Pag 2 Hobby ? Nr.2 --> 2009

Cuprins

• Radioamatorismul si cooperarea.. pag 3 • Robot telecomandat prin bluetooth pag 8 • Preamplificator cu zgomot mic pag 19

Colectivul de redacţie: - Florescu Lucian -clasa a-VI-a - Brinduşan Samuel - clasa a- XI-a - Negoita Ştefan - clasa a-VIII-a - Roncea Marian - clasa a- XII-a

Pag 3 Hobby ? Nr.2 --> 2009

,,Radioamatorismul - intensificarea şi diversificarea cooperării transfrontariere”

Prof. Imre Kovacs

Clubul Copiilor - Petroşani

Ce este radioamatorismul ?

Radioamatorismul reprezintă practicarea radiocomunicaţiilor prin posturi de emisie-recepţie proprii, fără a se urmări interese economice sau transmiterea altor informaţii în afară de cele referitoare la calitatea emisiunilor stabilite. Instalaţiile de radioemisie folosite de radioamatori (numite staţii) au o denumire convenţională care se atribuie pe plan central în fiecare ţară. Radioamatorii pot face parte din diferite asociaţii naţionale sau internaţionale.

Radioamatorismul, ca mişcare de amatori de radiotelegrafie, a apărut pentru prima dată în S.U.A. (1919). În 1925 a fost înfiinţată „Uniunea Internaţională a Radioamatorilor”. În România, primul radioclub a fost iniţiat în 1926, iar în 1936 ia fiinţă „Asociaţia Amatorilor Români de Unde Scurte”. În prezent, radioamatorii din România sunt reprezentaţi la IARU de „Federaţia Română de Radioamatorism”.

Radioamatorii se pot organiza liber, conform legii civile.

În fiecare la 18 aprilie radioamatorii sărbătoresc Ziua internaţională a radioamatorismului. În acea zi, acum 83 de ani, în anul 1925 a fost fondată Uniunea Internaţională a Radioamatorilor (International Amateur Radio Union, IARU).

Ole Garpestad, LA2RR - "Radioamatorismul - o resursă europeană" în Parlamentul European din Bruxelles în 5 martie 2008

Nu este nici un secret faptul că numeroşi profesionişti din domeniul radioului, al televiziunii, al comunicaţiilor, al electronicii etc. şi-au început educaţia tehnică în postura de tineri radioamatori. Deşi radioamatorismul are în zilele noastre o înfăţişare cu totul diferită - comunicaţii digitale

Pag 4 Hobby ? Nr.2 --> 2009

10 -,,MOTIVE” pentru a devenii radioamator !

1. Imi place sa ,,mesteresc” ,sa repar, cite ceva, ma pasioneaza electronica. 2. Imi place sa fiu independent,sa nu depind de telefonul mobil sau de internet. 3. Imi place sa pot comunica cu cineva din alt continent cu aparatura mea. 4. Imi place sa am multi prieteni ,,adevarati”pe care poate nici nu i-am vazut. 5. Imi place sa am un indicativ unic in lume si recunoscut de toata lumea. 6. Imi place sa ajut semenii in cazuri de calamitati sau dezastre naturale. 7. Imi place sa ascult tot ce circula in eter,ce altii nu pot auzii. 8. Imi plac concursurile si competitiile, expeditiile, locurile pusti din lume. 9. Imi plac limbile straine si conversatiile pe teme tehnice. 10. Imi place sa fac parte dintr-o mare ,,familie” de oameni deosebiti…

Cum poţi deveni radioamator?

