HIDROGEOLOGIEHIDROGEOLOGIE

bull Hidrogeologia este una din ştiinţele Hidrogeologia este una din ştiinţele naturii şi ea este dedicată problematicii naturii şi ea este dedicată problematicii complexe a apelor subterane originea şi complexe a apelor subterane originea şi formarea formele de zăcămacircnt legile de formarea formele de zăcămacircnt legile de curgere regimul şi resursele apelor curgere regimul şi resursele apelor subterane interacţiunea cu rocile calitatea subterane interacţiunea cu rocile calitatea şi condiţiile care determină folosirea icircn şi condiţiile care determină folosirea icircn diferite scopuri regularizarea sau diferite scopuri regularizarea sau eliminarea din terenurile acvifereeliminarea din terenurile acvifere

bull Se ocupa cu studiul apelor subterane Se ocupa cu studiul apelor subterane furnizand date privind geneza dinamica si furnizand date privind geneza dinamica si calitatea acestora calitatea acestora

bull Studiile hidrogeologice sunt necesare Studiile hidrogeologice sunt necesare pentru prevenirea proceselor negative pentru prevenirea proceselor negative inmlastinarea si saraturarea soluluiinmlastinarea si saraturarea solului

bull Apartenenţa Hidrogeologiei la ciclul ştiinţelor Apartenenţa Hidrogeologiei la ciclul ştiinţelor geologice se datorează faptului ca apa geologice se datorează faptului ca apa subterană este un corp geologic avacircnd o subterană este un corp geologic avacircnd o dinamică naturală cu variaţii cantitative şi dinamică naturală cu variaţii cantitative şi calitative icircn timp şi spaţiu calitative icircn timp şi spaţiu

bull Acumulările de ape subterane sunt corpuri Acumulările de ape subterane sunt corpuri geologice complexe care se deosebesc de geologice complexe care se deosebesc de minerale şi roci prin procese dinamice şi minerale şi roci prin procese dinamice şi continui de dezvoltare situaţie care provoacă continui de dezvoltare situaţie care provoacă dificultăţi icircn stabilirea limitelor convenţionale de dificultăţi icircn stabilirea limitelor convenţionale de clasificare clasificare

bull Hidrogeologii icircncearcă pe baza unei descrieri Hidrogeologii icircncearcă pe baza unei descrieri complete să-şi explice tot ce se icircntacircmplă cu apa complete să-şi explice tot ce se icircntacircmplă cu apa subterană şi icircşi doresc să poată dispune de subterană şi icircşi doresc să poată dispune de toate resursele acesteia icircn icircmprejurări de o toate resursele acesteia icircn icircmprejurări de o diversitate nelimitată (diversitate ce poate fi diversitate nelimitată (diversitate ce poate fi generată prin simulare)generată prin simulare)

bull Corespunzător celor trei funcţii ale Corespunzător celor trei funcţii ale gacircndirii ştiinţifice Hidrogeologia este gacircndirii ştiinţifice Hidrogeologia este separată icircn trei subdiviziuni separată icircn trei subdiviziuni importanteimportante

bull Hidrogeologia generalăHidrogeologia generalăbull Dinamica apelor subteraneDinamica apelor subteranebull Hidrogeologia aplicatăHidrogeologia aplicatăbull Resursele de apa subterana din Resursele de apa subterana din

Romania se ridica la cca 8 miliarde de Romania se ridica la cca 8 miliarde de metri cubi din care circa 5 miliarde metri cubi din care circa 5 miliarde sunt folosite pentru alimentari cu apa sunt folosite pentru alimentari cu apa Aceste resurse se regenereazaAceste resurse se regenereaza

Geneza apelor subteraneGeneza apelor subterane

bull Formarea apelor subterane este Formarea apelor subterane este explicată prin diverse teorii generate deexplicată prin diverse teorii generate de

bull bull bull diversitatea condiţiilor climatice din diversitatea condiţiilor climatice din zonele de alimentare aleacviferelorzonele de alimentare aleacviferelor

bull bull bull calităţile fizico-chimice ale apelor calităţile fizico-chimice ale apelor subterane (calde recimineralizate subterane (calde recimineralizate nemineralizate cu gaze fără gaze etc)nemineralizate cu gaze fără gaze etc)

bull bull bull Vacircrsta diferită a apelor subteraneVacircrsta diferită a apelor subterane

bull Teoriile privind originea apelor subterane pot Teoriile privind originea apelor subterane pot fi separate icircn două categoriifi separate icircn două categorii

bull teorii ldquoexogenerdquo care consideră apele teorii ldquoexogenerdquo care consideră apele subterane provenite din precipitaţiile de la subterane provenite din precipitaţiile de la suprafaţa Pămacircntului (teoria infiltrării teoria suprafaţa Pămacircntului (teoria infiltrării teoria condensării teoria originii arteziene teoria condensării teoria originii arteziene teoria apelor regenerate teoria apelor fosileapelor regenerate teoria apelor fosile

bull teorii ldquoendogenerdquo care consideră că sursa teorii ldquoendogenerdquo care consideră că sursa apele subterane este condensarea vaporilor apele subterane este condensarea vaporilor de apă rezultaţi din procesele fizico-chimice de apă rezultaţi din procesele fizico-chimice de adacircncime (teoria juvenilă)de adacircncime (teoria juvenilă)

bull Icircntr-o concepţie unitară se admite că Icircntr-o concepţie unitară se admite că apele subterane icircn integralitatea lor au o apele subterane icircn integralitatea lor au o origine mixtă ponderea celor două surse origine mixtă ponderea celor două surse (endogenă şi exogenă) fiind condiţionată (endogenă şi exogenă) fiind condiţionată de caracteristicile hidrostructuriide caracteristicile hidrostructurii

Schematizarea conditiilor de formare a apelor de origine mixta

Apele subterane provin din Apele subterane provin din

- precipitatii prin infiltratii- precipitatii prin infiltratii

- infiltratii laterale din albiile raurilor- infiltratii laterale din albiile raurilor

- condensarea vaporilor de apa din fisurile - condensarea vaporilor de apa din fisurile solului si rocilorsolului si rocilor

Principala sursă a apelor subterane sunt Principala sursă a apelor subterane sunt precipitaţiile generate de vaporii de apă din precipitaţiile generate de vaporii de apă din atmosferăatmosferă

O parte din precipitaţii se transformă icircn apă O parte din precipitaţii se transformă icircn apă subterană apa subterană avacircnd şi surse subterană apa subterană avacircnd şi surse endogeneendogene

bull Precipitaţiile icircn funcţie de procesele la care Precipitaţiile icircn funcţie de procesele la care participă sunt reţinute sub formă de umiditate icircn participă sunt reţinute sub formă de umiditate icircn atmosferă sau icircn zona de aerarevadoasă atmosferă sau icircn zona de aerarevadoasă aacviferelor Umiditatea contribuie la alimentarea aacviferelor Umiditatea contribuie la alimentarea acviferelor prin condensare şi infiltrare Icircn condiţii acviferelor prin condensare şi infiltrare Icircn condiţii hidrogeologice favorabile formării acviferelor hidrogeologice favorabile formării acviferelor (adică formaţiuni acoperitoare nisipoase-(adică formaţiuni acoperitoare nisipoase-argiloase) 15 pacircnă la 20 din precipitaţii se argiloase) 15 pacircnă la 20 din precipitaţii se transformă icircn apă subterană transformă icircn apă subterană Pentru valorile Pentru valorile extreme ale precipitaţiilor din Romacircnia rezultă căextreme ale precipitaţiilor din Romacircnia rezultă că

bull bull bull la o precipitaţie minimă de 360 mman la o precipitaţie minimă de 360 mman infiltrarea este de 72 mmaninfiltrarea este de 72 mman

bull bull bull la o precipitaţie maximă de 1200 mman la o precipitaţie maximă de 1200 mman infiltrarea este de 240 mmaninfiltrarea este de 240 mman

bull Raportul de 33 icircntre valorile extreme Raportul de 33 icircntre valorile extreme ale infiltraţiei evidenţiază la scara unei ale infiltraţiei evidenţiază la scara unei compensări anuale icircn condiţii compensări anuale icircn condiţii hidrogeologice favorabile alimentarea hidrogeologice favorabile alimentarea semnificativă prin infiltrare a apelor semnificativă prin infiltrare a apelor subterane din Romacircnia dar şi o subterane din Romacircnia dar şi o variaţie importantă a acestui proces icircn variaţie importantă a acestui proces icircn funcţie de repartiţia precipitaţiilorfuncţie de repartiţia precipitaţiilor

bull Sursa principala a apelor subterane sunt Sursa principala a apelor subterane sunt precipitatiile generate de vaporii din atmosferaprecipitatiile generate de vaporii din atmosfera

bull Din momentul contactului precipitaţiilor cu Din momentul contactului precipitaţiilor cu suprafaţa terenului icircncepe o distribuire suprafaţa terenului icircncepe o distribuire continuă a acestora icircntre scurgerea de continuă a acestora icircntre scurgerea de suprafaţă scurgerea hipodermică suprafaţă scurgerea hipodermică refacerea umidităţii şi scurgerea subterană refacerea umidităţii şi scurgerea subterană

bull Scurgerea hipodermică cea subterană şi Scurgerea hipodermică cea subterană şi refacerea umidităţii din zona de refacerea umidităţii din zona de aerarevadoasă prin infiltrare constituie aerarevadoasă prin infiltrare constituie infiltrarea totală adică acea parte din infiltrarea totală adică acea parte din precipitaţii care se transformă icircn apă precipitaţii care se transformă icircn apă subterană subterană

bull Sub diversele ei forme de la starea de Sub diversele ei forme de la starea de vapori pacircnă la starea supracritică apa este vapori pacircnă la starea supracritică apa este prezentă pacircnă la baza scoarţei terestreprezentă pacircnă la baza scoarţei terestre

bull Zonalitatea verticala a hidrosferei Zonalitatea verticala a hidrosferei subterane (dupa Obsciaia subterane (dupa Obsciaia

ghidogheologhia 1980) 1-zona de ghidogheologhia 1980) 1-zona de inghet 2-zona de saturatie 3-zona cu inghet 2-zona de saturatie 3-zona cu apa in stare supracritica 4-mantaua apa in stare supracritica 4-mantaua

superioara 5-limita dintre patura superioara 5-limita dintre patura sedimentara si cea granitica 6-sedimentara si cea granitica 6-

suprafata Conrad (limita dintre patura suprafata Conrad (limita dintre patura granitica si cea bazaltica 7- suprafata granitica si cea bazaltica 7- suprafata

MohorovicicMohorovicic

bull Distribuţia apelor subterane icircn scoarţa terestră se Distribuţia apelor subterane icircn scoarţa terestră se face prin trei tipuri de forme geologică de mişcareface prin trei tipuri de forme geologică de mişcare

bull bull bull mişcarea meteogenă mişcarea meteogenă a apei subterane este a apei subterane este localizată icircn partea superioară a scoarţei terestre localizată icircn partea superioară a scoarţei terestre (adacircncimi de 05-10 km mai rar 3km iar icircn condiţii (adacircncimi de 05-10 km mai rar 3km iar icircn condiţii favorabile se dezvoltă pacircnă la 5 km)favorabile se dezvoltă pacircnă la 5 km)

bull bull bull mişcarea litogenă mişcarea litogenă a apei subterane se produce a apei subterane se produce icircn cadrul proceselor de diageneză a complexelor icircn cadrul proceselor de diageneză a complexelor sedimentare la adacircncimi mai mari de 1-3 kmsedimentare la adacircncimi mai mari de 1-3 km

bull bull bull mişcarea magmatogenă mişcarea magmatogenă a apei subterane este a apei subterane este caracteristică pentru domeniile de mare adacircncime caracteristică pentru domeniile de mare adacircncime acolo unde se formează sisteme hidrominerale acolo unde se formează sisteme hidrominerale

bull Icircn cadrul marilor bazine hidrogeologice ca rezultat al mişcării apei se Icircn cadrul marilor bazine hidrogeologice ca rezultat al mişcării apei se pot separa de sus icircn jos trei zone hidrogeodinamicepot separa de sus icircn jos trei zone hidrogeodinamice

bull Zona schimbului activZona schimbului activ este cea care drenează reţeaua hidrografică şi este cea care drenează reţeaua hidrografică şi se găseşte sub influenţa factorilor climatici sezonieri Ea se dezvoltă se găseşte sub influenţa factorilor climatici sezonieri Ea se dezvoltă pacircnă la baza locală de eroziune apele sunt dulci cu o mineralizaţie pacircnă la baza locală de eroziune apele sunt dulci cu o mineralizaţie totală sub 1gl iar durata schimbului de apă este de ordinul lunilor şi a totală sub 1gl iar durata schimbului de apă este de ordinul lunilor şi a anilor ajungacircndu-se la adacircncimi mai mari şi la sute de anianilor ajungacircndu-se la adacircncimi mai mari şi la sute de ani

bull Zona schimbului lentZona schimbului lent de ape este slab influenţată de reţeaua de ape este slab influenţată de reţeaua hidrografică iar factorii climatici se manifestă numai prin ciclurile de hidrografică iar factorii climatici se manifestă numai prin ciclurile de variaţie de lungă durată Această zonă se dezvoltă sub baza locală de variaţie de lungă durată Această zonă se dezvoltă sub baza locală de eroziune mineralizaţia apelor este cuprinsă icircntre 1 şi 35 glitru (deci eroziune mineralizaţia apelor este cuprinsă icircntre 1 şi 35 glitru (deci apele sunt sărate) iar durata schimbului de apă ajunge la mii sau chiar apele sunt sărate) iar durata schimbului de apă ajunge la mii sau chiar zeci de mii de anizeci de mii de ani

bull Zona schimbului pasiv Zona schimbului pasiv de ape cu regim practic stagnant prezintă de ape cu regim practic stagnant prezintă mineralizaţii mai mari de 35 glitru (saramuri) şi durate ale schimbului mineralizaţii mai mari de 35 glitru (saramuri) şi durate ale schimbului de apă de ordinul milioanelor de anide apă de ordinul milioanelor de ani

bull Distribuţia apelor subterane la scara scoarţei terestre şi zonarea lor Distribuţia apelor subterane la scara scoarţei terestre şi zonarea lor hidrogeodinamică validate şi pe baza originii şi vacircrstei lor izotopice hidrogeodinamică validate şi pe baza originii şi vacircrstei lor izotopice suntcriterii generale care stau la baza proiectării prospecţiunilor pentru suntcriterii generale care stau la baza proiectării prospecţiunilor pentru ape subteraneape subterane

Distributia pe verticala cuprinde Distributia pe verticala cuprinde doua zonedoua zone

- cu pori nesaturati- cu pori nesaturati

- cu pori saturati- cu pori saturati

si mai multe subzonesi mai multe subzone

- subzona de evaporatie- subzona de evaporatie

- subzona de aeratie si difuziune- subzona de aeratie si difuziune

- subzona pragului capilar- subzona pragului capilar

- subzona de saturatie- subzona de saturatie

bull Subzona de evaporatie Subzona de evaporatie are o grosime de 1 ndash 2 are o grosime de 1 ndash 2 m Apa este retinuta in sol datorita fortei capilare m Apa este retinuta in sol datorita fortei capilare Miscarea se face de jos in sus datorita evaporatieiMiscarea se face de jos in sus datorita evaporatiei

bull Subzona de aeratie si difuziune Subzona de aeratie si difuziune apa circula de apa circula de sus in jos datorita gravitatiei pana se ajunge la apa sus in jos datorita gravitatiei pana se ajunge la apa peliculara inaccesibila plantelor sau orizontul mortpeliculara inaccesibila plantelor sau orizontul mort

bull Subzona pragului capilar Subzona pragului capilar este situat deasupra este situat deasupra apei freatice Umiditatea creste pe adancime apei freatice Umiditatea creste pe adancime datorita apei provenite din subzonele superioare datorita apei provenite din subzonele superioare pana la nivelul apei freaticepana la nivelul apei freatice

bull Subzona de saturatie Subzona de saturatie este situata sub nivelul este situata sub nivelul apei freatice umiditatea creste in continuare pana apei freatice umiditatea creste in continuare pana se ajunge la un echilibru in ceea ce priveste se ajunge la un echilibru in ceea ce priveste saturatia porilor numit nivel freatic hidrostatic saturatia porilor numit nivel freatic hidrostatic Acest nivel este variabil in functie de saturatia Acest nivel este variabil in functie de saturatia porilorporilor

Apele freatice se pot intalni sub mai multe formeApele freatice se pot intalni sub mai multe forme

- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii

- libere- libere

- captive - apa ascensionala- captive - apa ascensionala

- apa artizanala- apa artizanala

Circulatia apei subteraneCirculatia apei subterane

Apa subterana curge prin porii rocilor datorita Apa subterana curge prin porii rocilor datorita gravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioaregravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioare

bull Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea acestor goluriacestor goluri

bull Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de permeabilitate (Kp) permeabilitate (Kp)

bull Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)

In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie a apelor se disting mai multe tipuri de rocia apelor se disting mai multe tipuri de roci

bull acvifere acvifere (nisip pietris bolovanis) viteza de (nisip pietris bolovanis) viteza de scurgere mare datorita porilor mari scurgere mare datorita porilor mari Viteza este mai mare de 10 mziViteza este mai mare de 10 mzi

bull acviludeacvilude (marne argile) apa circula cu viteza mai (marne argile) apa circula cu viteza mai redusa datorita dimensiunilor mai mici a porilorredusa datorita dimensiunilor mai mici a porilor

bull acvifugeacvifuge roci eruptive sau metamorfice care roci eruptive sau metamorfice care practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu circulacircula

bull Matrice minerala granulara Matrice minerala granulara cu porozitate activa de 25 cu porozitate activa de 25

(pietrisuri si nisipuri)(pietrisuri si nisipuri)

Noţiuni despre apa din solNoţiuni despre apa din sol

In sol apa se găseşte sub mai multe forme In sol apa se găseşte sub mai multe forme

apa gravitaţională capilară peliculară apa gravitaţională capilară peliculară higroscopică şi apa sub formă de vaporihigroscopică şi apa sub formă de vapori

bull Evaporaţia apei din sol Evaporaţia apei din sol E = KE = KΣΣ(e + t)(e + t)

EE ndash evaporaţia ndash evaporaţia

KK ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona climatică climatică

(e + t)(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială ndash evapotranspiraţia potenţială

ΣΣ(e + t)(e + t) = 180 = 180C unde C ndash depinde de C unde C ndash depinde de zona şi tipul de cultură zona şi tipul de cultură

CC = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = 25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi

Stocarea şi circulaţia apei icircn sol Stocarea şi circulaţia apei icircn sol

O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme de apăde apă

bull Apa gravitaţionalăApa gravitaţională ndash neutilizată de către plante ndash neutilizată de către plante

bull Apa capilară ndash Apa capilară ndash apa labil legată utilizată integral apa labil legată utilizată integral de către vegetaţiede către vegetaţie

bull Apa peliculară ndash Apa peliculară ndash sau stracircns legată icircn jurul sau stracircns legată icircn jurul particulelor de sol accesibilă doar unor speciiparticulelor de sol accesibilă doar unor specii

bull Apa de higroscopicitate ndashApa de higroscopicitate ndash sau apa foarte stracircns sau apa foarte stracircns legată de particulele solului inaccesibilă plantelorlegată de particulele solului inaccesibilă plantelor

Forţele ce acţionează icircn interiorul soluluiForţele ce acţionează icircn interiorul solului

bull - forţa gravitaţională capilară de absorţie a - forţa gravitaţională capilară de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a rădăcinilor plantelor rădăcinilor plantelor

Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a particulelor de sol formează forţa de sucţiune particulelor de sol formează forţa de sucţiune Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre valorile sucţiunii se exprimă icircn atmosferevalorile sucţiunii se exprimă icircn atmosfere

Coeficienţii higrofiziciCoeficienţii higrofizici

Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de campcamp

bull la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)

bull la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)

bull sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)

Bilanţul apei icircn solBilanţul apei icircn sol

bull bilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freaticebilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freatice

- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice

bull norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ hidrologichidrologic

ΣΣm ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită m ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 septembrie)septembrie)

- icircn circuit icircnchisicircn circuit icircnchis

Ri +10CPv + Ri +10CPv + ΣΣm = m = ΣΣ(e + t) +Rf (e + t) +Rf ΣΣm = Rf - 10CPv + m = Rf - 10CPv + ΣΣ(e + (e + t) ndash Rit) ndash Ri

Ri ndash rezerva iniţială la 1 aprilieRi ndash rezerva iniţială la 1 aprilie

10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha

Pv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţiePv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţie

C ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilorC ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilor

ΣΣ(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială

Rf ndash rezerva finalăRf ndash rezerva finală

- icircn circuit deschisicircn circuit deschis

Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Σm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash RiΣm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash Ri

Ri = 100 H Da Cc (mcha)Ri = 100 H Da Cc (mcha)

Rf = 100 H Da Co (mcha)Rf = 100 H Da Co (mcha)

H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m - pt răchitării 03 ndash 05 m- pt răchitării 03 ndash 05 m - pt arborete 05 ndash 10 m- pt arborete 05 ndash 10 m

Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da = 11 ndash 18 tmcDa = 11 ndash 18 tmc

Aportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mchaAportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mcha - sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha- sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha - sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha- sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha

Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de numărul de udări şi norma de udarenumărul de udări şi norma de udare

bull ΣΣm = mm = mn unden unde bull m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui

hectar de pădure la o singură udare) hectar de pădure la o singură udare)

bull n ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de culturăn ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de cultură

bull m ndash este icircn funcţie de indicii higrofizicim ndash este icircn funcţie de indicii higrofizici

bull m = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectarem = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectare

bull m = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatarem = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatare

bull Norma brută mNorma brută mbrută brută = m= mnetănetăηη

bull ηη- este icircn funcţie de metoda de udare- este icircn funcţie de metoda de udare

prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)

prin aspersiune η= 09prin aspersiune η= 09

prin picurare η= 095 ndash 098prin picurare η= 095 ndash 098

Legea care guverneaza circulatia apei Legea care guverneaza circulatia apei subterane este Legea lui Darcysubterane este Legea lui Darcy

Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este direct proportional cu gradientul hidraulic al apei subteranedirect proportional cu gradientul hidraulic al apei subterane

Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe orizontala intre cele doua puncte luate in considerareorizontala intre cele doua puncte luate in considerare

Q = K x H x L x I (mczi)Q = K x H x L x I (mczi)

bull K ndash coeficient de infiltratie ce depinde de rocaK ndash coeficient de infiltratie ce depinde de roca

bull H ndash grosimea stratului de apa mH ndash grosimea stratului de apa m

bull L ndash lungimea stratului acvifer mL ndash lungimea stratului acvifer m

bull I ndash gradientul hidraulicI ndash gradientul hidraulic

Experimentul lui DarcyExperimentul lui Darcy

bull Cresterea stratului acvifer poate fi Cresterea stratului acvifer poate fi influentata de om prin irigatii excesiveinfluentata de om prin irigatii excesive

bull Regimul de alimentare a apei subterane Regimul de alimentare a apei subterane poate fi poate fi

bull interfluviu cand apa provine din infiltrarea interfluviu cand apa provine din infiltrarea apei provenite din precipitatiiapei provenite din precipitatii

bull riveran cand apa provine din infiltratii din riveran cand apa provine din infiltratii din cursurile de apacursurile de apa

bull mixtmixtbull Apele subterane se masoara cu ajutorul Apele subterane se masoara cu ajutorul

puturilor hidrogeologice Acestea au puturilor hidrogeologice Acestea au adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul suprafreaticsuprafreatic

bull 4 la 5 m pentru statul freatic 4 la 5 m pentru statul freatic

bull Relaţiile icircntre apele subterane şi cele Relaţiile icircntre apele subterane şi cele de suprafaţăde suprafaţă sunt permanente şi au o sunt permanente şi au o dinamică activă mai ales pentru acviferele dinamică activă mai ales pentru acviferele de mică adacircncimede mică adacircncime

bull Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele subterane şi cele de suprafaţă se resimte subterane şi cele de suprafaţă se resimte vizibil icircnvizibil icircn

bull variabilitatea debitelor reţelei hidrograficevariabilitatea debitelor reţelei hidrograficebull calitatea apelor subteranecalitatea apelor subteranebull Racircurile alimentate din subteran au un Racircurile alimentate din subteran au un

caracter permanent şi o variabilitate caracter permanent şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără alimentare din subteran au o variabilitate alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului şi un caracter sezoniermare a debitului şi un caracter sezonier

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

bull Apartenenţa Hidrogeologiei la ciclul ştiinţelor Apartenenţa Hidrogeologiei la ciclul ştiinţelor geologice se datorează faptului ca apa geologice se datorează faptului ca apa subterană este un corp geologic avacircnd o subterană este un corp geologic avacircnd o dinamică naturală cu variaţii cantitative şi dinamică naturală cu variaţii cantitative şi calitative icircn timp şi spaţiu calitative icircn timp şi spaţiu

bull Acumulările de ape subterane sunt corpuri Acumulările de ape subterane sunt corpuri geologice complexe care se deosebesc de geologice complexe care se deosebesc de minerale şi roci prin procese dinamice şi minerale şi roci prin procese dinamice şi continui de dezvoltare situaţie care provoacă continui de dezvoltare situaţie care provoacă dificultăţi icircn stabilirea limitelor convenţionale de dificultăţi icircn stabilirea limitelor convenţionale de clasificare clasificare

bull Hidrogeologii icircncearcă pe baza unei descrieri Hidrogeologii icircncearcă pe baza unei descrieri complete să-şi explice tot ce se icircntacircmplă cu apa complete să-şi explice tot ce se icircntacircmplă cu apa subterană şi icircşi doresc să poată dispune de subterană şi icircşi doresc să poată dispune de toate resursele acesteia icircn icircmprejurări de o toate resursele acesteia icircn icircmprejurări de o diversitate nelimitată (diversitate ce poate fi diversitate nelimitată (diversitate ce poate fi generată prin simulare)generată prin simulare)

bull Corespunzător celor trei funcţii ale Corespunzător celor trei funcţii ale gacircndirii ştiinţifice Hidrogeologia este gacircndirii ştiinţifice Hidrogeologia este separată icircn trei subdiviziuni separată icircn trei subdiviziuni importanteimportante

bull Hidrogeologia generalăHidrogeologia generalăbull Dinamica apelor subteraneDinamica apelor subteranebull Hidrogeologia aplicatăHidrogeologia aplicatăbull Resursele de apa subterana din Resursele de apa subterana din

Romania se ridica la cca 8 miliarde de Romania se ridica la cca 8 miliarde de metri cubi din care circa 5 miliarde metri cubi din care circa 5 miliarde sunt folosite pentru alimentari cu apa sunt folosite pentru alimentari cu apa Aceste resurse se regenereazaAceste resurse se regenereaza

Geneza apelor subteraneGeneza apelor subterane

bull Formarea apelor subterane este Formarea apelor subterane este explicată prin diverse teorii generate deexplicată prin diverse teorii generate de

bull bull bull diversitatea condiţiilor climatice din diversitatea condiţiilor climatice din zonele de alimentare aleacviferelorzonele de alimentare aleacviferelor

bull bull bull calităţile fizico-chimice ale apelor calităţile fizico-chimice ale apelor subterane (calde recimineralizate subterane (calde recimineralizate nemineralizate cu gaze fără gaze etc)nemineralizate cu gaze fără gaze etc)

bull bull bull Vacircrsta diferită a apelor subteraneVacircrsta diferită a apelor subterane

bull Teoriile privind originea apelor subterane pot Teoriile privind originea apelor subterane pot fi separate icircn două categoriifi separate icircn două categorii

bull teorii ldquoexogenerdquo care consideră apele teorii ldquoexogenerdquo care consideră apele subterane provenite din precipitaţiile de la subterane provenite din precipitaţiile de la suprafaţa Pămacircntului (teoria infiltrării teoria suprafaţa Pămacircntului (teoria infiltrării teoria condensării teoria originii arteziene teoria condensării teoria originii arteziene teoria apelor regenerate teoria apelor fosileapelor regenerate teoria apelor fosile

bull teorii ldquoendogenerdquo care consideră că sursa teorii ldquoendogenerdquo care consideră că sursa apele subterane este condensarea vaporilor apele subterane este condensarea vaporilor de apă rezultaţi din procesele fizico-chimice de apă rezultaţi din procesele fizico-chimice de adacircncime (teoria juvenilă)de adacircncime (teoria juvenilă)

bull Icircntr-o concepţie unitară se admite că Icircntr-o concepţie unitară se admite că apele subterane icircn integralitatea lor au o apele subterane icircn integralitatea lor au o origine mixtă ponderea celor două surse origine mixtă ponderea celor două surse (endogenă şi exogenă) fiind condiţionată (endogenă şi exogenă) fiind condiţionată de caracteristicile hidrostructuriide caracteristicile hidrostructurii

Schematizarea conditiilor de formare a apelor de origine mixta

Apele subterane provin din Apele subterane provin din

- precipitatii prin infiltratii- precipitatii prin infiltratii

- infiltratii laterale din albiile raurilor- infiltratii laterale din albiile raurilor

- condensarea vaporilor de apa din fisurile - condensarea vaporilor de apa din fisurile solului si rocilorsolului si rocilor

Principala sursă a apelor subterane sunt Principala sursă a apelor subterane sunt precipitaţiile generate de vaporii de apă din precipitaţiile generate de vaporii de apă din atmosferăatmosferă

O parte din precipitaţii se transformă icircn apă O parte din precipitaţii se transformă icircn apă subterană apa subterană avacircnd şi surse subterană apa subterană avacircnd şi surse endogeneendogene

bull Precipitaţiile icircn funcţie de procesele la care Precipitaţiile icircn funcţie de procesele la care participă sunt reţinute sub formă de umiditate icircn participă sunt reţinute sub formă de umiditate icircn atmosferă sau icircn zona de aerarevadoasă atmosferă sau icircn zona de aerarevadoasă aacviferelor Umiditatea contribuie la alimentarea aacviferelor Umiditatea contribuie la alimentarea acviferelor prin condensare şi infiltrare Icircn condiţii acviferelor prin condensare şi infiltrare Icircn condiţii hidrogeologice favorabile formării acviferelor hidrogeologice favorabile formării acviferelor (adică formaţiuni acoperitoare nisipoase-(adică formaţiuni acoperitoare nisipoase-argiloase) 15 pacircnă la 20 din precipitaţii se argiloase) 15 pacircnă la 20 din precipitaţii se transformă icircn apă subterană transformă icircn apă subterană Pentru valorile Pentru valorile extreme ale precipitaţiilor din Romacircnia rezultă căextreme ale precipitaţiilor din Romacircnia rezultă că

bull bull bull la o precipitaţie minimă de 360 mman la o precipitaţie minimă de 360 mman infiltrarea este de 72 mmaninfiltrarea este de 72 mman

bull bull bull la o precipitaţie maximă de 1200 mman la o precipitaţie maximă de 1200 mman infiltrarea este de 240 mmaninfiltrarea este de 240 mman

bull Raportul de 33 icircntre valorile extreme Raportul de 33 icircntre valorile extreme ale infiltraţiei evidenţiază la scara unei ale infiltraţiei evidenţiază la scara unei compensări anuale icircn condiţii compensări anuale icircn condiţii hidrogeologice favorabile alimentarea hidrogeologice favorabile alimentarea semnificativă prin infiltrare a apelor semnificativă prin infiltrare a apelor subterane din Romacircnia dar şi o subterane din Romacircnia dar şi o variaţie importantă a acestui proces icircn variaţie importantă a acestui proces icircn funcţie de repartiţia precipitaţiilorfuncţie de repartiţia precipitaţiilor

bull Sursa principala a apelor subterane sunt Sursa principala a apelor subterane sunt precipitatiile generate de vaporii din atmosferaprecipitatiile generate de vaporii din atmosfera

bull Din momentul contactului precipitaţiilor cu Din momentul contactului precipitaţiilor cu suprafaţa terenului icircncepe o distribuire suprafaţa terenului icircncepe o distribuire continuă a acestora icircntre scurgerea de continuă a acestora icircntre scurgerea de suprafaţă scurgerea hipodermică suprafaţă scurgerea hipodermică refacerea umidităţii şi scurgerea subterană refacerea umidităţii şi scurgerea subterană

bull Scurgerea hipodermică cea subterană şi Scurgerea hipodermică cea subterană şi refacerea umidităţii din zona de refacerea umidităţii din zona de aerarevadoasă prin infiltrare constituie aerarevadoasă prin infiltrare constituie infiltrarea totală adică acea parte din infiltrarea totală adică acea parte din precipitaţii care se transformă icircn apă precipitaţii care se transformă icircn apă subterană subterană

bull Sub diversele ei forme de la starea de Sub diversele ei forme de la starea de vapori pacircnă la starea supracritică apa este vapori pacircnă la starea supracritică apa este prezentă pacircnă la baza scoarţei terestreprezentă pacircnă la baza scoarţei terestre

bull Zonalitatea verticala a hidrosferei Zonalitatea verticala a hidrosferei subterane (dupa Obsciaia subterane (dupa Obsciaia

ghidogheologhia 1980) 1-zona de ghidogheologhia 1980) 1-zona de inghet 2-zona de saturatie 3-zona cu inghet 2-zona de saturatie 3-zona cu apa in stare supracritica 4-mantaua apa in stare supracritica 4-mantaua

superioara 5-limita dintre patura superioara 5-limita dintre patura sedimentara si cea granitica 6-sedimentara si cea granitica 6-

suprafata Conrad (limita dintre patura suprafata Conrad (limita dintre patura granitica si cea bazaltica 7- suprafata granitica si cea bazaltica 7- suprafata

MohorovicicMohorovicic

bull Distribuţia apelor subterane icircn scoarţa terestră se Distribuţia apelor subterane icircn scoarţa terestră se face prin trei tipuri de forme geologică de mişcareface prin trei tipuri de forme geologică de mişcare

bull bull bull mişcarea meteogenă mişcarea meteogenă a apei subterane este a apei subterane este localizată icircn partea superioară a scoarţei terestre localizată icircn partea superioară a scoarţei terestre (adacircncimi de 05-10 km mai rar 3km iar icircn condiţii (adacircncimi de 05-10 km mai rar 3km iar icircn condiţii favorabile se dezvoltă pacircnă la 5 km)favorabile se dezvoltă pacircnă la 5 km)

bull bull bull mişcarea litogenă mişcarea litogenă a apei subterane se produce a apei subterane se produce icircn cadrul proceselor de diageneză a complexelor icircn cadrul proceselor de diageneză a complexelor sedimentare la adacircncimi mai mari de 1-3 kmsedimentare la adacircncimi mai mari de 1-3 km

bull bull bull mişcarea magmatogenă mişcarea magmatogenă a apei subterane este a apei subterane este caracteristică pentru domeniile de mare adacircncime caracteristică pentru domeniile de mare adacircncime acolo unde se formează sisteme hidrominerale acolo unde se formează sisteme hidrominerale

bull Icircn cadrul marilor bazine hidrogeologice ca rezultat al mişcării apei se Icircn cadrul marilor bazine hidrogeologice ca rezultat al mişcării apei se pot separa de sus icircn jos trei zone hidrogeodinamicepot separa de sus icircn jos trei zone hidrogeodinamice

bull Zona schimbului activZona schimbului activ este cea care drenează reţeaua hidrografică şi este cea care drenează reţeaua hidrografică şi se găseşte sub influenţa factorilor climatici sezonieri Ea se dezvoltă se găseşte sub influenţa factorilor climatici sezonieri Ea se dezvoltă pacircnă la baza locală de eroziune apele sunt dulci cu o mineralizaţie pacircnă la baza locală de eroziune apele sunt dulci cu o mineralizaţie totală sub 1gl iar durata schimbului de apă este de ordinul lunilor şi a totală sub 1gl iar durata schimbului de apă este de ordinul lunilor şi a anilor ajungacircndu-se la adacircncimi mai mari şi la sute de anianilor ajungacircndu-se la adacircncimi mai mari şi la sute de ani

bull Zona schimbului lentZona schimbului lent de ape este slab influenţată de reţeaua de ape este slab influenţată de reţeaua hidrografică iar factorii climatici se manifestă numai prin ciclurile de hidrografică iar factorii climatici se manifestă numai prin ciclurile de variaţie de lungă durată Această zonă se dezvoltă sub baza locală de variaţie de lungă durată Această zonă se dezvoltă sub baza locală de eroziune mineralizaţia apelor este cuprinsă icircntre 1 şi 35 glitru (deci eroziune mineralizaţia apelor este cuprinsă icircntre 1 şi 35 glitru (deci apele sunt sărate) iar durata schimbului de apă ajunge la mii sau chiar apele sunt sărate) iar durata schimbului de apă ajunge la mii sau chiar zeci de mii de anizeci de mii de ani

bull Zona schimbului pasiv Zona schimbului pasiv de ape cu regim practic stagnant prezintă de ape cu regim practic stagnant prezintă mineralizaţii mai mari de 35 glitru (saramuri) şi durate ale schimbului mineralizaţii mai mari de 35 glitru (saramuri) şi durate ale schimbului de apă de ordinul milioanelor de anide apă de ordinul milioanelor de ani

bull Distribuţia apelor subterane la scara scoarţei terestre şi zonarea lor Distribuţia apelor subterane la scara scoarţei terestre şi zonarea lor hidrogeodinamică validate şi pe baza originii şi vacircrstei lor izotopice hidrogeodinamică validate şi pe baza originii şi vacircrstei lor izotopice suntcriterii generale care stau la baza proiectării prospecţiunilor pentru suntcriterii generale care stau la baza proiectării prospecţiunilor pentru ape subteraneape subterane

Distributia pe verticala cuprinde Distributia pe verticala cuprinde doua zonedoua zone

- cu pori nesaturati- cu pori nesaturati

- cu pori saturati- cu pori saturati

si mai multe subzonesi mai multe subzone

- subzona de evaporatie- subzona de evaporatie

- subzona de aeratie si difuziune- subzona de aeratie si difuziune

- subzona pragului capilar- subzona pragului capilar

- subzona de saturatie- subzona de saturatie

bull Subzona de evaporatie Subzona de evaporatie are o grosime de 1 ndash 2 are o grosime de 1 ndash 2 m Apa este retinuta in sol datorita fortei capilare m Apa este retinuta in sol datorita fortei capilare Miscarea se face de jos in sus datorita evaporatieiMiscarea se face de jos in sus datorita evaporatiei

bull Subzona de aeratie si difuziune Subzona de aeratie si difuziune apa circula de apa circula de sus in jos datorita gravitatiei pana se ajunge la apa sus in jos datorita gravitatiei pana se ajunge la apa peliculara inaccesibila plantelor sau orizontul mortpeliculara inaccesibila plantelor sau orizontul mort

bull Subzona pragului capilar Subzona pragului capilar este situat deasupra este situat deasupra apei freatice Umiditatea creste pe adancime apei freatice Umiditatea creste pe adancime datorita apei provenite din subzonele superioare datorita apei provenite din subzonele superioare pana la nivelul apei freaticepana la nivelul apei freatice

bull Subzona de saturatie Subzona de saturatie este situata sub nivelul este situata sub nivelul apei freatice umiditatea creste in continuare pana apei freatice umiditatea creste in continuare pana se ajunge la un echilibru in ceea ce priveste se ajunge la un echilibru in ceea ce priveste saturatia porilor numit nivel freatic hidrostatic saturatia porilor numit nivel freatic hidrostatic Acest nivel este variabil in functie de saturatia Acest nivel este variabil in functie de saturatia porilorporilor

Apele freatice se pot intalni sub mai multe formeApele freatice se pot intalni sub mai multe forme

- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii

- libere- libere

- captive - apa ascensionala- captive - apa ascensionala

- apa artizanala- apa artizanala

Circulatia apei subteraneCirculatia apei subterane

Apa subterana curge prin porii rocilor datorita Apa subterana curge prin porii rocilor datorita gravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioaregravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioare

bull Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea acestor goluriacestor goluri

bull Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de permeabilitate (Kp) permeabilitate (Kp)

bull Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)

In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie a apelor se disting mai multe tipuri de rocia apelor se disting mai multe tipuri de roci

bull acvifere acvifere (nisip pietris bolovanis) viteza de (nisip pietris bolovanis) viteza de scurgere mare datorita porilor mari scurgere mare datorita porilor mari Viteza este mai mare de 10 mziViteza este mai mare de 10 mzi

bull acviludeacvilude (marne argile) apa circula cu viteza mai (marne argile) apa circula cu viteza mai redusa datorita dimensiunilor mai mici a porilorredusa datorita dimensiunilor mai mici a porilor

bull acvifugeacvifuge roci eruptive sau metamorfice care roci eruptive sau metamorfice care practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu circulacircula

bull Matrice minerala granulara Matrice minerala granulara cu porozitate activa de 25 cu porozitate activa de 25

(pietrisuri si nisipuri)(pietrisuri si nisipuri)

Noţiuni despre apa din solNoţiuni despre apa din sol

In sol apa se găseşte sub mai multe forme In sol apa se găseşte sub mai multe forme

apa gravitaţională capilară peliculară apa gravitaţională capilară peliculară higroscopică şi apa sub formă de vaporihigroscopică şi apa sub formă de vapori

bull Evaporaţia apei din sol Evaporaţia apei din sol E = KE = KΣΣ(e + t)(e + t)

EE ndash evaporaţia ndash evaporaţia

KK ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona climatică climatică

(e + t)(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială ndash evapotranspiraţia potenţială

ΣΣ(e + t)(e + t) = 180 = 180C unde C ndash depinde de C unde C ndash depinde de zona şi tipul de cultură zona şi tipul de cultură

CC = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = 25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi

Stocarea şi circulaţia apei icircn sol Stocarea şi circulaţia apei icircn sol

O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme de apăde apă

bull Apa gravitaţionalăApa gravitaţională ndash neutilizată de către plante ndash neutilizată de către plante

bull Apa capilară ndash Apa capilară ndash apa labil legată utilizată integral apa labil legată utilizată integral de către vegetaţiede către vegetaţie

bull Apa peliculară ndash Apa peliculară ndash sau stracircns legată icircn jurul sau stracircns legată icircn jurul particulelor de sol accesibilă doar unor speciiparticulelor de sol accesibilă doar unor specii

bull Apa de higroscopicitate ndashApa de higroscopicitate ndash sau apa foarte stracircns sau apa foarte stracircns legată de particulele solului inaccesibilă plantelorlegată de particulele solului inaccesibilă plantelor

Forţele ce acţionează icircn interiorul soluluiForţele ce acţionează icircn interiorul solului

bull - forţa gravitaţională capilară de absorţie a - forţa gravitaţională capilară de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a rădăcinilor plantelor rădăcinilor plantelor

Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a particulelor de sol formează forţa de sucţiune particulelor de sol formează forţa de sucţiune Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre valorile sucţiunii se exprimă icircn atmosferevalorile sucţiunii se exprimă icircn atmosfere

Coeficienţii higrofiziciCoeficienţii higrofizici

Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de campcamp

bull la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)

bull la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)

bull sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)

Bilanţul apei icircn solBilanţul apei icircn sol

bull bilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freaticebilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freatice

- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice

bull norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ hidrologichidrologic

ΣΣm ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită m ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 septembrie)septembrie)

- icircn circuit icircnchisicircn circuit icircnchis

Ri +10CPv + Ri +10CPv + ΣΣm = m = ΣΣ(e + t) +Rf (e + t) +Rf ΣΣm = Rf - 10CPv + m = Rf - 10CPv + ΣΣ(e + (e + t) ndash Rit) ndash Ri

Ri ndash rezerva iniţială la 1 aprilieRi ndash rezerva iniţială la 1 aprilie

10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha

Pv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţiePv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţie

C ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilorC ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilor

ΣΣ(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială

Rf ndash rezerva finalăRf ndash rezerva finală

- icircn circuit deschisicircn circuit deschis

Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Σm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash RiΣm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash Ri

Ri = 100 H Da Cc (mcha)Ri = 100 H Da Cc (mcha)

Rf = 100 H Da Co (mcha)Rf = 100 H Da Co (mcha)

H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m - pt răchitării 03 ndash 05 m- pt răchitării 03 ndash 05 m - pt arborete 05 ndash 10 m- pt arborete 05 ndash 10 m

Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da = 11 ndash 18 tmcDa = 11 ndash 18 tmc

Aportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mchaAportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mcha - sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha- sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha - sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha- sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha

Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de numărul de udări şi norma de udarenumărul de udări şi norma de udare

bull ΣΣm = mm = mn unden unde bull m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui

hectar de pădure la o singură udare) hectar de pădure la o singură udare)

bull n ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de culturăn ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de cultură

bull m ndash este icircn funcţie de indicii higrofizicim ndash este icircn funcţie de indicii higrofizici

bull m = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectarem = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectare

bull m = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatarem = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatare

bull Norma brută mNorma brută mbrută brută = m= mnetănetăηη

bull ηη- este icircn funcţie de metoda de udare- este icircn funcţie de metoda de udare

prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)

prin aspersiune η= 09prin aspersiune η= 09

prin picurare η= 095 ndash 098prin picurare η= 095 ndash 098

Legea care guverneaza circulatia apei Legea care guverneaza circulatia apei subterane este Legea lui Darcysubterane este Legea lui Darcy

Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este direct proportional cu gradientul hidraulic al apei subteranedirect proportional cu gradientul hidraulic al apei subterane

Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe orizontala intre cele doua puncte luate in considerareorizontala intre cele doua puncte luate in considerare

Q = K x H x L x I (mczi)Q = K x H x L x I (mczi)

bull K ndash coeficient de infiltratie ce depinde de rocaK ndash coeficient de infiltratie ce depinde de roca

bull H ndash grosimea stratului de apa mH ndash grosimea stratului de apa m

bull L ndash lungimea stratului acvifer mL ndash lungimea stratului acvifer m

bull I ndash gradientul hidraulicI ndash gradientul hidraulic

Experimentul lui DarcyExperimentul lui Darcy

bull Cresterea stratului acvifer poate fi Cresterea stratului acvifer poate fi influentata de om prin irigatii excesiveinfluentata de om prin irigatii excesive

bull Regimul de alimentare a apei subterane Regimul de alimentare a apei subterane poate fi poate fi

bull interfluviu cand apa provine din infiltrarea interfluviu cand apa provine din infiltrarea apei provenite din precipitatiiapei provenite din precipitatii

bull riveran cand apa provine din infiltratii din riveran cand apa provine din infiltratii din cursurile de apacursurile de apa

bull mixtmixtbull Apele subterane se masoara cu ajutorul Apele subterane se masoara cu ajutorul

puturilor hidrogeologice Acestea au puturilor hidrogeologice Acestea au adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul suprafreaticsuprafreatic

bull 4 la 5 m pentru statul freatic 4 la 5 m pentru statul freatic

bull Relaţiile icircntre apele subterane şi cele Relaţiile icircntre apele subterane şi cele de suprafaţăde suprafaţă sunt permanente şi au o sunt permanente şi au o dinamică activă mai ales pentru acviferele dinamică activă mai ales pentru acviferele de mică adacircncimede mică adacircncime

bull Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele subterane şi cele de suprafaţă se resimte subterane şi cele de suprafaţă se resimte vizibil icircnvizibil icircn

bull variabilitatea debitelor reţelei hidrograficevariabilitatea debitelor reţelei hidrograficebull calitatea apelor subteranecalitatea apelor subteranebull Racircurile alimentate din subteran au un Racircurile alimentate din subteran au un

caracter permanent şi o variabilitate caracter permanent şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără alimentare din subteran au o variabilitate alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului şi un caracter sezoniermare a debitului şi un caracter sezonier

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

bull Corespunzător celor trei funcţii ale Corespunzător celor trei funcţii ale gacircndirii ştiinţifice Hidrogeologia este gacircndirii ştiinţifice Hidrogeologia este separată icircn trei subdiviziuni separată icircn trei subdiviziuni importanteimportante

bull Hidrogeologia generalăHidrogeologia generalăbull Dinamica apelor subteraneDinamica apelor subteranebull Hidrogeologia aplicatăHidrogeologia aplicatăbull Resursele de apa subterana din Resursele de apa subterana din

Romania se ridica la cca 8 miliarde de Romania se ridica la cca 8 miliarde de metri cubi din care circa 5 miliarde metri cubi din care circa 5 miliarde sunt folosite pentru alimentari cu apa sunt folosite pentru alimentari cu apa Aceste resurse se regenereazaAceste resurse se regenereaza

Geneza apelor subteraneGeneza apelor subterane

bull Formarea apelor subterane este Formarea apelor subterane este explicată prin diverse teorii generate deexplicată prin diverse teorii generate de

bull bull bull diversitatea condiţiilor climatice din diversitatea condiţiilor climatice din zonele de alimentare aleacviferelorzonele de alimentare aleacviferelor

bull bull bull calităţile fizico-chimice ale apelor calităţile fizico-chimice ale apelor subterane (calde recimineralizate subterane (calde recimineralizate nemineralizate cu gaze fără gaze etc)nemineralizate cu gaze fără gaze etc)

bull bull bull Vacircrsta diferită a apelor subteraneVacircrsta diferită a apelor subterane

bull Teoriile privind originea apelor subterane pot Teoriile privind originea apelor subterane pot fi separate icircn două categoriifi separate icircn două categorii

bull teorii ldquoexogenerdquo care consideră apele teorii ldquoexogenerdquo care consideră apele subterane provenite din precipitaţiile de la subterane provenite din precipitaţiile de la suprafaţa Pămacircntului (teoria infiltrării teoria suprafaţa Pămacircntului (teoria infiltrării teoria condensării teoria originii arteziene teoria condensării teoria originii arteziene teoria apelor regenerate teoria apelor fosileapelor regenerate teoria apelor fosile

bull teorii ldquoendogenerdquo care consideră că sursa teorii ldquoendogenerdquo care consideră că sursa apele subterane este condensarea vaporilor apele subterane este condensarea vaporilor de apă rezultaţi din procesele fizico-chimice de apă rezultaţi din procesele fizico-chimice de adacircncime (teoria juvenilă)de adacircncime (teoria juvenilă)

bull Icircntr-o concepţie unitară se admite că Icircntr-o concepţie unitară se admite că apele subterane icircn integralitatea lor au o apele subterane icircn integralitatea lor au o origine mixtă ponderea celor două surse origine mixtă ponderea celor două surse (endogenă şi exogenă) fiind condiţionată (endogenă şi exogenă) fiind condiţionată de caracteristicile hidrostructuriide caracteristicile hidrostructurii

Schematizarea conditiilor de formare a apelor de origine mixta

Apele subterane provin din Apele subterane provin din

- precipitatii prin infiltratii- precipitatii prin infiltratii

- infiltratii laterale din albiile raurilor- infiltratii laterale din albiile raurilor

- condensarea vaporilor de apa din fisurile - condensarea vaporilor de apa din fisurile solului si rocilorsolului si rocilor

Principala sursă a apelor subterane sunt Principala sursă a apelor subterane sunt precipitaţiile generate de vaporii de apă din precipitaţiile generate de vaporii de apă din atmosferăatmosferă

O parte din precipitaţii se transformă icircn apă O parte din precipitaţii se transformă icircn apă subterană apa subterană avacircnd şi surse subterană apa subterană avacircnd şi surse endogeneendogene

bull Precipitaţiile icircn funcţie de procesele la care Precipitaţiile icircn funcţie de procesele la care participă sunt reţinute sub formă de umiditate icircn participă sunt reţinute sub formă de umiditate icircn atmosferă sau icircn zona de aerarevadoasă atmosferă sau icircn zona de aerarevadoasă aacviferelor Umiditatea contribuie la alimentarea aacviferelor Umiditatea contribuie la alimentarea acviferelor prin condensare şi infiltrare Icircn condiţii acviferelor prin condensare şi infiltrare Icircn condiţii hidrogeologice favorabile formării acviferelor hidrogeologice favorabile formării acviferelor (adică formaţiuni acoperitoare nisipoase-(adică formaţiuni acoperitoare nisipoase-argiloase) 15 pacircnă la 20 din precipitaţii se argiloase) 15 pacircnă la 20 din precipitaţii se transformă icircn apă subterană transformă icircn apă subterană Pentru valorile Pentru valorile extreme ale precipitaţiilor din Romacircnia rezultă căextreme ale precipitaţiilor din Romacircnia rezultă că

bull bull bull la o precipitaţie minimă de 360 mman la o precipitaţie minimă de 360 mman infiltrarea este de 72 mmaninfiltrarea este de 72 mman

bull bull bull la o precipitaţie maximă de 1200 mman la o precipitaţie maximă de 1200 mman infiltrarea este de 240 mmaninfiltrarea este de 240 mman

bull Raportul de 33 icircntre valorile extreme Raportul de 33 icircntre valorile extreme ale infiltraţiei evidenţiază la scara unei ale infiltraţiei evidenţiază la scara unei compensări anuale icircn condiţii compensări anuale icircn condiţii hidrogeologice favorabile alimentarea hidrogeologice favorabile alimentarea semnificativă prin infiltrare a apelor semnificativă prin infiltrare a apelor subterane din Romacircnia dar şi o subterane din Romacircnia dar şi o variaţie importantă a acestui proces icircn variaţie importantă a acestui proces icircn funcţie de repartiţia precipitaţiilorfuncţie de repartiţia precipitaţiilor

bull Sursa principala a apelor subterane sunt Sursa principala a apelor subterane sunt precipitatiile generate de vaporii din atmosferaprecipitatiile generate de vaporii din atmosfera

bull Din momentul contactului precipitaţiilor cu Din momentul contactului precipitaţiilor cu suprafaţa terenului icircncepe o distribuire suprafaţa terenului icircncepe o distribuire continuă a acestora icircntre scurgerea de continuă a acestora icircntre scurgerea de suprafaţă scurgerea hipodermică suprafaţă scurgerea hipodermică refacerea umidităţii şi scurgerea subterană refacerea umidităţii şi scurgerea subterană

bull Scurgerea hipodermică cea subterană şi Scurgerea hipodermică cea subterană şi refacerea umidităţii din zona de refacerea umidităţii din zona de aerarevadoasă prin infiltrare constituie aerarevadoasă prin infiltrare constituie infiltrarea totală adică acea parte din infiltrarea totală adică acea parte din precipitaţii care se transformă icircn apă precipitaţii care se transformă icircn apă subterană subterană

bull Sub diversele ei forme de la starea de Sub diversele ei forme de la starea de vapori pacircnă la starea supracritică apa este vapori pacircnă la starea supracritică apa este prezentă pacircnă la baza scoarţei terestreprezentă pacircnă la baza scoarţei terestre

bull Zonalitatea verticala a hidrosferei Zonalitatea verticala a hidrosferei subterane (dupa Obsciaia subterane (dupa Obsciaia

ghidogheologhia 1980) 1-zona de ghidogheologhia 1980) 1-zona de inghet 2-zona de saturatie 3-zona cu inghet 2-zona de saturatie 3-zona cu apa in stare supracritica 4-mantaua apa in stare supracritica 4-mantaua

superioara 5-limita dintre patura superioara 5-limita dintre patura sedimentara si cea granitica 6-sedimentara si cea granitica 6-

suprafata Conrad (limita dintre patura suprafata Conrad (limita dintre patura granitica si cea bazaltica 7- suprafata granitica si cea bazaltica 7- suprafata

MohorovicicMohorovicic

bull Distribuţia apelor subterane icircn scoarţa terestră se Distribuţia apelor subterane icircn scoarţa terestră se face prin trei tipuri de forme geologică de mişcareface prin trei tipuri de forme geologică de mişcare

bull bull bull mişcarea meteogenă mişcarea meteogenă a apei subterane este a apei subterane este localizată icircn partea superioară a scoarţei terestre localizată icircn partea superioară a scoarţei terestre (adacircncimi de 05-10 km mai rar 3km iar icircn condiţii (adacircncimi de 05-10 km mai rar 3km iar icircn condiţii favorabile se dezvoltă pacircnă la 5 km)favorabile se dezvoltă pacircnă la 5 km)

bull bull bull mişcarea litogenă mişcarea litogenă a apei subterane se produce a apei subterane se produce icircn cadrul proceselor de diageneză a complexelor icircn cadrul proceselor de diageneză a complexelor sedimentare la adacircncimi mai mari de 1-3 kmsedimentare la adacircncimi mai mari de 1-3 km

bull bull bull mişcarea magmatogenă mişcarea magmatogenă a apei subterane este a apei subterane este caracteristică pentru domeniile de mare adacircncime caracteristică pentru domeniile de mare adacircncime acolo unde se formează sisteme hidrominerale acolo unde se formează sisteme hidrominerale

bull Icircn cadrul marilor bazine hidrogeologice ca rezultat al mişcării apei se Icircn cadrul marilor bazine hidrogeologice ca rezultat al mişcării apei se pot separa de sus icircn jos trei zone hidrogeodinamicepot separa de sus icircn jos trei zone hidrogeodinamice

bull Zona schimbului activZona schimbului activ este cea care drenează reţeaua hidrografică şi este cea care drenează reţeaua hidrografică şi se găseşte sub influenţa factorilor climatici sezonieri Ea se dezvoltă se găseşte sub influenţa factorilor climatici sezonieri Ea se dezvoltă pacircnă la baza locală de eroziune apele sunt dulci cu o mineralizaţie pacircnă la baza locală de eroziune apele sunt dulci cu o mineralizaţie totală sub 1gl iar durata schimbului de apă este de ordinul lunilor şi a totală sub 1gl iar durata schimbului de apă este de ordinul lunilor şi a anilor ajungacircndu-se la adacircncimi mai mari şi la sute de anianilor ajungacircndu-se la adacircncimi mai mari şi la sute de ani

bull Zona schimbului lentZona schimbului lent de ape este slab influenţată de reţeaua de ape este slab influenţată de reţeaua hidrografică iar factorii climatici se manifestă numai prin ciclurile de hidrografică iar factorii climatici se manifestă numai prin ciclurile de variaţie de lungă durată Această zonă se dezvoltă sub baza locală de variaţie de lungă durată Această zonă se dezvoltă sub baza locală de eroziune mineralizaţia apelor este cuprinsă icircntre 1 şi 35 glitru (deci eroziune mineralizaţia apelor este cuprinsă icircntre 1 şi 35 glitru (deci apele sunt sărate) iar durata schimbului de apă ajunge la mii sau chiar apele sunt sărate) iar durata schimbului de apă ajunge la mii sau chiar zeci de mii de anizeci de mii de ani

bull Zona schimbului pasiv Zona schimbului pasiv de ape cu regim practic stagnant prezintă de ape cu regim practic stagnant prezintă mineralizaţii mai mari de 35 glitru (saramuri) şi durate ale schimbului mineralizaţii mai mari de 35 glitru (saramuri) şi durate ale schimbului de apă de ordinul milioanelor de anide apă de ordinul milioanelor de ani

bull Distribuţia apelor subterane la scara scoarţei terestre şi zonarea lor Distribuţia apelor subterane la scara scoarţei terestre şi zonarea lor hidrogeodinamică validate şi pe baza originii şi vacircrstei lor izotopice hidrogeodinamică validate şi pe baza originii şi vacircrstei lor izotopice suntcriterii generale care stau la baza proiectării prospecţiunilor pentru suntcriterii generale care stau la baza proiectării prospecţiunilor pentru ape subteraneape subterane

Distributia pe verticala cuprinde Distributia pe verticala cuprinde doua zonedoua zone

- cu pori nesaturati- cu pori nesaturati

- cu pori saturati- cu pori saturati

si mai multe subzonesi mai multe subzone

- subzona de evaporatie- subzona de evaporatie

- subzona de aeratie si difuziune- subzona de aeratie si difuziune

- subzona pragului capilar- subzona pragului capilar

- subzona de saturatie- subzona de saturatie

bull Subzona de evaporatie Subzona de evaporatie are o grosime de 1 ndash 2 are o grosime de 1 ndash 2 m Apa este retinuta in sol datorita fortei capilare m Apa este retinuta in sol datorita fortei capilare Miscarea se face de jos in sus datorita evaporatieiMiscarea se face de jos in sus datorita evaporatiei

bull Subzona de aeratie si difuziune Subzona de aeratie si difuziune apa circula de apa circula de sus in jos datorita gravitatiei pana se ajunge la apa sus in jos datorita gravitatiei pana se ajunge la apa peliculara inaccesibila plantelor sau orizontul mortpeliculara inaccesibila plantelor sau orizontul mort

bull Subzona pragului capilar Subzona pragului capilar este situat deasupra este situat deasupra apei freatice Umiditatea creste pe adancime apei freatice Umiditatea creste pe adancime datorita apei provenite din subzonele superioare datorita apei provenite din subzonele superioare pana la nivelul apei freaticepana la nivelul apei freatice

bull Subzona de saturatie Subzona de saturatie este situata sub nivelul este situata sub nivelul apei freatice umiditatea creste in continuare pana apei freatice umiditatea creste in continuare pana se ajunge la un echilibru in ceea ce priveste se ajunge la un echilibru in ceea ce priveste saturatia porilor numit nivel freatic hidrostatic saturatia porilor numit nivel freatic hidrostatic Acest nivel este variabil in functie de saturatia Acest nivel este variabil in functie de saturatia porilorporilor

Apele freatice se pot intalni sub mai multe formeApele freatice se pot intalni sub mai multe forme

- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii

- libere- libere

- captive - apa ascensionala- captive - apa ascensionala

- apa artizanala- apa artizanala

Circulatia apei subteraneCirculatia apei subterane

Apa subterana curge prin porii rocilor datorita Apa subterana curge prin porii rocilor datorita gravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioaregravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioare

bull Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea acestor goluriacestor goluri

bull Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de permeabilitate (Kp) permeabilitate (Kp)

bull Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)

In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie a apelor se disting mai multe tipuri de rocia apelor se disting mai multe tipuri de roci

bull acvifere acvifere (nisip pietris bolovanis) viteza de (nisip pietris bolovanis) viteza de scurgere mare datorita porilor mari scurgere mare datorita porilor mari Viteza este mai mare de 10 mziViteza este mai mare de 10 mzi

bull acviludeacvilude (marne argile) apa circula cu viteza mai (marne argile) apa circula cu viteza mai redusa datorita dimensiunilor mai mici a porilorredusa datorita dimensiunilor mai mici a porilor

bull acvifugeacvifuge roci eruptive sau metamorfice care roci eruptive sau metamorfice care practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu circulacircula

bull Matrice minerala granulara Matrice minerala granulara cu porozitate activa de 25 cu porozitate activa de 25

(pietrisuri si nisipuri)(pietrisuri si nisipuri)

Noţiuni despre apa din solNoţiuni despre apa din sol

In sol apa se găseşte sub mai multe forme In sol apa se găseşte sub mai multe forme

apa gravitaţională capilară peliculară apa gravitaţională capilară peliculară higroscopică şi apa sub formă de vaporihigroscopică şi apa sub formă de vapori

bull Evaporaţia apei din sol Evaporaţia apei din sol E = KE = KΣΣ(e + t)(e + t)

EE ndash evaporaţia ndash evaporaţia

KK ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona climatică climatică

(e + t)(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială ndash evapotranspiraţia potenţială

ΣΣ(e + t)(e + t) = 180 = 180C unde C ndash depinde de C unde C ndash depinde de zona şi tipul de cultură zona şi tipul de cultură

CC = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = 25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi

Stocarea şi circulaţia apei icircn sol Stocarea şi circulaţia apei icircn sol

O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme de apăde apă

bull Apa gravitaţionalăApa gravitaţională ndash neutilizată de către plante ndash neutilizată de către plante

bull Apa capilară ndash Apa capilară ndash apa labil legată utilizată integral apa labil legată utilizată integral de către vegetaţiede către vegetaţie

bull Apa peliculară ndash Apa peliculară ndash sau stracircns legată icircn jurul sau stracircns legată icircn jurul particulelor de sol accesibilă doar unor speciiparticulelor de sol accesibilă doar unor specii

bull Apa de higroscopicitate ndashApa de higroscopicitate ndash sau apa foarte stracircns sau apa foarte stracircns legată de particulele solului inaccesibilă plantelorlegată de particulele solului inaccesibilă plantelor

Forţele ce acţionează icircn interiorul soluluiForţele ce acţionează icircn interiorul solului

bull - forţa gravitaţională capilară de absorţie a - forţa gravitaţională capilară de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a rădăcinilor plantelor rădăcinilor plantelor

Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a particulelor de sol formează forţa de sucţiune particulelor de sol formează forţa de sucţiune Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre valorile sucţiunii se exprimă icircn atmosferevalorile sucţiunii se exprimă icircn atmosfere

Coeficienţii higrofiziciCoeficienţii higrofizici

Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de campcamp

bull la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)

bull la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)

bull sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)

Bilanţul apei icircn solBilanţul apei icircn sol

bull bilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freaticebilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freatice

- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice

bull norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ hidrologichidrologic

ΣΣm ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită m ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 septembrie)septembrie)

- icircn circuit icircnchisicircn circuit icircnchis

Ri +10CPv + Ri +10CPv + ΣΣm = m = ΣΣ(e + t) +Rf (e + t) +Rf ΣΣm = Rf - 10CPv + m = Rf - 10CPv + ΣΣ(e + (e + t) ndash Rit) ndash Ri

Ri ndash rezerva iniţială la 1 aprilieRi ndash rezerva iniţială la 1 aprilie

10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha

Pv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţiePv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţie

C ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilorC ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilor

ΣΣ(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială

Rf ndash rezerva finalăRf ndash rezerva finală

- icircn circuit deschisicircn circuit deschis

Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Σm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash RiΣm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash Ri

Ri = 100 H Da Cc (mcha)Ri = 100 H Da Cc (mcha)

Rf = 100 H Da Co (mcha)Rf = 100 H Da Co (mcha)

H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m - pt răchitării 03 ndash 05 m- pt răchitării 03 ndash 05 m - pt arborete 05 ndash 10 m- pt arborete 05 ndash 10 m

Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da = 11 ndash 18 tmcDa = 11 ndash 18 tmc

Aportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mchaAportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mcha - sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha- sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha - sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha- sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha

Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de numărul de udări şi norma de udarenumărul de udări şi norma de udare

bull ΣΣm = mm = mn unden unde bull m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui

hectar de pădure la o singură udare) hectar de pădure la o singură udare)

bull n ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de culturăn ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de cultură

bull m ndash este icircn funcţie de indicii higrofizicim ndash este icircn funcţie de indicii higrofizici

bull m = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectarem = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectare

bull m = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatarem = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatare

bull Norma brută mNorma brută mbrută brută = m= mnetănetăηη

bull ηη- este icircn funcţie de metoda de udare- este icircn funcţie de metoda de udare

prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)

prin aspersiune η= 09prin aspersiune η= 09

prin picurare η= 095 ndash 098prin picurare η= 095 ndash 098

Legea care guverneaza circulatia apei Legea care guverneaza circulatia apei subterane este Legea lui Darcysubterane este Legea lui Darcy

Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este direct proportional cu gradientul hidraulic al apei subteranedirect proportional cu gradientul hidraulic al apei subterane

Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe orizontala intre cele doua puncte luate in considerareorizontala intre cele doua puncte luate in considerare

Q = K x H x L x I (mczi)Q = K x H x L x I (mczi)

bull K ndash coeficient de infiltratie ce depinde de rocaK ndash coeficient de infiltratie ce depinde de roca

bull H ndash grosimea stratului de apa mH ndash grosimea stratului de apa m

bull L ndash lungimea stratului acvifer mL ndash lungimea stratului acvifer m

bull I ndash gradientul hidraulicI ndash gradientul hidraulic

Experimentul lui DarcyExperimentul lui Darcy

bull Cresterea stratului acvifer poate fi Cresterea stratului acvifer poate fi influentata de om prin irigatii excesiveinfluentata de om prin irigatii excesive

bull Regimul de alimentare a apei subterane Regimul de alimentare a apei subterane poate fi poate fi

bull interfluviu cand apa provine din infiltrarea interfluviu cand apa provine din infiltrarea apei provenite din precipitatiiapei provenite din precipitatii

bull riveran cand apa provine din infiltratii din riveran cand apa provine din infiltratii din cursurile de apacursurile de apa

bull mixtmixtbull Apele subterane se masoara cu ajutorul Apele subterane se masoara cu ajutorul

puturilor hidrogeologice Acestea au puturilor hidrogeologice Acestea au adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul suprafreaticsuprafreatic

bull 4 la 5 m pentru statul freatic 4 la 5 m pentru statul freatic

bull Relaţiile icircntre apele subterane şi cele Relaţiile icircntre apele subterane şi cele de suprafaţăde suprafaţă sunt permanente şi au o sunt permanente şi au o dinamică activă mai ales pentru acviferele dinamică activă mai ales pentru acviferele de mică adacircncimede mică adacircncime

bull Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele subterane şi cele de suprafaţă se resimte subterane şi cele de suprafaţă se resimte vizibil icircnvizibil icircn

bull variabilitatea debitelor reţelei hidrograficevariabilitatea debitelor reţelei hidrograficebull calitatea apelor subteranecalitatea apelor subteranebull Racircurile alimentate din subteran au un Racircurile alimentate din subteran au un

caracter permanent şi o variabilitate caracter permanent şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără alimentare din subteran au o variabilitate alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului şi un caracter sezoniermare a debitului şi un caracter sezonier

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

Geneza apelor subteraneGeneza apelor subterane

bull Formarea apelor subterane este Formarea apelor subterane este explicată prin diverse teorii generate deexplicată prin diverse teorii generate de

bull bull bull diversitatea condiţiilor climatice din diversitatea condiţiilor climatice din zonele de alimentare aleacviferelorzonele de alimentare aleacviferelor

bull bull bull calităţile fizico-chimice ale apelor calităţile fizico-chimice ale apelor subterane (calde recimineralizate subterane (calde recimineralizate nemineralizate cu gaze fără gaze etc)nemineralizate cu gaze fără gaze etc)

bull bull bull Vacircrsta diferită a apelor subteraneVacircrsta diferită a apelor subterane

bull Teoriile privind originea apelor subterane pot Teoriile privind originea apelor subterane pot fi separate icircn două categoriifi separate icircn două categorii

bull teorii ldquoexogenerdquo care consideră apele teorii ldquoexogenerdquo care consideră apele subterane provenite din precipitaţiile de la subterane provenite din precipitaţiile de la suprafaţa Pămacircntului (teoria infiltrării teoria suprafaţa Pămacircntului (teoria infiltrării teoria condensării teoria originii arteziene teoria condensării teoria originii arteziene teoria apelor regenerate teoria apelor fosileapelor regenerate teoria apelor fosile

bull teorii ldquoendogenerdquo care consideră că sursa teorii ldquoendogenerdquo care consideră că sursa apele subterane este condensarea vaporilor apele subterane este condensarea vaporilor de apă rezultaţi din procesele fizico-chimice de apă rezultaţi din procesele fizico-chimice de adacircncime (teoria juvenilă)de adacircncime (teoria juvenilă)

bull Icircntr-o concepţie unitară se admite că Icircntr-o concepţie unitară se admite că apele subterane icircn integralitatea lor au o apele subterane icircn integralitatea lor au o origine mixtă ponderea celor două surse origine mixtă ponderea celor două surse (endogenă şi exogenă) fiind condiţionată (endogenă şi exogenă) fiind condiţionată de caracteristicile hidrostructuriide caracteristicile hidrostructurii

Schematizarea conditiilor de formare a apelor de origine mixta

Apele subterane provin din Apele subterane provin din

- precipitatii prin infiltratii- precipitatii prin infiltratii

- infiltratii laterale din albiile raurilor- infiltratii laterale din albiile raurilor

- condensarea vaporilor de apa din fisurile - condensarea vaporilor de apa din fisurile solului si rocilorsolului si rocilor

Principala sursă a apelor subterane sunt Principala sursă a apelor subterane sunt precipitaţiile generate de vaporii de apă din precipitaţiile generate de vaporii de apă din atmosferăatmosferă

O parte din precipitaţii se transformă icircn apă O parte din precipitaţii se transformă icircn apă subterană apa subterană avacircnd şi surse subterană apa subterană avacircnd şi surse endogeneendogene

bull Precipitaţiile icircn funcţie de procesele la care Precipitaţiile icircn funcţie de procesele la care participă sunt reţinute sub formă de umiditate icircn participă sunt reţinute sub formă de umiditate icircn atmosferă sau icircn zona de aerarevadoasă atmosferă sau icircn zona de aerarevadoasă aacviferelor Umiditatea contribuie la alimentarea aacviferelor Umiditatea contribuie la alimentarea acviferelor prin condensare şi infiltrare Icircn condiţii acviferelor prin condensare şi infiltrare Icircn condiţii hidrogeologice favorabile formării acviferelor hidrogeologice favorabile formării acviferelor (adică formaţiuni acoperitoare nisipoase-(adică formaţiuni acoperitoare nisipoase-argiloase) 15 pacircnă la 20 din precipitaţii se argiloase) 15 pacircnă la 20 din precipitaţii se transformă icircn apă subterană transformă icircn apă subterană Pentru valorile Pentru valorile extreme ale precipitaţiilor din Romacircnia rezultă căextreme ale precipitaţiilor din Romacircnia rezultă că

bull bull bull la o precipitaţie minimă de 360 mman la o precipitaţie minimă de 360 mman infiltrarea este de 72 mmaninfiltrarea este de 72 mman

bull bull bull la o precipitaţie maximă de 1200 mman la o precipitaţie maximă de 1200 mman infiltrarea este de 240 mmaninfiltrarea este de 240 mman

bull Raportul de 33 icircntre valorile extreme Raportul de 33 icircntre valorile extreme ale infiltraţiei evidenţiază la scara unei ale infiltraţiei evidenţiază la scara unei compensări anuale icircn condiţii compensări anuale icircn condiţii hidrogeologice favorabile alimentarea hidrogeologice favorabile alimentarea semnificativă prin infiltrare a apelor semnificativă prin infiltrare a apelor subterane din Romacircnia dar şi o subterane din Romacircnia dar şi o variaţie importantă a acestui proces icircn variaţie importantă a acestui proces icircn funcţie de repartiţia precipitaţiilorfuncţie de repartiţia precipitaţiilor

bull Sursa principala a apelor subterane sunt Sursa principala a apelor subterane sunt precipitatiile generate de vaporii din atmosferaprecipitatiile generate de vaporii din atmosfera

bull Din momentul contactului precipitaţiilor cu Din momentul contactului precipitaţiilor cu suprafaţa terenului icircncepe o distribuire suprafaţa terenului icircncepe o distribuire continuă a acestora icircntre scurgerea de continuă a acestora icircntre scurgerea de suprafaţă scurgerea hipodermică suprafaţă scurgerea hipodermică refacerea umidităţii şi scurgerea subterană refacerea umidităţii şi scurgerea subterană

bull Scurgerea hipodermică cea subterană şi Scurgerea hipodermică cea subterană şi refacerea umidităţii din zona de refacerea umidităţii din zona de aerarevadoasă prin infiltrare constituie aerarevadoasă prin infiltrare constituie infiltrarea totală adică acea parte din infiltrarea totală adică acea parte din precipitaţii care se transformă icircn apă precipitaţii care se transformă icircn apă subterană subterană

bull Sub diversele ei forme de la starea de Sub diversele ei forme de la starea de vapori pacircnă la starea supracritică apa este vapori pacircnă la starea supracritică apa este prezentă pacircnă la baza scoarţei terestreprezentă pacircnă la baza scoarţei terestre

bull Zonalitatea verticala a hidrosferei Zonalitatea verticala a hidrosferei subterane (dupa Obsciaia subterane (dupa Obsciaia

ghidogheologhia 1980) 1-zona de ghidogheologhia 1980) 1-zona de inghet 2-zona de saturatie 3-zona cu inghet 2-zona de saturatie 3-zona cu apa in stare supracritica 4-mantaua apa in stare supracritica 4-mantaua

superioara 5-limita dintre patura superioara 5-limita dintre patura sedimentara si cea granitica 6-sedimentara si cea granitica 6-

suprafata Conrad (limita dintre patura suprafata Conrad (limita dintre patura granitica si cea bazaltica 7- suprafata granitica si cea bazaltica 7- suprafata

MohorovicicMohorovicic

bull Distribuţia apelor subterane icircn scoarţa terestră se Distribuţia apelor subterane icircn scoarţa terestră se face prin trei tipuri de forme geologică de mişcareface prin trei tipuri de forme geologică de mişcare

bull bull bull mişcarea meteogenă mişcarea meteogenă a apei subterane este a apei subterane este localizată icircn partea superioară a scoarţei terestre localizată icircn partea superioară a scoarţei terestre (adacircncimi de 05-10 km mai rar 3km iar icircn condiţii (adacircncimi de 05-10 km mai rar 3km iar icircn condiţii favorabile se dezvoltă pacircnă la 5 km)favorabile se dezvoltă pacircnă la 5 km)

bull bull bull mişcarea litogenă mişcarea litogenă a apei subterane se produce a apei subterane se produce icircn cadrul proceselor de diageneză a complexelor icircn cadrul proceselor de diageneză a complexelor sedimentare la adacircncimi mai mari de 1-3 kmsedimentare la adacircncimi mai mari de 1-3 km

bull bull bull mişcarea magmatogenă mişcarea magmatogenă a apei subterane este a apei subterane este caracteristică pentru domeniile de mare adacircncime caracteristică pentru domeniile de mare adacircncime acolo unde se formează sisteme hidrominerale acolo unde se formează sisteme hidrominerale

bull Icircn cadrul marilor bazine hidrogeologice ca rezultat al mişcării apei se Icircn cadrul marilor bazine hidrogeologice ca rezultat al mişcării apei se pot separa de sus icircn jos trei zone hidrogeodinamicepot separa de sus icircn jos trei zone hidrogeodinamice

bull Zona schimbului activZona schimbului activ este cea care drenează reţeaua hidrografică şi este cea care drenează reţeaua hidrografică şi se găseşte sub influenţa factorilor climatici sezonieri Ea se dezvoltă se găseşte sub influenţa factorilor climatici sezonieri Ea se dezvoltă pacircnă la baza locală de eroziune apele sunt dulci cu o mineralizaţie pacircnă la baza locală de eroziune apele sunt dulci cu o mineralizaţie totală sub 1gl iar durata schimbului de apă este de ordinul lunilor şi a totală sub 1gl iar durata schimbului de apă este de ordinul lunilor şi a anilor ajungacircndu-se la adacircncimi mai mari şi la sute de anianilor ajungacircndu-se la adacircncimi mai mari şi la sute de ani

bull Zona schimbului lentZona schimbului lent de ape este slab influenţată de reţeaua de ape este slab influenţată de reţeaua hidrografică iar factorii climatici se manifestă numai prin ciclurile de hidrografică iar factorii climatici se manifestă numai prin ciclurile de variaţie de lungă durată Această zonă se dezvoltă sub baza locală de variaţie de lungă durată Această zonă se dezvoltă sub baza locală de eroziune mineralizaţia apelor este cuprinsă icircntre 1 şi 35 glitru (deci eroziune mineralizaţia apelor este cuprinsă icircntre 1 şi 35 glitru (deci apele sunt sărate) iar durata schimbului de apă ajunge la mii sau chiar apele sunt sărate) iar durata schimbului de apă ajunge la mii sau chiar zeci de mii de anizeci de mii de ani

bull Zona schimbului pasiv Zona schimbului pasiv de ape cu regim practic stagnant prezintă de ape cu regim practic stagnant prezintă mineralizaţii mai mari de 35 glitru (saramuri) şi durate ale schimbului mineralizaţii mai mari de 35 glitru (saramuri) şi durate ale schimbului de apă de ordinul milioanelor de anide apă de ordinul milioanelor de ani

bull Distribuţia apelor subterane la scara scoarţei terestre şi zonarea lor Distribuţia apelor subterane la scara scoarţei terestre şi zonarea lor hidrogeodinamică validate şi pe baza originii şi vacircrstei lor izotopice hidrogeodinamică validate şi pe baza originii şi vacircrstei lor izotopice suntcriterii generale care stau la baza proiectării prospecţiunilor pentru suntcriterii generale care stau la baza proiectării prospecţiunilor pentru ape subteraneape subterane

Distributia pe verticala cuprinde Distributia pe verticala cuprinde doua zonedoua zone

- cu pori nesaturati- cu pori nesaturati

- cu pori saturati- cu pori saturati

si mai multe subzonesi mai multe subzone

- subzona de evaporatie- subzona de evaporatie

- subzona de aeratie si difuziune- subzona de aeratie si difuziune

- subzona pragului capilar- subzona pragului capilar

- subzona de saturatie- subzona de saturatie

bull Subzona de evaporatie Subzona de evaporatie are o grosime de 1 ndash 2 are o grosime de 1 ndash 2 m Apa este retinuta in sol datorita fortei capilare m Apa este retinuta in sol datorita fortei capilare Miscarea se face de jos in sus datorita evaporatieiMiscarea se face de jos in sus datorita evaporatiei

bull Subzona de aeratie si difuziune Subzona de aeratie si difuziune apa circula de apa circula de sus in jos datorita gravitatiei pana se ajunge la apa sus in jos datorita gravitatiei pana se ajunge la apa peliculara inaccesibila plantelor sau orizontul mortpeliculara inaccesibila plantelor sau orizontul mort

bull Subzona pragului capilar Subzona pragului capilar este situat deasupra este situat deasupra apei freatice Umiditatea creste pe adancime apei freatice Umiditatea creste pe adancime datorita apei provenite din subzonele superioare datorita apei provenite din subzonele superioare pana la nivelul apei freaticepana la nivelul apei freatice

bull Subzona de saturatie Subzona de saturatie este situata sub nivelul este situata sub nivelul apei freatice umiditatea creste in continuare pana apei freatice umiditatea creste in continuare pana se ajunge la un echilibru in ceea ce priveste se ajunge la un echilibru in ceea ce priveste saturatia porilor numit nivel freatic hidrostatic saturatia porilor numit nivel freatic hidrostatic Acest nivel este variabil in functie de saturatia Acest nivel este variabil in functie de saturatia porilorporilor

Apele freatice se pot intalni sub mai multe formeApele freatice se pot intalni sub mai multe forme

- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii

- libere- libere

- captive - apa ascensionala- captive - apa ascensionala

- apa artizanala- apa artizanala

Circulatia apei subteraneCirculatia apei subterane

Apa subterana curge prin porii rocilor datorita Apa subterana curge prin porii rocilor datorita gravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioaregravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioare

bull Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea acestor goluriacestor goluri

bull Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de permeabilitate (Kp) permeabilitate (Kp)

bull Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)

In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie a apelor se disting mai multe tipuri de rocia apelor se disting mai multe tipuri de roci

bull acvifere acvifere (nisip pietris bolovanis) viteza de (nisip pietris bolovanis) viteza de scurgere mare datorita porilor mari scurgere mare datorita porilor mari Viteza este mai mare de 10 mziViteza este mai mare de 10 mzi

bull acviludeacvilude (marne argile) apa circula cu viteza mai (marne argile) apa circula cu viteza mai redusa datorita dimensiunilor mai mici a porilorredusa datorita dimensiunilor mai mici a porilor

bull acvifugeacvifuge roci eruptive sau metamorfice care roci eruptive sau metamorfice care practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu circulacircula

bull Matrice minerala granulara Matrice minerala granulara cu porozitate activa de 25 cu porozitate activa de 25

(pietrisuri si nisipuri)(pietrisuri si nisipuri)

Noţiuni despre apa din solNoţiuni despre apa din sol

In sol apa se găseşte sub mai multe forme In sol apa se găseşte sub mai multe forme

apa gravitaţională capilară peliculară apa gravitaţională capilară peliculară higroscopică şi apa sub formă de vaporihigroscopică şi apa sub formă de vapori

bull Evaporaţia apei din sol Evaporaţia apei din sol E = KE = KΣΣ(e + t)(e + t)

EE ndash evaporaţia ndash evaporaţia

KK ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona climatică climatică

(e + t)(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială ndash evapotranspiraţia potenţială

ΣΣ(e + t)(e + t) = 180 = 180C unde C ndash depinde de C unde C ndash depinde de zona şi tipul de cultură zona şi tipul de cultură

CC = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = 25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi

Stocarea şi circulaţia apei icircn sol Stocarea şi circulaţia apei icircn sol

O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme de apăde apă

bull Apa gravitaţionalăApa gravitaţională ndash neutilizată de către plante ndash neutilizată de către plante

bull Apa capilară ndash Apa capilară ndash apa labil legată utilizată integral apa labil legată utilizată integral de către vegetaţiede către vegetaţie

bull Apa peliculară ndash Apa peliculară ndash sau stracircns legată icircn jurul sau stracircns legată icircn jurul particulelor de sol accesibilă doar unor speciiparticulelor de sol accesibilă doar unor specii

bull Apa de higroscopicitate ndashApa de higroscopicitate ndash sau apa foarte stracircns sau apa foarte stracircns legată de particulele solului inaccesibilă plantelorlegată de particulele solului inaccesibilă plantelor

Forţele ce acţionează icircn interiorul soluluiForţele ce acţionează icircn interiorul solului

bull - forţa gravitaţională capilară de absorţie a - forţa gravitaţională capilară de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a rădăcinilor plantelor rădăcinilor plantelor

Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a particulelor de sol formează forţa de sucţiune particulelor de sol formează forţa de sucţiune Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre valorile sucţiunii se exprimă icircn atmosferevalorile sucţiunii se exprimă icircn atmosfere

Coeficienţii higrofiziciCoeficienţii higrofizici

Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de campcamp

bull la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)

bull la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)

bull sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)

Bilanţul apei icircn solBilanţul apei icircn sol

bull bilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freaticebilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freatice

- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice

bull norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ hidrologichidrologic

ΣΣm ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită m ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 septembrie)septembrie)

- icircn circuit icircnchisicircn circuit icircnchis

Ri +10CPv + Ri +10CPv + ΣΣm = m = ΣΣ(e + t) +Rf (e + t) +Rf ΣΣm = Rf - 10CPv + m = Rf - 10CPv + ΣΣ(e + (e + t) ndash Rit) ndash Ri

Ri ndash rezerva iniţială la 1 aprilieRi ndash rezerva iniţială la 1 aprilie

10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha

Pv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţiePv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţie

C ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilorC ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilor

ΣΣ(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială

Rf ndash rezerva finalăRf ndash rezerva finală

- icircn circuit deschisicircn circuit deschis

Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Σm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash RiΣm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash Ri

Ri = 100 H Da Cc (mcha)Ri = 100 H Da Cc (mcha)

Rf = 100 H Da Co (mcha)Rf = 100 H Da Co (mcha)

H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m - pt răchitării 03 ndash 05 m- pt răchitării 03 ndash 05 m - pt arborete 05 ndash 10 m- pt arborete 05 ndash 10 m

Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da = 11 ndash 18 tmcDa = 11 ndash 18 tmc

Aportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mchaAportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mcha - sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha- sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha - sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha- sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha

Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de numărul de udări şi norma de udarenumărul de udări şi norma de udare

bull ΣΣm = mm = mn unden unde bull m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui

hectar de pădure la o singură udare) hectar de pădure la o singură udare)

bull n ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de culturăn ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de cultură

bull m ndash este icircn funcţie de indicii higrofizicim ndash este icircn funcţie de indicii higrofizici

bull m = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectarem = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectare

bull m = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatarem = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatare

bull Norma brută mNorma brută mbrută brută = m= mnetănetăηη

bull ηη- este icircn funcţie de metoda de udare- este icircn funcţie de metoda de udare

prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)

prin aspersiune η= 09prin aspersiune η= 09

prin picurare η= 095 ndash 098prin picurare η= 095 ndash 098

Legea care guverneaza circulatia apei Legea care guverneaza circulatia apei subterane este Legea lui Darcysubterane este Legea lui Darcy

Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este direct proportional cu gradientul hidraulic al apei subteranedirect proportional cu gradientul hidraulic al apei subterane

Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe orizontala intre cele doua puncte luate in considerareorizontala intre cele doua puncte luate in considerare

Q = K x H x L x I (mczi)Q = K x H x L x I (mczi)

bull K ndash coeficient de infiltratie ce depinde de rocaK ndash coeficient de infiltratie ce depinde de roca

bull H ndash grosimea stratului de apa mH ndash grosimea stratului de apa m

bull L ndash lungimea stratului acvifer mL ndash lungimea stratului acvifer m

bull I ndash gradientul hidraulicI ndash gradientul hidraulic

Experimentul lui DarcyExperimentul lui Darcy

bull Cresterea stratului acvifer poate fi Cresterea stratului acvifer poate fi influentata de om prin irigatii excesiveinfluentata de om prin irigatii excesive

bull Regimul de alimentare a apei subterane Regimul de alimentare a apei subterane poate fi poate fi

bull interfluviu cand apa provine din infiltrarea interfluviu cand apa provine din infiltrarea apei provenite din precipitatiiapei provenite din precipitatii

bull riveran cand apa provine din infiltratii din riveran cand apa provine din infiltratii din cursurile de apacursurile de apa

bull mixtmixtbull Apele subterane se masoara cu ajutorul Apele subterane se masoara cu ajutorul

puturilor hidrogeologice Acestea au puturilor hidrogeologice Acestea au adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul suprafreaticsuprafreatic

bull 4 la 5 m pentru statul freatic 4 la 5 m pentru statul freatic

bull Relaţiile icircntre apele subterane şi cele Relaţiile icircntre apele subterane şi cele de suprafaţăde suprafaţă sunt permanente şi au o sunt permanente şi au o dinamică activă mai ales pentru acviferele dinamică activă mai ales pentru acviferele de mică adacircncimede mică adacircncime

bull Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele subterane şi cele de suprafaţă se resimte subterane şi cele de suprafaţă se resimte vizibil icircnvizibil icircn

bull variabilitatea debitelor reţelei hidrograficevariabilitatea debitelor reţelei hidrograficebull calitatea apelor subteranecalitatea apelor subteranebull Racircurile alimentate din subteran au un Racircurile alimentate din subteran au un

caracter permanent şi o variabilitate caracter permanent şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără alimentare din subteran au o variabilitate alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului şi un caracter sezoniermare a debitului şi un caracter sezonier

