Hipertensiunea Arteriala- reprezinta cresterea exagerata a presiunii sangelui in patul arterial.Tensiuni normale:140 mm Hg cu 80 mm Hg si 160 mm Hg cu 95 mm Hg pentru persoanele varstnice.H.T.A.se caracterizeaza printr-o hiperactivitate cardiovasculara, avand urmatoarele simptome: transpiratii abundente, palpitatii, tahicardii, puseuri tensionale ridicate, dureri de cap, ameteli, oboseala, iritabilitate, insomnii, vajaieli in urechi, intepaturi in dreptul inimii, tulburari de vedere, amorteli in maini. Pot aparea urmatoareleurmari: slabirea memoriei, tulburari de vorbire, surditate, senzatie de deget mort, dereglari ale digestiei, accidente vasculare cerebrale, hemoragii ale fundului de ochi.Cauze:bolile renale si cardiace, afectiunile endocrine (datorate in special tiroidei, suprarenalelor si hipofizei), afectiunile cerebrale. O data cu vindecarea bolii cauzatoare, se normalizeaza si tensiunea.Alimente interzise:zahar, dulciuri, paste fainoase, paine alba, prajituri, sare, carne, mezeluri, afumaturi, branzeturi (grase, sarate si fermentate), oua (maximum doua/saptamana).Remedii alimentare:usturoi, ceapa, praz, salata, urzica, hrean, leustean, sfecla rosie, cirese, coacaze, lamai, visine, struguri.De asemenea, se va tine cont de urmatoarelerecomandari: lichidele se vor ingera fractionat, fara masticatie; se va renunta total la tutun si bauturi alcoolice; sarea se va reduce din alimentatie, in raport cu gradul bolii.Somn - minimum 8 ore noaptea si 1-2 ore dupa-amiaza.Multa miscare in aer liber. Se vor evita solicitarile nervoase (familia va crea bolnavului o ambianta placuta).Tratarea hipertensiunii arteriale pe baza de plante medicinaleTalpa-gastii (tinctura) - 20 picaturi de 3 ori/zi; Rozmarin (tinctura) - 30 picaturi de 3 ori/zi; Tei (tinctura) - 20 picaturi, seara; Coacaz negru (frunze) - infuzie din 5 g la 250 ml apa (se consuma cate o doza dimineata si una la pranz); Paducel (tinctura) - 20 picaturi de 3 ori/zi (3 saptamani pe luna); Traista-ciobanului - infuzie din 5 g la 250 ml apa, dimineata, sau decoct din 2 g la 250 ml apa, fiert 5 minute (cate 3 linguri/zi); Usturoi (tinctura) - 20 picaturi de 2 ori/zi (10 zile pe luna).Angina pectoralaTemperaturile scazute induc multiple probleme pacientilor cardiaci, dar cei mai afectati sunt cei cu angina pectorala de efort, de repaus precum si pacientii cu tulburari de circulatie periferica (sindromul Raynaud). Frigul este unul dintre stimulii fiziologici care provoaca spasm vascular.in cazul prezentei unei afectiuni cronice a patului arterial pot aparea reactii vasospastice excesive ce nu pot fi considerate normale. Daca reactia spastica este realizata la nivelul arterelor coronare, afectate deja de un proces aterosclerotic, apar dureri anginoase tipice. in cazul in care constructia arteriolara are ca localizare patul vascular al tegumentelor ce sunt expuse contactului cu aerul rece, apar semnele tipice ale sindromului Raynaud.Pacientii cu angina pectorala au in mod curent dureri toracice declansate de contactul cu aerul rece. Aceste dureri sunt potetial periculoase, data fiind capacitatea de a induce o criza anginoasa severa, prelungita. in mod obisnuit durerile induse de contactul cu aerul rece, similare durerilor anginoase de efort, cedeaza relativ prompt la administrarea de Nitroglicerina sublingual, cu 2-5 minute inainte de expunerea la frig si protejarea regiunii oro-nazale cu o esarfa suficient de groasa pentru a impiedica inhalarea aerului rece. TopSindromul Raynaud este caracterizat prin aparitia palorii si a durerii intense la nivelul pielii mainilor si fetei in urma contactului cu frigul, reactie ce este urmata de cianoza cu hiperemie (roseata) ulterioara reactiva a zonelor expuse in momentul revenirii intr-o incapere incalzita.Protejarea tegumentelor expuse frigului este masura cea mai eficienta in acest