In tara noastra activitatea de radioamator este reglementata de ,,Inspectoratul general pentru comunicatii si tehnologia informatiei”, printr-un regulament armonizat cu reglementarile internationale. Fiecare nou radioamator va trebui sa treaca cu success un examen, urmind ca sa primeasca un indicative radio,unic in lume,si cu prefixul tarii noaste –YO,urmat de o cifra si una sau doua litere…clubul copiilor din Petrosani are indicativul YO2KQK. In cadrul cercului de ,,Electromecanica ,radioamatorism & fotografie digitala “de la Clubul Copiilor din Petrosani, sunt multi copii autorizati cu licenta de radioamator.Acestia participa la concursuri nationala si internationale,comunica prin radio,cu aparatura proprie sau cu cea de la club.Se leaga astfel prietenii cu colegi radioamatori din toate continentele lumii, se exerseaza limbile straine,de largesc cunostintele de geografie. Confirmarea legaturilor de face cu ,,cartile de confirmare”

acele QSL-uri atit de dorite de cei care practica acest sport – hoby. O expeditie exotica, o mica insula pierduta in Pacific, o legatura cu statia orbitala, sunt atitea provocari,la care acesti pasionati ai undelor radio nu vor renunta niciodata.Aparitia calculatorului,a facut posibila ,,comunicatia digitala”,se pot transmite imagini, mesaje, in conditii dificile de traffic.La ora actuala in Romania exista peste 3000 de radioamatori activi,de diferite virste si profesii.

Pag 5 Hobby ? Nr.2 --> 2009

Radioamatorismul şi reţeaua naţională de urgentă

A inceput totul cu foarte mult timp in urma. Putem spune ca a inceput acum peste o suta de ani. Un posibil "vinovat" este Marconi, un italo-irlandez care a sintetizat informatiile vremii si a facut prima legatura radio. Asa au aparut RADIOAMATORII. Acei oameni minunati care pe linga meseriile de baza , din care-si duc zilele, au un hobby, radiocomunicatiile. Prin forte proprii, cu resurse propri, construiesc aparate si efectueaza studii, cercetari, in domeniul radiocomunictiilor, aducadu-si contributia la dezvoltarea unui sistem complex de teleinformatii... Cu timpul s-a ajuns la concluzia ca "omul informat este un om puternic" , fapt pentru care radiocomunicatiile au devenit importante pentru organizarea societatii. Acum, si la noi in tara radioamatorii

romani au putut sa arate (dupa multe eforturi de recunoastere) utilitatea publica de care dau dovada. A trebuit sa treaca cutremure, o revolutie, inundatii, exercitii de protectie civila (Bucur 2000, Axiopolis 2002, Aerofina 2003, Cernavoda 2005, etc.) ca noi, radioamatorii romani, sa demonstram ca NU suntem mai prejos decit altii (din alte tari), care sunt respectati si considerati ca reprezentanti profesionisti ai societatii civile, in domeniul radiocomunicatiilor.

Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta cuprinde doua tipuri de forte: cele profesioniste si cele voluntare. Noi suntem voluntarii ce ne pregatim si actionam in mod altruist, cu tehnica privata si chiar cu materiale noastre consumabile (benzina, masina, alimente, mijloace de prim-ajutor, imbracaminte, etc.), realizand si scaderea presiunilor financiare ce apasa asupra comitetelor locale pentru situatii de urgenta. Aceasta fiind si o propunere, ca ONG-rile cu specific de salvare sa fie incurajate si sprijinite prin diverse forme, de primariile locale si prefecturi, pe timp de "pace", pentru a beneficia de pregatirea si organizarea lor in situatii de urgenta!

Radioamatorismul şi solidaritatea umană

Radioamatorul care recepţionează un mesaj de primejdie în benzile de radioamator

trebuie să întrerupă imediat emisia proprie şi să ia notă de mesajul respectiv iar dacă după o perioadă de aşteptare constată că nici o altă staţie nu răspunde apelului de primejdie, radioamatorul va răspunde el însuşi, luând în continuare toate măsurile posibile în vederea acordării ajutorului solicitat.

Radioamatorul care recepţionează un mesaj de primejdie în alte benzi decât cele de radioamator trebuie să ia notă de mesajul respectiv şi să asculte în continuare traficul de primejdie iar în cazul în care constată că mesajul de primejdie nu primeşte răspuns de la alte staţii, el va transmite telefonic conţinutul mesajului de primejdie organelor competente.

