Harta Speranței de Viață La Naștere

7/17/2019 Harta Speranței de Viață La Naștere

http://slidepdf.com/reader/full/harta-speranei-de-viaa-la-natere 1/5

Harta speranței de viață la naștere

La fel ca i fertilitatea, speran a de viaș ț ță la naștere prezintă o mare variabilitate la nivelmondial, cele mai mici valori regăsindu-se în zona Africii, îndeosebi în Africa Subsahariană, iar cele mai mari valori, la nivelul Europei de Vest, Americii de Nord, dar și al Australiei siceaniei! Această variabilitate se datorează i ea mai multor factori, factori ce ii voi e"pune maiș

pe larg în cele ce urmează!



1. America de Nord

#acă fertilitatea scade, aici, de la sud către nord, speran a de viaț ță crește progresiv cu c$tinaintăm către nord! Valorile medii sunt de %& ani în 'e"ic, %( în S)A și *+ ani în anada!Aceasta din urmă a reușit să- i perfecș ționeze sistemul sanitar, fiind accesibil tuturor, spredeosebire de Statele )nite, acolo unde accesibilitatea la sistemul sanitar constituie încă o problemă! #e asemenea, valorile ridicate ale speran ei de viaț ță din S)A i anada se datoreaș ză

i nivelului economic ridicat, ce se transpune într-un nivel bun de trai! n ceea ce priveș ște'e"icul, valoare este mai scăzută față de celelalte două state ale Americii de Nord, datorită



faptului ca statul este încă în curs de dezvoltare, sistemul sanitar nu este unul foarte performant,iar rata criminalității este încă mare, însă comparativ cu anii .%/ este într-o creștere evidentă 0%&ani față de 1+2!

2. America Centrală

n aceasă regiune, asemănător ca la fertilitate, putem pune în discuție statele înscrise pe două paliere3state dezvoltate 0în special din punct de vedere turistic2, care au o speran ță de viață mare 0osta 4ica,5uadalupe, 'artini6ue, 7uerto 4ico etc!2 i state slab dezvoltș ate, în care nivelul de trai este scăzut,cărora le corespunde valori mici ale speran ei de viaț ță la na tere 08aiti, 5renada, 9rinidad 9obagoș

etc2! Astfel, ca și valori e"treme, remarcăm3 1: ani în 8aiti i *; ani înș

'artini6ue!

3. America de Sud

<iind o zonă în curs de dezvoltare, statelor de aici le sunt caracteristice valori medii ale speran eiț

de viață, însă, diferen iate regional! Astfel, în statele mai puț țin dezvoltate, cu un nivel de trai maiscăzut, o rată mare a criminalită ii, valorile suț nt mai mici 0=olivia, 5uiana etc!2, iar în statele maidezvoltate, unele foste colonii, nivelul de trai începe să crească, sistemul sanitar se perfecționează i, astfel, valorile speran ei de viaș ț ță încep să crească 05uiana <ranceză, hile,Argentina etc!2 Valorile e"treme se înt$lnesc în 5uiana 011 ani2 și în 5uiana <ranceză i hileș

0%( ani2!

4. Africa

Africa reprezintă continentul cu cea mai mică speranță de viață la na tere, iar cauzele suntș

multiple i comple"e! Sistemul sanitar deficitar sau aproapș e ine"istent, care să stopeze epidemiilece pentru noi par a fi, astăzi banale, malnutri ia, chiar i conflictele i condi iile naturale, au dusț ș ș ț

la încetinirea cre terii speran ei de viaș ț ță la na tere în r$ndul statelor continentului negru! 9otu i,ș ș

față de deceniile trecute, c$nd, în unele state, speran a de viaț ță la na tere era de sub &/ de aniș

0anii .%/, de e"emplu2, aceasta a crescut! hiar și astăzi, regăsim state în care speran a de viaț ță lana tere este de sub >/ ani 0Sierra Leone, =ots?ana, Lesotho, S?aziland2! categorie aparte oș

constituie fostele colonii insulare, unde speran a de viaț ță atinge chiar si */ ani! Astfel, cea maimică valoare a speran ei de viaț ță la naștere o regăsim în Lesotho, fiind de && ani, iar cea maimare în 4eunion 0fosta colonie franceză2, fiind de */ ani!

