisi in casele lor, ceilalji dusi la Urziceni, unmic ofasel cu case mai bune repartizaji pe la pro-prietari. Cei mai de rand prin casele carAnesti. Li s'aduit sl is nevestele si mobile, servitori, provizii. Uniiau venit chiar sA-ii vadd familia in Bucuresti. Aceasta

si

$i

§i

ingd-si

ti

www.dacoromanica.ro

69

numai catva timp, apoi au lost adusi la Bucuresti indoua hoteluri. Multor din ei li se ingaduia sg-si aducgmancarea dela Capsa. Femei nu au fost internate afargde cele prinse cu spionagiu. Dealtmintrelea, dupg cumam mai spus, ca sg scape de beleaua internarilor sepropuse sg fie trecuti tofi cei suspecti in 'Bulgaria. Gu-vernul bulgar s'a opus. Este curios faptul cg unul dincei ce tipa mai mult impotriva internariIor, este Antipacare fusese in comisiunea romans si a condus acestetratafive.

Scrisoare deschisa, publicatg prin gazetele germane, alui Al. Beldiman si trimisa si lui Ionel la Iasi... 0 nounpatg pe numele sau.

27 Februarie

Cu toate cg nu am primit nici o hartie oficiala, ni s'acerut mamii si mie, dela polifie, sg nu esim din casg.Eu care puteam sta cu zilele farg sg mi se urasca inodaie, acum resimt o pofta neobisnuitg sa cutreer strazile.

Suntem de tot la cheremul lor, de cand a plecat Wo-picka si Vredenburg, dar mai ales cel dintai, caci ceide at doilea in timpul neutralitafii trecea drept spion al.Germanilor. Azi la orele trei dimineafa au plecat inter -nafii. Un singur glas roman nu s'a ridicat pentru ei I

7 Martie

Opt zile nu am mai avut ce nota afara de hotgrareaguvernamantului de a trimite pe Sabina Si Lia la ma-nastirea Pasarea. Marta Bibescu, voind sg piece in vi-zita la Czernin s'a retras la Buftea catva limp, pang iivine permisul. Acolo primeste vizitele ofiterilor germaniprieteni $i se fotografiaza cu ei.

www.dacoromanica.ro

S'a amanat plecarea Sabinei Si a Liei din pricina unelsinuzite a acesteia din urma, care trebue tratata.

8 Martie

Revolutia rusk detronarea tarului, sunt §tirile de azi..Gazeta spune ca sunt uneltirile englezilor. Nu §tim ce-sa credem, sa ne bucuram sau sa ne Instristam. Vaaduce oare vre un folos rasboiului sau vre un rau ?

Cand am e§it azi dupa atata vreme de recluziune dirtcask pe strada, am gasit mare schimbare. Abia maivezi cate un automobil, Cate o birje. Pravalitle, vitrinilegoale. Ora§ul pare pustiu. Alimentele se gAsesc foartegreu. Nici malai, nici paine nu pop °Nine cu carteluri..Fasolea deli 1.80-2 lei nu se mai gase§te ; de carne,nici vorbd : se vinde 4,90-5 lei, cea de porc cu 9 lei,cartofii lipsesc. TAranilor, cand yin la targ cu cate ceva,li-se seqestreazA marfa de soldati in bande la periferie.Noi avem noroc ca ne trimite deseori lucruri dela Cara

Emil Petrescu §i Paul Radulescu, din mult-putin ceau §i ei.

9 Martie

Cand e0am, imi spune servitoarea :Mare revolutie alaturi In strada Mercur la Marghi-

loman".Inteadevar era multA lume, femei mai ales, pe strada

Mercur, cerand paine. Printre ele mi§unau soldatii ger-mani, §optindu-le : .,Cereti pacea I" Fusesera §i la Pre-fecture. Marghiloman le-a vorbit, asigurandu-le, ca li seva da paine §i came, ca pacea nu atarna nici de ele,nici de el.

S'au risipit la urma urmelor fart rezultat ; totu§i ger-

70

§i

www.dacoromanica.ro

71

manii cam speriati, au acordat imediat cele noun vagoanede Mina, cerute de primarie si de care nu voiau saauda vorbindu-se. Este InteadevAr mare mizerie. La nota venit o doamna de 70 de ani, de buns conditie so-cials, sA ne cearA ajutor. Nu mancase de o lung, decataproape numai paine cu usturoi sau ceapa.

De eri a inceput al doilea recensamant al populatiei.

12 Mart le

Pe Sabina o pornesc Vineri singura. Medicii Fess lersi Elias au oprit sa is pe Lia inainte de sfarsitul trata-mentului.

Sabina s'a luptat din rAsputeri cu ofiterul Moss,evreu din Germania, insarcinat cu expedierea lor. Cerusesa poata avea pe bani la Pasarea cateva alimente deprima necesitate ca : Mink fasole, petrol, etc. Nu a fostchip. Pentru ce le trebue petrol ? au spus.

Pans la ora seapte este zi si pe urma se pot culca".A intrebat pe Sabina daca stie pentru ce este intemata.

.Nu".Ca ostatec pentru ca guvernul roman sa dee

drumul Germanilor din Moldova".VA hiselati, a zis Sabina, daca credeti cA prin fap-

tul inchiderii a doua femei din familia Bratianu, fratelemeu va da drumul internatilor, luand astfel o masurA,care poate fi in dauna mersului razboiului".

Lupu Costache a venit eri incantat cu stirea sensa-tionala ca soseste imparatul Germaniei, ca ofensivareincepe pe frontul Siretului, ca Germanii vor cuprindeMoldova, insfaqit vor trece Nistrul, vor sill Rusia sAfad pace !

Mama, facandu-i-se rau sä-1 audd vorbind astfel, s'a

www.dacoromanica.ro

72

sculat si a parAsit odaia fara a spune un cuvant, lasandu-Icu Sabina si Costache.

Stem a plecat in Germania cu o misiune. Ce misiune ?Despre revolutia rusa abia mai vorbesc acum si cauta.

sa ne convinga ca este fmpotriva rasboiului, ca noulguvern vrea pace imediat. Ne-au spus atatea minciuni,flick nu mai credem nici ceeace poate fi adevarat. Ga-zeta este scrisa parte de Romani. Din ziva cand Karnabat,Pora, Slavici si C-ie au luat condeiul ; am cu totul im-presia cä cetesc Adevdrul". Sunt regulat doll articolecu insuite pentru Regele Ferdinand, Tache Ionescu,ionel.

14 Martie.

Desi doctoral Fessler scrisese Sabinii a mai au treizile de lucru la clinics, nu-i s'a acordat amanare. A primitordin sA piece Miercuri. De trei zile o urmeaza soldatulOM la dentist.

Eri un cApitan a oprit trasura, in care se aflau D-naElena Pherechyde cu D-na Zauceanu pe calea Victoriei,ordonandu-le sa se coboare. Dansa si-a aratat Scheinul".

Bine, a spus ofiterul, atunci cum nu estepentru dotia persoane, doamna care este cu D-ta sa secoboare".

Doamna Zauceanu fiind bolnava, s'a coborat D-naPherehyde.

16 Martie.

La orele noun dimineata a sosit D-I Moss sä is peSabina cu autoul. si -a schimbat programul fata de in-sistentele Sabinei. Voise s'o ducA cu trenul pans lagara Pasarea si apoi pe jos pans la manastire.

www.dacoromanica.ro

73

Legasem la florile ce-i se adusesera de prietene, opanglica tricolors, ca sa vad ce va face neamjul. M'a puss'o scot, uitandu-se urat §i la flori §i la mine.

Mama, care vede internarea aitfel decal noi, ca unmare pericol, este nemangaiata. Nu vrea sa se mai co-boare jos ; scrie §i plange neincetat.

21 Martie

Multe zile au trecut de cand n'am mai scris. Delaplecarea Sabinei nu am mai vazut pe nimeni §i nu am.e§it decat dimineaja la Lia §i la Mariuja din pricinamama Abia de eri s'a mai potolit §i a consimjit sä vadape Cate cineva. Singura distracjie mi-a fost Gazeta"pe care o citesc, deli cu desgust, Si §tirile trimise deLizeta Grueff. Revolujia din Rusia este gogorita cucare ne sperie, pacea separata cu care ne demoralizeaza,telegrame peste telegrame, contrazicandu-se una pe alta.Un adevarat haos ! 0 fi a§a ?

Daca inteadevar Tarina a fost o tradatoare §i Tarulslab voia sä inchee pacea, atunci revolujia trebue pri-mita cu bucurie, de§i in clipe cand Rusia ar fi trebuitsa alba lini§te §i saii fnceapa ofensiva, nu erau de{lora asemenea framantari.

22 Marie

Trece vremea Meet. Mi-se par ani de zile de cands'a retras armata §i totqi au trecut abia patru luni.Din zilele acestea de reculegere, ma simt e§ind alta dece eram inainte, de a le fi trait. Perchizijiile, rechizijiile,inchizijiile, chiar internarile imi par nimicuri §i ma mus--trez singura de importanja ce le-am dat §i de sangele

www.dacoromanica.ro

74

rau ce mi-am fdcut In zadar. De aci Inainte faca ce vorvoi, nu-mi mai pass. Luarea aminte mi-e pastrez numaipentru trecut §i pentru viitor.

28 Martie

Multe zile nu am scris. Dupa plecarea Sabinei amintrat Mtn:, viata de lini§te pana cand a avut Mariutao perichizitie prin care i-s'au ridicat mobile, haine, sal-tele, scaune, dulapari, incarcand doua camioane. Mareajutor 11 da netncetat Marcela Slatineanu cu o abnegafieadmirabila.

30 Mar tie

Doctorul Cantacuzino a cerut voe sä vadd pe Sabina,dupd cum Ii fagaduise locotenentul Moss. I s'a ras-puns negativ. Lia ne-a pardsit azi dimineata. Suntemacum numai patru §i ma Intrebam azi, cand a pieritautomobilul, incarcat cu flori Si cu jucariile copilului,care parea un Inger printre ele, daca nu erau de-invidiat Sabina §i Lia ? Vor putea e§i sa se plimbe 1.-Vor putea uita In mijlocul naturei uneori, clipele grele-prin care trecem I

31 Martie

Intrand cumnatul proprietarului in casa din fatd spre-a constata cat este de devastata, s'a mirat vazand pelanga garda germana §i una turceasca.

Pentru ce, a Intrebat pe soldatul turc, doua garzi ?pentru ca, a raspuns el, aici §ade §i un ofiter de ai

no§tri §i spre a Impiedica garda germana sd fure §i si

www.dacoromanica.ro

75

nu se puns vina cum se pune deobicei pe ai nostri. Sia mai adaugat :

Dv. nu voiali sa luati in gazda ofiteri turci de teamasa nu O. prapadeasca casele. Rau a-ti fdcut, cad nimeninu pradd ca germanula.

Scoalelor, pand acum Inchise, li s'a impus sa sedeschida in sdptamana mare. Membrii tribunalului auprimit amenintarea ca dad nu tin sedinta a doua zi dePasti, vor fi pedepsiti cu 50.000 lei amen&

Stere a plecat in strainatate. A fost tovaras dedeportare cu Miliukow. Se spune ca s'a dus sa-1 con-vingd la o pace separata.

2 Aprilie

Aseard am primit prima scrisoare de la Pillat. Seplange ca de trei on pe zi sunt dusi, pe un noroi grozav,.la comandaturd. Altfel au ce manca.

Pe Emil Petrescu l'au pornit eri dimineafa in ziva.Pastelui spre o destinatie necunoscuta. Aseara la orele10, abia ma bAgasem in pat, au inceput sa sune toateclopotele bisericilor, printre care se deosebia !impede atMitropoliei. Rdsunetul for In mijlocul noptii era impre-sionant. Imi amintea vremurile, cand dedeau semnalutaeroplanelor si al zepelinelor.

Ce fericite si departate vremuri! Azi de Pasti cred cdIn nici o casa romaneasca nu s'au ciocnit oud ! Estefoarte trist orasul. La serviciul de la biserica Enii, la canerau de fatd si soldafi germani, preotul deli era opritde la Mitropolie, a pomenit familia regala rugand cerutsa alunge cat mai repede vrajmasul din tail.

Alaltaeri am stat multa vreme de vorba cu Stefan Po-pescu. Isbanzile engleze la Arras, 11 inviorasera.

www.dacoromanica.ro

76

Am aflat azi a autoritatile romane find convocate decele germane, li se ceruse sA scoata in ziva de Pastila corvoadA bArbati civili de prin ora§. Li s'a raspunsca nu este cu putintA aceasta §i ca prin asemenea ma-suri Isi vor depArta orice simpatii §i vor fi tratati capAgani. Po Elia noastra, de randul acesta mai energica, aisbutit, dar prizonierii in schimb toatA ziva au muncit-§i treceau ca niciodatA, carduri, carduri pe strazi,zdrentAro§i, deabia miscandu-se, urmafi de patrula cupu§ca la mgr.

4 Aprilie

Veste bunA. CApitanul Scheib], executorul indarjit altuturor internarilor, a primit aseara o telegrams, che-Tnandu-1 in grabA la Bruxelles. Era stabilit la lone! incasA pe tot sezonul. A plecat ieri dimineatA fiert. Ordo-nanfa lui plangea spunand a .Deutschland caput". ATidicat lucruri din casA §i a plecat cu mai multe cufere. A-ceasta imi aminte§te un articol cetit in Tagliche Rund-schau", in care se plang de greutAtile, ce le-au intam-pinat, tot timpul cat au Inaintat de la Predeal la Putna.Comunicatiile : podurile, soselele, dile ferate distruse, gra-narele arse de Englezi. Cele pe care nu le prApadisefocul tot nu le serviau la nimic, deoarece morile nu maiexistau. Pe de altA parte, noroiul si vremea rea Impie-dica orice transport si aprovizionare. MuriserA de frigsi de foame, trupele lui Falkenhayn, fusesera nutrite dincadavrele corbilor de pe campul de lupta, ca alimentulcel mai prefios.

