București

2013

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

Specializarea Geografia Mediului

HARTA CALITĂȚII

MEDIULUI PENTRU UN

ȚESUT URBAN

Echipa de lucru:

Anton Georgiana-Raluca

Bicu Elena-Andreea

Conache Denisa

Ionescu Diana

2

Cuprins Introducere ................................................................................................................................................... 3

CAPIOLUL I: Metodologie .............................................................................................................................. 3

CAITOLUL II: Proprietățile mediului .............................................................................................................. 4

2.1 Starea de referință .............................................................................................................................. 5

2.2 Resursele și serviciile........................................................................................................................... 6

2.3 Varietatea ............................................................................................................................................ 7

2.4 Variabilitatea ....................................................................................................................................... 8

2.4.1 Starea ecologică a străzilor .......................................................................................................... 8

2.4.2 Starea ecologică a clădirilor ....................................................................................................... 10

2.4.3 Intensitatea traficului ................................................................................................................. 12

2.4.4 Situația parcărilor ....................................................................................................................... 13

2.5 Schimbarea ....................................................................................................................................... 13

2.6 Alți actori ........................................................................................................................................... 14

CAPITOLUL III: Surse de degradare. Disfuncționalități de mediu. Incompatibilități funcționale ................ 17

3.1Analiza DPSIR a principalelor surse de degradare a mediului ........................................................... 17

3.1.1 Lucrările de construcție a stației de metrou Orizont ................................................................ 17

3.1.2 Traficul ....................................................................................................................................... 19

3.1.3 Deșeurile .................................................................................................................................... 20

3.2 Disfuncționalități de mediu ............................................................................................................... 23

3.3 Incompatibilități funcționale ............................................................................................................. 24

CAPITOLUL IV:Scenariu optimist de evoluție a calității mediului în arealul analizat .................................. 25

CAPITOLUL V: Studiu de caz privind percepția populației asupra calității mediului în arealul analizat .... 27

Concluzii ...................................................................................................................................................... 35

Bibliografie .................................................................................................................................................. 36

Anexa 1 (Harta calității mediului pentru arealul: Bd. Timișoara-Bd. Drumul Sării-Bd. Drumul Taberei-Str.

Mihaela Marcu Ruxandra) .......................................................................................................................... 37

Anexa 2 (Starea ecologică a străzilor din estul cartierului Drumul Taberei) .............................................. 39

Anexa 3 (Starea ecologică a clădirilor din estul cartierului Drumul Taberei) ............................................. 40

Anexa 4 (Chestionar privind percepția populației asupra calității mediului în arealul analizat) ................ 42

3

Introducere O bună calitate a mediului este esențială pentru bunăstarea și sănătatea ecosistemului

uman. În condițiile în care mediul înconjurător a devenit tot mai degradat, se impune pregnant

cunoașterea și cercetarea lui pentru a contracara răspunsul negativ pe care îl oferă în urma

presiunilor pe care factorul uman le exercită asupra sa.

Proiectul își propune evaluarea calității mediului din estul cartierului Drumul Taberei, din

sectorul 6 al municipiului București și realizarea unei hărți care să ilustreze această calitate.

Primul capitol include metodele, mijloacele și tehnicile utilizate pentru analiza calității

mediului și realizarea hărții.

Cel de-al doilea capitol descrie proprietățile mediului, explicând care este starea de

referință a țesutului urban analizat; care sunt resursele de care dispune acel spațiu și ce servicii

generează acestea; prin ce se distinge acest spațiu de altele (varietatea), proprietățile căror

componente pot varia în cadrul sistemului însuși (variabilitatea); care sunt factorii care pot

conduce la mutații ale stării de referință (schimbarea) și care sunt factorii externi care afectează

starea mediului din perimetrul arealului de interes (alți actori).

Capitolul al III-lea aduce în lumină principalele surse de degradare a mediului, utilizând

modelul de analiză elaborat de Smeeths & Weterings în anul 1999, analiza DPSIR.

Capitolul al IV-lea aplică una dintre metodele prospective de analiză a calității mediului,

vizând realizarea unui scenariu optimist de evoluție a calității mediului în perimetrul arealului

cercetat.

Ultimul capitol al proiectului urmărește evaluarea percepției populației asupra mediului

din arealul analizat și constituie interpretarea unui set de chestionare aplicat populației riverane.

CAPIOLUL I: Metodologie Evaluarea calității mediului din estul cartierului Drumul Taberei a avut ca finalitate

elaborarea Hărții calității mediului pentru arealul: Bd. Timișoara-Bd. Drumul Sării-Bd. Drumul

Taberei- Str. Mihaela Marcu Ruxandra și s-a desfășurat în mai multe etape.

