Heidegger n stil dmbovitean

de Gilbert Lepdatu

Este evident c, n cultura romn actual, traducerile profesioniste din autorii clasici snt absolut necesare. Filosofia, si cu att mai mult autorii fundamentali recenti din domeniu, resimt dureros acest vid. Numele filosofului german Martin Heidegger este tot mai invocat n viata cultural romneasc. Pentru ca aceast invocare s capete temei, referirea la niste scrieri fundamentale, traduse acurat si ntr-o limb romn fireasc, se impune de la sine. Ca atare, nu ar putea dect s ne bucure o nou traducere din Heidegger, presupus initial a respecta standardele impuse de versiuni anterioare.

Este vorba de un volum cu titlul Timpul imaginii lumii, care include traducerea prelegerii Die Zeit des Weltbildes, din volumul Holzwege, creia i se adaug un aparat critic intentionat strivitor. Traducerea, studiul introductiv si notele i se datoreaz d-lui Andrei Timotin, iar publicarea acestui volum Editurii Paideia.

Prima impresie a cititorului binevoitor este pozitiv. Suspiciuni usoare apar cnd caut s surprind mai atent curgerea textului n limba romn. Dar, dup cum o stim cu totii, Heidegger e un gnditor dificil si, conform opticii comune, limba lui e, n consecint, la fel de inaccesibil. Am fi tentati s credem, de aceea, c ininteligibilitatea acestei versiuni are ca surs pe Heidegger nsusi. Cel care si revine din nuceal si se gndeste c autorul german nu putea fi, totusi, att de confuz, va apela, fireste, la textul original - text care, n parantez fie spus, e una din lucrrile heideggeriene accesibile si cunosctorilor medii ai limbii germane si mai putin familiarizati cu opera gnditorului.

Ajuns n acest punct, va fi victima unui soc de proportii.

Va fi asaltat din toate prtile de un suvoi de erori ce privesc toate aspectele unei traduceri: cunoasterea limbii din care se traduce, a limbii n care se traduce si a regulilor minimale de traducere; e vorba de greseli semantice si de sintax, ca si de nclcri ale logicii elementare. ntruct spatiul nu ne permite, enumerm doar cteva greseli tipice, ce abund pe tot parcursul "traducerii", cu mentiunea c ele nu snt simple accidente datorate neatentiei, dat fiind proportia lor covrsitoare. Le putem clasifica n trei categorii:

Erori semantice inadmisibile:

- bel, care n orice dictionar nseamn "ru, necaz, boal" devine, printr-un mecanism de neptruns, "rest" ("ea nu este numai un rest necesar", p. 41, par. 2);

- Ni se povesteste, la un moment dat, despre un cercettor care, pe lng faptul c nu mai are nevoie de nici o bibliotec la el acas, mai e si tot timpul pe drum pe deasupra ei; cel putin asa ne asigur versiunea n cauz: "Cercettorul nu mai are nevoie, acas, de o bibliotec. El este permanent pe drum deasupra ei" (p. 43, par. 1). Aceast survolare, la care se vede silit bietul cercettor, ia nastere dintr-o survolare inconstient a traductorului pe deasupra textului; cci, er ist berdies stndig unterwegs n-a nsemnat nici pentru Heidegger dect c "pe lng asta, el (cercettorul) e ntotdeauna pe drum". Iat cum confuzia ntre un adverb (berdies, n plus, pe lng aceasta) si un pronume (ber dies, deasupra acesteia, peste aceasta ) l transform pe Heidegger ntr-un insolit autor de science-fiction.