caz, prevenind astfel vasospasmul si criza hipoxica ulterioara. Se pot aplica unguente cu substante vasodilatatoare (unguentul cu Nitroglicerina) care, chiar daca au eficienta redusa, pot diminua raspunsul vasospastic la nivelul pielii.Preventia boliiUna dintre cele mai frecvente probleme ale pacientilor cardiaci pe timpul iernii, este prezenta febrei, a starii infectioase respiratorii. Acestea duc la cresterea muncii inimii, rezultatul fiind cresterea consumului de oxigen de catre celulele miocardiace. Prevenirea intercurentelor respiratorii este mai eficienta decat tratarea lor, care va fi mult mai dificila in conditiile unui pacient si cu alte boli asociate. Vaccinarea specifica (vaccinul antigripal) si nespecifica (Bronchovaxom, Ribomunyl) este recomandata la astfel de pacienti, ca si evitarea expunerii inutile la conditiile atmosferice nefavorabile, precum si contactul cu persoane care au o infectie respiratorie.La bolnavii cu tulburari ale circulatiei arteriale si venoase la nivelul membrelor inferioare, suferinta ischemica cronica devine un factor predispozant pentru aparitia degeraturilor, chiar la temperaturi in jurul a 00C. Suprainfectarea acestor leziuni este o reala problema terapeutica, astfel incat recomandarea evitarii formarii acestora este obligatorie.Pacientii cu boala cardiaca ischemica, cu tulburari circulatorii periferice, insuficienta cardiaca, sunt sfatuiti sa evite agravarea acestor boli prin limitarea cat mai mult posibil a contactului cu aerul rece si respectarea masurilor minime de preventie enumerate mai sus. TopTratament naturistRegim strict vegetarian cel putin o zi pe saptamana. Odihna, plimbari in aer curat, evitandu-se zilele friguroase. Infuzie din coada-soricelului, se beau 3-4 celti pe zi, timp de 14 zile. Extract rece din vasc, 3 cescute pe zi. Rp. 1 - 30 gr talpa gastii, 20 gr frunze de menta, 10 gr coada calului, 10 gr cimbrisor de camp, 20 gr frunze de roinita, 10 gr flori de soc; Rp. 2 - 30 gr talpa gastii, 20 gr coada soricelului, 20 gr coada racului, 10 gr flori de lumanarica, 20 gr radacina de valeriana; Rp. 3 - 50 gr flori de tei, 10 gr flori de paducel, 10 gr flori de soc, 10 gr fructe de fenicul, 20 gr radacina de valeriana. Se prepara din 1 lingura amestec de plante la 1 cana de apa, se beau 1-3 cani pe zi, alternand retetele. Zonele reflexogene sunt: inima, rinichi, uretere, vezica urinara, paratiroida, iar punctele care se maseaza sunt: 21 timp de 10 minute, 24, 25, 26, 13 timp de 5 minute, segmentul corespunzator zonei dureroase timp de 10 minute. Bolile cardiovascularesaubolile cardiacesunt o categorie de boli care implicinimasauvasele sangvine: (artereleivenele).[1] n timp ce termenul de punct de vedere tehnic se refer la orice boal care afecteaz sistemul cardiovascular, acesta este adesea folosit cu referire la cele legate de ateroscleroz i/sau hipertensiune arterial. Cauzele, mecanismele i tratamente de aceste cauze adesea se suprapun. Bolile cardiovasculare rmn cea mai mare cauza a deceselor la nivel mondial, dei de-a lungul ultimelor dou decenii rata mortalitii cardiovasculare a sczut n multe ri cu venit ridicat. n acelai timp, decesele i bolile cardiovasculare au crescut cu o vitez uimitor de rapid n rile mici i cu venituri medii.Procentul de decese premature din datorit bolilor cardiovasculare variaz de la 4% n rile cu venituri mari la 42% n rile cu venituri mici. n 2008 mai mult de 17 de milioane de oameni au murit din cauza bolilor cardiovasculare.[2] n fiecare an bolile de inim ucid mai muli americani dect cancerul. n ultimii ani riscul cardiovascular la femei a fost n cretere i a ucis mai multe femei dectcancerul de sn.[3]Studii n rndul tinerilor a artat c ateroscleroza precoce se poate depista n adolescen i se fac eforturi de prevenire primar necesare din copilrie.[4]Factori de risc[modificare|modificare surs]