Primul pas în realizarea hărții a fost identificarea și delimitarea arealului de studiu.

Etapa următoare a fost cea de colectare a datelor, în cadrul căreia am aplicat: metoda

observației directe, pe teren; metoda cartării obiectelor de interes; metoda scorului de peisaj,

metoda aplicării de chestionare, precum și consultarea unor materiale bibliografice.

4

Metoda scorului de peisaj a fost aplicată pentru determinarea stării ecologice a străzilor și

a clădirilor și a constat în acordarea unui punctaj, cuprins între 1 și 5 (1-stare ecologică foarte

bună, 5-stare ecologică foarte slabă) mai multor variabile (starea carosabilului, starea trotuarului,

starea canalizărilor/rigolelor, starea cablurilor, starea marcajelor, starea semnalizărilor auto,

publicitate, starea iluminatului public, starea aliniamentelor stradale-pentru străzi și fațadă,

ferestre, intrare, conducte, spații verzi, parcări, curățenie, graffiti, publicitate-pentru clădiri ). În

lipsa unor instrumente sau aparate de măsură, exprimarea scorului de peisaj a fost una calitativă

și exprimă părerea personală a evaluatorilor.

Aplicarea chestionarului a avut loc pe un eșantion de 30 de persoane, cu vârste cuprinse

între 18 și 78 de ani, în mai multe locații din perimetrul zonei studiate, însă rezultatele obținute

în urma aplicării chestionarului au un nivel de încredere de doar 10.8%. Pentru un nivel de

încredere de 95% se impunea aplicarea a 263 de chestionare. Așadar, datele obținute în urma

aplicării chestionarului au caracter orientativ și nu constituie argument științific.

Instrumentul cel mai important în prelucrarea informațiilor a fost utilizarea tehnicilor

GIS (programul ArcGIS 9.3). Alături de softul GIS , am utilizat metode statistice de interpretare

a chestionarelor și prelucrarea răspunsurilor primite, în programul Microsoft Office Excel. De

asemenea, ortofotoplanul regiunii , din anul 2008 a fost folosit drept bază pentru realizarea

hărților.

Exprimarea și interpretarea datelor obținute s-a manifestat prin realizarea unei serii

de hărți (Harta poziției geografice a arealului studiat, în cadrul municipiului București, Harta

infrastructurii de transport din estul cartierului Drumul Taberei, Harta stării ecologice a clădirilor

din estul cartierului Drumul Taberei, Harta punctelor de colectare a deșeurilor din estul

cartierului Drumul Taberei, Harta calității mediului ( Anexa 1), grafice (pentru interpretarea

răspunsurilor primite în urma aplicării chestionarelor), Diagrame Gantt (Starea ecologică a

străzilor din estul cartierului Drumul Taberei ; Starea ecologică a clădirilor din estul cartierului

Drumul Taberei) și a unui scenariu optimist de evoluție a calității mediului.

CAITOLUL II: Proprietățile mediului Proprietățile mediului se constituie în factori de favorabilitate sau restrictivitate pentru

desfășurarea activităților umane din acest perimetru, înfățișând, totodată, starea mediului în

momentul realizării analizei.

5

Activitățile derulate de om produc adesea disfuncționalități mediului, pe care acesta le

integrează și le diluează. De asemenea, exemple din mediul natural sunt preluate de om, mediul

fiind și un sistem generator de valori (Iojă, 2012). Mediul, ca sistem, se caracterizează prin

următoarele proprietăți: stare de referință, resurse și servicii, varietate, variabilitate, schimbare și

alți actori.

2.1 Starea de referință Arealul de studiu se află în sud-vestul Sectorului 6 al municipiului București

(Fig.1), în estul cartierului Drumul Taberei, fiind delimitat de Bd. Timișoara, în nord, Bd.

Drumul Sării, în est, Bd. Drumul Taberei, în sud și Str. Mihaela Marcu Ruxandra, în vest.

Suprafața zonei este de aproximativ 0.23 km2, ceea ce reprezintă 0,62 % din suprafața sectorului.

Din punct de vedere al relieful, zona de studiu se suprapune terasei I, de pe malul drept al

râului Dâmbovița.

