China a adoptat unul dintre celemai absurde acte de totalitarism dinistoria ţării< le-a interzis călugărilorbudişti să se reîncarneze fără voiaguvernului. Potrivit unui comunicat lansatde Administraţia Statală aProblemelor Religioase, legea careva intra în vigoare luna viitoare areun rol important îninstituţionalizarea managementuluireîncarn[rii, informează HuffingtonPost. Cu toate astea, în afara ironiei,stă adevăratul motiv pentru careChina face asta, şi anume să reducădin influenţa pe care o are DalaiLama, liderul politic exilat alTibetului. Faptul că chinezii ̀ mpiedică prinlege budiştii să se reîncarneze, dădreptul ţării să-l aleagă pe următorulDalai Lama, a cărui suflet, printradiţie, s-a renăscut ca un nou om,pentru a continua lupta împotrivasuferinţei. La cei 72 de ani ai săi,Dalai Lama, care a trăit în India din1959, a spus că refuză să se renascăîn Tibet, atâta timp cât acesta estesub influenţa Chinei. Un ̀ nalt oficial chinez a avertizat,nu cu mult timp `n urm[, c[re`ncarnarea lui Dalai Lama necesit[aprobarea guvernului central de laBeijing, iar "cel ales" nu va firecunoscut f[r[ un acord oficial,informeaz[ Xinhuanet.

China `i interzicelui Dalai Lamas[ se re`ncarneze

Studenţii britanici care urmează o specializarebacteorologică în cadrul Universităţii Surrey au fostcurioși să afle câte bacterii se pot afla pe suprafeţeletelefoanelor mobile. Aceștia se așteptau la rezultatesurprinzătoare, care, în cele din urmă s-au și con-firmat. O mare porţiune din ecranul telefoaneloreste acoperită în mod constant de microorganismecare, din fericire, nu sunt periculoase pentru corpuluman, susţin studenţii implicaţi în acest studiu.  

Potrivit acestui studiu circa 20% dintre utiliza-torii de celulare sunt purtători ai acestor microor-ganisme care se găsesc de cele mai multe ori în ca-nalele nazale.  Coloniile de bacterii care se formeazăpe suprafeţele telefoanelor provin din flora invizibilăde microorganisme a corpului uman. 

Câte bacterii se afl[ pe telefoanele mobile?

Autorit[\ile rom]ne trebuie s[ decid[ dac[ suntsau nu de acord cu recomandarea exper\ilor de laBruxelles, care cer ca \ig[rile mentolate ;i cele sub\iris[ fie interzise. Speciali;tii europeni din s[n[tate au un proiectprin care vor ca pachetele de \ig[ri s[ nu se maideosebeasc[ dup[ marc[ sau ambalaj, iar tutunul s[miroase ;i s[ aib[ gust de tutun, nu ;i arome. Toateacestea, pentru a descuraja viciul ̀ n r]ndul tinerilor. Eliminarea \ig[rilor cu arome, a celor cu capsul[;i a \igaretelor de tip "slim" sau "super-slim" ar puteas[ devin[ posibil[ de anul viitor, dac[ proiectulComisiei Europene va fi aprobat. Statele vor avea dreptul s[ interzic[ apari\iam[rcilor pe pachetul de tig[ri, dup[ modelul introdusdeja de Australia. Pentru a fi adoptat[, directiva artrebui votat[ de 14 state din cele 27 ale Uniunii.Spania, Italia, Grecia, Polonia ;i Bulgaria au anun\atdeja c[ nu vor o astfel de m[sur[.

|ig[rile mentolate ;i celesub\iri ar putea fi interzise

Primii vandali au venit în a;ezarea dacic[din Medie;u aurit `ntre 160-180 d. Hr.

Papa Benedict va avea o “pensie” de 2.500 de euro pe lun[, dup[ retragere

Premiul Félix Houphouët-Boigny pentru Pace al UNESCO afost atribuit preşedintelui francezFrançois Hollande "pentru înalta sacontribuţie la pace şi stabilitate înAfrica", a anunţat joi secretariatulexecutiv al premiului. Juriul a apreciat"solidaritatea manifestată de Franţafaţă de popoarele africane" prinintervenţia sa în Mali, precizeazăacesta, într-un comunicat. Dataînmânării nu a fost încă fixată. În termen de 24 de ore, potrivitşefului diplomaţiei franceze, LaurentFabius, preşedintele francez a decissă angajeze la 11 ianuarie armatafranceză în Mali în scopul de a stopaavansarea unor grupuri islamistearmate către Bamako. La o lună şijumătate de la începerea războiului,4.000 de militari francezi sunt încontinuare desfăşuraţi în Mali, undeefectuează operaţiuni de luptăîmpotriva acestor grupuri.

Hollande va primiun premiu pentrupace al UnESCO

“Paparazzi” sau Evanghelialui Matei Vi;niec cu umbrede Apocalips[

Pagina 7 Primul OZn fabricat pe P[m]nt a zburat `n 1934

:tefan gregoroviciu poveste;te cum s-a n[scut Filarmonica Dinu Lipatti

Pagina 4

Cel mai bine cunoscut obiectiv legat de arheologia dacilor liberidin Câmpia Someșului, care depășește cu mult ca importanţă limitelejudeţului și ale României, este centrul de olari daci de la Medieșu Au-rit-Șuculeu.

S-a scris mult pe tema acestui subiect, însă săpăturile din ultimiiani au relansat discuţiile în mediul știinţific internaţional și putem săspunem că punctul de greutate al cercetării istoriei dacilor liberi seaflă acum la Medieșu Aurit.

După retragerea sa, Papa Benedict al XVI-lea va avea o pensie de 2.500 de euro pelună, prevăzută de legile Vaticanului pentru funcţia de "episcop emerit al Romei". Papase va retrage în 28 februarie. La ora locală 17<00, va părăsi cu un elicopter Palatul Apostolicde la Vatican și se va deplasa la reședinţa de vară a suveranilor pontifi, la Castel Gandolfo,la 30 km de Roma. Aici va petrece o perioadă de două luni, înainte de a se muta într-omică mănăstire din incinta Vaticanului, unde își va petrece restul vieţii.

Pagina 6

100 de ani de la na;tereasculptorului Vida gheza

Pagina 3

Paul Erdös ;i Vida Gheza, doi prieteni de nedesp[r\it Pagina 2

IAnul XI Nr. 527 Duminic[ 24 februarie 2013

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

În 28 februarie se împlinesc 100de ani de la na;terea sculptoruluiVida Gheza. În onoarea acestui eve-niment, la Carei vor fi organizatemai multe manifestări, printre care;i lansarea unei bro;uri editate deDirecţia Judeţeană pentru CulturăSatu Mare, Informa\ia Zilei, Primă-ria Carei ;i Direcţia pentru culturăCarei.

Vida Gheza s-a n[scut ̀ n 28 fe-bruarie 1913, `n Baia Mare. A fostal optulea copil al familiei Iosif ;iRozalia Gheza (Geza). ~ncurajat deînvățătorii săi, începe să ciopleascăîncă din școala primară animale,păsări și figuri umane. Avea 10 anicând cioplește din briceag o nuntăși o înmormântare țărănească. Ta-lentul său deosebit l-a determinatpe patronul mamei sale să ajute co-pilul, achitându-i taxele școlare laLiceul „Gheorghe Șincai” din BaiaMare. Aici i-a avut profesori de des-en pe sculptorii Eugen Pascu șiGheorghe Manu.

Actri\a Keira Knightley este prota-gonista reclamei la parfumul ChanelCoco Mademoiselle, `n care apare cuspatele ;i umerii dezgoli\i. Aceste ipos-taze au fost considerate prea sexy dec[tre agen\ia de monitorizare a televi-ziunilor din Marea Britanie, a;a c[ afost interzis[ difuzarea `n timpul pro-gramelor pentru copii - arată

askmen.ro.Decizia autorit[\ilor a fost luată în

scopul de a-i feri pe copii `n fa\a se-xualit[\ii din programele de televiziu-ne, după cum au anun\at publica\iilebritanice. Reclama `n care apare KeiraKnightley fusese difuzat[ ̀ n timpul fil-mului de anima\ie Ice Age 2, urm[rit`n principal de copii.

Keira Knightley, considerat[ prea sexy într-o reclam[ pentru Marea Britanie

Dragobete e protectorul ;i aduc[torul iubirii `n cas[ ;i `n suflet

Oric]nd ar fi ea marcat[, S[rb[toarea de Dragobeteeste a iubirii. Potrivit Wikipedia, foarte mul\i etnologi;i filologi au dezb[tut de-a lungul vremii etimologiaacestui cuv]nt, dragobete. Au fost astfel propuse maimulte variante cu privire la originea cuv]ntului. Etno-logul Nicolae Constantinescu spunea c[ acest cuv]ntprovine din derivarea lui "drag - dragul", cu tem[ slav[.Lingvistul Laz[r S[ineanu a propus analogia cu "dra-gu-bete", sufixul "bete", folosit `n Oltenia.

Pagina 5

În 28 februarie se împlinesc 100de ani de la na;terea sculptoruluiVida Gheza. În onoarea acestui eve-niment, la Carei vor fi organizatemai multe manifesări, printre care;i lansarea unei bro;uri editate deDirecţia Judeţeană pentru CulturăSatu Mare, Informa\ia Zilei, Pri-măria Carei ;i Direcţia pentru cul-tură Carei.

Extragem câteva texte din aceastăbro;ură, scrise de George Vulturescu -directorul Direcției de Cultură ;i Ghe-orghe Vida - fiul sculptorului.

George Vulturescu< Poarta jertfei de la Carei

A onora centenarul nașterii lui GhezaVida la Carei – Satu Mare este mai multca o datorie< legăturile sculptorului cuţinutul nostru s-au ţesut prin întretăierilesale cu oamenii (mai ales cu familia prie-tenului său, graficianul Paul Erdös) și cuîncărcătura simbolică pe care artistul a„citit-o” în geografia și istoria locului.

Fără îndoială că, înainte de toate, au-rul greu (mă refer la faptul că s-a născutîntr-o familie de mineri din Baia Mare)al operei sale trebuie căutat în spaţiul na-tal, maramureșan, din care a extras(printr-un alt „minerit” – acela alcreaţiei) semnificaţii umane ale miturilorși arhetipurilor maramureșene, reâncăr-cându-le cu o nouă sarcină – a ideii șiharului în care generaţiile se pot regăsi.Lăsând, ce e de lăsat, Maramureșului (Sa-tu Mare a făcut parte din fostul judeţ,precum și Baia Mare a făcut parte, prinvreme, din „comitatul” Satu Mare), bu-curia noastră se îndreaptă spre motiveledatorate Sătmarului – mai ales din lu-crarea inspirată din inegalabilul ritm al„tropotitei” și din „roata feciorilor” dan-sului oșenesc (Dans oșenesc).

Însă, cel mai mare dar pe care artistulni l-a lăsat nouă, sătmărenilor, este Mo-numentul Ostașului Român de la Carei(executat în piatră prin ingeniozitateaarhitectului Anton Dâmboianu, dezvelitîn oct. 1964). Nu numai că este singuralucrare transpusă în piatră, dar ea își ex-tinde semnificaţia nu numai asupra lo-curilor sătmărene, ci și asupra întregiiistorii a românilor.

Este firesc să îndreptăm astăzi, la cen-tenar, evocarea noastră spre operele in-

spirate din mitografia sătmăreană (știindcă la aceeași dată, 28 februarie, ziua sade naștere, maramureșenii îl vor sărbă-tori cum se cuvine la ei/ la el acasă) pen-tru a conștientiza „darul” lăsat, pentru aextinde lanţul sentimental până la graniţade Nord-Vest.

Cred că, într-un fel, Monumentul dela Carei trebuie văzut ca o poartă sim-bolică pe unde se poate intra în spiritulglorios al istoriei noastre (trimit la deta-liile incifrate în piatră< „poarta jertfei”,„masca morţii”, „soldatul eliberator” și„flacăra” vieţii) și, de asemenea, se poatecomunica cu spiritul european... Sămulţumim cerului pentru acest dar!