Indienii sunt cunoscui ca fiind n grupul cu risc ridicat de a se mbolnvi de boli cardiovasculareVrst[modificare|modificare surs]Vrsta este un factor important de risc n dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Se estimeaza c 87 la sut dintre oameni care mor de boli cardiace coronariene au peste 60 de ani.[5]n acelai timp, dup vrsta de 55 de an riscul de accident vascular cerebral se dubleaz la fiecare decad.[6]Mai multe explicaii au fost propuse pentru a explica de ce cu vrsta crete riscul de boli cardiovasculare. Una dintre ele este legat de nivelul colesterolului seric.[7]Nivelul seric de colesterol total crete pe msur ce crete vrsta. La brbai aceast cretere devine semnificativ jurul vrstei de 45-50 de ani. La femei, creterea continu brusc pn la vrsta de 60-65 de ani. mbtrnirea este de asemenea, asociat cu modificri ale proprietilor mecanice i structurale ale peretelui vascular, care duce la pierderea elasticitatii arteriale i poate duce ulterior la boli coronariene.Sex[modificare|modificare surs]Brbaii sunt expui la risc mai mare de boli de inim dect femeile aflate la vrst nainte de menopauz.[8]Cu toate acestea, odat cu menopauza, riscul i la femei este similar ca la un brbai. Printre oamenii de vrst mijlocie, boala coronarian este de 2 pn la 5 ori mai frecvent la brbai dect la femei. ntr-un studiu realizat de Organizaia Mondial a Sntii, s-a constatat c sexul contribuie cu aproximativ 40% la raportul mortalitii n boli coronariene de inim n funcie de sex. Un alt studiu raporteaz rezultate similare, n care diferenele de sex explic aproape jumtate din riscul asociat cu bolile cardiovasculare. Una dintre explicaiile propuse pentru diferena de sexn n bolile cardiovasculare este diferena hormonal. La femei estrogenul este hormonul sexual predominant. Estrogenul poate avea efecte de protecie prin metabolizarea glucozei i sistemul hemostatic i poate avea un efect direct asupra celulelor prin mbuntirea funcionrii celulelor endoteliale.

