7/24/2019 HIPERURICEMII

1/1

HIPERURICEMII-sunt datorate unor perturbari in metabolismul purinelor care au drept consecinta

cresterea concentratiei sangvine a acidului uric (val. Normale intre 2-7mg/dl).

Frecventa uricemiiloreste mult mai mare decat cea cunoscuta deoarece boala are o perioada lunga

asimptomatica, in plus chiar manifestarile articulare si periarticulare sunt confundate de multe ori cu

afectiunile reumatismale.

Hiperuricemiile fac parte din factorii de risc vascular fiind asociata deseori cu diabetul aharat,

obeitatea, H!" si hiperlipoproteinemiile.

Hiperuricemiile se confunda cu guta,de aceea, e necesar sa preciam ca nu orice hiperuricemie inseamna

guta deoarece e#ista hiperuricemie fara guta.ClasificareHiperuricemie primara-e o eroare meta!olica en"imatica, genetica a meta!olismului purinelor,este

mai frecventa la barbati.

#.Hiperuricemie secundara-apare in sindromul mieloproliferativ, in poliglo!ulie, in anemia hemolitica,

H!" severa, nefropatii cronice, medicamente hiperuricemice, radioterapie, post prelungit, in tratamentul

obeitatii si regim hiperproteic.

Hiperproductia de acid uric poate fi datorata $

%.e$cesului alimentar de purine(momite de vitel, rinichi, ficat)

2.e$ces al cata!olismului celular(in hemopatii mai ales cand sunt tratate cu citostatice)

&.cresterii sinte"ei endogene a purinelor.

'liminarea scauta a acidului uric este datorata caurilor de insuficienta renala. n hiperuricemia primara

e#ista o predispoitie genetica.%iagnosticul po"itiv se pune pe !a"a evolutiei !olii in &stadii '

.Hiperuricemia lenta #.(rtrita gutoasa acuta &.)uta cronica

%Hiperuricemia latenta-e descoperita intamplator prin investigatii de laborator care evidentiaa o cr a

acidului uric. e vor lua masuri teraputice$igiena dietetica si uneori medicamentoasa care pot preveni

aparitia gutei.

#.(rtrita gutoasa-apare de obicei dupa *+ani si intereseaa la +din cauri articulatia meta-tarso-

falangiana a *alucelui unilateral, dar se poate localia la orice articulatie. "tacul acut poate fi precedat

de prodroame$agitatie, nervoitate, insomnie, constipatie, epigastralgii, colici renale cu eliminare de urati.

ebutul e brusc, de obicei nocturn, cu durere vie in articulatie. a e#amenul local se constata semnele

inflamatiei $ 0130-roseata !1430-tumefactie 5alor-caldura olor-durere.

urerea poate ceda spontan dupa 7-6ile.E$ de la!orator $ acid uric crescut, H crescut, leucocitoa, polinucleoa. '#amenul de certitudine il

repreinta identificarea cristalelor de urat+monosodic in lic*idul sinovial al articulatiei afectate.

8actorii declansatori ai atacului de gutasunt $ microtraumatismele articulare, abuuri alimentare cu carne,

viscere, vanat, scrumbii si alcool, stresul, mersul obositor, infectiile si unele medicamente.

&)uta cronica-se caracterieaa prin preenta tofilor gutosi ai artropatiei gutoase cronice, litia"ei urice

si nefropatiei gutoase.

aofii gutosi-iau nastere prin depunerea uratilor de sodiusi se localieaa sub tegument dar cel mai

adesea la nivel articular si periarticular(cartila9e, epifie osoase, sinoviale, structuri periarticulare). "cestia

pot creste in dimensiuni determinand deformari articulare si pot ulcera.

!(rtropatia gutoasa cronicaapare dupa un timp indelungat de evolutie a bolii.c itia"a urica-apare la apro# 2 din caurile cu guta articulara si este necesar ca in preenta unei

litia"e renale sa se preci"e"e compo"itia calculilor(au forma de ace).

dnefropatia gutoasa-se caracterieaa prin dureri lombare, proteinurie, hematurie, leucociturie,

cilindrurie si eliminare crescuta de cristale de urati. 1neori, apare H!" evoluand spre ins renala cro(05).

iagnosticul diferential se face cu 0."."., poliartrita reumatoida, artrita traumatica, tendinite si bursite.

ratament '

a igieno-dietetic-se vor reduce alimentele cu un continut bogat de purine(carnea rosie, organe, creier,

scrumbii, spanac, cacao, ciocolata) -se indica regim lacto-fructo-vegetarian

! trat medicamentos$ "3:10N3, 535H5N", 410!

antiinflamatorii$ 43", 5''0';,