O amintire-apel< în 1935 Gheza Vida și-a efectuat stagiul militar în Satu Mare.În această perioadă a executat câteva lu-crări pentru unitatea militară de aici. Oa-re nu vor apare nicăieri/ de nici unde in-formaţii despre aceste lucrări?

Gheorghe Vida< S-a refugiat într-o lume de legende aparţinând Maramureşului

Am acum aproape vârsta la care el amurit. Avea o uriașă experienţă de viaţă>a trecut, începând de la o vârstă fragedăprin mari încercări, printre altele douărăzboaie < războiul din Spania și cel de alDoilea Război Mondial. Mi-a povestitmereu, că tânăr fiind, a văzut în Mara-mureș oameni care mâncau scoarţă decopaci și și-a propus să facă ceva pentruo schimbare socială radicală. A participatla mișcarea comunistă ilegală, crezândsincer în această cauză și în posibilitateaînfăptuirii unei lumi mai drepte, idealpentru care a luptat și în Spania, în cadrulBrigăzilor Internaţionale, alături de alţimari intelectuali europeni și americani.

A fost mai târziu, profund dezamăgitde evoluţia societăţii românești în di-recţia comunismului și a cultului perso-nalităţii lui Nicolae Ceaușescu. Aceastădecepţie, cu toate onorurile care i s-auconferit de către oficialităţi și pe care nule urmărea în mod deliberat, i-au grăbitsfârșitul timpuriu.

S-a refugiat într-o lume de legendeaparţinând Maramureșului, pe care le-atransfigurat în opere sculpturale, uniceîn felul lor. El nu era nevoit să se docu-menteze etnografic pentru aceste creaţii,deoarece le purta, încă din copilărie, însufletul său. Altă modalitate de evaziune

din realitatea care îl deprima, era colecţiasa de cactuși și plante rare, pe care le ur-mărea cu pasiune de botanist, uneori șinoaptea, în uriașa seră construită de el.

În genere a fost un mare cunoscătoral naturii și al sufletului omenesc. Lucracu o ușurinţă uluitoare și după ce de-

groșarapid o lucrare, aproape că-și pier-dea interesul pentru detalii, trecând cupasiune nestăvilită la o alta. Imi sună șiazi în urechi izbitura ritmică a dălţii saleși modul în care îmi spunea protector,când intram în atelier în timp ce lucra,să stau departe de așchii.

Anul viitor se vor împlini 50 de ani de la dezvelirea Monumentului Osta;ului Rom]n din Carei

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[, Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Cel maiimportantpasaj din car-tea lui IonRaţiu, unportret per-fect schema-tizat al si-tuaţiei politi-ce a acelorani, îl reprezintă o discuţie privatădintre Ion Raţiu şi regele Mihaice a avut loc duminică 11 august1991, chiar la reşedinţa regeluiMihai de la Versoix din statul El-veţia. Iată ce declară Ion Raţiu laacel moment.

Sunt patru posibilităţi de răspunsla întrebarea ce plutea în aer tot timpul.Dacă s-ar ţine un referendum acum.Monarhia pierde. Sigur după mine ţaratrebuie în primul rând să știe că popo-rul român a propășit în toată istoria luisub monarhie. Abia după ce acest lucruva deveni îndeobște cunoscut abiaatunci trebuie să avem un referendum.Cum să ajungem să explicăm ţării aces-te adevăruri? Acum este imposibil. Te-leviziune independentă nu avem. Zia-rele noastre sunt încă firave și nu pă-trund la masele noastre din mediul ru-ral. Prin parlament nu putem răsturnaguvernul, regimul.

Majoritatea F.S.N. e covârșitoaredar iarna vine. Nemulţumirea va fi ge-nerală. S-ar putea ajunge la o grevă ge-nerală. Atunci opoziţia ar putea pro-pune salvarea situaţiei rechemând peRegele Mihai să vină din exil cu spriji-nul puterilor occidentale. Fără o astfelde criză profundă Monarhia n-ar puteafi restabilită decât printr-o nouă revo-luţie. La care regele a răspuns, este uncerc vicios.

Nu avem ieșire decât dacă venimîn ţară. Revenirea oficială avea să seîntâmple opt luni mai târziu. Iar am-ploarea evenimentelor și monumentulistoric în sine avea să facă celebrul canalde știri, CNN, să anunţe că în Româniaau ieșit în stradă aproape 1 milion deoameni, la prima vizită în ţară a Ma-jestăţii Regelui Mihai.

Tema referendumului pentru reve-nirea la monarhie a apărut imediat du-pă revoluţie, dar era prea prematur laacea dată.

Marele om politic Ion Raţiu a plecatîn exil în anul 1940 și s-a întors în Ro-mânia imediat după anul 1989 candi-dat în 20 mai 1990 la funcţia depreședinte al României.

A decedat în anul 1999 și este în-mormântat în municipiul Turda, ju-deţul Cluj la cimitirul greco-catolic încripta familiei Raţiu. S.A.R. Mihai

Secretar AG. Şef Principal (R)Mureşan Traian

Planul secretal lui ion Ra\iu

28.02.1913 - Se na;te la Baia Mare aloptulea copil al familiei Iosif ;i RozaliaGheza (Geza). 1920-1928 - Urmeaz[ ;coala primar[;i patru clase gimnaziale la Liceul“Gheorghe :incai” din Baia Mare.1928-1931 - Lucreaz[ ca gr[dinar, paz-nic, salahor, muncitor de p[dure. Frec-venteaz[ atelierul de pictur[ careapar\inea lui Martin Katz, Sarolta Ka-hán, Lidia Agricola ;i era îndrumat demaestrul Alexandru Ziffer.1934 - În noiembrie, gazeta Bányai La-pok, public[ sub titlul "Un nou talent",prima cronic[ despre Vida Gheza.1935 - Efectueaz[ stagiul militar la SatuMare. Sculpteaz[< |[ran încercândcoasa, R[scoala (II). 1937 - Se constituie o nou[ societate aarti;tilor b[im[reni în a c[rei condu-cere este cooptat ;i Vida Gheza. Primaexpozi\ie de grup, în 22 august, în salafestiv[ a hotelului “:tefan” din BaiaMare. În octombrie, împreun[ cu ungrup de voluntari, p[r[se;te \ara pen-tru a lua parte la r[zboiul civil din Spa-nia. Lupt[ timp de doi ani în Brig[zileInterna\ionale, pe fronturile de la Ma-drid, Guadalajara, Andaluzia, Aragon,Catalonia. 1942 - Intr[ prin concurs la Academiade belle-arte din Budapesta ;i studiaz[cu profesorul Bári Jenö.1945 - Vida Gheza se înroleaz[ ca vo-luntar în armata român[, pe frontulantihitlerist ;i lupt[ pân[ la sfâr;itulr[zboiului, în Cehoslovacia.1947 - Expune la Salonul de pictur[ ;isculptur[ al Transilvaniei.1949 - Ministerul Artelor ;iInforma\iilor îl premiaz[ pe Vida Ghe-za împreun[ cu Al. Ciucurencu, Mar-cela Cordescu, Gheorghe :aru, :tefanSzönyi. Particip[ la numeroaseexpozi\ii în \ar[ (Baia Mare, Cluj, Bu-cure;ti) colective ;i personale, ;i în

str[in[tate (Moscova, Vene\ia, Buda-pesta, Leningrad, Cairo, Alexandria,Damasc, Sofia, Paris, Belgrad, Bolog-na, Londra, Torino, Brno, Roma, Haga,Copenhaga). Realizeaz[ Obeliscul Eli-ber[rii, cu un relief în bronz, amplasatîn centrul vechi al ora;ului Baia Mare.1953 - I se decerneaz[ Premiul de statpentru altorelieful “Pintea Grigore ju-dec]nd un boier”.1956 - Realizeaz[ Monumentul mine-rului, ridicat la Baia Mare, în centrulnou al ora;ului. 1957 - I se acord[ titlul de Maestruemerit al artei.1959 - Expune la Praga, Budapesta,Var;ovia, Minsk. 1960 - Particip[ la expozi\ii la Lenin-grad, Cairo, Alexandria, Helsinki, Bra-tislava, Berlin, Praga.1963 - La împlinirea vârstei de 50 deani, Vida Gheza este decorat cu Ordi-nul Muncii cl. I. Particip[ la expozi\iade la Var;ovia ;i Praga.1964 - Este distins cu titlul de Artist alpoporului. În octombrie se inaugu-reaz[ Monumentul Osta;ului Românla Carei, realizat în colaborare cu arhi-tectul Anton Dîmboianu.1966 - Ciople;te Monumentul \[rani-lor Martiri de la Moisei1967 - Execut[ macheta Monumentullui Gelu.1968 - Este decorat cu Ordinul MeritulCultural cl. I. ;i ales vicepre;edinte alUniunii Arti;tilor Plastici din R.S.R.1971 - I se confer[ titlul de Erou alMuncii Socialiste. 1974 - Este ales membru corespondental Academiei R.S.R. 1976 - Sorin Ilie;iu realizeaz[ primuls[u film despre Vida ;i opera sa, cu tit-lul “R[d[cinile lui Gheza Vida”.1980, 11 mai - Se stinge din via\[ `nBaia Mare.

Repere biografice

100 de ani de la na;terea sculptorului Vida gheza

ISTORIE

2 Informa\ia de Duminic[/24 februarie 2013

MUZIC~

:tefan gregoroviciu poveste;te cums-a n[scut Filarmonica Dinu Lipatti

24 februarie 2013/Informa\ia de Duminic[ 3

Dup[ inunda\iile catastrofalela Satu Mare, din prim[vara anului1970, `ntr-o diminea\[ cu pu\intimp dup[ orele 6.00, am intrat laComitetul Jude\ean de Partid. Do-ream s[ ob\in repara\ia capital[ afostei s[li de bal, cu o capacitatede 400 de locuri, a ComplexuluiDacia.

Uria;a sal[ de bal, `nc[perea cea maiimpresionant[ a edificiului, m[ preocu-pase de mai mult timp. A fost folosit[,dup[ r[zboi, ca ;i sal[ de sport, depozitpentru unit[\i comerciale din Satu Mare,;.a., nicidecum pentru ceea ce urma s[fie.

Complexul este printre primele zececl[diri din Europa `n stil seccesion, a fostafectat de bombardamentele ruse;ti din1944 ;i reconstruit dup[ r[zboi cu mult[grij[.

M-am dus la primul om al jude\ului,Iosif Uglar. Am intrat `n birou. St[tea `npicioare, ̀ n fa\a unei mese lungi, plin[ dedosare. Semna documente. Am `nceputs[ spun ce doresc. P[rea c[ nu m[urm[re;te, dar dup[ c]teva minute ;i-ascos ochelarii, m-a privit cu c[ldur[ ;i m-a `ntrebat< "Cum spui tu s[ facem?". Amreluat pe scurt solicitarea mea, iar el eracu degetele pe un buton de sonerie."M]ine diminea\[, la ora 7.00 secretariatuls[ fie ̀ n sala Filarmonicii" ordona ;efuluis[u de cabinet. M-a cuprins o mare bu-curie, am c];tigat!... "Noroc" mi-a spusscurt, mi-a ̀ ntins m]na, "ne vedem m]inediminea\[."

Nici nu am ajuns bine `n biroul meu;i am fost sunat de secretarul cu problemede propagand[ al jude\ului, OctavianLu\a;. "Ce c[utai la primul secretar?" m[`ntreba insistent. I-am r[spuns "problemepersonale", a tr]ntit telefonul.

A doua zi la ora 7.00 toat[ conducereajude\ului nostru era `n sala filarmonicii.M[ tot `ntrebau pentru ce au fost convo-ca\i, la care r[spunsul meu era invariabil- nu ;tiu.