Zvonuri rAspandite prin gazetA §i prin ora§ din cein ce mai fantastice. Nu vreau sA le cred. Ba sosesteImpAratul, se inchee armistifiul cu Rusia, ba pacea ge-neralA.

www.dacoromanica.ro

77

Ceeace este trig de netagaduit este ca Germania ntrmai poate rezista. 0 spun soldatii neincetat Printre-celelalte zvonuri mai circuld si aceia ca Bulgarii si Turcii

. protesteazd impotriva pAcii. Intreabd, cu drept cuvant,atunci pentruce s'au luptat cu ea-tea sacrificii.?

14 Apri lie

Zile uniforme dela 4 Aprilie. Noroc ca am priiejul sama ocup cu administrarea mosiilor mamii si ale celortrei frati, care imi iau destul timp si pe care abia acumincepem sd le descurcam. Vremea care imi mai ramaneo petrec cautand sd mai distrez pe mama putin, totabdtutd dela plecarea Sabinei si a Liei.

Una din temele ei era cd: cine Vie ce va face vrajmasul la un moment dat cu ele.

S'a mai potolit de cand prin calugdritele, care sepoarta foarte frumos, mai ales maica starita, avemstiri aproape la trei zile, si primim scrisori dela Sa-bina, lungi si toate amanuntele vietei for dela Pasarea.Sabina si-a &it ca distractie sa dea lectii de limbafranceza, nepoatei staritei si sd facd citiri din Bib lie cupreotul earl de plimbdrile ce le fac zilnic prin pa-durea cea batrand din Imprejmuirile mandstirei. Lia aredestule distractii cu bdiatul.

Ce tarie de suflet a avut Vintild, lasandu-i aici sicat trebue sa -1 doard faptul, and stie ca copilul luieste ostatec pe mana Germanului. Cum il cunosc despartiat in simtimintele sale, trebue sa-si caute inmunca strasnica, alinarea tngrijorarei. Este calea ceamai bunk inteadevAr pentru ca sd uiti suferintele.

Singure comunicatele franceze si engleze, luptela del&

www.dacoromanica.ro

78

Arras Si la Aisne sunt o digresiune in monotonia zileide azi. Mare noroc avem ca le putem ceti din gazetelefranceze, ce mi le trimite Lizeta Grueff, atat de devotataprietena.

Revo lutia, anarhia din Rusia, pacea separata, numaiindrasne§te nici Gazeta Bucure§tilor" sa le pund inaintesa ne otraveasca cu stafia lor.

De cateva zile cuvantul Friedena care be umplea, adisparut cu desavar§ire. Articolele lui Karnabat §i Slavici-sunt pentru mine o busola sigura acum. Cu cat suntmai violente 'impotriva interventioniOlor §i mai ales alui Ione!, cu atat le merge mai rau nemtilor pe front.

Ca §tiri sunt : Reintoarcerea lui Stere dela Berlin §iViena .bredouille", sau mai expresiv cum zice Romanul-Cu buza umflata. Scopul calatoriei sale a fost, dupa cumo spun cei care-I apropie, de a trece in Rusia Wandpropaganda pentru pace §i a fost impedicat. NeisbutindIn planurile sale de mare European germanizat s'a ocu-pat sä scoata o gazeta Lumina" cu Brani§teanu, Pa-traFanu, Galaction.

Va aparea zilele acestea. Pacat pentru el pentrucei pe care ii atrage pe povarni§ul pe care se fndru-meaza, de§i afard de Patra§canu, ceilalfi nu au ce pierdeDar n'ai ce le face. In orbirea lor, vad tot Germania-victorioasa. Zadarnic am incercat sä conving alaltaeripe Patra5canu. Germanofilii roman s'au molipsit delaNe mil.

Nu vad decat clipele de fail Faptul ca Romania este-ocupata In parte, este dovada pentru ei, cea mai nein-doioasa, ca Germania este invincibila.

Noroc ca tam nu a fost pe mainele lor cand era neutra.De nu s'ar de§tepta prea tarziu.Aseara n'am putut sa adorm p'ana la miezul nopfii

Si

www.dacoromanica.ro

79

din pricina unui chef nemtesc, in casa vecina.Se vede ca geamurile for erau deschise ca §i al meu

de oarece se auzia muzica, alternand cu glasuri ome-ne5ti §i cu vioare, ca §i cand ar fi fost la noi in curte.Dupa catava vreme tacerile prelungite erau intretaiatede strigate, entuziaste : Hoch 1 Hoch! Ma dar pe candfratii for duceau luvta uria§e de la Arras, ei benche-tuiau §i le vedeam in inchipuire stran§i in jurul mesei,fefele desgustatoare, lucioase §i ro§covane, aprinzan-du-se din ce in ce sub patima betiei.

14 Aprilie

Doamna Sihlianu ne istorisia eri lupta sufleteasca ce9 ducea o prietena la Campina, dansa franceza dansulgerman. Pe masa avea un cutit faurit de un prizonierneamf, dintr'un obuz francez, de care nu se despartia

Ne mai istorisia ca Thompson, atgatul militar englezprezisese ceeace s'a intamplat : ocupatia Germane, caaceasta nu era decat tributul pe care trebuia sa-1 pla-teasca Romania cu sangele §i cu averea ei spre ailputea intrei pamantul. Mai spunea ca nu este de miratdace pans atunci invinsesera germanii, cad s'au pre-gatit cincizeci de ani, pe cand noi acum incepem pre-gatirile. Anul acesta insa vom arata ce putem §i nuvom cruta pe Kaiser, cum am crufat pe Napoleon, pe carenoi In§ine it admiram. Nu la St. Helene va merge el,ci va muri trite() ci4ca de fer, in care ii vom da dernancare la cafe douazeci §i patru ore, cad aceastarnerita.

15 Aprilie

0 calatorie de la Bucure§ti la Leurdeni, descrisd de

www.dacoromanica.ro

80

Colonelul Slatineanu, este demna de a fi notate. Dupa_publicatii vi trambitari, prin toate organele, ca de aciinainte oricine poate calatori, se infiinteaza expresuri Sitrenuri de persoane, D-1 Slatineanu s'a hotarat semearga la fare, pe trei zile se reguleze situafia movielsale vecine de Furdue§tii ai lui Ionel. A umblat trei zileInainte dupe doul ausveisuri, fAra de care nu puteapleca Si altul de despaduchere (Romanii, de orice calitatear fi, nu pot merge, dacA nu 1-au obtinut, cleat in clasaIII). Ca se is bilet de tren a fost silit sA stea la casa.de la 6-8, ora plecArei.

Ajuns noaptea la 12 In gara Leordeni, s'a dus Intern/han, negAsind grasura, bine inteles, nici nu s'a apropiatde patul dubios, in privinfa curateniei.

In sfarvit a doua zi la movie a gasit casa devastatA.fara u§i Si giurgiuvele. S'a dus la etapa la Gruiu, unclea gasit doi unguri, dar mai mare peste tofi un Evreucivil, agricultor din Moldova.

VA land neputinfa de a obfine cele trebuincioase pen-tru cultivarea campului, s'a lute les se -1 lase in seamalor, deoarece scrie in ordonanta, ca pAtnantul ce nupoate fi cultivat de proprietari, va fi cultivat de germani.

Evreul foarte obraznic sfarve5te prin a spune :Mat ce movia d-tale se invecineazA cu a d-lui

BrAtianu. Trebue ca tot ce mai exists In fara aceastasA se uneasca, spre a-1 nimici, cad dansul a vrutrazboiula.

Nu dansul a vrut razboiul", a raspuns D-1 SlatineanuEvenimentele 1-au vrut. D-1 Bratianu nu putea face altfel.

Ungurul it privia vi da din cap, gasind ca avea dreptate.E curioasa aceastA simpatie a5 spune, daca nu ar fi

exagerafie, infelegerea cu Ungurii, ce pare ce existaacum, impotriva carora cu adevarat vorbind am dus not

www.dacoromanica.ro

81

,r dzboiul. Poate unde ii vedem atat de dusmani nenitilor.Acum cateva zile, Stefan Popescu era Int? o prdvalie.Au intrat un soldat german Si un ungur. Fad a se sin-chisi de cel dintaiu, iata ce spunea cel d'al doilea, ingura mare.

olVe trimit pe not pe front si ei stau ad sd fure indreapta si stanga. Asta le este acum rostul in Romania".

Caracteriza Ungurul admirabil rolul aliatilor In tarn,fatd de Germani. La Siret aproape nu mai sunt de ailor, in schimb prin sate, pe la mo§ii, pe la orase carcae

Ca sd sfar§esc cu caldtoria D-lui SlAtineanu voi maiaddoga, ca la Intoarcere a plecat dimineata la 10 Si asosit in Bucuresti, a doua zi dimineata la aceeasi ord,24 ore pentru 90 km.

La gara, iar fuga dupa bilet ca sa poata urca in birje,deli avea, aussweis de trasura. I s'a declarat ca nu selibereazd decat la Germani si a plecat pe jos. In caleaGrivitei, intalnind una, s'a urcat, dar abia o pornise, ca1-a oprit un ofiter, somandu-I sd se coboare si sl.idea trasura.

A protestat atata arAtandu-si aussweisul, incat nu 1-aputut cobora §i astfel a sosit acasd, desgustat de cAld-torii in asemenea conditii, multumit chiar, ca mosia Td-masese pe seama neamtului, mai ales ca 1 -am asiguratca dad acesta face cheltuiald, poate pand sd se recolteze,II va reveni tot Mi.

Stere spune ca pacea era incheiatd Infra Tar si Ger-mania pe spinarea Romaniei, dad nu isbucnea revolutia :Moldova ar fi trecut Rusiei, Oltenia Austriei, DobrogeaBulgariei. Trdiasca John Bull sau mai bine zis Buchanman.

Imi pare bine, ca Stefan Popescu nu mai este subinraurirea lui Stere. Azi e nenorocit ca la el la tnosie

6

www.dacoromanica.ro

82

s'au furat toate tablourile si se gandeste cu melancolieca nici un penel nu i-a mai ramas.

Cheile de la toate bisericile au fost luate de Germani,probabil spre a-le ridica clopotele. Mitropolitul s'a dusazi la Mackensen sä reclame.

21 Aprilie

Se rechizitioneaza din biserici clopotele si argintul depe ico ane. Se spune ca in urma protestaril mitropolitului,an fost redate azi unele, dar multe nu. Ca fulgerul s'araspandit stirea in tara a acestui sacrilegiu si dand locunei indignari generale ; zvonuri, unul mai fantastic cacelalalt, circula prin popor, ca incercand sa is cosciugullui Sf. Dumitru, au cazut trazniti, a clopotul dela Sf. Spi-ridon a strivit patru Germani etc.

23 AprilieInternatele noastre ne scriu a materialmente o duc

bine. Li-se aduce dela Heresti ce le trebuie.

24 Aprilie

Cea mai criminals fapta s'avar§ita de Germani in taraeste desigur ridicarea lui Procopiu. A fost luat din pat cutoate, a dupa parerea doctorilor, atat celui roman cat sicelui german orice miscare it poate omori. Transportat,lesinat in marina, a ajuns la spitalul militar seara la 8, tre-cut prin trei pavilioane, negasindu-i-se loc si depus insfarsitintrio sala cu detinutii (nu politici ci hoti). Closetul era al-catuit dintr'un butoi in mijlocul odaii. Acolo si-a petrecutnoaptea. Detinutii i-au furat lucrurile de pe el, dar fa-candu-li-se mita la urma, vazand ca-i este asa rau, totei s'au dus spre dimineata de au chemat pe doctor.

www.dacoromanica.ro

83

Acesta i-a facut o injectie de morfina, ceiace nu eradeloc indicat pentru boala lui.

27 Aprilie

Avand necesitate de brate la camp, ordonanlele anuntaa vor fi rechizitionati (cu deasila) din toate clasele so-cietatei cei ce nu vor fi avand ocupatie fixa in oral.

Alta : Oricine nu va primi o functiune data de coman-dantul german, sau se va demite, este condamnat la30.000 lei amends §i trei ani de temnita.

Cine nu-si stropeste trotuarul si jumatate stradd, depatru on pe zi, este condamnat de la 100-200 lei amendsAsta n'ar fi rau, dar cum au nevoe de bani, pun la.amends cartiere Intregi, de se ucia sau nu.

La Cara, taranul este silit a cumpara oua §i a-le predapolitiei germane, caci ne mai avand gaini, ii pun la amends.

29 Aprilie

Mare parastas la Curtea de Arge§ de Sf. Elisabetapentru Regina,- organizat de d-1 Nenitescu §i d-ra FanySeculici.

lata cum se sfarse§te apelul pentru doamnele romanespre a lua parte la acest parastas :

Astazi °data. cu gratitudinea si pietatea realului §izutenticului romanism, unindu-se si remuscarea §i po-cal* ratacitilor unui fatal moment, neamul depunecununi de lacrimi pe mormantul unde au depus cununide flori proaspete si virginale Feldmare§alul Mackensen-§i maresalul Falckenhayn".

