Luis Seprilveda

POVESTEA UNEI

pescaru;ea

sl, a ?rt,otanuluitCARE n iNvelnr-o SA ZBoARE

IlustraEii de Chris Sheban

Thaducere din spaniolide Lavinia Branisre

4(liruR

rparcafll, sl apol

sus de girueta de

ftntului Mihail.mburghezi. Se

inalga peste ma-

ra gi imediar se

o dati in jurul

rici din imensi-

Ll cel mai impor-

indriznegte.

iamea. Te agtept

e indelungati, si

icituri de ploaie

r mare, negru gi

', P,idurea Neagrd,

Cuprins

PARTEA 1NTAT

cAPIToLUL I . MareaNordului

CAPITOLUL 2 . ljn motan mare, negru gi gras

cApIToLUL 3 . Se vede oragul Hamburg

cAPIToLUL 4. Sfbrgitul unui zbor

CAPIToLUL 5 . in ciutare de sfaturi

cAPIToLUL 6 . IJn loc ciudat

cAprToLUL 7 .unmotan care le gtie pe toate .

cAPIToLUL 8. Zorbas incepesise ginidepromisiuni .......CAPIToLUL 9. O noapte tristi

PARTEA A DOUA

CAPTToLUL I . IJn motan clocitor

cAPrroLUL 2. Nu e usor si fii mimicicAprroLUL 3 . Pericolul sti la pindicAprroLUL 4. Pericolul nu le dipace . . . . .

9

t32t17

55

4t+/53

57

63

67

/379

891996 cAPrroLUL 5 . Puiug sau puiugi?

CAPIToLUL 6 . Afortunada, cu adevirat norocoasi 95

cAPIToLUL 7.Lec\iadezbor 101

cAPIToLUL 8 . Motanii hotirisc si incalce tabuul 109

CAPTToLUL 9. Alegerea omului 113

cAPIToLUL 10 . O pisici, un motan gi un poet ll7cAPTToLUL tt . Zborul 125

CAPITOLULUNU

Marea lVordului.

- Banc de heringi la babord! strigi pescirusul de veghe,

iar stolul de la Farul Nisipurilor Rogii primi yesrea cu un ri-pit de usurare.

Zburauf5l5. intrerupere de sase ore si, cu toate cipescirugiipilot ii conduseseri prin curenri de aer cald care-i fhcuseri sIplaneze cu plS.cere deasupra oceanului, simreau nevoia si.-si

recapete forgele, si ce putea fi mai bine pentru ei decAt si. se

indoape cu heringi?

Tleceau in zbor pe deasupra gurii de v5.rsare a fluviuluiElba, in Marea Nordului. De la inilgime vedeau vapoarele

9

4!

I

aliniate unul dupi altul, ca niste animale acvarice ribditoare

;i disciplinate care-si agteapti rAndul penrru a iegi in larg gi

a-gi alege apoi calea spre roare porturile planetei.

Lui Kengah, o pescirusi. cu pene argintii, ii placea in moddeosebit si. se uite la steagurile arborate de catargele vapoare-

lor, cici stia ca fiecare dintre ele insemna ceva, numind acelea5i

lucruri in cuvinte diferite.

- Ce greu e la oameni! Noi, pescirusii, tipi.m la fel pe totcuprinsul lumii, ii spuse odati Kengah unuia dintre colegii

ei de zbor.

- Ag" e. insa remarcabil e ci. uneori chiar reuqesc si se

inteleagi, zise acesta.

Dincolo de linia coastei, peisajul capata nuanre de un verde

intens. Era o pajigte enormipe care se zilreauturme de oi pis-cAnd la adipostul digurilor gi bragele lenege ale morilor de vAnt.

UrmAnd instructiunile pesci.ru;ilor pilot, srolul de la Farul

Nisipurilor Rogii se inscrise pe un curenr de aer rece si se lan-

sa in picaj asupra bancului de heringi. O suti. douizeci de cor-

puri str5.punseri apac nigte sigegi, iar cind iqiri la suprafagi

fiecare pescirus tinea in cioc un hering.

Heringi deliciogi. Deliciogi si grasi. Exact de ce aveau nevoie

ca si-;i recapete forgele inainte si-si continue zborul spre DenHelder, unde urma si li se aliture stolul din Insulele Frizone.

Conform planului de zbor, trebuiau si ajungi la strAm-

toarea Pas-de-Calais si la Canalul MAnecii, unde aveau sa fie

II

preluafi de stolurile din golfurile sena gi sainr-Malo, aliruride care urmau sr continue cllitoria pini si atingi cerul dedeasupra Golfului Biscaya.

Atunci au si fte cam o mie de pescirusi si, ca un nor iuteargintiu, numS.rul lor va creste, crci vor asimila stolurile dinBelle il., Ol6ron, Capurile Machichaco, Ajo gi peffas. CAndtogi pescirusii imputerniciti de legea mirii si a vanturilor vorajunge in Biscaya, se va da startul marii convengii a pesciru-gilor din Marea Baltici., Marea Nordului gi Atlantic.