A intrat `n sal[ Iosif Uglar. "Ia spunetu, Gregoroviciu, ce vrei s[ faci tu aicea?"Au `nceput discu\iile despre sal[,decora\iile interioare ;i exterioare, orna-

mentele s[lii, delimitarea balcoanelor, re-facerea tavanului, cu motiv al trandafiru-lui, cobor]rea ;i cur[\area candelabruluimasiv din sal[, recondi\ionarea aparatuluide aer cald, iluminatul podiumului deconcerte, pupitre ;i scaune pentru instru-menti;ti, lucr[ri de art[ pentru holul fi-larmonicii, pasajul Dacia ;i multe altele.

La un moment dat, fostul prim-vice-pre;edinte al jude\ului a intervenit ̀ n dis-cu\ii. "Suntem dup[ inunda\ii, nu avembani". "Ce nu ai tu, Ienciu?" \ipa Uglar."M]ine s[ se apuce de lucru, face\i aco-peri;ul complexului, fa\ada cl[dirii, tot ceeste necesar. Nagy, tu r[spunzi pentru toa-te lucr[rile" ordona Uglar. (Nagy Ferdi-nand era secretar cu probleme economiceal jude\ului).

~n zilele urm[toare a ̀ nceput repara\iacapital[ a Complexului Dacia.

De la Muzeul Jude\ean Satu Mare,eram `n posesia documenta\iei vechi acl[dirii. Arhitec\i, arti;ti plastici, cei maibuni speciali;ti ̀ n construc\ii etc. au lucratla acest obiectiv.

Cel mai bun specialistal \[rii a realizat m[sur[torileacustice pentru Filarmonicadin Satu Mare

Am reu;it s[-l conving pe inginerulNec;ulea, de la Radiodifuziunea Rom]n[,s[ se deplaseze de mai multe ori la SatuMare pentru solu\ionarea acusticii s[liide concerte.

Cel mai bun specialist al \[rii a realizatm[sur[torile acustice, iar preluarea datelora fost realizat[ la Bucure;ti. Pe baza stu-diului ̀ n sala de concerte au fost amplasatepanouri pentru izolarea fonic[ a s[lii, pa-nouri executate la I.P.L. Satu Mare, `ntr-un timp record ;i de foarte bun[ calitate.Modelul scaunelor pentru sal[ l-am adusdin sala Ateneului Rom]n.

S-a muncit enorm pentru repara\iacapital[ a s[lii de concerte.

Una din cele mai frumoase

s[li de concerte din Rom]nia

Exprim un sincer sentiment de grati-tudine tuturor celor care au sprijinit ideile;i munca mea, cu mult[ competen\[ ;iexemplar[ d[ruire pentru ca Satu Mares[ aib[ una dintre cele mai frumoase s[lide concerte din Rom]nia.

Inaugurarea sediului permanent almanifest[rilor Filarmonicii s-a f[cut la 24noiembrie 1971, printr-un concert dirijatde maestrul Mircea Cristescu, solist fiindviolonistul Mihai Constantinescu.

De ast[ dat[, Filarmonica se puteam]ndri cu o superb[ sal[ ̀ nc[p[toare, cuo acustic[ foarte bun[, corespunz[toareat]t exigen\elor orchestrei simfonice, c]t;i preten\iilor s[tm[renilor.

Am luat ini\iativa de a organiza "Zilelemuzicale s[tm[rene" prima edi\ie `n pe-rioada 25 septembrie - 1 octombrie 1972,cu prilejul anivers[rii unui mileniu deexisten\[, atestat prin documente, a mu-nicipiului Satu Mare. Am inaugurats[rb[toarea muzicii la Satu Mare, doream

s[ realizez din Satu Mare "un ora; al mu-zicii".

Considerat[ printre primele institu\iimuzicale ale \[rii, am continuat profesio-nalizarea ;i l[rgirea permanent[ a simfo-nicului s[tm[rean, asigurarea unor cadrecu studii superioare de specialitate, pentrutoate compartimentele orchestrale, adu-cerea unor colaboratori, dirijori ;i soli;ti,forma\iuni muzicale de nivel na\ional ;iinterna\ional ;.a.

Prezen\e remarcabilepe podiumul s[tm[rean

Din prezen\ele remarcabile pe podiu-mul de concerte s[tm[rean, doresc s[amintesc doar c]teva nume ;i forma\iunimuzicale< Mihai Brediceanu, ValentinGheorghiu, Ion Voicu, Iosif Conta, Nico-lae Herlea, Erich Bergel, Dan Grigore, Eu-genia Moldovanu, Mircea Basarab, Ale-xandru Agache, Mihaela Martin, IleaC[t[lin, :tefan Ruha, Mircea Cristescu,Cristian Mandeal, Cristoph Esenbach,Igor Oistrah, Francois Joell Thiollier, JeanJaques Kantorow, Kocsis Zoltan, ReginaSmedzianska, Stoika Milanova, HalinaCzerny Stefanska, Liana Isakadze, VictorTretiakov, Pereny Miklos, Orchestra decamer[ din Moscova, Orchestra simfonic[a Radiodifuziunii din Praga, Cvartetul decoarde Brodsky din Londra, Ansamblulde instrumente tradi\ionale japoneze "Ni-hon Ongaku Shudan", Opera de camer[italian[, Cvartetul din Dresda, Cvartetulna\ional din Lituania, Orchestra Simfonic[na\ional[ din Coreea, Filarmonica "Mol-dova" din Ia;i, Corul filarmonicii "GeorgeEnescu", Corul de copii al Radioteleviziu-nii Rom]ne, ansamblurile Operei Na\io-nale Rom]ne ;i Operei Maghiare din ClujNapoca ;i multe altele.

~n cele dou[ decenii c]t am pus talen-tul ;i ̀ ntreaga mea capacitate de munc[ ̀ nslujba muzicii, a vie\ii muzicale s[tm[rene;i na\ionale, am tr[it multe momente de-osebite la Satu Mare, ̀ n \ar[ ;i peste hota-re.

S-a scris ;i s-a vorbit suficient de multdespre ele. Las pe al\ii s[ judece, `n cem[sur[ am reu;it `n demersurile mele.

:tefan Gregoroviciu, diplomat `n art[

Podiumul de concerte s[tm[rean a avut parte de numeroase prezen\e remarcabile

Men\iuni certe despre o activi-tate artistic[ ;i muzical[ `n SatuMare exist[ de la sf]r;itul secoluluial XVIII-lea. La ̀ nceputul secoluluiurm[tor, un rol important ̀ n via\acultural[ a ora;ului l-a avut activi-tatea diverselor societ[\i< Societa-tea cet[\enilor s[tm[reni, Societa-tea de lectur[ a studen\ilor rom]nidin Satu Mare sau Casinameseria;ilor.

Ele erau reuniuni "de teatru ;i c]nt[ri"dup[ modelul celor de la Sibiu, Bra;ov,Lugoj, Caransebe; ;i alte ora;e ale Tran-silvaniei. Aceste societ[\i culturale orga-nizau reprezenta\ii teatrale, cu un reper-toriu variat, recitaluri de poezie, serate li-terare ;i concerte, multe din ele urmate dedans, dup[ obiceiul epocii.

Se poate reconstitui activitatea de treidecenii a Societ[\ii corale din Satu Mare,creat[ ̀ n anul 1875 ;i condus[ din 1886 decompozitorul ;i dirijorul Meder Mihaly,care a condus ;i corul din Carei.Compozi\iile sale, cele aproximativ 25 delucr[ri corale pentru voci b[rb[te;ti, au

fost prezentate cu mult succes de c[tre for-ma\iunile corale s[tm[rene. ~n anul 1903,Societatea coral[ s[tm[rean[ ;i-a schimbatdenumirea ̀ n aceea de Societate coral[ dec]nt[ri ;i muzic[, func\ion]nd `n cadrulei ;i o orchestr[.

Spre a fi `n stare s[ preg[teasc[ arti;tivocali ;i instrumenti;ti capabili s[ inter-preteze un repertoriu variat ;i exigent, pel]ng[ societate a fost `ntemeiat[ o ;coal[de muzic[. Chiar de la `nceput, ea a avutun corp didactic de muzicieni binepreg[ti\i, o program[ analitic[ detaliat[ ;imanuale moderne pentru materiale teo-retice ;i practice, propun]ndu-;i, cumafl[m din statutul de func\ionare al ;colii,"`nv[\area ;i propagarea c]nt[rilor rituale;i laice, urm[rind prin studierea ;i inter-pretarea lor s[ dezvolte aptitudinile pentruarta muzical[".

:coala de muzic[ din Satu Mare ;i-a`nceput activitatea la 3 septembrie 1903,av]nd 159 de elevi la sec\ii de pian, vioar[,violoncel, contrabas, instrumente de suflat,\ambal, teorie ;i solfegii, dicteu muzical,armonie ;i canto.

~n anul ;colar urm[tor, 1904 - 1905,num[rul elevilor aproape s-a dublat.~mp[r\irea lor pe sec\ii era urm[toara< 135

pian, 56 vioar[, 30 \ambal, violoncel 3,canto 6, deci un total de 230 elevi.

Institu\ia, sus\inut[din numeroase sponsoriz[ri

Elevii din clasele preg[titoare ;i pri-mele patru clase puteau alege specialitateape care doreau s[ o urmeze, ̀ n grupuri de5 elevi, cu 3 ore pe s[pt[m]n[. Elevii dinclasa a V-a ;i din cele superioare au fostrepartiza\i `n grupuri de c]te 3 elevi, cu 2ore de specialitate pe s[pt[m]n[. Orele deteoria muzicii, armonia, dicteu muzical,cor, au fost organizate `n comun, cu to\ielevii ;colii, pe diferi\i ani de studiu.

Taxa ;colar[ pentru clasele preg[titoa-re ;i primele patru clase a fost de 60 co-roane, iar pentru clasele superioare de 80coroane. Elevii din medii familial s[race,dar talenta\i, cu comportament exemplarbeneficiau de reducerea taxei ;colare.

Merit[ men\ionate programele pre-zentate de elevii ;colii ̀ n fa\a s[tm[renilor.Astfel, recitalul din 17 decembrie 1904 cu-prindea pagini muzicale de Chopin - Po-lonaise `n Do minor, Fr. Schubert - Im-promptu ̀ n Sol major, Mendelssohn - Ron-

do capriccioso, op. 14, Mozart - Concertpentru vioar[ `n La major, Mendelssohn- Capriccio brillante `n Si minor, Daricla- Simfonia ̀ n Sol major pentru dou[ viori,Donizetti - Allaga, interpretat la \ambal,Beethoven - Sonata nr. 7 pentru pian, par-tea `nt]ia ;i a doua.

:coala de muzic[ s[tm[rean[, patro-nat[ de Societatea coral[ s[tm[rean[ a fostsus\inut[ de numeroase sponsoriz[ri. Ast-fel, ̀ n 1904 a primit 1870 de coroane. Dinanul 1923, :coala de muzic[ func\ioneaz[sub denumirea de Conservatorul de mu-zic[ al ora;ului Satu Mare, av]nd ca direc-tor pe Ferdinand Bendimer.

Un rol de seam[ au jucat, ̀ n dezvolta-rea `nv[\[m]ntului muzical la Satu Mare,c]\iva arti;ti ;i pedagogi eminen\i `ntrecare Benkő Miksa, Fűredi Sándor, Paul Ri-chter, Leitner Janos, Elisabeta Reisman,Eugen Simon, Elena Csengeri, IolanadaSerafim, Ferdinand Bendiner, FranciscHoffman, Simon Lucy ;i mul\i al\ii.

~n evolu\ia vie\ii muzicale s[tm[rene,paralel cu activitatea Societ[\ii Filarmo-nice, a Conservatorului de muzic[, precum;i a diferitelor forma\iuni corale, un rolimportant l-au jucat concertele sus\inutede interpre\i din \ar[ ;i de peste hotare< ̀ n

anul 1922 Bela Bartók, 1923 George Enes-cu, 1929 c]nt[rea\a de renume mondialMaria Bazilides, celebra pianist[ francez[Jeanne Marie Darre, artista liric[ Alexan-dra Feraru ;i al\ii. Firele activit[\ii Con-servatorului de muzic[ s[tm[rean au fostreluate ̀ n anul 1960, c]nd ̀ n cadrul :coliigenerale nr. 1 din Satu Mare se ̀ nfiin\eaz[clasele I - VIII de muzic[.