Fig.1 Harta poziției geografice a arealului, în cadrul municipiului București

6

2.2 Resursele și serviciile Cea mai importantă resursă este reprezentată de populație. Arealul deține un număr de

aproximativ 2072 locuitori, cifră determinată în funcție de densitatea populației din Sectorul 6

(9011 locuitori/ Km2) și extrapolarea la suprafața arealului de interes. Structura pe grupe de

vârstă și sexe a populației, dar și structura pe domenii de activitate influențează decisiv modul în

care populația susține economia zonei.

Infrastructura de transport este reprezentată de aproximativ 7 km de bulevarde, străzi

și alei peste care se suprapune circa 800 de m de șine de tramvai și circa 500 de m de cabluri

electrificate pentru liniile de troleu. Parcările,stațiile și refugiul stației de tramvai Bd. Vasile

Milea sunt de asemenea resurse ale infrastructurii de transport, care, alături de cele mai sus

menționate oferă serviciile de transport de care populația beneficiază zilnic (Fig2).

Fig.2 Harta infrastructurii de transport din arealul analizat

7

Spațiile verzi sunt o altă resursă importantă a zonei, ele oferind serviciul existențial de

oxigenare a zonei. De asemenea, perdelele vegetale au rol fonoabsorbant și de reținere a

poluanților, iar spațiile verzi amenajate au funcție de agrement.

Policlinica Bujoreni și cabinetele medicale (stomatologice, psihologic) existente

asigură populației servicii medicale, în timp ce spațiile rezidențiale asigură servicii de locuit.

Spațiile comerciale reprezentate de restaurant, magazin alimentar, magazin de încălțăminte sunt

resurse de care locuitorii beneficiază, asigurând servicii comerciale. Existența pubelelor și

containerelor necesare pentru precolectarea deșeurilor oferă servicii de salubritate.

2.3 Varietatea Această proprietate reflectă faptul că arealul studiat este diferit de alte cartiere ale

municipiului București. Estul cartierului Drumul Taberei cuprinde următoarele zone funcționale:

zona de locuit, zona spațiilor verzi, zona transporturilor, zona activităților productive.

Zona de locuit cuprinde locuințe colective medii P+3, P+4 și înalte P+5, predominând

cele P+3-4. Acestea sunt poziționate, de obicei, paralel cu strada, fiind construite aproximativ în

aceeași perioadă, între anii 1970-1980. Clădirile au formă dreptunghiulară sau forma literei ”L”.

Zona spațiilor verzi încadrează spațiile verzi publice cu acces nelimitat reprezentate de

parcuri, grădini, scuaruri și aliniamente de arbori, precum și spații verzi destinate funcției de

agrement. În această zonă, parcurile au suprafețe de câțiva zeci de m2, singurul mai bine

întreținut fiind cel aflat pe Intrarea Drumul Taberei care cuprinde și un spațiu de joacă pentru

copii. În jurul spațiilor de locuit se găsesc grădini cu arbori, arbuști și vegetație ruderală, dar și

grădini cu plante ornamentale. La intersecția Bd. Timișoara cu Bd.Drumul Sării se găsește un

scuar, iar în lungul bulevardelor există aliniamente stradale, arborii fiind la distanțe de

aproximativ 10 m.

Zona transporturilor cuprinde subzona transporturilor rutiere reprezentate de mijloacele

de transport în comun, cablurile sau șinele necesare pentru funcționare și stațiile RATB

Miljoacele de transport în comun, care traversează arealul de interes includ tramvaie, troleibuze

și autobuze.

Zona activităților productive este reprezentată de spațiile destinate comerțului

(magazin de încălțăminte, magazin alimentar, restaurant), serviciilor medicale (cabinete

stomatologice, cabinet psihologic, policlinică), cabinetelor de avocatură și notariat.

8

2.4 Variabilitatea Caracterul variabil al mediului din estul cartierului Drumul Taberei este susținut de starea

ecologică a clădirilor, starea ecologică a străzilor, intensitatea traficului și situația parcărilor.

Traficul are o intensitate diferită în funcție de intervalul orar, tipul de stradă, în cadrul aceluiași

areal. Parcările ocupă suprafețe mai mici sau mai mari, moduri diferite de amenajare, o

capacitate variabilă, caracteristici influențate de clădirile în apropierea cărora se află sau de

numărul de locuitori deserviți.

2.4.1 Starea ecologică a străzilor

Dezvoltarea unui oraș are la bază infrastructura care asigură mobilitatea populației dintr-o

parte a spațiului urban în alta. În același timp, traficul intens ce caracterizează arterele rutiere din

arealul analizat manifestă un impact deosebit asupra calității mediului, cu privire specială asupra

calității aerului. Astfel, mijloacele de transport, atât cele publice (tramvaie, troleibuze, autobuze),

cât și cele particulare reprezintă surse mobile de degradare a mediului prin zgomotul și poluanții

eliberați în atmosferă.