Dintre toate au raspuns la acest frumos apel, d-nele :Seculici, Radovici (Stere) Marie Nicole Darvari. Cabarbati : Stere si Oliva profesori,

www.dacoromanica.ro

84

La parcul loanid se lucreaza pe capete la regulareagradinei din jurul casei lui Geblescu, punandu-se drapelul cu pajura germana. S'au cheltuit 200.000 lei.Aceasta in previziunea unei eventuale sosiri a imparatului.

30 Aprilie

Clopotele vor fi ridicate. Cuvintele de mai jos vordescrie, mai bine ca orice, jalea ce lasa in urma ridi-carea lor.

1) ,Azi dimineata plecand la plimbare, am gasit pestarita plangand pe banca sub clopotnita ; preotii erausus la clopotele, dupa care copiau inscriptiile §i notelece emiteau. M'am suit §i eu la ei. Cand ne-am coborats'au dus cu totii in biserica sä copieze inscriptiile depe icoane.

Biata starita se inchina la fiecare, o saruta cu foc,facea cruce §i le mangaia. Te cunosc de cand eramuite a§a de mititica, m'ai vazut crescand §i vor sä toia". Plangea §i be saruta, apoi se inchina :

Doamne trazne§te-i, doboara-i §i, irifuriindu-se, ti.

blestema.

Pe urma trecea la alta §i iar incepea, invocand lafiecare §i pe batrana starita, care o crescuse, §i pe donatori. Era foarte atingatoare, mi s'a parut chiar impunAtoare in vanitatea §i umilinta ei Si care era plina deiubire §i de respect pentru manastire.

Cautand s'o mangai, spunandu-i ca tot Germanii iivor plati in curand allele noui, dar dansa cu muttsimtamant :

1) Scris de Sabina de la Pagrea.

www.dacoromanica.ro

85

Noui, mama, noui, dar n'o sä mai fie acestea vechi,cu care am trait si am imbatranit si noi si parintiinostril, care ne-au sunat si de bine Si de rau. Pe acesteale vor face ghiulele, sä traga tot in noi.

20 Mai

Mu lta vreme nu am luat condeiul in mans $i aceasta-numai din pricina temerii de perchizitii de hartii, ce mise anuntase, cat si de un fel de desgust de toate, inmare parte otravita de minciunile ce le inghitim dingazeta. Desi stiu bine ca sunt minciuni, nu ma pot im-piedica sa-mi fac sange rau. De netagaduit, am pierdutdin increderea ce aveam in quadrupla, nu in rezultatulfinal, dar in temeiul ce-1 putem pune noi Wile mici incele marl, cum se adevereste din ce in ce pacea separata,.ce era sa faca pe spinarea Romaniei, de aliatul nostrutarul cu vrajmasul german. Dad Englezii nu favorizauTevolutia, era facuta. Aceeasi tradare ca la 1877, candi-am scapat la Plevna si in urma ne-au luat Basarabia.De copil, auzind istorisindu-se in jurul meu cum s'au-purtat cu noi, cum jafuisera pe unde trecusera, cum oduceau intr'o belie de la cei de jos la cei de sus, cumne-au tradat la pace, crescuse in mine un simtamantde repulsiune, de temere. Cand intalniam vreunul prinsate, vanzator de icoane, mi se strangea inima, aveamacelas simtamant pe care-1 am in fata unei pisici, cete mangaie ca sa te sgarie pe nevestite. Mai tarziu inloc sä descreasca acest simtimant, a crescut, cad aten-tatele facute asupra Tati, in aproape toate era ames--tecata'si legatiunea ruseasca, mai ales pe vremea luillitrovo, al carui our conrupsese atata lume.

Ei simtiau in tata o piedica pentru cuceririle in Orient,

www.dacoromanica.ro

86

In drumul spre Constantinopol, deaceea Si Ionel nu avoit sA intre In razboi pans nu §i-a luat toate cheza-§iile posibile, date nu numai de Rusia, dar §i de Anglia §iFranja, caci numai pe cea dintai §tia cA nu se poate bizui.

Mi s'a adus mai deunazi o harta, Frieden Karte,acum interzia Europa In trei exemplare ; int? unul Wilecu granitele d'inainte de rasboi, in alta : astfel cum s'ar fi im-partit fAcandu-se pacea separata ; cea de a treia, Europacolorata dupa nationalitati. In cea de a doua, Romania nuexists. 0 parte pans la Siret, apartine Rusiei, cealalt1Austriei. In harta din urma, Romani alcatuesc o patsmare cafenie, cuprinzand Transilvania, Banatul, Buco-vina, Basarabia, etc., In sfar§it consacrand tot ce estelocuit de Romani.

0 singura mica pats In mijloc galbena, reprezinta.Ungurii, Sa§ii ; verde : Bulgarii. Cadrilaterul este aproapetot verde.

Cred cA aceasta marturisire a drepturilor noastre,asupra Transilvaniei, nu a convenit Austriei, de aceia afost oprita vanzarea.

Daca am desgust MO de Rusia, mi-a crescut in vre-murile din urma Increderea In Anglia.

Din zi in zi se afirma mai mutt ca o putere con§tientade drepturile sale. Nimic nu o va da inapoi sa sdrp-beasca imperialismul german, atat pe calea brutala aarmelor (in 2 ani §i-a facut o armata), cat §i pe calediplomatica. Franja sacrificata, care pans acum a tinutsingurA piept navalirei teutone, admirabila prin vitejiasoldajilor §i solidaritatea cetatenilor, nu ar fi putut ducerazboiul, totu§i panA la sfar§it, fail autoritatea morals aAngliei, care a grupat in jurul sau aproape toate tarileAmericei.

De aceia, toata ravna Germaniei este asupra ei §i in-

www.dacoromanica.ro

87

cearca prin toate mijloacele sa-i deslantuiasca desagre-garea, fie prin revolutie in Wanda, fie prin framantariin Colonii, sau propaganda socialists internationala, peteritoriul sau.

Cu toate ca ea cauta sä faca intunericul tot mai multprintre noi, ca sa nu vedem ca se petrece, un inceputde descurajare In sanul aliantei puterilor centrale, suntuneori licariri. Ii bate la poarta revolutia socials, atatei cat §i Austriei. Criza ungureasca, prin caderea lui Tizsanu se poate rezolva, foametea netagaduita chiar de ga-zetele- for §i mai ales ura cu care vorbesc pe fata pu-terile aliate unele de altele, mai ales cele austriace, aratao stare de lucruri care nu mai poate dainui. Daca prinforta armelor nu va fi silita sa faca a5a repede pace,desigur o va face prin aceia a desagregarii aliantei.

Dar nu a5 fi multumita decal daca s'ar calca Si teri-toriul german ca sa simta Si ei durerea 5i umilinta uneiocupatii.

Am avut o mica razbunare mai deunazi : S'a desco-perit printr'un denunt facut la Berlin, tot de un colegde-al lor, o mare bands de hoti, caci sistemul de spionajnu se limiteaza numai la straini; ofiterii, functionariise spioneaza unii pe altii 5i fiecare denunt este luatin consideratie.

Comisiunea de aprovizionare a ora§ului cu capitanulAlbrecht In cap adus din Germania ca o somitate, ju-risconsultul Kaufmann, procuror tot din Germania, Si-mons, Adel5tein Pauker furau cu totii din vagoanele degrau destinate pentru painea populatiei, transforman-du-le In gri§.

Castigau cate 30.000 lei pe zi. Au realizat astfel sezice 14 milioane lei. Banii gasiti au fost depusi la BancaNationala 5i spre a baga numai pe germanii 5i pe evreii

www.dacoromanica.ro

88

de ad in judecata, an expediat imediat pe Albrecht pe front.Sunt mahnita ca autoritatile romane care facuserd

ancheta lui Emil Petrescu. la Primarie, ancheta cerutdde Ministerul de Interne, spun pretutindeni ca nemtiinu sunt hoti, dar ca s'au molipsit dela si nostril I

Ca fapte petrecute in vremurile din urma : la 5 Mai per-chezitie la Mari* la orele 7 dimineata ; au intrat printoate odaile, silind pe cei imbracati sau neimbracati sase adune repede in hall.

Nu cautat amanuntit desfacand paturile, scormoninddulapurile, rufa cu rufa, carte cu carte din biblioteca,podul, camara, sobele, pretutindeni, in zadar.

Moss, pe cand ceilalfi cAutau, fAcea conversatie cufranceza ce sedea la Pillat l'homme du monde" spu-nandu-i, ca este jumatate parisian, ca mama lui esteamericana ovreiu din 2 tart ca are de gand sa sestabileasca dupa razboiu in Romania, ca el nu este demeserie politist, dar comerciant de piei.

D-sara Debest i-a spus :Vous avez un sale métier en ce moment".Il y en a de plus sales" a raspuns.Cerusem sa mergem sa facem parastas pentru Tata

la Florica, dar ni s'a refuzat. L'a facut totusi D-1 Gheor-ghiu si a avut indrazneala sa vie ofiferii in mare firmasa asiste.

S'au golit toate dulapurile, si se tin chefurile lant. Deasemenea si in toata tam Casele, golindu-se din pricinarechemarei trupelor la front, au devenit multe casinouri,Numai in strada noastra sunt trei.

Dupa catava vreme de acest dulce farniente" nu-imai poate duce la front. S'au impuscat 3 ofiteri chiarla offizierheim". Soldafii dezerteaza si nu vorbesc decatde pace.

www.dacoromanica.ro

89

Se simte ca s'au saturat.

26 Mai

La Pasarea s'au sti ans §urupurile : Nu le mai dd voe, in-ternatelor, sd se plimbe prin padure, de cat urmate desoldat cu pu§cd. Cu toate ca sosind la Bucure§ti, ger-manul cu care s'a facut schimbul D-rului Sion, au spus cainternatii in Moldova au fost foarte bine tratafi, ca trdiaumai luxos ca ofiterii francezi, totu§i se fac noui inter-nari. Dealiminterea este pentru cei de la polifie §i unmijloc de a ca§tiga bani. La D-na Bdicoianu yin nein-cetat ofiferi, propunand sa-i scoata barbatul din Savenipentru suma de lei 10.000 sau 20.000, WA ru§ine. Aspus foarte bine Streseman, in parlament, ca au devenito banda organizata de talhari.

Orice afacere trebue mituita, nici bilet de tren nu pofilua fard bac§i§. La Buzau, mai ales este o etapd cu--noscuta prin brutalitatea ei. A luat in urmA 40 cetAteni,din clasa cea mai bunA §i i-a pus la corvoada. In aju--nul Craciunului, au ridicat 2 doamne (una avea 70 aniirecufi) pe inoptate §i le-au dus la 3 km. de ora§ pejos, pe o zdpada de aproape un metru, funded. nu-§i.curatiserd trotuarul. Civililor li s'a impus pretutindeni sasalute pe ofiterii germani.

3 lunie

Se limpeze§te din zi in zi orizontul. Grecia a intratin rdzboiu. Regele Constantin a fost detronat. Blocadas'a ridicat. America inarmeaza pe capete. Conferinfa dinStockolm devine un bluff, iar Spania este framantata demanifeste intervenfioniste. Regele schimba neincetat mi-misterele.

www.dacoromanica.ro

90

Prin gazete totu§i continua raspandirea tirilor demo-ralizatoare. MA preocupd mai ales descrierea tifosuluiexantematic ce bantue in Moldova §i care concords dinnenorocire cu §tirile ce yin pe cale particulars, id §icolo. De pildd un doctor turc, un evreu, un grec, randpe rand sosesc de pe front §i istorisesc ca au muritD-nii doctori Botescu, Djuvara, Jianu 140 Cdt a§1vrea o clips sd vad ce se petrece la s'au poatemai bine, nu... !

4 lunieDoctorul Cantacuzino a obtinut In sfar§it permisul de

a merge la Pasarea. S'a reintors multumit. Le-a gAsitpline de nadejde.

Bietul Procopiu, dupd Cate ne-a spus D-na Berindei,.asta sears merge din ce in ce mai rau. Au isbutit sA-Ireaduca acasa dar au adus numai un cadavru. Eleste martirul ocupatiei straine.

Cand am trimis pe cineva la Stere, §tiind ca -i fuseseprieten, sd intervie pentru el, a rdspuns ca §i Carp : ca.are ce merita.

8 lunieCerturi de suprematie intre Verzea Si arhitectul Be-

rindei. Cel dintdiu preferat de autoritAtile militare, cela-lalt de cele civile §i-a dat demisia, dar a retras-o.

10 lunieIn sfdr§it ne-au sosit §tiri din 14, ca toti sunt bine

§i ne-a scos grija ce ne daduse tifosul exantematic. Ionaesfe la Petersburg. S'a votat exproprierea Si votul ob§tesc..

Regele a §i dat mo§iile domeniilor §i ale sale propriila expropriere. CAteva cuvinte §i cats emotiune resimtim,de Cate on le primim 1

Iasi...

www.dacoromanica.ro

91

21 Iunie

Pentru lucrul campului, se iau masuri peste masuri,ordonante peste ordonante : una contrazice pe alta.De pilda au dat prizonieri D-nei Romniceanu, pe urmai-au retras Si an trimis bucuresteni neocupati, spunea ca.:I-au venit o gloats de oameni sui generis: un tigan, ofemee cu un copil, un pantofar.