. În România, radioamatorismul a salvat mai multe vieţi, mai ales înainte de 1989, când rudele bolnavilor apelau la radioamatori pentru a face rost de medicamente din Occident. Mai mult, la cutremurul din ´77, în decembrie ´89 sau la cutremurul din 1990, reţeaua de urgenţă pe care o folosesc radioamatorii a fost singura sursa de informaţii pentru cei din străinătate pentru că restul canalelor erau deja suprasolicitate. Chiar şi în timpul inundaţiilor din

Pag 6 Hobby ? Nr.2 --> 2009

judeţele Timiş şi Caraş Severin, comunicarea s-a realizat prin intermediul staţiilor

repertoare, în condiţiile în care alte reţele de comunicaţii nu au mai funcţionat. Membrii clubului ştiu că se pot face multe lucruri cu această aparatură, dar, din păcate, relaţia cu autorităţile şi celelalte servicii de intervenţie care lucrează cu frecvenţe radio este practic nulă. Există doar câţiva salvamontişti care cunosc limbajul radioamatorilor şi îi pot contacta.

Cu ocazia evenimenteleor tragice de la Colonia Brazi (Rau Mare Retezat), o alunecare

de teren care a distrus practic colonia, legaturile radio si pe telefoanele mobile cu toate personalitatile aflate in zona s-au pierdut, dar un radioamator din Hateg (YO2LRH, Cristi) aflat intamplator in zona cu o statie portabila deschidea in conditii excelente repetorul R0 din Deva, legatura fiind stabila si de calitate. Si enumerarea ar putea continua!

Radioamatorismul şi cooperări transfrontariere

Foarte multe tari europene (si nu numai) au astfel de retele organizate sub diferite forme. Am aminti aici doar cateva: ARI (Italia) cu CER (Corpo Emergenzo Radioamatori), cu peste 2500 de membri, cooperare cu Crucea Rosie Italiana in asigurarea legaturilor; SSA (Suedia) cu SARNET (Swedish Amateur Radio Net), in care radioamatorii fac parte din echipele locale ale fortelor de interventie. Trafic permis fara restrictii in cazul salvarii de vieti omenesti; REF (Franta) cu "Federation des Radioamateurs au Service de la Securite Civile", cu permisiunea pentru orice trafic in caz de primejdie sau urgenta; OVSV (Austria) cu ARENA (Amateur Radio Emergency Net Austria), cu facilitati deosebite ( se permite in caz de urgenta majora chiar folosirea unei statii de radioamator de catre o persoana neautorizata, in prezenta titularului statiei); RSGB (Anglia) cu RAYNET (Radioamateur's Emergency Network), constituita inca in 1953.

Radioamatorii americani (in numar foarte mare, cam tot atatia

cat restul lumii!) au retele mult mai diverse, si deosebit de bine dotate si organizate. Am aminti aici doar RACES (Radio Amateur Civil Emergency Service) infiintata in 1952; ARES ( Amateur Radio Emergency Service); REACT (Radio Emergency Asociated Comunications Team ), formata numai din radioamatori CB (Citizen Band); GMRS (General Mobile Radio System); SKYWARN (specializata in probleme meteo si dezastre meteorologice); MARS (Military Affiliate Radio System), cu radioamatori fosti transmisionisti militari, antrenati in sistemul de lucru militar, etc.

Experienţele dure din ultimii ani

din toată lumea arată cât se poate de clar că radioamatorii sunt singurii care pot acţiona în astfel de situaţii de urgenţă. În New Orleans, când uraganul Katrina a lovit zona, telecomunicaţiile au căzut şi, vreme de două zile, doar radioamatorii au putut ţine legătura cu

oamenii din zonele afectate. Este un lucru evident ca sistemele de telefonie mobile de tip GSM

Pag 7 Hobby ? Nr.2 --> 2009

sunt functionale atit timp cit releele cu care comunica sunt alimentate cu curent. De

asemenea liniile telefonice terestre sunt functionale doar in conditii normale, in cazuri de dezastre naturale, acestea nu pot functiona. La fel s-a întâmplat şi în cazul atentatelor din SUA de la 11 septembrie. Timp de o săptămână, radioamatorii au asigurat comunicarea între serviciile de salvare. Aceste actiuni reale ale radioamatorilor pot fi vizionate si la adresa :

http://emergency-radio.org/stories.html Bibliografie :

