7/27/2019 Hipoplazia

http://slidepdf.com/reader/full/hipoplazia 1/4

Hipoplazia  Hipoplazia este o anomalie de dezvoltare, care constă în subdezvoltarea dintelui sau aţesuturilor dure dentare în urma tulburării funcției a ameloblaștilor(în cazurile grave scîndse dereglează și dentinogeneza) și odontoblaștilor.Ea afecteaza atât dinții permanenți châtși cei de lapte.Mai frecvent ne întâlnim cu hipoplazia dinţilor permanenţi. Deosebim forma localizata si sistemica a hipoplaziei.Hipoplzia de sistem după manifestările clinice se clasifică în următoarele forme:1.maculată 2.ondulată 

3. punctiformă 4.fisurată 5.scaralată Modificările smalţului pot fi: superficiale, profunde, solitare sau multiple  şi de diferitedimensiuni. Pot fi linii şi fisuri, brazde în jurul coroanei, dispuse la diferit nivel, ele sunt paralele marginii incizale sau ocluzale.Forma maculată sau cretoasă uneori prezintă ten albicios sau gălbui, se caracterizează prin faptul că pacienţii nu expun senzaţii neplăcute. Maculele sunt localizate pe suprafeţelevestibulare, sunt două, netede, lucioase, la coloraţia vitală nu se colorează, nu se măresc îndimensiuni.

Hipoplazia SISTEMICĂ după manifestările ei clinice se împarte în 3 forme:

1.Modificare de culoare a smalţului 2.Subdezvoltarea smalţului 3.Aplazia smalţului. 

În formele mai grave , ca forma punctiformă, fisurată pe suprafaţa smalţului apar depresiuni. În aceste locuri smalţul este subţire, subdezvoltat sau poate chiar lipsi, are locaplazia smalţului. În aceste defecte pereţii sunt duri, netezi. Pe fundul gropiţelor saufisurilor hipoplastice putem observa o modificare a culorii smalţului –  gălbuie sau chiar  brună. 

În formele fisurate coroana dintelui este strangulată, iar dacă defectul atinge margineaincizală apar defecte sub formă de incisură semilunară. 

În forma scaralată, şanţurile, fiind câteva la număr alternează cu sectoare normale deţesut dur, dând dintelui un aspect de scăriţă. Practic mai des se întâlnește forma maculară,ondulată, şi mai rar hipoplazia în şanţ şi scaralată. Atunci când avem hipoplazia şi a dentinei, coroana dintelui este deformată. Aşa dinţiapar în sifilisul congenital –  dinţii Hutchinson (insivii superiori centrali au formă deşurubelniţă, cu îngustarea coroanei la marginea incisală şi pe ultima persistă o incisurăsemilunară); dinţii Fournier  –  incisivii centrali au aceaşi formă ca şi dinţii Hutchinson, dar fără incisură pe marginea tăioasă. Dinţii Pfluger se referă la molarii I, coroana seingustează spre suprafaţa ocluzală, cuspizii confluiază, dintele capătă un aspect de con. 

Diagnosticul diferenţial al hipoplaziei se face cu : 

1.  Caria incipientă, superficială-petele sunt unitare,situate în regiuneaacer vicală,cretoase,rugoase,absorb coloranții,smalțul este fără luciu. 

2.  Fluoroza- pete albe/galbene pe zonele bombate ale dinților. 

Tratamentul: faţetarea, restaurarea, albirea dinţilor în dependenţă de defecte, intervenţieortopedică în caz de modificări brutale.Profilaxia hipoplaziei de sistem constituie o dezvoltare armonioasă a copilului în primelezile de viaţă. 

 Hipoplazia locală 

Este o afecţiune, care apare în urma tulburărilor în perioada de formare adamantinei, la 1-2dinţi constanţi de pe urma antrenării primordiilor dinţilor în procesul inflamator. Maifrecvent se dezvoltă la premolari, mugurii carora sînt situați între rădacinile dinților  primari(deciduali).Profilaxia se realizează prin combaterea cariei la dinții de lapte sau prin tratarea e i in stadiiincipiente.

Fluoroza Este o afecţiune endemică ca consecinţă a acţiunii toxice a fluorului în timpul

formării şi mineralizării smalţului şi dentinei.  Concentraţia de fluor în apa potabilă după standardtul de stat nu trebuie să depăşească1,5mg într-un litru de apă. Pentru fluoroză sunt caracteristice: 1.macule cretoase,2.macule de culoare galben-deschisă, care uneori conferă un aspect „tigrat” smalţului; 3. macule de culoare galben-închisă sau brune.