Au inceput sä planga, sä se vaite ca in viata for nuau tinut o saps in mama, logofatul ca ii stria sema-naturile. Floarea Soarelui au dat-o la pamant, sapand-o.Ii platea cu 2.50 lei pe zi §i mancarea. razand ca-i aducnumai pagube, a plecat cu ei la Bucuresti si i-a dus incorpore la prefectul de Ilfov, D-I RAceanu. Acesta foartesperiat la perspectiva unui conflict cu Germanii, a declaratnu este de competinta sa si i-a trimis in capatul cela-lalt al orasului, la un biurou, care i-a inapoiat la Pre-fectura Politiei. Directorul, desperat, i-a spus Ca cu-noVea dinainte rezultatul acestor masuri si a sfatuit peZoe sa redea ausweissurilek lucratorilor si sä le deadrumul.

Asa a §i facut. Tot din pricina aceasta, aprovizionareaproape numai exists. De 4 zile, intrarea zarzavaturilora cartofilor, ai'untului s'a interzis. Precupetii, de oareceplatesc dad foarte mari si nu mai au ce vinde, au fAcuto manifestatie ; publicul asemenea la cassa de depuneriunde se afla biuroul de aprovizionare al primariei cuPrager ca delegat. Dansul le-a dat dreptate §i a declaratca dna nu se reintoarce Verzea, care cel putin ii daajutor, se retrage, caci populatia Ti sparge capul. Ase-menea cu lemnele. Inainte de plecarea lui Albrecht sedadusera 15 paduri in exploatare Primariei, se §i ince-puse taerea, cu personal roman. Dupa plecarea lui, au

www.dacoromanica.ro

92

dat padurile unor evrei, pe un pref derizoriu. Ace§tiale Yevindeau bine inteles cu specula mare. Verzea areclamat sal se dea tnapoi padurile, daca nu, i§i dademisia. Carp 1'1 sustine. Dupa multe certuri, i le-au'bat din nou primariei, dar le-au luat top lucratorii,prin faptul a an dat o ordonanta, cum ca afara debuminica, nici un taran nu are voie sa iasa din satdecat pentru munca campului.

lar reclamafie la Prefectul de Ilfov. Acesta raspundeca nu este nimic de facut, fiindca-1 amenintasera, dacanu urmeaza ordonantele ad-literam, cu Inchisoare.

In sfar§it i s'au acordat prizoneri, dar in timpul acestas'au rechizitionat toate securile. Cu ce sa tae padurea ?

19 lunie

A murit Maiorescu. Ne simfindu -se bine acum catevazile Si mergand Marghiloman sa-1 vada, i-a adus cu silaun doctor neamt. Dupa ce a plecat, a cerut sa nu-i maivie doctori germani sä-1 ingrijeasca. A murit subit §i alasat in urma lui regrete, caci tocmai el care avusese-cele mai. stranse legaturi prin studii §i nevasta cuGermania se aratase mai bun roman ca ceilalti ger-manofili.

Au fost adu§i Derussi, cu Inca 3 dela Saveni §i In-chi§i la Cercul Militar. Li se spusese la plecare ca suntliberi, dar in gara i-a luat un soldat in primire.

Revoltele impotriva administratiei militare se intefescprintre tarani. Azi era afl§at cu iscalitura lui Tulf, Caau fost impu§cati 3 oameni, fiindca au raspandit §tirifalse §i au impins pe tarani la rascoala impotriva pu-t erilor centrale.

www.dacoromanica.ro

93

Sarmanii ! Dac'ar fi Impu§cat numai 3 ar fi bine, darla Mehedinti, ofiterii au spus singuri ca s'au impuscatcu sutele.

In comunicat vorbeau numai de judetele Prahova §iVlwa. In Ilfov au skit pe soldatii germani, care lestrangea tot ce aveau prin casa §i le-au taiat firele tele-grafice. Cand am istorisit baiatului din casa ca la el inMehedinti s'au pus taranii sa lupte cu nemtii §i ca maibine s'ar astampara, caci nu pot aduce nici un folos tariiacum, a raspuns :

Lass tot e bine ca mai omoara cati-va din ei".

21 lunieOrdonanta caraghioasa... Cine va cumpara de la mi-

litarii puterilor centrale, alimente, zahar, came etc. vafi pedepsit. (In loc sa primeasca pedeapsa cel ce vinde).Noul Primar se spune 0 va fi D-1 Bragadiru.

24 lunieNu a primit D-1 Bragadiru primaria.Tratamentul ce se face lui Derussi, II va duce pe

calea lui Procopiu, care trage sa moara. Cand a izbutitnevasta lui sa-1 vada, nu l'a mai cunoscut. Era ImbrAcatcu cama§e de cazarma (Ii trimisese 3 pachete cu rufe§i haine, pe care le-a scos sub ofiterul la reclamatia luiFanny) Si Intr'o stare de enervate care a speriat-o. 11silisera sa intre i'ntr'o baie de aburi de§i be spusese, canu o poate suporta. A le§inat.

E tot timpul maltratat. Cand s'a dus Fanny la LupuCostache sA-1 roage sa afle pentru ce atata chinuiala,s'a apucat cu mainile de pal, ca un actor, spre a des-vinovati pe germani §i striga : Ce-a Mut guvernul ro-man ! Ce-a facut guvernul roman !"

www.dacoromanica.ro

94

La inceputul ocupatiei cuvintele acestea a§a de desrepetate de autoritatile romane, aveau rasunet in sufle-tul celor rama§i aid.

Acum Insa sunt razvratiti, cu cat victoria finale sedesemneazd mai bine O. cu pqi mari pentru quadrupld.Toti 1§i dau seama, ca dacd ramaneam neutrii, ne-amfi pdzit averea §i viata, dar am fi renuntat pe veci laintregirea neamului i am fi avut soarta Greciei, la urmaurmelor, mai rea din pricina situatiei noastre nenorocite,intre Austria §i Rusia.

Ofensiva ruse formidabild.

26 lunie.

Armata noastre este in luptd, fapt sigur acum. Ne-auascuns-o cat au putut, dar dintr'un manifest at lui Brus-silow in Pester-Llloyd am vAzut cd indeamnd trupele depe frontul vest la luptd indarjita spre a sustine succeselefratilor dela frontul nord §i sud (noi) caci altfel ar fi otradare.

De acum inainte nu mai pot cell comunicatele, Wandliterature asupra lor. Cand deschid gazeta imi bate inima.

27 lunie.

La Saveni s'au dat cate o foae de hartie fiecarui in-ternat, se spuie dace vrea sä piece la Iasi sau nu, inschimbul internatilor germani de acolo.

Au iscAlit 14. Pe Pillat l'am indemnat se piece.

29 lunie.

A murit Procopiu azi. PAM in ultima clips spunea :Nu face nimic I Numai Cara se iasa bine".

www.dacoromanica.ro

95

2 lulie.Ceremonia inmormantarei lui Procopiu a fost foarte

tragica dupa cum i-a fost §i moartea. Lume putina.Numai cativa prieteni mai indrasneti ca : Stefan Popescu,Crasnaru, Grigore Pherihide, din obipuitii casei afarade rude.

Multi se abtinusera de a veni la inceput de teama,sa nu se compromita. Autoritatile romane au lipsit deasemenea, §i cand in aeest cerc restrans, aproape numaifemei, a luat cuvantul Teodor Asian, ne-a cuprins o emofiemare pe. not toti, care simteam actul eroic ce-1 faceain clipele acelea, cad printre not erau cativa germa-nofili ca Stere §i agenti ai politiei.

7 Iulie.

Mare propaganda facuta de polifia germana pe Tangainternafi sä nu piece la Iasi. Cand ne-am dus la politiesä scoatem un ausweis" cu Mariuta pentru Saveni, dupacum au capatat toate sotiile internafilor ce plecau la Iasi,ofiterul, locfiitorul lui Hielkman, a fost pentru o singuradata politicos, dar a cautat sä ne convinga sa nu piecelonica din cauza tifosului. Nu an voit sä fixeze pe biletdurata §ederii Mariutei ; ceeace ne-a mirat.

9 Iulie.

Care ne-a fost mirarea azi dimineata primind un biletde la Mariuta ca s'a reintors §i, mergand la dansa amaflat ca °data urcata in tren s'a prezentat un soldat.A cerut sä caute sacul, §i daca nu are scrisori. Abiasfar§ise cu regularea ausweissul" la sosirea in Saveni,reapare soldatul din tren, trimis special pentru ea, §ispune crnu poate sta mai mult de 11/9 acolo §i catrebue sa stea de fata la convorbirile ei.

www.dacoromanica.ro

96

Pillat era foarte impresionat. Au silit-o sä pieceimediat dupa 1 1/2 $i neavand tren au trebuit sä pe-treaca noaptea la Tandgrei la un taran. Toate celelalteqeveste ale internalilor sezusera 4 zile.

12 Iulie.

Lison Greceanu este inchisa In conditiuni mizerabile,fiindca s'au gasit arme zidite la Spitalul Brancovenesc,unde este sotul ei director. Erau arme de vanatoare. Eaeste la Cercul Militar, intr'o odaie cu alte femei, inchisepentru hotii si pline de insecte.

Expirandu-se concediul sdu, Emil Petrescu s'a pre-zentat la politie, unde capitanul Hielkman, i-a spusca s'a renunfat la trimiterea In Moldova, neputan-du-se face Intelegerea cu Moldova si peste 2 zilesä se prezinte spre a fi inchis la Imperial. Toateminciuni. Cum putea fi facut un schirnb de internatitocmai acum and sunt lupte pe front.

18 Julie

Zile grozave. Ofensiva germand in Galifia a spartfrontul.

Inainte chiar de atac, o divizie Intreaga rusd sub im-boldul propagandei lui Lenin, seful socialist internatio-nal platit de germani, au pArasit transeele ; de aci rupereafrontului si retragerea neincetata a rusilor. Azi ei sunt pegranita ruseasca. Am trait cumplite emotiuni. Teama re-tragerii intregului front rus, parasind Moldova, pradavrajmasului ne inspAimantase. Perspectiva era pribegiaarmatei si a guvernului prin Rusia haoticg.

De azi insa pare ca s'a oprit inaintarea. Kerenskieste acum dictator si dd impresia unui om extraordinar

www.dacoromanica.ro

97

o figura tolstoiana ; pe de alts parte romani au luatofensiva la Putna si Siret si au respins pe germani intoate punctele, dupa chiar comunicatul german.

Pe cand not ne inspaimantam in tacere de cele cese intampla, cad se joaca in clipele acestea una dincele mai riscate carp ale istoriei Romaniei, germanofiliinostrii dau banchete lui Makensen. Lupu Costache cuai sai serbeaza victoria din Galitia si in curand luareaMoldovei. Mi s'a spus, a Petre Carp cue germanilorocuparea Moldovei. Dansul va fi numit dictator, Regeledetronat, si ales altul din familia imperials, probabil.

22 Julie

Clipele prin care trecem imi reamintesc cu totul ace-lea cand eram sub spada lui Damocles a intrarii ger-manilor in Bucuresti.

Credeam a asemenea emotii, in urma stabilizariifrontului la Milcov sa nu se mai repete. Rusii se retragmereu. Au ajuns la CernAuti. Germanii striga victorie siLupu Costache face turneuri prin tara, impartind mani-feste spre a fi iscalite de populatie, prin care se face unplebicist cerandu-se imputernicirea lui Carp spre a in-cheia pacea. Au fost lungi Intrevederi cu Marghiloman,care ar adera, dar mai asteapta sä vaza cum se intorclucrurile. A consimtit la detronare, dar nu Inca : e prudent.

23 Julie

Dupa ce s'au cultivat toate mo§iile de arendasii saureprezentantii proprietarilor plecati, pe spesele lor, acumli se confisca rrecolta.

Primul procuror Diaconescu a primit o hartie iscalita deTulf, cum a find ostil germanilor, va fi dus in Germania.L'au si pornit. EmilPetrescu a fost expediat la Saveni.

7

www.dacoromanica.ro

98

26 Julie

Tot zile grele. Ofensiva din Nord, totu§i pare a scade,dar cea dela Siret Incepe. Nu-mi vine sä mai citescgazeta de maine.

27 Julie

Comunicat mai bun. Ofensivele amandoua oprite. Ce-eace a preocupat lumea afara de luptele de re Siret,sunt uneltirile lui Carp. A chemat pe Marghiloman laCaline§ti §i i-a spus a a cerut un ultimatum Germanieidupa plebiscitul inceput prin lard, sa se faca pace cuRomania, Moldova fiind privity de germanofili ca §i luata.

Statul german sä ne is pe 20 ani terenurile petrolifere§1 recoltele pe anumite preturi fixate de ei.

Ni se lass Dobrogea fart' Cadrilater. Basarabia pe careo privisera ca posesie germanica ne va fi redata.Familia regala detronata numai pe Principe le Ni-colae l'ar primi poate, dar dus §i crescut in Germania.Regentii : Lupu Costache, Virgil Anion i Nenitescu.Acqtia I§i a§teapta cu nerabdare numirea. Marghilomanmahnit a nu este in capul bucatelor.

Poporul tace, dar judeca. Acum cateva zile Intalnindpe P. Carp, D-1 Aslan a rostit catre nevasta-sa : Nu-1mai salut". Cine sa-1 mai salute, domnule, de acuminainte", a grail in spatele for un barbat din popor.