Poluare[modificare|modificare surs]Poluarea se msoar n funcie de pulberii n suspensie din aerul ambiental. PM2,5 nseamn pulberile n suspensie de 2,5 m care trec printr-un orificiu de selectare conform standardul european EN 14907, iar PM2,5 se definete ca mai mult de 50% din particule colectate cu samplerul s fie cu diametrul de 2,5m. Valoarea maxim admis este de 50 g/mc. n prezent studiile se concentreaz pe PM2.5, care este corelat cu bolile cardiovasculare. Pentru fiecare cretere de 10 g/mc a PM2.5 se estimeaz u risc de mortalitate ntre 8-18% datorit bolilor cardiovasculare. Expunerea pe termen lung crete riscurile de ateroscleroz i boli inflamatorii ale inimii. Motenirea genetic (inclusiv rasa) Tabagismul- renunarea la fumat i evitarea fumatului pasiv Sedentarismul Hipertensiunea arterial Obezitatea Diabetul zaharat Hipercolesterolemia Alimentaia Consumul de alcool

Tipuri de boli cardiovasculare[modificare|modificare surs]Boli cardiace coronariene[modificare|modificare surs]Articol principal:Boli cardiace coronariene.Bolile cardiace coronarienese refer la funcionarea insuficient a muchiului cardiac i ca atare o circulaie inadecvat a sngelui care alimenteaz muchiul inimii(miocardul). Boala coronarian este cea mai frecvent asimilat cu bolile coronariene, dei boala coronarian poate fi datorat altor cauze, cum ar fivasospasm coronarian.[9]Boala coronarian este o boal a arterelor cauzat de acumularea de plci deateromn pereii arterelor care alimenteaz miocardului.Angina pectoral(durere n piept) iinfarctul miocardic (atac de cord)sunt simptome i stri cauzate de boala coronarian.Cardiomiopatie[modificare|modificare surs]Articol principal:Cardiomiopatie.Cardiomiopatianseamn literal "boal a muchiului inimii" (cardio= inim,myo= muchi,patie= boal) este deteriorarea funcieimiocardului(muchiul inimii), din orice motiv. Oamenii cu cardiomiopatie sunt expui de multe ori risculuiaritmieii/saumorii cardiace subite. Cardiomiopatii extrinseci Bolile ischemice ale inimii Cardiomiopatia alcoolic Malformaii congenitale ale sistemului circulator Boli de Nutriie care afecteaz inima Cardiomiopatie ischemic Cardiomiopatie hipertensiv Cardiomiopatie valvular Cardiomiopatie inflamatorie Cardiomiopatie secundar|Cardiomiopatie secundar la o boal metabolic sistemic Miocardiodistrofia. Cardiomiopatia cu dilataie Cardiomiopatia hipertrofic obstructivBoli vasculare[modificare|modificare surs] Anevrism Arteriopatie obliterant a membrelor inferioare Disecie aortic Hipertensiune arterial pulmonar Trombo-embolismBoli cardiace ischemice[modificare|modificare surs]Boli cardiace ischemice - bolile miocardului (muchiului inimii) caracterizat prin faptul c scade alimentarea muchiului cu snge.Boli cardiace hipertensive[modificare|modificare surs] Hipertrofie ventricular stng Boal coronarian Insuficien cardiac Aritmie cardiacBoli cardiace inflamatorii[modificare|modificare surs]Boli cardiace inflamatorii implic inflamaia miocardului sau/i ale esuturilor care l nconjoar. Acestea sunt: Endocardita- inflamaia stratului interior al inimii - endocardul. n general sunt afectate valvele cardiace. Cardiomegalie inflamatorie Miocardit- inflamaia miocardului.Valvulopatii cardiace[modificare|modificare surs]Articol principal:Valvulopatii cardiace.Valvulopatiile cardiace sunt procese care afecteaz una sau mai multe valve ale inimii. n principal sunt patru valve care sunt afectate de valvulopatii: valva tricuspid i aortic pe partea dreapt a inimii i valva mitral i aortic pe partea stng a inimii.Plantele medicinaleutilizate au proprietatisedative generale, manifestandu-se cu efecte favorabile in unele tulburari neurovegetative ale inimii (tulburari de ritm cardiac, palpitatii, senzatii dureroase, nevroza cardiaca).Efectele cele mai accentuate se atribuie urmatoarelor specii deplante medicinalede baza:

Flores, Folium et Fructus Crataegi (flori, frunze si fructe de Paducel). Reglind tulburarile de natura nervoasa ale inimii se reocomanda in completarea tratamentului cu digitaliee sau in pauzele de tratament.

Infuzie, o lingurita planta medicinala la o cana cu apa; cantitatea se bea in cursul unei zile.

Tinctura 20 g planta medicinala se macereaza timp de 10 zile in alcool de 70. De 3 ori pe zi cite 1015 picaturi.