5. Asia (+Federaț ia Rusă i Cipru ș

ea mai mare parte a statelor Asiei se încadrează, în ceea ce prive te speran a de viaș ț ță, în categoria%/,+-*/ ani, datorită faptului că nivelul de trai este în ușoară cre tere, iar sistemul sanitar seș

perfecționează treptat! n unele state din Asia entrală i de Sud 0e"! @ndia, 7aistan, 'ongolia,ș

Bazahstan etc!2, speran a de viaț ță se situează la un nivel de sub %/ ani, în principal datorităsistemului sanitar deficitar, dar iș a nivelului de trai scăzut! n ceea ce privește statele arabe, seconstată o diferență, în sensul că în cele deținătoare de resurse 0petrol i gaze naturale în special2ș

speran a de viaț ță este mai mare, comparativ cu cele fără resurse 0de e"! Cemen2! La nivelul <ederației4use, în ultimele decenii se constată o creștere lentă a speran ei de viaț ță la na tere, de la 1( ani înș



+(%/, la %+ ani în prezentD federația nu dispune de un sistem sanitar foarte bine pus la punct, iarnivelul de trai prezintă mari variații, în sensul că un procent foarte mic al



populației e"celează la aces capitol, iar maoritatea populației trăie te cu venituri medii sau sub-ș

medii!

Situa iile particulare sunt reprezentate în Asia dț e către Faponia, Borea de Sud și @srael, caredepă esc valoarea de */ ani, în ceea ce prive te speran a de viaș ș ț ță la naștere! G#e vinăG suntsectorele ter iarț și cuaternar ale economiei, care a făcut ca nivelul de trai al populației să crească

i sistemul sș anitar să se perfecționeze, datorită tehnicii de ultimă genera ie în Borea de Sud iț șFaponia și mai ales datorită turismului în @srael!

a și valori e"treme, regăsim aici Afganistanul, cu o speranță de viață de 1+ ani, iar la polulopus, 8ong Bongul, cu o speranță de viață de *& ani!

!. Australia i "ceania ș

Australia și Noua Heelandă se conformează cu lumea ccidentală i au o speranș ță de viață de peste */ ani, datorită nivelului ridicat de trai i al sisș temului sanitar bine pus la punct! elelaltestate insulare, prezintă valori mai mici ale speran ei de viaț ță la naștere, datorită izolării, a

economiei slab competitive și, deci, a unui nivel de trai scăzut, dar i a sistemului sanitarșineficient! ea mai mică valoare a speran ei de viaț ță se înt$lne te în Nauru 01/ ani2, iar cea maiș

mare în Australia 0*; ani2!

#. $uropa

Europa este divizată și ea, în două păr ți3 partea e"-socialistă, în care speran a de viaț ță este de sub*/ ani, în principal datorită nivelului de trai nu foarte ridicat, dar și a sistemului sanitar care,încă, necesită imbunătă iri si reforme,ț și partea vestică și nordică, cu un nivel de trai foarte bun iș

cu un sistem sanitar performant, ceea ce a dus la o speranță de viață la na tere supș erioară valoriide */ ani! Țările Europei Sudice 05recia, @talia, Spania2 au, de asemenea, o speran ță de viață de

peste */ ani, însă datorită mai mult stilului de viață sănătos dec$t nivelului de trai sau alsistemului sanitar! a i valori e"treme, valoreș a minimă a speran ei de viaț ță se regăse te înș

=elarus i )craina 0%+ ani2, iar cea mai mare în San 'arino 0*& ani2!ș

Conclu%ii

A a cum spuneam i la început, speran a de viaș ș ț ță la naștere variază mult la nivel planetar, cele maimici valori regasindu-se în Africa, iar cele mai mari în Europa, America de Nord,

Australia i ceania, dar i în estul Asiei! 7utem remarca, aș ș șadar, o oarecare dispunere în oglindăfață de situația prezentată la fertilitate, în sensul că cu c$t rata fertilită ii este mai mare, cu at$tț

speranța de viată la naștere este mai mică!

Harta Speranței de Viață La Naștere

Documents

Transcript of Harta Speranței de Viață La Naștere