8/3/2019 hronicul

1/2

Structura

Scrisa intre 10 noiembrie 1945 si inceputul lui iulie 1946, Hronicul si Cantecul Varstelor reprezinta pentru literatura romana ceea ce reprezinta pentru Goethe si pentru literatura germanacelebra sa lucrare cu caracter autobiografic : Aus meinem Leben . George Ivascu afirma ca : Hronicul releva totodata un Blaga prozator liric, dincolo de prozatorul ideologic din scrierile saleteoretice . p1p17px

In farmecul original al Hronicului... cititorii vor descoprii ei insisi dincolo de elemental documentar-biografic pe poetul dintotdeauna. Lucrare cu un pronuntat caracter biografic Hronicului...sedeschide cu fabuloasa lume a copilariei. Blaga patrunde in profunzimea amintirilor, dar cauta inzadar urmele absentei cuvantului, pe care acum privind cu maturitate nu o poate intelege.Copilaria autorului a fost dominata de absenta cuvantului, pe care insusi poetul o explica ,acum, cafiind o prelungire a unei stari embrionare dincolo de firesc sau o nefireasca luciditate ce s-a asezatintre el si cuvant.Desi fiinta vie, copilul Blaga de atunci inca mai dorea stagnarea in pantecele mamei, asemanate cuun scut protector, de lumea care urma sa il izbeasca. Pentru el pasirea in viata o insemna cuvantul,dar frica frica era stapana sufletului infantil, astfel prefera sa aspire la mutenie. Desi , intelegea totce i se spunea, copilul tacea, ci doar executa, fiind el insusi un prizonier al muteniei, prizonierpentru ca isi dorea asta, dar putea oricand sa paraseasca sfera captivitatii, insa frica de lume isispunea intotdeauna cuvantul.Teama pe care mama copilului o simte, o determina sa il duca la doctor. De acum urma sa se afleadevarul de aceea poetul afirma : Nu mai era nimic de spus . Mama copilului urma sa afleadevarul : Lucian putea sa vorbeasca, dar se temea sa faca. Pana acum a preferat sa se creada ca

este mut, dar doctorul va spulbera orice teama a mamei.Ajungand acasa femeia incearca sa-si convinga odrasla ca vor cunoaste rusinea daca nu va incepe avorbi, insa stradaniile acesteia au fost in zadar, caci cuvantul nu voia sa se aleaga numaidecat. Carasplata pentru protectia oferita de mama, Lucian se vede nevoit sa vorbeasca, dominat si acum deun aspru sentiment de frica. Ii era rusine si teama. Cauta un sprijin, cauta un paravan intre el sicuvant si de sub strasina degetelor si a palmei incepe a vorbi . Inca incerca sa se apere de lumeacuvantului ca si cum s-ar di aparat sa nu ia in primire pacatul originar. Vorbea intocmai ca oameniilocului cu cuvinte dialectale.Ultimul copil al Anei si al lui Isidor Blaga, Lucian de acum incepea sa paseasca pe cararile vietii.Privea viata ca o lupta pe care doar daca esti cu adevarat puternic poti sa razbati. Autorul isiaminteste de cea mai lunga fraza alcatuita dintr-o pura intamplare cu soda si berea.Pe parcursul intregii copilarii Blaga traieste pe fondul rural si arhaic, deoarece, permanentele liriciilui Lucian Blaga isi trag radacinile cele mai adanci din solul satului romanesc, de unde ii vin ispitelemiturilor populare, interpretate personal si intregite de fantezia sa. Astfel poetul prozator Blagadescrie casa parinteasca asa cum o stie el si cum si-o aminteste, ca o cladire veche, masiva in stilul

celorlalte case din sat.Fiind mediul copilariei sale, locul unde a invatat sa vorbeasca, sa gandeasca , Blaga se leaga deorice amanunt, fiecare avand o semnificatie mai mult sau mai putin importanta.Alcatuieste un arbore genealogic al familiei Blaga precizandu-l pe Simion Blaga -;preot in sat-.Casa amintirilor este mai veche decat insusi poetul, care intelege ca si stramosii sai au avut amintirilegate de locul acesta.Uriasul castan din gradinita este considerat de Blaga un protector al familiei, un duh ocrotitor si carea slujit neamul Blaga de-a lungul timpului. Sufletul copacului se stinge o data cu sufletul lui IsidorBlaga. In asa zisul salon de lux, au ramas vii in amintirea poetului cele doua dulapuri cu usi celuceau in jocuri ca de apa si o comoda Biedermeier, pe care un ceas auriu canta cand este tras melodii vieneze inspirand astfel aerul clasic al timpului si sugerand tipul familiei adaptate vremii.Copilaria lui Blaga este formata din mai multe parti care cuprind ineputurile cuvantului, descriereacasei parintesti si un rol important parintii.Cuvintele mama si tata sunt scrise cu litera majuscula sugerandu-se astfel sentimentele devenerare, de respect, de admiratie, multumindu-le pentru viata pe care i-au facut-o drept dar.Descrierea tata ;ui se rezuma doar la aspiratiile sale : un pasionat al cartilor, devotat bisericii sisatului, uitand de propria gospodarie pentru alte fumuri ale satului.Din pasiunea pentru carti se desprinde totodata dorinta de cunoastere, preotul fiind un om cu carte.Mama este pentru poet fiinta primara, aducatoare de viata si de speranta, mereu iubitoare, farascoal, dar cu instincte materne foarte bine dezvoltate.Ana Blaga este tipul femeii mature, intreprinzatoare , egoista, insa egoista doar din dragoste pentrufamilie ,caci femeia nu se gandeste decat la familie si niciodata asupra ei insisi.Asemanata cu o fiinta mareata, fara de pacat, puternica precum o stanca in marea involburata si inacelasi timp o fire blanda, o zana coborata din taramul basmelor pentru a-i fi alaturi, este imagineamamei iubitoare, ocrotitoare.Mihai Dragan e de parere ca Hronicul lui Blaga este nu numai un document, ci mai ales uncantec al varstelor fara comparatie , de o poezie fermecatoare care destrama uneori datele

8/3/2019 hronicul

2/2

biografice si sobrietatea observatiilor si le transforma in pagini vibrante de poem.Opera de compozitie restransa, deliberat organizata, aceasta autobiografie literara rememoreazamomentele importante ale copilariei si adolescentei scriitorului cu tendinta de a surprinde nuantatevolutia unui spirit multilateral inzestra, in imprejurimile istorice agitate si contradictorii ale acestuisecol. Mihai Dragan insista asupra calitatii literare a rememorarii. Lucian Blaga nu-si descrie viatalauntrica la modul sentimental, cu inflorituri romantice, ci cu o oarecare detasare, care-l fereste deprecipitari, ducandu-l spre o atitudine oarecum obiectiva, de prozator analist care desprindegesturile si semnificatiile mari din meditatii lucide asupra miscarilor psihice mai greu detectabile.Coborarea in zonele adanci ale sufletului, prin evitarea amanuntelor nesemnificative, surprindereazbaterilor interioare specifice unui proces exemplar de formare a unei constiinte e o creatie inalta deprozator care ajunge sa sublimeze metaforic propria experienta de viata, ca si Goethe in Poezie si adevar , intr-un mare simbol al devenirii unei personalitati .