Hipertensiunea-arteriala

22
CURS DE MEDICINA INTERNA. CONF. DR BABES KATALIN Hipertensiunea arteriala

description

Hipertensiunea-arteriala

Transcript of Hipertensiunea-arteriala

Page 1: Hipertensiunea-arteriala

CURS DE MEDICINA INTERNA. CONF. DR BABES KATALIN

Hipertensiunea arteriala

Page 2: Hipertensiunea-arteriala

Definitie

HTA – un sindrom clinic determinat de cresterea de durata a valorilor TA sistolice si/sau diastolice

HTA factor de risc cardio-vascular majorVal. TA variaza in functie de varsta, sex si de

uncomplex de alti factori si mecanismeRose: HTA ar trebui definita ca “acel nivel al TA

de la acre investigarea si tratamentul fac mai mult bine decat rau”

OMS – 1999: cresterea persistenta a val. TA sistolice ≥140 mmHg si/sau diastolice ≥ 90 mmHg

Page 3: Hipertensiunea-arteriala

Evaluarea diagnostica

stabilirea nivelului TA prin măsurări repetate ale TA;

identificarea cauzelor de HTA secundară;evaluarea riscului cardiovascular global, prin

căutarea altor factori de risc, afectarea organelor ţintă şi boli concomitente sau condiţii clinice asociate.

Masurarea TA: determinari multiple si in momente diferite

Repaus fizic de minim 5 min., fara cofeina, tutun, la ambele brate, in orto- si clinostatism

Inregistrare Holter pe 24 de ore ( se evita stressul de “halat alb”)

Page 4: Hipertensiunea-arteriala

Etiopatogenie (1)

Una din bolile CV cele mai răspânditePrevalenta la noi : ~ 40%Etiologia: majoritatea sunt HTA esentiala, 5% secundaraFactorii de risc: - ereditatea (agregarea unor familii, cu

evolutia mai severa) - varsta, sexul - stresul, obezitatea, consumul de sare, de

alcool, fumatul

Page 5: Hipertensiunea-arteriala

Etiopatogenie (2)

Cresterea debitului cardiac sau/si cresterea rezistentei vasculare periferice

Retentia de sare si apaRemodelarea vasculara, disfunctia

endoteliala, rigiditatea arterialaHiperreactivitatea sistemului nervos simpaticSitemul de renina angiotensinaHiperinsulinemia sau reziztenta la insulina

Page 6: Hipertensiunea-arteriala

Clasificarea HTA in functie de valorile TA

Categorii Sistolică Diastolică

Optimă < 120 < 80

Normală 120-129 80-84

Normală înaltă 130-139 85-89

HTA grad I (uşoară) 140-159 90-99

HTA grad II (moderată) 160-179 100-109

HTA grad III (severă) ≥ 180 ≥ 110

HTA sistolică izolată ≥ 140 < 90

Page 7: Hipertensiunea-arteriala

Gravitatea HTA

simptomatologie: cefalee: cu caracter pulsatil, matinală, care cedează

peste zi, cu topografie în special occipitală; ameţeli: mai ales la schimbarea poziţiei; vertij: însoţite de greţuri şi vărsături; tulburări de vedere: scotoame (muşte volante),

diplopie (vedere dublă), hemianopsie (vedere pe jumătate de câmp vizual), amauroză (scăderea acuităţii vizuale), cecitate trecătoare;

acufene (zgomote în urechi); parestezii ale extremitaţilor; epistaxis.

Page 8: Hipertensiunea-arteriala

Stadiile evolutive (1)

HTA gr.I: o subiectiv: - lipsa simptomelor sau: - simptome nervoase (cefalee,

ameţeli, tulburări vizuale); - cardiace (palpitaţii);o obiectiv: - creşteri moderate şi periodice ale TA ; - ex. obiectiv al cordului – relaţii

normale; - F.O. gr.I: artere retiniene fine, rigide,

neregulate; - ECG, ex. radiologic – normale; - funcţia renală – normală.

Page 9: Hipertensiunea-arteriala

Stadiile evolutive (2)

HTA gr.II: o subiectiv: - simptome nervoase (cefalee, ameţeli, tulburări vizuale); - cardiace ( palpitaţii, jenă precordială, dispnee de efort); - fenomene de encefalopatie hipertensivă (cefalee intensă,

greturi, vărsături, stare de nelinişte şi convulsii tonico-clonice); - accidente vasculare cerebrale (tranzitorii – prin spasm sau definitive – prin hemoragie sau sau tromboză);o obiectiv: - valorile tensionale constant crescute; - şoc apexian deplasat în jos şi lateral, acc. Zg. II ± clic sist. la

Aortă; - F.O. gr. II: gr.I + semnul încrucişării „ angiopatie retiniană hipertensivă”; - ECG: hipertrofie ventriculară stg. de tip sistolică; - Ecocardiografie: hipertrofie concentrică (SIV, PP > 11 mm în

tele- diastolă), funcţia sistolică păstrată, anomalii ale funcţiei

diastolice: tulburări ale relaxării ventriculare; - radiologic: cardiomegalie ± dilatarea Aortei ascendente; - funcţia renală păstrată.