Analiza stării ecologice a străzilor poate fi considerată o modalitate de apreciere a stării

mediului sub impactul surselor mobile de degradare. În acest scop s-a folosit metoda “scorului de

peisaj” fiind realizată o diagramă Gantt (Anexa 2). Starea ecologică a străzilor rezultată în urma

calculului mediilor este foarte bună și bună, variabilele studiate obținând note de la 1 la 5.

Cel mai mic scor de peisaj a fost primit de Bulevardul Vasile Milea, unde, deși nicio

variabilă nu a primit scorul cel mai mic, media obținută arată o stare ecologică bună. Variabilele

cu stare ecologică slabă sunt rigolele/canalizările și cablurile. Mijloacele de transport în comun

ce folosesc cablurile pentru funcționare reprezintă o sursă de degradare a mediului care, pe lângă

curentul electric folosit care încarcă aerul cu electricitate, multitudinea de cabluri ce atârnă pe

stâlpii de electricitate este și o sursă de poluare estetică. O stare satisfăcătoare prezintă

carosabilul, trotuarul, spațiile destinate publicității și alinimentele stradale. Traficul intens de pe

acest bulevard a dus în timp la degradarea carosabilului, acesta având pe alocuri gropi, care sunt

factori de risc pentru șoferi. În aceeași stare se află și trotuarul. Lucrările de reabilitare

neterminate sau efectuate necorespunzător au lăsat urme în trotuar, care sunt surse de praf și

reprezintă un posibil pericol la pentru populație. Panourile publicitate de mari dimensiuni

poziționate pe trotuare sunt piedici în deplasarea pietonilor, cele amenajate pe stâlpi sunt fixate

insuficient, toate acestea amenințând siguranța trecătorilor. Aliniamentele stradale au rol de

9

protecție împotriva particulelor și pulberilor rezultate din transport. Starea lor satisfăcătoare dată

de lipsa unor arbori, de existența unora rupți sau uscați ori a rabatelor neîngrijite limitează rolul

barierei vegetale. În schimb, semnalizările auto și iluminatul public au primit scor maxim,

siguranța pietonilor și a participaților la trafic fiind asigurată de existența unui iluminat

corespunzător, a marcajelor și a semnalizărilor auto care facilitează mersul automobilelor.

Scorul cel mai bun a fost obținut de Intrarea Drumul Taberei, o stradă aflată între

locuințele cartierului, starea variabilelor fiind bună și foarte bună. Carosabilul și trotuarul

prezintă o stare foarte bună, traficul aici fiind mai puțin intens față de bulevardele înconjurătoare,

alinimanetele stradale sunt înlocuite de numeroasele spații verzi amenajate lângă blocuri sau

parcuri, stâlpii de iluminat sunt așezați la o distanță ce asigură o iluminare corespunzătoare a

străzii. Lipsa mijloacelor de transport în comun atrage după sine și lipsa cablurilor ce dădeau un

aspect neplăcut pe celelalte bulevarde. Marcajele și semnalizările auto sunt amenajate

corespunzător, iar panourile publicitare lipsesc.

Variabilele cu o stare ecologică foarte bună sunt reprezentate de publicitate și iluminatul

public. Spațiile destinate publicității sunt poziționate pe stâlpi sau pe trotuar, acestea fiind puține

și îngrijite, aspectul inestetic al acestora fiind minimizat. Cu toate acestea, prezența afișelor și

panourilor de mari dimensiuni pot reprezenta, în unele cazuri, sursă de insecuritate la adresa

populației putând fi cu ușurință doborâte de vânt. Un scor de peisaj mare a fost primit de această

variabilă pe bulevarde (Drumul Sării, Drumul Taberei, Vasile Milea) și mai mici pe străzile

secundare, fiind subliniat rolul persuasiv al publicității în strnsă legătură cu fluxul de persoane și

automobile. O stare ecologică satisfăcătoare prezintă marcajele. Ele lipsesc pe unele străzi sau în

unele puncte în care sunt necesare. Cele mai mari scoruri în ceea ce privește această variabilă au

fost acordate străzilor Aleea Poiana Mare și Poiana Câmpina, care se află printre blocuri, fiind

mai puțin circulate. Nici bulevardele nu au o stare ecologică a marcajelor potrivită, fiind

încadrată între bună și slabă. Doar strada Mihaela Marcu Ruxandru beneficiază de o stare

ecologică foarte bună a marcajelor. Traficul reflectă starea ecologică a carosabilului și

trotuarului, care a fost apreciată ca fiind una bună. Asfaltul este degradat într-o mică măsură, pe

alocuri fiind gropi sau lucrări de reabilitare neîncheiate.