- das bessere Ohr fr... hat care, pentru orice cunosctor de german, are sensul de "are un simt/ auz mai dezvoltat/ fin pentru" e redat, n textul romnesc, de (bizarul) "detine ceasul cel mai potrivit pentru" (p. 56, par.3);

- pe aceeasi pagin si la acelasi paragraf, Einzelwissenschaft, care, att conform uzantei limbii, ct si a ntelegerii heideggeriene, nseamn "stiint particular", devine prin "traducere", "stiint unic";

- un paragraf mai jos, das rechte Ansehen einer Wissenschaft erlangen, adic "a dobndi aspectul/ nftisarea proprie unei stiinte" ni se prezint ca "a reclama privirea corect a unei stiinte";

- simpla sintagma german von etwas Besitz ergreifen (a intra n posesia a ceva) ne-a fost redat ntr-o presupus limb romn si printr-o interpretare "mai catolic dect papa" ca "a concepe posesiunea din" (n contextul n care stiinta modern "concepe posesiunea din propria si deplina ei esent" - sic!, n loc de, cum ar fi fost normal, "stiinta modern intr n posesia propriei si deplinei ei esente" -, p. 42, par. 1);

- Auseinanderstreben der Wissenschaften, aici cu sensul de "tendint de dispersie/ autonomizare a stiintelor" ajunge s semnifice, prin domnul Timotin, contrariul, anume "dorinta de comuniune a stiintelor" (p. 43, par. 2);

- Autorii de dictionare nu s-au gndit nici o clip c wirklich (real, efectiv, concret, adevrat) ar putea s nsemne "eficace", dup cum nici Martin Heidegger nu s-a gndit la asta, pasajul e de altfel destul de limpede n aceast privint. n schimb, s-a gndit domnul Timotin, vajnic inovator n limb (ibidem);

- Betriebsamkeit, "zel/ rvn organizator(ic)", se transfigureaz de nerecunoscut n "capacitate de organizare" (p. 55, par. 2);

Si lista ar putea continua pn la disperarea traductorului - traductor care nici n sintax nu are unul din punctele lui forte, desi impozantul su studiu introductiv, de altfel neautorizat de Editura Vittorio Klostermann, cuprinde un capitol ntreg rezervat sintaxei heideggeriene a lucrrii. Prin ce mecanism de ntemeiere si poate aroga un necunosctor cras al sintaxei comune privilegiul de a discuta despre sintaxa (altminteri nerelevant) a unei asemenea scrieri, e o ntrebare la care nu am primit si, probabil, nici nu se poate primi vreodat un rspuns.

Dup ce iese rvsit din lupta simpl cu semantica, traductorul e rnit mortal de sintax, nici ea prea complicat. Iat un scurt inventar al btliilor cu textul niciodat cstigate de domnul Timotin:

"Caracterul eficient al unittii si prin acest fapt, realitatea universittii, nu se epuizeaz, cu toate acestea n ea nssi, deoarece apropiat si adpostit de ea se afl puterea spiritual a unificrii originare a stiintelor" (pag. 43, par. 2).

"Der wirkende Einheitscharakter und somit die Wirklichkeit der Universitt liegt jedoch nicht in einer von ihr ausgehenden, weil von ihr genhrten und in ihr verwahrten geistigen Macht der ursprunglichen Einigung der Wissenschaften."

Domnul Timotin reuseste, printr-o iscusint ce se ntoarce mpotriva propriului mestesugar, s ne prezinte o ametitoare fraz fr nici cea mai mic legtur cu gndul, de altfel limpede, al lui Heidegger. Cci pretinsa si misterioasa "epuizare n ea nssi" a universittii, desi neexprimat n nici un chip de Heidegger, e pus de dl. Timotin n seama acestuia. Iat o posibil traducere a textului: "ns caracterul eficient dttor de unitate si, n consecint, realitatea universittii, nu rezid n puterea spiritual (ce se naste din ea, fiind de ea hrnit si adpostit) a unificrii originare a stiintelor". Lsm la latitudinea cititorului dac ceea ce a tradus dl. Timotin este interpretare sau nu.

"n msura n care ea se apropie de disciplina istoriei publicisticii, se schimb unitatea de msur a acestei critici" (p. 41, par.1).