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

bull Teoriile privind originea apelor subterane pot Teoriile privind originea apelor subterane pot fi separate icircn două categoriifi separate icircn două categorii

bull teorii ldquoexogenerdquo care consideră apele teorii ldquoexogenerdquo care consideră apele subterane provenite din precipitaţiile de la subterane provenite din precipitaţiile de la suprafaţa Pămacircntului (teoria infiltrării teoria suprafaţa Pămacircntului (teoria infiltrării teoria condensării teoria originii arteziene teoria condensării teoria originii arteziene teoria apelor regenerate teoria apelor fosileapelor regenerate teoria apelor fosile

bull teorii ldquoendogenerdquo care consideră că sursa teorii ldquoendogenerdquo care consideră că sursa apele subterane este condensarea vaporilor apele subterane este condensarea vaporilor de apă rezultaţi din procesele fizico-chimice de apă rezultaţi din procesele fizico-chimice de adacircncime (teoria juvenilă)de adacircncime (teoria juvenilă)

bull Icircntr-o concepţie unitară se admite că Icircntr-o concepţie unitară se admite că apele subterane icircn integralitatea lor au o apele subterane icircn integralitatea lor au o origine mixtă ponderea celor două surse origine mixtă ponderea celor două surse (endogenă şi exogenă) fiind condiţionată (endogenă şi exogenă) fiind condiţionată de caracteristicile hidrostructuriide caracteristicile hidrostructurii

Schematizarea conditiilor de formare a apelor de origine mixta

Apele subterane provin din Apele subterane provin din

- precipitatii prin infiltratii- precipitatii prin infiltratii

- infiltratii laterale din albiile raurilor- infiltratii laterale din albiile raurilor

- condensarea vaporilor de apa din fisurile - condensarea vaporilor de apa din fisurile solului si rocilorsolului si rocilor

Principala sursă a apelor subterane sunt Principala sursă a apelor subterane sunt precipitaţiile generate de vaporii de apă din precipitaţiile generate de vaporii de apă din atmosferăatmosferă

O parte din precipitaţii se transformă icircn apă O parte din precipitaţii se transformă icircn apă subterană apa subterană avacircnd şi surse subterană apa subterană avacircnd şi surse endogeneendogene

bull Precipitaţiile icircn funcţie de procesele la care Precipitaţiile icircn funcţie de procesele la care participă sunt reţinute sub formă de umiditate icircn participă sunt reţinute sub formă de umiditate icircn atmosferă sau icircn zona de aerarevadoasă atmosferă sau icircn zona de aerarevadoasă aacviferelor Umiditatea contribuie la alimentarea aacviferelor Umiditatea contribuie la alimentarea acviferelor prin condensare şi infiltrare Icircn condiţii acviferelor prin condensare şi infiltrare Icircn condiţii hidrogeologice favorabile formării acviferelor hidrogeologice favorabile formării acviferelor (adică formaţiuni acoperitoare nisipoase-(adică formaţiuni acoperitoare nisipoase-argiloase) 15 pacircnă la 20 din precipitaţii se argiloase) 15 pacircnă la 20 din precipitaţii se transformă icircn apă subterană transformă icircn apă subterană Pentru valorile Pentru valorile extreme ale precipitaţiilor din Romacircnia rezultă căextreme ale precipitaţiilor din Romacircnia rezultă că

bull bull bull la o precipitaţie minimă de 360 mman la o precipitaţie minimă de 360 mman infiltrarea este de 72 mmaninfiltrarea este de 72 mman

bull bull bull la o precipitaţie maximă de 1200 mman la o precipitaţie maximă de 1200 mman infiltrarea este de 240 mmaninfiltrarea este de 240 mman

bull Raportul de 33 icircntre valorile extreme Raportul de 33 icircntre valorile extreme ale infiltraţiei evidenţiază la scara unei ale infiltraţiei evidenţiază la scara unei compensări anuale icircn condiţii compensări anuale icircn condiţii hidrogeologice favorabile alimentarea hidrogeologice favorabile alimentarea semnificativă prin infiltrare a apelor semnificativă prin infiltrare a apelor subterane din Romacircnia dar şi o subterane din Romacircnia dar şi o variaţie importantă a acestui proces icircn variaţie importantă a acestui proces icircn funcţie de repartiţia precipitaţiilorfuncţie de repartiţia precipitaţiilor

bull Sursa principala a apelor subterane sunt Sursa principala a apelor subterane sunt precipitatiile generate de vaporii din atmosferaprecipitatiile generate de vaporii din atmosfera

bull Din momentul contactului precipitaţiilor cu Din momentul contactului precipitaţiilor cu suprafaţa terenului icircncepe o distribuire suprafaţa terenului icircncepe o distribuire continuă a acestora icircntre scurgerea de continuă a acestora icircntre scurgerea de suprafaţă scurgerea hipodermică suprafaţă scurgerea hipodermică refacerea umidităţii şi scurgerea subterană refacerea umidităţii şi scurgerea subterană

bull Scurgerea hipodermică cea subterană şi Scurgerea hipodermică cea subterană şi refacerea umidităţii din zona de refacerea umidităţii din zona de aerarevadoasă prin infiltrare constituie aerarevadoasă prin infiltrare constituie infiltrarea totală adică acea parte din infiltrarea totală adică acea parte din precipitaţii care se transformă icircn apă precipitaţii care se transformă icircn apă subterană subterană

bull Sub diversele ei forme de la starea de Sub diversele ei forme de la starea de vapori pacircnă la starea supracritică apa este vapori pacircnă la starea supracritică apa este prezentă pacircnă la baza scoarţei terestreprezentă pacircnă la baza scoarţei terestre

bull Zonalitatea verticala a hidrosferei Zonalitatea verticala a hidrosferei subterane (dupa Obsciaia subterane (dupa Obsciaia

ghidogheologhia 1980) 1-zona de ghidogheologhia 1980) 1-zona de inghet 2-zona de saturatie 3-zona cu inghet 2-zona de saturatie 3-zona cu apa in stare supracritica 4-mantaua apa in stare supracritica 4-mantaua

superioara 5-limita dintre patura superioara 5-limita dintre patura sedimentara si cea granitica 6-sedimentara si cea granitica 6-

suprafata Conrad (limita dintre patura suprafata Conrad (limita dintre patura granitica si cea bazaltica 7- suprafata granitica si cea bazaltica 7- suprafata

MohorovicicMohorovicic

bull Distribuţia apelor subterane icircn scoarţa terestră se Distribuţia apelor subterane icircn scoarţa terestră se face prin trei tipuri de forme geologică de mişcareface prin trei tipuri de forme geologică de mişcare

bull bull bull mişcarea meteogenă mişcarea meteogenă a apei subterane este a apei subterane este localizată icircn partea superioară a scoarţei terestre localizată icircn partea superioară a scoarţei terestre (adacircncimi de 05-10 km mai rar 3km iar icircn condiţii (adacircncimi de 05-10 km mai rar 3km iar icircn condiţii favorabile se dezvoltă pacircnă la 5 km)favorabile se dezvoltă pacircnă la 5 km)

bull bull bull mişcarea litogenă mişcarea litogenă a apei subterane se produce a apei subterane se produce icircn cadrul proceselor de diageneză a complexelor icircn cadrul proceselor de diageneză a complexelor sedimentare la adacircncimi mai mari de 1-3 kmsedimentare la adacircncimi mai mari de 1-3 km

bull bull bull mişcarea magmatogenă mişcarea magmatogenă a apei subterane este a apei subterane este caracteristică pentru domeniile de mare adacircncime caracteristică pentru domeniile de mare adacircncime acolo unde se formează sisteme hidrominerale acolo unde se formează sisteme hidrominerale

bull Icircn cadrul marilor bazine hidrogeologice ca rezultat al mişcării apei se Icircn cadrul marilor bazine hidrogeologice ca rezultat al mişcării apei se pot separa de sus icircn jos trei zone hidrogeodinamicepot separa de sus icircn jos trei zone hidrogeodinamice

bull Zona schimbului activZona schimbului activ este cea care drenează reţeaua hidrografică şi este cea care drenează reţeaua hidrografică şi se găseşte sub influenţa factorilor climatici sezonieri Ea se dezvoltă se găseşte sub influenţa factorilor climatici sezonieri Ea se dezvoltă pacircnă la baza locală de eroziune apele sunt dulci cu o mineralizaţie pacircnă la baza locală de eroziune apele sunt dulci cu o mineralizaţie totală sub 1gl iar durata schimbului de apă este de ordinul lunilor şi a totală sub 1gl iar durata schimbului de apă este de ordinul lunilor şi a anilor ajungacircndu-se la adacircncimi mai mari şi la sute de anianilor ajungacircndu-se la adacircncimi mai mari şi la sute de ani

bull Zona schimbului lentZona schimbului lent de ape este slab influenţată de reţeaua de ape este slab influenţată de reţeaua hidrografică iar factorii climatici se manifestă numai prin ciclurile de hidrografică iar factorii climatici se manifestă numai prin ciclurile de variaţie de lungă durată Această zonă se dezvoltă sub baza locală de variaţie de lungă durată Această zonă se dezvoltă sub baza locală de eroziune mineralizaţia apelor este cuprinsă icircntre 1 şi 35 glitru (deci eroziune mineralizaţia apelor este cuprinsă icircntre 1 şi 35 glitru (deci apele sunt sărate) iar durata schimbului de apă ajunge la mii sau chiar apele sunt sărate) iar durata schimbului de apă ajunge la mii sau chiar zeci de mii de anizeci de mii de ani

bull Zona schimbului pasiv Zona schimbului pasiv de ape cu regim practic stagnant prezintă de ape cu regim practic stagnant prezintă mineralizaţii mai mari de 35 glitru (saramuri) şi durate ale schimbului mineralizaţii mai mari de 35 glitru (saramuri) şi durate ale schimbului de apă de ordinul milioanelor de anide apă de ordinul milioanelor de ani

bull Distribuţia apelor subterane la scara scoarţei terestre şi zonarea lor Distribuţia apelor subterane la scara scoarţei terestre şi zonarea lor hidrogeodinamică validate şi pe baza originii şi vacircrstei lor izotopice hidrogeodinamică validate şi pe baza originii şi vacircrstei lor izotopice suntcriterii generale care stau la baza proiectării prospecţiunilor pentru suntcriterii generale care stau la baza proiectării prospecţiunilor pentru ape subteraneape subterane

Distributia pe verticala cuprinde Distributia pe verticala cuprinde doua zonedoua zone

- cu pori nesaturati- cu pori nesaturati

- cu pori saturati- cu pori saturati

si mai multe subzonesi mai multe subzone

- subzona de evaporatie- subzona de evaporatie

- subzona de aeratie si difuziune- subzona de aeratie si difuziune

- subzona pragului capilar- subzona pragului capilar

- subzona de saturatie- subzona de saturatie

bull Subzona de evaporatie Subzona de evaporatie are o grosime de 1 ndash 2 are o grosime de 1 ndash 2 m Apa este retinuta in sol datorita fortei capilare m Apa este retinuta in sol datorita fortei capilare Miscarea se face de jos in sus datorita evaporatieiMiscarea se face de jos in sus datorita evaporatiei

bull Subzona de aeratie si difuziune Subzona de aeratie si difuziune apa circula de apa circula de sus in jos datorita gravitatiei pana se ajunge la apa sus in jos datorita gravitatiei pana se ajunge la apa peliculara inaccesibila plantelor sau orizontul mortpeliculara inaccesibila plantelor sau orizontul mort

bull Subzona pragului capilar Subzona pragului capilar este situat deasupra este situat deasupra apei freatice Umiditatea creste pe adancime apei freatice Umiditatea creste pe adancime datorita apei provenite din subzonele superioare datorita apei provenite din subzonele superioare pana la nivelul apei freaticepana la nivelul apei freatice

bull Subzona de saturatie Subzona de saturatie este situata sub nivelul este situata sub nivelul apei freatice umiditatea creste in continuare pana apei freatice umiditatea creste in continuare pana se ajunge la un echilibru in ceea ce priveste se ajunge la un echilibru in ceea ce priveste saturatia porilor numit nivel freatic hidrostatic saturatia porilor numit nivel freatic hidrostatic Acest nivel este variabil in functie de saturatia Acest nivel este variabil in functie de saturatia porilorporilor

Apele freatice se pot intalni sub mai multe formeApele freatice se pot intalni sub mai multe forme

- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii

- libere- libere

- captive - apa ascensionala- captive - apa ascensionala

- apa artizanala- apa artizanala

Circulatia apei subteraneCirculatia apei subterane

Apa subterana curge prin porii rocilor datorita Apa subterana curge prin porii rocilor datorita gravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioaregravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioare

bull Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea acestor goluriacestor goluri

bull Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de permeabilitate (Kp) permeabilitate (Kp)

bull Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)

In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie a apelor se disting mai multe tipuri de rocia apelor se disting mai multe tipuri de roci

bull acvifere acvifere (nisip pietris bolovanis) viteza de (nisip pietris bolovanis) viteza de scurgere mare datorita porilor mari scurgere mare datorita porilor mari Viteza este mai mare de 10 mziViteza este mai mare de 10 mzi

bull acviludeacvilude (marne argile) apa circula cu viteza mai (marne argile) apa circula cu viteza mai redusa datorita dimensiunilor mai mici a porilorredusa datorita dimensiunilor mai mici a porilor

bull acvifugeacvifuge roci eruptive sau metamorfice care roci eruptive sau metamorfice care practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu circulacircula

bull Matrice minerala granulara Matrice minerala granulara cu porozitate activa de 25 cu porozitate activa de 25

(pietrisuri si nisipuri)(pietrisuri si nisipuri)

Noţiuni despre apa din solNoţiuni despre apa din sol

In sol apa se găseşte sub mai multe forme In sol apa se găseşte sub mai multe forme

apa gravitaţională capilară peliculară apa gravitaţională capilară peliculară higroscopică şi apa sub formă de vaporihigroscopică şi apa sub formă de vapori

bull Evaporaţia apei din sol Evaporaţia apei din sol E = KE = KΣΣ(e + t)(e + t)

EE ndash evaporaţia ndash evaporaţia

KK ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona climatică climatică

(e + t)(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială ndash evapotranspiraţia potenţială

ΣΣ(e + t)(e + t) = 180 = 180C unde C ndash depinde de C unde C ndash depinde de zona şi tipul de cultură zona şi tipul de cultură

CC = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = 25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi

Stocarea şi circulaţia apei icircn sol Stocarea şi circulaţia apei icircn sol

O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme de apăde apă

bull Apa gravitaţionalăApa gravitaţională ndash neutilizată de către plante ndash neutilizată de către plante

bull Apa capilară ndash Apa capilară ndash apa labil legată utilizată integral apa labil legată utilizată integral de către vegetaţiede către vegetaţie

bull Apa peliculară ndash Apa peliculară ndash sau stracircns legată icircn jurul sau stracircns legată icircn jurul particulelor de sol accesibilă doar unor speciiparticulelor de sol accesibilă doar unor specii

bull Apa de higroscopicitate ndashApa de higroscopicitate ndash sau apa foarte stracircns sau apa foarte stracircns legată de particulele solului inaccesibilă plantelorlegată de particulele solului inaccesibilă plantelor

Forţele ce acţionează icircn interiorul soluluiForţele ce acţionează icircn interiorul solului

bull - forţa gravitaţională capilară de absorţie a - forţa gravitaţională capilară de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a rădăcinilor plantelor rădăcinilor plantelor

Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a particulelor de sol formează forţa de sucţiune particulelor de sol formează forţa de sucţiune Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre valorile sucţiunii se exprimă icircn atmosferevalorile sucţiunii se exprimă icircn atmosfere

Coeficienţii higrofiziciCoeficienţii higrofizici

Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de campcamp

bull la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)

bull la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)

bull sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)

Bilanţul apei icircn solBilanţul apei icircn sol

bull bilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freaticebilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freatice

- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice

bull norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ hidrologichidrologic

ΣΣm ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită m ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 septembrie)septembrie)

- icircn circuit icircnchisicircn circuit icircnchis

Ri +10CPv + Ri +10CPv + ΣΣm = m = ΣΣ(e + t) +Rf (e + t) +Rf ΣΣm = Rf - 10CPv + m = Rf - 10CPv + ΣΣ(e + (e + t) ndash Rit) ndash Ri

Ri ndash rezerva iniţială la 1 aprilieRi ndash rezerva iniţială la 1 aprilie

10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha

Pv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţiePv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţie

C ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilorC ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilor

ΣΣ(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială

Rf ndash rezerva finalăRf ndash rezerva finală

- icircn circuit deschisicircn circuit deschis

Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Σm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash RiΣm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash Ri

Ri = 100 H Da Cc (mcha)Ri = 100 H Da Cc (mcha)

Rf = 100 H Da Co (mcha)Rf = 100 H Da Co (mcha)

H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m - pt răchitării 03 ndash 05 m- pt răchitării 03 ndash 05 m - pt arborete 05 ndash 10 m- pt arborete 05 ndash 10 m

Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da = 11 ndash 18 tmcDa = 11 ndash 18 tmc

Aportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mchaAportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mcha - sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha- sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha - sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha- sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha

Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de numărul de udări şi norma de udarenumărul de udări şi norma de udare

bull ΣΣm = mm = mn unden unde bull m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui

hectar de pădure la o singură udare) hectar de pădure la o singură udare)

bull n ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de culturăn ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de cultură

bull m ndash este icircn funcţie de indicii higrofizicim ndash este icircn funcţie de indicii higrofizici

bull m = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectarem = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectare

bull m = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatarem = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatare

bull Norma brută mNorma brută mbrută brută = m= mnetănetăηη

bull ηη- este icircn funcţie de metoda de udare- este icircn funcţie de metoda de udare

prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)

prin aspersiune η= 09prin aspersiune η= 09

prin picurare η= 095 ndash 098prin picurare η= 095 ndash 098

Legea care guverneaza circulatia apei Legea care guverneaza circulatia apei subterane este Legea lui Darcysubterane este Legea lui Darcy

Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este direct proportional cu gradientul hidraulic al apei subteranedirect proportional cu gradientul hidraulic al apei subterane

Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe orizontala intre cele doua puncte luate in considerareorizontala intre cele doua puncte luate in considerare

Q = K x H x L x I (mczi)Q = K x H x L x I (mczi)

bull K ndash coeficient de infiltratie ce depinde de rocaK ndash coeficient de infiltratie ce depinde de roca

bull H ndash grosimea stratului de apa mH ndash grosimea stratului de apa m

bull L ndash lungimea stratului acvifer mL ndash lungimea stratului acvifer m

bull I ndash gradientul hidraulicI ndash gradientul hidraulic

Experimentul lui DarcyExperimentul lui Darcy

bull Cresterea stratului acvifer poate fi Cresterea stratului acvifer poate fi influentata de om prin irigatii excesiveinfluentata de om prin irigatii excesive

bull Regimul de alimentare a apei subterane Regimul de alimentare a apei subterane poate fi poate fi

bull interfluviu cand apa provine din infiltrarea interfluviu cand apa provine din infiltrarea apei provenite din precipitatiiapei provenite din precipitatii

bull riveran cand apa provine din infiltratii din riveran cand apa provine din infiltratii din cursurile de apacursurile de apa

bull mixtmixtbull Apele subterane se masoara cu ajutorul Apele subterane se masoara cu ajutorul

puturilor hidrogeologice Acestea au puturilor hidrogeologice Acestea au adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul suprafreaticsuprafreatic

bull 4 la 5 m pentru statul freatic 4 la 5 m pentru statul freatic

bull Relaţiile icircntre apele subterane şi cele Relaţiile icircntre apele subterane şi cele de suprafaţăde suprafaţă sunt permanente şi au o sunt permanente şi au o dinamică activă mai ales pentru acviferele dinamică activă mai ales pentru acviferele de mică adacircncimede mică adacircncime

bull Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele subterane şi cele de suprafaţă se resimte subterane şi cele de suprafaţă se resimte vizibil icircnvizibil icircn

bull variabilitatea debitelor reţelei hidrograficevariabilitatea debitelor reţelei hidrograficebull calitatea apelor subteranecalitatea apelor subteranebull Racircurile alimentate din subteran au un Racircurile alimentate din subteran au un

caracter permanent şi o variabilitate caracter permanent şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără alimentare din subteran au o variabilitate alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului şi un caracter sezoniermare a debitului şi un caracter sezonier

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

bull Icircntr-o concepţie unitară se admite că Icircntr-o concepţie unitară se admite că apele subterane icircn integralitatea lor au o apele subterane icircn integralitatea lor au o origine mixtă ponderea celor două surse origine mixtă ponderea celor două surse (endogenă şi exogenă) fiind condiţionată (endogenă şi exogenă) fiind condiţionată de caracteristicile hidrostructuriide caracteristicile hidrostructurii

Schematizarea conditiilor de formare a apelor de origine mixta

Apele subterane provin din Apele subterane provin din

- precipitatii prin infiltratii- precipitatii prin infiltratii

- infiltratii laterale din albiile raurilor- infiltratii laterale din albiile raurilor

- condensarea vaporilor de apa din fisurile - condensarea vaporilor de apa din fisurile solului si rocilorsolului si rocilor

Principala sursă a apelor subterane sunt Principala sursă a apelor subterane sunt precipitaţiile generate de vaporii de apă din precipitaţiile generate de vaporii de apă din atmosferăatmosferă

O parte din precipitaţii se transformă icircn apă O parte din precipitaţii se transformă icircn apă subterană apa subterană avacircnd şi surse subterană apa subterană avacircnd şi surse endogeneendogene

bull Precipitaţiile icircn funcţie de procesele la care Precipitaţiile icircn funcţie de procesele la care participă sunt reţinute sub formă de umiditate icircn participă sunt reţinute sub formă de umiditate icircn atmosferă sau icircn zona de aerarevadoasă atmosferă sau icircn zona de aerarevadoasă aacviferelor Umiditatea contribuie la alimentarea aacviferelor Umiditatea contribuie la alimentarea acviferelor prin condensare şi infiltrare Icircn condiţii acviferelor prin condensare şi infiltrare Icircn condiţii hidrogeologice favorabile formării acviferelor hidrogeologice favorabile formării acviferelor (adică formaţiuni acoperitoare nisipoase-(adică formaţiuni acoperitoare nisipoase-argiloase) 15 pacircnă la 20 din precipitaţii se argiloase) 15 pacircnă la 20 din precipitaţii se transformă icircn apă subterană transformă icircn apă subterană Pentru valorile Pentru valorile extreme ale precipitaţiilor din Romacircnia rezultă căextreme ale precipitaţiilor din Romacircnia rezultă că

bull bull bull la o precipitaţie minimă de 360 mman la o precipitaţie minimă de 360 mman infiltrarea este de 72 mmaninfiltrarea este de 72 mman

bull bull bull la o precipitaţie maximă de 1200 mman la o precipitaţie maximă de 1200 mman infiltrarea este de 240 mmaninfiltrarea este de 240 mman

bull Raportul de 33 icircntre valorile extreme Raportul de 33 icircntre valorile extreme ale infiltraţiei evidenţiază la scara unei ale infiltraţiei evidenţiază la scara unei compensări anuale icircn condiţii compensări anuale icircn condiţii hidrogeologice favorabile alimentarea hidrogeologice favorabile alimentarea semnificativă prin infiltrare a apelor semnificativă prin infiltrare a apelor subterane din Romacircnia dar şi o subterane din Romacircnia dar şi o variaţie importantă a acestui proces icircn variaţie importantă a acestui proces icircn funcţie de repartiţia precipitaţiilorfuncţie de repartiţia precipitaţiilor

bull Sursa principala a apelor subterane sunt Sursa principala a apelor subterane sunt precipitatiile generate de vaporii din atmosferaprecipitatiile generate de vaporii din atmosfera

bull Din momentul contactului precipitaţiilor cu Din momentul contactului precipitaţiilor cu suprafaţa terenului icircncepe o distribuire suprafaţa terenului icircncepe o distribuire continuă a acestora icircntre scurgerea de continuă a acestora icircntre scurgerea de suprafaţă scurgerea hipodermică suprafaţă scurgerea hipodermică refacerea umidităţii şi scurgerea subterană refacerea umidităţii şi scurgerea subterană

bull Scurgerea hipodermică cea subterană şi Scurgerea hipodermică cea subterană şi refacerea umidităţii din zona de refacerea umidităţii din zona de aerarevadoasă prin infiltrare constituie aerarevadoasă prin infiltrare constituie infiltrarea totală adică acea parte din infiltrarea totală adică acea parte din precipitaţii care se transformă icircn apă precipitaţii care se transformă icircn apă subterană subterană

bull Sub diversele ei forme de la starea de Sub diversele ei forme de la starea de vapori pacircnă la starea supracritică apa este vapori pacircnă la starea supracritică apa este prezentă pacircnă la baza scoarţei terestreprezentă pacircnă la baza scoarţei terestre

bull Zonalitatea verticala a hidrosferei Zonalitatea verticala a hidrosferei subterane (dupa Obsciaia subterane (dupa Obsciaia

ghidogheologhia 1980) 1-zona de ghidogheologhia 1980) 1-zona de inghet 2-zona de saturatie 3-zona cu inghet 2-zona de saturatie 3-zona cu apa in stare supracritica 4-mantaua apa in stare supracritica 4-mantaua

superioara 5-limita dintre patura superioara 5-limita dintre patura sedimentara si cea granitica 6-sedimentara si cea granitica 6-

suprafata Conrad (limita dintre patura suprafata Conrad (limita dintre patura granitica si cea bazaltica 7- suprafata granitica si cea bazaltica 7- suprafata

MohorovicicMohorovicic

bull Distribuţia apelor subterane icircn scoarţa terestră se Distribuţia apelor subterane icircn scoarţa terestră se face prin trei tipuri de forme geologică de mişcareface prin trei tipuri de forme geologică de mişcare

bull bull bull mişcarea meteogenă mişcarea meteogenă a apei subterane este a apei subterane este localizată icircn partea superioară a scoarţei terestre localizată icircn partea superioară a scoarţei terestre (adacircncimi de 05-10 km mai rar 3km iar icircn condiţii (adacircncimi de 05-10 km mai rar 3km iar icircn condiţii favorabile se dezvoltă pacircnă la 5 km)favorabile se dezvoltă pacircnă la 5 km)

bull bull bull mişcarea litogenă mişcarea litogenă a apei subterane se produce a apei subterane se produce icircn cadrul proceselor de diageneză a complexelor icircn cadrul proceselor de diageneză a complexelor sedimentare la adacircncimi mai mari de 1-3 kmsedimentare la adacircncimi mai mari de 1-3 km

bull bull bull mişcarea magmatogenă mişcarea magmatogenă a apei subterane este a apei subterane este caracteristică pentru domeniile de mare adacircncime caracteristică pentru domeniile de mare adacircncime acolo unde se formează sisteme hidrominerale acolo unde se formează sisteme hidrominerale

bull Icircn cadrul marilor bazine hidrogeologice ca rezultat al mişcării apei se Icircn cadrul marilor bazine hidrogeologice ca rezultat al mişcării apei se pot separa de sus icircn jos trei zone hidrogeodinamicepot separa de sus icircn jos trei zone hidrogeodinamice

bull Zona schimbului activZona schimbului activ este cea care drenează reţeaua hidrografică şi este cea care drenează reţeaua hidrografică şi se găseşte sub influenţa factorilor climatici sezonieri Ea se dezvoltă se găseşte sub influenţa factorilor climatici sezonieri Ea se dezvoltă pacircnă la baza locală de eroziune apele sunt dulci cu o mineralizaţie pacircnă la baza locală de eroziune apele sunt dulci cu o mineralizaţie totală sub 1gl iar durata schimbului de apă este de ordinul lunilor şi a totală sub 1gl iar durata schimbului de apă este de ordinul lunilor şi a anilor ajungacircndu-se la adacircncimi mai mari şi la sute de anianilor ajungacircndu-se la adacircncimi mai mari şi la sute de ani

bull Zona schimbului lentZona schimbului lent de ape este slab influenţată de reţeaua de ape este slab influenţată de reţeaua hidrografică iar factorii climatici se manifestă numai prin ciclurile de hidrografică iar factorii climatici se manifestă numai prin ciclurile de variaţie de lungă durată Această zonă se dezvoltă sub baza locală de variaţie de lungă durată Această zonă se dezvoltă sub baza locală de eroziune mineralizaţia apelor este cuprinsă icircntre 1 şi 35 glitru (deci eroziune mineralizaţia apelor este cuprinsă icircntre 1 şi 35 glitru (deci apele sunt sărate) iar durata schimbului de apă ajunge la mii sau chiar apele sunt sărate) iar durata schimbului de apă ajunge la mii sau chiar zeci de mii de anizeci de mii de ani

bull Zona schimbului pasiv Zona schimbului pasiv de ape cu regim practic stagnant prezintă de ape cu regim practic stagnant prezintă mineralizaţii mai mari de 35 glitru (saramuri) şi durate ale schimbului mineralizaţii mai mari de 35 glitru (saramuri) şi durate ale schimbului de apă de ordinul milioanelor de anide apă de ordinul milioanelor de ani

bull Distribuţia apelor subterane la scara scoarţei terestre şi zonarea lor Distribuţia apelor subterane la scara scoarţei terestre şi zonarea lor hidrogeodinamică validate şi pe baza originii şi vacircrstei lor izotopice hidrogeodinamică validate şi pe baza originii şi vacircrstei lor izotopice suntcriterii generale care stau la baza proiectării prospecţiunilor pentru suntcriterii generale care stau la baza proiectării prospecţiunilor pentru ape subteraneape subterane

Distributia pe verticala cuprinde Distributia pe verticala cuprinde doua zonedoua zone

- cu pori nesaturati- cu pori nesaturati

- cu pori saturati- cu pori saturati

si mai multe subzonesi mai multe subzone

- subzona de evaporatie- subzona de evaporatie

- subzona de aeratie si difuziune- subzona de aeratie si difuziune

- subzona pragului capilar- subzona pragului capilar

- subzona de saturatie- subzona de saturatie

bull Subzona de evaporatie Subzona de evaporatie are o grosime de 1 ndash 2 are o grosime de 1 ndash 2 m Apa este retinuta in sol datorita fortei capilare m Apa este retinuta in sol datorita fortei capilare Miscarea se face de jos in sus datorita evaporatieiMiscarea se face de jos in sus datorita evaporatiei

bull Subzona de aeratie si difuziune Subzona de aeratie si difuziune apa circula de apa circula de sus in jos datorita gravitatiei pana se ajunge la apa sus in jos datorita gravitatiei pana se ajunge la apa peliculara inaccesibila plantelor sau orizontul mortpeliculara inaccesibila plantelor sau orizontul mort

bull Subzona pragului capilar Subzona pragului capilar este situat deasupra este situat deasupra apei freatice Umiditatea creste pe adancime apei freatice Umiditatea creste pe adancime datorita apei provenite din subzonele superioare datorita apei provenite din subzonele superioare pana la nivelul apei freaticepana la nivelul apei freatice

bull Subzona de saturatie Subzona de saturatie este situata sub nivelul este situata sub nivelul apei freatice umiditatea creste in continuare pana apei freatice umiditatea creste in continuare pana se ajunge la un echilibru in ceea ce priveste se ajunge la un echilibru in ceea ce priveste saturatia porilor numit nivel freatic hidrostatic saturatia porilor numit nivel freatic hidrostatic Acest nivel este variabil in functie de saturatia Acest nivel este variabil in functie de saturatia porilorporilor

Apele freatice se pot intalni sub mai multe formeApele freatice se pot intalni sub mai multe forme

- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii

- libere- libere

- captive - apa ascensionala- captive - apa ascensionala

- apa artizanala- apa artizanala

Circulatia apei subteraneCirculatia apei subterane

Apa subterana curge prin porii rocilor datorita Apa subterana curge prin porii rocilor datorita gravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioaregravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioare

bull Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea acestor goluriacestor goluri

bull Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de permeabilitate (Kp) permeabilitate (Kp)

bull Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)

In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie a apelor se disting mai multe tipuri de rocia apelor se disting mai multe tipuri de roci

bull acvifere acvifere (nisip pietris bolovanis) viteza de (nisip pietris bolovanis) viteza de scurgere mare datorita porilor mari scurgere mare datorita porilor mari Viteza este mai mare de 10 mziViteza este mai mare de 10 mzi

bull acviludeacvilude (marne argile) apa circula cu viteza mai (marne argile) apa circula cu viteza mai redusa datorita dimensiunilor mai mici a porilorredusa datorita dimensiunilor mai mici a porilor

bull acvifugeacvifuge roci eruptive sau metamorfice care roci eruptive sau metamorfice care practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu circulacircula

bull Matrice minerala granulara Matrice minerala granulara cu porozitate activa de 25 cu porozitate activa de 25

(pietrisuri si nisipuri)(pietrisuri si nisipuri)

Noţiuni despre apa din solNoţiuni despre apa din sol

In sol apa se găseşte sub mai multe forme In sol apa se găseşte sub mai multe forme

apa gravitaţională capilară peliculară apa gravitaţională capilară peliculară higroscopică şi apa sub formă de vaporihigroscopică şi apa sub formă de vapori

bull Evaporaţia apei din sol Evaporaţia apei din sol E = KE = KΣΣ(e + t)(e + t)

EE ndash evaporaţia ndash evaporaţia

KK ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona climatică climatică

(e + t)(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială ndash evapotranspiraţia potenţială

ΣΣ(e + t)(e + t) = 180 = 180C unde C ndash depinde de C unde C ndash depinde de zona şi tipul de cultură zona şi tipul de cultură

CC = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = 25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi

Stocarea şi circulaţia apei icircn sol Stocarea şi circulaţia apei icircn sol

O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme de apăde apă

bull Apa gravitaţionalăApa gravitaţională ndash neutilizată de către plante ndash neutilizată de către plante

bull Apa capilară ndash Apa capilară ndash apa labil legată utilizată integral apa labil legată utilizată integral de către vegetaţiede către vegetaţie

bull Apa peliculară ndash Apa peliculară ndash sau stracircns legată icircn jurul sau stracircns legată icircn jurul particulelor de sol accesibilă doar unor speciiparticulelor de sol accesibilă doar unor specii

bull Apa de higroscopicitate ndashApa de higroscopicitate ndash sau apa foarte stracircns sau apa foarte stracircns legată de particulele solului inaccesibilă plantelorlegată de particulele solului inaccesibilă plantelor

Forţele ce acţionează icircn interiorul soluluiForţele ce acţionează icircn interiorul solului

bull - forţa gravitaţională capilară de absorţie a - forţa gravitaţională capilară de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a rădăcinilor plantelor rădăcinilor plantelor

Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a particulelor de sol formează forţa de sucţiune particulelor de sol formează forţa de sucţiune Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre valorile sucţiunii se exprimă icircn atmosferevalorile sucţiunii se exprimă icircn atmosfere

Coeficienţii higrofiziciCoeficienţii higrofizici

Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de campcamp

bull la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)

bull la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)

bull sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)

Bilanţul apei icircn solBilanţul apei icircn sol

bull bilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freaticebilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freatice

- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice

bull norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ hidrologichidrologic

ΣΣm ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită m ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 septembrie)septembrie)

- icircn circuit icircnchisicircn circuit icircnchis

Ri +10CPv + Ri +10CPv + ΣΣm = m = ΣΣ(e + t) +Rf (e + t) +Rf ΣΣm = Rf - 10CPv + m = Rf - 10CPv + ΣΣ(e + (e + t) ndash Rit) ndash Ri

Ri ndash rezerva iniţială la 1 aprilieRi ndash rezerva iniţială la 1 aprilie

10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha

Pv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţiePv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţie

C ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilorC ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilor

ΣΣ(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială

Rf ndash rezerva finalăRf ndash rezerva finală

- icircn circuit deschisicircn circuit deschis

Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Σm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash RiΣm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash Ri

Ri = 100 H Da Cc (mcha)Ri = 100 H Da Cc (mcha)

Rf = 100 H Da Co (mcha)Rf = 100 H Da Co (mcha)

H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m - pt răchitării 03 ndash 05 m- pt răchitării 03 ndash 05 m - pt arborete 05 ndash 10 m- pt arborete 05 ndash 10 m

Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da = 11 ndash 18 tmcDa = 11 ndash 18 tmc

Aportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mchaAportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mcha - sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha- sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha - sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha- sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha

Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de numărul de udări şi norma de udarenumărul de udări şi norma de udare

bull ΣΣm = mm = mn unden unde bull m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui

hectar de pădure la o singură udare) hectar de pădure la o singură udare)

bull n ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de culturăn ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de cultură

bull m ndash este icircn funcţie de indicii higrofizicim ndash este icircn funcţie de indicii higrofizici

bull m = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectarem = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectare

bull m = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatarem = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatare

bull Norma brută mNorma brută mbrută brută = m= mnetănetăηη

bull ηη- este icircn funcţie de metoda de udare- este icircn funcţie de metoda de udare

prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)

prin aspersiune η= 09prin aspersiune η= 09

prin picurare η= 095 ndash 098prin picurare η= 095 ndash 098

Legea care guverneaza circulatia apei Legea care guverneaza circulatia apei subterane este Legea lui Darcysubterane este Legea lui Darcy

Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este direct proportional cu gradientul hidraulic al apei subteranedirect proportional cu gradientul hidraulic al apei subterane

Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe orizontala intre cele doua puncte luate in considerareorizontala intre cele doua puncte luate in considerare

Q = K x H x L x I (mczi)Q = K x H x L x I (mczi)

bull K ndash coeficient de infiltratie ce depinde de rocaK ndash coeficient de infiltratie ce depinde de roca

bull H ndash grosimea stratului de apa mH ndash grosimea stratului de apa m

bull L ndash lungimea stratului acvifer mL ndash lungimea stratului acvifer m

bull I ndash gradientul hidraulicI ndash gradientul hidraulic

Experimentul lui DarcyExperimentul lui Darcy

bull Cresterea stratului acvifer poate fi Cresterea stratului acvifer poate fi influentata de om prin irigatii excesiveinfluentata de om prin irigatii excesive

bull Regimul de alimentare a apei subterane Regimul de alimentare a apei subterane poate fi poate fi

bull interfluviu cand apa provine din infiltrarea interfluviu cand apa provine din infiltrarea apei provenite din precipitatiiapei provenite din precipitatii

bull riveran cand apa provine din infiltratii din riveran cand apa provine din infiltratii din cursurile de apacursurile de apa

bull mixtmixtbull Apele subterane se masoara cu ajutorul Apele subterane se masoara cu ajutorul

puturilor hidrogeologice Acestea au puturilor hidrogeologice Acestea au adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul suprafreaticsuprafreatic

bull 4 la 5 m pentru statul freatic 4 la 5 m pentru statul freatic

bull Relaţiile icircntre apele subterane şi cele Relaţiile icircntre apele subterane şi cele de suprafaţăde suprafaţă sunt permanente şi au o sunt permanente şi au o dinamică activă mai ales pentru acviferele dinamică activă mai ales pentru acviferele de mică adacircncimede mică adacircncime

bull Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele subterane şi cele de suprafaţă se resimte subterane şi cele de suprafaţă se resimte vizibil icircnvizibil icircn

bull variabilitatea debitelor reţelei hidrograficevariabilitatea debitelor reţelei hidrograficebull calitatea apelor subteranecalitatea apelor subteranebull Racircurile alimentate din subteran au un Racircurile alimentate din subteran au un

caracter permanent şi o variabilitate caracter permanent şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără alimentare din subteran au o variabilitate alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului şi un caracter sezoniermare a debitului şi un caracter sezonier

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

Apele subterane provin din Apele subterane provin din

- precipitatii prin infiltratii- precipitatii prin infiltratii

- infiltratii laterale din albiile raurilor- infiltratii laterale din albiile raurilor

- condensarea vaporilor de apa din fisurile - condensarea vaporilor de apa din fisurile solului si rocilorsolului si rocilor

Principala sursă a apelor subterane sunt Principala sursă a apelor subterane sunt precipitaţiile generate de vaporii de apă din precipitaţiile generate de vaporii de apă din atmosferăatmosferă

O parte din precipitaţii se transformă icircn apă O parte din precipitaţii se transformă icircn apă subterană apa subterană avacircnd şi surse subterană apa subterană avacircnd şi surse endogeneendogene

bull Precipitaţiile icircn funcţie de procesele la care Precipitaţiile icircn funcţie de procesele la care participă sunt reţinute sub formă de umiditate icircn participă sunt reţinute sub formă de umiditate icircn atmosferă sau icircn zona de aerarevadoasă atmosferă sau icircn zona de aerarevadoasă aacviferelor Umiditatea contribuie la alimentarea aacviferelor Umiditatea contribuie la alimentarea acviferelor prin condensare şi infiltrare Icircn condiţii acviferelor prin condensare şi infiltrare Icircn condiţii hidrogeologice favorabile formării acviferelor hidrogeologice favorabile formării acviferelor (adică formaţiuni acoperitoare nisipoase-(adică formaţiuni acoperitoare nisipoase-argiloase) 15 pacircnă la 20 din precipitaţii se argiloase) 15 pacircnă la 20 din precipitaţii se transformă icircn apă subterană transformă icircn apă subterană Pentru valorile Pentru valorile extreme ale precipitaţiilor din Romacircnia rezultă căextreme ale precipitaţiilor din Romacircnia rezultă că

bull bull bull la o precipitaţie minimă de 360 mman la o precipitaţie minimă de 360 mman infiltrarea este de 72 mmaninfiltrarea este de 72 mman

bull bull bull la o precipitaţie maximă de 1200 mman la o precipitaţie maximă de 1200 mman infiltrarea este de 240 mmaninfiltrarea este de 240 mman

bull Raportul de 33 icircntre valorile extreme Raportul de 33 icircntre valorile extreme ale infiltraţiei evidenţiază la scara unei ale infiltraţiei evidenţiază la scara unei compensări anuale icircn condiţii compensări anuale icircn condiţii hidrogeologice favorabile alimentarea hidrogeologice favorabile alimentarea semnificativă prin infiltrare a apelor semnificativă prin infiltrare a apelor subterane din Romacircnia dar şi o subterane din Romacircnia dar şi o variaţie importantă a acestui proces icircn variaţie importantă a acestui proces icircn funcţie de repartiţia precipitaţiilorfuncţie de repartiţia precipitaţiilor

bull Sursa principala a apelor subterane sunt Sursa principala a apelor subterane sunt precipitatiile generate de vaporii din atmosferaprecipitatiile generate de vaporii din atmosfera

bull Din momentul contactului precipitaţiilor cu Din momentul contactului precipitaţiilor cu suprafaţa terenului icircncepe o distribuire suprafaţa terenului icircncepe o distribuire continuă a acestora icircntre scurgerea de continuă a acestora icircntre scurgerea de suprafaţă scurgerea hipodermică suprafaţă scurgerea hipodermică refacerea umidităţii şi scurgerea subterană refacerea umidităţii şi scurgerea subterană

bull Scurgerea hipodermică cea subterană şi Scurgerea hipodermică cea subterană şi refacerea umidităţii din zona de refacerea umidităţii din zona de aerarevadoasă prin infiltrare constituie aerarevadoasă prin infiltrare constituie infiltrarea totală adică acea parte din infiltrarea totală adică acea parte din precipitaţii care se transformă icircn apă precipitaţii care se transformă icircn apă subterană subterană

bull Sub diversele ei forme de la starea de Sub diversele ei forme de la starea de vapori pacircnă la starea supracritică apa este vapori pacircnă la starea supracritică apa este prezentă pacircnă la baza scoarţei terestreprezentă pacircnă la baza scoarţei terestre

bull Zonalitatea verticala a hidrosferei Zonalitatea verticala a hidrosferei subterane (dupa Obsciaia subterane (dupa Obsciaia

ghidogheologhia 1980) 1-zona de ghidogheologhia 1980) 1-zona de inghet 2-zona de saturatie 3-zona cu inghet 2-zona de saturatie 3-zona cu apa in stare supracritica 4-mantaua apa in stare supracritica 4-mantaua

superioara 5-limita dintre patura superioara 5-limita dintre patura sedimentara si cea granitica 6-sedimentara si cea granitica 6-

suprafata Conrad (limita dintre patura suprafata Conrad (limita dintre patura granitica si cea bazaltica 7- suprafata granitica si cea bazaltica 7- suprafata