Iii dau seama ca n'ar mai iscali nimeni manifestulde ar vorbi §i de detronare de oarece cand chiamafunctionarii, preotii §i Invatatorii la prefecturi sä subscrie,nu le vorbesc de cat de pace. Nici pomeneala de detronare,de regenta, de mobilizarea armatei Impotriva celei dinMoldova.

www.dacoromanica.ro

99

Iata hartia ce se da de iscalit :Subsemnafii cetelfent, avand convingerea ca in trnpre-

jurarile prin care trece fara, acfiunea D-lui Petre P.Carp, e singura in stare a reda Romaniei situaliaperduto, ii incrediniCun sarcina de a apara drepturileWei in negocierile ce se vor deschide pentru dobiln-direa pacei dorita de tofi.

Mackensen ar fi declarat a nu prime§te regentaa /Afro °data, cu asemenea pace kidicola in Mun-

-tenegru.Zoe Anion, din pricina germanei, care venise sa se

bage la ea, §i careia ii spusese ca prefers o romanca,a fost condamnata la 4 luni inchisoare.

31 tulleVrajmapl inainteaza treptat prin Valea Ca§inului §I

prin Foc§ani. Puterile de pe frontul de sus le-au adusasupra celui de la Sud. In clipele acestea se cla o luptamare, la Adjudul nou, lupta care tine, dupa comunicatulgerman, de 2 zile §i nu-mi prezice nimic bun.

Ce groaznice clipe dar §i inaltatoare, a §tii caarmata romans tine piept celui mai indarjit vrajmas, pecare lumea intreaga se casne§te sa-1 rapuna, fara säisbuteasca, de 3 ani I

Alexandru Sturdza, al carui rost nu-1 intelegem Incain Ora, §tiindu-I ofiter In armata de pe Siret, a sositcu un numar de ofiteri romani, cei mai multi evrei,spre a face propaganda printre prizonierii de aici invederea alcatuirei unei armate, care sa mearga impo-triva celei din Moldova I

2 AugustAzi imi venea sa nu mai scriu §i totu§i am luat con-I

www.dacoromanica.ro

100

deiul, caci este singurul chip sa dau drumul la supapa'framantarilor, prig care trec Si pe care trebue sale tac.

Fate de mama nu pot vorbi decat de isbanda final&si sa nu-i arat ingrijorarea. Cand ne vad pe amandoulin aceste 2 odai aproape mansarde, In care traim deatatea luni fare sä esim mai de loc, am impresia uneori,ca suntem in puscarie.

Carp nu poi tiff; nu ai inima sä citesti literature;gazetele to °then. Una din singurele distractii este saLma gandesc uneori la trecut si totusi cu cata arnara-dune cand imi ese inainte prezentul : lupta uriase aarmatei noastre ca O. pastreze neatarnat petecul de pa-n-I-It ce reprezinta acum patria $i pe care sunt in cli-pele acestea atintiti ochii intregei suflari romanesti, cadde ea atarna viitorul. La cei dele Iasi, nu vreau si nu.pot sa ma gandesc.

4 AugustLuAnd seama la tovarA§ii §i tovarA§ele noastre de

ocupatie afara de germanofili, observi doua chipuri de aprivi evenimentele de pe front. IJnii printre care suntem§i noi, care nu urmaresc deck armata §i rezultatul razbo-iului, izbutind se face abstractie complete printr'o dor?tare de vointa mare, de familie §i de prieteni. Altii careurmaresc ofensiva, chinuiti de &dui al for lor. Cu toatece emotiunile §i incordarea celor d'intAiu sunt mai pu-ternice, el. sunt mai fericiti, de oarece au ca punct dereazem increderea in victoria final/ Eu insami, dupimultA trudA §i filosofare, am isbutit se ma sugestionez,ce pentru rezultatul rAzboiului este mai bine sa cullMoldova, oricat ne-o costa, decAt Podolia. Intrarea In.Rusin poate atrage dupe sine mai repede pacea pe

www.dacoromanica.ro

101

cAnd ocuparea Moldovei n'ar avea drept rezultat decatimpingerea frontului dincolo de Prut.

Isbutind sg ma sugestionez astfel, mi-am recapatat inparte somnul §i lini§tea trebuincioase spre a putea su-porta emotiile prin care treceam.

Totu§i par'ca apasA din ce in ce mai mult asuprarioastra prelungirea ocupatiei. De la sosirea Iui Michaelisla putere §i cenzurarea extraordinary a presei germane§i austriace, s'a intetit intunerecul si nesiguranta de cese petrece dincolo de Carpati. 0 mangaere este insspiritul national ce se desvoltg neincetat printre ceidimprejur. Increderea in ai nostril cre§te, vitejiile armatei,repetate de ofiterii germani Si gustriaci, le dg insufle-lire §i, dupg cum spune manifestul ce se imprd§tie prinoral zilele acestea, le dg puterea sa a§tepte cu incre-dere §i rabdare,

Pe Carp este focul cel mare. Poporul it considerg drept,evreu, pe Sturdza I'ar sfa§ia, de oarece s'a rgspanditsgomotul cg a tradat §i de aceea a fugit in Germania.

6 AugustPrimul comunicat bun dupg atatea sAptgmani. Englezii

au spart frontul in 2 locuri. Ofensiva de la Siret parea avea o pauzg. Din ce pricing ?

Citim printre randuri succesul §i ne inveselim.Am pus maim pe manifestul Mitropolitului §i at Inaltilor

demnitari ai Bisericii ortodoxe din teritoriul ocupat, carea fost aruncat pe front, spre a demoraliza armata i a in-,demna soldatii sg nu se retragA din Moldova peste Prut,(Ina li se cere,

Textul este urmaiorul :Chemarea Mitropolitiilui Primat

Romani moldOveni ft Vol Romani de prefulindentadunati Mire Carpati Fi Prut, mill glossal fraplot

www.dacoromanica.ro

102

vo$trii din Romania ocupatd. 0$tile puterilor centralesunt in treccitorile Carpafilor, sunt la porfile de sus $ila porfile de jos ale Mod lovel, ele inainteazd $1 farava fl din nou ciuntitd in sang& el.

Noi Mitropolitul Primat al Romaniei, am ingenun-chiat tnaintea altarului $1ne-am rugat Domnului pentrumantuirea poporului nostru $i s'a umplul biserica delumina mdriril Domnului $1 asupra noastrei a venitduhul cel bun, ca sei sfdtuim sfat de pace in cetateanoastrd. Tara urea pace. Prea mult a lost pus sprepustiire, cuprinsul fart.

Peste cele 4 aripi ale pdmantului a venit asupranoastrei sMr$itui nostru. Cele inalte ale feirii au pierit.Puterile noastre s'au surpat. Multi din fii all fost uci$1,a fii s'au risipit prin Earl strdine, unde suspEnd defoame, se sfar$esc. Dar Domnul Dumnezeu s'a induratde Cara aceasta, el a imblanzit inima biruitorului catienoi $i a Mcut dintr'ansul tovarei$ul nostru la muncapentru mantuirea Roman:ei.

Ter' rani targovefi slujba$1 $1 orice ati fl, aveti bundcredinfei ca biruitorul care infra in Moldova, nu estesetos de rdzbunare, nu ucide, nu jefuiege, nu dd foe,nu pustie$te. Aici in Muntenia, averile, casele cinsteanoastrd a tutulor au fost respectate la o laltd noi ammuncit campiile fdrii i ele au dat roade. Dumnezeu apotolit mania rdzboiului $1 a binecuvantat muncanoastra comund. Nu va temeti frafilor $i nu apucatidrama pribegiei. Cu dor fi gand de pace ne tntoarcemcdtre voi fi va trimitem indemn sfelluitor sa stafi $1sei tomanefi cu tofil pela locurilor voastre. Afi apciratCara cu vrednicie, datoria egg feicut-o pe deplin.Multi dintre vol au crizut apcirand mo$ia strdmogascd.Astdzi puterile voastre sunt frank. 0 singurei datorie

'

www.dacoromanica.ro

103

mai avell : Sa nu pcircisiti pcimantul tarii, sci nu lipsifi)?omania de puterile voastre. Scl MI puneti bratul vostruill slujba unei cauze straine. Stati pe loc, tratilor. Rei-maneti intre Carpati ;i Prat. Nu facefi din acest ranrarnanesc hotar desocirtitor tntre inimile noastre. Rel-mqnefi pe pamantul stramo;esc, langel mormintele strci-m4;ilor si ale frafilor vostri de luptd, langd holdelecart de aci inainle vor hrani neamul nostru. Avefi in-crolere in marele ;i milostivul Dumnezeu.

tAvefi incredere in pronia but minunatei care ridicope cel surpat ;i din deiramcituri scoate din nou la taps9arelui viata cea frumoasci de mai nainte. Aveti in-credere in vittorul lulpinei romonesti.

Dr. Konon Al. DoniciArhiepiscop si Mitropolit PrimatTh. M. PloesteanuArh. Valerian Romniceanulosif Archimandrit de scaun Sfanta MitropolieMelitie CostateanuIc. Orden (?) MusceleanuIc. G. I. Geblescu

Mitropolitul om slab Si Imbatranit peste masura, afost unelta celor mai tineri, printre care ArhimandritulScriban Si Galaction.

Opinia publica se miscal reactioneaza, nu vrea sä is-caleasca plebiscitul lui Carp, cu toata teroarea ce seexercita de autoritatI; mai ales taranii, se tern sa nu fieinobilizati impotriva a for lor.

La Ione!, in Str. Lamar Catargiu, a murit un ofiter detifos exantematic. Cat Ii era de rau, sedea cu sticlele desampanie la capataiu si bea.

www.dacoromanica.ro

104

7 August.

Ofensiva germana scade de tot pe frontulAcum sunt lupte pe tot frontul francez si in Italia,

10 August.

Credeam azi ca prin faptul ca s'au potolit lupteleSiret, voiu putea citi. Luasem Banchetul lui Sod ate, ci-tit acum cativa ani la Florica care-mi placuse ata1a.In zadar, cartea 'mi era in mans, dar gandul aiureaFlorica. Ma vedeam sus pe terasa deschisa, pe canapes,cum imi era obiceiul sa stau zilnic ore Intregi cu pr-velistea intinsa in jurul meu. In dreapta : Pitestii cu aco-perisurile sclipitoare, in fata : raul Arges wind intrandprin zavoaele de anini si de plute, in stranga : podulde cale ferata ca o horbota in verdeata Tanga el, plopipiramidali ai parcului din Golesti.

Atunci ce in sufletul meu ce in natura 1Cad sunetele ce se desprindeau, din cand In cand, caflueratul trenului, pufuitul automobilelor pe drumul dea lungul vaii, cantecul grangurilor din padurea de tei,alaturi de casa, sau doinele tarancilor din vie, par'cafaceau parte din insasi natura si nu le mai auzeam.

Dar inapoi cu trecutul, sa ma tntorc la realitate.Nota semnificativa, le merge rau" cum spune Ma-

riuta. Filo-germanii eau inblanzit cauta sa se apropiede noi. Tzigara are o situatie destul de ciudata : Estereprezentantul curfii regale, prin faptul ca lui i s'auMat palaturile in seams de Rege. Cheile sunt ladansul totusi sub ocrotirea sa este pus manifestullui Carp.

nostril'.

pe

si: ,la

si

si

liniste $i liniste

$i

si

www.dacoromanica.ro

105

Alaltheri a sosit la not ordonanta Colonelului Feil carese ocupa cu prizonierii, sio care urmareste mereu planulde a fi Incartieruit in casa.

Ordonanta a interpelat pe Doctorul Cantacuzino astfel :SW D-ta pentru ce vrea Colonelul sä stea aid".

Nu stiu".Fiindch e*ti cumnat cu Bratianu si Bratianu este un

mincinos, ne-a frac:lat.Dela om la om nu trebue sA minfi, dar dela popor

la popor i.. Sunt clipe cand pentru binele [Aril tale Ire-bue s'o faci, De altmintrelea Bismark al vostru a fastun mare om politic, si a facut mult pentru Germania. Inloata viafa a minfit celelalte popoare.

Valand ca-1 is repede strigand la el s'a potolitdeodatA si dupg ce a cercetat din nou toatA casa, a plecatdand doctorului de 2 on mans.

Neamful este la* chiar la lupta se vede aceasta.Cat este sprijinit de tunuri si mitraliere, merge cu avant,cat ajunge la baionetA se domoleste, sau se preda :Kamerad ; Kamerad f Asa ne spuneau soldafii la spital.

20 August

Se raspande*te manifestul profesorului Mangaru siI. Caragiale (fiul) sustinand plebiscitur lui Carp sem-nat de ei.

22 August

Unul dirt ofiferii adusi de pe front, Locotenent-Colonel Kifescu, are regim special. S'a dus Zoe Romni-ceanu sa -1 vada si ne-a istorisit ce bine este tratat.

I s'a pus a cash la dispozitie, i s'a dat Inapoi sabia

www.dacoromanica.ro

106

de catre Mackensen ca rasplata pentru vitejia saspune cA luptase pe frontul dela Focsani intre 2 regimenterusesti. Retragandu-se acestea, singur cu al sAu, aluptat pand au ramas 105 oameni. Din ordinul luiMackensen plin de admiratie i-ar fi redat sabia.