Herba Leonuri (Talpa gistii). Insasi denumirea stiintifica a plantei medicinale (Leonurus cardiaca) indica faptul ca aceasta era cunoscut de multa vreme pentru efectele ei in afectiunile cardiace avind proprietati sedative remarcabile. Se folosesc virfurile inflorite cu frunze ale plantei medicinale.

Infuzie: o lingurita la o cana; se beaj 2 cani pe zi, dintre care una seara timp de o saptamina, de 6 ori pe zi

Tinctura 20 g planta se macereaza timp de 78 zile in alcool de 70; se iau cite 2040 picaturi de 23 ori pe zi inaintea meselor principale.

Radix Valerianae (radacina de Valeriana). Sedativ general cu efect deosebit mai ales in palpitatii (tulburari de ritm cardiac), de origine functionala (oboseala, nevroze, consum de cafea, ceai, alcool, tutun etc.).

Infuzie, o lingurita de planta la cana se bea treptat in cursul unei zile.

Pulbere de 3 ori pe zi cite un virf de cutit, preferabil in casete.

Tinctura din 20 g radacina macerat in 100 ml alcool de 70 timp de 5 zile se iau de 23 ori pe zi cite 15-picaturi (se recomanda asocierea cu tinctura de paducel).

In afara acestor trei specii de deplante medicinalede baza se mai recomanda:

Flores Lavandulae (flori de Levantica) cuactiunesedativa

Infuzie, cu 1/21 lingurita la cana se beau 12 cani/zi. Herba Marrubii (Unguras) in reglarea ritmului cardiac.

Infuzie, o lingurita la cana; se beau 23 cani pe zi, de preferinta inainte de mese.

O infuzie concentrate cu 2 linguri la cana din care se ia cite o lingura inainte de mese.

Ceai calmant impotriva tulburarilor cardiace (PLAFAR) cu formula intra urmatoarele componente: Folium Crataegi cum floribus (frunze si flori de Paducel), Radix Valerianae (radacini de Valeriana) si Herba Leonuri (Talpa gistii) cuactiunespecifica sedativa a tulburarilor cardiace de origine neurovegetative, Flores Tiliae (flori de Tei) si Folium Menthae (frunze de Menta) antiseptice si antispastice.

Infuzie, o lingurita la o cana; se ia ori de cite ori se simte nevoia, in special seara la culcare.

Alte formule de ceaiuri medicinale:

Rp. Folium cum floribus sau Fructus Crataegi (flori cu frunze sau fructe de Paducel) Herba Leonuri (Talpa gistii) Radix Valerianae (radacini de Valeriana)

Infuzie: o lingurita de amestec la o cana; se beau 12 cani pe zi, in mai multe reprize.

Rp. Flores sau Folium cum Flores Crataegi (flori sau frunze cu flori de Paducel) Herba Leonuri (Talpa gistii) Herba Polygoni (Troscot) Folium Melissae (frunze de Roinita)

Infuzie, o lingurita la cana; se recomanda 23 cani pe zi, in mai multe reprize, dimineata seara inainte de culcare, in cure de o luna cu pauze de o saptamina.