• http://www.yo2kqk.kovacsfam.ro • http://www.radioamator.ro/yo2bpz • http://emergency-radio.org/stories.html • http://www.europa.eu.int/comm/environment/civil/index.htm • http://www.protectioncivile.be • http://www.qrz.com • http://www.itu.int/ITU-

R/index.asp?category=information&rlink=emergency&lang=en

Pag 8 Hobby ? Nr.2 --> 2009

Robot telecomandat prin

bluetooth

Autor : TOTH ERWIN cl. a XII-a

Coor. prof. Amalia Cucu

Lucrare practica realizata la Palatul copiilor din Deva de elevul Toth Erwin si premiata la sesiunea de comunicari a elevilor editia 2009.

Pag 9 Hobby ? Nr.2 --> 2009

1. Introducere

Aceasta masina telecomandata reprezinta un exemplu de folosire a comunicatiei wireless prin module bluetooth. Sistemul consta intr-un modul Bluetooth care are un adaptor USB si un modul care are interfata SPI/UART. Cele doua realizeaza legatura dintre softul care ruleaza pe calculatorul personal ( PC sau Laptop) si softul care ruleaza pe platform microcontrolerului PIC. Astfel se realizeza o conexiune wireless sigura intre module de pana la o distanta de 100m (standardul Bluetooth 2.01). 2. Partea de comanda

Este realizata de softul care ruleaza pe calculator ce are doua blocuri functionale mai importante : programul principal si driverul USB-BLUETOOTH. Programul principal este un program realizat in Delphi 7, iar formularul principal al acestuia permite printe alte functii, selectarea porturilor virtuale si vizualizarea starii ledurilor instalate pe masina. Driverul USB este un program specializat pe dispozitive bluetooth si realizeaza abstractizarea rutinelor portului USB. 3. Partea rulanta

Este chiar platforma pe care sunt amplasate circuitele de comanda ale masinii . Blocuri importante sunt : modulul bluetooth, microcontrolerul PIC, etajele de amplificare cu tranzis-toare, comutatoarele cu relee si motoarele. Modulul bluetooth are rol de a face legatura dintre microcontroler si reteaua locala a bluetooth iar codul din microcontroler are rolul de a decodifica semnalele care apar la iesirea modulului bluetooth. Semnalele de la iesirea microcontrolerului sunt amplificate de opt perechi de tranzistori NPN si aplicate releelor care comanda motorasele. S-a preferat folosirea relelor pentru a nu incarca exagerat schema si pentru a nu fi nevoie de o alimentare simetrica a etajului de putere.

Pag 10 Hobby ? Nr.2 --> 2009

Schema electronica a robotului si a microcontrolerului

4. Codurile sursa si schema In continuare sunt prezentate listingurile programelor care ruleaza pe calculator, pe microcontrolerul PIC, apoi schema montajului.

Pag 11 Hobby ? Nr.2 --> 2009

Codul din programul DELPHI unit Unit1; interface uses Windows, Messages, SysUtils, Variants, Classes, Graphics, Controls, Forms, Dialogs, Menus, ExtCtrls, StdCtrls, com_io; type TForm1 = class(TForm) MainMenu1: TMainMenu; Serialports1: TMenuItem; port11: TMenuItem; port21: TMenuItem; port31: TMenuItem; port41: TMenuItem; port51: TMenuItem; port61: TMenuItem; port71: TMenuItem; port81: TMenuItem; Panel1: TPanel; Label1: TLabel; Image1: TImage; Image2: TImage; Image3: TImage; Image4: TImage; Panel2: TPanel; Panel3: TPanel; Panel4: TPanel; Panel5: TPanel; Panel6: TPanel; Panel7: TPanel; Panel8: TPanel; Image5: TImage; Image6: TImage; Image7: TImage; Image8: TImage; Image9: TImage; Image10: TImage; Image11: TImage; Timer1: TTimer; Timer2: TTimer; procedure FormKeyDown(Sender: TObject; var Key: Word; Shift: TShiftState); procedure FormKeyUp(Sender: TObject; var Key: Word; Shift: TShiftState); procedure Panel2Click(Sender: TObject); procedure Image7Click(Sender: TObject); procedure Panel3Click(Sender: TObject); procedure Image8Click(Sender: TObject); procedure Panel4Click(Sender: TObject); procedure Image9Click(Sender: TObject); procedure Panel5Click(Sender: TObject); procedure Image10Click(Sender: TObject); procedure Panel6Click(Sender: TObject); procedure Image11Click(Sender: TObject); procedure Panel7Click(Sender: TObject); procedure Image5Click(Sender: TObject); procedure Panel8Click(Sender: TObject);