Bietul Stere ! Imi face rau sa-i citesc jurnalul, careapare de 4 zile Lumina". In primul articol, preconi-zeaza intrarea Romaniei In confederatia habsburgica ;in al doilea face un tablou fals in mare parte, dupdspusele celor competenti, a situafiei financiare de laInceputul razboiului ; In al treilea cauta sa convingdpublicul, cA rAzboiul a fost deslAntuit de quadruple, aGermania este statul cel mai democratic, In sfarsit totbagajul Gazetei Bucurestilor" : Este un Karnabat cu firmamai periculoasa. De altmintrelea, gall de articolul defond, regulat al lui Stere si cele literare ale lui Pa-trascanu, toate informatiile, cuvant cu cuvAnt, ca aleGazetei Bucure$tilor". Aceleasi minciuni, intrigi. Niciq deosebire intre acea scoasa de Puterile centrale si aceiascoasa de romani. Am inceput sa ma indoesc de sin-ceritatea lui. Multi spun ca o face pentru bani, caci estefinantat de germani. Cat de mare se crede si cat de miceste In clipele acestea ! A murdarit un trecut frumos si maimult ca on si and proverbul este drept : La paroleest d'argent, la silence est d'or".

Mai bine s'ar fi coborat in popor, sa is lectii de pa-triotism. MA gAndeam mai deunAzi cand Imi istoriseaStefan Sihleanu cuvintele unui Oran din Nehoias, jude-tul BuzAu, Stefan Dumitru, In gait la Pioesti. VazahclcA nu se poate urca in men din pricina piciorului taiatAi-a venit un trecator In ajutor :I Lass, Domnule, a zis el, ca m'am invatat sa umblu

www.dacoromanica.ro

107

si cu unul". A mai istorisit ca schija de tun ii sfArI-mase osul...

Dar a sfarsit nu face nimic. MA gandesc cubucurie ca pierzand piciorul, mi-am facut datoria careCara ".

Doamna Romniceanu, care era de fatA, a istorisit sidansa, ca venisera la spital nevasta unui Wan orb,prizonier de rdzboiu, cu copilul ei. A fost o scena tra-gica prin faptul ca dansul nu-i mai putea vedea. ,Maibine asa" a spus dansa plangand," sA stiu ca celputin nu s'a dat in Mud.

Este curios cat de repede se ridica si se coboardmoralul romanului : 8 luni ale ocupatiei sub depresiuneainfrdngerei, cap n'au !Alit armata. Nimic nu era bun,nici ofiter nici soldat.

De la succesele din urma de pe front chilecu sete printre randuri In gazetele straine, nu se maivorbeste decal de vitejia soldafilor si a ofiterilor romani.Ei au salvat Europa, crede poporul si s'au rdspanditstiri fantastice care merg din gull in gura ca in luptaau luat prizonier pe Mackensen, cd au atras o diviziegermand in locuri mlAstinoase, si au dat drumul obu-zelor, au nimicit 2 regimente bulgare. Au lAsat pe ger-mani sd faca un tunel sub Siret si l'au aruncat in sus.

La Ortodoxie, de Sfanta Maria, D-na Cantacuzinc4careia II place sd fie bine si cu capra Si cu varza,invitase cativa ofiferi din cei vanduti, cum II numestelumea, din ai lui Sturdza.

Dui:A serviciu, s'au asezat cu totii ld masa, dar pusifatA 'nfata cu acestia, cei infirmi din Spital au intrebatce tauta In tail si sd le facd imputdri., A Inceput o cearta care s'a sfdrsit prin bataie.

De catdva vreme orasul este bantuit de manifeste,

www.dacoromanica.ro

108

in contra nemtilor de prieteni si baieti de scoala. Va-sile Banete $i Trocan sunt printre cei mai activi.

lad 2 manifeste lipite noaptea pe 2iduri :.

Romani,

Domnul P. P. Carp, in unire cu Dumanul, vrea seine sileascii a iscdli un plebiscit pentru pace. Pacea inImprejurdrile ae fats e o tradare, e o injosire chiarfats de inamic care suntem siguri ca nu-fi cautd cleatde interesele sale proprii indemntindu-ne la aceastajaptcl mi§eleascd. E osanditea neamului nostru, a ar-matei, a Regelui fi ce e mai presus de toate a OnoareiRomdnegi.

Nu, D-1 P. P. Karp, mans in mand cu inamicul, nupoate face pace, ci Regele Romoniel care nu ne-apareisit in dorintele noastre i cdruia not i-am juratcredintd.

Armata 4i face datoria aparand panel la ultimapiccIturd de &Inge piimantul Romeinesc.

Datoria noastrd este .0 avem reibdare ci incredere.

Frafi romans,

Acum in timpurile de grea tncercare prin care trecetam, and dumanul ce ne steipilne$te se strodue$te..94-,si reverse veninul panel in adancul sufletului nostru,ispitindu-ne cu tot felul de planuri injositoare de pacepe care ne doate s'o marturisim-, unit Romani cumintea ratacitei le primesc, ba chiar le rdspandesci a-cum e timpul ca voi sd va luati drept pildd pe cei,cars atilt de vitexte se jertfesc pentru lard, fi sei lup.,tat! ,i voi cu Ode pentru cauza sfanta a OnoareiRomaneqti.

www.dacoromanica.ro

109

Fill credincio$1, demni $i statornici, nu dati crezd-mdnt zvonurilor inglaloare de pace ale du$manului.7.ea ar fi acum mai Inuit ca on cand o patd ru$inoasliin istoria Wei, o &Mare faid de lege, cdrula i-am,jurat credintd, fatd de lard, pentru care cu toll trebuesa ne jertfim. Sa vii fie un imbold marele Roman,Regele nostru, care in clipa hotatatoare n'a avut de-cdt o lints: Indeplinirea Idealului nostru national.$1 nu uitati cd numai Lui $1 sfetnicilor Tarei le cstedat a alege momentul prielnic Incheerel pikei.

Sus inimile, Fratilor, cu ineredere cd Domnul nulath' sa plant a eauza dreaptd, cu credintd nestramu-tater' in viitorul glorios at leirel, aveti rabdare, Indu-rail kirbateVe once $i nici o suferinfd sa nu va parsprea mare, in lupta pentru idealul stramofesc $i slant.

INTREGIREA NEAMULUI

31 August

Multe zile fdra sa scriu. In urma manifestelor raspan-dite, perchizijie la D-na Maria Berindei. I s'a gasit pemasa jurnalul in care -Si scrisese imp' esiile sale §i trata_pe germani mereu de barbari. Bine injeles i-a fost con-fiscat. PAM azi nu i s'a intamplat nimic, dar fuseseprevenite ca voiu fi cercetata §i eu... astfel ca m'am u§u-rat de tot ce putea aduce neplaceri celor din casa, Invremurile dia urma, nu s'a mai tntamplat nimic deseams decal ca aliatii par a inainta in Macedonia.

Luarea Rigei nu m'a mi§cat, deoarece m'am obipuff-cu retragerile i Inaintarile ru§ilor.

Dar partea comics au fost minciunile ce s'au deslan-juit zilele din urma In gazete : Kerenski asasinat Kot-

www.dacoromanica.ro

110

nilow In capul armatei impotriva guvernului provizoriu,imposibilitatea Romaniei de a mai lupta.., Un sir deminciuni fanteziste care in loc de a ne demoraliza, nedau nadejde.

,,Lumina" din ce in ce mai revoltAtoare. Pro domo"serie de articole impotriva lui Ionel, impotriva celor dela Iasi, laudand pe nemti mai rau ca Gazeta !"

MA doare and o citesc, deli traind toata viata prin-tre oameni politici, ar trebui sa fiu obisnuita cu decep-file, cu lipsa de caracter a celor in care uneori dveaicea mai mare Incredere.

Mafia care ca Clovis : Ont brule ce qu'ils ont adoreet adore ce qu'ils ont brule".

Chiar pe Tata, al carui farmec deseori a schimbat pecel mai mare vrajmas In cel mai credincios colaborator,Cali nu l'au pArasit de cele mai multe on pentru motivede interes personal 1

Trebue sa recunosc, ca PAtrascanu cel putin, deli des-.tul de vinovat ca. scrie In asemenea gazeta, nu dA dedtarticole literare... pans acum... caci cine tie ce va maiesi de sub pang papa la sfarsit.

1 Septembrie

Scarlat Varnav a fost chemat la comandatura si inchiscateva zile, sub pretext a fusese cerut de bulgari (fuseseprefect multi ani la Constanta).

Peste cateva zile a sosit la el un ofiter bulgar, sA-ispuie sa nu creaza o vorba din cele ce i s'au spus denemti, caci dansii nu-i cerusera sechestrarea. Dimpo--HO aveau cea mai buns amintire de prefectura sa. IIInchiseserA, fiindca isi dAduse demisia din consiliul co-munal. Descoperise acolo hotii marl si nu mai voise sA

www.dacoromanica.ro

111

§fie. Marea exploatare este acum sechestrarea mo§iilor.Pretextul este ca procuratorii proprietarilor plecafi ii de-lapideaza §i ca sechestrii vor depune veniturile la cassade depuneri. Iata motivul sub care au luat Liei din mans,mople din Valcea, creza.'nd ca sunt ale lui Vintila, darne§tiind ca sunt ale mamei care le-a reclamat. AvereaD-nei Assan care consta din case, a fost luata din maimsurorei sale, in ajunul plajei chiriilor banii au pierit.La Here§ti, In contul mo5iei, au mobilat casa, au cum-parat trasuri §i cal, au adus cucoane din Bucuregiduc o viaja larga §i placuta pe socoteala proprietarului.D-lui SlAtineanu la Furdue§ti, nu numai ca nu i s'a datvenit, dar l'au mai pus sa dea din punga, spunand cacheltuelile au depa§it veniturile.

8 Septembrie

De teama perchezijiilor nu mai pot scrie regulat. Suntsilita sa-mi fiu caetul ascuns. Monotonia viefei ur-meaza. Nimic nu ma mai atinge din cele ce scriu ga-izetele nici chiar Lumina". MA desgusta numainile §i intrigile. Citindu-le uneori ma opresc §i maintreb : E Stere, mi§elul acela care scrie ?

Intr'o zi, i'ntr'o clips de razvratire, am luat condeiul§1 am scris sub numele unei femei din muljime urma-ioarea scrisoare.

Stimate Domnule Stere,

In cele cateva numere aparute in Gazeta D-tale4sexul nostru este bogat reprezintat. Se vdd 'Inca inD-ta urmele unui lost fi generos socialist. In cloudseipta'mani au defilat 3 tzpuri deosebite unul de altul.

Primul mi-a dat fi mie impresia, judecand dupd

§i

§i

minciu-t

$icrime

www.dacoromanica.ro

112

tica impetuoasa a activiteifti beirbatoti fi dupei impe-tuositatea apcirdrii femeli, ca trebue sei fie nu numaifrumoasa dar foarte tanara $i simpatica.

Asupra celui d'al doilea nu ma opresc. Fiind su-pusa puterilor centrale, lumea intreagei #ie azi ce rotjoaca to farile vreijmap chiar de au copileirit in elesupusele puterilor central?

Prin urmare nu are voce la capitol".Pe cel d'al treilea, l'as judeca cu asprime, mai ales

and tsi exprimd pierderea increderii in trecutul siviitorul Romaniei, daca nu mi s'ar peirea ca vorbestesub Inraurirea vie unui beirbat... germano fil, lard cu-loare proprie. E insipid.

Eu 12$i ft cel d'al patrulea. Ti-o spun dinainte itvei gasi antipatic caci tipul meu este tipul vulgarat mulfimii, faro sex, faro varsta caMuzita de un sin-gur gond: acela de a nu incrimina, de a nu matzjisub ochii indemndtori ai vreijmqului. Sunt tipul mul-limii ce afteaptei creduicioasti increzatoare. El nitpoate apare in independentul d-tale ziar, chiar de te-arinteresa, ceeace nu cred de oarece staptinul la careto -ai supus de bund voe te-ar impiedica sei-I pomenuti.(Cat de mic pari, d nu S. sub scutul cenzurii

Vitt dar spre D-ta, faro speranfa de publicitatesau apanagiul frumusefii tinerefii, din indemnul dea-mi face dator:a de romancer*, de a to fiindceideziluziile sunt foarte amare ca intr'adevar glasulD-tale, dac'ar avea un rasunet nu Far putea aveadecdt in pustiu, cad simlimantul; ce-1 desteaptci arti-colele D-tale in sulletele mullimii, nu ester altui decatdurerea de a vedea pe unul din ai noOrii, din acei toeare puseserd marl adejdi, mana dreapta, unelta ace-luia eu care se luptei arm.ata de peste Milcov. Pentrw

tn$tiinta,

$1

sf

asupi

www.dacoromanica.ro

113

el daca e$ti de$tept cum o spun cei ce to cunosc, nuai a$teptat pacea, ca sei dai la ivealci Lumina" $i aifeicut din foaia care prin mune era menita sa fiefdclia unui neam sora gemena a Gazetei Bucure$-tilor, supranumitel Gazeta minciunilor?

Pentru ce nu ai $llut sei aflepti pacea in tacerea $1resemnarea ob$teascd din jurul D-tale, spre a-ti Incepedacci o credeai folositoare tdrii, in condifiuni normale,pe cale lealci, Ma in fafei cu acuzatii, campania depropaganda pentru robia noastrci teritorialci $i econo-mical in confederafia Habsburgica, pentru disculpareaadministrafillor militare in dauna intereselor $i a drep-turilor de existenfei ale populatieicampania de In-vinuiri impotriva fo$tilor D-tale tovard$1 politici, ateitdin Rusia cdt $i din Moldova?

Dacci al fi lost mai pu(in nereibdcitor, nu to -ai fiardtat D-le S. in ochii tutulor chiar in ai tinerelor$1 frumoaselor cititoare, sub o infati$are odioasei $1glasul D-tale nu ar fi rasunat in pustiu.