Eugen Simon, Philomena O;anu, Pe-riann Angela, Nagy Ileana, Ponner Ildikó,Nagy Francisc, Gheorghe Petru;ca ;i ̀ nc[multe cadre didactice valoroase s-au preo-cupat de depistarea ;i educarea talenteormuzicale s[tm[rene. Manifest[rile publiceale ;colii au `mbog[\it via\a muzical[s[tm[rean[.

Activitatea ;colii de muzic[ se dezvolt[prin `nfiin\area `n toamna anului 1969 aLiceului de Muzic[ ;i Arte Plastice, careulterior prime;te denumirea de Liceul deArt[ "Aurel Popp" Satu Mare.

:coala de muzic[ s[tm[rean[ cu "otradi\ie secular[" s-a impus cu rezultateremarcabile, merit[ o incursiune special[`n "biografia" ei didactic[ ;i artistic[.

:tefan Gregoroviciu diplomat `n art[

:coala de Muzic[ S[tm[rean[, la 110 ani

Cel mai bun specialist al \[rii a realizat m[sur[torile acustice, iarpreluarea datelor a fost realizat[ la Bucure;ti. Pe baza studiului ̀ n salade concerte au fost amplasate panouri pentru izolarea fonic[ a s[lii,panouri executate la I.P.L. Satu Mare, ̀ ntr-un timp record ;i de foartebun[ calitate. Modelul scaunelor pentru sal[ l-am adus din sala Ate-neului Rom]n.

TEATRU

“Paparazzi” sau Evanghelia lui MateiVi;niec cu umbre de apocalips[

4 Informa\ia de Duminic[/24 februarie 2013

Acum vreo trei ani regizorulOvidiu Cai\a a pus ̀ n scen[ la Tea-trul de Nord adaptarea unui stra-niu roman italian< “Ocean. Mare”de Alessandro Barrico. Acel spec-tacol, pe care nu l-am analizat pelarg atunci, anun\a ceva grandios;i plin de sensuri. T]n[rul directorde scen[ p[rea s[ caute textul ;imomentul potrivit. Dup[ ce amv[zut premiera cu “Paparazzi” deVi;niec, am sim\it c[ aceste c[ut[riale sale ;i-au aflat, ̀ n fine, un priel-nic ;i rodnic liman.

Uneori l-am criticat pe Ovidiu, maipe fa\[, mai subtil, pentru `nc[rc[turauneori exagerat[ din mont[rile sale. I-am admirat `ns[ `nc[p[\]narea formi-dabil[ de a ̀ ;i impune punctele de vede-re. De la minimalismul din “Mincinosul”la pizza supra`nc[rcat[ din “Fontana diTrevi”, trec]nd prin barocul ezitant alspectacolului “Ocean. Mare”, el p[rea c[tatoneaz[ terenul, experimenteaz[ exas-perant ;i exasperat. A f[cut acel “BiloxiBlues” la Oradea, at]t de simplu ;i uman,apoi s-a jucat de-a dramatizarea roma-nului “Genera\ia X” ;i a f[cut un spec-tacol simpatic ;i viu. :i parc[ toate asteal-au condus spre “Paparazzi”, care i-a ie;itextraordinar, ̀ ncunun]nd - dup[ p[rereanoastr[ - aceast[ c[utare a spectacoluluicare-i exprim[ adev[rul.

Cronica unui r[s[ritde soare avortat

Acesta a fost titlul alternativ propusde Matei Vi;niec pentru aceast[ pies[bizar[ ;i nelini;tit[, ap[rut[ la editurafrancez[ Actes-Sud `n 1997, `n tandemcu o alt[ medita\ie asupra suferin\ei, “Fe-meia ca un c]mp de lupt[“, pe cares[tm[renii au putut-o vedea jucat[ deactorii din Gala\i `n regia lui Eugen F[t.

Mai criptic ca niciodat[, dramatur-gul rom]n exploreaz[ tragedia iluziei si-nelui p[r[sit de transcenden\[. Imploziasolar[ apocaliptic[, pretext al dramei,ofer[ ;i o cheie de lectur[ a acestui peri-plu infinit ;i aparent haotic de personajef[r[ nume. Soarele se retrage `n sine, caun Dumnezeu ce ̀ ;i ̀ ntoarce fa\a dinsprelume ;i las[ bietele f[pturi ̀ n chinul pro-priei lor implozii. Iadul, spune un curental patristicii, este teroarea de a r[m]nesingur, `n absen\a luminii divine, doartu cu ale tale, iar Sf]ntul Ioan Sc[rarulafirm[ r[spicat c[ ale noastre, propriuzis, sunt doar p[catele, aventurile egotice.Tot ceea ce se ̀ nt]mpl[ ̀ n text ;i pe scen[este povestea c[derii ̀ n iadul existen\ia-list (o tem[ esen\ial[ a culturii francezecare l-a adoptat pe Vi;niec), unde nuat]t ceilal\i sunt motiv de chin ve;nic,c]t fiecare pentru sine ̀ nsu;i. Ciocnireaobsesiilor personale genereaz[ situa\iihilare, absurde, demascatoare la adresarolurilor sociale.

:i totu;i, e o Evanghelie dup[ MateiVi;niec, de;i ̀ n penumbre de Apocalips.De ce? Pentru c[ finalul ̀ n textul original- rezolvat de regizor ̀ n spectacol ̀ n feluls[u, dar vom reveni la asta - aduce unmesaj de bucurie ̀ n toat[ viermuiala astasamsaric[ ajuns[ la final< “Dumnezeule...Și totuși cât e de frumos!”. Da! C]t e defrumos! C]t ne mai place “acest hazliuco;mar”, cum spune un inspirat vers allui Doina;!

Cu siguran\[ Matei Vi;niec s-ag]ndit, concep]ndu-;i acest caleidoscopde euri colapsate, la versurile lui Emi-nescu< “Iar catapeteasma lumii în adâncs-a înnegrit, / Ca și frunzele de toamnătoate stelele-au pierit> / Timpul mort și-

ntinde trupul și devine vecinicie”... p]n[c]nd “un soare de s-ar stinge-n cer / se-aprinde iar[;i soare”. :i dansul eurilorre`ncepe.

Magia ;i nebunia teatrului

Dup[ ce a creat fastul vegetativ din“Ocean. Mare”, scenografa Eliza Labanczs-a `ntrecut pe sine `n “Paparazzi”. Undecor fabulos. Func\ional, excelent com-partimentat, cu o oglind[ plasat[ strate-gic, dar ;i plin de sugestii grafice eloc-vente< chitul care `nghite umbre, porculmu;cat de fund, automatul plin de graf-fiti... toate oferind indicii ca ̀ ntr-o c[l[to-rie simbolic[. Iar costumele, semnate totde ea, dau culoare ;i sens fiec[rei apari\ii;i ar merita o pagin[ special[... dac[ n-ar fi imaginile s[ v[ dea o idee despre cevorbim. Un mare ;i entuziast bravo ;ipentru Erika Adela Biro, care s-a ocupatde machiaj.

Meritul regizorului Ovidiu Cai\a st[`n felul cum a g]ndit roirea acestorapari\ii. Nimic for\at, nimic nemotivat.Actorii se transform[ miraculos, ̀ ;i ;tiupartea, au loc de creativitate. Fiecare in-trare are ;taif ;i caracter. Plou[ cu aluziiculturale suficient de criptice ;i ̀ ndestulde transparente. Scena final[ de la bar efenomenal[, prin sugestia vie\ii care cur-ge din vas `n vas, `n continu[ devenire,ilustr]nd obositul monolog al omuluichinuit de na;tere ;i dornic de “eternapace”. Plus contrapunctul patroanei ob-sedate, absurd, de plata consuma\iei ;ic[ut]nd s[ absoarb[ apa ;i mucegaiul,`n timp ce b[rbatul ;i femeia dau karmeicu tifla. Spectacolul curge, are ritm, areintensitate, vocile din off sunt folosite cum[sur[, iar revenirea tuturor la final,acea “coda” destul de for\at[ ̀ n alte spec-tacole ale sale, devine, la o g]ndire maiatent[, un simbol puternic al “eterneire`ntoarceri”, al trecerii ve;nice din kalpa`n kalpa, cum spun toate religiile Indiei.

Spa\iul nu ne permite s[ vorbim cums-ar cuveni despre fiecare actor, instru-ment ̀ n aceast[ simfonie postmodern[.Ne mul\umim cu scurte noti\e. RalucaMara trece spectaculos, aproape ireal,din personaj `n personaj, talentul ei ro-de;te plenar, Femeia descul\[ e antolo-gic[. Radu Botar continu[ tradi\ia Bu-fonului trist ;i pune punctul optimist peI (I, eul `n englez[!) `n scena cu minu-natul Andrei Soponar, copilul blond ;ipur blocat ̀ n automatul de sucuri ;i decineafectat de boala ce i-a cuprins pe to\i.El e singurul punct solar, iar meritul e alprofesorului Carol Erdos, care l-a des-coperit. Ionu\ Mateescu face un joc decomic al anilor ‘30 la `nceput, al[turi deDorin C. Zachei, pentru a puncta patetic`n final destinul oric[rui profet mesageral Apocalipsei, legat `n sac, bumb[cit ;iajuns subiect de tabloid (excelent sur-prinde Vlad Mure;an cli;eele unui pa-parazzo!). Stelian Ro;ian d[ o dimen-siune tragic[ orbului care “caut[ un om”,poate ultima tentativ[ a lui Dumnezeu!Ciprian Vultur e profesional `n apari\ii,dar nu are for\a din “N[pasta”, iar Ale-xandra Odoroag[ schimb[ expert ;i lan-guros tinere\ea pe b[tr]ne\e ;i viceversa.Andreea Mocan compune cu siguran\[figura abulic[ ;i e;uat[ ̀ n derizoriu a Pa-troanei.

E un spectacol ce merit[ v[zut,sim\it ;i g]ndit cu aten\ie, o hran[ con-sistent[ ;i gustoas[ pentru spectator. ~idorim via\[ lung[ ;i un destin pe m[suramuncii care s-a depus, cu folos, spre a-lna;te. “C[i\[“ `nseamn[, printre altele,placent[. Sper[m s[ nu fie doar, `n altsens al cuv]ntului, o tichie de m[rg[ri-tar.

Vasile A.

Un decor fabulos. Func\ional, excelent compartimentat, cu ooglind[ plasat[ strategic, dar ;i plin de sugestii grafice elocvente<chitul care ̀ nghite umbre, porcul mu;cat de fund, automatul plin degraffiti... toate oferind indicii ca `ntr-o c[l[torie simbolic[.

S~RB~TOARE

24 februarie 2013/Informa\ia de Duminic[ 5

S[rb[toarea de Dragobete este a iubirii. Potrivit Wikipedia,foarte mul\i etnologi ;i filologi au dezb[tut de-a lungul vremii eti-mologia acestui cuv]nt, dragobete. Au fost astfel propuse mai multevariante cu privire la originea cuv]ntului. Etnologul Nicolae Con-stantinescu spunea c[ acest cuv]nt provine din derivarea lui "drag- dragul", cu tem[ slav[.

De Dragobete b[rba\ii nu trebuie s[ le supere pe femei,

c[ci le va merge r[u tot anul

~n 24 februarie iubirile ne lini;tescsufletele pentru c[, iubirea `n aceast[ zie stropit[ cu agheasm[.

Culege\i tinerilor iubirea acestei zilecu bl]nde stele pentru c[ ea ne umpleinima de duio;ie, ea se traduce prinafec\iune, ging[;ie, c[ldur[, duio;ie. To\iavem nevoie de astfel de s[rb[tori, prinele se `nt[resc rela\iile, credin\a, ele pots[ fie un strig[t de visare ;i bucurie.