Page 10: Hipertensiunea-arteriala

ECG – hipertrofie VS

Modificari secundare ale undei T, subdenivelarea segm. ST, Unde R inalte in V4-V6

Page 11: Hipertensiunea-arteriala

Ecocardiografie – Hipertrofie VS

Page 12: Hipertensiunea-arteriala

Stadiile evolutive (3)

HTA gr. III.:o Manifestări nervoase: accidente vasculare cerebrale ischemice sau hemoragice, encefalopatie hipertensivă;o modificările F.O. (apreciază starea circulatorie cerebrală):o manifestări cardio-vasculare: - dispnee de efort, de repaos, edem pulmonar acut; - dureri anginoase; - stenoze ale arterelor carotidiene (sufluri sistolice, Eco-Doppler);o ECG: - hipertrofie ventriculară stg. - ischemie sau necroză miocardică, - bloc de ramură stg., - fibrilaţie atrială;o Radiografia toracică: hipertrofie VS, semne de stază pulmonară;o Ecocardiografia: - hipertrofie concentrică omogenă a per. VS, uneori cu predominanţa septului;

- funcţia sistolică păstrată multă vreme; - dilatarea VS – cardiopatie decompansată; - anomalii de cinetică a per. VS in caz de ischemie coronariană; - disfuncţie diastolică – tulburări de relaxare date de hipertrofia VS; dilatarea

atriului stg.o Manifestări renale: - semne funcţionale sărace (nicturie precoce sau semn deagravare);

- insuficienţă renală cronică (prin nefroangioscleroză);  

Page 13: Hipertensiunea-arteriala

Modificarile FO (starea circulatorie cerebrala)

gr.I: normal sau discretă îngustare a arterelor, care sunt fine rigide, neregulate;

gr.II: artere ingustate, cu pereţii îngroşaţi şi calibru neregulat, cu pierderea transparenţei (lucioase ca o sârmă de argint); venele dilatate, la nivelul încrucişării cu arterele traiectul lor pare întrerupt (semnul Gunn-Salus), retina nu prezintă modificări, TA arterei centrale a retinei este crescută;

„ angiopatia retiniană hipertensivă”;

gr.III: modif. de gr.II plus hemoragii, exsudate: „ retinopatie hipertensivă”;

gr.IV: modif. de gr. III plus edem papilar bilateral;

Page 14: Hipertensiunea-arteriala

Modificarile FO

Ingustarea arterelorCu pereti ingrosati, calibru neregulat“sarma de argint”Semnul incrucisariiHemoragii, exsudateEdem papilar

Page 15: Hipertensiunea-arteriala

Complicatii

date de HTA: o asupra vaselor: - cerebrale: hemoragie sau tromboză,

encefalopatie hipertensivă; - renale: nefroangioscleroză; - sistemice: disecţie de Aortă;o asupra cordului: - hipertrofie VS → insuficienţă VS; legate de ateroscleroză ( HTA fiind un factor de risc

major al ATS):o vasele cervicale (AVC ischemic pe plăcile carotidiene);o coronarele (cardiopatie ischemică);o vasele periferice (arteriopatie ischemică);o anevrism de Aortă abdominală;o factor favorizant pentru disecţie de Aortă.

Page 16: Hipertensiunea-arteriala

HTA renala (1)

1.) HTA reno-parenchimatoasă toate nefropatiile cronice pot fi acompaniate de HTA, dar:

- HTA este independentă de insuficienţa renală şi poate să apare cu mulţi ani înaintea ei; - frecvenţa HTA variază în funcţie de tipul de nefropatie: este mai frecventă în glomerulopatii, mai rară, dar mai severă în nefropatiile tubulo-interstiţiale;

HTA asociată nefropatiilor cronice trebuie tratată. a) Glomerulopatiile:

Glomerulopatiile cronice: - se manifestă printr-o proteinurie abundentă (≥ 1,5 g / 24 h), uneori cu hematurie şi sindrom nefrotic; - cel mai des sunt primitive, uneori secundare (diabet, LED, etc.); - necesită puncţie-biopsie renală pentru un diagnostic precis. Glomerulopatiile acute: - post-streptococice;

Glomerulopatiile rapid progresive: - semne majore: oligoanurie şi insuficienţă renală.