Așadar, starea ecologică a străzilor analizate se încadrează între foarte bună și bună,

variabilele primind scoruri ce diferă de la o stradă la alta în funcție de fluxul de autovehicule și

de poziția lor în cadrul arealului.

10

2.4.2 Starea ecologică a clădirilor

Clădirile se numără printre cele mai importante produse realizate de om, având o valoare

utilitară, de ordin practic, dar şi o valoare artistică, arhitecturală. Principalul rol al clădirilor este

acela de asigura un cadru protejat pentru majoritatea activităţilor umane, şi de a crea în spaţiile

interioare u n m e d i u s ă n ă t o s , p l ă c u t ş i co n f o r t a b i l , c â t m a i p u ţ i n d e p e n d e n t

d e c o n d i ţ i i l e ex t e r i o a r e , î n special a celor meteorologice şi acustice (Nae, 2009).

În analiza Diagramei Gantt (Anexa 3) se observă prevalența clădirilor cu o stare

ecologică bună și satisfăcătoare. Singurele clădiri care se remarcă printr-o stare ecologică foarte

bună (Fig.3) sunt instituțiile publice și sediile de firmă (Administrația Domeniului Public,

RomTehnica, CertSign, Biserica Răzoare), care au obținut un scor de peisaj între 1 și 1..33. Este

de menționat, însă că și scorul acestora ar fi fost mai redus dacă am fi avut în vedere numărul

mare de aparate de aer condiționat. La polul opus se află o clădire ce funcționează ca sediu al

RADET (Fig.4), în curtea acesteia putându-se observa depozitate cabluri de mari dimensiuni.

Singurele variabile care nu au obținut scorul de 4 sau 5 au fost curățenia, parcările și publicitatea.

Cea din urmă a obținut un scor foarte bun pentru că, mai ales în spațiile dintre blocuri, lipsea.

Îndreptându-ne atenția către media variabilelor, cea care a obținut cel mai bun scor este

publicitatea, care fie lipsea, fie se afla în spațiile special destinate. Astfel, spațiile publicitare nu

au un impact vizual puternic negativ, în cazul celor mai multe dintre clădiri. Pe de altă parte,

situația locurilor de parcare este îngrijorătoare, aceasta fiind variabila care a obținut un scor de

2.66. Media acestei variabile este micșorată, de asemenea, de instituții, sedii de firmă și puținele

blocuri care au o parcare amenajată corespunzător.

Fig.3 Clădiri cu o stare ecologică foarte bună (a-sediul RomTehnica, b-Biserica Răzoare)

a b

11

Fig.4 Clădire cu o stare ecologică slabă (Sediul RADET)

Harta stării ecologice a clădirilor a fost realizată utilizând scorurile de peisaj acordate

fiecărei variabile, pentru fiecare imobil, cărora le-am atribuit un coeficient de impact, astfel am

considerat: fațadă,15%; intrare, 10%; conducte, 10%; spații verzi, 15%; parcări, 10%; curățenie,

15%; graffiti, 5%; publicitate, 5%. Așadar, harta a fost realizată pe baza mediei armonice a

fiecărei clădiri, calculată în funcție de coeficientul de impact.

Analiza hărții stării ecologice a clădirilor (Fig.5) arată ca imobilele care au cea mai bună

stare ecologică sunt concentrate în estul arealului studiat, fiind cele mai sus menționate.

Urmărind harta, este, de asemenea, evidentă situația precară a parcărilor. Singura clădire a cărei

calitate este slabă este sediul RADET de pe Bd. Drumul Taberei.