Lumeasc[ v[paie e iubirea, te face s[scrii chiar versuri ce vin ne;tiute, le scriipe h]rtie c]teodat[ chiar cu st]ng[cie,dar e iubire adev[rat[.

Mireasma iubirii plute;te mereu `naer, culege\i-o dragii mei c[ci stelele vr[ji-te de iubirea voastr[ v[ vor lumina dru-mul. Bucura\i-v[ de iubire pentru c[ eav[ ̀ nal\[ sufletul, ea este un glas fermecatce v[ neteje;te drumurile.

Iubirea este o via\[ a inimii, ea ;tergelacrima din gean[, ea ne bucur[, nelini;te;te, cimenta\i-o ̀ n aceast[ zi de 24februarie s[ dureze p]n[ `n ultima zi avie\ii voastre.

Frumoas[ e iubirea nem[surat de`ntins[, c]nd iube;ti inima ̀ \i c]nt[ sim-fonii ;i te `ndeamn[ la respect.

Mai sunt ;i triste\i `n iubire, dar uit[;i iart[, respir[ ad]nc ;i lini;tea din nouo s[ pun[ st[p]nire pe sufletul t[u.

Triste\i au fost ;i mai sunt, g]ndul teduce departe pe aripi de v]nt ;i porne;tetrist[ spre un t[p;an ori spre un munte,unde sunt cruci mari ;i m[runte. Auziclopotul timpului cum bate, nostalgii `\icutremur[ g]ndul, culegi din mers unbuchet de flori udat cu lacrimi ;i suspine;i-l pui suspin]nd cu ardoare la cruceace doare.

S[ l[s[m triste\ea ;i s[ pres[r[m `nvia\[ iubire adev[rat[ ;i nep[tat[.

Iubirea e o flac[r[ ce arde mereu.Omul salut[ cu sfin\enie aceast[ vatr[ ;imul\ume;te lui Dumnezeu c[ i-a scos-o`n cale. S[ nu uit[m c[ iubirea `nseamn[ra\iunea de a exista, s[ ne ̀ mp[rt[;im cumireasma ei pentru c[ astfel vom fi maibuni, mai `n\elep\i, mai drep\i. C]ntecmurmurat `n surdin[ s[ fie `n veci pre-zent `n marile voastre iubiri, s[ fie unsimbol al nemuririi, iubiri mai presusdec]t legile firii.

Drag[ cititorule, ascult[, te rog, glasulinimii, el `\i va `ndruma pa;ii ;i te valini;ti. Iubirea se g[se;te ̀ n fiecare cuv]nt,folose;te-l, nu avea re\ineri, el ne `nfru-muse\eaz[ via\a.

S[ credem ̀ n dragostea adev[rat[, s[n-o `n;el[m, s[ n-o `ntin[m.

Ana Vacarciuc

S[ ne bucur[m des[rb[toarea iubirii

Unii s[rb[toresc Valentine’sDay, s[rb[toarea iubirii preluat[de la americani. Al\ii `n schimbiubesc... rom]ne;te ;i s[rb[torescDragobetele.

~n r]ndurile de mai jos ne-am pro-pus s[ facem o scurt[ prezentare aS[rb[torii de Dragobete, o s[rb[toarecare `n \ara noastr[ e celebrat[ fie pe 24februarie, fie pe 28, iar `n unele zone pe1, 3 sau chiar 25 martie.

De unde provineacest cuv]nt?

Oric]nd ar fi ea marcat[, S[rb[toareade Dragobete este a iubirii. Potrivit Wi-kipedia, foarte mul\i etnologi ;i filologiau dezb[tut de-a lungul vremii etimo-logia acestui cuv]nt, dragobete. Au fostastfel propuse mai multe variante cu pri-vire la originea cuv]ntului. EtnologulNicolae Constantinescu spunea c[ acestcuv]nt provine din derivarea lui "drag -dragul", cu tem[ slav[. Lingvistul Laz[rS[ineanu a propus analogia cu "dragu-bete", sufixul "bete", folosit `n Oltenia,`nsem]nd de fapt mul\ime sau adunare.Marcel Lutic, etnograf, crede c[ majori-tatea denumirilor s[rb[torii populareprovin de la "Aflarea Capului Sf]ntuluiIoan Botez[torul", o s[rb[toare reli-gioas[ celebrat[ pe 23 februarie care `nslav[ se nume;te Glavo-Obretenia. Po-trivit etnografului, rom]nii au adaptat-

o sub diferite nume `n perioada EvuluiMediu, exemple fiind "Rogobete", "Bra-gobete" etc, p]n[ c]nd ̀ n unele zone ale\[rii, sud ;i sud - est, s-a impus ca Dra-gobete.

Dragobete Iovan,fiul Babei Dochia, o fiin\[parte omeneasc[ ;i parte `ngereasc[

Dragobete este fiul Babei Dochia.Ion Ghinoiu, `n "Obiceiuri populare depeste an - Dic\ionar", `l descrie ca fiind"un zeu t]n[r al Panteonului autohtoncu dat[ fix[ de celebrare `n acela;i sat...,patron al dragostei ;i bunei dispozi\ii peplaiurile rom]ne;ti". Se identific[ cu Cu-pidon, "zeul dragostei `n mitologia ro-man[, ;i cu Eros, zeul iubirii din mito-logia greac[". Ion Ghinoiu mai spune c[Dragobete e fiul Babei Dochia.

O legend[ din comuna Albeni arat[c[ "Dragobete Iovan era fiul Babei Do-chia, o fiin\[ parte omeneasc[ ;i parte`ngereasc[, un june frumos ;i nemuritorcare umbl[ `n lume ca ;i S]ntoaderii ;iRusalele, dar pe care oamenii nu-l potvedea din cauz[ c[ lumea s-a spurcat cudusalme ;i f[r[delegi". ~n aceea;i lucrare,Dragobete era prezentat ca fiind zeuldragostei ;i al bunei dispozi\ii, zeu ac[rei zi de na;tere era marcat[ prin pe-treceri care de cele mai multe ori se`ncheiau prin c[s[torii. A;adar, Drago-bete e protectorul ;i aduc[torul iubirii`n cas[ ;i `n suflet, scrie sursa citat[.

“Cap de prim[var[“,“Cap de var[“, “S]nt Ionde prim[var[“, “Granguru”sau “logodnicul p[s[rilor”

Pe Dragobete `l mai putem `nt]lni`n diverse lucr[ri de specialitate ca fiind"Dragomir", ciobanul care o ̀ nso\e;te peBaba Dochia ̀ n c[l[toriile prin mun\i ;icare e simbol al prim[verii ;i de ziua luise s[rb[tore;te ̀ nnoirea firii. Marcel Lu-tic mai scria c[ ̀ n trecut Dragobetele era"o zi frumoas[ pentru b[ie\ii ;i fetelemari, ba chiar ;i pentru b[rba\ii ;i fe-meile tinere". Alte denumiri pe care lepoate purta Dragobete sunt "Cap deprim[var[", "Cap de var[", S]nt Ion deprim[var[", "Granguru" sau "logodniculp[s[rilor". S[rb[toarea de Dragobete seafl[ `n preajma zilelor Babei Dochia, aechinoc\iului de prim[var[.

Dragobetele s[rut[ fetele!

S[rb[toarea de Dragobete era mar-cat[ printr-o mare hor[. Se spune c[ fe-tele ;i fl[c[ii se ̀ nt]lneau ̀ n fa\a bisericii;i plecau apoi `n p[dure s[ caute flori deprim[var[. Dac[ g[seau ;i fragii ̀ nflori\i,`i adunau ̀ n buchete ;i ̀ i punea ̀ n l[utoa-rea fetelor rostind urm[toarele cuvinte<"Flori de frag[/Din luna lui Faur/La toat[lumea s[ fiu dragă/Ur]ciunile s[ le des-par\i". Pe dealurile satelor se aprindeaufocurile, iar `n jurul lor fetele ;i fl[c[iipovesteau.

La ora pr]nzului, fetele alergau spresat, urm[rite fiind de b[ie\ii c[rora le-au c[zut cu tronc. Dac[ b[iatul era iutede picior ;i o prindea, iar fetei `i pl[ceade el, `l s[ruta `n v[zul tuturor. :i iat[ deaici ;i expresia "Dragobetele s[rut[ fete-le!".

S[rutul Dragobetelui, logodn[ pentru un an

S[rutul Dragobetelui avea ;i el sem-nifica\ii aparte. ~nsemna logodna celordoi pentru un an sau poate chiar maimult. S[rb[toarea de Dragobete era unbun prilej de a-\i afi;a dragostea `n fa\acomunit[\ii. Am notat ce f[ceau tineriide Dragobete ;i mergem mai departe lalocuitorii satelor, oamenii mai ̀ n v]rst[.

De Dragobete ei trebuiau s[ aib[ ma-re grij[ de animalele din ograd[ ;i dep[s[rile cerului. ~n ziua de Dragobetenu se sacrific[ animale. Femeile obi;nu-iau s[ ating[ un b[rbat din alt sat, pentrua fi dr[g[stoase tot anul, iar fetele maristr]ngeau de sear[ ultimele r[m[;i\e dez[pad[ pentru a folosi la `nfrumuse\areapa din om[t tot anul.

De asemenea, se spune c[ de Dra-gobete b[rba\ii nu trebuie s[ le superepe femei, nu au voie s[ se certe cu femeilec[ ̀ n caz contrar le va merge r[u tot anul.De Dragobete nu se coase, nu se lucreaz[`n c]mp, ̀ n schimb se face cur[\enie ma-re `n cas[ pentru ca tot ceea ce urmeaz[s[ fie cu spor.

Ioana Vladimirescu

Cea mai cunoscut[ s[rb[toare a iubiriieste cea a Sf]ntului Valentin. Ea are tradițiiregionale în Marea Britanie, Fran\a, Da-nemarca, Norvegia, Suedia.

~n Brazilia, ziua ̀ namora\ilor sau ziuaiubitului/iubitei este s[rb[torit[ pe 12 iunie,c]nd cuplurile `;i dau cadouri cum ar fi<ciocolat[, felicit[ri ;i de obicei un buchetde flori. Aceasta a fost aleas[ ca ziua ̀ naintede Sf]ntul Anton, cunoscut aici ca sf]ntulc[s[toriei, c]nd multe femei singure rea-lizeaz[ ritualuri populare pentru a g[si unso\ bun sau iubit.

~n Columbia, Ziua iubirii ;i a prietenieieste s[rb[torit[ ̀ n a treia vineri ;i s]mb[t[din septembrie, datorit[ scopurilor comer-ciale. ~n aceast[ \ar[, prietenul secret esteo tradi\ie foarte popular[, care presupunedesemnarea fiec[rui participant un desti-natar a unui cadou secret.

In Mexic, ziua iubirii ;i prieteniei estes[rb[torit[ asem[n[tor ca `n Columbia,dar pic[ `n alt[ dat[.

Datorit[ unui efort de marketing con-centrat, Valentine's Day a ap[rut ;i in Ja-ponia ;i Coreea ca o zi ̀ n care mai mult fe-meile ;i mai pu\in b[rba\ii d[ruiesc bom-boane, ciocolat[ ;i flori. A devenit ca oobliga\ie ca multe femei s[ d[ruiasc[ cio-colat[ tuturor colegilor b[rba\i. ~n Japoniaeste cunoscut ca giri-choko, de la cuvintelegiri – obliga\ie ;i choko – ciocolat[.

Ziua ~ndr[gosti\ilors[rb[torit[ `n lume

ARHEOLOGIE

6 Informa\ia de Duminic[/24 februarie 2013

Primii vandali s-au stabilit în a;ezareadacic[ din Medie; `ntre 160-180 d. Hr.