În unele cazuri pot apărea defecte punctiforme. În dependenţă de forma şi gradul afectăriise modifică caracterul maculelor: de la macule mici, albicioase aproape invizibile –   până lamacule întunecate, eroziuni pe toate suprafeţele dinţilor, care duc la distrucţii ale ţesuturilor dure şi formei coroanei dentare. Gradul de afectare este condiţionat de cantitatea de fluor în

apa potabilă.Conform datelor staţiilor raionale de igienă şi epidimiologice, cantitatea defluor în apa potabilă din localităţile Moldovei este următoarea: Nisporeni – până la 4,0mg/l; Vărzăreşti – 5,0 mg/l; Taraclia –  7,8 mg/l; Prodăneşti (Floreşti) – 8,3 mg/l; or.Făleşti –  11,8 mg/l; Pârliţa (Ungheni) – 5,0 – 14,0 mg/l 

.Fluoroza afectează mai frecvent dinţii permanenţi şi în special incisivii superiori şimolarii permanenţi, apoi premolarii şi mai rar incisivii inferiori şi caninii. Aceasta selămureşte prin faptul că termenul de mineralizare a incisivilor şi primilor molari permanenţi coincid, iar cu vârsta se reduce consumul de apă la 1 kg de masă a corpului. 

7/27/2019 Hipoplazia

http://slidepdf.com/reader/full/hipoplazia 2/4

Clasificarea după B.K.Патрикеев (1956) în funcţie de gravitatea procesului se disting 

următoarele forme: 

1.haşurate; 

2.maculată; 

3.granular  –  cretoasă; 

4.erozivă; 

5.distructivă. 

OMS (1997) recomandă următoarele coduri şi criterii de clasificare a fluorozei:1.Norma. Suprafaţa smalţului este netedă, strălucitoare, crem-albă palidă. 2.Chestionabillă. Dereglări uşoare ale semitransparenţei smalţului normal, care semanifestă prin câteva macule albicioase.3.Foarte uşoare. Macule mici netransparente, situate iregular pe suprafaţa dintelui şi careocupă mai puţin de 25% din suprafaţa dentară. 4.Uşoară. Sectoarele cu macule albe sunt mai mari şi ocupă până la 50% din suprafaţadintelui.5. Moderată. Suprafeţele dentare sunt abraziate, frecvent sunt depistate macu le cafenii cu oformă iregulată. 6. Severă. Sunt afectate toate suprafeţele smalţului, pot fi dereglări ale formei dentare, iar esenţială este prezenţa defectelor unitare sau care se contopesc. Frecvent sunt depistatemacule cafenii.

7.Exclus (de exemplu dinte acoperit cu coroană).8. Nu se înregistrează. 

Forma haşurată se caracterizează prin prezenţa unor haşuri mici cretoase situate în stratulsuperior al smalţului. 

Sunt localizate mai frecvent pe suprafeţele vestibulare. 

Forma maculată multiple macule alb-cretoase bine pronunţate, situate pe toată suprafaţadinţilor afectaţi. Uneori aceste macule au o culoare brună-închisă. Smalţul în locul afectateste integru, lucios. 

Forma granular-cretoasăPe fondul unei nuanţe albicioase, mate a smalţului se depisteazădiscromii de culoare gălbuie cu multiple macule mari şi punctiforme, pot fi leziunisuperficiale cu pierderi de smalţ cu o profunzime de 0,1 –  0,2 mm şi diametrul de 1,0 – 2,0mm.

Forma erozivă  –   pe fondul smalţului pătat, pigmentat sau nu se observă defecte alesmalţului –  eroziuni. Are loc abraziunea smalţului şi dentinei. 

Forma distructivă  –  în urma eroziunilor în ţesuturile dure dentare şi fragilităţiiadamantinei are loc abraziunea lor cu pierderi de ţesuturi dure. Coroana dintelui estedeformată. 

Tratamentul:-reducerea dozelor excesive de F

-majorarea rezistenței organismului 

-indicarea tratamentului medicamentos cu conținut de Ca,P,vit.C,D,microelemente

- inlăturarea defectului cosmetic(în formele hașurată,maculată,granular -cretoasă decolorarea cu acizi organici urmată de terapia de remineralizare,iar in formeleerozivă și distructivă restaurari estetice cu materiale compozite,sau tratament ortopedic). 