MohorovicicMohorovicic

bull Distribuţia apelor subterane icircn scoarţa terestră se Distribuţia apelor subterane icircn scoarţa terestră se face prin trei tipuri de forme geologică de mişcareface prin trei tipuri de forme geologică de mişcare

bull bull bull mişcarea meteogenă mişcarea meteogenă a apei subterane este a apei subterane este localizată icircn partea superioară a scoarţei terestre localizată icircn partea superioară a scoarţei terestre (adacircncimi de 05-10 km mai rar 3km iar icircn condiţii (adacircncimi de 05-10 km mai rar 3km iar icircn condiţii favorabile se dezvoltă pacircnă la 5 km)favorabile se dezvoltă pacircnă la 5 km)

bull bull bull mişcarea litogenă mişcarea litogenă a apei subterane se produce a apei subterane se produce icircn cadrul proceselor de diageneză a complexelor icircn cadrul proceselor de diageneză a complexelor sedimentare la adacircncimi mai mari de 1-3 kmsedimentare la adacircncimi mai mari de 1-3 km

bull bull bull mişcarea magmatogenă mişcarea magmatogenă a apei subterane este a apei subterane este caracteristică pentru domeniile de mare adacircncime caracteristică pentru domeniile de mare adacircncime acolo unde se formează sisteme hidrominerale acolo unde se formează sisteme hidrominerale

bull Icircn cadrul marilor bazine hidrogeologice ca rezultat al mişcării apei se Icircn cadrul marilor bazine hidrogeologice ca rezultat al mişcării apei se pot separa de sus icircn jos trei zone hidrogeodinamicepot separa de sus icircn jos trei zone hidrogeodinamice

bull Zona schimbului activZona schimbului activ este cea care drenează reţeaua hidrografică şi este cea care drenează reţeaua hidrografică şi se găseşte sub influenţa factorilor climatici sezonieri Ea se dezvoltă se găseşte sub influenţa factorilor climatici sezonieri Ea se dezvoltă pacircnă la baza locală de eroziune apele sunt dulci cu o mineralizaţie pacircnă la baza locală de eroziune apele sunt dulci cu o mineralizaţie totală sub 1gl iar durata schimbului de apă este de ordinul lunilor şi a totală sub 1gl iar durata schimbului de apă este de ordinul lunilor şi a anilor ajungacircndu-se la adacircncimi mai mari şi la sute de anianilor ajungacircndu-se la adacircncimi mai mari şi la sute de ani

bull Zona schimbului lentZona schimbului lent de ape este slab influenţată de reţeaua de ape este slab influenţată de reţeaua hidrografică iar factorii climatici se manifestă numai prin ciclurile de hidrografică iar factorii climatici se manifestă numai prin ciclurile de variaţie de lungă durată Această zonă se dezvoltă sub baza locală de variaţie de lungă durată Această zonă se dezvoltă sub baza locală de eroziune mineralizaţia apelor este cuprinsă icircntre 1 şi 35 glitru (deci eroziune mineralizaţia apelor este cuprinsă icircntre 1 şi 35 glitru (deci apele sunt sărate) iar durata schimbului de apă ajunge la mii sau chiar apele sunt sărate) iar durata schimbului de apă ajunge la mii sau chiar zeci de mii de anizeci de mii de ani

bull Zona schimbului pasiv Zona schimbului pasiv de ape cu regim practic stagnant prezintă de ape cu regim practic stagnant prezintă mineralizaţii mai mari de 35 glitru (saramuri) şi durate ale schimbului mineralizaţii mai mari de 35 glitru (saramuri) şi durate ale schimbului de apă de ordinul milioanelor de anide apă de ordinul milioanelor de ani

bull Distribuţia apelor subterane la scara scoarţei terestre şi zonarea lor Distribuţia apelor subterane la scara scoarţei terestre şi zonarea lor hidrogeodinamică validate şi pe baza originii şi vacircrstei lor izotopice hidrogeodinamică validate şi pe baza originii şi vacircrstei lor izotopice suntcriterii generale care stau la baza proiectării prospecţiunilor pentru suntcriterii generale care stau la baza proiectării prospecţiunilor pentru ape subteraneape subterane

Distributia pe verticala cuprinde Distributia pe verticala cuprinde doua zonedoua zone

- cu pori nesaturati- cu pori nesaturati

- cu pori saturati- cu pori saturati

si mai multe subzonesi mai multe subzone

- subzona de evaporatie- subzona de evaporatie

- subzona de aeratie si difuziune- subzona de aeratie si difuziune

- subzona pragului capilar- subzona pragului capilar

- subzona de saturatie- subzona de saturatie

bull Subzona de evaporatie Subzona de evaporatie are o grosime de 1 ndash 2 are o grosime de 1 ndash 2 m Apa este retinuta in sol datorita fortei capilare m Apa este retinuta in sol datorita fortei capilare Miscarea se face de jos in sus datorita evaporatieiMiscarea se face de jos in sus datorita evaporatiei

bull Subzona de aeratie si difuziune Subzona de aeratie si difuziune apa circula de apa circula de sus in jos datorita gravitatiei pana se ajunge la apa sus in jos datorita gravitatiei pana se ajunge la apa peliculara inaccesibila plantelor sau orizontul mortpeliculara inaccesibila plantelor sau orizontul mort

bull Subzona pragului capilar Subzona pragului capilar este situat deasupra este situat deasupra apei freatice Umiditatea creste pe adancime apei freatice Umiditatea creste pe adancime datorita apei provenite din subzonele superioare datorita apei provenite din subzonele superioare pana la nivelul apei freaticepana la nivelul apei freatice

bull Subzona de saturatie Subzona de saturatie este situata sub nivelul este situata sub nivelul apei freatice umiditatea creste in continuare pana apei freatice umiditatea creste in continuare pana se ajunge la un echilibru in ceea ce priveste se ajunge la un echilibru in ceea ce priveste saturatia porilor numit nivel freatic hidrostatic saturatia porilor numit nivel freatic hidrostatic Acest nivel este variabil in functie de saturatia Acest nivel este variabil in functie de saturatia porilorporilor

Apele freatice se pot intalni sub mai multe formeApele freatice se pot intalni sub mai multe forme

- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii

- libere- libere

- captive - apa ascensionala- captive - apa ascensionala

- apa artizanala- apa artizanala

Circulatia apei subteraneCirculatia apei subterane

Apa subterana curge prin porii rocilor datorita Apa subterana curge prin porii rocilor datorita gravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioaregravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioare

bull Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea acestor goluriacestor goluri

bull Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de permeabilitate (Kp) permeabilitate (Kp)

bull Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)

In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie a apelor se disting mai multe tipuri de rocia apelor se disting mai multe tipuri de roci

bull acvifere acvifere (nisip pietris bolovanis) viteza de (nisip pietris bolovanis) viteza de scurgere mare datorita porilor mari scurgere mare datorita porilor mari Viteza este mai mare de 10 mziViteza este mai mare de 10 mzi

bull acviludeacvilude (marne argile) apa circula cu viteza mai (marne argile) apa circula cu viteza mai redusa datorita dimensiunilor mai mici a porilorredusa datorita dimensiunilor mai mici a porilor

bull acvifugeacvifuge roci eruptive sau metamorfice care roci eruptive sau metamorfice care practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu circulacircula

bull Matrice minerala granulara Matrice minerala granulara cu porozitate activa de 25 cu porozitate activa de 25

(pietrisuri si nisipuri)(pietrisuri si nisipuri)

Noţiuni despre apa din solNoţiuni despre apa din sol

In sol apa se găseşte sub mai multe forme In sol apa se găseşte sub mai multe forme

apa gravitaţională capilară peliculară apa gravitaţională capilară peliculară higroscopică şi apa sub formă de vaporihigroscopică şi apa sub formă de vapori

bull Evaporaţia apei din sol Evaporaţia apei din sol E = KE = KΣΣ(e + t)(e + t)

EE ndash evaporaţia ndash evaporaţia

KK ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona climatică climatică

(e + t)(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială ndash evapotranspiraţia potenţială

ΣΣ(e + t)(e + t) = 180 = 180C unde C ndash depinde de C unde C ndash depinde de zona şi tipul de cultură zona şi tipul de cultură

CC = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = 25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi

Stocarea şi circulaţia apei icircn sol Stocarea şi circulaţia apei icircn sol

O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme de apăde apă

bull Apa gravitaţionalăApa gravitaţională ndash neutilizată de către plante ndash neutilizată de către plante

bull Apa capilară ndash Apa capilară ndash apa labil legată utilizată integral apa labil legată utilizată integral de către vegetaţiede către vegetaţie

bull Apa peliculară ndash Apa peliculară ndash sau stracircns legată icircn jurul sau stracircns legată icircn jurul particulelor de sol accesibilă doar unor speciiparticulelor de sol accesibilă doar unor specii

bull Apa de higroscopicitate ndashApa de higroscopicitate ndash sau apa foarte stracircns sau apa foarte stracircns legată de particulele solului inaccesibilă plantelorlegată de particulele solului inaccesibilă plantelor

Forţele ce acţionează icircn interiorul soluluiForţele ce acţionează icircn interiorul solului

bull - forţa gravitaţională capilară de absorţie a - forţa gravitaţională capilară de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a rădăcinilor plantelor rădăcinilor plantelor

Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a particulelor de sol formează forţa de sucţiune particulelor de sol formează forţa de sucţiune Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre valorile sucţiunii se exprimă icircn atmosferevalorile sucţiunii se exprimă icircn atmosfere

Coeficienţii higrofiziciCoeficienţii higrofizici

Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de campcamp

bull la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)

bull la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)

bull sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)

Bilanţul apei icircn solBilanţul apei icircn sol

bull bilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freaticebilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freatice

- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice

bull norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ hidrologichidrologic

ΣΣm ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită m ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 septembrie)septembrie)

- icircn circuit icircnchisicircn circuit icircnchis

Ri +10CPv + Ri +10CPv + ΣΣm = m = ΣΣ(e + t) +Rf (e + t) +Rf ΣΣm = Rf - 10CPv + m = Rf - 10CPv + ΣΣ(e + (e + t) ndash Rit) ndash Ri

Ri ndash rezerva iniţială la 1 aprilieRi ndash rezerva iniţială la 1 aprilie

10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha

Pv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţiePv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţie

C ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilorC ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilor

ΣΣ(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială

Rf ndash rezerva finalăRf ndash rezerva finală

- icircn circuit deschisicircn circuit deschis

Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Σm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash RiΣm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash Ri

Ri = 100 H Da Cc (mcha)Ri = 100 H Da Cc (mcha)

Rf = 100 H Da Co (mcha)Rf = 100 H Da Co (mcha)

H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m - pt răchitării 03 ndash 05 m- pt răchitării 03 ndash 05 m - pt arborete 05 ndash 10 m- pt arborete 05 ndash 10 m

Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da = 11 ndash 18 tmcDa = 11 ndash 18 tmc

Aportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mchaAportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mcha - sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha- sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha - sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha- sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha

Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de numărul de udări şi norma de udarenumărul de udări şi norma de udare

bull ΣΣm = mm = mn unden unde bull m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui

hectar de pădure la o singură udare) hectar de pădure la o singură udare)

bull n ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de culturăn ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de cultură

bull m ndash este icircn funcţie de indicii higrofizicim ndash este icircn funcţie de indicii higrofizici

bull m = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectarem = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectare

bull m = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatarem = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatare

bull Norma brută mNorma brută mbrută brută = m= mnetănetăηη

bull ηη- este icircn funcţie de metoda de udare- este icircn funcţie de metoda de udare

prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)

prin aspersiune η= 09prin aspersiune η= 09

prin picurare η= 095 ndash 098prin picurare η= 095 ndash 098

Legea care guverneaza circulatia apei Legea care guverneaza circulatia apei subterane este Legea lui Darcysubterane este Legea lui Darcy

Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este direct proportional cu gradientul hidraulic al apei subteranedirect proportional cu gradientul hidraulic al apei subterane

Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe orizontala intre cele doua puncte luate in considerareorizontala intre cele doua puncte luate in considerare

Q = K x H x L x I (mczi)Q = K x H x L x I (mczi)

bull K ndash coeficient de infiltratie ce depinde de rocaK ndash coeficient de infiltratie ce depinde de roca

bull H ndash grosimea stratului de apa mH ndash grosimea stratului de apa m

bull L ndash lungimea stratului acvifer mL ndash lungimea stratului acvifer m

bull I ndash gradientul hidraulicI ndash gradientul hidraulic

Experimentul lui DarcyExperimentul lui Darcy

bull Cresterea stratului acvifer poate fi Cresterea stratului acvifer poate fi influentata de om prin irigatii excesiveinfluentata de om prin irigatii excesive

bull Regimul de alimentare a apei subterane Regimul de alimentare a apei subterane poate fi poate fi

bull interfluviu cand apa provine din infiltrarea interfluviu cand apa provine din infiltrarea apei provenite din precipitatiiapei provenite din precipitatii

bull riveran cand apa provine din infiltratii din riveran cand apa provine din infiltratii din cursurile de apacursurile de apa

bull mixtmixtbull Apele subterane se masoara cu ajutorul Apele subterane se masoara cu ajutorul

puturilor hidrogeologice Acestea au puturilor hidrogeologice Acestea au adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul suprafreaticsuprafreatic

bull 4 la 5 m pentru statul freatic 4 la 5 m pentru statul freatic

bull Relaţiile icircntre apele subterane şi cele Relaţiile icircntre apele subterane şi cele de suprafaţăde suprafaţă sunt permanente şi au o sunt permanente şi au o dinamică activă mai ales pentru acviferele dinamică activă mai ales pentru acviferele de mică adacircncimede mică adacircncime

bull Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele subterane şi cele de suprafaţă se resimte subterane şi cele de suprafaţă se resimte vizibil icircnvizibil icircn

bull variabilitatea debitelor reţelei hidrograficevariabilitatea debitelor reţelei hidrograficebull calitatea apelor subteranecalitatea apelor subteranebull Racircurile alimentate din subteran au un Racircurile alimentate din subteran au un

caracter permanent şi o variabilitate caracter permanent şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără alimentare din subteran au o variabilitate alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului şi un caracter sezoniermare a debitului şi un caracter sezonier

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

bull Precipitaţiile icircn funcţie de procesele la care Precipitaţiile icircn funcţie de procesele la care participă sunt reţinute sub formă de umiditate icircn participă sunt reţinute sub formă de umiditate icircn atmosferă sau icircn zona de aerarevadoasă atmosferă sau icircn zona de aerarevadoasă aacviferelor Umiditatea contribuie la alimentarea aacviferelor Umiditatea contribuie la alimentarea acviferelor prin condensare şi infiltrare Icircn condiţii acviferelor prin condensare şi infiltrare Icircn condiţii hidrogeologice favorabile formării acviferelor hidrogeologice favorabile formării acviferelor (adică formaţiuni acoperitoare nisipoase-(adică formaţiuni acoperitoare nisipoase-argiloase) 15 pacircnă la 20 din precipitaţii se argiloase) 15 pacircnă la 20 din precipitaţii se transformă icircn apă subterană transformă icircn apă subterană Pentru valorile Pentru valorile extreme ale precipitaţiilor din Romacircnia rezultă căextreme ale precipitaţiilor din Romacircnia rezultă că

bull bull bull la o precipitaţie minimă de 360 mman la o precipitaţie minimă de 360 mman infiltrarea este de 72 mmaninfiltrarea este de 72 mman

bull bull bull la o precipitaţie maximă de 1200 mman la o precipitaţie maximă de 1200 mman infiltrarea este de 240 mmaninfiltrarea este de 240 mman

bull Raportul de 33 icircntre valorile extreme Raportul de 33 icircntre valorile extreme ale infiltraţiei evidenţiază la scara unei ale infiltraţiei evidenţiază la scara unei compensări anuale icircn condiţii compensări anuale icircn condiţii hidrogeologice favorabile alimentarea hidrogeologice favorabile alimentarea semnificativă prin infiltrare a apelor semnificativă prin infiltrare a apelor subterane din Romacircnia dar şi o subterane din Romacircnia dar şi o variaţie importantă a acestui proces icircn variaţie importantă a acestui proces icircn funcţie de repartiţia precipitaţiilorfuncţie de repartiţia precipitaţiilor

bull Sursa principala a apelor subterane sunt Sursa principala a apelor subterane sunt precipitatiile generate de vaporii din atmosferaprecipitatiile generate de vaporii din atmosfera

bull Din momentul contactului precipitaţiilor cu Din momentul contactului precipitaţiilor cu suprafaţa terenului icircncepe o distribuire suprafaţa terenului icircncepe o distribuire continuă a acestora icircntre scurgerea de continuă a acestora icircntre scurgerea de suprafaţă scurgerea hipodermică suprafaţă scurgerea hipodermică refacerea umidităţii şi scurgerea subterană refacerea umidităţii şi scurgerea subterană

bull Scurgerea hipodermică cea subterană şi Scurgerea hipodermică cea subterană şi refacerea umidităţii din zona de refacerea umidităţii din zona de aerarevadoasă prin infiltrare constituie aerarevadoasă prin infiltrare constituie infiltrarea totală adică acea parte din infiltrarea totală adică acea parte din precipitaţii care se transformă icircn apă precipitaţii care se transformă icircn apă subterană subterană

bull Sub diversele ei forme de la starea de Sub diversele ei forme de la starea de vapori pacircnă la starea supracritică apa este vapori pacircnă la starea supracritică apa este prezentă pacircnă la baza scoarţei terestreprezentă pacircnă la baza scoarţei terestre

bull Zonalitatea verticala a hidrosferei Zonalitatea verticala a hidrosferei subterane (dupa Obsciaia subterane (dupa Obsciaia

ghidogheologhia 1980) 1-zona de ghidogheologhia 1980) 1-zona de inghet 2-zona de saturatie 3-zona cu inghet 2-zona de saturatie 3-zona cu apa in stare supracritica 4-mantaua apa in stare supracritica 4-mantaua

superioara 5-limita dintre patura superioara 5-limita dintre patura sedimentara si cea granitica 6-sedimentara si cea granitica 6-

suprafata Conrad (limita dintre patura suprafata Conrad (limita dintre patura granitica si cea bazaltica 7- suprafata granitica si cea bazaltica 7- suprafata

MohorovicicMohorovicic

bull Distribuţia apelor subterane icircn scoarţa terestră se Distribuţia apelor subterane icircn scoarţa terestră se face prin trei tipuri de forme geologică de mişcareface prin trei tipuri de forme geologică de mişcare

bull bull bull mişcarea meteogenă mişcarea meteogenă a apei subterane este a apei subterane este localizată icircn partea superioară a scoarţei terestre localizată icircn partea superioară a scoarţei terestre (adacircncimi de 05-10 km mai rar 3km iar icircn condiţii (adacircncimi de 05-10 km mai rar 3km iar icircn condiţii favorabile se dezvoltă pacircnă la 5 km)favorabile se dezvoltă pacircnă la 5 km)

bull bull bull mişcarea litogenă mişcarea litogenă a apei subterane se produce a apei subterane se produce icircn cadrul proceselor de diageneză a complexelor icircn cadrul proceselor de diageneză a complexelor sedimentare la adacircncimi mai mari de 1-3 kmsedimentare la adacircncimi mai mari de 1-3 km

bull bull bull mişcarea magmatogenă mişcarea magmatogenă a apei subterane este a apei subterane este caracteristică pentru domeniile de mare adacircncime caracteristică pentru domeniile de mare adacircncime acolo unde se formează sisteme hidrominerale acolo unde se formează sisteme hidrominerale

bull Icircn cadrul marilor bazine hidrogeologice ca rezultat al mişcării apei se Icircn cadrul marilor bazine hidrogeologice ca rezultat al mişcării apei se pot separa de sus icircn jos trei zone hidrogeodinamicepot separa de sus icircn jos trei zone hidrogeodinamice

bull Zona schimbului activZona schimbului activ este cea care drenează reţeaua hidrografică şi este cea care drenează reţeaua hidrografică şi se găseşte sub influenţa factorilor climatici sezonieri Ea se dezvoltă se găseşte sub influenţa factorilor climatici sezonieri Ea se dezvoltă pacircnă la baza locală de eroziune apele sunt dulci cu o mineralizaţie pacircnă la baza locală de eroziune apele sunt dulci cu o mineralizaţie totală sub 1gl iar durata schimbului de apă este de ordinul lunilor şi a totală sub 1gl iar durata schimbului de apă este de ordinul lunilor şi a anilor ajungacircndu-se la adacircncimi mai mari şi la sute de anianilor ajungacircndu-se la adacircncimi mai mari şi la sute de ani

bull Zona schimbului lentZona schimbului lent de ape este slab influenţată de reţeaua de ape este slab influenţată de reţeaua hidrografică iar factorii climatici se manifestă numai prin ciclurile de hidrografică iar factorii climatici se manifestă numai prin ciclurile de variaţie de lungă durată Această zonă se dezvoltă sub baza locală de variaţie de lungă durată Această zonă se dezvoltă sub baza locală de eroziune mineralizaţia apelor este cuprinsă icircntre 1 şi 35 glitru (deci eroziune mineralizaţia apelor este cuprinsă icircntre 1 şi 35 glitru (deci apele sunt sărate) iar durata schimbului de apă ajunge la mii sau chiar apele sunt sărate) iar durata schimbului de apă ajunge la mii sau chiar zeci de mii de anizeci de mii de ani

bull Zona schimbului pasiv Zona schimbului pasiv de ape cu regim practic stagnant prezintă de ape cu regim practic stagnant prezintă mineralizaţii mai mari de 35 glitru (saramuri) şi durate ale schimbului mineralizaţii mai mari de 35 glitru (saramuri) şi durate ale schimbului de apă de ordinul milioanelor de anide apă de ordinul milioanelor de ani

bull Distribuţia apelor subterane la scara scoarţei terestre şi zonarea lor Distribuţia apelor subterane la scara scoarţei terestre şi zonarea lor hidrogeodinamică validate şi pe baza originii şi vacircrstei lor izotopice hidrogeodinamică validate şi pe baza originii şi vacircrstei lor izotopice suntcriterii generale care stau la baza proiectării prospecţiunilor pentru suntcriterii generale care stau la baza proiectării prospecţiunilor pentru ape subteraneape subterane

Distributia pe verticala cuprinde Distributia pe verticala cuprinde doua zonedoua zone

- cu pori nesaturati- cu pori nesaturati

- cu pori saturati- cu pori saturati

si mai multe subzonesi mai multe subzone

- subzona de evaporatie- subzona de evaporatie

- subzona de aeratie si difuziune- subzona de aeratie si difuziune

- subzona pragului capilar- subzona pragului capilar

- subzona de saturatie- subzona de saturatie

bull Subzona de evaporatie Subzona de evaporatie are o grosime de 1 ndash 2 are o grosime de 1 ndash 2 m Apa este retinuta in sol datorita fortei capilare m Apa este retinuta in sol datorita fortei capilare Miscarea se face de jos in sus datorita evaporatieiMiscarea se face de jos in sus datorita evaporatiei

bull Subzona de aeratie si difuziune Subzona de aeratie si difuziune apa circula de apa circula de sus in jos datorita gravitatiei pana se ajunge la apa sus in jos datorita gravitatiei pana se ajunge la apa peliculara inaccesibila plantelor sau orizontul mortpeliculara inaccesibila plantelor sau orizontul mort

bull Subzona pragului capilar Subzona pragului capilar este situat deasupra este situat deasupra apei freatice Umiditatea creste pe adancime apei freatice Umiditatea creste pe adancime datorita apei provenite din subzonele superioare datorita apei provenite din subzonele superioare pana la nivelul apei freaticepana la nivelul apei freatice

bull Subzona de saturatie Subzona de saturatie este situata sub nivelul este situata sub nivelul apei freatice umiditatea creste in continuare pana apei freatice umiditatea creste in continuare pana se ajunge la un echilibru in ceea ce priveste se ajunge la un echilibru in ceea ce priveste saturatia porilor numit nivel freatic hidrostatic saturatia porilor numit nivel freatic hidrostatic Acest nivel este variabil in functie de saturatia Acest nivel este variabil in functie de saturatia porilorporilor

Apele freatice se pot intalni sub mai multe formeApele freatice se pot intalni sub mai multe forme

- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii

- libere- libere

- captive - apa ascensionala- captive - apa ascensionala

- apa artizanala- apa artizanala

Circulatia apei subteraneCirculatia apei subterane

Apa subterana curge prin porii rocilor datorita Apa subterana curge prin porii rocilor datorita gravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioaregravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioare

bull Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea acestor goluriacestor goluri

bull Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de permeabilitate (Kp) permeabilitate (Kp)

bull Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)

In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie a apelor se disting mai multe tipuri de rocia apelor se disting mai multe tipuri de roci

bull acvifere acvifere (nisip pietris bolovanis) viteza de (nisip pietris bolovanis) viteza de scurgere mare datorita porilor mari scurgere mare datorita porilor mari Viteza este mai mare de 10 mziViteza este mai mare de 10 mzi

bull acviludeacvilude (marne argile) apa circula cu viteza mai (marne argile) apa circula cu viteza mai redusa datorita dimensiunilor mai mici a porilorredusa datorita dimensiunilor mai mici a porilor

bull acvifugeacvifuge roci eruptive sau metamorfice care roci eruptive sau metamorfice care practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu circulacircula

bull Matrice minerala granulara Matrice minerala granulara cu porozitate activa de 25 cu porozitate activa de 25

(pietrisuri si nisipuri)(pietrisuri si nisipuri)

Noţiuni despre apa din solNoţiuni despre apa din sol

In sol apa se găseşte sub mai multe forme In sol apa se găseşte sub mai multe forme

apa gravitaţională capilară peliculară apa gravitaţională capilară peliculară higroscopică şi apa sub formă de vaporihigroscopică şi apa sub formă de vapori

bull Evaporaţia apei din sol Evaporaţia apei din sol E = KE = KΣΣ(e + t)(e + t)

EE ndash evaporaţia ndash evaporaţia

KK ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona climatică climatică

(e + t)(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială ndash evapotranspiraţia potenţială

ΣΣ(e + t)(e + t) = 180 = 180C unde C ndash depinde de C unde C ndash depinde de zona şi tipul de cultură zona şi tipul de cultură

CC = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = 25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi

Stocarea şi circulaţia apei icircn sol Stocarea şi circulaţia apei icircn sol

O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme de apăde apă

bull Apa gravitaţionalăApa gravitaţională ndash neutilizată de către plante ndash neutilizată de către plante

bull Apa capilară ndash Apa capilară ndash apa labil legată utilizată integral apa labil legată utilizată integral de către vegetaţiede către vegetaţie

bull Apa peliculară ndash Apa peliculară ndash sau stracircns legată icircn jurul sau stracircns legată icircn jurul particulelor de sol accesibilă doar unor speciiparticulelor de sol accesibilă doar unor specii

bull Apa de higroscopicitate ndashApa de higroscopicitate ndash sau apa foarte stracircns sau apa foarte stracircns legată de particulele solului inaccesibilă plantelorlegată de particulele solului inaccesibilă plantelor

Forţele ce acţionează icircn interiorul soluluiForţele ce acţionează icircn interiorul solului

bull - forţa gravitaţională capilară de absorţie a - forţa gravitaţională capilară de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a rădăcinilor plantelor rădăcinilor plantelor

Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a particulelor de sol formează forţa de sucţiune particulelor de sol formează forţa de sucţiune Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre valorile sucţiunii se exprimă icircn atmosferevalorile sucţiunii se exprimă icircn atmosfere

Coeficienţii higrofiziciCoeficienţii higrofizici

Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de campcamp

bull la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)

bull la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)

bull sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)

Bilanţul apei icircn solBilanţul apei icircn sol

bull bilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freaticebilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freatice

- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice

bull norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ hidrologichidrologic

ΣΣm ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită m ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 septembrie)septembrie)

- icircn circuit icircnchisicircn circuit icircnchis

Ri +10CPv + Ri +10CPv + ΣΣm = m = ΣΣ(e + t) +Rf (e + t) +Rf ΣΣm = Rf - 10CPv + m = Rf - 10CPv + ΣΣ(e + (e + t) ndash Rit) ndash Ri

Ri ndash rezerva iniţială la 1 aprilieRi ndash rezerva iniţială la 1 aprilie

10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha

Pv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţiePv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţie

C ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilorC ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilor

ΣΣ(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială

Rf ndash rezerva finalăRf ndash rezerva finală

- icircn circuit deschisicircn circuit deschis

Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Σm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash RiΣm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash Ri

Ri = 100 H Da Cc (mcha)Ri = 100 H Da Cc (mcha)

Rf = 100 H Da Co (mcha)Rf = 100 H Da Co (mcha)

H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m - pt răchitării 03 ndash 05 m- pt răchitării 03 ndash 05 m - pt arborete 05 ndash 10 m- pt arborete 05 ndash 10 m

Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da = 11 ndash 18 tmcDa = 11 ndash 18 tmc

Aportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mchaAportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mcha - sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha- sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha - sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha- sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha

Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de numărul de udări şi norma de udarenumărul de udări şi norma de udare

bull ΣΣm = mm = mn unden unde bull m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui

hectar de pădure la o singură udare) hectar de pădure la o singură udare)

bull n ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de culturăn ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de cultură

bull m ndash este icircn funcţie de indicii higrofizicim ndash este icircn funcţie de indicii higrofizici

bull m = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectarem = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectare

bull m = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatarem = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatare

bull Norma brută mNorma brută mbrută brută = m= mnetănetăηη

bull ηη- este icircn funcţie de metoda de udare- este icircn funcţie de metoda de udare

prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)

prin aspersiune η= 09prin aspersiune η= 09

prin picurare η= 095 ndash 098prin picurare η= 095 ndash 098

Legea care guverneaza circulatia apei Legea care guverneaza circulatia apei subterane este Legea lui Darcysubterane este Legea lui Darcy

Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este direct proportional cu gradientul hidraulic al apei subteranedirect proportional cu gradientul hidraulic al apei subterane

Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe orizontala intre cele doua puncte luate in considerareorizontala intre cele doua puncte luate in considerare

Q = K x H x L x I (mczi)Q = K x H x L x I (mczi)

bull K ndash coeficient de infiltratie ce depinde de rocaK ndash coeficient de infiltratie ce depinde de roca

bull H ndash grosimea stratului de apa mH ndash grosimea stratului de apa m

bull L ndash lungimea stratului acvifer mL ndash lungimea stratului acvifer m

bull I ndash gradientul hidraulicI ndash gradientul hidraulic

Experimentul lui DarcyExperimentul lui Darcy

bull Cresterea stratului acvifer poate fi Cresterea stratului acvifer poate fi influentata de om prin irigatii excesiveinfluentata de om prin irigatii excesive

bull Regimul de alimentare a apei subterane Regimul de alimentare a apei subterane poate fi poate fi

bull interfluviu cand apa provine din infiltrarea interfluviu cand apa provine din infiltrarea apei provenite din precipitatiiapei provenite din precipitatii

bull riveran cand apa provine din infiltratii din riveran cand apa provine din infiltratii din cursurile de apacursurile de apa

bull mixtmixtbull Apele subterane se masoara cu ajutorul Apele subterane se masoara cu ajutorul

puturilor hidrogeologice Acestea au puturilor hidrogeologice Acestea au adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul suprafreaticsuprafreatic

bull 4 la 5 m pentru statul freatic 4 la 5 m pentru statul freatic

bull Relaţiile icircntre apele subterane şi cele Relaţiile icircntre apele subterane şi cele de suprafaţăde suprafaţă sunt permanente şi au o sunt permanente şi au o dinamică activă mai ales pentru acviferele dinamică activă mai ales pentru acviferele de mică adacircncimede mică adacircncime

bull Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele subterane şi cele de suprafaţă se resimte subterane şi cele de suprafaţă se resimte vizibil icircnvizibil icircn

bull variabilitatea debitelor reţelei hidrograficevariabilitatea debitelor reţelei hidrograficebull calitatea apelor subteranecalitatea apelor subteranebull Racircurile alimentate din subteran au un Racircurile alimentate din subteran au un

caracter permanent şi o variabilitate caracter permanent şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără alimentare din subteran au o variabilitate alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului şi un caracter sezoniermare a debitului şi un caracter sezonier

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

bull Raportul de 33 icircntre valorile extreme Raportul de 33 icircntre valorile extreme ale infiltraţiei evidenţiază la scara unei ale infiltraţiei evidenţiază la scara unei compensări anuale icircn condiţii compensări anuale icircn condiţii hidrogeologice favorabile alimentarea hidrogeologice favorabile alimentarea semnificativă prin infiltrare a apelor semnificativă prin infiltrare a apelor subterane din Romacircnia dar şi o subterane din Romacircnia dar şi o variaţie importantă a acestui proces icircn variaţie importantă a acestui proces icircn funcţie de repartiţia precipitaţiilorfuncţie de repartiţia precipitaţiilor

bull Sursa principala a apelor subterane sunt Sursa principala a apelor subterane sunt precipitatiile generate de vaporii din atmosferaprecipitatiile generate de vaporii din atmosfera

bull Din momentul contactului precipitaţiilor cu Din momentul contactului precipitaţiilor cu suprafaţa terenului icircncepe o distribuire suprafaţa terenului icircncepe o distribuire continuă a acestora icircntre scurgerea de continuă a acestora icircntre scurgerea de suprafaţă scurgerea hipodermică suprafaţă scurgerea hipodermică refacerea umidităţii şi scurgerea subterană refacerea umidităţii şi scurgerea subterană

bull Scurgerea hipodermică cea subterană şi Scurgerea hipodermică cea subterană şi refacerea umidităţii din zona de refacerea umidităţii din zona de aerarevadoasă prin infiltrare constituie aerarevadoasă prin infiltrare constituie infiltrarea totală adică acea parte din infiltrarea totală adică acea parte din precipitaţii care se transformă icircn apă precipitaţii care se transformă icircn apă subterană subterană

bull Sub diversele ei forme de la starea de Sub diversele ei forme de la starea de vapori pacircnă la starea supracritică apa este vapori pacircnă la starea supracritică apa este prezentă pacircnă la baza scoarţei terestreprezentă pacircnă la baza scoarţei terestre

bull Zonalitatea verticala a hidrosferei Zonalitatea verticala a hidrosferei subterane (dupa Obsciaia subterane (dupa Obsciaia

ghidogheologhia 1980) 1-zona de ghidogheologhia 1980) 1-zona de inghet 2-zona de saturatie 3-zona cu inghet 2-zona de saturatie 3-zona cu apa in stare supracritica 4-mantaua apa in stare supracritica 4-mantaua

superioara 5-limita dintre patura superioara 5-limita dintre patura sedimentara si cea granitica 6-sedimentara si cea granitica 6-

suprafata Conrad (limita dintre patura suprafata Conrad (limita dintre patura granitica si cea bazaltica 7- suprafata granitica si cea bazaltica 7- suprafata

MohorovicicMohorovicic

bull Distribuţia apelor subterane icircn scoarţa terestră se Distribuţia apelor subterane icircn scoarţa terestră se face prin trei tipuri de forme geologică de mişcareface prin trei tipuri de forme geologică de mişcare

bull bull bull mişcarea meteogenă mişcarea meteogenă a apei subterane este a apei subterane este localizată icircn partea superioară a scoarţei terestre localizată icircn partea superioară a scoarţei terestre (adacircncimi de 05-10 km mai rar 3km iar icircn condiţii (adacircncimi de 05-10 km mai rar 3km iar icircn condiţii favorabile se dezvoltă pacircnă la 5 km)favorabile se dezvoltă pacircnă la 5 km)

bull bull bull mişcarea litogenă mişcarea litogenă a apei subterane se produce a apei subterane se produce icircn cadrul proceselor de diageneză a complexelor icircn cadrul proceselor de diageneză a complexelor sedimentare la adacircncimi mai mari de 1-3 kmsedimentare la adacircncimi mai mari de 1-3 km

bull bull bull mişcarea magmatogenă mişcarea magmatogenă a apei subterane este a apei subterane este caracteristică pentru domeniile de mare adacircncime caracteristică pentru domeniile de mare adacircncime acolo unde se formează sisteme hidrominerale acolo unde se formează sisteme hidrominerale

bull Icircn cadrul marilor bazine hidrogeologice ca rezultat al mişcării apei se Icircn cadrul marilor bazine hidrogeologice ca rezultat al mişcării apei se pot separa de sus icircn jos trei zone hidrogeodinamicepot separa de sus icircn jos trei zone hidrogeodinamice

bull Zona schimbului activZona schimbului activ este cea care drenează reţeaua hidrografică şi este cea care drenează reţeaua hidrografică şi se găseşte sub influenţa factorilor climatici sezonieri Ea se dezvoltă se găseşte sub influenţa factorilor climatici sezonieri Ea se dezvoltă pacircnă la baza locală de eroziune apele sunt dulci cu o mineralizaţie pacircnă la baza locală de eroziune apele sunt dulci cu o mineralizaţie totală sub 1gl iar durata schimbului de apă este de ordinul lunilor şi a totală sub 1gl iar durata schimbului de apă este de ordinul lunilor şi a anilor ajungacircndu-se la adacircncimi mai mari şi la sute de anianilor ajungacircndu-se la adacircncimi mai mari şi la sute de ani

bull Zona schimbului lentZona schimbului lent de ape este slab influenţată de reţeaua de ape este slab influenţată de reţeaua hidrografică iar factorii climatici se manifestă numai prin ciclurile de hidrografică iar factorii climatici se manifestă numai prin ciclurile de variaţie de lungă durată Această zonă se dezvoltă sub baza locală de variaţie de lungă durată Această zonă se dezvoltă sub baza locală de eroziune mineralizaţia apelor este cuprinsă icircntre 1 şi 35 glitru (deci eroziune mineralizaţia apelor este cuprinsă icircntre 1 şi 35 glitru (deci apele sunt sărate) iar durata schimbului de apă ajunge la mii sau chiar apele sunt sărate) iar durata schimbului de apă ajunge la mii sau chiar zeci de mii de anizeci de mii de ani

bull Zona schimbului pasiv Zona schimbului pasiv de ape cu regim practic stagnant prezintă de ape cu regim practic stagnant prezintă mineralizaţii mai mari de 35 glitru (saramuri) şi durate ale schimbului mineralizaţii mai mari de 35 glitru (saramuri) şi durate ale schimbului de apă de ordinul milioanelor de anide apă de ordinul milioanelor de ani

bull Distribuţia apelor subterane la scara scoarţei terestre şi zonarea lor Distribuţia apelor subterane la scara scoarţei terestre şi zonarea lor hidrogeodinamică validate şi pe baza originii şi vacircrstei lor izotopice hidrogeodinamică validate şi pe baza originii şi vacircrstei lor izotopice suntcriterii generale care stau la baza proiectării prospecţiunilor pentru suntcriterii generale care stau la baza proiectării prospecţiunilor pentru ape subteraneape subterane

Distributia pe verticala cuprinde Distributia pe verticala cuprinde doua zonedoua zone

- cu pori nesaturati- cu pori nesaturati

- cu pori saturati- cu pori saturati

si mai multe subzonesi mai multe subzone

- subzona de evaporatie- subzona de evaporatie

- subzona de aeratie si difuziune- subzona de aeratie si difuziune

- subzona pragului capilar- subzona pragului capilar

- subzona de saturatie- subzona de saturatie

bull Subzona de evaporatie Subzona de evaporatie are o grosime de 1 ndash 2 are o grosime de 1 ndash 2 m Apa este retinuta in sol datorita fortei capilare m Apa este retinuta in sol datorita fortei capilare Miscarea se face de jos in sus datorita evaporatieiMiscarea se face de jos in sus datorita evaporatiei

bull Subzona de aeratie si difuziune Subzona de aeratie si difuziune apa circula de apa circula de sus in jos datorita gravitatiei pana se ajunge la apa sus in jos datorita gravitatiei pana se ajunge la apa peliculara inaccesibila plantelor sau orizontul mortpeliculara inaccesibila plantelor sau orizontul mort

bull Subzona pragului capilar Subzona pragului capilar este situat deasupra este situat deasupra apei freatice Umiditatea creste pe adancime apei freatice Umiditatea creste pe adancime datorita apei provenite din subzonele superioare datorita apei provenite din subzonele superioare pana la nivelul apei freaticepana la nivelul apei freatice

bull Subzona de saturatie Subzona de saturatie este situata sub nivelul este situata sub nivelul apei freatice umiditatea creste in continuare pana apei freatice umiditatea creste in continuare pana se ajunge la un echilibru in ceea ce priveste se ajunge la un echilibru in ceea ce priveste saturatia porilor numit nivel freatic hidrostatic saturatia porilor numit nivel freatic hidrostatic Acest nivel este variabil in functie de saturatia Acest nivel este variabil in functie de saturatia porilorporilor

Apele freatice se pot intalni sub mai multe formeApele freatice se pot intalni sub mai multe forme

- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii

- libere- libere

- captive - apa ascensionala- captive - apa ascensionala

- apa artizanala- apa artizanala

Circulatia apei subteraneCirculatia apei subterane

Apa subterana curge prin porii rocilor datorita Apa subterana curge prin porii rocilor datorita gravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioaregravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioare

bull Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea acestor goluriacestor goluri

bull Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de permeabilitate (Kp) permeabilitate (Kp)

bull Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)

In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie a apelor se disting mai multe tipuri de rocia apelor se disting mai multe tipuri de roci

bull acvifere acvifere (nisip pietris bolovanis) viteza de (nisip pietris bolovanis) viteza de scurgere mare datorita porilor mari scurgere mare datorita porilor mari Viteza este mai mare de 10 mziViteza este mai mare de 10 mzi

bull acviludeacvilude (marne argile) apa circula cu viteza mai (marne argile) apa circula cu viteza mai redusa datorita dimensiunilor mai mici a porilorredusa datorita dimensiunilor mai mici a porilor

bull acvifugeacvifuge roci eruptive sau metamorfice care roci eruptive sau metamorfice care practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu circulacircula

bull Matrice minerala granulara Matrice minerala granulara cu porozitate activa de 25 cu porozitate activa de 25

(pietrisuri si nisipuri)(pietrisuri si nisipuri)

Noţiuni despre apa din solNoţiuni despre apa din sol

In sol apa se găseşte sub mai multe forme In sol apa se găseşte sub mai multe forme

apa gravitaţională capilară peliculară apa gravitaţională capilară peliculară higroscopică şi apa sub formă de vaporihigroscopică şi apa sub formă de vapori

bull Evaporaţia apei din sol Evaporaţia apei din sol E = KE = KΣΣ(e + t)(e + t)

EE ndash evaporaţia ndash evaporaţia

KK ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona climatică climatică

(e + t)(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială ndash evapotranspiraţia potenţială

ΣΣ(e + t)(e + t) = 180 = 180C unde C ndash depinde de C unde C ndash depinde de zona şi tipul de cultură zona şi tipul de cultură

CC = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = 25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi

Stocarea şi circulaţia apei icircn sol Stocarea şi circulaţia apei icircn sol

O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme de apăde apă

bull Apa gravitaţionalăApa gravitaţională ndash neutilizată de către plante ndash neutilizată de către plante

bull Apa capilară ndash Apa capilară ndash apa labil legată utilizată integral apa labil legată utilizată integral de către vegetaţiede către vegetaţie

bull Apa peliculară ndash Apa peliculară ndash sau stracircns legată icircn jurul sau stracircns legată icircn jurul particulelor de sol accesibilă doar unor speciiparticulelor de sol accesibilă doar unor specii

bull Apa de higroscopicitate ndashApa de higroscopicitate ndash sau apa foarte stracircns sau apa foarte stracircns legată de particulele solului inaccesibilă plantelorlegată de particulele solului inaccesibilă plantelor

Forţele ce acţionează icircn interiorul soluluiForţele ce acţionează icircn interiorul solului

bull - forţa gravitaţională capilară de absorţie a - forţa gravitaţională capilară de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a rădăcinilor plantelor rădăcinilor plantelor

Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a particulelor de sol formează forţa de sucţiune particulelor de sol formează forţa de sucţiune Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre valorile sucţiunii se exprimă icircn atmosferevalorile sucţiunii se exprimă icircn atmosfere

Coeficienţii higrofiziciCoeficienţii higrofizici

Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de campcamp

bull la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)

bull la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)

bull sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)

Bilanţul apei icircn solBilanţul apei icircn sol

bull bilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freaticebilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freatice

- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice

bull norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ hidrologichidrologic

ΣΣm ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită m ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 septembrie)septembrie)

- icircn circuit icircnchisicircn circuit icircnchis

Ri +10CPv + Ri +10CPv + ΣΣm = m = ΣΣ(e + t) +Rf (e + t) +Rf ΣΣm = Rf - 10CPv + m = Rf - 10CPv + ΣΣ(e + (e + t) ndash Rit) ndash Ri

Ri ndash rezerva iniţială la 1 aprilieRi ndash rezerva iniţială la 1 aprilie

10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha

Pv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţiePv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţie

C ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilorC ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilor

ΣΣ(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială

Rf ndash rezerva finalăRf ndash rezerva finală

- icircn circuit deschisicircn circuit deschis

Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Σm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash RiΣm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash Ri

Ri = 100 H Da Cc (mcha)Ri = 100 H Da Cc (mcha)

Rf = 100 H Da Co (mcha)Rf = 100 H Da Co (mcha)

H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m - pt răchitării 03 ndash 05 m- pt răchitării 03 ndash 05 m - pt arborete 05 ndash 10 m- pt arborete 05 ndash 10 m

Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da = 11 ndash 18 tmcDa = 11 ndash 18 tmc

Aportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mchaAportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mcha - sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha- sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha - sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha- sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha

Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de numărul de udări şi norma de udarenumărul de udări şi norma de udare

bull ΣΣm = mm = mn unden unde bull m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui

hectar de pădure la o singură udare) hectar de pădure la o singură udare)

bull n ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de culturăn ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de cultură

bull m ndash este icircn funcţie de indicii higrofizicim ndash este icircn funcţie de indicii higrofizici

bull m = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectarem = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectare

bull m = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatarem = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatare

bull Norma brută mNorma brută mbrută brută = m= mnetănetăηη

bull ηη- este icircn funcţie de metoda de udare- este icircn funcţie de metoda de udare

prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)

prin aspersiune η= 09prin aspersiune η= 09

prin picurare η= 095 ndash 098prin picurare η= 095 ndash 098

Legea care guverneaza circulatia apei Legea care guverneaza circulatia apei subterane este Legea lui Darcysubterane este Legea lui Darcy

Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este direct proportional cu gradientul hidraulic al apei subteranedirect proportional cu gradientul hidraulic al apei subterane

Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe orizontala intre cele doua puncte luate in considerareorizontala intre cele doua puncte luate in considerare

Q = K x H x L x I (mczi)Q = K x H x L x I (mczi)

bull K ndash coeficient de infiltratie ce depinde de rocaK ndash coeficient de infiltratie ce depinde de roca

bull H ndash grosimea stratului de apa mH ndash grosimea stratului de apa m

bull L ndash lungimea stratului acvifer mL ndash lungimea stratului acvifer m

bull I ndash gradientul hidraulicI ndash gradientul hidraulic

Experimentul lui DarcyExperimentul lui Darcy

bull Cresterea stratului acvifer poate fi Cresterea stratului acvifer poate fi influentata de om prin irigatii excesiveinfluentata de om prin irigatii excesive

bull Regimul de alimentare a apei subterane Regimul de alimentare a apei subterane poate fi poate fi

bull interfluviu cand apa provine din infiltrarea interfluviu cand apa provine din infiltrarea apei provenite din precipitatiiapei provenite din precipitatii

bull riveran cand apa provine din infiltratii din riveran cand apa provine din infiltratii din cursurile de apacursurile de apa

bull mixtmixtbull Apele subterane se masoara cu ajutorul Apele subterane se masoara cu ajutorul

puturilor hidrogeologice Acestea au puturilor hidrogeologice Acestea au adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul suprafreaticsuprafreatic

bull 4 la 5 m pentru statul freatic 4 la 5 m pentru statul freatic

bull Relaţiile icircntre apele subterane şi cele Relaţiile icircntre apele subterane şi cele de suprafaţăde suprafaţă sunt permanente şi au o sunt permanente şi au o dinamică activă mai ales pentru acviferele dinamică activă mai ales pentru acviferele de mică adacircncimede mică adacircncime

bull Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele subterane şi cele de suprafaţă se resimte subterane şi cele de suprafaţă se resimte vizibil icircnvizibil icircn

bull variabilitatea debitelor reţelei hidrograficevariabilitatea debitelor reţelei hidrograficebull calitatea apelor subteranecalitatea apelor subteranebull Racircurile alimentate din subteran au un Racircurile alimentate din subteran au un

caracter permanent şi o variabilitate caracter permanent şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără alimentare din subteran au o variabilitate alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului şi un caracter sezoniermare a debitului şi un caracter sezonier

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

bull Sursa principala a apelor subterane sunt Sursa principala a apelor subterane sunt precipitatiile generate de vaporii din atmosferaprecipitatiile generate de vaporii din atmosfera

bull Din momentul contactului precipitaţiilor cu Din momentul contactului precipitaţiilor cu suprafaţa terenului icircncepe o distribuire suprafaţa terenului icircncepe o distribuire continuă a acestora icircntre scurgerea de continuă a acestora icircntre scurgerea de suprafaţă scurgerea hipodermică suprafaţă scurgerea hipodermică refacerea umidităţii şi scurgerea subterană refacerea umidităţii şi scurgerea subterană

bull Scurgerea hipodermică cea subterană şi Scurgerea hipodermică cea subterană şi refacerea umidităţii din zona de refacerea umidităţii din zona de aerarevadoasă prin infiltrare constituie aerarevadoasă prin infiltrare constituie infiltrarea totală adică acea parte din infiltrarea totală adică acea parte din precipitaţii care se transformă icircn apă precipitaţii care se transformă icircn apă subterană subterană

bull Sub diversele ei forme de la starea de Sub diversele ei forme de la starea de vapori pacircnă la starea supracritică apa este vapori pacircnă la starea supracritică apa este prezentă pacircnă la baza scoarţei terestreprezentă pacircnă la baza scoarţei terestre

bull Zonalitatea verticala a hidrosferei Zonalitatea verticala a hidrosferei subterane (dupa Obsciaia subterane (dupa Obsciaia

ghidogheologhia 1980) 1-zona de ghidogheologhia 1980) 1-zona de inghet 2-zona de saturatie 3-zona cu inghet 2-zona de saturatie 3-zona cu apa in stare supracritica 4-mantaua apa in stare supracritica 4-mantaua

superioara 5-limita dintre patura superioara 5-limita dintre patura sedimentara si cea granitica 6-sedimentara si cea granitica 6-

suprafata Conrad (limita dintre patura suprafata Conrad (limita dintre patura granitica si cea bazaltica 7- suprafata granitica si cea bazaltica 7- suprafata

MohorovicicMohorovicic

bull Distribuţia apelor subterane icircn scoarţa terestră se Distribuţia apelor subterane icircn scoarţa terestră se face prin trei tipuri de forme geologică de mişcareface prin trei tipuri de forme geologică de mişcare

bull bull bull mişcarea meteogenă mişcarea meteogenă a apei subterane este a apei subterane este localizată icircn partea superioară a scoarţei terestre localizată icircn partea superioară a scoarţei terestre (adacircncimi de 05-10 km mai rar 3km iar icircn condiţii (adacircncimi de 05-10 km mai rar 3km iar icircn condiţii favorabile se dezvoltă pacircnă la 5 km)favorabile se dezvoltă pacircnă la 5 km)

bull bull bull mişcarea litogenă mişcarea litogenă a apei subterane se produce a apei subterane se produce icircn cadrul proceselor de diageneză a complexelor icircn cadrul proceselor de diageneză a complexelor sedimentare la adacircncimi mai mari de 1-3 kmsedimentare la adacircncimi mai mari de 1-3 km

bull bull bull mişcarea magmatogenă mişcarea magmatogenă a apei subterane este a apei subterane este caracteristică pentru domeniile de mare adacircncime caracteristică pentru domeniile de mare adacircncime acolo unde se formează sisteme hidrominerale acolo unde se formează sisteme hidrominerale

bull Icircn cadrul marilor bazine hidrogeologice ca rezultat al mişcării apei se Icircn cadrul marilor bazine hidrogeologice ca rezultat al mişcării apei se pot separa de sus icircn jos trei zone hidrogeodinamicepot separa de sus icircn jos trei zone hidrogeodinamice

bull Zona schimbului activZona schimbului activ este cea care drenează reţeaua hidrografică şi este cea care drenează reţeaua hidrografică şi se găseşte sub influenţa factorilor climatici sezonieri Ea se dezvoltă se găseşte sub influenţa factorilor climatici sezonieri Ea se dezvoltă pacircnă la baza locală de eroziune apele sunt dulci cu o mineralizaţie pacircnă la baza locală de eroziune apele sunt dulci cu o mineralizaţie totală sub 1gl iar durata schimbului de apă este de ordinul lunilor şi a totală sub 1gl iar durata schimbului de apă este de ordinul lunilor şi a anilor ajungacircndu-se la adacircncimi mai mari şi la sute de anianilor ajungacircndu-se la adacircncimi mai mari şi la sute de ani

bull Zona schimbului lentZona schimbului lent de ape este slab influenţată de reţeaua de ape este slab influenţată de reţeaua hidrografică iar factorii climatici se manifestă numai prin ciclurile de hidrografică iar factorii climatici se manifestă numai prin ciclurile de variaţie de lungă durată Această zonă se dezvoltă sub baza locală de variaţie de lungă durată Această zonă se dezvoltă sub baza locală de eroziune mineralizaţia apelor este cuprinsă icircntre 1 şi 35 glitru (deci eroziune mineralizaţia apelor este cuprinsă icircntre 1 şi 35 glitru (deci apele sunt sărate) iar durata schimbului de apă ajunge la mii sau chiar apele sunt sărate) iar durata schimbului de apă ajunge la mii sau chiar zeci de mii de anizeci de mii de ani

bull Zona schimbului pasiv Zona schimbului pasiv de ape cu regim practic stagnant prezintă de ape cu regim practic stagnant prezintă mineralizaţii mai mari de 35 glitru (saramuri) şi durate ale schimbului mineralizaţii mai mari de 35 glitru (saramuri) şi durate ale schimbului de apă de ordinul milioanelor de anide apă de ordinul milioanelor de ani

bull Distribuţia apelor subterane la scara scoarţei terestre şi zonarea lor Distribuţia apelor subterane la scara scoarţei terestre şi zonarea lor hidrogeodinamică validate şi pe baza originii şi vacircrstei lor izotopice hidrogeodinamică validate şi pe baza originii şi vacircrstei lor izotopice suntcriterii generale care stau la baza proiectării prospecţiunilor pentru suntcriterii generale care stau la baza proiectării prospecţiunilor pentru ape subteraneape subterane

Distributia pe verticala cuprinde Distributia pe verticala cuprinde doua zonedoua zone

- cu pori nesaturati- cu pori nesaturati

- cu pori saturati- cu pori saturati

si mai multe subzonesi mai multe subzone

- subzona de evaporatie- subzona de evaporatie

- subzona de aeratie si difuziune- subzona de aeratie si difuziune

- subzona pragului capilar- subzona pragului capilar

- subzona de saturatie- subzona de saturatie

bull Subzona de evaporatie Subzona de evaporatie are o grosime de 1 ndash 2 are o grosime de 1 ndash 2 m Apa este retinuta in sol datorita fortei capilare m Apa este retinuta in sol datorita fortei capilare Miscarea se face de jos in sus datorita evaporatieiMiscarea se face de jos in sus datorita evaporatiei

bull Subzona de aeratie si difuziune Subzona de aeratie si difuziune apa circula de apa circula de sus in jos datorita gravitatiei pana se ajunge la apa sus in jos datorita gravitatiei pana se ajunge la apa peliculara inaccesibila plantelor sau orizontul mortpeliculara inaccesibila plantelor sau orizontul mort

bull Subzona pragului capilar Subzona pragului capilar este situat deasupra este situat deasupra apei freatice Umiditatea creste pe adancime apei freatice Umiditatea creste pe adancime datorita apei provenite din subzonele superioare datorita apei provenite din subzonele superioare pana la nivelul apei freaticepana la nivelul apei freatice

bull Subzona de saturatie Subzona de saturatie este situata sub nivelul este situata sub nivelul apei freatice umiditatea creste in continuare pana apei freatice umiditatea creste in continuare pana se ajunge la un echilibru in ceea ce priveste se ajunge la un echilibru in ceea ce priveste saturatia porilor numit nivel freatic hidrostatic saturatia porilor numit nivel freatic hidrostatic Acest nivel este variabil in functie de saturatia Acest nivel este variabil in functie de saturatia porilorporilor

Apele freatice se pot intalni sub mai multe formeApele freatice se pot intalni sub mai multe forme

- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii

- libere- libere

- captive - apa ascensionala- captive - apa ascensionala

- apa artizanala- apa artizanala

Circulatia apei subteraneCirculatia apei subterane

Apa subterana curge prin porii rocilor datorita Apa subterana curge prin porii rocilor datorita gravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioaregravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioare

bull Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea acestor goluriacestor goluri

bull Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de permeabilitate (Kp) permeabilitate (Kp)

bull Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)

In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie a apelor se disting mai multe tipuri de rocia apelor se disting mai multe tipuri de roci

bull acvifere acvifere (nisip pietris bolovanis) viteza de (nisip pietris bolovanis) viteza de scurgere mare datorita porilor mari scurgere mare datorita porilor mari Viteza este mai mare de 10 mziViteza este mai mare de 10 mzi

bull acviludeacvilude (marne argile) apa circula cu viteza mai (marne argile) apa circula cu viteza mai redusa datorita dimensiunilor mai mici a porilorredusa datorita dimensiunilor mai mici a porilor

bull acvifugeacvifuge roci eruptive sau metamorfice care roci eruptive sau metamorfice care practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu circulacircula

bull Matrice minerala granulara Matrice minerala granulara cu porozitate activa de 25 cu porozitate activa de 25

(pietrisuri si nisipuri)(pietrisuri si nisipuri)

Noţiuni despre apa din solNoţiuni despre apa din sol

In sol apa se găseşte sub mai multe forme In sol apa se găseşte sub mai multe forme

apa gravitaţională capilară peliculară apa gravitaţională capilară peliculară higroscopică şi apa sub formă de vaporihigroscopică şi apa sub formă de vapori

bull Evaporaţia apei din sol Evaporaţia apei din sol E = KE = KΣΣ(e + t)(e + t)

EE ndash evaporaţia ndash evaporaţia

KK ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona climatică climatică

(e + t)(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială ndash evapotranspiraţia potenţială

ΣΣ(e + t)(e + t) = 180 = 180C unde C ndash depinde de C unde C ndash depinde de zona şi tipul de cultură zona şi tipul de cultură

CC = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = 25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi

Stocarea şi circulaţia apei icircn sol Stocarea şi circulaţia apei icircn sol

O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme de apăde apă

bull Apa gravitaţionalăApa gravitaţională ndash neutilizată de către plante ndash neutilizată de către plante

bull Apa capilară ndash Apa capilară ndash apa labil legată utilizată integral apa labil legată utilizată integral de către vegetaţiede către vegetaţie

bull Apa peliculară ndash Apa peliculară ndash sau stracircns legată icircn jurul sau stracircns legată icircn jurul particulelor de sol accesibilă doar unor speciiparticulelor de sol accesibilă doar unor specii

bull Apa de higroscopicitate ndashApa de higroscopicitate ndash sau apa foarte stracircns sau apa foarte stracircns legată de particulele solului inaccesibilă plantelorlegată de particulele solului inaccesibilă plantelor

Forţele ce acţionează icircn interiorul soluluiForţele ce acţionează icircn interiorul solului

bull - forţa gravitaţională capilară de absorţie a - forţa gravitaţională capilară de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a rădăcinilor plantelor rădăcinilor plantelor

Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a particulelor de sol formează forţa de sucţiune particulelor de sol formează forţa de sucţiune Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre valorile sucţiunii se exprimă icircn atmosferevalorile sucţiunii se exprimă icircn atmosfere

Coeficienţii higrofiziciCoeficienţii higrofizici

Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de campcamp

bull la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)

bull la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)

bull sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)

Bilanţul apei icircn solBilanţul apei icircn sol

bull bilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freaticebilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freatice

- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice

bull norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ hidrologichidrologic

ΣΣm ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită m ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 septembrie)septembrie)

- icircn circuit icircnchisicircn circuit icircnchis

Ri +10CPv + Ri +10CPv + ΣΣm = m = ΣΣ(e + t) +Rf (e + t) +Rf ΣΣm = Rf - 10CPv + m = Rf - 10CPv + ΣΣ(e + (e + t) ndash Rit) ndash Ri

Ri ndash rezerva iniţială la 1 aprilieRi ndash rezerva iniţială la 1 aprilie

10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha

Pv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţiePv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţie

C ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilorC ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilor

ΣΣ(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială

Rf ndash rezerva finalăRf ndash rezerva finală

- icircn circuit deschisicircn circuit deschis

Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Σm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash RiΣm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash Ri

Ri = 100 H Da Cc (mcha)Ri = 100 H Da Cc (mcha)

Rf = 100 H Da Co (mcha)Rf = 100 H Da Co (mcha)

H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m - pt răchitării 03 ndash 05 m- pt răchitării 03 ndash 05 m - pt arborete 05 ndash 10 m- pt arborete 05 ndash 10 m

Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da = 11 ndash 18 tmcDa = 11 ndash 18 tmc

Aportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mchaAportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mcha - sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha- sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha - sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha- sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha

Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de numărul de udări şi norma de udarenumărul de udări şi norma de udare

bull ΣΣm = mm = mn unden unde bull m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui

hectar de pădure la o singură udare) hectar de pădure la o singură udare)

bull n ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de culturăn ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de cultură

bull m ndash este icircn funcţie de indicii higrofizicim ndash este icircn funcţie de indicii higrofizici

bull m = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectarem = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectare

bull m = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatarem = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatare

bull Norma brută mNorma brută mbrută brută = m= mnetănetăηη

bull ηη- este icircn funcţie de metoda de udare- este icircn funcţie de metoda de udare

prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)

prin aspersiune η= 09prin aspersiune η= 09

prin picurare η= 095 ndash 098prin picurare η= 095 ndash 098

Legea care guverneaza circulatia apei Legea care guverneaza circulatia apei subterane este Legea lui Darcysubterane este Legea lui Darcy

Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este direct proportional cu gradientul hidraulic al apei subteranedirect proportional cu gradientul hidraulic al apei subterane

Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe orizontala intre cele doua puncte luate in considerareorizontala intre cele doua puncte luate in considerare

Q = K x H x L x I (mczi)Q = K x H x L x I (mczi)

bull K ndash coeficient de infiltratie ce depinde de rocaK ndash coeficient de infiltratie ce depinde de roca

bull H ndash grosimea stratului de apa mH ndash grosimea stratului de apa m

bull L ndash lungimea stratului acvifer mL ndash lungimea stratului acvifer m

bull I ndash gradientul hidraulicI ndash gradientul hidraulic

Experimentul lui DarcyExperimentul lui Darcy

bull Cresterea stratului acvifer poate fi Cresterea stratului acvifer poate fi influentata de om prin irigatii excesiveinfluentata de om prin irigatii excesive

bull Regimul de alimentare a apei subterane Regimul de alimentare a apei subterane poate fi poate fi

bull interfluviu cand apa provine din infiltrarea interfluviu cand apa provine din infiltrarea apei provenite din precipitatiiapei provenite din precipitatii

bull riveran cand apa provine din infiltratii din riveran cand apa provine din infiltratii din cursurile de apacursurile de apa

bull mixtmixtbull Apele subterane se masoara cu ajutorul Apele subterane se masoara cu ajutorul

puturilor hidrogeologice Acestea au puturilor hidrogeologice Acestea au adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul suprafreaticsuprafreatic

bull 4 la 5 m pentru statul freatic 4 la 5 m pentru statul freatic

bull Relaţiile icircntre apele subterane şi cele Relaţiile icircntre apele subterane şi cele de suprafaţăde suprafaţă sunt permanente şi au o sunt permanente şi au o dinamică activă mai ales pentru acviferele dinamică activă mai ales pentru acviferele de mică adacircncimede mică adacircncime

bull Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele subterane şi cele de suprafaţă se resimte subterane şi cele de suprafaţă se resimte vizibil icircnvizibil icircn

bull variabilitatea debitelor reţelei hidrograficevariabilitatea debitelor reţelei hidrograficebull calitatea apelor subteranecalitatea apelor subteranebull Racircurile alimentate din subteran au un Racircurile alimentate din subteran au un

caracter permanent şi o variabilitate caracter permanent şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără alimentare din subteran au o variabilitate alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului şi un caracter sezoniermare a debitului şi un caracter sezonier

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

bull Din momentul contactului precipitaţiilor cu Din momentul contactului precipitaţiilor cu suprafaţa terenului icircncepe o distribuire suprafaţa terenului icircncepe o distribuire continuă a acestora icircntre scurgerea de continuă a acestora icircntre scurgerea de suprafaţă scurgerea hipodermică suprafaţă scurgerea hipodermică refacerea umidităţii şi scurgerea subterană refacerea umidităţii şi scurgerea subterană

bull Scurgerea hipodermică cea subterană şi Scurgerea hipodermică cea subterană şi refacerea umidităţii din zona de refacerea umidităţii din zona de aerarevadoasă prin infiltrare constituie aerarevadoasă prin infiltrare constituie infiltrarea totală adică acea parte din infiltrarea totală adică acea parte din precipitaţii care se transformă icircn apă precipitaţii care se transformă icircn apă subterană subterană

bull Sub diversele ei forme de la starea de Sub diversele ei forme de la starea de vapori pacircnă la starea supracritică apa este vapori pacircnă la starea supracritică apa este prezentă pacircnă la baza scoarţei terestreprezentă pacircnă la baza scoarţei terestre

bull Zonalitatea verticala a hidrosferei Zonalitatea verticala a hidrosferei subterane (dupa Obsciaia subterane (dupa Obsciaia

ghidogheologhia 1980) 1-zona de ghidogheologhia 1980) 1-zona de inghet 2-zona de saturatie 3-zona cu inghet 2-zona de saturatie 3-zona cu apa in stare supracritica 4-mantaua apa in stare supracritica 4-mantaua

superioara 5-limita dintre patura superioara 5-limita dintre patura sedimentara si cea granitica 6-sedimentara si cea granitica 6-

suprafata Conrad (limita dintre patura suprafata Conrad (limita dintre patura granitica si cea bazaltica 7- suprafata granitica si cea bazaltica 7- suprafata

MohorovicicMohorovicic

bull Distribuţia apelor subterane icircn scoarţa terestră se Distribuţia apelor subterane icircn scoarţa terestră se face prin trei tipuri de forme geologică de mişcareface prin trei tipuri de forme geologică de mişcare

bull bull bull mişcarea meteogenă mişcarea meteogenă a apei subterane este a apei subterane este localizată icircn partea superioară a scoarţei terestre localizată icircn partea superioară a scoarţei terestre (adacircncimi de 05-10 km mai rar 3km iar icircn condiţii (adacircncimi de 05-10 km mai rar 3km iar icircn condiţii favorabile se dezvoltă pacircnă la 5 km)favorabile se dezvoltă pacircnă la 5 km)

bull bull bull mişcarea litogenă mişcarea litogenă a apei subterane se produce a apei subterane se produce icircn cadrul proceselor de diageneză a complexelor icircn cadrul proceselor de diageneză a complexelor sedimentare la adacircncimi mai mari de 1-3 kmsedimentare la adacircncimi mai mari de 1-3 km

bull bull bull mişcarea magmatogenă mişcarea magmatogenă a apei subterane este a apei subterane este caracteristică pentru domeniile de mare adacircncime caracteristică pentru domeniile de mare adacircncime acolo unde se formează sisteme hidrominerale acolo unde se formează sisteme hidrominerale

bull Icircn cadrul marilor bazine hidrogeologice ca rezultat al mişcării apei se Icircn cadrul marilor bazine hidrogeologice ca rezultat al mişcării apei se pot separa de sus icircn jos trei zone hidrogeodinamicepot separa de sus icircn jos trei zone hidrogeodinamice

bull Zona schimbului activZona schimbului activ este cea care drenează reţeaua hidrografică şi este cea care drenează reţeaua hidrografică şi se găseşte sub influenţa factorilor climatici sezonieri Ea se dezvoltă se găseşte sub influenţa factorilor climatici sezonieri Ea se dezvoltă pacircnă la baza locală de eroziune apele sunt dulci cu o mineralizaţie pacircnă la baza locală de eroziune apele sunt dulci cu o mineralizaţie totală sub 1gl iar durata schimbului de apă este de ordinul lunilor şi a totală sub 1gl iar durata schimbului de apă este de ordinul lunilor şi a anilor ajungacircndu-se la adacircncimi mai mari şi la sute de anianilor ajungacircndu-se la adacircncimi mai mari şi la sute de ani

bull Zona schimbului lentZona schimbului lent de ape este slab influenţată de reţeaua de ape este slab influenţată de reţeaua hidrografică iar factorii climatici se manifestă numai prin ciclurile de hidrografică iar factorii climatici se manifestă numai prin ciclurile de variaţie de lungă durată Această zonă se dezvoltă sub baza locală de variaţie de lungă durată Această zonă se dezvoltă sub baza locală de eroziune mineralizaţia apelor este cuprinsă icircntre 1 şi 35 glitru (deci eroziune mineralizaţia apelor este cuprinsă icircntre 1 şi 35 glitru (deci apele sunt sărate) iar durata schimbului de apă ajunge la mii sau chiar apele sunt sărate) iar durata schimbului de apă ajunge la mii sau chiar zeci de mii de anizeci de mii de ani

bull Zona schimbului pasiv Zona schimbului pasiv de ape cu regim practic stagnant prezintă de ape cu regim practic stagnant prezintă mineralizaţii mai mari de 35 glitru (saramuri) şi durate ale schimbului mineralizaţii mai mari de 35 glitru (saramuri) şi durate ale schimbului de apă de ordinul milioanelor de anide apă de ordinul milioanelor de ani

bull Distribuţia apelor subterane la scara scoarţei terestre şi zonarea lor Distribuţia apelor subterane la scara scoarţei terestre şi zonarea lor hidrogeodinamică validate şi pe baza originii şi vacircrstei lor izotopice hidrogeodinamică validate şi pe baza originii şi vacircrstei lor izotopice suntcriterii generale care stau la baza proiectării prospecţiunilor pentru suntcriterii generale care stau la baza proiectării prospecţiunilor pentru ape subteraneape subterane

Distributia pe verticala cuprinde Distributia pe verticala cuprinde doua zonedoua zone

- cu pori nesaturati- cu pori nesaturati

- cu pori saturati- cu pori saturati

si mai multe subzonesi mai multe subzone

- subzona de evaporatie- subzona de evaporatie

- subzona de aeratie si difuziune- subzona de aeratie si difuziune

- subzona pragului capilar- subzona pragului capilar

- subzona de saturatie- subzona de saturatie

bull Subzona de evaporatie Subzona de evaporatie are o grosime de 1 ndash 2 are o grosime de 1 ndash 2 m Apa este retinuta in sol datorita fortei capilare m Apa este retinuta in sol datorita fortei capilare Miscarea se face de jos in sus datorita evaporatieiMiscarea se face de jos in sus datorita evaporatiei

bull Subzona de aeratie si difuziune Subzona de aeratie si difuziune apa circula de apa circula de sus in jos datorita gravitatiei pana se ajunge la apa sus in jos datorita gravitatiei pana se ajunge la apa peliculara inaccesibila plantelor sau orizontul mortpeliculara inaccesibila plantelor sau orizontul mort

bull Subzona pragului capilar Subzona pragului capilar este situat deasupra este situat deasupra apei freatice Umiditatea creste pe adancime apei freatice Umiditatea creste pe adancime datorita apei provenite din subzonele superioare datorita apei provenite din subzonele superioare pana la nivelul apei freaticepana la nivelul apei freatice

bull Subzona de saturatie Subzona de saturatie este situata sub nivelul este situata sub nivelul apei freatice umiditatea creste in continuare pana apei freatice umiditatea creste in continuare pana se ajunge la un echilibru in ceea ce priveste se ajunge la un echilibru in ceea ce priveste saturatia porilor numit nivel freatic hidrostatic saturatia porilor numit nivel freatic hidrostatic Acest nivel este variabil in functie de saturatia Acest nivel este variabil in functie de saturatia porilorporilor

Apele freatice se pot intalni sub mai multe formeApele freatice se pot intalni sub mai multe forme

- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii

- libere- libere

- captive - apa ascensionala- captive - apa ascensionala

- apa artizanala- apa artizanala

Circulatia apei subteraneCirculatia apei subterane

Apa subterana curge prin porii rocilor datorita Apa subterana curge prin porii rocilor datorita gravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioaregravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioare

bull Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea acestor goluriacestor goluri

bull Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de permeabilitate (Kp) permeabilitate (Kp)

bull Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)

In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie a apelor se disting mai multe tipuri de rocia apelor se disting mai multe tipuri de roci

bull acvifere acvifere (nisip pietris bolovanis) viteza de (nisip pietris bolovanis) viteza de scurgere mare datorita porilor mari scurgere mare datorita porilor mari Viteza este mai mare de 10 mziViteza este mai mare de 10 mzi

bull acviludeacvilude (marne argile) apa circula cu viteza mai (marne argile) apa circula cu viteza mai redusa datorita dimensiunilor mai mici a porilorredusa datorita dimensiunilor mai mici a porilor

bull acvifugeacvifuge roci eruptive sau metamorfice care roci eruptive sau metamorfice care practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu circulacircula

bull Matrice minerala granulara Matrice minerala granulara cu porozitate activa de 25 cu porozitate activa de 25

(pietrisuri si nisipuri)(pietrisuri si nisipuri)

Noţiuni despre apa din solNoţiuni despre apa din sol

In sol apa se găseşte sub mai multe forme In sol apa se găseşte sub mai multe forme

apa gravitaţională capilară peliculară apa gravitaţională capilară peliculară higroscopică şi apa sub formă de vaporihigroscopică şi apa sub formă de vapori

bull Evaporaţia apei din sol Evaporaţia apei din sol E = KE = KΣΣ(e + t)(e + t)

EE ndash evaporaţia ndash evaporaţia

KK ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona climatică climatică

(e + t)(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială ndash evapotranspiraţia potenţială

ΣΣ(e + t)(e + t) = 180 = 180C unde C ndash depinde de C unde C ndash depinde de zona şi tipul de cultură zona şi tipul de cultură

CC = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = 25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi

Stocarea şi circulaţia apei icircn sol Stocarea şi circulaţia apei icircn sol

O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme de apăde apă

bull Apa gravitaţionalăApa gravitaţională ndash neutilizată de către plante ndash neutilizată de către plante

bull Apa capilară ndash Apa capilară ndash apa labil legată utilizată integral apa labil legată utilizată integral de către vegetaţiede către vegetaţie

bull Apa peliculară ndash Apa peliculară ndash sau stracircns legată icircn jurul sau stracircns legată icircn jurul particulelor de sol accesibilă doar unor speciiparticulelor de sol accesibilă doar unor specii

bull Apa de higroscopicitate ndashApa de higroscopicitate ndash sau apa foarte stracircns sau apa foarte stracircns legată de particulele solului inaccesibilă plantelorlegată de particulele solului inaccesibilă plantelor

Forţele ce acţionează icircn interiorul soluluiForţele ce acţionează icircn interiorul solului

bull - forţa gravitaţională capilară de absorţie a - forţa gravitaţională capilară de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a rădăcinilor plantelor rădăcinilor plantelor

Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a particulelor de sol formează forţa de sucţiune particulelor de sol formează forţa de sucţiune Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre valorile sucţiunii se exprimă icircn atmosferevalorile sucţiunii se exprimă icircn atmosfere

Coeficienţii higrofiziciCoeficienţii higrofizici

Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de campcamp

bull la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)

bull la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)

bull sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)

Bilanţul apei icircn solBilanţul apei icircn sol

bull bilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freaticebilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freatice

- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice

bull norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ hidrologichidrologic

ΣΣm ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită m ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 septembrie)septembrie)

- icircn circuit icircnchisicircn circuit icircnchis

Ri +10CPv + Ri +10CPv + ΣΣm = m = ΣΣ(e + t) +Rf (e + t) +Rf ΣΣm = Rf - 10CPv + m = Rf - 10CPv + ΣΣ(e + (e + t) ndash Rit) ndash Ri

Ri ndash rezerva iniţială la 1 aprilieRi ndash rezerva iniţială la 1 aprilie

10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha

Pv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţiePv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţie

C ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilorC ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilor

ΣΣ(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială

Rf ndash rezerva finalăRf ndash rezerva finală

- icircn circuit deschisicircn circuit deschis

Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Σm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash RiΣm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash Ri

Ri = 100 H Da Cc (mcha)Ri = 100 H Da Cc (mcha)

Rf = 100 H Da Co (mcha)Rf = 100 H Da Co (mcha)

H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m - pt răchitării 03 ndash 05 m- pt răchitării 03 ndash 05 m - pt arborete 05 ndash 10 m- pt arborete 05 ndash 10 m

Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da = 11 ndash 18 tmcDa = 11 ndash 18 tmc

Aportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mchaAportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mcha - sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha- sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha - sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha- sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha

Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de numărul de udări şi norma de udarenumărul de udări şi norma de udare

bull ΣΣm = mm = mn unden unde bull m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui

hectar de pădure la o singură udare) hectar de pădure la o singură udare)

bull n ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de culturăn ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de cultură

bull m ndash este icircn funcţie de indicii higrofizicim ndash este icircn funcţie de indicii higrofizici

bull m = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectarem = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectare

bull m = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatarem = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatare

bull Norma brută mNorma brută mbrută brută = m= mnetănetăηη

bull ηη- este icircn funcţie de metoda de udare- este icircn funcţie de metoda de udare

prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)

prin aspersiune η= 09prin aspersiune η= 09

prin picurare η= 095 ndash 098prin picurare η= 095 ndash 098

Legea care guverneaza circulatia apei Legea care guverneaza circulatia apei subterane este Legea lui Darcysubterane este Legea lui Darcy

Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este direct proportional cu gradientul hidraulic al apei subteranedirect proportional cu gradientul hidraulic al apei subterane

Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe orizontala intre cele doua puncte luate in considerareorizontala intre cele doua puncte luate in considerare

Q = K x H x L x I (mczi)Q = K x H x L x I (mczi)

bull K ndash coeficient de infiltratie ce depinde de rocaK ndash coeficient de infiltratie ce depinde de roca

bull H ndash grosimea stratului de apa mH ndash grosimea stratului de apa m

bull L ndash lungimea stratului acvifer mL ndash lungimea stratului acvifer m

bull I ndash gradientul hidraulicI ndash gradientul hidraulic

Experimentul lui DarcyExperimentul lui Darcy

bull Cresterea stratului acvifer poate fi Cresterea stratului acvifer poate fi influentata de om prin irigatii excesiveinfluentata de om prin irigatii excesive

bull Regimul de alimentare a apei subterane Regimul de alimentare a apei subterane poate fi poate fi

bull interfluviu cand apa provine din infiltrarea interfluviu cand apa provine din infiltrarea apei provenite din precipitatiiapei provenite din precipitatii

bull riveran cand apa provine din infiltratii din riveran cand apa provine din infiltratii din cursurile de apacursurile de apa

bull mixtmixtbull Apele subterane se masoara cu ajutorul Apele subterane se masoara cu ajutorul

puturilor hidrogeologice Acestea au puturilor hidrogeologice Acestea au adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul suprafreaticsuprafreatic

bull 4 la 5 m pentru statul freatic 4 la 5 m pentru statul freatic

bull Relaţiile icircntre apele subterane şi cele Relaţiile icircntre apele subterane şi cele de suprafaţăde suprafaţă sunt permanente şi au o sunt permanente şi au o dinamică activă mai ales pentru acviferele dinamică activă mai ales pentru acviferele de mică adacircncimede mică adacircncime

bull Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele subterane şi cele de suprafaţă se resimte subterane şi cele de suprafaţă se resimte vizibil icircnvizibil icircn

bull variabilitatea debitelor reţelei hidrograficevariabilitatea debitelor reţelei hidrograficebull calitatea apelor subteranecalitatea apelor subteranebull Racircurile alimentate din subteran au un Racircurile alimentate din subteran au un

caracter permanent şi o variabilitate caracter permanent şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără alimentare din subteran au o variabilitate alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului şi un caracter sezoniermare a debitului şi un caracter sezonier

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

bull Zonalitatea verticala a hidrosferei Zonalitatea verticala a hidrosferei subterane (dupa Obsciaia subterane (dupa Obsciaia

ghidogheologhia 1980) 1-zona de ghidogheologhia 1980) 1-zona de inghet 2-zona de saturatie 3-zona cu inghet 2-zona de saturatie 3-zona cu apa in stare supracritica 4-mantaua apa in stare supracritica 4-mantaua

superioara 5-limita dintre patura superioara 5-limita dintre patura sedimentara si cea granitica 6-sedimentara si cea granitica 6-

suprafata Conrad (limita dintre patura suprafata Conrad (limita dintre patura granitica si cea bazaltica 7- suprafata granitica si cea bazaltica 7- suprafata

MohorovicicMohorovicic

bull Distribuţia apelor subterane icircn scoarţa terestră se Distribuţia apelor subterane icircn scoarţa terestră se face prin trei tipuri de forme geologică de mişcareface prin trei tipuri de forme geologică de mişcare

bull bull bull mişcarea meteogenă mişcarea meteogenă a apei subterane este a apei subterane este localizată icircn partea superioară a scoarţei terestre localizată icircn partea superioară a scoarţei terestre (adacircncimi de 05-10 km mai rar 3km iar icircn condiţii (adacircncimi de 05-10 km mai rar 3km iar icircn condiţii favorabile se dezvoltă pacircnă la 5 km)favorabile se dezvoltă pacircnă la 5 km)

bull bull bull mişcarea litogenă mişcarea litogenă a apei subterane se produce a apei subterane se produce icircn cadrul proceselor de diageneză a complexelor icircn cadrul proceselor de diageneză a complexelor sedimentare la adacircncimi mai mari de 1-3 kmsedimentare la adacircncimi mai mari de 1-3 km

bull bull bull mişcarea magmatogenă mişcarea magmatogenă a apei subterane este a apei subterane este caracteristică pentru domeniile de mare adacircncime caracteristică pentru domeniile de mare adacircncime acolo unde se formează sisteme hidrominerale acolo unde se formează sisteme hidrominerale

bull Icircn cadrul marilor bazine hidrogeologice ca rezultat al mişcării apei se Icircn cadrul marilor bazine hidrogeologice ca rezultat al mişcării apei se pot separa de sus icircn jos trei zone hidrogeodinamicepot separa de sus icircn jos trei zone hidrogeodinamice

bull Zona schimbului activZona schimbului activ este cea care drenează reţeaua hidrografică şi este cea care drenează reţeaua hidrografică şi se găseşte sub influenţa factorilor climatici sezonieri Ea se dezvoltă se găseşte sub influenţa factorilor climatici sezonieri Ea se dezvoltă pacircnă la baza locală de eroziune apele sunt dulci cu o mineralizaţie pacircnă la baza locală de eroziune apele sunt dulci cu o mineralizaţie totală sub 1gl iar durata schimbului de apă este de ordinul lunilor şi a totală sub 1gl iar durata schimbului de apă este de ordinul lunilor şi a anilor ajungacircndu-se la adacircncimi mai mari şi la sute de anianilor ajungacircndu-se la adacircncimi mai mari şi la sute de ani

bull Zona schimbului lentZona schimbului lent de ape este slab influenţată de reţeaua de ape este slab influenţată de reţeaua hidrografică iar factorii climatici se manifestă numai prin ciclurile de hidrografică iar factorii climatici se manifestă numai prin ciclurile de variaţie de lungă durată Această zonă se dezvoltă sub baza locală de variaţie de lungă durată Această zonă se dezvoltă sub baza locală de eroziune mineralizaţia apelor este cuprinsă icircntre 1 şi 35 glitru (deci eroziune mineralizaţia apelor este cuprinsă icircntre 1 şi 35 glitru (deci apele sunt sărate) iar durata schimbului de apă ajunge la mii sau chiar apele sunt sărate) iar durata schimbului de apă ajunge la mii sau chiar zeci de mii de anizeci de mii de ani

bull Zona schimbului pasiv Zona schimbului pasiv de ape cu regim practic stagnant prezintă de ape cu regim practic stagnant prezintă mineralizaţii mai mari de 35 glitru (saramuri) şi durate ale schimbului mineralizaţii mai mari de 35 glitru (saramuri) şi durate ale schimbului de apă de ordinul milioanelor de anide apă de ordinul milioanelor de ani

bull Distribuţia apelor subterane la scara scoarţei terestre şi zonarea lor Distribuţia apelor subterane la scara scoarţei terestre şi zonarea lor hidrogeodinamică validate şi pe baza originii şi vacircrstei lor izotopice hidrogeodinamică validate şi pe baza originii şi vacircrstei lor izotopice suntcriterii generale care stau la baza proiectării prospecţiunilor pentru suntcriterii generale care stau la baza proiectării prospecţiunilor pentru ape subteraneape subterane

Distributia pe verticala cuprinde Distributia pe verticala cuprinde doua zonedoua zone

- cu pori nesaturati- cu pori nesaturati

- cu pori saturati- cu pori saturati

si mai multe subzonesi mai multe subzone

- subzona de evaporatie- subzona de evaporatie

- subzona de aeratie si difuziune- subzona de aeratie si difuziune

- subzona pragului capilar- subzona pragului capilar

- subzona de saturatie- subzona de saturatie

bull Subzona de evaporatie Subzona de evaporatie are o grosime de 1 ndash 2 are o grosime de 1 ndash 2 m Apa este retinuta in sol datorita fortei capilare m Apa este retinuta in sol datorita fortei capilare Miscarea se face de jos in sus datorita evaporatieiMiscarea se face de jos in sus datorita evaporatiei

bull Subzona de aeratie si difuziune Subzona de aeratie si difuziune apa circula de apa circula de sus in jos datorita gravitatiei pana se ajunge la apa sus in jos datorita gravitatiei pana se ajunge la apa peliculara inaccesibila plantelor sau orizontul mortpeliculara inaccesibila plantelor sau orizontul mort

bull Subzona pragului capilar Subzona pragului capilar este situat deasupra este situat deasupra apei freatice Umiditatea creste pe adancime apei freatice Umiditatea creste pe adancime datorita apei provenite din subzonele superioare datorita apei provenite din subzonele superioare pana la nivelul apei freaticepana la nivelul apei freatice

bull Subzona de saturatie Subzona de saturatie este situata sub nivelul este situata sub nivelul apei freatice umiditatea creste in continuare pana apei freatice umiditatea creste in continuare pana se ajunge la un echilibru in ceea ce priveste se ajunge la un echilibru in ceea ce priveste saturatia porilor numit nivel freatic hidrostatic saturatia porilor numit nivel freatic hidrostatic Acest nivel este variabil in functie de saturatia Acest nivel este variabil in functie de saturatia porilorporilor

Apele freatice se pot intalni sub mai multe formeApele freatice se pot intalni sub mai multe forme

- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii

- libere- libere

- captive - apa ascensionala- captive - apa ascensionala

- apa artizanala- apa artizanala

Circulatia apei subteraneCirculatia apei subterane

Apa subterana curge prin porii rocilor datorita Apa subterana curge prin porii rocilor datorita gravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioaregravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioare

bull Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea acestor goluriacestor goluri

bull Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de permeabilitate (Kp) permeabilitate (Kp)

bull Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)

In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie a apelor se disting mai multe tipuri de rocia apelor se disting mai multe tipuri de roci

bull acvifere acvifere (nisip pietris bolovanis) viteza de (nisip pietris bolovanis) viteza de scurgere mare datorita porilor mari scurgere mare datorita porilor mari Viteza este mai mare de 10 mziViteza este mai mare de 10 mzi

bull acviludeacvilude (marne argile) apa circula cu viteza mai (marne argile) apa circula cu viteza mai redusa datorita dimensiunilor mai mici a porilorredusa datorita dimensiunilor mai mici a porilor

bull acvifugeacvifuge roci eruptive sau metamorfice care roci eruptive sau metamorfice care practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu circulacircula

bull Matrice minerala granulara Matrice minerala granulara cu porozitate activa de 25 cu porozitate activa de 25

(pietrisuri si nisipuri)(pietrisuri si nisipuri)

Noţiuni despre apa din solNoţiuni despre apa din sol

In sol apa se găseşte sub mai multe forme In sol apa se găseşte sub mai multe forme

apa gravitaţională capilară peliculară apa gravitaţională capilară peliculară higroscopică şi apa sub formă de vaporihigroscopică şi apa sub formă de vapori

bull Evaporaţia apei din sol Evaporaţia apei din sol E = KE = KΣΣ(e + t)(e + t)

EE ndash evaporaţia ndash evaporaţia

KK ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona climatică climatică

(e + t)(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială ndash evapotranspiraţia potenţială

ΣΣ(e + t)(e + t) = 180 = 180C unde C ndash depinde de C unde C ndash depinde de zona şi tipul de cultură zona şi tipul de cultură

CC = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = 25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi

Stocarea şi circulaţia apei icircn sol Stocarea şi circulaţia apei icircn sol

O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme de apăde apă

bull Apa gravitaţionalăApa gravitaţională ndash neutilizată de către plante ndash neutilizată de către plante

bull Apa capilară ndash Apa capilară ndash apa labil legată utilizată integral apa labil legată utilizată integral de către vegetaţiede către vegetaţie

bull Apa peliculară ndash Apa peliculară ndash sau stracircns legată icircn jurul sau stracircns legată icircn jurul particulelor de sol accesibilă doar unor speciiparticulelor de sol accesibilă doar unor specii

bull Apa de higroscopicitate ndashApa de higroscopicitate ndash sau apa foarte stracircns sau apa foarte stracircns legată de particulele solului inaccesibilă plantelorlegată de particulele solului inaccesibilă plantelor

Forţele ce acţionează icircn interiorul soluluiForţele ce acţionează icircn interiorul solului

bull - forţa gravitaţională capilară de absorţie a - forţa gravitaţională capilară de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a rădăcinilor plantelor rădăcinilor plantelor

Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a particulelor de sol formează forţa de sucţiune particulelor de sol formează forţa de sucţiune Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre valorile sucţiunii se exprimă icircn atmosferevalorile sucţiunii se exprimă icircn atmosfere

Coeficienţii higrofiziciCoeficienţii higrofizici

Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de campcamp

bull la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)

bull la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)

bull sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)