Pag 12 Hobby ? Nr.2 --> 2009

procedure Image6Click(Sender: TObject); procedure Timer1Timer(Sender: TObject); procedure port11Click(Sender: TObject); procedure port21Click(Sender: TObject); procedure port31Click(Sender: TObject); procedure port41Click(Sender: TObject); procedure port51Click(Sender: TObject); procedure port61Click(Sender: TObject); procedure port71Click(Sender: TObject); procedure port81Click(Sender: TObject); procedure FormCreate(Sender: TObject); procedure Timer2Timer(Sender: TObject); procedure FormClose(Sender: TObject; var Action: TCloseAction); private { Private declarations } public { Public declarations } end; var Form1: TForm1; btn_up, btn_right, btn_down, btn_left : boolean; light1, light2, light3, light4 : boolean; port,data : byte; implementation {$R *.dfm} procedure data_refresh; begin data:=0; if light1 then data:=data+128; if light2 then data:=data+1; if Form1.Image9.Visible then data:=data+4; if Form1.Image5.Visible then data:=data+64; if btn_up then data:=data+2; if btn_right then data:=data+32; if btn_down then data:=data+2+8; if btn_left then data:=data+32+16; end; procedure button_refresh; begin Form1.Image1.Visible:=btn_up; Form1.Image2.Visible:=btn_right; Form1.Image3.Visible:=btn_down; Form1.Image4.Visible:=btn_left; data_refresh; end; procedure light_refresh; begin Form1.Image5.Visible:=light4; Form1.Image6.Visible:=light2; Form1.Image7.Visible:=light1; Form1.Image8.Visible:=light2; Form1.Image9.Visible:=light3; Form1.Image10.Visible:=light3; Form1.Image11.Visible:=light4; data_refresh; end; procedure port_refresh; begin Form1.Label1.Caption:='> Port : '+inttostr(port); Com_Open(port); end; procedure TForm1.FormKeyDown(Sender: TObject; var Key: Word; Shift: TShiftState);

Pag 13 Hobby ? Nr.2 --> 2009

begin case key of 38 : btn_up:=true; 39 : btn_right:=true; 40 : btn_down:=true; 37 : btn_left:=true; end; button_refresh; end; procedure TForm1.FormKeyUp(Sender: TObject; var Key: Word; Shift: TShiftState); begin case key of 38 : btn_up:=false; 39 : btn_right:=false; 40 : btn_down:=false; 37 : btn_left:=false; end; button_refresh; end; procedure TForm1.Panel2Click(Sender: TObject); begin light1:=not(light1); light_refresh; end; procedure TForm1.Image7Click(Sender: TObject); begin light1:=not(light1); light_refresh; end; procedure TForm1.Panel3Click(Sender: TObject); begin light2:=not(light2); light_refresh; end; procedure TForm1.Image8Click(Sender: TObject); begin light2:=not(light2); light_refresh; end; procedure TForm1.Panel4Click(Sender: TObject); begin light3:=not(light3); light_refresh; end; procedure TForm1.Image9Click(Sender: TObject); begin light3:=not(light3); light_refresh; end; procedure TForm1.Panel5Click(Sender: TObject); begin light3:=not(light3); light_refresh; end; procedure TForm1.Image10Click(Sender: TObject); begin light3:=not(light3); light_refresh; end; procedure TForm1.Panel6Click(Sender: TObject);