Diagnosticul diferențial al fluorozei

 Necroza acidă 

Apare deobicei la persoanele care muncesc un timp îndelungat în condiţii neprotejate. Maifrecvent provoacă necroză - acidul clorhidric, azotic, sulfuric şi mai rar se observă necrozede la acţiunea acizilor organici. 

Acumularea vaporilor în aer modifică pH salivar până la 5,8-6,2, iar ca rezultat area locdecalcinarea smalţului. 

7/27/2019 Hipoplazia

http://slidepdf.com/reader/full/hipoplazia 3/4

 

Luînd în calcul sistematizarea etiologică a necrozei ea poate fi :

-Exogenă(chimică) 

-Endogenă 

Deja în fazele iniţiale a necrozei acide pacienţii au senzaţii de strepezire, amorţire, apoihiperestezie pronunţată de la agenţi termici, chimici şi mecanici. 

In toate cazurile sufera in primul rind dintii frontali superiori.

Pot apărea şi dureri spontane în dinţi. Uneori apare o senzaţie de lipire a dinţilor laangrenare. Cu timpul aceste senzaţii dispar în urma depunerii dentinei terţiare şi distrofiei pulpei sau necroza ei.

Cu timpul adamantina capătă un aspect opac, mat cu o culoare gri –  murdară sauîntunecată, devine rugoasă. Are loc distrucţia ţesuturilor. 

Adamantina dispare, apar margini ascuţite a dinţilor care uşor se fracturează. Maifrecvent sunt lezaţi dinţii frontali pe suprafaţa lor vestibulară. Coroanele incisivilor şicaninilor se micşorează în înălţime, iar marginea incizală devine ovală, uneori coroanele

capătă o formă de clin. Treptat coroanele dinţilor frontali se ruinează până la gingie, apar gingivite, molarii şi premolarii sunt supuşi abraziunii.

Diagnosticul diferential:Se stabilește în raport cu eroziunea pentru care este caracteristică  prezența suprefeței lucioase,dure,poleite ,pe cînd în necroza suprefața e rugoasă ,moale(dimeneralizată)

Tratamentul: E necesar sa fie complex-local si general:

Local:

1.Tratament remineralizator(remedii ce contin Ca,P,F,microelemente).

2.Bifluorid 12 – lac-aplicatii3.Acoperirea dinților cu “Admira protect” fotopolimer -pentru izolarea și protejarea dinților.

4.Igiena cavitatii bucale cu paste ce conțin Ca,P,F,microelemente.

5.Clatituri cu soluții bazice

6.Restaurari coronare

General:

1.Tratament specific al afecțiunilor generale ce pot provoca necroza

2.Administrarea preparatelor de Ca,P,microelementelor,vit..

Sindromul Stainton-Capdepont 

Este o leziune ereditară 

Sunt afectaţi dinţii temporari şi permanenţi, dar mai sever sunt afectaţi cei temporari.

Dinţii au dimensiuni şi formă normală, dar la erupţie dinţii deja sunt lipsiţi de adamantină,au o culoare galben- brună. Apoi treptat ei se distrug de abraziune. Smalţul are marginiascuţite, dentina este lucioasă, poleită, prin ea adesea se prevede cavitatea dentară umplutăcu dentină.

Durerile sunt absente. Electroodontometria pulpei în majoritatea cazurilor este zero, sau înunii dinţi se mai determină o reacţie uşoară a ei.

Dinţii se erodează complet, apar gingivite. Rădăcinile dinţilor pot fi foarte subţiri, scurte cucanale obliterate. În ţesuturile periapicale se observă focare de rarifiere a osului, pot fidepistate chisturi, fistule,conținutul de apă în dinți este sporit iar al materiilor mineraleredus.

Tratamentul este foarte dificil,eficiente fiind mai ales metodele ortopedice

 Boala oaselor de marmură sau osteopetroza 

Este o patologie rară cu osteoscleroza difuză în majoritatea oaselor scheletului.  

Se deosebesc două forme: benignă şi malignă.

În forma benignă se observă scleroza oaselor maxilarelor şi dereglări în dezvoltarea dinţilor (erupţie întârziată, modificări de structură). Dinţii au rădăcini rudimentare, obliteraţiacavităţii dentare. Dinţii treptat se distrug.Sinusurile frecvent sclerozate. 