0 femeie... din multime

Dad iscaliam, erau in stare sA-mi dea scrisoareacomandaturei 1 Mi-a rdspuns printr'un articol de fond,chemandu-ma damd voalatd". Pe urma am scris luiPatrA§canu Ma anonimat Si i-am spus cd asigurareace mi-o dAduse de a nu face personalitAfi in Lumina"nu s'a mentinut, de .oarece oamenii politici din Moldovasunt acuzati de cele mai marl infamii, MA sd se poataapara.

Acum Visa ant luat hotararea sd nu mai polemizezcu ei. SA-i lasam salt rupd gatul, cum spunea cu dreptcuvAnt D-1 Crdsnaru.

8

www.dacoromanica.ro

114

La Florica au pus in locul lui Gheorghiu pe un admi-nistrator sechestru fara sa ne fi vestit. Vom luptainsa din rAsputeri sa scapam mormantul Tatii. Mareajutor ne-a dat acolo D-na Nina Radovici.

Desi mama este aici, i-au sechestrat tot; jar din cele3 case, nu au mai Minas decal cea de la Florica. Pecea din Predeal, gaurita de un obuz, i-au pus foc cands'a implinit anul dela intrarea In razboiu.

Kaiserul a sosit s'a dus intovarasit de Tigarapretutindeni ; la curtea-de-Arges a luat masa cu el ; i-adat un ac de cravats. Dad a vgzut pe Carp Si peMarghlloman nu se spune. Nu stiu de este adevarat cacerand a face cunostiinta celor ce le dau ajutor in teri-toriul ocupat, l'ar fi intampinat la gars. Ei insusi nu selaudg cu aceasta intrevedere. In oral nu a intrat, se spunede teama unui asasinat.

La front a facut un pompos discurs, tratand pe Re-gele Ferdinand de apostat ultimul pe tronul Romanieidin Hohenzollern-Sigmaringen.

Ar fost aci si unul din fiii Kaizerului cel d'al patrulea.Viitorul rege al Romaniei venise vaza tam I

0 tire trista este cg vor fi porniti internatii de laSaveni in Bulgaria, la Trojan langa Plevna.

Alexandra Sturdza nu mai indrasneste, ca la inceputsa se arate. Se vede ca i s'au. fAcut mutre. Ofiferiiromani ce sunt adusi mereu din Germania sunt primifi

dansul in orasele de provincie repartizati fie lamosii, fie la functii.

Ii pune sa iscaleasca aceastA declaratie :

Ce trebue sa iscelleasci ofiterii adu§it din.Germania de Sturdza.

1. Nu va mai lupta contra patentor tentrale

si

sA-si I

de si

www.dacoromanica.ro

115

2. Nu va complota In contra intereselor germane.3. Nu va face politica nici nu se vor amesteca fa

znasurile politice Late de guvernul teritoriulut ocupafde puterile centrale, nici nu le va combate.

4. Nu va incerca sa facet propaganda, nici nu vuface acte de spionagiu on de interes.

5. Nu va parii si teritoriul ocupat fi null' va schimbadomiciliul declarat Pita de prealabila in$tiinfare.

6. Nu va proferl insulte nici batjocuri la adresaguvernului fi supu$ilor puterilor centrale.

7. Nu va discuta evenimentele ce ar surveni pe untildin fronturile de lupla ale aliafilor centrali.

8. Nu va face nici propaganda ce ar legs intere-sele acestor puleri centrale.

9. Nerespectarea acestora se va pedepsi cu moartea.10. Guvernul $i autoritafile Imperiale germane se,

.obliga a Intrebuinfa in raporl cu necesiteifile $1 apti-

.tudinile for individuate, pe prizonierii tibe,rafi.11. La semnaiea tratattnui de pace, fiecare din ei

pot gasi azil $i ocupafie intr'una din Wile puterilorcentrale dacci ar ft silifi set paraseasca Para for natalc1.

12. Familiile for In acest caz vor fi retribuite cu opensie viagerd.

Pe Wachman vroesc sä-1 impue ca Director la BanCaNationalg, ceeace ar sill pe Doctorul Cantacuzino sä seretraga din consiliu. Radu Stanian din Ploesti, fiindcgreintorcandu se de la tail si-a gasit trasura rechizitiohatasi S'a dus la comandatura, a fost bgtut pang la sAnge deofiterii incartierati in case la dansul (6 la numAr).

A fost greu bolnav in urmg.Pe Emanuel Miclescu, magistrat, asemeneg I'a bgtut

un ofiter cand a volt set viziteze mosia cumnatului souLucasievici, vecin cu mo§ia sa.

www.dacoromanica.ro

116

Lizon Greceanu a scapat de la fnchisoare plAtind25.000 lei. 0 serie de intervievuri interesante in Lu-mina" data de Simionescu Romniceanu, Gr. CoandaVerzea, C. C. Anion, Marghiloman, prin care vroesc sa.dovedeascA ca ei au salvat populatia de distrugerea §iinfometarea, la care o sortise guvernul.

Uita sa spuie ca lone! inainte de a pleca, chemasepe toti fuctionarii superiori, care erau siliti sa ramaie aici,.rugandu-i sA §i pastreze functiunile §i sa vaza de popu-latie. A lasat mai multe milioane spre a fi distribuite lasAraci §i din care un milion lui Marghiloman pentru,Crucea ro§ie".

4 Octombrie.

Mari* care plecase din nou la Saveni cu FannyDerussi pe 5 zile, a fost pornitA val-vartej Inteunsfert de orA inapoi din localitate. Au pus 2 zile ca sa.se reintoard, ne mai avand trenuri.

5 Octombrie.

Mare banchet la Curtea de Argq, la parastasul Re-gelui Carol. Mackensen a ridicat paharul cAtre Lupu.Castache : A la Roumanie !"

Am scris azi a doua scrisoare lui Stere sub pseudo-nimul de Dania voalata". Ii dau 2 sfaturi. PrimuLde a numai da numele mortilor din Moldova, cad este.groaznic sa afli asemenea §tiri prin gazete §i al doilea

SA citeasca mai cu bagare de seams discursurileoamenilor de stat ai Antantei, spre a nu trece cu vedereacondifiunile, pe care le pune sine qua non" Lord Asquith§i printre ele Si aceia a intregirei neamului romanesc.

In Lumina" aparuse un articol de fond, care afirma.

www.dacoromanica.ro

117

cu nerusinare, ca Lord Asquith nu cere decat redareaAlsaciei-Lorrena, ca de not isi bate joc. Discursul eraintreg in Pester Lloyd" si Wiener Tagblatt".

7 Octombrie.In judetul Buzau s'a dat monopolul vinurilor until

evreu. Nu are nimeni voe sali vanda vinul decat prin-4tr'Insul.

Populatia se pregateste de iarna, dar abia &este cecumpara. Intrarea cartofilor a fost interzisa in oras; deasemenea a fasolii, a mazarii, a nucilor, a tuturor pro-produselor agricble. Lemnele rechizitionate cu 60 leise vand cu 350, cartofii 35-40 lei suta de kgr. ceapa :80 bani.

Came nu se mai gaseste nici de contrabands.

8 Octombrie.Sunt Inca sub impresia zilei de eri. La 3 a sosit lad-.

iatul D-nei Baicoianu, cu trasura, sä ma is la gars, unde-trebuia sa soseasca internatii de la Saveni in drum spreTrojan.

I-am gasit pe toll, vreo 80, In sala restaurantului injurul meselor. Unora le prinsesera familia de veste siTenisera, deli politia le interzisese.

Pillat era de necunoscut, hind ras de tot Si snit.Erau insa toll sdraveni ca moral. Batranul Carabatescuin cap, caruia deli i se Ingaduise sa ramaie la Imperial,ceruse sail urmeze tovardsii. I se parea o defectiune.

Printre ei to simteai in alts atmosfera. Vorbeau pelata fara teams de soldafii postati cu pustile pretutindeniprin sala. Aveau incredere in sfarsit si-I asteptau cuTabdare, on care le-ar fi fost chinurile macar ca si acestiostatici erau de aceiasi stofa cu barbatii din oras.

www.dacoromanica.ro

i18

Abia putusem schimba cateva cuvinte ci au navalit 10ofireri cu 17 soldati, dandu-le ordin de plecare. A fostjalnica plecarea : nici nu'i-au lasat sa-si sarute rudele sii-au Impins ca pe o turma de oi, strigand la ei. Apoi pe peronul garei le-au facut apelul nominal ci i-au urcat invagoane.

Am alergat pe podul dinspre Chitila, sa vedem trenuttrecand ci le-am strigat Ura, &Masa Romania"1 Ei neraspundeau, miscandu-$i batistele. Chipul cum au fostadusi pans la Bucurecti merita sä fie notat. Porniti la.6 dimineata, au fost dusi in carute la Fetecti, tocmai,timp de 6 ore. Au pus 24 de ore pans la Gara de Nord, dormind in vagon ctranci ca sardelele. A,ci au fost duci ladespaduchere langa ccoala de poduri si cosele, frecatfcu petrol, fail sä li se dea macar un cervet sa sestearga. Aceiaci operatie li s'a facut si celor ce veneaudin concediu de acasa. Pe dancii, ca sa le prelungeasca.suferintele ii adusera cu 24 ore inainte la Hotel Bratu.

12 Octombrie.

Azi am fost chemata jos sa vorbesc cu un domngerman care spunea a sosecte cu ctiri din Moldova.

S'a prezentat ci mi-a spus ca dansul obtinuse princartierul general-german ca sa fie trimis Klein, ceful po-litiei secrete, sä ceara mamii o scrisoare catre lonelrscrisa de mane ei. (Intr'adevar o facuse Klein ci nu etiampentru a), Era evreu din Iasi, casatorit cu o german&si condusese o mare casa de export de coks in Romania.

A cerut sa vada pe mama, spre a da relatii Jullonel a se afla sAnatoasa. Iata ce ne-a istorisit time,de 1 'hi ora in cateva cuvinte cat a stat la noi.

A parasit lasii la isbucnirea razboiului, spre a nu fi,

www.dacoromanica.ro

119

internat. fiind supus stein. S'a imprietenit cu d-1 Bilciu..rescu, Insarcinat de afaceri la Stockolm. Toate rapoar,.tele catre guveinul roman le facea cu dansuI, ajuta pe totiromanii exilati din Suedia, inlesnea corespondenta roma-nilor, al caror numar cre§tea necontenit §i inlesnea chiarcorespondenta tntre 'nulte persoane din teritorul ocupatcu cei din Moldova, fail nici un interes altul decatdin umanitarism. °data se afla la masa cu D-1 BilciurescuSi a vazut la alts masa de alaturi pe un domn mic §i gras,carunt. A spus tovar4ului sau a este generalul Iliescu.

Nu e cu putinta" a raspuns Bilciurescu. Spre a do-vedi ca avea dreptate, s'a apropiat de domn $i 1-a numit.Domnul a sarit in sus, speriat : Era generalul. Afland cinesunt, s'a avzat la masa for §i pe cand vorbea cu Bil-ciurescu despre ale armatei, D-1 Z. n'a luat seama laconvorbire (pretinde), dar a auzit pe Iliescu spunand caBratianu este om de 54 ani i plange de cate on pro-nunta numele mamei Si al surorilor sale §i D-1 Z. in-duio§indu-se, i-a fagaduit, ea va da Primului-Ministru§tiri de noi". Si pentru tot binele ce 1-am Mut, D-1Bilciurescu cu mine, §titi ce ni s'a fntamplat ? Am fostacuzati de spionajiu §i insarcinatul de afaceri mutatla Copenhaga din cauza denuntarifor lui Derussi.

Ne propunea tot ce voiam. Incredintata ca fusese tinspion, am refuzat, spunand ca-i multumim, dar nu avernnevoe. Vizita era numai ca sa-§i deschida desigur 0poarta pentru viitor. Se vede ca gimte §i el infran-gerea Germaniei.

16 Octombrie.

De 4 zile ofensiva germana pe frontul italian. Auajuns aproape de Udine. Tot ca§tigul de ani de zilepierdut. Nu-mi 1Amures0 aceasta retragere decat prin

www.dacoromanica.ro

120

tradare : spionajul §i coruperea sunt acum uneltele celemai de temut cu care lucreaza Puterile centrale.

17 Octombrie.

Eri a sosit un Oran din Rate§ti vechiu servitor lacurte. Purta barba mare §i par lung ca nici odata. Abia1-am recunoscut, §i cand l'a intrebat unul din servitorsin batae de joc :

Nu to tunzi mo§ Draghici ?".Dansul i-a raspuns razvratit : Cum sa ma tund cand

biata lard genre" Cand It moare un copil, §i eu amdoi pe front, porti o facie neagra la brat dar candti s'a strans Cara de gat, cum sa-mi tund parul ?

Nu-1 tund pana nu o voi vedea iar cum a fost mainainte.

25 Octombrie.

Preotul Justin, prizonier, care ingrijea de raniti la Tar-govi§te, a fugit §i tocmai cand era sä intre printre muntiin Moldova, a fost tradat §i prins. L'au legat §i ame-nintat cu impu§carea. Au fost gasite la el fotografiileregelui §i acuzat de spionaj. Nu sunt spion, dar suntroman Si ma duceam unde puteam sa-mi servesc Regele§i tara".

L'au trimis in Bulgaria.