12

Fig.5 Harta stării ecologice a clădirilor din estul cartierului drumul Taberei

2.4.3 Intensitatea traficului

Bulevardele sunt cele care suportă cel mai intens trafic (Fig.6), fiind și importante surse

de poluare a aerului. Acestea sunt Timișoara, Drumul Sării, Drumul Taberei și Vasile Milea. Ele

au o lățime a carosabilului mai mare de 10 m, cu două sau trei benzi pe sens, ceea ce facilitează

traficul și numărul mare de autovehicule. Spre deosebire de acestea, străzile secundare precum

Mihaela Marcu Ruxandra sau străzile ce se găsesc între spațiile rezindențiale (Poiana Câmpina,

Aleea Poiana Mare) au o lățime a carosabilului cuprinsă între 3 și 10 m, cu o singură bandă pe

sens, fiind străbătute zilnic de un număr mai mic de mașini. Fluxul de mașini este diferit în

funcție de intevalul orar analizat, astfel traficul este mai intens dimineața și după-amiaza și mai

redus în timpul prânzului și seara, respectiv noaptea. Intensitatea traficului a dus la degradarea

carosabilului, gropile ce se găsesc predominant pe bulevarde reprezintă o sursă de praf , fiind

necesară limitarea vitezei care induce emisii mai mari de noxe .

13

Fig.6 Trafic intens pe Bd. Timișoara, în apropierea intersecției de la Răzoare

2.4.4 Situația parcărilor

Locurile de parcare ce caracterizează zona studiată se găsesc în apropierea clădirilor,

fiind amenajate. Astfel, fiecare spațiu rezidențial beneficiază de locuri de parcare. Numărul

automobilelor parcate neregulamentar pe trotuar arată, însă, insuficiența lor. Acest lucru se

observă cu precădere pe bulevarde, unde pe lângă mașinile locuitorilor, sunt parcate și mașinile

celor ce doar staționează, pentru scurt timp, în zonă. Singura parcare ce asigură un număr

important de locuri este cea aferentă clădirii Romtehnica, fiind destinată angajaților. Situația

parcărilor a putut fi observată și în analiza stării ecologice a clădirilor, unde parcările au obținut

un scor ce reflectă starea lor satisfăcătoare, cele mai multe clădiri neasigurând suficiente locuri

de parcare pentru rezidenți.

2.5 Schimbarea

Principalul factor care perturbă starea sistemului și aduce schimbare este contrucția stației

de metrou Orizont (Fig.7). Excavațiile care se fac produc modificări semnificative în structura

substratului, iar schimbările produse în peisaj sunt evidente.

Sursa: maps.google.com

14

Fig.7 Șantier în lucru în vederea construirii stației de metrou Orizont

2.6 Alți actori Dinamica și evoluția sistemului este influențată și de vectorii externi reprezentați de:

lucrările la stațiile de metrou Academia Militară și Favorit, centrul comercial Afi Palace

Cotroceni și șantierul aferent spațiului comercial , precum și CET-ul Grozăvești.

Lucrările din perioada de execuție a stațiilor de metrou Academia Militară și Favorit

influențează calitatea mediului fiind importante surse de poluare a aerului și poluare fonică. Din

punct de vedere al poluării aerului, pulberile de praf provenite din folosirea cimentului,

pietrișului se mențin în aer o perioadă lungă de timp, putând fi purtate de vânt pe distanțe mari.

Operațiile de manevrare a pământului, materialelor de construcție sunt surse importante de praf.

Degajările de pulberi în atmosferă variază substanțial de la o zi la alta, depinzând de nivelul

activității, de specificul operațiilor, dar și de condițiile meteorologice. O altă sursă de praf este

reprezentată de eroziunea cauzată de vânt, fenomen ce însoțește lucrările de construcție și apare

din cauza depozitelor de pământ temporare expuse acțiunii vântului. Pulberile afectează sistemul

respirator la oameni, produce iritarea ochilor. Poluarea fonică din timpul lucrărilor nu este de

neglijat, cum de altfel nici traficul rutier și pietonal îngreunat, creșterea cantității de deșeuri.

Utilajele folosite pentru exacavații produc zgomot în imediata apropiere a zonei, resimțindu-se

și la distanțe mai mari. Acțiunea zgomotului se manifestă prin stare de nervozitate, tulburări ale

somnului și amețeli. Cu toate acestea, punerea în uz a metroului va îmbunătăți considerabil

traficul rutier și pietonal și va contribui la reducerea zgomotului, noxelor, gazelor cu efect de

15

seră ce rezultă din utilizarea autovehiculelor. Deși funcționarea metroului necesită energie

electrică, acest fapt este mai puțin perturbator pentru mediul înconjurator, decât folosirea

automobilului personal.

Uzina CET Grozăvești are un impact considerabil asupra zonei, în special când factorii

climatici favorizează acest lucru. Fumul și particulele provenite de la CET ajung în arealul

analizat atunci când vântul puternic bate din direcția NE (Fig.8). De altfel, temperaturile ridicate

ce ajung frecvent la 30°C, măresc gradul de poluare, intensificându-se efectele monoxidului de

carbon. Poluarea cauzată de CET Grozăvești este mai intensă pentru că în loc de metan folosește

păcură, care conține pentaoxid de vanadium, substanță ce produce iritații ale ochilor, pielii,

aparatului respirator. Păcura este mai folosita în perioada de iarnă, când presiunea gazelor scade

sau când sursele de gaz sunt limitate.

