HISTOLOGIE CURS 7 -ORGANITE citoplasmatice ne delimitate de citomembr-

Ele sunt de aspect:granular - Ribozomifilamentos - microfilamente tubular - microtubuli

Sunt structuri slab organizateExista si structuri stabile, puternic organizate precum:

- Centrul cel.- Fusul de diviziune- Cilii - Microvilii- Miofibrilele- Neurofibrilele- Tonofibrilele

RIBOZOMII: sunt prezenti in toate cel. exceptie Hematiile. Raspandire: se gasesc liberi in citoplasma ( izolati sau grupati ) sau atasati de REDimensiuni: reduse, de aceea nu pot fi obs. la MO ca entitate decat daca sunt foarte numerosi si dau citoplasmei bazofilie.Numarul: el variaza cu tipul de celula si cu activitatea ei functionala. Se gasesc in numar foarte mare in celulele secretorii angajate in sinteza de proteine. La ME au o structura formata din 2 subunitati inegale ca dimensiune:

a) Subunitatea mare - are forma sferica.b) Subunitatea mica - are o forma alungita si este formata din 2 subunitati

inegale.

Cele 2 subunitati se separa cand concentratia ioniilor de Mg din citoplasma scade sub 10 la -3. Cand conc. ioniilor de Mg. creste peste 10 la -3 se produce agregarea ribozomiilor (polimeri nefunctionali). Revenirea la normal a conc. ioniilor de Mg. are ca rezultat desfacerea polimerilor cu individualizarea robozomilor.O grupare functionala ribozomala se numeste polirobozomi sau polizomi si se realizeaza in timpul sintezei de proteine. Numarul de ribozomi grupati depinde de marimea molec. proteice ce urmeaza a fi sintetizata (Ex: 5 ribozomi pt. molecula de globina si 100 de ribozomi pt. molecula de colagen)Intre cele 2 unitati ribozomale se afla ARNm care are forma unui filament, gros de 2 nm. Dupa ce proteinele au fost sintetizate, lantul de poliribozomi se rupe iar ARNm se desface. Biogeneza ribozomilor:.Sinteza ribozomilor are loc in nucleol in parte fibrilara a sa unde subunitatiile mici, dupa ce au fost formate, trec in citoplasma inaintea celor mari prn porii invelisului nuclear, apoi se matureaza si apoi se asambleaza cu subunitate mare .Functia: Rep. locul de sinteza a proteinelor dupa ce s-au constituit in poliribozomi.Poliribozomii neatasati vor sintetiza proteine de structura Poliribozomiii atasati RE vor sintetiza prot. de export: Enzime, hormoni, imunoglobuline, etc.

MICROFILAMENTE: Sunt prezente in citoplasm. tuturor cel. Mai numeroase in cel. cu accentuate miscari de deplasare. Au un diam. intre 5-7 nm, se pot prezenta izolate sau grupare.Structural sunt formate din molecule de actina sau miozina. In cel. musculare, cele mai multe filamente sunt formate din actina si dar si din miozina. Unui filament de miozin ii revin 6 fimalente de actina. In cel. nemusculare predomina fil. de actina iar cele de miozina sunt in numar mic. Moleculelede actina pot fi:

- Actina F sau filamentoasa aflata in microfilamente- Actina G sau globulara aflata in citosol (citoplasma)

Rolul: - Contribuie la formarea citoscheletului, se fixeaza de plasmalema prin

molec de alfa-actina si contribuie astfel de mantinerea formei celulei.- Rol in miscare cel. dr si in miscariile intracitoplasmatice. Interventia lor

este det. de concentratia ioniilor de Ca a mol. de ATP, a molec de AMP dar si de pH.

Actina la niv. miofilamentelor din miofibrile se gaseste sub cele doua forme (F si G). Miozina din miofilamente si miofibrile are forma unui bastonas.Interactiunea Actina-miozina necesita energie furnizata de scindarea ATP de catre ATP-aza. De asemenea formarea acestor complexe mai necesita si prezenta calmodulinelor care au un rol imp. Mai intervin si prot. reglatoare, troponina si tropomiozina.