"In dem Masse als sich die Historie der Publizistik annhert, ndert sich die Mastbe dieser Kritik."

Asistm iarsi la o rstlmcire, care transform, datorit unei necunoasteri, de acum consacrate, a limbii germane, o propozitie simpl ntr-una ce arunc ndoieli asupra lui Heidegger nsusi. Propozitia sun astfel: "n msura n care istoria se apropie de /devine publicistic, criteriile acestei critici se schimb". Dl. Timotin introduce ntr-o propozitie cu subiect evident, n exemplul de mai sus e vorba de "Historie" (istorie), un alt subiect inexistent att gramatical, ct si din punctul de vedere al lui Heidegger, n spet "ea". (Lsm la o parte, greseala "minor" de a fi redat prin singular "unitate de msur" ceea ce n propozitie german era la plural "Mastbe" (criteriile). Pista fals pe care e pus cititorul de dl. Timotin (care "ea"?), pare s se constituie ntr-un joc pe care traductorul l propune cititorilor, fr voia si, evident, n defavoarea acestora.

Nu e singurul caz n care subiectul propozitiei este nlocuit cu un substitut al su pretins subnteles. Fraza urmtoare e edificatoare n aceast privint:

"Pe lng acest fapt, el poate rmne nc o vreme si n cteva locuri romanticul, devenit inconsistent si gol, al nvtturii si al universittii (p.43, par.2).

"Daneben kann sich noch einige Zeit und an einigen Stellen die immer dnner und leerer werdende Romantik des Gelehrtentums und der Universitt halten."

Dac cititorul va crede, conform textului, c "el" se refer la cercettorul invocat de Heidegger n frazele precedente, atunci se va ntreba zadarnic cum poate acesta rmne acel "romantic devenit inconsistent si gol". De fapt, dac traducem corect, lucrurile se limpezesc, si constatm c nu este vorba de nici un "el", cci propozitia sun astfel: "Pe lng acest fapt, romantismul tot mai slab si gol al nvtatilor si al universittii mai poate nc supravietui o vreme si pe alocuri".

Cine ce face ntr-o propozitie pare s fie complet obscur sau indiferent pentru unii traductori. Exempla docent:

"Faptul c fiintarea a ajuns s fiinteze n caracterul de reprezentare, epoca l realizeaz prin ceea ce apare nou fat de ceea ce era anterior" (p. 48, par. 2).

"Da das Seiende in der Vorgestelltheit seiend wird, macht das Zeitalter, in dem es dahin kommt, zu einem neuen gegenber dem vorigen".

Ct distant fat de ntelegerea corect a frazei, care este urmtoarea: "Faptul c fiintarea ajunge s fie sub conditia reprezentrii face ca epoca n care se ajunge la aceasta s fie una nou n raport cu cea anterioar".

"Trebuie nainte de toate si n mod permanent, esenta epocii s fie nteleas din aceea a adevrului fiintei, guvernnd n el nsusi, deoarece numai atta vreme ct ceea ce trebuie cu adevrat s fie ntrebat este perceput, acesta poart cu sine si leag o activitate n viitor, dincolo de un prezent accesibil, ndeprtat de temei si, n acelasi timp, permite transformrii omului s se orienteze dintr-o necesitate izvort din fiinta nssi" (p. 55, par.1).

"Es gilt zuvor und stets, das Wesen des Zeitalters aus der in ihm waltenden Wahrheit des Seins zu begreifen, weil nur so zugleich jenes Fragwrdigste erfahren ist, das ein Schaffen in das Knftige ber das Vorhandene hinweg von Grund aus trgt und bindet und die Verwandlung des Menschen zu einer dem Sein selbst entspringenden Notwendigkeit werden lt."