Fig.8 CET Grozăvești

Un alt vector ce induce disfuncționalități mediului este centrul comercial Afi Palace

Cotroceni (Fig.9). Afi Palace dispune de o zonă cu o capacitate de 2.500 de locuri de parcare și

parcare subterană. Principalul aspect negativ este reprezentat de traficul intens din zona centrului

comercial, autovehiculele care eliberează în atmosferă emisii cu efecte semnificative asupra

mediului, condițiile meteorologice favorabile deplasându-le spre zona studiată. Expunerea la

agenții poluanți favorizează o stare de disconfort pentru populație, apariția unor boli specifice și

chiar deces. Poluarea sonoră se resimte în aceasta zonă din cauza traficului rutier și pietonal și

16

activităților de recreere de la Afi Palace. O altă problemă, indusă de centrul comercial este

reprezentată de deșeurile asimilabile celor menajere generate de acest spațiu. În compoziția

deșeurilor rezultate intră resturile organice provenite de la restaurante, materiale plastice și

cartoane rămase de la ambalajele produselor din supermarket și magazine, sticle, textile.

Fig.9 Afi Palace Cotroceni

Șantierul Afi Business Park, din imediata vecinătate a mall-ului are, de asemenea, un

impact semnificativ asupra zonei de interes (Fig.10). Lucrările afectează în mod direct substratul.

În șantierul aflat în nordul zonei noastre de interes, praful este o problemă sesizabilă. În conditii

meteorologice favorabile, praful se împraștie din cauza vântului puternic. În principal, acesta

provine din operațiile de manevrare a pământului și materialelor de construcție. Depozitele

temporare de pământ din șantier sunt surse de particule de sol ce sunt răspândite în atmosferă.

Autovehiculele necesare transportării materialelor de construcție creează poluare fonică în zona

analizată.

17

Fig.10 Șantierul deschis pentru construirea Afi Business Park

CAPITOLUL III: Surse de degradare. Disfuncționalități de mediu.

Incompatibilități funcționale Capacitatea de autoreglare a mediului este influențată de acțiunea tot mai intensă a

factorilor perturbatori din interiorul arealului de interes, factori a căror interacțiune poate

conduce la depășirea capacității de autoreglare a mediului și crearea unor disfuncționalități, greu

de gestionat.

3.1Analiza DPSIR a principalelor surse de degradare a mediului Analiza DPSIR presupune existența unei stări normale a unui sistem ce este perturbată de

în urma acțiunii unor factori de presiune, rezultând o altă stare. În cazul în care noua stare a

sistemului diferă într-o mare măsură față de starea inițială, se produc disfuncționalități în mediu

și în starea de sanogeneză a populației, ceea ce obligă la apariția unui răspuns din partea

mediului sau a societății (Pătroescu et al., 2012).

3.1.1 Lucrările de construcție a stației de metrou Orizont

Stația de metrou Orizont este cuprinsă în cadrul Magistralei 5 Drumul Taberei-

Pantelimon, în primul tronson Drumul Taberei-Universitate. Aceasta este amplasată la intersecția

bulevardului Drumul Taberei cu bulevardul Vasilea Milea, urmând să aibă patru accese și o

lungime de 163 m.

Factor declanșator: Cererea de servicii de transport și nevoia unui mijloc de transport în

comun rapid care să facilitizeze parcurgerea unor distanțe lungi între spațiul de locuit și locul de

18

muncă, pusă pe seama populației numeroase a cartierului Drumul Taberei, care este deficitar din

punct de vedere al serviciilor de transport, evidențiază motivul pentru care s-a început construcția

unei stații de metrou în acest spațiu. De asemenea, îmbunătățirea rețelei de transport a

municipiului București, promovarea dezvoltării suburbane și stabilirea de legături între centrul și

cartierele orașului reprezintă alți factori declanșatori ai acestei lucrări.

Presiune: Lucrările de construcție a stației de metrou se desfășoară pe un spațiu ce

corespunde bulevardului Drumul Taberei, spațiu destinat transporturilor rutiere. În perioada de

execuție a lucrărilor se produc presiuni asupra mediului prin eliminarea de praf în atmosferă,

producerea de zgomot de utilajele de construcție, eliminarea de poluanți specifici din arderea

combustibililor utilizați în motoarele utilajelor, depozitarea de deșeuri de construcție în zona

șantierului, excavări.