Sute de locuinţe, zeci de morminte,vase de lut și râșniţe de piatră din secolulal XIII-lea î.e.n au fost descoperite de ar-heologi pe traseul autostrăzii Lugoj-Deva.Cele 50 de morminte dezgropate în satulPăru reprezintă cea mai mare necropolădin epoca bronzului descoperită pânăacum, scrie sursa citată. Descoperirea afost făcută de o echipă de arheologi con-dusă de prof. dr. Florin Drașovean.

Cele șase situri arheologice din judeţulTimiș au fost descoperite în vara anuluitrecut, în cadrul unor cercetări preventivepe tronsonul autostrăzii Lugoj-Deva (pesegmentul Belinţ-Traian Vuia), însă abiaacum a fost dat publicităţii raportul legatde aceste descoperiri. "Printre cele mai im-portante situri este cel descoperit în loca-

litatea Păru, datat prin metode clasice însecolele XIII-XII i.e.n. Au fost cercetatepeste 500 de complexe arheologice, gropiale unor locuinţe, precum și peste 50 demorminte de incineraţie, aceasta fiind, pâ-nă în acest moment, cea mai mare necro-polă a acestui grup cultural", a declarat dr.Drașovean.

Mormintele descoperite la Păru oferăindicii preţioase despre ritualul funerar dela sfârșitul epocii bronzului din nord-estulBanatului. "Defuncţii erau depuși pe unrug funerar, pe care erau arse și obiecteledin trusoul funerar, din care făceau parteo masă-altar din lut pe care se aduceauofrandele funerare, râșniţe din piatră și di-ferite vase din lut", a mai spus dr.Drașovean.

Pe traseul autostr[zii Lugoj-Devas-a g[sit o necropol[ din Epoca bronzului

Termenul de “daci liberi” estefolosit pentru a-i denumi pe daciicare, după destrămarea regatuluidac a lui Decebal şi fondarea pro-vinciei Dacia, au rămas în afaragraniţelor Imperiului Roman.

Această denumire s-a înrădăcinat pu-ternic pe toate palierele scrierii istorice ro-mânești, de la tratatele de istorie ale Aca-demiei și până la manualele școlare. Con-ceptul de „daci liberi” a depășit cu mult li-mitele știinţei istorice, întâlnindu-se în ar-tă, poezie sau în aspecte ale vieţii cotidiene.Dincolo de mitologia istorică, arheologiane demonstrează foarte clar că descoperi-rile dacice din afara graniţelor provincieiromane Dacia – denumite convenţionalale „dacilor liberi”- sunt numeroase și for-mează culturi arheologice bine definite(aspectul Militari-Chilia în Muntenia sauPoienești în Moldova, precum și culturaLipica în nord-estul Carpaţilor).

Să vedem acum care sunt cele mai im-portante descoperiri arheologice ale daci-lor liberi în nord-vestul României. Foarteprobabil că, în împrejurimile Câmpiei So-meșului, principalul centru de putere eco-nomică din perioada dacică clasică, așadardin timpul regilor daci, a fost cetatea de laMala Kopania (pe teritoriul Ucrainei, la20 km. nord de Halmeu). Aceasta fortifi-caţie a fost distrusă în perioada războaielordaco-romane de la începutul sec. II d. Hr.

Cercetarea arheologică a așezărilor ru-rale dacice este încă în fază incipientă,astfel nu știm în ce măsură au fost ele afec-tate de aceste mari războaie. Foarte pro-babil că unele și-au continuat existenţa șipe parcursul următoarelor decenii, altele,aflate în drumul legiunilor romane, au pie-rit.

Fără îndoială, cultura materială dacicădin secolul II d. Hr. nu mai este identicăcu cea din secolul I d. Hr, însă există uneleelemente care se perpetuează. Acestea potfi surprinse în primul rând la nivelul ce-ramicii de uz comun, modelate cu mâna,cum ar fi vasele borcan ornamentate cubutoni sau brâuri alveolate, sau clasicelecești dacice.

Medie;u Aurit - punctulde greutate al cercet[rii istorieidacilor liberi

Cel mai bine cunoscut obiectiv legatde arheologia dacilor liberi din CâmpiaSomeșului, care depășește cu mult ca im-portanţă limitele judeţului și ale României,este centrul de olari daci de la MedieșuAurit-Șuculeu. S-a scris mult pe tema aces-tui subiect, însă săpăturile din ultimii ani

au relansat discuţiile în mediul știinţificinternaţional și putem să spunem că punc-tul de greutate al cercetării istoriei dacilorliberi se află acum la Medieșu Aurit.

Primele cercet[ri la centrul ceramic au debutat `n 1964

Cercetările arheologice de la centrulceramic dacic au debutat în 1964 (condusede către dr. Sever Dumitrașcu și dr. Tibe-rius Bader), după ce localnicii au semnalatapariţia unor fragmente ceramice de maridimensiuni pe arătură, până în 1970 fiindcercetate 10 cuptoare de ars ceramica. Să-păturile au continuat sporadic în anii 1970și 1990.

Pe parcursul anilor 2009-2011 au fostreluate cercetările sistematice, implicândtehnologia modernă prin metoda geomag-netică. Rezultatele sunt excepţionale< pe osuprafaţă de 18 hectare au fost identificatemai multe anomalii puternic magnetice,circulare, probabil corespunzătoare unorcuptoare de ars ceramica (în jur de 200),precum și altele de dimensiuni mai mici,care pot fi considerate gropi, sau urme aleunor alte structuri adiacente atelierelor de

olărie din vechime.Cuptoarele se aliniază pe două șiruri

paralele, dispuse de o parte și de alta a unuimic bot de terasă flancat la est și la vest dedouă văi. Se poate observa de asemeneagruparea mai multor cuptoare în nuclee(de 3 până la 8 cuptoare) deservite eventualde o groapă comună de alimentare.

În anul 2011 au fost reluate săpăturilearheologice, continuând și în 2012. Scopulprincipal al cercetărilor a fost verificareadatelor oferite de măsurătorile geomag-netice și stabilirea unei evoluţii interne asitului. Săpăturile au confirmat datele geo-magnetice și anomaliile sunt chiar cup-toare de ars ceramică de mari dimensiuni.Un rezultat foarte important este diferenţaobservată între descoperirile ceramice dindiferite zone al celor 18 hectare măsurate.Astfel, putem presupune existenţa uneievoluţii interne a sitului, foarte probabilpe parcursul a mai multor secole.

Datele și descoperirile din teren suntîn prezent prelucrate la Muzeul JudeţeanSatu Mare și furnizează deja informaţii su-prinzătoare despre dezvoltarea centruluiceramic. Până în prezent, pe modelul car-tierelor industriale ale așezărilor barbaredin secolele II-V d. Hr, s-a presupus exis-

tenţa unei așezări aferente centrului deproducţie ceramică.

Descoperirea unei locuinţe adânciteîn pământ, tipică pentru vremea respectivăindică faptul că arealul cuptoarelor era im-plicit și zonă de locuire. Atelierele, fântâna,halele de uscare descoperite în săpăturăatestă un proces complex de producţie avaselor (extragerea lutului, prelucrare pri-mară, modelarea vaselor, depozitare/us-care, ardere, depozitare/ pregătire pentrutransport) la care se adaugă tăierea și ma-nevrarea lemnului de foc.

Putem presupune că toată familia ola-rului era implicată în procesul de fabricaţie.În concluzie, la Medieșu Aurit- Șuculeuputem vorbi despre o așezare de olari nude un cartier industrial al unei așezări.Analogii în cadrul industriei ceramice dinepoca romană din Europa Centrală nusunt cunoscute până în prezent pentruacest tip de așezare, însă există paralelefoarte bune în industria de reducere a mi-nereului de fier din zona Cehiei și Ger-maniei de azi, unde meșterii au locuit lângăcuptoarele de redus minereu.

Datele colectate în teren aduc lămuririîn privinţa dezvoltării așezării de olari.Avem indicii că producţia a început în pe-

rioada domniei lui Decebal și că nu a fostîntreruptă de cucerirea romană. Foarteprobabil, centrul ceramic de la MedieșuAurit a avut un control militar roman, faptindicat de piesele de echipament militardescoperite în contextul cuptoarelor. Înperioada războaielor marcomanice (160-180 d. Hr.) apar primele indicii ale pre-zenţei vandalilor în așezare.

Fragmentele ceramice germanice aparîn contexte dacice, ele sunt însă reduse lanumăr (cca. 5%) și foarte probabil au fostlăsate în urmă de ucenici, care învăţau tai-nele tehnicii de producţie de la dacii liberi.Surprinzător, un vârf de dezvoltare a pro-ducţiei se poate atesta chiar în această pe-rioadă tulbure. Explicaţia istorică este unalogică< asemănător romanilor, vandalii aulăsat să continue producţia, iar odată cucreșterea populaţiei prin migraţia germa-nică s-a mărit exponenţial inclusiv piaţade desfacere a produselor.

Centrul de producţie de la MedieșuAurit are o importanţă europeană nu nu-mai prin faptul că este cel mai mare centrude producţie cunoscut până în prezent înEuropa locuită de popoare barbare.

Colegii din Polonia în ultimul deceniuau presupus că originea răspândirii roţiiolarului la vandali vine prin filiera dacilorliberi, însă punctul de pornire nu a pututfi identificat. În sprijinul acestei teorii vindescoperirile recente de la Medieșu Aurit,care, după părerea noastră, este punctulde plecare al acestui transfer tehnologic.Acest fapt este indicat de „ucenicii vandali”din contextele cuptoarelor și de datareaînceperii producţiei ceramice la roată înteritoriul de baștină a vandalilor, în sudulPoloniei de astăzi, unde cuptoarele (exactde tipul celor de la Medieșu Aurit, numaică de dimensiuni mai mici) încep săfuncţioneze după războaiele marcomani-ce, după migraţia vandalilor spre teritoriulnostru și după contactele nemijlocite cudacii liberi din Câmpia Someșului.

Cercetările de la centrul ceramic dacicde la Medieșu Aurit vor fi continuate și înanii viitori, prelucrarea datelor fiind în pa-ralel continuată la Muzeul Judeţean SatuMare. Suntem convinși că solul judeţuluinostru ascunde încă multe descoperiri le-gate de istoria dacilor liberi. Descoperirilede la Medieșu Aurit au fost anul trecutunul dintre punctele de greutate ale uneiexpoziţii de arheologie din Germania, careva fi vernisată în 28 februarie și la SatuMare cu titlul „La hotarele Romei. Daci,Celţi, Vandali.” Expoziţia este rezultatulunei colaborări largi, fiind compusă dindescoperiri de pe teritoriul judeţelor SatuMare, Maramureș, Sălaj, Cluj și Alba și vafi vizitabilă pe parcurul lunilor martie șiaprilie.

Arheolog Robert Gindele

Cuptoarele se aliniază pe două șiruri paralele, dispuse de o parte și de alta a unui mic bot de terasă flancat la est și la vestde două văi

Foarte probabil, centrul ceramic de la Medieșu Aurit a avut uncontrol militar roman, fapt indicat de piesele de echipament militardescoperite în contextul cuptoarelor. În perioada războaielor mar-comanice (160-180 d. Hr.) apar primele indicii ale prezenţei van-dalilor în așezare.

O descoperire arheologică oarecumîntâmplătoare ar putea să schimbe mo-dul în care a fost înţeleasă, până acum,istoria Daciei Romane.

Descoperirea a fost făcută lasfârșitul lui 2012 de către arheologii Mu-zeului Judeţean de Istorie și Artă Zalău,care au făcut câteva sondaje lângă Com-plexul Arheologic Porolissum de laMoigrad, în zona unde urmează să fieamenajate, printr-un proiect cu fi-nanţare europeană - "Circuitul castre-lor" - un drum de acces și o parcarepentru turiști. Ceea ce a pornit, iniţial,ca un simplu sondaj, s-a dovedit a fi,până la urmă, o adevărată revelaţie.

Este vorba despre descoperirea uneiașezări barbare, contemporană cu lo-cuirea soldaţilor romani în castrul de

la Porolissum, așezare situată chiar lazidurile cetăţii romane.