Pag 14 Hobby ? Nr.2 --> 2009

begin light4:=not(light4); light_refresh; end; procedure TForm1.Image11Click(Sender: TObject); begin light4:=not(light4); light_refresh; end; procedure TForm1.Panel7Click(Sender: TObject); begin light4:=not(light4); light_refresh; end; procedure TForm1.Image5Click(Sender: TObject); begin light4:=not(light4); light_refresh; end; procedure TForm1.Panel8Click(Sender: TObject); begin light2:=not(light2); light_refresh; end; procedure TForm1.Image6Click(Sender: TObject); begin light2:=not(light2); light_refresh; end; procedure TForm1.Timer1Timer(Sender: TObject); begin if light3 then begin Image9.Visible:=not(Image9.Visible); Image10.Visible:=not(Image10.Visible); end; if light4 then begin Image5.Visible:=not(Image5.Visible); Image11.Visible:=not(Image11.Visible); end; data_refresh; end; procedure TForm1.port11Click(Sender: TObject); begin port:=1; port_refresh; end; procedure TForm1.port21Click(Sender: TObject); begin port:=2; port_refresh; end; procedure TForm1.port31Click(Sender: TObject); begin port:=3; port_refresh; end; procedure TForm1.port41Click(Sender: TObject); begin port:=4; port_refresh; end;

Pag 15 Hobby ? Nr.2 --> 2009

procedure TForm1.port51Click(Sender: TObject); begin port:=5; port_refresh; end; procedure TForm1.port61Click(Sender: TObject); begin port:=6; port_refresh; end; procedure TForm1.port71Click(Sender: TObject); begin port:=7; port_refresh; end; procedure TForm1.port81Click(Sender: TObject); begin port:=8; port_refresh; end; procedure TForm1.FormCreate(Sender: TObject); begin port:=1; data:=0; Com_Open(1); end; procedure TForm1.Timer2Timer(Sender: TObject); begin Com_Write(data); end; procedure TForm1.FormClose(Sender: TObject; var Action: TCloseAction); begin Com_Write(0); end; end.

Codul din microcontroler CBLOCK 0xB0 ; Bank 1 register disp1, disp2, disp3, disp4, disp5 ; Virtual display register temp1,reg1,lp ; Temporaray register ENDC CBLOCK 0xF0 ; Sistem registers // Shared registers erw1,erw2, ; Loop registers test,temp2 ENDC B0 EQU H'0000' ; Bit configuration B1 EQU H'0001' B2 EQU H'0002' B3 EQU H'0003' B4 EQU H'0004' B5 EQU H'0005' B6 EQU H'0006' B7 EQU H'0007'

Pag 16 Hobby ? Nr.2 --> 2009

ORG 0 ; Reset vector goto bios ; Jump to bios ORG 4 ; Interrupt vector goto RXrec ; Jump to RX procedure ; ------------------------------ POST procedures calls ------------- bios call OSsetup ; Call operating sistem setup call PORTsetup ; Call ports setup call RXsetup ; Call recepter setup goto mainOS ; Open main operating sistem ; ------------------------------ Interrupt routine ------------------ RXrec bcf INTCON,GIE ; Disable global interrupts bcf INTCON,PEIE ; Disable peripheral interrupts movf RCSTA,W ; Move recepted data to W movf RCREG,W ; Load received data to W movwf temp2 ; Copy to temporary register movf RCREG,F ; Reload data ; ______ Byte recognition structure ______ movf temp2,W ; movwf test ; call DisplayWR ; bsf reg1,B0 ; ; ______ Byte recognition structure END __ RXreload bcf RCSTA,CREN ; Reset receptor bsf RCSTA,CREN ; Set recepter bsf INTCON,PEIE ; Enable peripheral interrupts bsf INTCON,GIE ; Enable global interrupts retfie ; Return from interrupt ; ------------------------------ POST procedures routines ------------ OSsetup bcf STATUS,RP1 ; Clear MSB BANK bit bcf STATUS,RP0 ; Clear LSB BANK bit clrf disp1 ; Clear display clrf disp2 ; clrf disp3 ; clrf disp4 ; clrf test ; movlw 0x00 ; movwf lp ; return ; Go back to bios PORTsetup clrf PORTA ; Initialize PORTA movlw 0x07 ; Value used for movwf CMCON ; turn comparator off