Page 17: Hipertensiunea-arteriala

HTA ranala (2)

b) Nefropatiile interstiţiale: Caracteristici comune:

- proteinurie slabă sau absentă, uneori crescută;leucociturie; - insuficienţă renală cu evoluţie lentă; - HTA cu apariţie tardivă, uneori severă; - defect de concentraţie a urinii; - sindom de pierdere a sării prin eliminarea urinară crescută a bicarbonatului,

responsabilă pentru o acidoză hipercloremică - radiologic şi ecografic rinichi mici neregulaţi;

Pielonefritele cronice: - date de litiază renală neglijat sau necunoscut; - prin obstacol ureteral: sindrom de joncţiune pielo-ureterală; - prin obstacol uretro-vezical; - prin reflux vezico-uretral (la tineri, poate diminua sau dispare în adolescenţă).

Alte nefropatii interstiţiale cronice: - metabolice (hipercalcemie, hiperuricemie, hipokalemie); - nefropatia diabetică; - prin abuz de analgezice (prin necroză papilară); - rinichi polichistic,etc.

Page 18: Hipertensiunea-arteriala

HTA renala (3)

2.) HTA reno-vasculară: prin stenoza arterei renale: - prin displazie fibro-musculară, - prin stenoză ateromatoasă; clinic: - antecedente de traumatism lombo-abdominal,

- episod de lombalgie cu hematurie care precede apariţia HTA - HTA se instalează brusc şi este rezistentă la tratament, - suflu sistolo-diastolic periombilical sau lombar;

urografie: 3 tipuri de imagini patologice: - secreţie asimetrică pe imaginile precoce (apariţia întârziată a substanţei de contrast în cavitatea pielocaliceală pe partea cu stenoză) - asimetrie de contrast pe clişeele tardive (persistenţa substanţei de contrast, „imagine prea frumoasă”; - asimetrie de mărime – rinichi de diferite mărimi; eco-Doppler color al arterelor renale: vizualizează accelerarea fluxului prin stenoză şi

permite măsurarea stenozei; angiografia arterelor renale: - ex. de referinţă, permite vizualizarea stenozei,

măsurarea, importanţa ei şi starea funcţională a rinichiului; scintigrafie renală: - evidenţierea unui infarct renal posibil; explorarea sistemului renină-angiotensină

Page 19: Hipertensiunea-arteriala

HTA suprarenala

Hipercorticism: - retentie de sodiu excesiv (hipersecretie de

glucocorticoizi) - sindrom Cushing – clinicHiperaldosteronism primar - frecvent la femei tinere, HTA moderata,

astenie muscularaFeocromocitom: - secretie excesiva de catecolamine - adult tanar, tumora benigna - pusee paroxistice de HTA sau permanenta cu

hipoTA ortostatica, cefalee, paloare, dureri lombare

Page 20: Hipertensiunea-arteriala

HTA de alte cauze

Coarctaţia de Aortă: - cauză rară, la copii şi adulţii tineri, - dgs. clinic: suflu mezosistolic, care poate deveni

continuu în timp, audibil în partea ant. al peretelui toracic, iradiind şi posterior;

- HTA prezentă la niv. membrelor sup.; - pulsul femural defazat faţă de pulsul radial;

Acromegalia. Tumorile secretante de renină. Hipertiroidismul. HTA indusă medicamentos: steroizii, antiinflamatoarele

nesteroidiene, licvoriţa, contraceptivele orale, cocaina, amfetaminele, eritropoetina, ciclosporinele, etc.

Page 21: Hipertensiunea-arteriala

Tratamentul nefarmacologic

Modificarea stilului de viata – reducerea riscului CV

- Oprirea fumatului - moderarea consumului de alcool - scaderea ponderala - reducerea consumului de sare - activitatea fizica - cresterea consumului de fructe si

legume si reducerea consumului de grasimi saturate

Page 22: Hipertensiunea-arteriala

Tratamentul farmacologic

Reducerea val. TA independent de clasa de medicament folosita Strategii terapeutice: - monoterapie vs terapia combinata - terapia in trepte Clasele de medicamente cu efect dovedit in reducerea

evenimentelor cardiovasculare:Diuretice: tiazidice, indapamid, furosemid, spironolactona;IEC: inhibitorii enzimelor de conversie: captopril, enelapril,

perindopril, ramipril, etcAntagonisti ai receptorilor de angiotensina (sartani): telmisartan, valsartan, candesartan, etcBetablocante: metoprolol, carvedilolol, nebivolol, bisoprololBlocantii canalelor de calciu: dihidropiridine – amlodipina, felodipina; diltiazem, verapamilAlte categorii: alfa-1 blocante (doxazosin), alfa2 agonisti centrali

(metildopa, clonidina