Bilanţul apei icircn solBilanţul apei icircn sol

bull bilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freaticebilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freatice

- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice

bull norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ hidrologichidrologic

ΣΣm ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită m ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 septembrie)septembrie)

- icircn circuit icircnchisicircn circuit icircnchis

Ri +10CPv + Ri +10CPv + ΣΣm = m = ΣΣ(e + t) +Rf (e + t) +Rf ΣΣm = Rf - 10CPv + m = Rf - 10CPv + ΣΣ(e + (e + t) ndash Rit) ndash Ri

Ri ndash rezerva iniţială la 1 aprilieRi ndash rezerva iniţială la 1 aprilie

10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha

Pv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţiePv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţie

C ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilorC ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilor

ΣΣ(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială

Rf ndash rezerva finalăRf ndash rezerva finală

- icircn circuit deschisicircn circuit deschis

Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Σm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash RiΣm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash Ri

Ri = 100 H Da Cc (mcha)Ri = 100 H Da Cc (mcha)

Rf = 100 H Da Co (mcha)Rf = 100 H Da Co (mcha)

H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m - pt răchitării 03 ndash 05 m- pt răchitării 03 ndash 05 m - pt arborete 05 ndash 10 m- pt arborete 05 ndash 10 m

Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da = 11 ndash 18 tmcDa = 11 ndash 18 tmc

Aportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mchaAportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mcha - sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha- sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha - sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha- sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha

Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de numărul de udări şi norma de udarenumărul de udări şi norma de udare

bull ΣΣm = mm = mn unden unde bull m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui

hectar de pădure la o singură udare) hectar de pădure la o singură udare)

bull n ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de culturăn ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de cultură

bull m ndash este icircn funcţie de indicii higrofizicim ndash este icircn funcţie de indicii higrofizici

bull m = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectarem = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectare

bull m = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatarem = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatare

bull Norma brută mNorma brută mbrută brută = m= mnetănetăηη

bull ηη- este icircn funcţie de metoda de udare- este icircn funcţie de metoda de udare

prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)

prin aspersiune η= 09prin aspersiune η= 09

prin picurare η= 095 ndash 098prin picurare η= 095 ndash 098

Legea care guverneaza circulatia apei Legea care guverneaza circulatia apei subterane este Legea lui Darcysubterane este Legea lui Darcy

Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este direct proportional cu gradientul hidraulic al apei subteranedirect proportional cu gradientul hidraulic al apei subterane

Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe orizontala intre cele doua puncte luate in considerareorizontala intre cele doua puncte luate in considerare

Q = K x H x L x I (mczi)Q = K x H x L x I (mczi)

bull K ndash coeficient de infiltratie ce depinde de rocaK ndash coeficient de infiltratie ce depinde de roca

bull H ndash grosimea stratului de apa mH ndash grosimea stratului de apa m

bull L ndash lungimea stratului acvifer mL ndash lungimea stratului acvifer m

bull I ndash gradientul hidraulicI ndash gradientul hidraulic

Experimentul lui DarcyExperimentul lui Darcy

bull Cresterea stratului acvifer poate fi Cresterea stratului acvifer poate fi influentata de om prin irigatii excesiveinfluentata de om prin irigatii excesive

bull Regimul de alimentare a apei subterane Regimul de alimentare a apei subterane poate fi poate fi

bull interfluviu cand apa provine din infiltrarea interfluviu cand apa provine din infiltrarea apei provenite din precipitatiiapei provenite din precipitatii

bull riveran cand apa provine din infiltratii din riveran cand apa provine din infiltratii din cursurile de apacursurile de apa

bull mixtmixtbull Apele subterane se masoara cu ajutorul Apele subterane se masoara cu ajutorul

puturilor hidrogeologice Acestea au puturilor hidrogeologice Acestea au adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul suprafreaticsuprafreatic

bull 4 la 5 m pentru statul freatic 4 la 5 m pentru statul freatic

bull Relaţiile icircntre apele subterane şi cele Relaţiile icircntre apele subterane şi cele de suprafaţăde suprafaţă sunt permanente şi au o sunt permanente şi au o dinamică activă mai ales pentru acviferele dinamică activă mai ales pentru acviferele de mică adacircncimede mică adacircncime

bull Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele subterane şi cele de suprafaţă se resimte subterane şi cele de suprafaţă se resimte vizibil icircnvizibil icircn

bull variabilitatea debitelor reţelei hidrograficevariabilitatea debitelor reţelei hidrograficebull calitatea apelor subteranecalitatea apelor subteranebull Racircurile alimentate din subteran au un Racircurile alimentate din subteran au un

caracter permanent şi o variabilitate caracter permanent şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără alimentare din subteran au o variabilitate alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului şi un caracter sezoniermare a debitului şi un caracter sezonier

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

bull Distribuţia apelor subterane icircn scoarţa terestră se Distribuţia apelor subterane icircn scoarţa terestră se face prin trei tipuri de forme geologică de mişcareface prin trei tipuri de forme geologică de mişcare

bull bull bull mişcarea meteogenă mişcarea meteogenă a apei subterane este a apei subterane este localizată icircn partea superioară a scoarţei terestre localizată icircn partea superioară a scoarţei terestre (adacircncimi de 05-10 km mai rar 3km iar icircn condiţii (adacircncimi de 05-10 km mai rar 3km iar icircn condiţii favorabile se dezvoltă pacircnă la 5 km)favorabile se dezvoltă pacircnă la 5 km)

bull bull bull mişcarea litogenă mişcarea litogenă a apei subterane se produce a apei subterane se produce icircn cadrul proceselor de diageneză a complexelor icircn cadrul proceselor de diageneză a complexelor sedimentare la adacircncimi mai mari de 1-3 kmsedimentare la adacircncimi mai mari de 1-3 km

bull bull bull mişcarea magmatogenă mişcarea magmatogenă a apei subterane este a apei subterane este caracteristică pentru domeniile de mare adacircncime caracteristică pentru domeniile de mare adacircncime acolo unde se formează sisteme hidrominerale acolo unde se formează sisteme hidrominerale

bull Icircn cadrul marilor bazine hidrogeologice ca rezultat al mişcării apei se Icircn cadrul marilor bazine hidrogeologice ca rezultat al mişcării apei se pot separa de sus icircn jos trei zone hidrogeodinamicepot separa de sus icircn jos trei zone hidrogeodinamice

bull Zona schimbului activZona schimbului activ este cea care drenează reţeaua hidrografică şi este cea care drenează reţeaua hidrografică şi se găseşte sub influenţa factorilor climatici sezonieri Ea se dezvoltă se găseşte sub influenţa factorilor climatici sezonieri Ea se dezvoltă pacircnă la baza locală de eroziune apele sunt dulci cu o mineralizaţie pacircnă la baza locală de eroziune apele sunt dulci cu o mineralizaţie totală sub 1gl iar durata schimbului de apă este de ordinul lunilor şi a totală sub 1gl iar durata schimbului de apă este de ordinul lunilor şi a anilor ajungacircndu-se la adacircncimi mai mari şi la sute de anianilor ajungacircndu-se la adacircncimi mai mari şi la sute de ani

bull Zona schimbului lentZona schimbului lent de ape este slab influenţată de reţeaua de ape este slab influenţată de reţeaua hidrografică iar factorii climatici se manifestă numai prin ciclurile de hidrografică iar factorii climatici se manifestă numai prin ciclurile de variaţie de lungă durată Această zonă se dezvoltă sub baza locală de variaţie de lungă durată Această zonă se dezvoltă sub baza locală de eroziune mineralizaţia apelor este cuprinsă icircntre 1 şi 35 glitru (deci eroziune mineralizaţia apelor este cuprinsă icircntre 1 şi 35 glitru (deci apele sunt sărate) iar durata schimbului de apă ajunge la mii sau chiar apele sunt sărate) iar durata schimbului de apă ajunge la mii sau chiar zeci de mii de anizeci de mii de ani

bull Zona schimbului pasiv Zona schimbului pasiv de ape cu regim practic stagnant prezintă de ape cu regim practic stagnant prezintă mineralizaţii mai mari de 35 glitru (saramuri) şi durate ale schimbului mineralizaţii mai mari de 35 glitru (saramuri) şi durate ale schimbului de apă de ordinul milioanelor de anide apă de ordinul milioanelor de ani

bull Distribuţia apelor subterane la scara scoarţei terestre şi zonarea lor Distribuţia apelor subterane la scara scoarţei terestre şi zonarea lor hidrogeodinamică validate şi pe baza originii şi vacircrstei lor izotopice hidrogeodinamică validate şi pe baza originii şi vacircrstei lor izotopice suntcriterii generale care stau la baza proiectării prospecţiunilor pentru suntcriterii generale care stau la baza proiectării prospecţiunilor pentru ape subteraneape subterane

Distributia pe verticala cuprinde Distributia pe verticala cuprinde doua zonedoua zone

- cu pori nesaturati- cu pori nesaturati

- cu pori saturati- cu pori saturati

si mai multe subzonesi mai multe subzone

- subzona de evaporatie- subzona de evaporatie

- subzona de aeratie si difuziune- subzona de aeratie si difuziune

- subzona pragului capilar- subzona pragului capilar

- subzona de saturatie- subzona de saturatie

bull Subzona de evaporatie Subzona de evaporatie are o grosime de 1 ndash 2 are o grosime de 1 ndash 2 m Apa este retinuta in sol datorita fortei capilare m Apa este retinuta in sol datorita fortei capilare Miscarea se face de jos in sus datorita evaporatieiMiscarea se face de jos in sus datorita evaporatiei

bull Subzona de aeratie si difuziune Subzona de aeratie si difuziune apa circula de apa circula de sus in jos datorita gravitatiei pana se ajunge la apa sus in jos datorita gravitatiei pana se ajunge la apa peliculara inaccesibila plantelor sau orizontul mortpeliculara inaccesibila plantelor sau orizontul mort

bull Subzona pragului capilar Subzona pragului capilar este situat deasupra este situat deasupra apei freatice Umiditatea creste pe adancime apei freatice Umiditatea creste pe adancime datorita apei provenite din subzonele superioare datorita apei provenite din subzonele superioare pana la nivelul apei freaticepana la nivelul apei freatice

bull Subzona de saturatie Subzona de saturatie este situata sub nivelul este situata sub nivelul apei freatice umiditatea creste in continuare pana apei freatice umiditatea creste in continuare pana se ajunge la un echilibru in ceea ce priveste se ajunge la un echilibru in ceea ce priveste saturatia porilor numit nivel freatic hidrostatic saturatia porilor numit nivel freatic hidrostatic Acest nivel este variabil in functie de saturatia Acest nivel este variabil in functie de saturatia porilorporilor

Apele freatice se pot intalni sub mai multe formeApele freatice se pot intalni sub mai multe forme

- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii

- libere- libere

- captive - apa ascensionala- captive - apa ascensionala

- apa artizanala- apa artizanala

Circulatia apei subteraneCirculatia apei subterane

Apa subterana curge prin porii rocilor datorita Apa subterana curge prin porii rocilor datorita gravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioaregravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioare

bull Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea acestor goluriacestor goluri

bull Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de permeabilitate (Kp) permeabilitate (Kp)

bull Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)

In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie a apelor se disting mai multe tipuri de rocia apelor se disting mai multe tipuri de roci

bull acvifere acvifere (nisip pietris bolovanis) viteza de (nisip pietris bolovanis) viteza de scurgere mare datorita porilor mari scurgere mare datorita porilor mari Viteza este mai mare de 10 mziViteza este mai mare de 10 mzi

bull acviludeacvilude (marne argile) apa circula cu viteza mai (marne argile) apa circula cu viteza mai redusa datorita dimensiunilor mai mici a porilorredusa datorita dimensiunilor mai mici a porilor

bull acvifugeacvifuge roci eruptive sau metamorfice care roci eruptive sau metamorfice care practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu circulacircula

bull Matrice minerala granulara Matrice minerala granulara cu porozitate activa de 25 cu porozitate activa de 25

(pietrisuri si nisipuri)(pietrisuri si nisipuri)

Noţiuni despre apa din solNoţiuni despre apa din sol

In sol apa se găseşte sub mai multe forme In sol apa se găseşte sub mai multe forme

apa gravitaţională capilară peliculară apa gravitaţională capilară peliculară higroscopică şi apa sub formă de vaporihigroscopică şi apa sub formă de vapori

bull Evaporaţia apei din sol Evaporaţia apei din sol E = KE = KΣΣ(e + t)(e + t)

EE ndash evaporaţia ndash evaporaţia

KK ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona climatică climatică

(e + t)(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială ndash evapotranspiraţia potenţială

ΣΣ(e + t)(e + t) = 180 = 180C unde C ndash depinde de C unde C ndash depinde de zona şi tipul de cultură zona şi tipul de cultură

CC = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = 25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi

Stocarea şi circulaţia apei icircn sol Stocarea şi circulaţia apei icircn sol

O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme de apăde apă

bull Apa gravitaţionalăApa gravitaţională ndash neutilizată de către plante ndash neutilizată de către plante

bull Apa capilară ndash Apa capilară ndash apa labil legată utilizată integral apa labil legată utilizată integral de către vegetaţiede către vegetaţie

bull Apa peliculară ndash Apa peliculară ndash sau stracircns legată icircn jurul sau stracircns legată icircn jurul particulelor de sol accesibilă doar unor speciiparticulelor de sol accesibilă doar unor specii

bull Apa de higroscopicitate ndashApa de higroscopicitate ndash sau apa foarte stracircns sau apa foarte stracircns legată de particulele solului inaccesibilă plantelorlegată de particulele solului inaccesibilă plantelor

Forţele ce acţionează icircn interiorul soluluiForţele ce acţionează icircn interiorul solului

bull - forţa gravitaţională capilară de absorţie a - forţa gravitaţională capilară de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a rădăcinilor plantelor rădăcinilor plantelor

Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a particulelor de sol formează forţa de sucţiune particulelor de sol formează forţa de sucţiune Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre valorile sucţiunii se exprimă icircn atmosferevalorile sucţiunii se exprimă icircn atmosfere

Coeficienţii higrofiziciCoeficienţii higrofizici

Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de campcamp

bull la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)

bull la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)

bull sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)

Bilanţul apei icircn solBilanţul apei icircn sol

bull bilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freaticebilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freatice

- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice

bull norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ hidrologichidrologic

ΣΣm ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită m ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 septembrie)septembrie)

- icircn circuit icircnchisicircn circuit icircnchis

Ri +10CPv + Ri +10CPv + ΣΣm = m = ΣΣ(e + t) +Rf (e + t) +Rf ΣΣm = Rf - 10CPv + m = Rf - 10CPv + ΣΣ(e + (e + t) ndash Rit) ndash Ri

Ri ndash rezerva iniţială la 1 aprilieRi ndash rezerva iniţială la 1 aprilie

10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha

Pv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţiePv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţie

C ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilorC ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilor

ΣΣ(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială

Rf ndash rezerva finalăRf ndash rezerva finală

- icircn circuit deschisicircn circuit deschis

Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Σm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash RiΣm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash Ri

Ri = 100 H Da Cc (mcha)Ri = 100 H Da Cc (mcha)

Rf = 100 H Da Co (mcha)Rf = 100 H Da Co (mcha)

H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m - pt răchitării 03 ndash 05 m- pt răchitării 03 ndash 05 m - pt arborete 05 ndash 10 m- pt arborete 05 ndash 10 m

Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da = 11 ndash 18 tmcDa = 11 ndash 18 tmc

Aportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mchaAportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mcha - sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha- sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha - sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha- sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha

Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de numărul de udări şi norma de udarenumărul de udări şi norma de udare

bull ΣΣm = mm = mn unden unde bull m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui

hectar de pădure la o singură udare) hectar de pădure la o singură udare)

bull n ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de culturăn ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de cultură

bull m ndash este icircn funcţie de indicii higrofizicim ndash este icircn funcţie de indicii higrofizici

bull m = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectarem = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectare

bull m = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatarem = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatare

bull Norma brută mNorma brută mbrută brută = m= mnetănetăηη

bull ηη- este icircn funcţie de metoda de udare- este icircn funcţie de metoda de udare

prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)

prin aspersiune η= 09prin aspersiune η= 09

prin picurare η= 095 ndash 098prin picurare η= 095 ndash 098

Legea care guverneaza circulatia apei Legea care guverneaza circulatia apei subterane este Legea lui Darcysubterane este Legea lui Darcy

Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este direct proportional cu gradientul hidraulic al apei subteranedirect proportional cu gradientul hidraulic al apei subterane

Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe orizontala intre cele doua puncte luate in considerareorizontala intre cele doua puncte luate in considerare

Q = K x H x L x I (mczi)Q = K x H x L x I (mczi)

bull K ndash coeficient de infiltratie ce depinde de rocaK ndash coeficient de infiltratie ce depinde de roca

bull H ndash grosimea stratului de apa mH ndash grosimea stratului de apa m

bull L ndash lungimea stratului acvifer mL ndash lungimea stratului acvifer m

bull I ndash gradientul hidraulicI ndash gradientul hidraulic

Experimentul lui DarcyExperimentul lui Darcy

bull Cresterea stratului acvifer poate fi Cresterea stratului acvifer poate fi influentata de om prin irigatii excesiveinfluentata de om prin irigatii excesive

bull Regimul de alimentare a apei subterane Regimul de alimentare a apei subterane poate fi poate fi

bull interfluviu cand apa provine din infiltrarea interfluviu cand apa provine din infiltrarea apei provenite din precipitatiiapei provenite din precipitatii

bull riveran cand apa provine din infiltratii din riveran cand apa provine din infiltratii din cursurile de apacursurile de apa

bull mixtmixtbull Apele subterane se masoara cu ajutorul Apele subterane se masoara cu ajutorul

puturilor hidrogeologice Acestea au puturilor hidrogeologice Acestea au adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul suprafreaticsuprafreatic

bull 4 la 5 m pentru statul freatic 4 la 5 m pentru statul freatic

bull Relaţiile icircntre apele subterane şi cele Relaţiile icircntre apele subterane şi cele de suprafaţăde suprafaţă sunt permanente şi au o sunt permanente şi au o dinamică activă mai ales pentru acviferele dinamică activă mai ales pentru acviferele de mică adacircncimede mică adacircncime

bull Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele subterane şi cele de suprafaţă se resimte subterane şi cele de suprafaţă se resimte vizibil icircnvizibil icircn

bull variabilitatea debitelor reţelei hidrograficevariabilitatea debitelor reţelei hidrograficebull calitatea apelor subteranecalitatea apelor subteranebull Racircurile alimentate din subteran au un Racircurile alimentate din subteran au un

caracter permanent şi o variabilitate caracter permanent şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără alimentare din subteran au o variabilitate alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului şi un caracter sezoniermare a debitului şi un caracter sezonier

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

bull Icircn cadrul marilor bazine hidrogeologice ca rezultat al mişcării apei se Icircn cadrul marilor bazine hidrogeologice ca rezultat al mişcării apei se pot separa de sus icircn jos trei zone hidrogeodinamicepot separa de sus icircn jos trei zone hidrogeodinamice

bull Zona schimbului activZona schimbului activ este cea care drenează reţeaua hidrografică şi este cea care drenează reţeaua hidrografică şi se găseşte sub influenţa factorilor climatici sezonieri Ea se dezvoltă se găseşte sub influenţa factorilor climatici sezonieri Ea se dezvoltă pacircnă la baza locală de eroziune apele sunt dulci cu o mineralizaţie pacircnă la baza locală de eroziune apele sunt dulci cu o mineralizaţie totală sub 1gl iar durata schimbului de apă este de ordinul lunilor şi a totală sub 1gl iar durata schimbului de apă este de ordinul lunilor şi a anilor ajungacircndu-se la adacircncimi mai mari şi la sute de anianilor ajungacircndu-se la adacircncimi mai mari şi la sute de ani

bull Zona schimbului lentZona schimbului lent de ape este slab influenţată de reţeaua de ape este slab influenţată de reţeaua hidrografică iar factorii climatici se manifestă numai prin ciclurile de hidrografică iar factorii climatici se manifestă numai prin ciclurile de variaţie de lungă durată Această zonă se dezvoltă sub baza locală de variaţie de lungă durată Această zonă se dezvoltă sub baza locală de eroziune mineralizaţia apelor este cuprinsă icircntre 1 şi 35 glitru (deci eroziune mineralizaţia apelor este cuprinsă icircntre 1 şi 35 glitru (deci apele sunt sărate) iar durata schimbului de apă ajunge la mii sau chiar apele sunt sărate) iar durata schimbului de apă ajunge la mii sau chiar zeci de mii de anizeci de mii de ani

bull Zona schimbului pasiv Zona schimbului pasiv de ape cu regim practic stagnant prezintă de ape cu regim practic stagnant prezintă mineralizaţii mai mari de 35 glitru (saramuri) şi durate ale schimbului mineralizaţii mai mari de 35 glitru (saramuri) şi durate ale schimbului de apă de ordinul milioanelor de anide apă de ordinul milioanelor de ani

bull Distribuţia apelor subterane la scara scoarţei terestre şi zonarea lor Distribuţia apelor subterane la scara scoarţei terestre şi zonarea lor hidrogeodinamică validate şi pe baza originii şi vacircrstei lor izotopice hidrogeodinamică validate şi pe baza originii şi vacircrstei lor izotopice suntcriterii generale care stau la baza proiectării prospecţiunilor pentru suntcriterii generale care stau la baza proiectării prospecţiunilor pentru ape subteraneape subterane

Distributia pe verticala cuprinde Distributia pe verticala cuprinde doua zonedoua zone

- cu pori nesaturati- cu pori nesaturati

- cu pori saturati- cu pori saturati

si mai multe subzonesi mai multe subzone

- subzona de evaporatie- subzona de evaporatie

- subzona de aeratie si difuziune- subzona de aeratie si difuziune

- subzona pragului capilar- subzona pragului capilar

- subzona de saturatie- subzona de saturatie

bull Subzona de evaporatie Subzona de evaporatie are o grosime de 1 ndash 2 are o grosime de 1 ndash 2 m Apa este retinuta in sol datorita fortei capilare m Apa este retinuta in sol datorita fortei capilare Miscarea se face de jos in sus datorita evaporatieiMiscarea se face de jos in sus datorita evaporatiei

bull Subzona de aeratie si difuziune Subzona de aeratie si difuziune apa circula de apa circula de sus in jos datorita gravitatiei pana se ajunge la apa sus in jos datorita gravitatiei pana se ajunge la apa peliculara inaccesibila plantelor sau orizontul mortpeliculara inaccesibila plantelor sau orizontul mort

bull Subzona pragului capilar Subzona pragului capilar este situat deasupra este situat deasupra apei freatice Umiditatea creste pe adancime apei freatice Umiditatea creste pe adancime datorita apei provenite din subzonele superioare datorita apei provenite din subzonele superioare pana la nivelul apei freaticepana la nivelul apei freatice

bull Subzona de saturatie Subzona de saturatie este situata sub nivelul este situata sub nivelul apei freatice umiditatea creste in continuare pana apei freatice umiditatea creste in continuare pana se ajunge la un echilibru in ceea ce priveste se ajunge la un echilibru in ceea ce priveste saturatia porilor numit nivel freatic hidrostatic saturatia porilor numit nivel freatic hidrostatic Acest nivel este variabil in functie de saturatia Acest nivel este variabil in functie de saturatia porilorporilor

Apele freatice se pot intalni sub mai multe formeApele freatice se pot intalni sub mai multe forme

- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii

- libere- libere

- captive - apa ascensionala- captive - apa ascensionala

- apa artizanala- apa artizanala

Circulatia apei subteraneCirculatia apei subterane

Apa subterana curge prin porii rocilor datorita Apa subterana curge prin porii rocilor datorita gravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioaregravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioare

bull Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea acestor goluriacestor goluri

bull Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de permeabilitate (Kp) permeabilitate (Kp)

bull Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)

In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie a apelor se disting mai multe tipuri de rocia apelor se disting mai multe tipuri de roci

bull acvifere acvifere (nisip pietris bolovanis) viteza de (nisip pietris bolovanis) viteza de scurgere mare datorita porilor mari scurgere mare datorita porilor mari Viteza este mai mare de 10 mziViteza este mai mare de 10 mzi

bull acviludeacvilude (marne argile) apa circula cu viteza mai (marne argile) apa circula cu viteza mai redusa datorita dimensiunilor mai mici a porilorredusa datorita dimensiunilor mai mici a porilor

bull acvifugeacvifuge roci eruptive sau metamorfice care roci eruptive sau metamorfice care practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu circulacircula

bull Matrice minerala granulara Matrice minerala granulara cu porozitate activa de 25 cu porozitate activa de 25

(pietrisuri si nisipuri)(pietrisuri si nisipuri)

Noţiuni despre apa din solNoţiuni despre apa din sol

In sol apa se găseşte sub mai multe forme In sol apa se găseşte sub mai multe forme

apa gravitaţională capilară peliculară apa gravitaţională capilară peliculară higroscopică şi apa sub formă de vaporihigroscopică şi apa sub formă de vapori

bull Evaporaţia apei din sol Evaporaţia apei din sol E = KE = KΣΣ(e + t)(e + t)

EE ndash evaporaţia ndash evaporaţia

KK ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona climatică climatică

(e + t)(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială ndash evapotranspiraţia potenţială

ΣΣ(e + t)(e + t) = 180 = 180C unde C ndash depinde de C unde C ndash depinde de zona şi tipul de cultură zona şi tipul de cultură

CC = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = 25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi

Stocarea şi circulaţia apei icircn sol Stocarea şi circulaţia apei icircn sol

O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme de apăde apă

bull Apa gravitaţionalăApa gravitaţională ndash neutilizată de către plante ndash neutilizată de către plante

bull Apa capilară ndash Apa capilară ndash apa labil legată utilizată integral apa labil legată utilizată integral de către vegetaţiede către vegetaţie

bull Apa peliculară ndash Apa peliculară ndash sau stracircns legată icircn jurul sau stracircns legată icircn jurul particulelor de sol accesibilă doar unor speciiparticulelor de sol accesibilă doar unor specii

bull Apa de higroscopicitate ndashApa de higroscopicitate ndash sau apa foarte stracircns sau apa foarte stracircns legată de particulele solului inaccesibilă plantelorlegată de particulele solului inaccesibilă plantelor

Forţele ce acţionează icircn interiorul soluluiForţele ce acţionează icircn interiorul solului

bull - forţa gravitaţională capilară de absorţie a - forţa gravitaţională capilară de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a rădăcinilor plantelor rădăcinilor plantelor

Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a particulelor de sol formează forţa de sucţiune particulelor de sol formează forţa de sucţiune Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre valorile sucţiunii se exprimă icircn atmosferevalorile sucţiunii se exprimă icircn atmosfere

Coeficienţii higrofiziciCoeficienţii higrofizici

Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de campcamp

bull la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)

bull la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)

bull sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)

Bilanţul apei icircn solBilanţul apei icircn sol

bull bilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freaticebilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freatice

- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice

bull norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ hidrologichidrologic

ΣΣm ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită m ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 septembrie)septembrie)

- icircn circuit icircnchisicircn circuit icircnchis

Ri +10CPv + Ri +10CPv + ΣΣm = m = ΣΣ(e + t) +Rf (e + t) +Rf ΣΣm = Rf - 10CPv + m = Rf - 10CPv + ΣΣ(e + (e + t) ndash Rit) ndash Ri

Ri ndash rezerva iniţială la 1 aprilieRi ndash rezerva iniţială la 1 aprilie

10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha

Pv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţiePv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţie

C ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilorC ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilor

ΣΣ(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială

Rf ndash rezerva finalăRf ndash rezerva finală

- icircn circuit deschisicircn circuit deschis

Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Σm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash RiΣm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash Ri

Ri = 100 H Da Cc (mcha)Ri = 100 H Da Cc (mcha)

Rf = 100 H Da Co (mcha)Rf = 100 H Da Co (mcha)

H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m - pt răchitării 03 ndash 05 m- pt răchitării 03 ndash 05 m - pt arborete 05 ndash 10 m- pt arborete 05 ndash 10 m

Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da = 11 ndash 18 tmcDa = 11 ndash 18 tmc

Aportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mchaAportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mcha - sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha- sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha - sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha- sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha

Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de numărul de udări şi norma de udarenumărul de udări şi norma de udare

bull ΣΣm = mm = mn unden unde bull m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui

hectar de pădure la o singură udare) hectar de pădure la o singură udare)

bull n ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de culturăn ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de cultură

bull m ndash este icircn funcţie de indicii higrofizicim ndash este icircn funcţie de indicii higrofizici

bull m = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectarem = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectare

bull m = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatarem = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatare

bull Norma brută mNorma brută mbrută brută = m= mnetănetăηη

bull ηη- este icircn funcţie de metoda de udare- este icircn funcţie de metoda de udare

prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)

prin aspersiune η= 09prin aspersiune η= 09

prin picurare η= 095 ndash 098prin picurare η= 095 ndash 098

Legea care guverneaza circulatia apei Legea care guverneaza circulatia apei subterane este Legea lui Darcysubterane este Legea lui Darcy

Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este direct proportional cu gradientul hidraulic al apei subteranedirect proportional cu gradientul hidraulic al apei subterane

Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe orizontala intre cele doua puncte luate in considerareorizontala intre cele doua puncte luate in considerare

Q = K x H x L x I (mczi)Q = K x H x L x I (mczi)

bull K ndash coeficient de infiltratie ce depinde de rocaK ndash coeficient de infiltratie ce depinde de roca

bull H ndash grosimea stratului de apa mH ndash grosimea stratului de apa m

bull L ndash lungimea stratului acvifer mL ndash lungimea stratului acvifer m

bull I ndash gradientul hidraulicI ndash gradientul hidraulic

Experimentul lui DarcyExperimentul lui Darcy

bull Cresterea stratului acvifer poate fi Cresterea stratului acvifer poate fi influentata de om prin irigatii excesiveinfluentata de om prin irigatii excesive

bull Regimul de alimentare a apei subterane Regimul de alimentare a apei subterane poate fi poate fi

bull interfluviu cand apa provine din infiltrarea interfluviu cand apa provine din infiltrarea apei provenite din precipitatiiapei provenite din precipitatii

bull riveran cand apa provine din infiltratii din riveran cand apa provine din infiltratii din cursurile de apacursurile de apa

bull mixtmixtbull Apele subterane se masoara cu ajutorul Apele subterane se masoara cu ajutorul

puturilor hidrogeologice Acestea au puturilor hidrogeologice Acestea au adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul suprafreaticsuprafreatic

bull 4 la 5 m pentru statul freatic 4 la 5 m pentru statul freatic

bull Relaţiile icircntre apele subterane şi cele Relaţiile icircntre apele subterane şi cele de suprafaţăde suprafaţă sunt permanente şi au o sunt permanente şi au o dinamică activă mai ales pentru acviferele dinamică activă mai ales pentru acviferele de mică adacircncimede mică adacircncime

bull Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele subterane şi cele de suprafaţă se resimte subterane şi cele de suprafaţă se resimte vizibil icircnvizibil icircn

bull variabilitatea debitelor reţelei hidrograficevariabilitatea debitelor reţelei hidrograficebull calitatea apelor subteranecalitatea apelor subteranebull Racircurile alimentate din subteran au un Racircurile alimentate din subteran au un

caracter permanent şi o variabilitate caracter permanent şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără alimentare din subteran au o variabilitate alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului şi un caracter sezoniermare a debitului şi un caracter sezonier

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

Distributia pe verticala cuprinde Distributia pe verticala cuprinde doua zonedoua zone

- cu pori nesaturati- cu pori nesaturati

- cu pori saturati- cu pori saturati

si mai multe subzonesi mai multe subzone

- subzona de evaporatie- subzona de evaporatie

- subzona de aeratie si difuziune- subzona de aeratie si difuziune

- subzona pragului capilar- subzona pragului capilar

- subzona de saturatie- subzona de saturatie

bull Subzona de evaporatie Subzona de evaporatie are o grosime de 1 ndash 2 are o grosime de 1 ndash 2 m Apa este retinuta in sol datorita fortei capilare m Apa este retinuta in sol datorita fortei capilare Miscarea se face de jos in sus datorita evaporatieiMiscarea se face de jos in sus datorita evaporatiei

bull Subzona de aeratie si difuziune Subzona de aeratie si difuziune apa circula de apa circula de sus in jos datorita gravitatiei pana se ajunge la apa sus in jos datorita gravitatiei pana se ajunge la apa peliculara inaccesibila plantelor sau orizontul mortpeliculara inaccesibila plantelor sau orizontul mort

bull Subzona pragului capilar Subzona pragului capilar este situat deasupra este situat deasupra apei freatice Umiditatea creste pe adancime apei freatice Umiditatea creste pe adancime datorita apei provenite din subzonele superioare datorita apei provenite din subzonele superioare pana la nivelul apei freaticepana la nivelul apei freatice

bull Subzona de saturatie Subzona de saturatie este situata sub nivelul este situata sub nivelul apei freatice umiditatea creste in continuare pana apei freatice umiditatea creste in continuare pana se ajunge la un echilibru in ceea ce priveste se ajunge la un echilibru in ceea ce priveste saturatia porilor numit nivel freatic hidrostatic saturatia porilor numit nivel freatic hidrostatic Acest nivel este variabil in functie de saturatia Acest nivel este variabil in functie de saturatia porilorporilor

Apele freatice se pot intalni sub mai multe formeApele freatice se pot intalni sub mai multe forme

- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii

- libere- libere

- captive - apa ascensionala- captive - apa ascensionala

- apa artizanala- apa artizanala

Circulatia apei subteraneCirculatia apei subterane

Apa subterana curge prin porii rocilor datorita Apa subterana curge prin porii rocilor datorita gravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioaregravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioare

bull Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea acestor goluriacestor goluri

bull Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de permeabilitate (Kp) permeabilitate (Kp)

bull Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)

In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie a apelor se disting mai multe tipuri de rocia apelor se disting mai multe tipuri de roci

bull acvifere acvifere (nisip pietris bolovanis) viteza de (nisip pietris bolovanis) viteza de scurgere mare datorita porilor mari scurgere mare datorita porilor mari Viteza este mai mare de 10 mziViteza este mai mare de 10 mzi

bull acviludeacvilude (marne argile) apa circula cu viteza mai (marne argile) apa circula cu viteza mai redusa datorita dimensiunilor mai mici a porilorredusa datorita dimensiunilor mai mici a porilor

bull acvifugeacvifuge roci eruptive sau metamorfice care roci eruptive sau metamorfice care practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu circulacircula

bull Matrice minerala granulara Matrice minerala granulara cu porozitate activa de 25 cu porozitate activa de 25

(pietrisuri si nisipuri)(pietrisuri si nisipuri)

Noţiuni despre apa din solNoţiuni despre apa din sol

In sol apa se găseşte sub mai multe forme In sol apa se găseşte sub mai multe forme

apa gravitaţională capilară peliculară apa gravitaţională capilară peliculară higroscopică şi apa sub formă de vaporihigroscopică şi apa sub formă de vapori

bull Evaporaţia apei din sol Evaporaţia apei din sol E = KE = KΣΣ(e + t)(e + t)

EE ndash evaporaţia ndash evaporaţia

KK ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona climatică climatică

(e + t)(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială ndash evapotranspiraţia potenţială

ΣΣ(e + t)(e + t) = 180 = 180C unde C ndash depinde de C unde C ndash depinde de zona şi tipul de cultură zona şi tipul de cultură

CC = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = 25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi

Stocarea şi circulaţia apei icircn sol Stocarea şi circulaţia apei icircn sol

O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme de apăde apă

bull Apa gravitaţionalăApa gravitaţională ndash neutilizată de către plante ndash neutilizată de către plante

bull Apa capilară ndash Apa capilară ndash apa labil legată utilizată integral apa labil legată utilizată integral de către vegetaţiede către vegetaţie

bull Apa peliculară ndash Apa peliculară ndash sau stracircns legată icircn jurul sau stracircns legată icircn jurul particulelor de sol accesibilă doar unor speciiparticulelor de sol accesibilă doar unor specii

bull Apa de higroscopicitate ndashApa de higroscopicitate ndash sau apa foarte stracircns sau apa foarte stracircns legată de particulele solului inaccesibilă plantelorlegată de particulele solului inaccesibilă plantelor

Forţele ce acţionează icircn interiorul soluluiForţele ce acţionează icircn interiorul solului

bull - forţa gravitaţională capilară de absorţie a - forţa gravitaţională capilară de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a rădăcinilor plantelor rădăcinilor plantelor

Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a particulelor de sol formează forţa de sucţiune particulelor de sol formează forţa de sucţiune Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre valorile sucţiunii se exprimă icircn atmosferevalorile sucţiunii se exprimă icircn atmosfere

Coeficienţii higrofiziciCoeficienţii higrofizici

Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de campcamp

bull la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)

bull la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)

bull sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)

Bilanţul apei icircn solBilanţul apei icircn sol

bull bilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freaticebilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freatice

- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice

bull norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ hidrologichidrologic

ΣΣm ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită m ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 septembrie)septembrie)

- icircn circuit icircnchisicircn circuit icircnchis

Ri +10CPv + Ri +10CPv + ΣΣm = m = ΣΣ(e + t) +Rf (e + t) +Rf ΣΣm = Rf - 10CPv + m = Rf - 10CPv + ΣΣ(e + (e + t) ndash Rit) ndash Ri

Ri ndash rezerva iniţială la 1 aprilieRi ndash rezerva iniţială la 1 aprilie

10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha

Pv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţiePv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţie

C ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilorC ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilor

ΣΣ(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială

Rf ndash rezerva finalăRf ndash rezerva finală

- icircn circuit deschisicircn circuit deschis

Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Σm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash RiΣm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash Ri

Ri = 100 H Da Cc (mcha)Ri = 100 H Da Cc (mcha)

Rf = 100 H Da Co (mcha)Rf = 100 H Da Co (mcha)

H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m - pt răchitării 03 ndash 05 m- pt răchitării 03 ndash 05 m - pt arborete 05 ndash 10 m- pt arborete 05 ndash 10 m

Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da = 11 ndash 18 tmcDa = 11 ndash 18 tmc

Aportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mchaAportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mcha - sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha- sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha - sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha- sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha

Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de numărul de udări şi norma de udarenumărul de udări şi norma de udare

bull ΣΣm = mm = mn unden unde bull m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui

hectar de pădure la o singură udare) hectar de pădure la o singură udare)

bull n ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de culturăn ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de cultură

bull m ndash este icircn funcţie de indicii higrofizicim ndash este icircn funcţie de indicii higrofizici

bull m = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectarem = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectare

bull m = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatarem = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatare

bull Norma brută mNorma brută mbrută brută = m= mnetănetăηη

bull ηη- este icircn funcţie de metoda de udare- este icircn funcţie de metoda de udare

prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)

prin aspersiune η= 09prin aspersiune η= 09

prin picurare η= 095 ndash 098prin picurare η= 095 ndash 098

Legea care guverneaza circulatia apei Legea care guverneaza circulatia apei subterane este Legea lui Darcysubterane este Legea lui Darcy

Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este direct proportional cu gradientul hidraulic al apei subteranedirect proportional cu gradientul hidraulic al apei subterane

Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe orizontala intre cele doua puncte luate in considerareorizontala intre cele doua puncte luate in considerare

Q = K x H x L x I (mczi)Q = K x H x L x I (mczi)

bull K ndash coeficient de infiltratie ce depinde de rocaK ndash coeficient de infiltratie ce depinde de roca

bull H ndash grosimea stratului de apa mH ndash grosimea stratului de apa m

bull L ndash lungimea stratului acvifer mL ndash lungimea stratului acvifer m

bull I ndash gradientul hidraulicI ndash gradientul hidraulic

Experimentul lui DarcyExperimentul lui Darcy

bull Cresterea stratului acvifer poate fi Cresterea stratului acvifer poate fi influentata de om prin irigatii excesiveinfluentata de om prin irigatii excesive

bull Regimul de alimentare a apei subterane Regimul de alimentare a apei subterane poate fi poate fi

bull interfluviu cand apa provine din infiltrarea interfluviu cand apa provine din infiltrarea apei provenite din precipitatiiapei provenite din precipitatii

bull riveran cand apa provine din infiltratii din riveran cand apa provine din infiltratii din cursurile de apacursurile de apa

bull mixtmixtbull Apele subterane se masoara cu ajutorul Apele subterane se masoara cu ajutorul

puturilor hidrogeologice Acestea au puturilor hidrogeologice Acestea au adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul suprafreaticsuprafreatic

bull 4 la 5 m pentru statul freatic 4 la 5 m pentru statul freatic

bull Relaţiile icircntre apele subterane şi cele Relaţiile icircntre apele subterane şi cele de suprafaţăde suprafaţă sunt permanente şi au o sunt permanente şi au o dinamică activă mai ales pentru acviferele dinamică activă mai ales pentru acviferele de mică adacircncimede mică adacircncime

bull Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele subterane şi cele de suprafaţă se resimte subterane şi cele de suprafaţă se resimte vizibil icircnvizibil icircn

bull variabilitatea debitelor reţelei hidrograficevariabilitatea debitelor reţelei hidrograficebull calitatea apelor subteranecalitatea apelor subteranebull Racircurile alimentate din subteran au un Racircurile alimentate din subteran au un

caracter permanent şi o variabilitate caracter permanent şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără alimentare din subteran au o variabilitate alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului şi un caracter sezoniermare a debitului şi un caracter sezonier

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

bull Subzona de evaporatie Subzona de evaporatie are o grosime de 1 ndash 2 are o grosime de 1 ndash 2 m Apa este retinuta in sol datorita fortei capilare m Apa este retinuta in sol datorita fortei capilare Miscarea se face de jos in sus datorita evaporatieiMiscarea se face de jos in sus datorita evaporatiei

bull Subzona de aeratie si difuziune Subzona de aeratie si difuziune apa circula de apa circula de sus in jos datorita gravitatiei pana se ajunge la apa sus in jos datorita gravitatiei pana se ajunge la apa peliculara inaccesibila plantelor sau orizontul mortpeliculara inaccesibila plantelor sau orizontul mort

bull Subzona pragului capilar Subzona pragului capilar este situat deasupra este situat deasupra apei freatice Umiditatea creste pe adancime apei freatice Umiditatea creste pe adancime datorita apei provenite din subzonele superioare datorita apei provenite din subzonele superioare pana la nivelul apei freaticepana la nivelul apei freatice

bull Subzona de saturatie Subzona de saturatie este situata sub nivelul este situata sub nivelul apei freatice umiditatea creste in continuare pana apei freatice umiditatea creste in continuare pana se ajunge la un echilibru in ceea ce priveste se ajunge la un echilibru in ceea ce priveste saturatia porilor numit nivel freatic hidrostatic saturatia porilor numit nivel freatic hidrostatic Acest nivel este variabil in functie de saturatia Acest nivel este variabil in functie de saturatia porilorporilor

Apele freatice se pot intalni sub mai multe formeApele freatice se pot intalni sub mai multe forme

- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii

- libere- libere

- captive - apa ascensionala- captive - apa ascensionala

- apa artizanala- apa artizanala

Circulatia apei subteraneCirculatia apei subterane

Apa subterana curge prin porii rocilor datorita Apa subterana curge prin porii rocilor datorita gravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioaregravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioare

bull Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea acestor goluriacestor goluri

bull Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de permeabilitate (Kp) permeabilitate (Kp)

bull Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)

In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie a apelor se disting mai multe tipuri de rocia apelor se disting mai multe tipuri de roci

bull acvifere acvifere (nisip pietris bolovanis) viteza de (nisip pietris bolovanis) viteza de scurgere mare datorita porilor mari scurgere mare datorita porilor mari Viteza este mai mare de 10 mziViteza este mai mare de 10 mzi

bull acviludeacvilude (marne argile) apa circula cu viteza mai (marne argile) apa circula cu viteza mai redusa datorita dimensiunilor mai mici a porilorredusa datorita dimensiunilor mai mici a porilor

bull acvifugeacvifuge roci eruptive sau metamorfice care roci eruptive sau metamorfice care practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu circulacircula

bull Matrice minerala granulara Matrice minerala granulara cu porozitate activa de 25 cu porozitate activa de 25

(pietrisuri si nisipuri)(pietrisuri si nisipuri)

Noţiuni despre apa din solNoţiuni despre apa din sol

In sol apa se găseşte sub mai multe forme In sol apa se găseşte sub mai multe forme

apa gravitaţională capilară peliculară apa gravitaţională capilară peliculară higroscopică şi apa sub formă de vaporihigroscopică şi apa sub formă de vapori

bull Evaporaţia apei din sol Evaporaţia apei din sol E = KE = KΣΣ(e + t)(e + t)

EE ndash evaporaţia ndash evaporaţia

KK ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona climatică climatică

(e + t)(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială ndash evapotranspiraţia potenţială

ΣΣ(e + t)(e + t) = 180 = 180C unde C ndash depinde de C unde C ndash depinde de zona şi tipul de cultură zona şi tipul de cultură

CC = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = 25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi

Stocarea şi circulaţia apei icircn sol Stocarea şi circulaţia apei icircn sol

O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme de apăde apă

bull Apa gravitaţionalăApa gravitaţională ndash neutilizată de către plante ndash neutilizată de către plante

bull Apa capilară ndash Apa capilară ndash apa labil legată utilizată integral apa labil legată utilizată integral de către vegetaţiede către vegetaţie

bull Apa peliculară ndash Apa peliculară ndash sau stracircns legată icircn jurul sau stracircns legată icircn jurul particulelor de sol accesibilă doar unor speciiparticulelor de sol accesibilă doar unor specii

bull Apa de higroscopicitate ndashApa de higroscopicitate ndash sau apa foarte stracircns sau apa foarte stracircns legată de particulele solului inaccesibilă plantelorlegată de particulele solului inaccesibilă plantelor

Forţele ce acţionează icircn interiorul soluluiForţele ce acţionează icircn interiorul solului

bull - forţa gravitaţională capilară de absorţie a - forţa gravitaţională capilară de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a rădăcinilor plantelor rădăcinilor plantelor

Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a particulelor de sol formează forţa de sucţiune particulelor de sol formează forţa de sucţiune Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre valorile sucţiunii se exprimă icircn atmosferevalorile sucţiunii se exprimă icircn atmosfere

Coeficienţii higrofiziciCoeficienţii higrofizici

Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de campcamp

bull la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)

bull la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)

bull sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)

Bilanţul apei icircn solBilanţul apei icircn sol

bull bilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freaticebilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freatice

- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice

bull norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ hidrologichidrologic

ΣΣm ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită m ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 septembrie)septembrie)

- icircn circuit icircnchisicircn circuit icircnchis

Ri +10CPv + Ri +10CPv + ΣΣm = m = ΣΣ(e + t) +Rf (e + t) +Rf ΣΣm = Rf - 10CPv + m = Rf - 10CPv + ΣΣ(e + (e + t) ndash Rit) ndash Ri

Ri ndash rezerva iniţială la 1 aprilieRi ndash rezerva iniţială la 1 aprilie

10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha

Pv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţiePv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţie

C ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilorC ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilor

ΣΣ(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială

Rf ndash rezerva finalăRf ndash rezerva finală

- icircn circuit deschisicircn circuit deschis

Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Σm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash RiΣm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash Ri

Ri = 100 H Da Cc (mcha)Ri = 100 H Da Cc (mcha)

Rf = 100 H Da Co (mcha)Rf = 100 H Da Co (mcha)

H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m - pt răchitării 03 ndash 05 m- pt răchitării 03 ndash 05 m - pt arborete 05 ndash 10 m- pt arborete 05 ndash 10 m

Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da = 11 ndash 18 tmcDa = 11 ndash 18 tmc

Aportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mchaAportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mcha - sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha- sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha - sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha- sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha

Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de numărul de udări şi norma de udarenumărul de udări şi norma de udare

bull ΣΣm = mm = mn unden unde bull m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui

hectar de pădure la o singură udare) hectar de pădure la o singură udare)

bull n ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de culturăn ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de cultură

bull m ndash este icircn funcţie de indicii higrofizicim ndash este icircn funcţie de indicii higrofizici

bull m = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectarem = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectare

bull m = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatarem = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatare

bull Norma brută mNorma brută mbrută brută = m= mnetănetăηη

bull ηη- este icircn funcţie de metoda de udare- este icircn funcţie de metoda de udare

prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)

prin aspersiune η= 09prin aspersiune η= 09

prin picurare η= 095 ndash 098prin picurare η= 095 ndash 098

Legea care guverneaza circulatia apei Legea care guverneaza circulatia apei subterane este Legea lui Darcysubterane este Legea lui Darcy

Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este direct proportional cu gradientul hidraulic al apei subteranedirect proportional cu gradientul hidraulic al apei subterane

Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe orizontala intre cele doua puncte luate in considerareorizontala intre cele doua puncte luate in considerare

Q = K x H x L x I (mczi)Q = K x H x L x I (mczi)

bull K ndash coeficient de infiltratie ce depinde de rocaK ndash coeficient de infiltratie ce depinde de roca

bull H ndash grosimea stratului de apa mH ndash grosimea stratului de apa m

bull L ndash lungimea stratului acvifer mL ndash lungimea stratului acvifer m

bull I ndash gradientul hidraulicI ndash gradientul hidraulic

Experimentul lui DarcyExperimentul lui Darcy

bull Cresterea stratului acvifer poate fi Cresterea stratului acvifer poate fi influentata de om prin irigatii excesiveinfluentata de om prin irigatii excesive

bull Regimul de alimentare a apei subterane Regimul de alimentare a apei subterane poate fi poate fi

bull interfluviu cand apa provine din infiltrarea interfluviu cand apa provine din infiltrarea apei provenite din precipitatiiapei provenite din precipitatii

bull riveran cand apa provine din infiltratii din riveran cand apa provine din infiltratii din cursurile de apacursurile de apa

bull mixtmixtbull Apele subterane se masoara cu ajutorul Apele subterane se masoara cu ajutorul

puturilor hidrogeologice Acestea au puturilor hidrogeologice Acestea au adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul suprafreaticsuprafreatic

bull 4 la 5 m pentru statul freatic 4 la 5 m pentru statul freatic

bull Relaţiile icircntre apele subterane şi cele Relaţiile icircntre apele subterane şi cele de suprafaţăde suprafaţă sunt permanente şi au o sunt permanente şi au o dinamică activă mai ales pentru acviferele dinamică activă mai ales pentru acviferele de mică adacircncimede mică adacircncime

bull Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele subterane şi cele de suprafaţă se resimte subterane şi cele de suprafaţă se resimte vizibil icircnvizibil icircn

bull variabilitatea debitelor reţelei hidrograficevariabilitatea debitelor reţelei hidrograficebull calitatea apelor subteranecalitatea apelor subteranebull Racircurile alimentate din subteran au un Racircurile alimentate din subteran au un

caracter permanent şi o variabilitate caracter permanent şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără alimentare din subteran au o variabilitate alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului şi un caracter sezoniermare a debitului şi un caracter sezonier

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

Apele freatice se pot intalni sub mai multe formeApele freatice se pot intalni sub mai multe forme

- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii- suspendate (suprafreatice) provin din precipitatii

- libere- libere

- captive - apa ascensionala- captive - apa ascensionala

- apa artizanala- apa artizanala

Circulatia apei subteraneCirculatia apei subterane

Apa subterana curge prin porii rocilor datorita Apa subterana curge prin porii rocilor datorita gravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioaregravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioare

bull Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea acestor goluriacestor goluri

bull Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de permeabilitate (Kp) permeabilitate (Kp)

bull Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)

In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie a apelor se disting mai multe tipuri de rocia apelor se disting mai multe tipuri de roci

bull acvifere acvifere (nisip pietris bolovanis) viteza de (nisip pietris bolovanis) viteza de scurgere mare datorita porilor mari scurgere mare datorita porilor mari Viteza este mai mare de 10 mziViteza este mai mare de 10 mzi

bull acviludeacvilude (marne argile) apa circula cu viteza mai (marne argile) apa circula cu viteza mai redusa datorita dimensiunilor mai mici a porilorredusa datorita dimensiunilor mai mici a porilor

bull acvifugeacvifuge roci eruptive sau metamorfice care roci eruptive sau metamorfice care practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu circulacircula

bull Matrice minerala granulara Matrice minerala granulara cu porozitate activa de 25 cu porozitate activa de 25

(pietrisuri si nisipuri)(pietrisuri si nisipuri)

Noţiuni despre apa din solNoţiuni despre apa din sol

In sol apa se găseşte sub mai multe forme In sol apa se găseşte sub mai multe forme

apa gravitaţională capilară peliculară apa gravitaţională capilară peliculară higroscopică şi apa sub formă de vaporihigroscopică şi apa sub formă de vapori

bull Evaporaţia apei din sol Evaporaţia apei din sol E = KE = KΣΣ(e + t)(e + t)

EE ndash evaporaţia ndash evaporaţia

KK ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona climatică climatică

(e + t)(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială ndash evapotranspiraţia potenţială

ΣΣ(e + t)(e + t) = 180 = 180C unde C ndash depinde de C unde C ndash depinde de zona şi tipul de cultură zona şi tipul de cultură

CC = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = 25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi

Stocarea şi circulaţia apei icircn sol Stocarea şi circulaţia apei icircn sol

O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme de apăde apă

bull Apa gravitaţionalăApa gravitaţională ndash neutilizată de către plante ndash neutilizată de către plante

bull Apa capilară ndash Apa capilară ndash apa labil legată utilizată integral apa labil legată utilizată integral de către vegetaţiede către vegetaţie

bull Apa peliculară ndash Apa peliculară ndash sau stracircns legată icircn jurul sau stracircns legată icircn jurul particulelor de sol accesibilă doar unor speciiparticulelor de sol accesibilă doar unor specii

bull Apa de higroscopicitate ndashApa de higroscopicitate ndash sau apa foarte stracircns sau apa foarte stracircns legată de particulele solului inaccesibilă plantelorlegată de particulele solului inaccesibilă plantelor

Forţele ce acţionează icircn interiorul soluluiForţele ce acţionează icircn interiorul solului

bull - forţa gravitaţională capilară de absorţie a - forţa gravitaţională capilară de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a rădăcinilor plantelor rădăcinilor plantelor

Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a particulelor de sol formează forţa de sucţiune particulelor de sol formează forţa de sucţiune Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre valorile sucţiunii se exprimă icircn atmosferevalorile sucţiunii se exprimă icircn atmosfere

Coeficienţii higrofiziciCoeficienţii higrofizici

Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de campcamp

bull la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)

bull la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)

bull sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)

Bilanţul apei icircn solBilanţul apei icircn sol

bull bilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freaticebilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freatice

- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice

bull norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ hidrologichidrologic

ΣΣm ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită m ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 septembrie)septembrie)

- icircn circuit icircnchisicircn circuit icircnchis

Ri +10CPv + Ri +10CPv + ΣΣm = m = ΣΣ(e + t) +Rf (e + t) +Rf ΣΣm = Rf - 10CPv + m = Rf - 10CPv + ΣΣ(e + (e + t) ndash Rit) ndash Ri

Ri ndash rezerva iniţială la 1 aprilieRi ndash rezerva iniţială la 1 aprilie

10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha

Pv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţiePv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţie

C ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilorC ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilor

ΣΣ(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială

Rf ndash rezerva finalăRf ndash rezerva finală

- icircn circuit deschisicircn circuit deschis

Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Σm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash RiΣm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash Ri

Ri = 100 H Da Cc (mcha)Ri = 100 H Da Cc (mcha)

Rf = 100 H Da Co (mcha)Rf = 100 H Da Co (mcha)

H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m - pt răchitării 03 ndash 05 m- pt răchitării 03 ndash 05 m - pt arborete 05 ndash 10 m- pt arborete 05 ndash 10 m

Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da = 11 ndash 18 tmcDa = 11 ndash 18 tmc

Aportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mchaAportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mcha - sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha- sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha - sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha- sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha

Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de numărul de udări şi norma de udarenumărul de udări şi norma de udare

bull ΣΣm = mm = mn unden unde bull m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui

hectar de pădure la o singură udare) hectar de pădure la o singură udare)

bull n ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de culturăn ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de cultură

bull m ndash este icircn funcţie de indicii higrofizicim ndash este icircn funcţie de indicii higrofizici

bull m = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectarem = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectare

bull m = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatarem = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatare

bull Norma brută mNorma brută mbrută brută = m= mnetănetăηη

bull ηη- este icircn funcţie de metoda de udare- este icircn funcţie de metoda de udare

prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)

prin aspersiune η= 09prin aspersiune η= 09

prin picurare η= 095 ndash 098prin picurare η= 095 ndash 098

Legea care guverneaza circulatia apei Legea care guverneaza circulatia apei subterane este Legea lui Darcysubterane este Legea lui Darcy

Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este direct proportional cu gradientul hidraulic al apei subteranedirect proportional cu gradientul hidraulic al apei subterane

Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe orizontala intre cele doua puncte luate in considerareorizontala intre cele doua puncte luate in considerare

Q = K x H x L x I (mczi)Q = K x H x L x I (mczi)

bull K ndash coeficient de infiltratie ce depinde de rocaK ndash coeficient de infiltratie ce depinde de roca

bull H ndash grosimea stratului de apa mH ndash grosimea stratului de apa m

bull L ndash lungimea stratului acvifer mL ndash lungimea stratului acvifer m

bull I ndash gradientul hidraulicI ndash gradientul hidraulic

Experimentul lui DarcyExperimentul lui Darcy

bull Cresterea stratului acvifer poate fi Cresterea stratului acvifer poate fi influentata de om prin irigatii excesiveinfluentata de om prin irigatii excesive

bull Regimul de alimentare a apei subterane Regimul de alimentare a apei subterane poate fi poate fi

bull interfluviu cand apa provine din infiltrarea interfluviu cand apa provine din infiltrarea apei provenite din precipitatiiapei provenite din precipitatii

bull riveran cand apa provine din infiltratii din riveran cand apa provine din infiltratii din cursurile de apacursurile de apa

bull mixtmixtbull Apele subterane se masoara cu ajutorul Apele subterane se masoara cu ajutorul

puturilor hidrogeologice Acestea au puturilor hidrogeologice Acestea au adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul suprafreaticsuprafreatic

bull 4 la 5 m pentru statul freatic 4 la 5 m pentru statul freatic

bull Relaţiile icircntre apele subterane şi cele Relaţiile icircntre apele subterane şi cele de suprafaţăde suprafaţă sunt permanente şi au o sunt permanente şi au o dinamică activă mai ales pentru acviferele dinamică activă mai ales pentru acviferele de mică adacircncimede mică adacircncime

bull Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele subterane şi cele de suprafaţă se resimte subterane şi cele de suprafaţă se resimte vizibil icircnvizibil icircn

bull variabilitatea debitelor reţelei hidrograficevariabilitatea debitelor reţelei hidrograficebull calitatea apelor subteranecalitatea apelor subteranebull Racircurile alimentate din subteran au un Racircurile alimentate din subteran au un

caracter permanent şi o variabilitate caracter permanent şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără alimentare din subteran au o variabilitate alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului şi un caracter sezoniermare a debitului şi un caracter sezonier

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

Circulatia apei subteraneCirculatia apei subterane

Apa subterana curge prin porii rocilor datorita Apa subterana curge prin porii rocilor datorita gravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioaregravitatiei de la punctele superioare spre cele inferioare

bull Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proporţia golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea golurilor icircn comunicare hidraulică ci şi de forma şi dimensiunea acestor goluriacestor goluri

bull Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale Permeabilitatea este caracteristica intrinsecă a matricei minerale dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot dependentă de forma şi dimensiunea golurilor prin care se pot deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de deplasa fluidele şi se cuantifică prin intermediul coeficientului de permeabilitate (Kp) permeabilitate (Kp)

bull Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulare este proporţională cu pătratul diametrului mediu al granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse granulelor din care este constituit valorile extreme fiind cuprinse icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş icircntre 0001 darcy (pentru argilă silt) şi 1000 darcy (pentru pietriş bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)bine sortat 1 darcy = 987x10-9 cm2)

In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie a apelor se disting mai multe tipuri de rocia apelor se disting mai multe tipuri de roci

bull acvifere acvifere (nisip pietris bolovanis) viteza de (nisip pietris bolovanis) viteza de scurgere mare datorita porilor mari scurgere mare datorita porilor mari Viteza este mai mare de 10 mziViteza este mai mare de 10 mzi

bull acviludeacvilude (marne argile) apa circula cu viteza mai (marne argile) apa circula cu viteza mai redusa datorita dimensiunilor mai mici a porilorredusa datorita dimensiunilor mai mici a porilor

bull acvifugeacvifuge roci eruptive sau metamorfice care roci eruptive sau metamorfice care practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu circulacircula

bull Matrice minerala granulara Matrice minerala granulara cu porozitate activa de 25 cu porozitate activa de 25

(pietrisuri si nisipuri)(pietrisuri si nisipuri)

Noţiuni despre apa din solNoţiuni despre apa din sol

In sol apa se găseşte sub mai multe forme In sol apa se găseşte sub mai multe forme

apa gravitaţională capilară peliculară apa gravitaţională capilară peliculară higroscopică şi apa sub formă de vaporihigroscopică şi apa sub formă de vapori

bull Evaporaţia apei din sol Evaporaţia apei din sol E = KE = KΣΣ(e + t)(e + t)

EE ndash evaporaţia ndash evaporaţia

KK ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona climatică climatică

(e + t)(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială ndash evapotranspiraţia potenţială

ΣΣ(e + t)(e + t) = 180 = 180C unde C ndash depinde de C unde C ndash depinde de zona şi tipul de cultură zona şi tipul de cultură

CC = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = 25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi

Stocarea şi circulaţia apei icircn sol Stocarea şi circulaţia apei icircn sol

O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme de apăde apă

bull Apa gravitaţionalăApa gravitaţională ndash neutilizată de către plante ndash neutilizată de către plante

bull Apa capilară ndash Apa capilară ndash apa labil legată utilizată integral apa labil legată utilizată integral de către vegetaţiede către vegetaţie

bull Apa peliculară ndash Apa peliculară ndash sau stracircns legată icircn jurul sau stracircns legată icircn jurul particulelor de sol accesibilă doar unor speciiparticulelor de sol accesibilă doar unor specii

bull Apa de higroscopicitate ndashApa de higroscopicitate ndash sau apa foarte stracircns sau apa foarte stracircns legată de particulele solului inaccesibilă plantelorlegată de particulele solului inaccesibilă plantelor

Forţele ce acţionează icircn interiorul soluluiForţele ce acţionează icircn interiorul solului

bull - forţa gravitaţională capilară de absorţie a - forţa gravitaţională capilară de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a rădăcinilor plantelor rădăcinilor plantelor

Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a particulelor de sol formează forţa de sucţiune particulelor de sol formează forţa de sucţiune Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre valorile sucţiunii se exprimă icircn atmosferevalorile sucţiunii se exprimă icircn atmosfere

Coeficienţii higrofiziciCoeficienţii higrofizici

Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de campcamp

bull la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)

bull la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)

bull sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)

Bilanţul apei icircn solBilanţul apei icircn sol

bull bilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freaticebilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freatice

- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice

bull norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ hidrologichidrologic

ΣΣm ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită m ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 septembrie)septembrie)

- icircn circuit icircnchisicircn circuit icircnchis

Ri +10CPv + Ri +10CPv + ΣΣm = m = ΣΣ(e + t) +Rf (e + t) +Rf ΣΣm = Rf - 10CPv + m = Rf - 10CPv + ΣΣ(e + (e + t) ndash Rit) ndash Ri

Ri ndash rezerva iniţială la 1 aprilieRi ndash rezerva iniţială la 1 aprilie

10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha

Pv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţiePv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţie

C ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilorC ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilor

ΣΣ(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială

Rf ndash rezerva finalăRf ndash rezerva finală

- icircn circuit deschisicircn circuit deschis

Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Σm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash RiΣm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash Ri

Ri = 100 H Da Cc (mcha)Ri = 100 H Da Cc (mcha)

Rf = 100 H Da Co (mcha)Rf = 100 H Da Co (mcha)

H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m - pt răchitării 03 ndash 05 m- pt răchitării 03 ndash 05 m - pt arborete 05 ndash 10 m- pt arborete 05 ndash 10 m

Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da = 11 ndash 18 tmcDa = 11 ndash 18 tmc

Aportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mchaAportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mcha - sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha- sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha - sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha- sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha

Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de numărul de udări şi norma de udarenumărul de udări şi norma de udare

bull ΣΣm = mm = mn unden unde bull m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui

hectar de pădure la o singură udare) hectar de pădure la o singură udare)

bull n ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de culturăn ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de cultură

bull m ndash este icircn funcţie de indicii higrofizicim ndash este icircn funcţie de indicii higrofizici

bull m = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectarem = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectare

bull m = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatarem = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatare

bull Norma brută mNorma brută mbrută brută = m= mnetănetăηη

bull ηη- este icircn funcţie de metoda de udare- este icircn funcţie de metoda de udare

prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)

prin aspersiune η= 09prin aspersiune η= 09

prin picurare η= 095 ndash 098prin picurare η= 095 ndash 098

Legea care guverneaza circulatia apei Legea care guverneaza circulatia apei subterane este Legea lui Darcysubterane este Legea lui Darcy

Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este direct proportional cu gradientul hidraulic al apei subteranedirect proportional cu gradientul hidraulic al apei subterane

Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe orizontala intre cele doua puncte luate in considerareorizontala intre cele doua puncte luate in considerare

Q = K x H x L x I (mczi)Q = K x H x L x I (mczi)

bull K ndash coeficient de infiltratie ce depinde de rocaK ndash coeficient de infiltratie ce depinde de roca

bull H ndash grosimea stratului de apa mH ndash grosimea stratului de apa m

bull L ndash lungimea stratului acvifer mL ndash lungimea stratului acvifer m

bull I ndash gradientul hidraulicI ndash gradientul hidraulic

Experimentul lui DarcyExperimentul lui Darcy

bull Cresterea stratului acvifer poate fi Cresterea stratului acvifer poate fi influentata de om prin irigatii excesiveinfluentata de om prin irigatii excesive

bull Regimul de alimentare a apei subterane Regimul de alimentare a apei subterane poate fi poate fi

bull interfluviu cand apa provine din infiltrarea interfluviu cand apa provine din infiltrarea apei provenite din precipitatiiapei provenite din precipitatii

bull riveran cand apa provine din infiltratii din riveran cand apa provine din infiltratii din cursurile de apacursurile de apa

bull mixtmixtbull Apele subterane se masoara cu ajutorul Apele subterane se masoara cu ajutorul

puturilor hidrogeologice Acestea au puturilor hidrogeologice Acestea au adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul suprafreaticsuprafreatic

bull 4 la 5 m pentru statul freatic 4 la 5 m pentru statul freatic

bull Relaţiile icircntre apele subterane şi cele Relaţiile icircntre apele subterane şi cele de suprafaţăde suprafaţă sunt permanente şi au o sunt permanente şi au o dinamică activă mai ales pentru acviferele dinamică activă mai ales pentru acviferele de mică adacircncimede mică adacircncime

bull Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele subterane şi cele de suprafaţă se resimte subterane şi cele de suprafaţă se resimte vizibil icircnvizibil icircn

bull variabilitatea debitelor reţelei hidrograficevariabilitatea debitelor reţelei hidrograficebull calitatea apelor subteranecalitatea apelor subteranebull Racircurile alimentate din subteran au un Racircurile alimentate din subteran au un

caracter permanent şi o variabilitate caracter permanent şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără alimentare din subteran au o variabilitate alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului şi un caracter sezoniermare a debitului şi un caracter sezonier

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie In functie de marimea porilor si de viteza de circulatie a apelor se disting mai multe tipuri de rocia apelor se disting mai multe tipuri de roci

bull acvifere acvifere (nisip pietris bolovanis) viteza de (nisip pietris bolovanis) viteza de scurgere mare datorita porilor mari scurgere mare datorita porilor mari Viteza este mai mare de 10 mziViteza este mai mare de 10 mzi

bull acviludeacvilude (marne argile) apa circula cu viteza mai (marne argile) apa circula cu viteza mai redusa datorita dimensiunilor mai mici a porilorredusa datorita dimensiunilor mai mici a porilor

bull acvifugeacvifuge roci eruptive sau metamorfice care roci eruptive sau metamorfice care practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu practic sunt lipsite de pori Prin aceste roci apa nu circulacircula

bull Matrice minerala granulara Matrice minerala granulara cu porozitate activa de 25 cu porozitate activa de 25

(pietrisuri si nisipuri)(pietrisuri si nisipuri)

Noţiuni despre apa din solNoţiuni despre apa din sol

In sol apa se găseşte sub mai multe forme In sol apa se găseşte sub mai multe forme

apa gravitaţională capilară peliculară apa gravitaţională capilară peliculară higroscopică şi apa sub formă de vaporihigroscopică şi apa sub formă de vapori

bull Evaporaţia apei din sol Evaporaţia apei din sol E = KE = KΣΣ(e + t)(e + t)

EE ndash evaporaţia ndash evaporaţia

KK ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona climatică climatică

(e + t)(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială ndash evapotranspiraţia potenţială

ΣΣ(e + t)(e + t) = 180 = 180C unde C ndash depinde de C unde C ndash depinde de zona şi tipul de cultură zona şi tipul de cultură

CC = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = 25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi

Stocarea şi circulaţia apei icircn sol Stocarea şi circulaţia apei icircn sol

O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme de apăde apă

bull Apa gravitaţionalăApa gravitaţională ndash neutilizată de către plante ndash neutilizată de către plante

bull Apa capilară ndash Apa capilară ndash apa labil legată utilizată integral apa labil legată utilizată integral de către vegetaţiede către vegetaţie

bull Apa peliculară ndash Apa peliculară ndash sau stracircns legată icircn jurul sau stracircns legată icircn jurul particulelor de sol accesibilă doar unor speciiparticulelor de sol accesibilă doar unor specii

bull Apa de higroscopicitate ndashApa de higroscopicitate ndash sau apa foarte stracircns sau apa foarte stracircns legată de particulele solului inaccesibilă plantelorlegată de particulele solului inaccesibilă plantelor

Forţele ce acţionează icircn interiorul soluluiForţele ce acţionează icircn interiorul solului

bull - forţa gravitaţională capilară de absorţie a - forţa gravitaţională capilară de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a rădăcinilor plantelor rădăcinilor plantelor

Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a particulelor de sol formează forţa de sucţiune particulelor de sol formează forţa de sucţiune Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre valorile sucţiunii se exprimă icircn atmosferevalorile sucţiunii se exprimă icircn atmosfere

Coeficienţii higrofiziciCoeficienţii higrofizici

Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de campcamp

bull la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)

bull la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)

bull sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)

Bilanţul apei icircn solBilanţul apei icircn sol

bull bilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freaticebilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freatice

- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice

bull norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ hidrologichidrologic

ΣΣm ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită m ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 septembrie)septembrie)

- icircn circuit icircnchisicircn circuit icircnchis

Ri +10CPv + Ri +10CPv + ΣΣm = m = ΣΣ(e + t) +Rf (e + t) +Rf ΣΣm = Rf - 10CPv + m = Rf - 10CPv + ΣΣ(e + (e + t) ndash Rit) ndash Ri

Ri ndash rezerva iniţială la 1 aprilieRi ndash rezerva iniţială la 1 aprilie

10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha

Pv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţiePv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţie

C ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilorC ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilor

ΣΣ(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială

Rf ndash rezerva finalăRf ndash rezerva finală

- icircn circuit deschisicircn circuit deschis

Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Σm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash RiΣm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash Ri

Ri = 100 H Da Cc (mcha)Ri = 100 H Da Cc (mcha)

Rf = 100 H Da Co (mcha)Rf = 100 H Da Co (mcha)

H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m - pt răchitării 03 ndash 05 m- pt răchitării 03 ndash 05 m - pt arborete 05 ndash 10 m- pt arborete 05 ndash 10 m

Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da = 11 ndash 18 tmcDa = 11 ndash 18 tmc

Aportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mchaAportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mcha - sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha- sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha - sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha- sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha

Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de numărul de udări şi norma de udarenumărul de udări şi norma de udare

bull ΣΣm = mm = mn unden unde bull m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui

hectar de pădure la o singură udare) hectar de pădure la o singură udare)

bull n ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de culturăn ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de cultură

bull m ndash este icircn funcţie de indicii higrofizicim ndash este icircn funcţie de indicii higrofizici

bull m = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectarem = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectare

bull m = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatarem = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatare

bull Norma brută mNorma brută mbrută brută = m= mnetănetăηη

bull ηη- este icircn funcţie de metoda de udare- este icircn funcţie de metoda de udare

prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)

prin aspersiune η= 09prin aspersiune η= 09

prin picurare η= 095 ndash 098prin picurare η= 095 ndash 098

Legea care guverneaza circulatia apei Legea care guverneaza circulatia apei subterane este Legea lui Darcysubterane este Legea lui Darcy

Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este direct proportional cu gradientul hidraulic al apei subteranedirect proportional cu gradientul hidraulic al apei subterane

Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe orizontala intre cele doua puncte luate in considerareorizontala intre cele doua puncte luate in considerare

Q = K x H x L x I (mczi)Q = K x H x L x I (mczi)

bull K ndash coeficient de infiltratie ce depinde de rocaK ndash coeficient de infiltratie ce depinde de roca

bull H ndash grosimea stratului de apa mH ndash grosimea stratului de apa m

bull L ndash lungimea stratului acvifer mL ndash lungimea stratului acvifer m

bull I ndash gradientul hidraulicI ndash gradientul hidraulic

Experimentul lui DarcyExperimentul lui Darcy

bull Cresterea stratului acvifer poate fi Cresterea stratului acvifer poate fi influentata de om prin irigatii excesiveinfluentata de om prin irigatii excesive

bull Regimul de alimentare a apei subterane Regimul de alimentare a apei subterane poate fi poate fi

bull interfluviu cand apa provine din infiltrarea interfluviu cand apa provine din infiltrarea apei provenite din precipitatiiapei provenite din precipitatii

bull riveran cand apa provine din infiltratii din riveran cand apa provine din infiltratii din cursurile de apacursurile de apa

bull mixtmixtbull Apele subterane se masoara cu ajutorul Apele subterane se masoara cu ajutorul

puturilor hidrogeologice Acestea au puturilor hidrogeologice Acestea au adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul suprafreaticsuprafreatic

bull 4 la 5 m pentru statul freatic 4 la 5 m pentru statul freatic

bull Relaţiile icircntre apele subterane şi cele Relaţiile icircntre apele subterane şi cele de suprafaţăde suprafaţă sunt permanente şi au o sunt permanente şi au o dinamică activă mai ales pentru acviferele dinamică activă mai ales pentru acviferele de mică adacircncimede mică adacircncime

bull Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele subterane şi cele de suprafaţă se resimte subterane şi cele de suprafaţă se resimte vizibil icircnvizibil icircn

bull variabilitatea debitelor reţelei hidrograficevariabilitatea debitelor reţelei hidrograficebull calitatea apelor subteranecalitatea apelor subteranebull Racircurile alimentate din subteran au un Racircurile alimentate din subteran au un

caracter permanent şi o variabilitate caracter permanent şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără alimentare din subteran au o variabilitate alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului şi un caracter sezoniermare a debitului şi un caracter sezonier

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

bull Matrice minerala granulara Matrice minerala granulara cu porozitate activa de 25 cu porozitate activa de 25

(pietrisuri si nisipuri)(pietrisuri si nisipuri)

Noţiuni despre apa din solNoţiuni despre apa din sol

In sol apa se găseşte sub mai multe forme In sol apa se găseşte sub mai multe forme

apa gravitaţională capilară peliculară apa gravitaţională capilară peliculară higroscopică şi apa sub formă de vaporihigroscopică şi apa sub formă de vapori

bull Evaporaţia apei din sol Evaporaţia apei din sol E = KE = KΣΣ(e + t)(e + t)

EE ndash evaporaţia ndash evaporaţia

KK ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona climatică climatică

(e + t)(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială ndash evapotranspiraţia potenţială

ΣΣ(e + t)(e + t) = 180 = 180C unde C ndash depinde de C unde C ndash depinde de zona şi tipul de cultură zona şi tipul de cultură

CC = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = 25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi

Stocarea şi circulaţia apei icircn sol Stocarea şi circulaţia apei icircn sol

O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme de apăde apă

bull Apa gravitaţionalăApa gravitaţională ndash neutilizată de către plante ndash neutilizată de către plante

bull Apa capilară ndash Apa capilară ndash apa labil legată utilizată integral apa labil legată utilizată integral de către vegetaţiede către vegetaţie

bull Apa peliculară ndash Apa peliculară ndash sau stracircns legată icircn jurul sau stracircns legată icircn jurul particulelor de sol accesibilă doar unor speciiparticulelor de sol accesibilă doar unor specii

bull Apa de higroscopicitate ndashApa de higroscopicitate ndash sau apa foarte stracircns sau apa foarte stracircns legată de particulele solului inaccesibilă plantelorlegată de particulele solului inaccesibilă plantelor

Forţele ce acţionează icircn interiorul soluluiForţele ce acţionează icircn interiorul solului

bull - forţa gravitaţională capilară de absorţie a - forţa gravitaţională capilară de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a rădăcinilor plantelor rădăcinilor plantelor

Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a particulelor de sol formează forţa de sucţiune particulelor de sol formează forţa de sucţiune Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre valorile sucţiunii se exprimă icircn atmosferevalorile sucţiunii se exprimă icircn atmosfere

Coeficienţii higrofiziciCoeficienţii higrofizici

Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de campcamp

bull la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)

bull la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)

bull sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)

Bilanţul apei icircn solBilanţul apei icircn sol

bull bilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freaticebilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freatice

- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice

bull norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ hidrologichidrologic

ΣΣm ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită m ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 septembrie)septembrie)

- icircn circuit icircnchisicircn circuit icircnchis

Ri +10CPv + Ri +10CPv + ΣΣm = m = ΣΣ(e + t) +Rf (e + t) +Rf ΣΣm = Rf - 10CPv + m = Rf - 10CPv + ΣΣ(e + (e + t) ndash Rit) ndash Ri

Ri ndash rezerva iniţială la 1 aprilieRi ndash rezerva iniţială la 1 aprilie

10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha

Pv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţiePv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţie

C ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilorC ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilor

ΣΣ(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială

Rf ndash rezerva finalăRf ndash rezerva finală

- icircn circuit deschisicircn circuit deschis

Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Σm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash RiΣm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash Ri

Ri = 100 H Da Cc (mcha)Ri = 100 H Da Cc (mcha)

Rf = 100 H Da Co (mcha)Rf = 100 H Da Co (mcha)

H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m - pt răchitării 03 ndash 05 m- pt răchitării 03 ndash 05 m - pt arborete 05 ndash 10 m- pt arborete 05 ndash 10 m

Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da = 11 ndash 18 tmcDa = 11 ndash 18 tmc

Aportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mchaAportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mcha - sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha- sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha - sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha- sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha

Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de numărul de udări şi norma de udarenumărul de udări şi norma de udare

bull ΣΣm = mm = mn unden unde bull m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui

hectar de pădure la o singură udare) hectar de pădure la o singură udare)

bull n ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de culturăn ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de cultură

bull m ndash este icircn funcţie de indicii higrofizicim ndash este icircn funcţie de indicii higrofizici

bull m = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectarem = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectare

bull m = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatarem = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatare

bull Norma brută mNorma brută mbrută brută = m= mnetănetăηη

bull ηη- este icircn funcţie de metoda de udare- este icircn funcţie de metoda de udare

prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)

prin aspersiune η= 09prin aspersiune η= 09

prin picurare η= 095 ndash 098prin picurare η= 095 ndash 098

Legea care guverneaza circulatia apei Legea care guverneaza circulatia apei subterane este Legea lui Darcysubterane este Legea lui Darcy

Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este direct proportional cu gradientul hidraulic al apei subteranedirect proportional cu gradientul hidraulic al apei subterane

Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe orizontala intre cele doua puncte luate in considerareorizontala intre cele doua puncte luate in considerare

Q = K x H x L x I (mczi)Q = K x H x L x I (mczi)

bull K ndash coeficient de infiltratie ce depinde de rocaK ndash coeficient de infiltratie ce depinde de roca

bull H ndash grosimea stratului de apa mH ndash grosimea stratului de apa m

bull L ndash lungimea stratului acvifer mL ndash lungimea stratului acvifer m

bull I ndash gradientul hidraulicI ndash gradientul hidraulic

Experimentul lui DarcyExperimentul lui Darcy

bull Cresterea stratului acvifer poate fi Cresterea stratului acvifer poate fi influentata de om prin irigatii excesiveinfluentata de om prin irigatii excesive

bull Regimul de alimentare a apei subterane Regimul de alimentare a apei subterane poate fi poate fi

bull interfluviu cand apa provine din infiltrarea interfluviu cand apa provine din infiltrarea apei provenite din precipitatiiapei provenite din precipitatii

bull riveran cand apa provine din infiltratii din riveran cand apa provine din infiltratii din cursurile de apacursurile de apa

bull mixtmixtbull Apele subterane se masoara cu ajutorul Apele subterane se masoara cu ajutorul

puturilor hidrogeologice Acestea au puturilor hidrogeologice Acestea au adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul suprafreaticsuprafreatic

bull 4 la 5 m pentru statul freatic 4 la 5 m pentru statul freatic

bull Relaţiile icircntre apele subterane şi cele Relaţiile icircntre apele subterane şi cele de suprafaţăde suprafaţă sunt permanente şi au o sunt permanente şi au o dinamică activă mai ales pentru acviferele dinamică activă mai ales pentru acviferele de mică adacircncimede mică adacircncime

bull Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele subterane şi cele de suprafaţă se resimte subterane şi cele de suprafaţă se resimte vizibil icircnvizibil icircn

bull variabilitatea debitelor reţelei hidrograficevariabilitatea debitelor reţelei hidrograficebull calitatea apelor subteranecalitatea apelor subteranebull Racircurile alimentate din subteran au un Racircurile alimentate din subteran au un

caracter permanent şi o variabilitate caracter permanent şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără alimentare din subteran au o variabilitate alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului şi un caracter sezoniermare a debitului şi un caracter sezonier

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

Noţiuni despre apa din solNoţiuni despre apa din sol

In sol apa se găseşte sub mai multe forme In sol apa se găseşte sub mai multe forme

apa gravitaţională capilară peliculară apa gravitaţională capilară peliculară higroscopică şi apa sub formă de vaporihigroscopică şi apa sub formă de vapori

bull Evaporaţia apei din sol Evaporaţia apei din sol E = KE = KΣΣ(e + t)(e + t)

EE ndash evaporaţia ndash evaporaţia

KK ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona ndash coeficient de corecţie icircn funcţie de zona climatică climatică

(e + t)(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială ndash evapotranspiraţia potenţială

ΣΣ(e + t)(e + t) = 180 = 180C unde C ndash depinde de C unde C ndash depinde de zona şi tipul de cultură zona şi tipul de cultură

CC = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = = 25 mmzi pacircnă la 40 mmzi sau C = 25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi25mcha şi zi pacircnă la 40 mcha şi zi

Stocarea şi circulaţia apei icircn sol Stocarea şi circulaţia apei icircn sol

O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme de apăde apă

bull Apa gravitaţionalăApa gravitaţională ndash neutilizată de către plante ndash neutilizată de către plante

bull Apa capilară ndash Apa capilară ndash apa labil legată utilizată integral apa labil legată utilizată integral de către vegetaţiede către vegetaţie

bull Apa peliculară ndash Apa peliculară ndash sau stracircns legată icircn jurul sau stracircns legată icircn jurul particulelor de sol accesibilă doar unor speciiparticulelor de sol accesibilă doar unor specii

bull Apa de higroscopicitate ndashApa de higroscopicitate ndash sau apa foarte stracircns sau apa foarte stracircns legată de particulele solului inaccesibilă plantelorlegată de particulele solului inaccesibilă plantelor

Forţele ce acţionează icircn interiorul soluluiForţele ce acţionează icircn interiorul solului

bull - forţa gravitaţională capilară de absorţie a - forţa gravitaţională capilară de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a rădăcinilor plantelor rădăcinilor plantelor

Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a particulelor de sol formează forţa de sucţiune particulelor de sol formează forţa de sucţiune Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre valorile sucţiunii se exprimă icircn atmosferevalorile sucţiunii se exprimă icircn atmosfere

Coeficienţii higrofiziciCoeficienţii higrofizici

Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de campcamp

bull la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)

bull la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)

bull sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)

Bilanţul apei icircn solBilanţul apei icircn sol

bull bilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freaticebilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freatice

- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice

bull norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ hidrologichidrologic

ΣΣm ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită m ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 septembrie)septembrie)

- icircn circuit icircnchisicircn circuit icircnchis

Ri +10CPv + Ri +10CPv + ΣΣm = m = ΣΣ(e + t) +Rf (e + t) +Rf ΣΣm = Rf - 10CPv + m = Rf - 10CPv + ΣΣ(e + (e + t) ndash Rit) ndash Ri

Ri ndash rezerva iniţială la 1 aprilieRi ndash rezerva iniţială la 1 aprilie

10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha

Pv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţiePv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţie

C ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilorC ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilor

ΣΣ(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială

Rf ndash rezerva finalăRf ndash rezerva finală

- icircn circuit deschisicircn circuit deschis

Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Σm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash RiΣm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash Ri

Ri = 100 H Da Cc (mcha)Ri = 100 H Da Cc (mcha)

Rf = 100 H Da Co (mcha)Rf = 100 H Da Co (mcha)

H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m - pt răchitării 03 ndash 05 m- pt răchitării 03 ndash 05 m - pt arborete 05 ndash 10 m- pt arborete 05 ndash 10 m

Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da = 11 ndash 18 tmcDa = 11 ndash 18 tmc

Aportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mchaAportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mcha - sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha- sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha - sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha- sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha

Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de numărul de udări şi norma de udarenumărul de udări şi norma de udare

bull ΣΣm = mm = mn unden unde bull m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui

hectar de pădure la o singură udare) hectar de pădure la o singură udare)

bull n ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de culturăn ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de cultură

bull m ndash este icircn funcţie de indicii higrofizicim ndash este icircn funcţie de indicii higrofizici

bull m = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectarem = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectare

bull m = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatarem = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatare

bull Norma brută mNorma brută mbrută brută = m= mnetănetăηη

bull ηη- este icircn funcţie de metoda de udare- este icircn funcţie de metoda de udare

prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)

prin aspersiune η= 09prin aspersiune η= 09

prin picurare η= 095 ndash 098prin picurare η= 095 ndash 098

Legea care guverneaza circulatia apei Legea care guverneaza circulatia apei subterane este Legea lui Darcysubterane este Legea lui Darcy

Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este direct proportional cu gradientul hidraulic al apei subteranedirect proportional cu gradientul hidraulic al apei subterane

Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe orizontala intre cele doua puncte luate in considerareorizontala intre cele doua puncte luate in considerare

Q = K x H x L x I (mczi)Q = K x H x L x I (mczi)

bull K ndash coeficient de infiltratie ce depinde de rocaK ndash coeficient de infiltratie ce depinde de roca

bull H ndash grosimea stratului de apa mH ndash grosimea stratului de apa m

bull L ndash lungimea stratului acvifer mL ndash lungimea stratului acvifer m

bull I ndash gradientul hidraulicI ndash gradientul hidraulic

Experimentul lui DarcyExperimentul lui Darcy

bull Cresterea stratului acvifer poate fi Cresterea stratului acvifer poate fi influentata de om prin irigatii excesiveinfluentata de om prin irigatii excesive

bull Regimul de alimentare a apei subterane Regimul de alimentare a apei subterane poate fi poate fi

bull interfluviu cand apa provine din infiltrarea interfluviu cand apa provine din infiltrarea apei provenite din precipitatiiapei provenite din precipitatii

bull riveran cand apa provine din infiltratii din riveran cand apa provine din infiltratii din cursurile de apacursurile de apa

bull mixtmixtbull Apele subterane se masoara cu ajutorul Apele subterane se masoara cu ajutorul

puturilor hidrogeologice Acestea au puturilor hidrogeologice Acestea au adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul suprafreaticsuprafreatic

bull 4 la 5 m pentru statul freatic 4 la 5 m pentru statul freatic

bull Relaţiile icircntre apele subterane şi cele Relaţiile icircntre apele subterane şi cele de suprafaţăde suprafaţă sunt permanente şi au o sunt permanente şi au o dinamică activă mai ales pentru acviferele dinamică activă mai ales pentru acviferele de mică adacircncimede mică adacircncime

bull Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele subterane şi cele de suprafaţă se resimte subterane şi cele de suprafaţă se resimte vizibil icircnvizibil icircn

bull variabilitatea debitelor reţelei hidrograficevariabilitatea debitelor reţelei hidrograficebull calitatea apelor subteranecalitatea apelor subteranebull Racircurile alimentate din subteran au un Racircurile alimentate din subteran au un

caracter permanent şi o variabilitate caracter permanent şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără alimentare din subteran au o variabilitate alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului şi un caracter sezoniermare a debitului şi un caracter sezonier

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

Stocarea şi circulaţia apei icircn sol Stocarea şi circulaţia apei icircn sol

O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface O parte din apa ce pătrunde icircn sol satisface nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie nevoile solului o parte se pierde prin evaporaţie iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd iar o parte se scurge icircn adacircncime alimentacircnd pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn pacircnzele freatice şi suprafreatice Ca urmare icircn interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme interiorul solului pot fi icircntacirclnite următoarele forme de apăde apă

bull Apa gravitaţionalăApa gravitaţională ndash neutilizată de către plante ndash neutilizată de către plante

bull Apa capilară ndash Apa capilară ndash apa labil legată utilizată integral apa labil legată utilizată integral de către vegetaţiede către vegetaţie

bull Apa peliculară ndash Apa peliculară ndash sau stracircns legată icircn jurul sau stracircns legată icircn jurul particulelor de sol accesibilă doar unor speciiparticulelor de sol accesibilă doar unor specii

bull Apa de higroscopicitate ndashApa de higroscopicitate ndash sau apa foarte stracircns sau apa foarte stracircns legată de particulele solului inaccesibilă plantelorlegată de particulele solului inaccesibilă plantelor