Rp. Radix Valerianae (radacini de Valeriana) Flores Tiliae (flori de Tei) Folium Menthae (frunze de Menta) Herba Serpylli (Cimbrisor de cimp)parti egale- 20 g fiecareAFECIUNILE CARDIACE1.1. Angina pectoralDurerea constrictiv sau n ghear resimit n piept este simptomul clasic al anginei pectorale. Este provocat de o privare temporar de oxigen a miocardului (muchiul inimii), cauzat de obicei de reducerea aportului sangvin. Durerea apare frecvent n momentele n care inima lucreaz foarte mult (de exemplu, n timpul unei activiti sportive) i se odihnete foarte puin. Totui, atacurile pot surveni i n momente de inactivitate, sau chiar n timpul somnului. Angina este de obicei indicatorul riscului de apariie al unui atac de cord (infarct miocardic), mai ales dac se manifest din ce n ce mai frecvent.Simptome Dureri de piept intense i variate n jurul sternului (precordiale), care pot radia spre gt i fa, ca i spre umr i mn (stnga, de obicei ultimele dou degete) Ameeal, tendina de a cdea Palpitaii (accelerarea neregulat a ritmului cardiac) Gfial la cel mai mic efort Grea, nsoit uneori de vom Anxietate provocat de simptomele triteCauzeCele mai frecvente cauze sunt stresul, tutunul, alcoolul i hipercolesterolemia. Angina pectoral poate fi provocat de aportul sangvin redus cauzat de o leziune a arterelor coronare (arterit) sau de contracia unei artere ca efect al stresului.1.2. AritmiileAnomaliile ritmului sau ale frecvenei cardiace sunt denumite aritmii. Ritmul cardiac este imprimat de contracia miocardului, situndu-se n mod normal la valori de 70-75 de contracii pe minut. Cnd ritmul cardiac este mai rapid dect ar fi normal, avem de-a face cu tahicardia, iar cnd este mai rar dect normal se numete bradicardie.Simptome Dificulti n respiraie, gfit Albstrirea buzelor i a extremitilor (cianoz) O senzaie de tremor n spatele sternului sau senzaia c inima bate prea rapid Fatigabilitate Edeme (retenie de fluide) Poate aprea i tuseaCauzeRitmul cardiac anormal este provocat de o anomalie a transmiterii impulsurilor electrice miocardice. Printre cauzele aritmiilor se numr afeciunile cardiace precum boala coronarian, infarctul miocardic (atacul de cord) sau unele boli ale valvelor cardiace i afeciunile hormonale (ca hipertiroidismul).1.3. Prevenirea afeciunilor cardiaceAfeciunile cardiace constituie cauze majore ale mortalitii i morbiditii n societatea modern. Totui, muli dintre factorii de risc sunt bine cunoscui i abordabili. Termenul de afeciune cardiac include boli precum angina, aritmia, infarctul miocardic i insuficiena cardiac congestiv.Insuficiena cardiac congestiv este definit prin incapacitatea inimii de a pompa snge n corp n mod adecvat este o boal sever, cu potenial letal i principala cauz de spitalizare n Occident a persoanelor peste 65 de ani.SimptomeSimptomele infarctului i ale anginei sunt foarte asemntoare. Cu toate acestea, durerea de infarct este mult mai sever i mai ndelungat. Durerea de infarct este descris de obicei ca o presiune intens sau o senzaie de constricie n mijlocul pieptului. Durerea poate iradia i n mandibul, pe gt sau n umr, sau pe mn, spre degete. Este nsoit adesea de sufocare. Spre deosebire de angin, durerea provocat de infarct nu se remite prin repaus.Simptomele insuficienei cardiace congestive cuprin oboseala, senzaia de sufocare, edem (retenie la lichide i umflare) i insuficiena altor organe precum rinichii. Simptomele se pot dezvolta insidios sau brusc, n funcie de viteza cu care apare insuficiena.CauzeHipertensiunea lezeaz n timp inima i vasele sangvine, de aceea este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare. Hipercolesterolemia predispune la afeciuni cardiace prin generarea de ateroscleroz, situaie n care apar plci de grsime n pereii vaselor de snge, ngustndu-le i afectnd fluxul sangvin. Factorii precum fumatul, hipertensiunea i diabetul contribuie i ei la apariia aterosclerozei, care predispune la angin pectoral i la infarct miocardic, dar i la accidente vasculare cerebrale. Persoanele care au istoric familial de probleme cardiace, care sunt obeze, inactive fizic, care beau sau fumeaz excesiv, prezint i ele un risc crescut de a face o boal cardiac, la fel ca i diabeticii. Persoanele depresive, anxioase, ostile sau izolate social sunt mai predispuse afeciunilor cardiace dect altele. Stresul, mai ales cel de la locul de munc, nsoit de o constant de presiune psihica ce nu poate fi atenuat, a fost de asemenea identificat ca factor de risc.Ce plante folosim?- pducel- suntoare- usturoi- ginkgo- ghimbir- roini- valerian- passiflora- ungura negru