Va fi o intAlnire frumoasi. La asta se gAndea Kengah pecAnd didea. gata al treilea hering. Ca in fiecare an, ascul-tau povesti interesanre, mai ales cele spuse de pesclruEii dinCapul Pefras, cS.lltori neobosigi care ajungeau uneori pinlin Insulele Canare sau ale Capului Verde.

Femelele isi ofereau festinuri grandioase de sardine si cala-

mari, in timp ce masculii construiau cuiburile pe falezi. igidepuneau ouile,le cloceau ferite de orice amenintare 9i, atuncicAnd puilor le cresteau primele pene, urma cea mai frumoasiparte a cllS.toriei: ii invigau si zboare pe cerul de deasupraGolfului Biscaya.

Kengah igi afundi capul in api dupi un al patrulea heringgi din cauzaasra nu auzi strigitul de avert izare cezgudui cerul.

- Pericol la tribord! Decolare de urgengl!CAnd Kengah scoase capul din apl, se trezi singurl in

imensitatea oceanului.

t2

.int-Malo, alaturi

i atingl cerul de

si, ca un nor iute

nila stolurile dino si Peflas. Cind;i a vAnturilor vor

rvengii a pesci.ru-

Atlantic.

.ndea Kengah pe

iecare an, ascul-

de pescirugii din

leau uneori pAn[

Je sardine 9i cala-

Lrile pe faleza. igi

enintare si, atunci

:ea mai frumoasS.

erul de deasupra

rl patrulea hering'e ce zgudui cerul.

tI!trezi

CAPITOLUL DOI

Un rnotan rnAre, negru ;i gras

- Nu-mi place deloc si te las singur, spuse biiegelul, mAn,

gAind pe spate motanul mare, negru si gras.

Apoi continui. si-gi aranjeze lucrurile in rucsac. Lua o case-

ti a trupei Pur, una dintre preferatele lui, o rinea, se gAndea,

o scotea si nu ;tia daci. s-o puni la loc in rucsac sau s-o lase

pe misugi. E greu si te hot5.r5.gti ce si. iei cu tine in vacantisi ce sI lagi acasi.

Motanul mare, negru gi gras il privea atenr de pe pervazul

ferestrei, acolo unde se simtea cel mai bine.

r3

singurS. in

I

- Am luat ochelarii de inot ? Zorbas, aivizutochelarii mei

de inot ? Nu. Nu gtii ru cum sunt, ci tie nu-ti place apa. Nu ai

idee ce pierzi. inotul e unul dintre cele mai distractive spor-

turi. Vrei nigre biscuigei? il imbie copilul,luAnd curia cu bis-

cuigi pentru pisici.

ii dldu o portie mai mult decAt generoasi, iar motanulmare, negru gi gras incepu s5. mestece fira grabi, ca pentru a

prelungi plS.cerea. Ce biscuigi deliciogi, crocanri;i cu aromide peste!

,,E un baiat tare de rreabi", se gAndi motanul cu gura pli-ni. ,,Cum adici un biiat tare de treabi? E cel mai bun!" se

corecti dupi ce inghigi.

Zorbas, motanul mare, negru si gras, avea motive foarteintemeiate penrru a gAndi astfel despre biiegelul care nu numaica-;i cheltuia banii din alocagie pe biscuitii aceia deliciogi, darii gi plstra mereu curari cutia cu nisip giJ educa, vorbindu-idespre lucruri importante.

Petreceau multe ore impreuna pe balcon, privind forfo-ta neconteniti din portul Hamburg, gi biiegelul ii zicea, de

exemplu:

-Yezivaporul Lla,Zorbas? $tii de unde vine? Vine dinLiberia, care e o tari africani" foarte interesanti, intemeiatlde oameni care mai inainte fuseserS. sclavi. CAnd o s5. mi fac

mare, o si fiu ci.pitan pe un mare velier si o m5" duc in Liberia.

$i tu o si vii cu mine, Zorbas. O si fii un moran de mare

excelent. Sunt sigur.

I(

.ri'd

Ca toti bliegii din port, gi el visa la calatorii in giri inde-

pirtate. Motanul mare, negru si gras il asculta si rorcea, si se

vedea gi el la bordul unui velier cebrizdami.rile.Da. Motanul mare, negru;i gras simtea o mare afecEiune

pentru biiat gi nu uita ci lui ii datora viata.

Zorbas ii era indatorat chiar din ziua in care plecase de

acasi, plrisind co;ul pe care-l impi.rqea cu cei ;apte fragi.

Laptele mamei lui era cildug si dulce, dar el voia sd vadi.

cum sunt cipagAnile de pegte pe care oamenii din piaEl le

dideau pisicilor mari. $i nu se gAndea si mS.nAnce el singur

una - nu, avea de gind s-o tA.rasci. pAnI-n cog, iar acolo simiaune la fratii lui:

- N-o mai stoarcegi de vlagl pe biata noastrS. mam5.! Nuvedegi cAt a ajuns de slabll MAncagi si voi peste, ci asra e hrana

pisicilor din port.