Diagnosticul diferential hipoparatiroidismul, boli mieloproliferative,  boala Paget, 

 pseudohiperparatiroidismul, saturnismul, metastaze osteoblastice, toxicitatea la fluor, beriliu, leucemia, siclemia. 

Leziun i traumatice 

I. Distingem traumeAcute: Contuzia

Luxaţie Fractura

Cronice: abraziune

7/27/2019 Hipoplazia

http://slidepdf.com/reader/full/hipoplazia 4/4

Contuzia dintelui  –  în primele ore apare o senzaţie de durere ce se accentuează în timpulmuşcării. În urma contuziei uneori se poate rupe fascicolul vascular, care provoacă ohemoragie în pulpa dintelui.Luxaţia dintelui  –  o deplasare a dintelui în alveolă. Fractura dintelui  –   poate interesa o parte sau coroana în întregime, şi rădăcina. 

Contuzia o stare aparută în urma loviturii puternice de niște obiecte tari cu afectarea

paradonțiului, mobilitate, dar fară deplasarea dintelui.

Caracteristica contuziei:1.Inclavare2.Dintele se prezinta cu paradonțiul distrus, fracturat, mobilitate

Tratamentul:-Evidenta individuală -Dieta timp de o saptamina-În caz de inclavare – repoziționarea, prelucrarea medicamentoasa, dintele se fixeaza cucompozit -conect.

Fractura orizontala/oblicaF.d. de cor. 1/3 - fara deschiderea camerei pulpareF.d. de cor. 1/2 - fara sau cu deschiderea pulpeiF.d. de cor. 2/3 - cu deschiderea pulpei

F. d. de radacina 1/3F.d. de radacina ½

F.d. de radacina 2/3.Factura verticală a dintelui de coroană Diagnosticul: - examinarea menuțioasă a dintelui1.Obiectiv: mobilitatea, luxație, edem2.Radiologicc: marirea sau îngustarea fantei periodontale, prezența liniei de factur ă 

I n caz de fr actura, e necesar de stabili t starea pulpei (I ntacta, sau cointeresata in 

fractur ă ). 

Dacă e vorba de o fractură coronară pe 1/3 fara cointeresarea pulpei dupa o remterapie,local se va face restaurarea coroanei cu compozite.

În cazul fracturii coronare pe 1/2, 1/3, când pulpa este traumată, se poate incerca metoda biologică (conservativă) sau amputarea vitală cu restaurarea ulterioara a coroanei. Atunci cand fractura coroanei trece la 2/3 de coroană se efectuează depulparea dintelui curestaurarea ulterioar ă (pivot metalic/sintetic).

în cazul în care are loc fracturarea radacinii la nivelul primei 1/3 se recurge la extractia

dintelui. Ulterior - înlocuirea dintelui se face cu ,,conect" + compozite.

Daca linia fracturii se află la nivelul 1/2, 2/3, asemenea dinte se pastrează în 2 situații:1.Dintele se fixează, se supune tacticii dc așteptare. Daca dintele s-a intărit, durerile au

dispărut, radiologic procesul apical lipsește, dintele nu este schimbat la culoare, EOD estein limita 2-10 mkA - dintele este salvat. 

 Radiologie: linia fracturii se consolidează. 2. Dintele se fixează, dar se schimbă în culoare, EOD- 90 -120 mkA.

 Radiologic: se observă un proces în regiunea apexului sau fracturii. In această situație sc efectuează tratament endodontic, obturație cu pivot metalic, lanecesitate - apecotomie.

Trauma cronica

Trauma cronica sau abraziunea  dinților reprezintă un proces care se infaptuiște în timpulîntregii vieți si provoacă schimbarea formei anatomice a dinților, roaderii, abraziuniitesuturilor dure dentare.

Abraziunea poate fi:

•  Fiziologica în limita smalțului

•  Tranzitorie în limita smalțului și dentinei 50-60ani

•  Patologică în limita dentinei la vîrsta de 30 -40 ani

Tabloul clinic:

Coroanele clinice ale dinților au diferite inațimi și formeaza un platou convex de diferiteforme, mărimi si adâncimi. Suprafața dintelui este neteda, dura, poleită, deseori sensibilă lasondare, în centru are culoare mai întunecată.

Când abraziunea patologică pronunțată se manifestă la per-soanele tinere sau de vârstamedie, există varianta ca ele sufer ă de diferite dereglari endocrine (gl. tiroida) și deci enecesar ă consulta ț ia endocrinologului.