"Noi ne-am mirat când am desco-perit în Zalău, pe strada Corneliu Co-posu, o așezare germanică, surprinși decât de aproape de imperiu era acea lo-cuire barbară. Pentru că sunt izvoarecare spun că romanii nu îi lăsau pe bar-bari nici să își pască animalele la o dis-tanţă mai mică de șapte stadii", explicăarheologul Horea Pop importanţa aces-tei descoperiri.

Arheologul spune că așezarea, si-tuată pe o terasă din partea laterală aactualului drum de acces, era amplasatăchiar lângă șanţul de fortificare al cetăţii,descoperit cu aceeași ocazie.

"Șanţul de fortificare al ziduluiorașului, care merge pe culme de la va-

mă spre apeducte, este o construcţieimpresionantă, cu o adâncime de doimetri și jumătate și o deschidere la gurăa șanţului de cinci metri. Era un obsta-col serios în calea oricărui atac", explicăel.

Așezarea în sine este una rudimen-tară, fără ziduri, fiind formată, cel maiprobabil, de construcţii din lemn.

"Vorbim despre barbari aduși de că-tre romani și așezaţi chiar sub zidurilecetăţii romane. Barbarii erau încurajaţisă locuiască acolo.

Asta schimbă foarte mult percepţiafaţă de politica pe care au dus-o roma-nii, adică ei își făceau dușmanii prieteni,îi cumpărau cu una, cu alta, în specialcu elementele civilizaţiei din mediul ro-man", ne-a declarat Pop.

Solda\ii romani ;tiau s[-;i corup[ du;manii

PARANORMAL

24 februarie 2013/Informa\ia de Duminic[ 7

1. Cea mai mare depresiune colinar[din Europa este depresiunea colinar[ dinTransilvania

2. Cea mai nordic[ localitate este Ho-rodi;tea (jud. Boto;ani)< 48°15'lat.N.

3. Cea mai sudic[ localitate este Zim-nicea (jud. Teleorman)< 43°37'lat. N.

4. Cea mai vestică localitate este BebaVeche (jud. Timi;)< 20°15'long. E.

5. Cea mai estic[ localitate este Sulina(jud. Tulcea)< 29°41'long. E.

6. Cel mai înalt deal este Dealul Chi-ciora, din Subcarpa\ii Getici<1.218m

7. Cel mai întins lan\ vulcanic dinEuropa este inclus ̀ n Carpa\ii Române;ti

8. Cel mai lung r]u din Rom]nia esteMure;ul, care izvor[;te din m-\iiH[;ma;ul Mare

9. Cel mai `nalt drum din Rom]nia,mai vechi ;i mai impresionant dec]t fai-mosul Transf[g[r[;an este Transalpina

10. Cea mai veche biserică de lemnmedievală păstrat[ în România, cunos-cut[, ferm datat[ prin metoda dendro-cronologic[ din primii ani ai secolului alXV-lea, se p[streaz[ la Putna, în jude\ulSuceava

11. Cea mai veche biseric[ cre;tin[descoperit[ la Alba Iulia, cel mai probabilo ctitorie a principelui Gyula, a fost ridi-cat[ în jurul anului 950

12. Cel mai vechi port popular se afl[`n biserica fortificat[ de la Viscri ;i da-teaz[ din secolele XVII – XIX.

13. Cel mai vechi document p[stratscris în limba român[ este Scrisoarea luiNeac;u din Câmpulung (1521).

14. Cea mai veche a;ezare uman[descoperit[ ̀ n Transilvania se afl[ ̀ n zonaClujului, dateaz[ din neolitic ;i a fost des-coperit[ la Gura Baciului, lâng[ Suceag.

15. Cea mai veche civiliza\ie euro-pean[ a fost `n Rom]nia, respectiv cul-tura Cucuteni, denumit[ astfel dup[ sa-tul cu acela;i nume din apropierea Ia;iu-lui, unde `n anul 1884 s-au descoperitprimele vestigii apar\in]nd acestei cul-turi

16. Cel mai `nalt varf muntos dinRom]nia este v]rful Moldoveanu, situat`n F[g[ra; ;i are o altitudine de 2.544 m

17. Cea mai veche localitate dinRom]nia, atestat[ de la anul 131 dupăHristos este cea de la Ro;ia Montan[

18. Cea mai sc[zut[ temperatur[`nregistrat[ vreodat[ `n Rom]nia a fostde -38.5°C la Bod, `n DepresiuneaBra;ovului, `nregistrat[ la 25 ianuarie1942

19. Cea mai mare popula\ie de lupi,ur;i bruni ;i linxi din Europa, tr[iesc `nmun\ii Carpa\i

20. Cea mai lung[ pe;ter[ dinRom]nia este pe;tera Humpleu din Cluj,`n apropiere de R[chi\ele.

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

~n anul 1919 s-a constituit or-ganizaţia VRIL din membrii unuiordin Templier. Aceştia au avutsediul în Germania, nu departede graniţa cu Austria (Ramsau).Ei s-au ocupat foarte intens custudiul sistemului solar Aldeba-ran.

Sistemul solar Aldebaran care se aflăla o distanţă de 68 de ani lumină de Pă-mânt are, probabil, două planete locuite,care poartă numele de „Sumeran”. Înurma unui fenomen cosmic, soarele Al-debaran a început să se extindă făcândimposibilă viaţa pe aceste două planete.Templierii spun că acești locuitori aupărăsit Aldebaranul colonizând planetaMarte din sistemul nostru solar. Orga-nizaţia VRIL a fost convinsă că aceștilocuitori au vizitat și planeta noastră.De aceea și-au propus ca temă construi-rea unui obiect zburător care să cerce-teze universul.

Primul obiect zbur[tor “disc”a fost construit `n 1922

Cercetătorii acestei organizaţii înfrunte cu Victor Schamberger sauW.O.Schumann de la Politehnica dinMunchen au preluat știinţa lui Joan Ke-pler, știinţa secretă a pitagoreenilor, iardupă trei ani de cercetări au început săconstruiască acest proiect. În vara anu-lui 1922, au început să construiască unobiect zburător rotund. Un disc de 8 mdiametru, peste care s-a suprapus pa-ralel un alt disc de 6,5 m diametru,având și al treilea disc dedesubt de 7 mdiametru. Aceste trei discuri au fost pre-văzute cu o gaură în mijloc de 1.80 mdiametru în care s-a montat un agregatînalt de 2,40 m. In partea inferioară s-a montat un pendul care ţinea discurileîn balanţă. Aceste discuri, învârtindu-se în sens invers între ele, dădeau naște-re unui câmp electromagnetic de ro-taţie.

~n principiu, s-a căutat ca prin crea-rea unui câmp puternic de energie săse creeze o independenţă faţă de forţelecosmice cum sunt< gravitaţia, electro-magnetismul, razele distale, materia,microcosmosul.

Schamberger a realizat prima far-furie zbur[toare func\ional[.

In iunie 1934, Schamberger a primitsprijin din partea lui Hitler și misiuneade a lucra mai departe acest proiect. Subconducerea lui Schumann, s-a construitîn fabrica de avioane Arado din Bran-denburg primul obiect zburător rotundexpe rimental RFZ 1. Acest avion s-a ri-dicat vertical 60 m, după care a începutsă danseze câteva minute> sistemul decondu cere Arado 196 s-a dovedit ine-ficace. Cu mare greutate a reușit pilotulLolthar Waiz să aducă pe pământ acestobiect.

Spre sfârșitul anului 1934, a fost gataprototipul RFZ 2 care era prevăzut cuo comandă de impuls magnetică de 5m diametru și avea următoarele carac-teristici de zbor< cu cât viteza era maimare dispăreau contururile optice con-fuze și culorile tipice ale UFO, roșu,portocaliu, galben, verde, alb, albastrusau violet, în funcţie de viteză. Acestprototip a avut succes. În 1941 a fostfotografiat în sudul Oceanului Atlanticîn zborul lui spre Polul Sud. Nu a pututfi folosit ca avion de luptă pen tru căzborul lui se efectua numai în linii de90°, 45° sau 22,5°.

La sfârșitul anului 1942, s-a con-struit VRIL l, de 11,5 m diametru, cu oviteză de 2.900 km/h. La schimbareacursului de 90° piloţii nu erau afectaţi.

Din acest model s-au construit 17 bu-căţi> multe erau prevăzute cu o cupolăde sticlă. In acest timp s-au construitV7 și RFZ 7, o combinaţie de discurirotative și motoare con venţionale. RFZ7 a avut un diametru de 42 m> la o ate-rizare la Polul Nord s-a distrus.

In august 1939, s-a dat pentru zborRFZ 5, numit și „Hanebu I” cu 8 oamenila bord și viteza de 4800-17000 km/h>la bord a fost echipat cu 2 tunuri de 6cm și 4 MK 106.

In 1942, a urmat Hanebu II cu unzbor de 55 ore, 9-20 per soane la bord șio viteză de 6000 km/h. Au existat pla-nuri pen tru un avion VRIL 7 cu spaţiumare și un diametru de 120 m. Dupăscurt timp s-a construit Hanebu III,prototipul cel mai superb, 71 m diame-tru, care a fost filmat în zbor. Capacita-tea era de 32 oameni, un zbor perma-nent de 8 săptămâni și 7.000 km/h vi-teză, ajungând în cazuri excepţionale șila 40.000 km/h. CIA și serviciul englezde informaţii cunoșteau aceste lucruri,numind aceste obiecte „Foo-Fighters”.Ei urmăreau încă din 1942 dezvoltareaacestor avioane. Particularitatea laapariţia unei asemenea farfuriizbur[toare este întreruperea oricăruicurent electric. La începutul anului 1943a fost proiectat un avion tip ţigară numit

Andromeda (139 m lungime).In 14 februarie 1944, Schriever și

Habermohl au lansat un avion ce se ri-dica vertical 800 m pe minut, orizontal2.200 km/h, la o înălţime de 24.200 m,de asemenea cu energie magnetică.Acest avion nu a mai putut zbura deoa-rece a fost bombardat în Peenemunde.

Englezii și americanii au găsit la în-ceputul anului 1945, în arhive, toate pla-nurile UFO și au dat ordin să se tran-porte tot materialul existent în America.In martie 1946, din ordinul dat de Tru-man, ordin numit „Paperclip”, oameniide știinţă și inginerii germani urmausă fie angajaţi în Statele Unite. VictorSchamberger, Werner von Braun și alţiiau fost aduși în America pe cale „par-ticulară”.

Multe din aceste avioane rotundeau fost scufundate într-un lac din Aus-tria, altele au fost demontate și duse înAmerica de Sud, altele au fost luate dealiaţi. Experienţa „Phoenix” din 1983în America a folosit această tehnologie,ca urmare a proiectului Philadelphiadin 1953.

Dar Hanebu I, II și III și VRIL l audispărut în mai 1945. In 1946 au fostvăzute în nordul Suediei corpuri lumi-noase zburătoare care au stârnit panicăaliaţilor în est și vest.

RFZ 5, numit și „Hanebu I” cu 8 oameni la bord și viteza de 4800-17000 km/h> la bord a fost echipat cu 2 tunuri de 6 cmși 4 MK 106 a efectuat primul zbor `n 1939

Germanii construiesc multmai mult decât un simplu vehi-cul, S-Klasse reprezentând bazadupă care toate celelalte automo-bile se ghidează.

Toată lumea a rămas șocată cândMercedes a prezentat în 1996 prototi-pul F200, un studiu al cărui scop eratestarea noilor concepte ergonomicede condus bazate pe tehnologia „driveby wire”.

Deși suna pompos, această tehno-logie însemna că o manetă și câtevabutoane erau responsabile pentru con-trolul mașinii, renunţându-se astfel lacomenzile mecanice obișnuite.

Astfel, în lipsa volanului și a peda-lelor, joystick-urile folosite trimiteausemnale electronice care recunoșteaudiferite comenzi precum virare, frânareși acceleraţie, punând mașina în mișca-re.