Pag 17 Hobby ? Nr.2 --> 2009

clrf PORTA ; Clear PORTA clrf PORTB ; Clear PORTB bsf STATUS,RP0 ; BANK 1 clrf TRISA ; PORT A as output clrf TRISB ; PORT B as output bcf STATUS,RP0 ; BANK 0 return ; Go back to bios RXsetup bsf STATUS,RP0 ; BANK 1 movlw 0x0C ; SPBRG value movwf SPBRG ; Write SPBRG bcf STATUS,RP0 ; BANK 0 bsf STATUS,RP0 ; BANK 1 bsf TRISB,B2 ; TX input bsf TRISB,B1 ; RX input bcf STATUS,RP0 ; BANK 0 clrf RCSTA ; Clear reception status clrf TXREG ; Clear transmiter register clrf RCREG ; Clear reception register bsf STATUS,RP0 ; BANK 1 clrf TXSTA ; Clear transmiter status bsf TXSTA,BRGH ; HIGHT SPEED mode bcf STATUS,RP0 ; BANK 0 bsf RCSTA,SPEN ; Enable USART bsf STATUS,RP0 ; BANK 1 bsf PIE1,RCIE ; Enable reception interrupts bcf STATUS,RP0 ; BANK 0 bsf RCSTA,CREN ; Enable reception bsf INTCON,PEIE ; Enable peripheral interrupts bsf INTCON,GIE ; Enable global interrupts return ; Go back to bios ; ------------------------------ Main operate sistem routines -------- mainOS call OSdelay ; decfsz lp goto mainOS ; btfsc reg1,B0 ; goto not_zero ; goto is_zero ; not_zero movlw 0x07 ; movwf lp ; bcf reg1,B0 ; goto mainOS ; is_zero movlw 0x07 ; movwf lp ; clrf test ; call DisplayWR ; goto mainOS ; ; ----------------------------- System programs ---------------------- ; -------- Display Write Program -------- DisplayWR bcf PORTA,B0 ;

Pag 18 Hobby ? Nr.2 --> 2009

bcf PORTA,B1 ; bcf PORTA,B2 ; bcf PORTA,B3 ; bcf PORTB,B4 ; bcf PORTB,B5 ; bcf PORTB,B6 ; bcf PORTB,B7 ; btfsc test,B0 ; bsf PORTA,B0 ; btfsc test,B1 ; bsf PORTA,B1 ; btfsc test,B2 ; bsf PORTA,B2 ; btfsc test,B3 ; bsf PORTA,B3 ; btfsc test,B4 ; bsf PORTB,B4 ; btfsc test,B5 ; bsf PORTB,B5 ; btfsc test,B6 ; bsf PORTB,B6 ; btfsc test,B7 ; bsf PORTB,B7 ; return ; Return to caller ; --------------------------------- IDLE Programs -------------------- ; ---------------- OS primary IDLE ----- OSdelay movlw 0xFF ; Value for OS delay movwf erw1 ; Send to primary loop register movwf erw2 ; Send to secondary loop register goto loopb ; Make the loop ; ---------------- IDLE Subroutines ---- loopa decfsz erw1 ; primary loop cycle goto loopa ; return ; loopb decfsz erw2 ; secondary loop cycle goto loopb ; goto auxloopb ; auxloopb decfsz erw1 ; goto initloopb ; return ; initloopb movlw 0xFF ; movwf erw2 ; goto loopb ; END