Aici, domnul Timotin stabileste triste recorduri de incompetent. Dnsul nu si face de rusine doar ipoteticii dascli care l-au nvtat german (pesemne oameni de treab), ci si pe cei de limba romn, care nu l-au lsat repetent cnd merita. Incompetenta atinge proportii monumentale dac e s fim atenti la adevratul nteles al propozitiei n cauz: "Se cade ntotdeauna s ntelegem n prealabil esenta epocii pornind de la adevrul fiintei ce domin n ea, cci doar astfel este concomitent aflat acela, n cel mai nalt grad demn de a fi ntrebat, care poart si leag din temei creatia viitoare, dincolo de fiintarea simplu existent, si face cu putint schimbarea omului ntru o necesitate izvornd din fiinta nssi".

Bnuind c poate traducerea domniei-sale e departe de claritatea cristalului, domnul Timotin se grbeste s informeze cititorul ntr-o not foarte doct c "necesitate" (Notwendigkeit) e, n editia I a textului german, nlocuit de cuvntul Brauch (tradus de dnsul ca "nevoie"). Pcat ns c, desi Brauch e legat etimologic de brauchen (a avea nevoie), el nu nseamn, asa cum fabuleaz domnul Timotin, nevoie, ci "datin, obicei".

Alte suplicii pe care le ndur sintaxa german, vinovat doar de a nu fi vrut s intre singur n capul domnuluii Timotin:

"O astfel de reflectie nu este nici pentru toti necesar, nici de dorit ori numai de acceptat (p. 54, par. 3)".

"Solche Besinnung ist weder fr alle notwendig, noch von jedem zu vollziehen oder auch nur zu ertragen."

C si-a fcut de rs dasclii si pe sine, l priveste doar pe domnul Timotin, problem care rmne s-o rezolve dnsul, ca pe attea altele, n forul su interior. Dar cu biata propozitei simpl ce-a avut? S fie "versiunea" sa echivalent cu traducerea corect: "O astfel de meditatie nu e pentru toti necesar, si nici nu trebuie realizat sau ndurat de oricine".

Am enumerat doar sase greseli inadmisibile de sintax, nu pentru c ar fi doar attea, ci pentru c spatiul de care dispunem nu ne permite. De altfel, nici puterea de a rbda a unui om normal.

Doar n traducerile extrem de libere din poezie i este permis interpretului s gseasc echivalente diferite pentru acelasi cuvnt. Faptul c lucreaz pe un text filosofic, caracterizat de cerintele rigorii si preciziei, nu-l stinghereste defel pe traductorul nostru de ocazie n verva-i inovativ, si astfel apar, pentru Vorgang (proces) att echivalentul "eveniment" (pag. 52, par. 3 si n compusul Grundvorgang = eveniment fundamental, pag. 41, par. 2, pag. 52, par. 2), ct si "proces" (pag. 40, par. 3, pag. 50, par.4). Exemplele ar putea continua, dar credem c cititorul si-a fcut deja o imagine, sau, cum ar "traduce" dl Timotin, "s-a dispus deja deasupra acesteia n imagine (pag. 49, par. 2), despre felul pretins autentic n care textul heideggerian a ncput pe mna unui gnditor autohton, de pe malurile Dmbovitei.

Ce-i putem dori d-lui Timotin? S "survoleze" n voie limbile fenician, sumerian, babilonian, s.a.m.d. cci, si de asta l putem asigura, noi nu avem deloc intentia de a le nvta. Prestatia dlui Timotin ne ofer bucuria de a multumi tuturor acelora care nu stiu nici limba german, nici limba romn, pentru c au avut indecenta de a traduce un text de filosofie si, n genere, un text din german.

Lectori grbiti, partizani ptimasi sau persoane vizate ar putea crede c aceast recenzie este ghidat de un argumentum ad hominem. Sperm c si vor da cu totii seama c ea a luat nastere doar din dorinta de a semnala si elimina impostura la nivel academic. Impostur dubl: una moral, a domnului Timotin, compromis pentru generatia sa; alta, de natur juridic, a unei edituri ce public texte fr revizie stiintific si fr copyright.