hipopotam
2
Hipopotam Nutriție[modificare | modificare sursă ] Noaptea hipopotamii merg pe trasee cunoscute lor, până la 10 km în pășunile din jurul apei, pentru a se hrăni timp de 5-6 ore. Caninii lungi și incisivii sunt utilizați doar ca armă - păscutul este realizat apucând iarba cu buzele largi și dure și smucind capul cu putere. În apropierea râurilor, unde iarba este păscută intens și călcată în picioare, zone mari pot deveni complet lipsite de vegetație, ceea ce conduce la apariția eroziunii. Totuși hipopotamii mănâncă destul de puțin comparativ cu greutatea lor corporală (circa 35 kg pe noapte), deoarece nevoile lor de energie sunt scăzute ca urmare a faptului ca majoritatea timpului îl petrec stând în apa caldă. Hipopotamii nu rumegă, dar rețin hrana un timp îndelungat în stomac, extrăgând proteinele prin proces de digestie bazat pe fermentație. Procesul lor digestiv este răspunzător pentru eliberarea unui număr mare de nutrienți în râurile și lacurile africane, favorizând astfel peștii, care sunt la rândul lor o sursă de proteine crucială pentru populația umană locală. Reproducere[modificare | modificare sursă ] Masculii se maturizează la vârsta de 8 ani, dar majoritatea împerecherilor sunt realizate de masculii dominanți, de peste 20 de ani. Ei monopolizează timp de 12 ani sau chiar mai mult zone ale râurilor, numite teritorii de împerechere. Alți masculi sunt tolerați, dar numai dacă nu încearcă să se împerecheze. Femelele se adună în aceste zone în perioadele secetoase, când se produc majoritatea împerecherilor. Femelele se maturizează la 3 ani în grădinile zoologice, dar în sălbăticie maturitatea nu se produce decât după vârsta de 13 ani. După o gestație de opt luni este născut un singur vițel, în greutate de circa 45 kg. Vițelul își poate închide urechile și nările pentru a se hrăni sub apă și poate să se suie pe spatele
description
hipopotam
Transcript of hipopotam
HipopotamNutriie[modificare|modificare surs]Noaptea hipopotamii merg pe trasee cunoscute lor, pn la 10km n punile din jurul apei, pentru a se hrni timp de 5-6 ore. Caninii lungi i incisivii sunt utilizai doar ca arm - pscutul este realizat apucnd iarba cu buzele largi i dure i smucind capul cu putere. n apropierea rurilor, unde iarba este pscut intens i clcat n picioare, zone mari pot deveni complet lipsite de vegetaie, ceea ce conduce la apariia eroziunii. Totui hipopotamii mnnc destul de puin comparativ cu greutatea lor corporal (circa 35kg pe noapte), deoarece nevoile lor de energie sunt sczute ca urmare a faptului ca majoritatea timpului l petrec stnd n apa cald. Hipopotamii nu rumeg, dar rein hrana un timp ndelungat n stomac, extrgnd proteinele prin proces de digestie bazat pe fermentaie. Procesul lor digestiv este rspunztor pentru eliberarea unui numr mare de nutrieni n rurile i lacurile africane, favoriznd astfel petii, care sunt la rndul lor o surs de proteine crucial pentru populaia uman local.Reproducere[modificare|modificare surs]Masculii se maturizeaz la vrsta de 8 ani, dar majoritatea mperecherilor sunt realizate de masculii dominani, de peste 20 de ani. Ei monopolizeaz timp de 12 ani sau chiar mai mult zone ale rurilor, numiteteritorii de mperechere. Ali masculi sunt tolerai, dar numai dac nu ncearc s se mperecheze. Femelele se adun n aceste zone n perioadele secetoase, cnd se produc majoritatea mperecherilor.Femelele se maturizeaz la 3 ani n grdinile zoologice, dar n slbticie maturitatea nu se produce dect dup vrsta de 13 ani. Dup o gestaie de opt luni este nscut un singur viel, n greutate de circa 45kg. Vielul i poate nchide urechile i nrile pentru a se hrni sub ap i poate s se suie pe spatele mamei pentru a se odihni. ncepe s mnnce iarb la vrsta de o lun i este nrcat la vrsta de 6-8 luni. Femelele nasc un viel la fiecare doi ani. Tinerii viei sunt vulnerabili n faacrocodililor,leilori ahienelor. Longevitatea este de pn la 49 de ani n captivitate, dar rareori depete 40 de ani n slbticie.