Computere ;i monitoareconduc de fapt ma;ina

Mai mult de atât, o armată de com-putere monitorizau și recunoșteau co-menzile, utilizând diverse informaţii dela senzorii aflaţi pe mașină cu privire lacălătorie, roţi, motor, viteză și mișcareacorpului, interpretându-le apoi într-unanumit stil de condus. Mașina se pilo-tează cu ajutorul unor beţe, iar sub capotăse ascunde un V12, de 6,0 litri, care pro-duce 394 de cai-putere.

Desigur, designul exterior al concep-tului anunţa „nava amiral” a nemţilor șiimplicit modelul CL, dar pe lângă aspec-tul demn de un film cu nave spaţiale, pevremea aceea mașina venea cu inovaţiipe care le-ai fi găsit cu greu și pe StarshipEnterprise, printre care amintim aco-perișul panoramic electro-transparent,implementat în producţia de serie abiaîn 2002, odată cu lansarea lui Mybach.

Mașina se pilotează cu ajutorul unor beţe, iar sub capotă se ascunde un V12, de6,0 litri, care produce 394 de cai-putere

ibm-carbon-nanotubes-5IBM sus-ține că a făcut un pas important în di-recția producției comerciale de cipuripentru computere, prin plasarea și tes-tarea a peste zece mii de tranzistorifuncționali într-un singur cip.

Descoperirea IBM marchează înce-puturile producției de circuite cu unnumăr mare de tranzistori construițidin nanotuburi de carbon în poziții pre-determinate. Până în prezent, oameniide știință au reușit să plaseze cel multcâteva sute de nanotuburi de carbondintr-o singură mișcare, deci insuficientpentru producerea circuitelor la scarălargă.

Nanotuburile de carbon sunt for-mate, în mod natural, dintr-un amestecde semiconductor și metal și necesită opoziționare perfectă pe suprafața de si-liciu pentru a funcționa.

Un OZn fabricat pe P[m]nt cu motor antigravita\ional a zburat `n 1934

Schamberger a realizat prima farfurie zbur[toare func\ional[

iBM folose;te dejananotuburi la

circuitele integrate

Spre sfârșitul anului 1934, a fost gata prototipul RFZ 2 care eraprevăzut cu o comandă de impuls magnetică de 5 m diametru șiavea următoarele caracteristici de zbor< cu cât viteza era mai maredispăreau contururile optice confuze și culorile tipice ale UFO,roșu, portocaliu, galben, verde, alb, albastru sau violet, în funcţiede viteză.

Mercedes F200, ma;ina f[r[ăvolană;i f[r[ pedale

Cel mai ;i Cea mai... din Rom]nia

8 Informa\ia de Duminic[/24 februarie 2013

În Marea Britanie se organizează înfiecare an un concurs de frumuseţe cuscopuri caritabile numit “Top ModelUK”. Anul acesta a ajuns la a VII-a ediţie,iar printre finaliste la categoria de peste25 de ani se numără și sătmăreanca Fran-ceska Tunde Imre.

Franceska s-a născut în Satu Mare, la16 mai 1984. A plecat în Londra în urmăcu 10 ani pentru un post de baby-sitter,iar cu timpul a urmat și o facultate. Decând a ajuns acolo s-a implicat în lumeamodei, iar acum lucrează într-o compa-nie ca asistent marketing manager.

De curând, sătmăreanca a primit ves-tea că s-a calificat în finala concursuluide frumuseţe Top Model UK 2013, în ca-re au ajuns 21 de concurente. A fost se-lectată din 4.000 de concurente care auconcurat pentru 6 categorii. Franceska aparticipat la categoria de peste 25 de ani.Concursul ajuns la a VII-a ediţie are ca

scop strângerea de fonduri pentru copiiibolnavi de cancer. Tocmai pentru aceastas-a creat o rubrică pewww.topmodeluk.com unde finalistelecu 1 liră pot fi votate, iar banii strânși vorajunge la acei copii. De altfel, și fondurilestrânse din biletele la finala din 13 aprilievor ajunge la ei. La categoria ei, Franceska,singura româncă, mai concurează cu fetedin Ungaria, Lituania, Australia.

Nu este pentru prima oară când s-aînscris la așa ceva. A mai fost selectatăpentru prezentări la London Fashion We-ek anul trecut, a dat interviuri pentruFashion TV, și este căutată în lumea mo-dei pentru diferite prezentări, shooting-uri, pentru cataloage și reclame.

Întrebată cum se simte în lumea mo-dei Franceska ne spune “E interesant sen-timentul având în vedere că zi de zi dupăce mă trezesc merg la muncă pentru 11ore, iar când vine sfârșitul de săptămână

merg la prezentări sau la ședinţe foto.Simt că sunt în lumea mea, simt că sunto persoană diferită. Îmi face plăcere săfiu în faţa camerelor, să fiu la fiecare pre-zentare o persoană diferită datorită ro-chiilor și cerinţelor. Pe fiecare poză aparealtă personalitate de-a mea și acest lucrumă satisface, mă face fericită. Într-un cu-vând pot să zic că sunt în lumea mea,acest fapt mă scoate din monotonie. Bă-nuiesc că de aceea am rămas în lumeamodei atâta timp. Am început la 14 aniși încă nu m-am săturat.”Sătmăreanca Franceska Tunde Imre poa-te fi votată pe site-ul mai sus amintit, lacategoria peste 25 de ani, de către toatălumea care vrea să-i asigure o șansă înplus spre victorie, și de cei care vor săajute copiii bolnavi de cancer.Finala Top Model UK 2013 va avea locîn data de 13 aprilie la Hilton Metropoledin Londra.

S[tm[reancaFranceska imre

este finalist[ în TopModel UK 2013

Scriitoarea britanică Hilary Mantela surprins întreaga lume după ce în celmai recent volum lansat, „Bring Up TheBodies”, a lansat o serie de critici durela adresa Ducesei de Cambridge, rela-tează gandul.info.

Autoarea în vârstă de 60 de ani acomparat-o pe Kate Middleton cu AnneBoleyn, a doua so\ie a regelui Henric alXVIII-lea al Angliei, însă într-un modnegativ, arătând că aceasta din urmăavea o personalitate mult mai puternică,era „o jucătoare puternică, de;teaptă ;io femeie determinată.”

So\ia prin\ului William „pare că afost desenată de o comisie ;i construităde un artizan, cu un zâmbet de plasticperfect (...), un manechin din vitrinaunui magazin, fără personalitate pro-prie, definită în totalitate doar de hainelepe care le poartă.

În mod evident, Kate a fost învă\atăsă se poarte într-un anume fel. Arată cao tânără domni;oară care folose;te desexpresii precum "vă rog" ;i "mul\umesc”,a ar[tat scriitoarea. ~n plus a criticat ;iportretul oficial al Ducesei de Cambrid-ge, realizat de pictorul Paul Emsley ;iprezentat publicului luna trecută. „Pri-virea sa este moartă ;i are zâmbetul uneifemei crispate care pare că-i spună pic-

torului său să o lase înpace.”

~n re-plic[, In-grid Se-ward, di-rector edi-torial al re-vistei „Ma-jesty”, a ca-talogat co-mentariile scriitoa-rei ca fiind nedrep-te.

Aceasta a pre-cizat că "so\iaprin\ului Williamare o personalitatecomplexă, pe careînsă nu o poate scoa-te la iveală în totalita-te din cauza statutuluipe care îl are. Kate Middleton ;iso\ul trebuie să fie dră-gu\i cu toată lumea.Poate că sunt incredibilde plictisi\i, dar nu potsă apară în public ară-tând altceva decâtfaptul că se simt bine”.

Kate Middleton, criticat[ dur de o scriitoare britanic[

Celebra artist[ americanc[ Rihan-na este mai "s[rac[" pe Facebook cu22.000 de fani. ~ntr-o situa\ie similar[se afl[ ;i c]nt[rea\a columbian[ Sha-kira. C]t despre Lady Gaga, o alt[ cu-noscut[ artist[, aceasta se afl[ `ntr-ositua\ie ;i mai grav[, ̀ ntruc]t ea a pier-dut nu mai pu\in de 32.000 de fani.

Explica\ia dispari\iilor "Like-urilor"const[ `n faptul c[ cei de la Facebookau dat startul unei campanii de"cur[\are". "Like-urile" `nl[turate auprovenit fie de useri fal;i, fie de la di-ferite programe, cum ar fi cel tip "mal-ware".

Campanie de cur[\are pe Facebook, ;i în cazul vedetelor

Actrița a reușit într-un final să fa-că pace cu regizorul Michael Bay du-pă ce în urmă cu ceva timp Megan afost dată afară din seria Transformerspentru c[ a îndrăznit să îl facă ”nazist”pe Bay. Megan Fox a primit rolulprincipal din Teenage Mutant NinjaTurtles care e sub regia lui MichaelBay.

Megan Fox o va interpreta peApril O'Neal,prietena umană a țes-toaselor Ninja. Fericita știre a fostanunțată chiar de regizor pe site-ulsău< ”O readucem pe Megan Fox înfamilie”-a fost mesajul acestuia.

Hollywood Reporter declară căBay și Fox ar fi făcut pace doar dupăo serie de întâlniri la care a fost pre-zent și regizorul Jonathan Liebes-man,cel care va fi în mare parte res-ponsabil de film.Megan ar fi fost ime-diat cucerită de poveste și a acceptatrolul.

Proiectul filmului este încă în dis-cuție iar casting-ul este deschis,însăse pare că vor exista nume necunos-cute pentru rolurile celebrilor Leo-

nardo,Michelangelo,Donatello șiRaphael. Filmul se va realiza cutehnica CGi iar pentru crearea țes-toaselor se va folosi tehnica mo-tion-capture.

În urm[ cu ceva timp MichaelBay a creat reacții negative în rândulfanilor de pe rețelele sociale după cea lansat dezvăluiri inedite despre Tee-nage Mutan Ninja Turtles care va filansat abia anul viitor pe 25 decem-brie.

"Țestoasele din Teenage MutantNinja Turtles fac parte dintr-o rasăde extratereștri,sunt puternice,amu-zante și adorabile.

Copiii vor crede că există în rea-litate după ce vor vedea filmul"-a po-vestit regizorul care deja este cu-noscut ca fiind un adevărat regeal box-office-ului,filmele lui de-pășind încasări de peste 100 demilioane de dolari. Adesea sespune despre Bay că pune ac-centul mai mult pe efectelespeciale și sacrifică povesteade dragul lor.

Megan Fox va juca în Teenage Mutant ninja Turtles

Recent Prințul Harry a fost surprinsalături de o nouă iubită.Se pare că el areușit într-un final să o uite pe fosta luiprietenă,Chelsy Davy.Potrivit presei in-ternaționale mezinul a pus ochii pe oaltă blondă alături de care a fost sur-prins la ski în Suedia.

Noua lui prietenă se numește Cres-sida Bonas și se cunoaște cu Prințul deceva vreme însă relația lor s-a stabilitdoar acum.Sursa care confirmă relațialor adaugă că relația celor doi încă nueste foarte serioasă.

Cressida are doar 23 de ani și a făcutcunoștință cu Prințul Harry prin inter-mediul altui cap regal.

"S-au cunoscut prin intermediul

Prințesei Eugenie, care o știa. Este deș-teaptă,frumoasă și genul de fată înpreajma căreia te poți distra. E cool.Pentru Harry este greu să pună bazeleunei relații stabile,dar se pare că ea atrecut testul întrucât a fost discretă șiare marele avantaj de a face deja partedin cercul lui de prieteni",a declaratsursa.

Tinerei fete îi curge de asemeneasânge albastru prin vene,mama ei fiindLady Mary-Gaye Georgiana LornaCurzon. Se zvonește că Bonas va moș-teni banca familiei,banca Curzon,fi-nanțele nefiind o problemă mare în ca-zul în care legătura dintre cei doi tineriva deveni mai serioasă.

Prin\ul Harry are o nou[ iubit[