Cu cAteva zile inainte si piriseasci el co;ul, mama lui iimieunase foarte serioasi.:

- E;ti isteg gi vioi, asta e foarte bine, dar trebuie si ai grija

gi si nu iegi din cog. Peste o zi-dou5. o si vin5. oamenii si vordecide ce e de fhcut cu tine gi fragii tii. O si va punl nume

simpatice si o s5. vi dea de mincare. Asta e sigur. Avegi mare

noroc cI v-agi niscut intr-un porr, filndc5 in porturi pisicilesunt iubite si protejate. Singurul lucru pe care-l doresc oamenii

de la noi este si ginem gobolanii la distangi. Da, fiule. E mare

r6

I

ttonl ln tarl lnde-

rlta;i aor..", gi ,.n5.rile.

o mare afectiune

n care plecase de

:u cei gapte fragi.

lar el voia si vadirenii din piagi le

r5.n6.nce el singur

l cog, iar acolo si

oastri mami! Nupe, ci asta e hrana

:osul, mama lui ii

t.'treDure sa al grua

ni oamenii gi vor

si vi puni nume

sigur. Avegi mare. . .tn Porturl plslcrle

e-l doresc oamenii

Da, fiule. E mare

noroc si fii pisici de port, dar tu trebuie sI ai grija, fiindci tuai ceva care ti-ar purea aduce necazuri. Daci. te uiti la fragiit5.i, o s5. vezi ci togi sunt gri sau dungati, ca tigrii. in schimb,tu te-ai niscut negru-negru, mai pugin para asra albi de subbarbi. Unii oameni cred ci pisicile negre poarri ghinion, aga

ci ai grijl, fiule, gi nu ie;i din cos.

DarZorbas, care pe-arunci era ca un bulgiras de cirbune,a pirS.sit co;ul. Voia si vadl gi el cum e o cipagini din aia de

pe;te. Si, in plus, voia s5. vadi un pic lumea.

N-a ajuns prea departe. in timp ce mergea vesel cu coada

geapini gi vioaie spre o tarabi. de peste, a rrecur pe lAnga o

pasire mare ce mogS.ia cu capul intr-o parte. Era o pasare foarte

urAti si cu o gusi enormS. sub cioc. Deodat5., pisoiul negru

simgi cum p5.mAnrul ii aluneci. de sub labe si, fbri si ingeleagi

ce se intAmpli., se trezi cl.se di. peste cap in aer. Amintindu-;iunul dinre primele lucruri invlgate de la mama lui, ciuti. unloc unde siaterrzeze in patru labe, dar sub el il agteptapasirea

cu ciocul larg deschis. Cazu in guga foarte intunecari. si care

mirosea ingrozitor.

- Lasi-mi sa ies! Lasi-mi si ies! mieuni el disperat.

- Stai aga. Pogi sI vorbesti, cArli pasirea flrl si deschidlciocul. Ce fel de animal esti?

- Ori mi lagi sI ies, ori te zgirri, mieuni el ameninqltor.

- BS.nuiesc ci esti broasc5.. Esti broasci? intrebi pasi"rea,

I-7

tot cu ciocul inchis.

!:{,*

- Ml sufoc, paslre proastS.! strigi pisoiul.

- Da, esti broasca. O broasc5. neagr5.. Ce ciudat.

- Sunt motan si sunt furios! Lasi-mi si. ies sau o si.-tipara ri.u! mieuni micul Zorbas ciutAnd sI-gi infigl ghearelein gu;a intunecati.

- Crezi ci eu nu stiu si deosebesc o pisicl de o broasci?Pisicile sunt p5.roase, iuti si miros apapuci. Tir qti broasci.. AmmAncat odati niste broagte si n-au fost rele, dar erau verzi. Auzi,n-oi fi cumva o broasci otrlviroare? cArAi pasS.rea ingrijoratS..

- Ba da! Sunt o broasci otri.vitoare ;i pe deasupra maiaduc gi ghinion!

,,Ce dilemi! Odati am inghiEit un arici veninos si nu mi s-a

intAmplat nimic. Ce dileml! Te inghit sau re scuip?" se gAndi

paslrea, dar nu mai spuse nimic, caci se scuturi, bltu din aripisi, in cele din urmi, deschise ciocul.

Micul Zorbas, inmuiat tor in bale, scoase capul gi sari pe

pamAnt. Atunci v\zu cl,un biiegel ingfS.case pasirea de ceafh

;i o scutura.

- Cred c5. esti chior, pelican imbecil! Vino-ncoace, piso-iag. CAt pe ce s-ajungi in burta pi.si.roiului S.stuia urXt, spuse

biiegelul;i-l lui in brage.

Aga incepuse prietenia lor, care dura deja de cinci ani.

Baiatul il siruta pe cap gi-l smulse din acele amintiri. il vizuaranjAndu-si rucsacul;i indreptAndu-se spre usi, de unde igi

mai lui o dati la revedere.

r8

I