Pag 19 Hobby ? Nr.2 --> 2009

Preamplificator de microfon cu zgomot mic

Este de stiut ca, microfoanele care sunt utilizate la calculatoare au sensibilitate scazuta. De regula, intrarea de microfon de pe placa de sunet a calculatorului este putin sensibila de regula, necesitand o tensiune de 775 mV. Microfoanele uzuale (ieftine) nu asigura la iesire decat 1 pana la 10 mV, motiv pentru care sensibilitatea este scazuta, utilizatorul fiind obligat sa tina microfonul foarte aproape de gura. Pe langa faptul ca este incomod acest lucru conduce la supramodularea microfonului in momentul vorbirii si implicit la aparitia distorsiunilor. Montajul realizat de noi la Clubul Copiilor Petrosani compenseaza acest neajuns asigurand parametrii tehnici deosebiti:

• Amplificare de la 117 ……. 650 • Impedanta de intrare 80 kΏ • Tensiune de iesire maxima 2V (f=1kHz,

0,5 %) • Tensiune de alimentare 9V • Consum de curent 2,3 mA Schema electrica este prezentata in figura 1. Analizand functionarea observam ca a fost utilizat un transistor de tip BC413, tranzistor care are un factor de amplificare suficient de mare β=200….900 si un zgomot F<3dB.

Circuitul integrat folosit este de tipul TL071 cu intrare de tip FET. Zgomotul characteristic foarte mic precum si impedanta de intrare foarte mare il recomanda la aceasta aplicatie. Cablajul imprimat al amplificatorului este prezentat in figura nr. 2, iar plantarea pieselor in figura nr. 3. Rezistentele folosite vor fi pe cat posibil cu pelicula metalica avand o putere de maximum 0,6 W. Potentiometru p1 de 100 kΏ este de tip

semireglabil montat pe placa de cablaj. Din acest potentiometru poate fi reglata

Pag 20 Hobby ? Nr.2 --> 2009

amplificarea in functie de necesitati.

Daca se doreste utilizarea unui microfon stereo este obligatoriu a se construi doua asemenea preamplificatoare. Dat fiind consumul foarte redus, o baterie alcalina de 9 V asigura functionarea pet imp indelungat. Pentru a evita aparitia drumului si a microfoniei este bine ca acest montaj sa fie ecranat intr-o cutie de tabla prevazuta cu capac. Modul de realizare a cutiei, este la latitudinea utilizatorului fiind functie de tipul stativului care sustine microfonul. Este bine ca intrarea si iesirea preamplificatorului sa fie prevazuta cu jack-uri. Montajul a fost realizat la Clubul Copiilor din Petrosani, fiind testat cu ajutorul unui generator de semnal, iesirea vizualizandu-se pe un osciloscop care avea o banda de trecere de 10 MHz. Caracteristica de transfer a fost asemanatoare cu cea data de proiectant conform figurii nr. 4.

Bibliografie : Radio-Technika Evkonyve -1999 Cataloage Thompson-online

Autor : Florescu Lucian cl. a VI-a Clubul Copiilor Petrosani

Coor. prof. Kovacs Imre-YO2LTF

Pag 21 Hobby ? Nr.2 --> 2009

REVISTĂ NOASTRĂ SE DISTRIBUIE DEJA ŞI ÎN JUDEŢELE :

CLUJ, MEHEDINŢI, OLT, PRAHOVA, BOTOŞANI, GALAŢI, TIMIŞ, CARAŞ- SEVERIN, SUCEAVA, HARGHITA, GORJ, ALBA , ARAD şi BUCUREŞTI

DISPONIBIL ŞI PE INTERNET … www.yo2kqk.kovacsfam.ro

www didactic.ro În numărul următor :

• Reportaje

• Internet

• Radioamatorism

• Curiozităţi

• Fotografie digitala

• Sfaturi practice, reţete…

… şi multe articole scrise de elevi..

Pentru detalii, contactaţi prof. Kovacs Imre – YO2LTF de la Clubul Copiilor Petroşani, Str. Timişoarei, nr. 6 ,cod poştal 332015

SAU Telefon: 0741013296

SAU Email: yo2kqk2000@yahoo.com

GRATIS : www.yo2kqk.kovacsfam.ro în format pdf..