26 Octombrie.

Se strang ostatici pe capete mai ales femei. PeD-na Berindei §i pe fica sa an volt sä le expedieze laBaia de Arama in pustietate o femee de 70 ani.1 Auisbutit sa li se schimbe cu Sinaia, din fericire.

www.dacoromanica.ro

121

28 Octombrie 1917.

Ordonanfa de rechizitionare a aramei -§i cuprului.Italienii se retrag din nou la P i a v e . . . Revolufia rusa cumaximali§tii stapani pe situafie, este §firea trista ce ne-auadus gazetele azi. Se confirms caderea lui Kerenski. Alost -o figura mare, cred, dar trecatoare de oarece nua §tiut sa fie mans de fier §i sa infraneze anarhia cedomne§te intotdeauna intr'o revolufie, mai ales a unuipopor salbatec ca cel rus.

Banul german i§i urmeaza conrupfia in toate One in :Franfa, Anglia, Rusia. Acum in Belgia a pus pe Fla-manzi sa ceara autonomia.

Ordonanfa ca administrafia militara, ingrijindu-se delipsa de zahar, va vinde pentru 20 lei aur 5 kgr. zahar,numai pe aur. Sper ca nimeni nu se va mai pacali, delacum catva timp au mai spus ca Fabrica Chitila vindezahar pe argint. Li s'a dat argint mull, apoi au declarata nu se mai da zahar §i au restituit argintul inbartie germana. Toate acestea pentru a strange aurul §iargintul. Banii de nichel nu mai exists pe piafa. Popu-lafia este silita sa plateasca cu bilete de 0,25 singuri in-fling in loc de 0.10. In tramvaie asemenea. Tot nikeluleste pornit in Germania.

11 Noembrie

Nici o §tire din Rusia. Clemenceau 0-a vazut visidcu ochii, oricat de antipatic imi era pans mai deunazidin cauza politicei sale distructive, citindu-i azi progra-mul, m'am lini§tit §i bucurat. Ii trebuia Franfei o mansde fier, spre a pune stavila intrigilor germane care §iacolo au inceput sa demoralizeze lumea, de oarece apatruns corupfia pans la oameni de stat cum este Caillaux.

www.dacoromanica.ro

122

Cu mo§iile lui Ionel Si ale lui Dinu, puse sub sechestrulBancii Generale, merge bine. Mi-au lasat mie conducereaadministrative, luand asupra for socotelile §i incasdrile.Discutia este_ insa cat va incasa Banca pe fiecare mo§ie.Vrea 0.50 la hectar; ceeace ar fi prea mult.

12 Noembrie

Ace!a§ joc pretutindeni. In Flandra s'au gasit 3000 dePetre Carp Flamanzi, care au isalit declarafia prin carecer despartirea de Belgia, detronarea Regelui Belgiei §ialipirea de Germania, fiind de rasa germane.

13 Noembrie

5tiri din Bulgaria. Calatoria foarte grea : 12 zile in va-goane de vite. Nu au dat voe, sd se is bagajul cel marecu ei, spunand sd nu aibd grija a ii va urma. Cand ausosit cuferile, multe erau goale. Carabatescu nu maiavea nici o cama§d de schimb. S'a facut colectd printreceilalti. S'au majorat eat preturile traiului la Troian, in-cat D-1 Gheorghiu a cheltuit trite° lund 3000 lei.

Activifatea lui Al. Beldiman, Stere, Sturdza se -mdrestedin zi in xi.: Tin adundri in provincie §i la Ateneu.

4 Decembrie

Sabina este in concediu pe 8 zile pentru dinfi. A so-sit Hielckman §i a vestit'o ca schimbul ostaticilor se face§i ca cei de la Troian sosesc.

8 Decembrie

Lia a sosit sd-§i face cuferile, cad plead diseard inMoldova cu copilul. S'a despArtit de nemtoaica despre

www.dacoromanica.ro

.123

care cunt sigma acum ca a fost spi:-.ana, in urma unefscrisori ce am citit'o catre o prietena, in care tot timputiii bate joc de Lia, ce fusese asa de buns cu ea.

Plecarea ostaticilor ne bucura. Mi se pare ca se sta-hileste acum o legatura cu cei din Moldova. Vote stiinsfarsit adevarul cum stain MO. de Rusia, ce este cupacea generals.

Aflandu-se plecarea Liei a fost un adevarat pelerinajla noi, unde am inscris numele tuturor ca sa dea stirifamiliei for ; ereau oameni din popor necunoscufica si din lumea cea mare. Am scris pe foite de hartiesubtire si le-am cusut prin haine.

30 lanuarie 1918S'au gramadit evenimentele. Ukraina a fAcut pace pro-

vizorie. Trotzki a spus ca neputandu-se infelege la BrestLitovsk, declara razboiul sfarsit demobilizeaza, apoicel din urma, care ne tine mai la inima incepereatratativelor de armistifiu cu Romania.

Ministerul Bratianu s'a retras s'a constituit altul subpre5edintia lui Averescu, alcatuit din persoane fart cu-loare politics, cei mai multi : General Culcer, Generallancovescu, Luca Niculescu, Sarateanu, Argetoianu, Fo-tin Enescu.

Se asteapta Mi5u din Anglia. Nu cred sa exisle si-tuatie mai greu de deslegat decat aceia in care se afla.Ora noastra acum, izolata de aliafi 5i parasita de Rusia.

Daca n'as avea incredere in steaua ei, a5 trece princlipele cele mai groaznice ale acestui razhoiu, dar amincredere 5i agept.

Aseara .a sost o comisie compusa din Mitilineu, Pa-piniu Ressel. A stat cateva ore, dar in cel mai maresecret cu sentinela la use.

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

124

Se spunea ca au vazut pe Marghiloman §i Arion,Nu mai infelegem nimic, nu mai §tim nimic : Carp ar fideclarat furios ca nu admite ca Germanii sa trateze.cu Regele Ferdinand. Este mai catolic ca Papa".

Germanofilii sunt exasperafi de chipul cum s'au com-promis Impin§i de germani fata de Rege §i acumse stabilise tratative cu guvernul roman pe deasupracapului lot. Marghiloman cu toata prude* lui, in urmakladuse un interviev, in care spunea ea nu mai ramane.altceva Regelui decal sa abdice.

3 FebruarieAzi noapte s'au furat de bulgari dela Mitropolie, in

2 automobile, moa§tele Sf. Dumitru. Mitropolitul a pus.sa traga clopotele, a trimis protestare la Mackensen §i.autoritati.

S'au gasit langa Calugareni. Corabiile cu care trebuiasa le treaca in Bulgaria, a§teptau la Giurgiu. Poporulspune ca a fost gasit innamolit, caci se lasase sfantulgreu.

4 Martie

0 luna n'am scris. A fost o perioada de umilire,preliminarile de pace. Noroc ca avem §tirile ce nevin dela Ia§i, aproape zilnic acum, care ne spun ce sepetrece pe frontul occidental §i ca aceasta stare esteirecatoare.

MA intreb cum pot spune la Berlin, ca fac pace WAanexiuni, cand ne iau Dobrogea, toate trecatorile delaternauti, la Porfile de fier, petrolul, dile Berate dinteritoriile ocupate, toate produsele asemenea. Intr'uncuvant, vasalitate desavar§ita. Cu cat Insa condifiile vor

www.dacoromanica.ro

125

fi mai grele, am impresia, cu atat vom fi mai sus-tinuti la pacea generald.

Averescu s'a retras fiinded germanii, spre a pune- pe-Marghiloman in capul bucatelor, spun a ar face apace mai bunk dacd ar fi dansul prim-ministru.

Cum va avea obrazul dupd cele fAcute fats de di-nastie, dupd intervievuri date in urmd sd presteze jurd-mant in fafa Regelui I

6 Martie

Tratativele le duc Kuhlman si Czernin, cdrora le daigermanofilii, banchete si recepfii. Cum ne scriu

cei de la Iasi, nu ne famane decat sd avem rabdare siiar rabdare. Scrisori de la tofi mare bucurie.

18 lunie

Perchezitiile la noi la 7 dimineata. Noroc a In pros-tia lor nu au gdsit nimic, deli au clutat pretutindeni.Aveau teancuri de manifeste si scrisori din tail. E drept,a vremurile din urmd neincetat aspandisem $i fAcusemmanifeste, lipindu-le pe ziduri. De la noi, au mers la EmilPetrescu, care era la jars, dar a avut mai pufin noroc,de oarece deschizandu-i biroul, au gdsit induntru mani-feste de la Iasi, intre care si tratatul de pace cu Ger-mania comentat de Vintild.

L'au adus in grabd innapoi si azi 11 pornesc pestegranita. Unde ? Nu stim 1

Ne-am luat rAmas bun cu multd emofie de la el,cdci venise sl ne vadd urmat de soldatul german. Seardtase si bun roman si credincios prieten. Se lega-sera In timpul ocupafiei legAturi asa stranse de prietenie,tncat ni se pare ca ne pArAseste un membru al familiei-

www.dacoromanica.ro

126

0 mare multumire am avut eri. Dimineata vine D-naPompei si-mi spune : Ofiterii francezi au sosit la AteneePalace sä trateze armistitiul. Vrei sä mergem sa-i vedem ?

Repede, spre a le face o manifestatie, am vestit pe-cei din casa, am trimis scrisori in tot orasul sä damintalnire prietenilor la Atenee Palace' si am pornit-o.Toata Calea Victoriei de-a lungul din str. Romans laPiata Episcopiei, cei vase care plecasem, strigam treca-torilor Vin Francezii !" Cunoscuti sau necunoscuti neurmau, inconstienti de furtuna ce vom desiantui si dincare am scapat ca prin minune.

Sositi pe, Piata Episcopiei, neincetand propaganda,in cateva clipe se stransese o multime care pesteputin cuprinsese Calea Victoriei, dela Piata Episcopieila Bulevardul Elisabeta. Noi eram postate la uva delahotelul Athenee Palace.

Doctorul Danielopol cu un mare buchet de flori, cutricolorul francez in mans, cumparat in graba la flo-rista de alaturi astepta neclintit pe ofiterii francezi. Abiaatunci au inceput sä se trezeasca nemtii, sa se mire deaceasta multime pe strazi.

Un ofifer la usa hotelului Intreband : Ce asteptati ?".Mariuta a raspuns : Pe ofiterii francezi".Nu vine nici un ofiter".Ba vin".Ba nu yin".Si au inceput un schimb de cuvinte, din ce in ce

mai indarjite cu ofiterii, ce se coborisera de sus si netineau piept.

Peste cateva clipe ne-am pomenit cu armata. Tot insconvtienti, ne-am repezit la muzica milliard de peplata, dand ordin sd cante, Marseilleza" Noi o- into-nam in cor Impreund cu publicul. Armata inaintea±a

www.dacoromanica.ro

127

cu mitraliere Koch ce trecea cu ma§ina, vazand case agata pe trepte baeti, trage sabia crezand, ca voescsa -1 atace. Se rup placardele nemte§ti de la CerculMilitar se huiduesc ofiterii $i nerntoaicele. Multidin ei inmarmuriti pe balcoanele caselor, galbeni caceara, nu stiu incotro sa o ia. Se vede ca credeauintr'o revolutie, Insfarsit, soldatli Incepand sa dea cusabia in dreapta §i in stanga, am fost siliti sa nerisipim.

Au fost cati-va raniti, printre care D-1 Vintilescu,care a stat ascuns cateva zile ca sa nu i se Stie deurma §i Derussi, prins si inchis cateva ore.

15 Noembrie

Au fugit nemtii. Am stat in intunerec, de la plecareafor ne §fiind ce se intampla : dacA se dau lupte in ju-rul nostru, daca vor intra francezii sau romanii.

22 Noembrie

S'au reintors rand pe rand ai nostri, cei mici muttcrescuti, cei marl aproape neschimbati, afara de lonel,al carui par este alb §i privirea ingrijoratA 1. Asupraumerilor sai a apasat o prea incercata raspundere siva mai apasa pans ce se va incheia pacea generala.Numai are veselia de alts data el, care cu mine, eramcei mai veseli din casa!

De altmintrelea, §i printre noi, cu toata bucuria de a

*) BSI tatii ii albise partd, intr'o noapte In ajunul Plevnei, degrija raspunderil ce o luase singur impotriva celorlalti oamende stat roman.

www.dacoromanica.ro

128

ne gasi, plute§te Inca spectrul razboiului. Ne-au istorisitprin cate au trecut.

Viaja for zbuciumata, lipsita de toate, dar libera, ad,daca avusesera clipe grozave, poate mai grozave materialmente, avusesera insa altele de mare insuflejire :avusesera contactul cu occidentul, care be daduse puterea sa le sufere pe cele d'intaiu.

3 Decembrie

Cate fapte maxi, una dupl alta : Dupa alipirea Basarabiei,.alipirea Bucovinei §i a Ardealului.

Regele Ferdinand si Regina Maria §i-au primit rasplatapentru lupta uria0 ce au dus'o impreuna cu toata suflai ea,romaneasca.

Gloria domniei for In istorie va stinge gloriile celormai mari voevozi ai neamului.

Cand stai de te reculegi, cateva clipe, cand ai vazuttrecand in revista armatele romane langa cele franceze,engleze, italiene, americane, in urale nesfarite, infrajindu- §i steagurile Si marsurile militare, cand ai vazutbucuria poporului manifestandu-se zile §i nopji, nebunde bucurie, prin jocuri §i cantece najionale pe strazileBucure§tilor §i In toate coljurile tarn de la Nistala Tisa, te Intrebi daca aceasta Romanie noud, urma-rita de atatea generajii In trecut, este realitate sau un,vis minunat?

www.dacoromanica.ro

PRETUL 80 LEI

_

www.dacoromanica.ro