MINISTERUL EDUCATIEI REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA PEDAGOGICA DE STAT “ ION CREANGA”

DIN CHISINAU

Catedra : Pedagogie

Specialitatea: Pedagogie sociala

”Îngâmfarea este mersul înapoi al progresului.”

Heraclid

Elaborat: Blaj Dumitrița

an. III, gr. 302

Verificat: E.Buzinschi

Chisinau, 2015

HeraclidA fost poreclit ”Obscurul”, datorită caracterului enigmatic ce a învăluit adeseori stilul său, așa cum stă mărturie un mare număr de fragmente păstrate din învățăturile sale.Învățăturile lui Heraclit, după Diogene Laerțiu, au rămas adunate într-o operă intitulată ”Despre natură”, în care era vorba despre univers, politică și teologie - chiar dacă, probabil, această divizare a fost introdusă într-o compilație alexandrină a textelor lui Heraclit. Ceea ce a ajuns până la noi din doctrina sa se găsește în formă fragmentată, iar sursele sale au fost citate, referințe și comentarii ale altor autori.

”Îngâmfarea este mersul înapoi al progresului.”

Îngîmfare-aroganță, fală, fudulie, grandomanie, infatuare, împăunare, înfumurare, megalomanie,mândrie, orgoliu, pretenții (pl.), semeție, trufie, vanitate, (livr.) fatuitate, morgă, prezumție, prezumțiozitate,suficiență, (rar) superbie, țanțoșie, (înv. și pop.) măreție, mărire, (pop. și fam.) ifos, țâfnă, (reg.) făloșenie,făloșie, (înv.) fălnicie, laudă, mărie, mărime, mândrețe, pohfală, preaînălțare, preaînălțime, semețire, trufă,trufășie, zădărnicie. (~ lui este cu totul neîntemeiată.)

Incapacitatea de a vedea şi alte căi, alte soluţii este în primul rând o deficienţă a gândirii, o insuficientă exersare a unui anumit fel de gândire ,gândirea laterală sau creativă.

Cei cu o gândire dogmatică, în mod fatal predispuşi la aroganţă, sunt convinşi că un anumit aranjament al informaţiilor este dat pentru totdeauna, că anumite concluzii şi adevăruri pe care le posedă sunt imuabile, veşnice şi de necontestat, uitând că iluzia certitudinii a fost o capcană în care mintea omenească a căzut de nenumărate ori, că o concluzie ce pare inevitabilă şi absolută reprezintă la un moment dat poate doar limitele gândirii lor , de informare, de cultură, de percepţie.

Trebuie să pornim în combaterea îngîmfării de la următoarea abordare: percepţiile indivizilor sunt arbitrare, credinţele lor şi adevărurile în care cred sunt derivate din experienţa lor individuală sau din experienţa generală a unei culturi su subculturi, a unui anumit mediu sau grup social. Trebuie să ştim, şi să învăţăm cum să explicăm şi altora că orice concepţie, orice părere şi orice idee poate suscita îndoieli , dar nu ideile, concepţiile şi părerile sunt o problemă, ci credinţa oarbă că doar părerile mele, ideile mele şi credinţele mele sunt cele adevărate. În

primul rând, nu trebuie să excludem că şi alţii gândesc, nu neapărat ca noi, că şi alţii fac raţionamente, folosind informaţia ce este, teoretic, la îndămâna tuturor, dar nu ajung la aceleaşi concluzii cu noi.Exista un tip de oameni care considera ca doar ce este al lor este bun si frumos si nu vor sa dea altora atentie si satisfactie cand au un succes sau lucru mai bun decat al lor.

Ei prezinta exagerat orice mic avantaj si isi ascund defectele sau lipsurile. Sinceritatea este de neconceput pentru ei, pentru ca toata imaginea lor are la baza falsul si exagerarea.Ingamfatii traiesc intr-o stare de concurenta permanenta si toata gandirea lor se rezuma la cum sa iasa in evidenta, sa fie in centrul atentiei, laudati si aplaudati. Pentru ei conteaza aparenta.Le este frica sa nu fie depasiti de altcineva si fiind lipsiti de creativitate isi gasesc solutiile imitand.Nu au nicio alta baza valorica decat aparenta, incearca sa raspunda la orice provocare si nu sunt capabili sa gaseasca o alta satisfactie prin care sa-si creeze propria armonie. Cauta sa fie apreciati doar raspunzand la provocari, pentru ca nu prea sunt capabili sa fie originali sau sa creeze.Ingamfarea este o prostie, pentru ca reduce mult din spontaneitate si creeaza o distanta fata de cei din jur.Manifestarea doar prin prisma imaginii de superioritate aduce dezavantaje chiar celui care o practica. Relatiile, iesirile in public, ii aduc tensiune, incordare, pentru ca trebuie sa fie atent sa se prezinte superior.Ingamfarea porneste atat dintr-un complex de inferioritate, o neacceptare a conditiei reale proprii, cat si dintr-o ambitie a persoanei de a demonstra ca poate fi ceea ce vrea chiar daca nu este.

Concluzie

E bine să ai o proprie părere și un set de valori, norme, dar să nu uităm că și cel de alături le are și acolo unde se termină drepturile taele încep drepturile altuia și trebuie să manifestăm toleranță față de ideologiile celorlalți, sau mai bine să știm uneori să cedăm cînd e cazul și doar așa vom creea un mecanism de progres continuu și eficient !