Forţele ce acţionează icircn interiorul soluluiForţele ce acţionează icircn interiorul solului

bull - forţa gravitaţională capilară de absorţie a - forţa gravitaţională capilară de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a rădăcinilor plantelor rădăcinilor plantelor

Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a particulelor de sol formează forţa de sucţiune particulelor de sol formează forţa de sucţiune Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre valorile sucţiunii se exprimă icircn atmosferevalorile sucţiunii se exprimă icircn atmosfere

Coeficienţii higrofiziciCoeficienţii higrofizici

Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de campcamp

bull la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)

bull la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)

bull sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)

Bilanţul apei icircn solBilanţul apei icircn sol

bull bilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freaticebilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freatice

- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice

bull norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ hidrologichidrologic

ΣΣm ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită m ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 septembrie)septembrie)

- icircn circuit icircnchisicircn circuit icircnchis

Ri +10CPv + Ri +10CPv + ΣΣm = m = ΣΣ(e + t) +Rf (e + t) +Rf ΣΣm = Rf - 10CPv + m = Rf - 10CPv + ΣΣ(e + (e + t) ndash Rit) ndash Ri

Ri ndash rezerva iniţială la 1 aprilieRi ndash rezerva iniţială la 1 aprilie

10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha

Pv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţiePv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţie

C ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilorC ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilor

ΣΣ(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială

Rf ndash rezerva finalăRf ndash rezerva finală

- icircn circuit deschisicircn circuit deschis

Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Σm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash RiΣm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash Ri

Ri = 100 H Da Cc (mcha)Ri = 100 H Da Cc (mcha)

Rf = 100 H Da Co (mcha)Rf = 100 H Da Co (mcha)

H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m - pt răchitării 03 ndash 05 m- pt răchitării 03 ndash 05 m - pt arborete 05 ndash 10 m- pt arborete 05 ndash 10 m

Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da = 11 ndash 18 tmcDa = 11 ndash 18 tmc

Aportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mchaAportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mcha - sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha- sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha - sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha- sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha

Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de numărul de udări şi norma de udarenumărul de udări şi norma de udare

bull ΣΣm = mm = mn unden unde bull m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui

hectar de pădure la o singură udare) hectar de pădure la o singură udare)

bull n ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de culturăn ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de cultură

bull m ndash este icircn funcţie de indicii higrofizicim ndash este icircn funcţie de indicii higrofizici

bull m = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectarem = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectare

bull m = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatarem = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatare

bull Norma brută mNorma brută mbrută brută = m= mnetănetăηη

bull ηη- este icircn funcţie de metoda de udare- este icircn funcţie de metoda de udare

prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)

prin aspersiune η= 09prin aspersiune η= 09

prin picurare η= 095 ndash 098prin picurare η= 095 ndash 098

Legea care guverneaza circulatia apei Legea care guverneaza circulatia apei subterane este Legea lui Darcysubterane este Legea lui Darcy

Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este direct proportional cu gradientul hidraulic al apei subteranedirect proportional cu gradientul hidraulic al apei subterane

Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe orizontala intre cele doua puncte luate in considerareorizontala intre cele doua puncte luate in considerare

Q = K x H x L x I (mczi)Q = K x H x L x I (mczi)

bull K ndash coeficient de infiltratie ce depinde de rocaK ndash coeficient de infiltratie ce depinde de roca

bull H ndash grosimea stratului de apa mH ndash grosimea stratului de apa m

bull L ndash lungimea stratului acvifer mL ndash lungimea stratului acvifer m

bull I ndash gradientul hidraulicI ndash gradientul hidraulic

Experimentul lui DarcyExperimentul lui Darcy

bull Cresterea stratului acvifer poate fi Cresterea stratului acvifer poate fi influentata de om prin irigatii excesiveinfluentata de om prin irigatii excesive

bull Regimul de alimentare a apei subterane Regimul de alimentare a apei subterane poate fi poate fi

bull interfluviu cand apa provine din infiltrarea interfluviu cand apa provine din infiltrarea apei provenite din precipitatiiapei provenite din precipitatii

bull riveran cand apa provine din infiltratii din riveran cand apa provine din infiltratii din cursurile de apacursurile de apa

bull mixtmixtbull Apele subterane se masoara cu ajutorul Apele subterane se masoara cu ajutorul

puturilor hidrogeologice Acestea au puturilor hidrogeologice Acestea au adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul suprafreaticsuprafreatic

bull 4 la 5 m pentru statul freatic 4 la 5 m pentru statul freatic

bull Relaţiile icircntre apele subterane şi cele Relaţiile icircntre apele subterane şi cele de suprafaţăde suprafaţă sunt permanente şi au o sunt permanente şi au o dinamică activă mai ales pentru acviferele dinamică activă mai ales pentru acviferele de mică adacircncimede mică adacircncime

bull Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele subterane şi cele de suprafaţă se resimte subterane şi cele de suprafaţă se resimte vizibil icircnvizibil icircn

bull variabilitatea debitelor reţelei hidrograficevariabilitatea debitelor reţelei hidrograficebull calitatea apelor subteranecalitatea apelor subteranebull Racircurile alimentate din subteran au un Racircurile alimentate din subteran au un

caracter permanent şi o variabilitate caracter permanent şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără alimentare din subteran au o variabilitate alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului şi un caracter sezoniermare a debitului şi un caracter sezonier

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

Forţele ce acţionează icircn interiorul soluluiForţele ce acţionează icircn interiorul solului

bull - forţa gravitaţională capilară de absorţie a - forţa gravitaţională capilară de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a apei icircn jurul particulelor de sol de absorţie a rădăcinilor plantelor rădăcinilor plantelor

Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a Forţa de capilaritate şi forţa de absorţie a particulelor de sol formează forţa de sucţiune particulelor de sol formează forţa de sucţiune Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre Forţa de sucţiune se măsoară cu tensiometre valorile sucţiunii se exprimă icircn atmosferevalorile sucţiunii se exprimă icircn atmosfere

Coeficienţii higrofiziciCoeficienţii higrofizici

Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de campcamp

bull la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)

bull la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)

bull sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)

Bilanţul apei icircn solBilanţul apei icircn sol

bull bilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freaticebilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freatice

- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice

bull norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ hidrologichidrologic

ΣΣm ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită m ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 septembrie)septembrie)

- icircn circuit icircnchisicircn circuit icircnchis

Ri +10CPv + Ri +10CPv + ΣΣm = m = ΣΣ(e + t) +Rf (e + t) +Rf ΣΣm = Rf - 10CPv + m = Rf - 10CPv + ΣΣ(e + (e + t) ndash Rit) ndash Ri

Ri ndash rezerva iniţială la 1 aprilieRi ndash rezerva iniţială la 1 aprilie

10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha

Pv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţiePv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţie

C ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilorC ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilor

ΣΣ(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială

Rf ndash rezerva finalăRf ndash rezerva finală

- icircn circuit deschisicircn circuit deschis

Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Σm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash RiΣm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash Ri

Ri = 100 H Da Cc (mcha)Ri = 100 H Da Cc (mcha)

Rf = 100 H Da Co (mcha)Rf = 100 H Da Co (mcha)

H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m - pt răchitării 03 ndash 05 m- pt răchitării 03 ndash 05 m - pt arborete 05 ndash 10 m- pt arborete 05 ndash 10 m

Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da = 11 ndash 18 tmcDa = 11 ndash 18 tmc

Aportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mchaAportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mcha - sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha- sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha - sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha- sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha

Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de numărul de udări şi norma de udarenumărul de udări şi norma de udare

bull ΣΣm = mm = mn unden unde bull m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui

hectar de pădure la o singură udare) hectar de pădure la o singură udare)

bull n ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de culturăn ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de cultură

bull m ndash este icircn funcţie de indicii higrofizicim ndash este icircn funcţie de indicii higrofizici

bull m = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectarem = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectare

bull m = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatarem = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatare

bull Norma brută mNorma brută mbrută brută = m= mnetănetăηη

bull ηη- este icircn funcţie de metoda de udare- este icircn funcţie de metoda de udare

prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)

prin aspersiune η= 09prin aspersiune η= 09

prin picurare η= 095 ndash 098prin picurare η= 095 ndash 098

Legea care guverneaza circulatia apei Legea care guverneaza circulatia apei subterane este Legea lui Darcysubterane este Legea lui Darcy

Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este direct proportional cu gradientul hidraulic al apei subteranedirect proportional cu gradientul hidraulic al apei subterane

Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe orizontala intre cele doua puncte luate in considerareorizontala intre cele doua puncte luate in considerare

Q = K x H x L x I (mczi)Q = K x H x L x I (mczi)

bull K ndash coeficient de infiltratie ce depinde de rocaK ndash coeficient de infiltratie ce depinde de roca

bull H ndash grosimea stratului de apa mH ndash grosimea stratului de apa m

bull L ndash lungimea stratului acvifer mL ndash lungimea stratului acvifer m

bull I ndash gradientul hidraulicI ndash gradientul hidraulic

Experimentul lui DarcyExperimentul lui Darcy

bull Cresterea stratului acvifer poate fi Cresterea stratului acvifer poate fi influentata de om prin irigatii excesiveinfluentata de om prin irigatii excesive

bull Regimul de alimentare a apei subterane Regimul de alimentare a apei subterane poate fi poate fi

bull interfluviu cand apa provine din infiltrarea interfluviu cand apa provine din infiltrarea apei provenite din precipitatiiapei provenite din precipitatii

bull riveran cand apa provine din infiltratii din riveran cand apa provine din infiltratii din cursurile de apacursurile de apa

bull mixtmixtbull Apele subterane se masoara cu ajutorul Apele subterane se masoara cu ajutorul

puturilor hidrogeologice Acestea au puturilor hidrogeologice Acestea au adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul suprafreaticsuprafreatic

bull 4 la 5 m pentru statul freatic 4 la 5 m pentru statul freatic

bull Relaţiile icircntre apele subterane şi cele Relaţiile icircntre apele subterane şi cele de suprafaţăde suprafaţă sunt permanente şi au o sunt permanente şi au o dinamică activă mai ales pentru acviferele dinamică activă mai ales pentru acviferele de mică adacircncimede mică adacircncime

bull Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele subterane şi cele de suprafaţă se resimte subterane şi cele de suprafaţă se resimte vizibil icircnvizibil icircn

bull variabilitatea debitelor reţelei hidrograficevariabilitatea debitelor reţelei hidrograficebull calitatea apelor subteranecalitatea apelor subteranebull Racircurile alimentate din subteran au un Racircurile alimentate din subteran au un

caracter permanent şi o variabilitate caracter permanent şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără alimentare din subteran au o variabilitate alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului şi un caracter sezoniermare a debitului şi un caracter sezonier

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

Coeficienţii higrofiziciCoeficienţii higrofizici

Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea Plafonul minim depinde de textura solului şi este sub capacitatea de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de de camp la această valoare obţinacircndu-se producţii apropiate capacităţii de campcamp

bull la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)la o textură grosieră plafonul minim Pmin = Co + 13 (Cc ndash Co)

bull la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)la un sol mijlociu Pmin = Co + 12 (Cc ndash Co)

bull sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)sol cu textură fină Pmin = Co + 23 (Cc ndash Co)

Bilanţul apei icircn solBilanţul apei icircn sol

bull bilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freaticebilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freatice

- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice

bull norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ hidrologichidrologic

ΣΣm ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită m ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 septembrie)septembrie)

- icircn circuit icircnchisicircn circuit icircnchis

Ri +10CPv + Ri +10CPv + ΣΣm = m = ΣΣ(e + t) +Rf (e + t) +Rf ΣΣm = Rf - 10CPv + m = Rf - 10CPv + ΣΣ(e + (e + t) ndash Rit) ndash Ri

Ri ndash rezerva iniţială la 1 aprilieRi ndash rezerva iniţială la 1 aprilie

10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha

Pv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţiePv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţie

C ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilorC ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilor

ΣΣ(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială

Rf ndash rezerva finalăRf ndash rezerva finală

- icircn circuit deschisicircn circuit deschis

Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Σm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash RiΣm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash Ri

Ri = 100 H Da Cc (mcha)Ri = 100 H Da Cc (mcha)

Rf = 100 H Da Co (mcha)Rf = 100 H Da Co (mcha)

H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m - pt răchitării 03 ndash 05 m- pt răchitării 03 ndash 05 m - pt arborete 05 ndash 10 m- pt arborete 05 ndash 10 m

Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da = 11 ndash 18 tmcDa = 11 ndash 18 tmc

Aportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mchaAportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mcha - sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha- sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha - sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha- sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha

Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de numărul de udări şi norma de udarenumărul de udări şi norma de udare

bull ΣΣm = mm = mn unden unde bull m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui

hectar de pădure la o singură udare) hectar de pădure la o singură udare)

bull n ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de culturăn ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de cultură

bull m ndash este icircn funcţie de indicii higrofizicim ndash este icircn funcţie de indicii higrofizici

bull m = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectarem = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectare

bull m = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatarem = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatare

bull Norma brută mNorma brută mbrută brută = m= mnetănetăηη

bull ηη- este icircn funcţie de metoda de udare- este icircn funcţie de metoda de udare

prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)

prin aspersiune η= 09prin aspersiune η= 09

prin picurare η= 095 ndash 098prin picurare η= 095 ndash 098

Legea care guverneaza circulatia apei Legea care guverneaza circulatia apei subterane este Legea lui Darcysubterane este Legea lui Darcy

Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este direct proportional cu gradientul hidraulic al apei subteranedirect proportional cu gradientul hidraulic al apei subterane

Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe orizontala intre cele doua puncte luate in considerareorizontala intre cele doua puncte luate in considerare

Q = K x H x L x I (mczi)Q = K x H x L x I (mczi)

bull K ndash coeficient de infiltratie ce depinde de rocaK ndash coeficient de infiltratie ce depinde de roca

bull H ndash grosimea stratului de apa mH ndash grosimea stratului de apa m

bull L ndash lungimea stratului acvifer mL ndash lungimea stratului acvifer m

bull I ndash gradientul hidraulicI ndash gradientul hidraulic

Experimentul lui DarcyExperimentul lui Darcy

bull Cresterea stratului acvifer poate fi Cresterea stratului acvifer poate fi influentata de om prin irigatii excesiveinfluentata de om prin irigatii excesive

bull Regimul de alimentare a apei subterane Regimul de alimentare a apei subterane poate fi poate fi

bull interfluviu cand apa provine din infiltrarea interfluviu cand apa provine din infiltrarea apei provenite din precipitatiiapei provenite din precipitatii

bull riveran cand apa provine din infiltratii din riveran cand apa provine din infiltratii din cursurile de apacursurile de apa

bull mixtmixtbull Apele subterane se masoara cu ajutorul Apele subterane se masoara cu ajutorul

puturilor hidrogeologice Acestea au puturilor hidrogeologice Acestea au adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul suprafreaticsuprafreatic

bull 4 la 5 m pentru statul freatic 4 la 5 m pentru statul freatic

bull Relaţiile icircntre apele subterane şi cele Relaţiile icircntre apele subterane şi cele de suprafaţăde suprafaţă sunt permanente şi au o sunt permanente şi au o dinamică activă mai ales pentru acviferele dinamică activă mai ales pentru acviferele de mică adacircncimede mică adacircncime

bull Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele subterane şi cele de suprafaţă se resimte subterane şi cele de suprafaţă se resimte vizibil icircnvizibil icircn

bull variabilitatea debitelor reţelei hidrograficevariabilitatea debitelor reţelei hidrograficebull calitatea apelor subteranecalitatea apelor subteranebull Racircurile alimentate din subteran au un Racircurile alimentate din subteran au un

caracter permanent şi o variabilitate caracter permanent şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără alimentare din subteran au o variabilitate alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului şi un caracter sezoniermare a debitului şi un caracter sezonier

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

Bilanţul apei icircn solBilanţul apei icircn sol

bull bilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freaticebilanţ hidrologic ndash icircn circuit icircnchis ndash fără aportul apei freatice

- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice- icircn circuit deschis ndash cu aportul apei freatice

bull norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ norma de irigaţie se poate determina din ecuaţia de bilanţ hidrologichidrologic

ΣΣm ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită m ndash norma de irigaţie (cantitatea totală de apă distribuită unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 unei pantaţi pe timpul sezonului de vegetaţie (1 aprilie ndash 30 septembrie)septembrie)

- icircn circuit icircnchisicircn circuit icircnchis

Ri +10CPv + Ri +10CPv + ΣΣm = m = ΣΣ(e + t) +Rf (e + t) +Rf ΣΣm = Rf - 10CPv + m = Rf - 10CPv + ΣΣ(e + (e + t) ndash Rit) ndash Ri

Ri ndash rezerva iniţială la 1 aprilieRi ndash rezerva iniţială la 1 aprilie

10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha

Pv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţiePv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţie

C ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilorC ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilor

ΣΣ(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială

Rf ndash rezerva finalăRf ndash rezerva finală

- icircn circuit deschisicircn circuit deschis

Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Σm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash RiΣm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash Ri

Ri = 100 H Da Cc (mcha)Ri = 100 H Da Cc (mcha)

Rf = 100 H Da Co (mcha)Rf = 100 H Da Co (mcha)

H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m - pt răchitării 03 ndash 05 m- pt răchitării 03 ndash 05 m - pt arborete 05 ndash 10 m- pt arborete 05 ndash 10 m

Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da = 11 ndash 18 tmcDa = 11 ndash 18 tmc

Aportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mchaAportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mcha - sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha- sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha - sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha- sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha

Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de numărul de udări şi norma de udarenumărul de udări şi norma de udare

bull ΣΣm = mm = mn unden unde bull m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui

hectar de pădure la o singură udare) hectar de pădure la o singură udare)

bull n ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de culturăn ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de cultură

bull m ndash este icircn funcţie de indicii higrofizicim ndash este icircn funcţie de indicii higrofizici

bull m = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectarem = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectare

bull m = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatarem = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatare

bull Norma brută mNorma brută mbrută brută = m= mnetănetăηη

bull ηη- este icircn funcţie de metoda de udare- este icircn funcţie de metoda de udare

prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)

prin aspersiune η= 09prin aspersiune η= 09

prin picurare η= 095 ndash 098prin picurare η= 095 ndash 098

Legea care guverneaza circulatia apei Legea care guverneaza circulatia apei subterane este Legea lui Darcysubterane este Legea lui Darcy

Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este direct proportional cu gradientul hidraulic al apei subteranedirect proportional cu gradientul hidraulic al apei subterane

Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe orizontala intre cele doua puncte luate in considerareorizontala intre cele doua puncte luate in considerare

Q = K x H x L x I (mczi)Q = K x H x L x I (mczi)

bull K ndash coeficient de infiltratie ce depinde de rocaK ndash coeficient de infiltratie ce depinde de roca

bull H ndash grosimea stratului de apa mH ndash grosimea stratului de apa m

bull L ndash lungimea stratului acvifer mL ndash lungimea stratului acvifer m

bull I ndash gradientul hidraulicI ndash gradientul hidraulic

Experimentul lui DarcyExperimentul lui Darcy

bull Cresterea stratului acvifer poate fi Cresterea stratului acvifer poate fi influentata de om prin irigatii excesiveinfluentata de om prin irigatii excesive

bull Regimul de alimentare a apei subterane Regimul de alimentare a apei subterane poate fi poate fi

bull interfluviu cand apa provine din infiltrarea interfluviu cand apa provine din infiltrarea apei provenite din precipitatiiapei provenite din precipitatii

bull riveran cand apa provine din infiltratii din riveran cand apa provine din infiltratii din cursurile de apacursurile de apa

bull mixtmixtbull Apele subterane se masoara cu ajutorul Apele subterane se masoara cu ajutorul

puturilor hidrogeologice Acestea au puturilor hidrogeologice Acestea au adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul suprafreaticsuprafreatic

bull 4 la 5 m pentru statul freatic 4 la 5 m pentru statul freatic

bull Relaţiile icircntre apele subterane şi cele Relaţiile icircntre apele subterane şi cele de suprafaţăde suprafaţă sunt permanente şi au o sunt permanente şi au o dinamică activă mai ales pentru acviferele dinamică activă mai ales pentru acviferele de mică adacircncimede mică adacircncime

bull Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele subterane şi cele de suprafaţă se resimte subterane şi cele de suprafaţă se resimte vizibil icircnvizibil icircn

bull variabilitatea debitelor reţelei hidrograficevariabilitatea debitelor reţelei hidrograficebull calitatea apelor subteranecalitatea apelor subteranebull Racircurile alimentate din subteran au un Racircurile alimentate din subteran au un

caracter permanent şi o variabilitate caracter permanent şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără alimentare din subteran au o variabilitate alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului şi un caracter sezoniermare a debitului şi un caracter sezonier

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

- icircn circuit icircnchisicircn circuit icircnchis

Ri +10CPv + Ri +10CPv + ΣΣm = m = ΣΣ(e + t) +Rf (e + t) +Rf ΣΣm = Rf - 10CPv + m = Rf - 10CPv + ΣΣ(e + (e + t) ndash Rit) ndash Ri

Ri ndash rezerva iniţială la 1 aprilieRi ndash rezerva iniţială la 1 aprilie

10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha10 ndash ceficient de transformare din mm icircn mcha

Pv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţiePv ndash precipitaţiile exprimate icircn mm icircn perioada de vegetaţie

C ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilorC ndash coeficient de valorificare a precipitaţiilor

ΣΣ(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială(e + t) ndash evapotranspiraţia potenţială

Rf ndash rezerva finalăRf ndash rezerva finală

- icircn circuit deschisicircn circuit deschis

Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Σm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash RiΣm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash Ri

Ri = 100 H Da Cc (mcha)Ri = 100 H Da Cc (mcha)

Rf = 100 H Da Co (mcha)Rf = 100 H Da Co (mcha)

H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m - pt răchitării 03 ndash 05 m- pt răchitării 03 ndash 05 m - pt arborete 05 ndash 10 m- pt arborete 05 ndash 10 m

Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da = 11 ndash 18 tmcDa = 11 ndash 18 tmc

Aportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mchaAportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mcha - sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha- sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha - sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha- sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha

Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de numărul de udări şi norma de udarenumărul de udări şi norma de udare

bull ΣΣm = mm = mn unden unde bull m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui

hectar de pădure la o singură udare) hectar de pădure la o singură udare)

bull n ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de culturăn ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de cultură

bull m ndash este icircn funcţie de indicii higrofizicim ndash este icircn funcţie de indicii higrofizici

bull m = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectarem = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectare

bull m = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatarem = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatare

bull Norma brută mNorma brută mbrută brută = m= mnetănetăηη

bull ηη- este icircn funcţie de metoda de udare- este icircn funcţie de metoda de udare

prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)

prin aspersiune η= 09prin aspersiune η= 09

prin picurare η= 095 ndash 098prin picurare η= 095 ndash 098

Legea care guverneaza circulatia apei Legea care guverneaza circulatia apei subterane este Legea lui Darcysubterane este Legea lui Darcy

Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este direct proportional cu gradientul hidraulic al apei subteranedirect proportional cu gradientul hidraulic al apei subterane

Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe orizontala intre cele doua puncte luate in considerareorizontala intre cele doua puncte luate in considerare

Q = K x H x L x I (mczi)Q = K x H x L x I (mczi)

bull K ndash coeficient de infiltratie ce depinde de rocaK ndash coeficient de infiltratie ce depinde de roca

bull H ndash grosimea stratului de apa mH ndash grosimea stratului de apa m

bull L ndash lungimea stratului acvifer mL ndash lungimea stratului acvifer m

bull I ndash gradientul hidraulicI ndash gradientul hidraulic

Experimentul lui DarcyExperimentul lui Darcy

bull Cresterea stratului acvifer poate fi Cresterea stratului acvifer poate fi influentata de om prin irigatii excesiveinfluentata de om prin irigatii excesive

bull Regimul de alimentare a apei subterane Regimul de alimentare a apei subterane poate fi poate fi

bull interfluviu cand apa provine din infiltrarea interfluviu cand apa provine din infiltrarea apei provenite din precipitatiiapei provenite din precipitatii

bull riveran cand apa provine din infiltratii din riveran cand apa provine din infiltratii din cursurile de apacursurile de apa

bull mixtmixtbull Apele subterane se masoara cu ajutorul Apele subterane se masoara cu ajutorul

puturilor hidrogeologice Acestea au puturilor hidrogeologice Acestea au adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul suprafreaticsuprafreatic

bull 4 la 5 m pentru statul freatic 4 la 5 m pentru statul freatic

bull Relaţiile icircntre apele subterane şi cele Relaţiile icircntre apele subterane şi cele de suprafaţăde suprafaţă sunt permanente şi au o sunt permanente şi au o dinamică activă mai ales pentru acviferele dinamică activă mai ales pentru acviferele de mică adacircncimede mică adacircncime

bull Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele subterane şi cele de suprafaţă se resimte subterane şi cele de suprafaţă se resimte vizibil icircnvizibil icircn

bull variabilitatea debitelor reţelei hidrograficevariabilitatea debitelor reţelei hidrograficebull calitatea apelor subteranecalitatea apelor subteranebull Racircurile alimentate din subteran au un Racircurile alimentate din subteran au un

caracter permanent şi o variabilitate caracter permanent şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără alimentare din subteran au o variabilitate alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului şi un caracter sezoniermare a debitului şi un caracter sezonier

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

- icircn circuit deschisicircn circuit deschis

Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Ri +10CPv + Σm + Af = Σ(e + t) +Rf Σm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash RiΣm = Rf - 10CPv + Σ(e + t) ndashAf ndash Ri

Ri = 100 H Da Cc (mcha)Ri = 100 H Da Cc (mcha)

Rf = 100 H Da Co (mcha)Rf = 100 H Da Co (mcha)

H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m H ndash adacircncimea stratului radicular ndash pt pepiniere 01 ndash 03 m - pt răchitării 03 ndash 05 m- pt răchitării 03 ndash 05 m - pt arborete 05 ndash 10 m- pt arborete 05 ndash 10 m

Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da ndash densitatea aparentă sau greutatea volumetrică Da = 11 ndash 18 tmcDa = 11 ndash 18 tmc

Aportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mchaAportul freatic ndash sol cu textură uşoară ndash Af = 500 ndash 1000 mcha - sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha- sol textură mijlocie - Af = 600 ndash 1200 mcha - sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha- sol cu textură grea - Af = 1000 ndash 2000 mcha

Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de numărul de udări şi norma de udarenumărul de udări şi norma de udare

bull ΣΣm = mm = mn unden unde bull m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui

hectar de pădure la o singură udare) hectar de pădure la o singură udare)

bull n ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de culturăn ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de cultură

bull m ndash este icircn funcţie de indicii higrofizicim ndash este icircn funcţie de indicii higrofizici

bull m = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectarem = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectare

bull m = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatarem = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatare

bull Norma brută mNorma brută mbrută brută = m= mnetănetăηη

bull ηη- este icircn funcţie de metoda de udare- este icircn funcţie de metoda de udare

prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)

prin aspersiune η= 09prin aspersiune η= 09

prin picurare η= 095 ndash 098prin picurare η= 095 ndash 098

Legea care guverneaza circulatia apei Legea care guverneaza circulatia apei subterane este Legea lui Darcysubterane este Legea lui Darcy

Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este direct proportional cu gradientul hidraulic al apei subteranedirect proportional cu gradientul hidraulic al apei subterane

Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe orizontala intre cele doua puncte luate in considerareorizontala intre cele doua puncte luate in considerare

Q = K x H x L x I (mczi)Q = K x H x L x I (mczi)

bull K ndash coeficient de infiltratie ce depinde de rocaK ndash coeficient de infiltratie ce depinde de roca

bull H ndash grosimea stratului de apa mH ndash grosimea stratului de apa m

bull L ndash lungimea stratului acvifer mL ndash lungimea stratului acvifer m

bull I ndash gradientul hidraulicI ndash gradientul hidraulic

Experimentul lui DarcyExperimentul lui Darcy

bull Cresterea stratului acvifer poate fi Cresterea stratului acvifer poate fi influentata de om prin irigatii excesiveinfluentata de om prin irigatii excesive

bull Regimul de alimentare a apei subterane Regimul de alimentare a apei subterane poate fi poate fi

bull interfluviu cand apa provine din infiltrarea interfluviu cand apa provine din infiltrarea apei provenite din precipitatiiapei provenite din precipitatii

bull riveran cand apa provine din infiltratii din riveran cand apa provine din infiltratii din cursurile de apacursurile de apa

bull mixtmixtbull Apele subterane se masoara cu ajutorul Apele subterane se masoara cu ajutorul

puturilor hidrogeologice Acestea au puturilor hidrogeologice Acestea au adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul suprafreaticsuprafreatic

bull 4 la 5 m pentru statul freatic 4 la 5 m pentru statul freatic

bull Relaţiile icircntre apele subterane şi cele Relaţiile icircntre apele subterane şi cele de suprafaţăde suprafaţă sunt permanente şi au o sunt permanente şi au o dinamică activă mai ales pentru acviferele dinamică activă mai ales pentru acviferele de mică adacircncimede mică adacircncime

bull Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele subterane şi cele de suprafaţă se resimte subterane şi cele de suprafaţă se resimte vizibil icircnvizibil icircn

bull variabilitatea debitelor reţelei hidrograficevariabilitatea debitelor reţelei hidrograficebull calitatea apelor subteranecalitatea apelor subteranebull Racircurile alimentate din subteran au un Racircurile alimentate din subteran au un

caracter permanent şi o variabilitate caracter permanent şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără alimentare din subteran au o variabilitate alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului şi un caracter sezoniermare a debitului şi un caracter sezonier

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de Norma de irigaţie poate fi determinată icircn funcţie de numărul de udări şi norma de udarenumărul de udări şi norma de udare

bull ΣΣm = mm = mn unden unde bull m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui m ndash norma de udare (cantitatea de apă exprimată icircn mc distribuită unui

hectar de pădure la o singură udare) hectar de pădure la o singură udare)

bull n ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de culturăn ndash numărul de udări care este icircn funcţie de tipul de cultură

bull m ndash este icircn funcţie de indicii higrofizicim ndash este icircn funcţie de indicii higrofizici

bull m = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectarem = 100HDa(Cc ndash Pmin) ndash această relaţie se foloseşte pentru proiectare

bull m = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatarem = 100HDa(Cc ndash provizia momentană) ndash pt exploatare

bull Norma brută mNorma brută mbrută brută = m= mnetănetăηη

bull ηη- este icircn funcţie de metoda de udare- este icircn funcţie de metoda de udare

prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)prin brazde η= 07 ndash 08 (distribuţie gravitaţională)

prin aspersiune η= 09prin aspersiune η= 09

prin picurare η= 095 ndash 098prin picurare η= 095 ndash 098

Legea care guverneaza circulatia apei Legea care guverneaza circulatia apei subterane este Legea lui Darcysubterane este Legea lui Darcy

Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este direct proportional cu gradientul hidraulic al apei subteranedirect proportional cu gradientul hidraulic al apei subterane

Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe orizontala intre cele doua puncte luate in considerareorizontala intre cele doua puncte luate in considerare

Q = K x H x L x I (mczi)Q = K x H x L x I (mczi)

bull K ndash coeficient de infiltratie ce depinde de rocaK ndash coeficient de infiltratie ce depinde de roca

bull H ndash grosimea stratului de apa mH ndash grosimea stratului de apa m

bull L ndash lungimea stratului acvifer mL ndash lungimea stratului acvifer m

bull I ndash gradientul hidraulicI ndash gradientul hidraulic

Experimentul lui DarcyExperimentul lui Darcy

bull Cresterea stratului acvifer poate fi Cresterea stratului acvifer poate fi influentata de om prin irigatii excesiveinfluentata de om prin irigatii excesive

bull Regimul de alimentare a apei subterane Regimul de alimentare a apei subterane poate fi poate fi

bull interfluviu cand apa provine din infiltrarea interfluviu cand apa provine din infiltrarea apei provenite din precipitatiiapei provenite din precipitatii

bull riveran cand apa provine din infiltratii din riveran cand apa provine din infiltratii din cursurile de apacursurile de apa

bull mixtmixtbull Apele subterane se masoara cu ajutorul Apele subterane se masoara cu ajutorul

puturilor hidrogeologice Acestea au puturilor hidrogeologice Acestea au adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul suprafreaticsuprafreatic

bull 4 la 5 m pentru statul freatic 4 la 5 m pentru statul freatic

bull Relaţiile icircntre apele subterane şi cele Relaţiile icircntre apele subterane şi cele de suprafaţăde suprafaţă sunt permanente şi au o sunt permanente şi au o dinamică activă mai ales pentru acviferele dinamică activă mai ales pentru acviferele de mică adacircncimede mică adacircncime

bull Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele subterane şi cele de suprafaţă se resimte subterane şi cele de suprafaţă se resimte vizibil icircnvizibil icircn

bull variabilitatea debitelor reţelei hidrograficevariabilitatea debitelor reţelei hidrograficebull calitatea apelor subteranecalitatea apelor subteranebull Racircurile alimentate din subteran au un Racircurile alimentate din subteran au un

caracter permanent şi o variabilitate caracter permanent şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără alimentare din subteran au o variabilitate alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului şi un caracter sezoniermare a debitului şi un caracter sezonier

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

Legea care guverneaza circulatia apei Legea care guverneaza circulatia apei subterane este Legea lui Darcysubterane este Legea lui Darcy

Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este Debitul de scurgere a apei prin medii poroase este direct proportional cu gradientul hidraulic al apei subteranedirect proportional cu gradientul hidraulic al apei subterane

Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua Gradientul hidraulic este diferenta de nivel intre doua puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe puncte de la suprafata libera a apei raportata la distanta pe orizontala intre cele doua puncte luate in considerareorizontala intre cele doua puncte luate in considerare

Q = K x H x L x I (mczi)Q = K x H x L x I (mczi)

bull K ndash coeficient de infiltratie ce depinde de rocaK ndash coeficient de infiltratie ce depinde de roca

bull H ndash grosimea stratului de apa mH ndash grosimea stratului de apa m

bull L ndash lungimea stratului acvifer mL ndash lungimea stratului acvifer m

bull I ndash gradientul hidraulicI ndash gradientul hidraulic

Experimentul lui DarcyExperimentul lui Darcy

bull Cresterea stratului acvifer poate fi Cresterea stratului acvifer poate fi influentata de om prin irigatii excesiveinfluentata de om prin irigatii excesive

bull Regimul de alimentare a apei subterane Regimul de alimentare a apei subterane poate fi poate fi

bull interfluviu cand apa provine din infiltrarea interfluviu cand apa provine din infiltrarea apei provenite din precipitatiiapei provenite din precipitatii

bull riveran cand apa provine din infiltratii din riveran cand apa provine din infiltratii din cursurile de apacursurile de apa

bull mixtmixtbull Apele subterane se masoara cu ajutorul Apele subterane se masoara cu ajutorul

puturilor hidrogeologice Acestea au puturilor hidrogeologice Acestea au adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul suprafreaticsuprafreatic

bull 4 la 5 m pentru statul freatic 4 la 5 m pentru statul freatic

bull Relaţiile icircntre apele subterane şi cele Relaţiile icircntre apele subterane şi cele de suprafaţăde suprafaţă sunt permanente şi au o sunt permanente şi au o dinamică activă mai ales pentru acviferele dinamică activă mai ales pentru acviferele de mică adacircncimede mică adacircncime

bull Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele subterane şi cele de suprafaţă se resimte subterane şi cele de suprafaţă se resimte vizibil icircnvizibil icircn

bull variabilitatea debitelor reţelei hidrograficevariabilitatea debitelor reţelei hidrograficebull calitatea apelor subteranecalitatea apelor subteranebull Racircurile alimentate din subteran au un Racircurile alimentate din subteran au un

caracter permanent şi o variabilitate caracter permanent şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără alimentare din subteran au o variabilitate alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului şi un caracter sezoniermare a debitului şi un caracter sezonier

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

Experimentul lui DarcyExperimentul lui Darcy

bull Cresterea stratului acvifer poate fi Cresterea stratului acvifer poate fi influentata de om prin irigatii excesiveinfluentata de om prin irigatii excesive

bull Regimul de alimentare a apei subterane Regimul de alimentare a apei subterane poate fi poate fi

bull interfluviu cand apa provine din infiltrarea interfluviu cand apa provine din infiltrarea apei provenite din precipitatiiapei provenite din precipitatii

bull riveran cand apa provine din infiltratii din riveran cand apa provine din infiltratii din cursurile de apacursurile de apa

bull mixtmixtbull Apele subterane se masoara cu ajutorul Apele subterane se masoara cu ajutorul

puturilor hidrogeologice Acestea au puturilor hidrogeologice Acestea au adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul suprafreaticsuprafreatic

bull 4 la 5 m pentru statul freatic 4 la 5 m pentru statul freatic

bull Relaţiile icircntre apele subterane şi cele Relaţiile icircntre apele subterane şi cele de suprafaţăde suprafaţă sunt permanente şi au o sunt permanente şi au o dinamică activă mai ales pentru acviferele dinamică activă mai ales pentru acviferele de mică adacircncimede mică adacircncime

bull Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele subterane şi cele de suprafaţă se resimte subterane şi cele de suprafaţă se resimte vizibil icircnvizibil icircn

bull variabilitatea debitelor reţelei hidrograficevariabilitatea debitelor reţelei hidrograficebull calitatea apelor subteranecalitatea apelor subteranebull Racircurile alimentate din subteran au un Racircurile alimentate din subteran au un

caracter permanent şi o variabilitate caracter permanent şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără alimentare din subteran au o variabilitate alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului şi un caracter sezoniermare a debitului şi un caracter sezonier

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

bull Cresterea stratului acvifer poate fi Cresterea stratului acvifer poate fi influentata de om prin irigatii excesiveinfluentata de om prin irigatii excesive

bull Regimul de alimentare a apei subterane Regimul de alimentare a apei subterane poate fi poate fi

bull interfluviu cand apa provine din infiltrarea interfluviu cand apa provine din infiltrarea apei provenite din precipitatiiapei provenite din precipitatii

bull riveran cand apa provine din infiltratii din riveran cand apa provine din infiltratii din cursurile de apacursurile de apa

bull mixtmixtbull Apele subterane se masoara cu ajutorul Apele subterane se masoara cu ajutorul

puturilor hidrogeologice Acestea au puturilor hidrogeologice Acestea au adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul adancimi de - 1 la 15 m pentru stratul suprafreaticsuprafreatic

bull 4 la 5 m pentru statul freatic 4 la 5 m pentru statul freatic

bull Relaţiile icircntre apele subterane şi cele Relaţiile icircntre apele subterane şi cele de suprafaţăde suprafaţă sunt permanente şi au o sunt permanente şi au o dinamică activă mai ales pentru acviferele dinamică activă mai ales pentru acviferele de mică adacircncimede mică adacircncime

bull Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele subterane şi cele de suprafaţă se resimte subterane şi cele de suprafaţă se resimte vizibil icircnvizibil icircn

bull variabilitatea debitelor reţelei hidrograficevariabilitatea debitelor reţelei hidrograficebull calitatea apelor subteranecalitatea apelor subteranebull Racircurile alimentate din subteran au un Racircurile alimentate din subteran au un

caracter permanent şi o variabilitate caracter permanent şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără alimentare din subteran au o variabilitate alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului şi un caracter sezoniermare a debitului şi un caracter sezonier

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

bull Relaţiile icircntre apele subterane şi cele Relaţiile icircntre apele subterane şi cele de suprafaţăde suprafaţă sunt permanente şi au o sunt permanente şi au o dinamică activă mai ales pentru acviferele dinamică activă mai ales pentru acviferele de mică adacircncimede mică adacircncime

bull Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele Efectul relaţiei hidrodinamice icircntre apele subterane şi cele de suprafaţă se resimte subterane şi cele de suprafaţă se resimte vizibil icircnvizibil icircn

bull variabilitatea debitelor reţelei hidrograficevariabilitatea debitelor reţelei hidrograficebull calitatea apelor subteranecalitatea apelor subteranebull Racircurile alimentate din subteran au un Racircurile alimentate din subteran au un

caracter permanent şi o variabilitate caracter permanent şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără redusă a debitului icircn timp ce racircurile fără alimentare din subteran au o variabilitate alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului şi un caracter sezoniermare a debitului şi un caracter sezonier

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

bull Racircurile Racircurile alimentate din subteran alimentate din subteran au un au un caracter caracter permanent permanent şi o variabilitate redusă şi o variabilitate redusă a debitului icircn timp ce racircurile a debitului icircn timp ce racircurile fără fără alimentare din subteran alimentare din subteran au o variabilitate au o variabilitate mare a debitului şi un caracter mare a debitului şi un caracter sezoniersezonier

bull Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la Pentru evaluarea contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi alimentarea cursurilor de apă se utilizează şi diferenţa icircntre diferenţa icircntre calitatea apelor de calitatea apelor de suprafaţă suprafaţă şi calitatea apelor subterane şi calitatea apelor subterane (metoda hidrochimică) (metoda hidrochimică)

bull Vulnerabilitatea la poluare a apelor de Vulnerabilitatea la poluare a apelor de suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor suprafaţă fiind mai mare decacirct a apelor subterane de cele mai multe ori comunicarea subterane de cele mai multe ori comunicarea acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn acviferelor cu apele de suprafaţă este icircn detrimentul calităţii apelor subteranedetrimentul calităţii apelor subterane

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

bull Evaluarea cantitativă a contribuţiei Evaluarea cantitativă a contribuţiei acviferelor la alimentarea cursurilor de acviferelor la alimentarea cursurilor de apă se face cu ajutorul apă se face cu ajutorul hidrografului hidrografului debitelor scurgerii totaledebitelor scurgerii totale

bull Metodologia de separare a scurgerii Metodologia de separare a scurgerii subterane se bazează pe relaţia dintre subterane se bazează pe relaţia dintre evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului evoluţia nivelului apei icircn racircu şi a nivelului apei icircn acviferul care icircl alimenteazăapei icircn acviferul care icircl alimentează

bull Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este Cu cacirct cota nivelului apei icircn acvifer este mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn mai mare icircn raport cu cota nivelul apei icircn racircu alimentarea racircului din acvifer este racircu alimentarea racircului din acvifer este mai importantămai importantă

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

Separarea scurgerii Separarea scurgerii subterane pe subterane pe

hidrograful unui rau hidrograful unui rau alimentat de un alimentat de un

acvifer freatic fara acvifer freatic fara legatura hidraulica legatura hidraulica

cu raulcu raul1 ndash variatia debitului 1 ndash variatia debitului

scurgerii totalescurgerii totale2 ndash variatia debitului 2 ndash variatia debitului scurgerii subteranescurgerii subterane

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36

bull Bilanţul hidrogeologic Bilanţul hidrogeologic al hidrostructurilor sau al hidrostructurilor sau al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi al unui acvifer avacircnd o structură mai complexă şi un necesar mai eterogen de informaţii este un necesar mai eterogen de informaţii este recomandat să fie precedat de cunoaşterea recomandat să fie precedat de cunoaşterea bilanţului global albilanţului global al bazinului de recepţie bazinului de recepţie icircn icircn care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul care este cuprinsă hidrostructura sau acviferul aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de aflate icircn legătură hidrodinamică cu apele de suprafaţăsuprafaţă

bull Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor Efectele cantitative şi calitative ale relaţiilor hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele hidrodinamice icircntre apele de suprafaţă şi cele subterane exprimate prin diverşi parametri permit subterane exprimate prin diverşi parametri permit o primă evaluare a extinderii şi potenţialului o primă evaluare a extinderii şi potenţialului hidrostructurilor validată pe hidrostructurilor validată pe bazabaza bilanţului bilanţului mediu anual al bazinului demediu anual al bazinului de recepţierecepţie

• PowerPoint Presentation
• Slide 2
• Slide 3
• Geneza apelor subterane
• Slide 5
• Slide 6
• Slide 7
• Slide 8
• Slide 9
• Slide 10
• Slide 11
• Slide 12
• Slide 13
• Slide 14
• Slide 15
• Slide 16
• Slide 17
• Slide 18
• Slide 19
• Slide 20
• Slide 21
• Slide 22
• Slide 23
• Slide 24
• Slide 25
• Slide 26
• Slide 27
• Slide 28
• Slide 29
• Experimentul lui Darcy
• Slide 31
• Slide 32
• Slide 33
• Slide 34
• Separarea scurgerii subterane pe hidrograful unui rau alimentat de un acvifer freatic fara legatura hidraulica cu raul 1 ndash variatia debitului scurgerii totale 2 ndash variatia debitului scurgerii subterane
• Slide 36