MICROTUBULI: Sunt prezenti sub forma de cilindri foarte subtiri in citoplasma celulelor. Au diam. cuprins intre 20-30 nm. Se pot gasi izolati sau grupari. Peretele grupului este format din molecule proteice numite tubulina si pot fi alfa si beta-tubuline. Ionii de Ca au rol principal in polimerizarea tubulinei. Ionii de Mg au rol activator.Sunt formatinui labile dat. moleculelor de tubulina care se asambleaza si dezasambleaza in functie de concentratia ioniilor de Ca si AMP ciclic.Rol:

- Formaza citoscheletul imp cu microfilamentele.- Mentin forma celulei- Participa la miscariile cel. (cili, flageli, pseudopode)- Pot indeplini si functii speciale in unele celule de exemplu: in hepatocite

sin implicati in eliberarea prot si lipidelor sintetizate in ficat.- Rol imp. in cel. nervoase, in transmiterea neurotransmisatoriilor.

ORGANITE NEDELIMITATE DAR FORMA STABILA:

MIOFIBLILELE: Apar bine organizate in celulele musculare striate scheletale, Au un diam de 1-2 microni si sunt dispuse || cu axul mare al fibrei. La MO cel. prezinta o alternanta de discuri clare si intunecate (citoplasma). La ME discul clar din miofibrila este format din filamente subtiri de actina, discul intunecat este alc. din filamente groase de miozina. Se mai pot observa filamente intermediare si proteine reglatoare.

NEUROFIBRILELE: Se gasesc in nr. mare in citoplasma si prelungirile cel. nervoase. La MO se col. cu saruriile de Ag care fav aglutinarea neurofilamentelor si neurotubulilor rezuntand neurofibrilele. La ME ele sunt alc. din neurofilamente si

microtubuli.

TONOFIBRILE: Sunt loc. in cel. epiteliale unde participa la formarea dezmozomilor cu rol in adezivitatea celulara. Au un diamentru de 1-2 microni. La ME sunt alcatuite din filamente cu diam de 10 nm alc din molec de precheratina sau de cheratina. Pot fi izolate sau grupate. Rol: Adezivitatea intercelulara .

MICROVILII: Se gasesc la polul apical al cel. din intestin numite enterocite dar le mai gasim si la nefrocitele din tubul contort proximal. Fiecare microvil, structural, la ME cuprinde in axul sau are citoplasma si 1 mananunchi de 20-30 de filamente de actina asezate || unele cu celelalte. La vf. microvilului filamentele sunt fixate de membr prin molec de alfa actina. Intre ele, filamentele sunt conectate prin punti transversale dispuse in scara formate din microfilamente de vilina. la baza microvililor se gasesc cativa microtubuli dar si filamente de miozina. Se presupune ca miscarea microvilului (contractia) se realizeaza prin interactiunea actina-miozina din portiunea terminala.

La MO se pot evindetia in coloratie obisnuita sub forma de platou striat, la polul apical al celulelor.

CILII: Apar la MO sub forma de prelungiri cel. dispuse la polul apical al celulelor din epiteliul traheal, epididim, urechea interna si trompa uterina. La ME sunt alcatuiti din membr. cel. la exterior, in interior citoplasma in care se gasesc microtubuli. Sunt dispusi ordonat sub forma de 9 dublete , la periferie 9 perechi si sunt dispuzi || cu axul mare al cilului si mai au un dublet in centru. Exista si cili fixsi carora le lipseste dubletul central de microtubuli. In fiecare dublet exista o subunitate A si o subunitate B. De la fiecare subunitate A pornesc catre subunitatea B din dubletul vecin, 2 brate simetrice formate din molecule de Dineine. De asemenea se mai gaseste si o ATPaza.Miscarea cililor se realizeaza prin alunecarea unui dublet periferic, in raport cu dubletul sau vecin. Acest lucru depinde de legarea ciclica a dineinei din subfibra A de subfibra B a dubletului vecin. Dineina actioneaza asupra ATP-ului prin intermediului ATP-azei si produce energia necesara miscarii cililor. Miscarea cililor este dependenta de concentratia ATP si a ionilor de Ca.Anomalii genetice cu deregralea functiei cililor: sindromul Kartagener