Stare: Execuția lucrărilor la stația de metrou produce un nivel ridicat de particule și

pulberi în suspensie în atmosferă indicat de stratul de praf ce se găsește pe mașinile parcate în

apropierea șantierului, dar și de aerul greu de respirat ce poate fi simțit de orice persoană ce trece

prin zona respectivă. Poluarea cu pulberi este resimțită frecvent și în spațiile rezidențiale.

Nivelul crescut de zgomot existent în zona aferentă șantierului este un alt element ce

caracterizează starea sistemului. De asemenea, starea poate fi definită și de concentrația de

materiale ce poate fi antrenată de apele pluviale în apele de suprafață, cantitățile de deșeuri ce

sunt depozitate pe suprafața șantierului.

Impact: În perioada de execuția a stației de metrou, activitățile desfășurate produc un

impact semnificativ ce constă în poluarea aerului, șantierul fiind sursă de poluare cu praf de

ciment, oxizi de azot, oxizi de carbon, amoniac, metale grele, poluare fonică cauzată de utilajele

de construcție, poluarea apei dată de antrenarea de către apele pluviale a materiilor, afectarea

sănătății populației prin toate acestea.

Răspuns: În vederea satisfacerii cererii populației cu privire la un mijloc de transport în

comun rapid s-a hotărât construirea stației de metrou „Orizont”. Pentru limitarea efectelor

produse de lucrările la stația de metrou, zona corespunzătoare șantierului a fost împrejmuită,

înlocuirea regulată a foselor cu toalete ecologice, montarea de captare-epurare(reținere particule),

instalații bazate pe tehnologie modernă mai puțin poluantă, adopatarea unui program de lucru

cuprins între orele 06-22 (Raport de evaluare a impactului asupra mediului. Magistala 5:Drumul

Taberei-Pantelimon, Tronson 1.Drumul Taberei-Universitate, 2011).

19

Fig.11 Analiza DPSIR a șantierului pentru construcția stației de metrou Orizont

3.1.2 Traficul

Transporturile reprezintă o componentă definitorie a tuturor așezărilor umane și o

importantă sursă de disfuncționalități de mediu prin trafic, spațiile de circulație, de transfer și de

staționare temporară (Samaras și Sorensen 1999 citați de Pătroescu et al 2012).

Traficul este o sursă de degradare mobilă, care ridică probleme cauzate de poluarea

aerului cu monoxid de carbon, oxizi de azot, hidrocarburi și pulberi minerale, dar și din cauza

nivelului mare de zgomot, în intervalul orar cu flux mare de mașini.

Factorul declanșator este creșterea necesității de mobilitate a populației, în special către

locurile de muncă, dar și în alte scopuri (către instituțiile de învățământ, instituțiile sanitare sau

locuri de relaxare)

Presiunea exercitată de trafic constă în consumul de spațiu, proximitatea în raport cu

spațiile rezidențiale și amplificarea gradului de uzură a infrastructurilor și a vehiculelor

participante la trafic (Pătroescu et al. 2012)

Starea sistemului este caracterizată de nivelul ridicat de zgomot și concentrații mari de

CO, NOx,COV și PM10.

Impactul este reprezentat de poluarea aerului și poluarea fonică, ambele forme

constituind risc pentru starea de sanogeneză a populației riverane.

20

Răspuns: În scopul reducerii impactului și îmbunătățirea stării în care se află țesutul

urban s-au realizat scuaruri cu vegetație, care rețin poluanții și aliniamente de arbori, care au rol

fonoabsorbant. O altă măsură aplicată în scopul fluidizării traficului și implicit a diminuării

disfuncționalităților pe care le produce este construirea magistralei de metrou ”Drumul Taberei-

Pantelimon”.

Așadar, având în vedere că arealul analizat este încadrat de importante artere de

circulație, problemele generate de trafic sunt pregnante și solicită găsirea unor alternative optime

pentru menținerea favorabilitățior create de infrastructura de transport și diminuarea

restrictivităților generate tot de aceasta.

Fig.12 Analiza DPSIR a traficului

3.1.3 Deșeurile

Volumul ridicat de deșeuri generat de spațiile rezidențiale din arealul studiat se constituie

într-o sursă importantă de degradare a mediului. De asemenea, practica colectării selective a

deșeurilor nu este practicată de populație, existând un singur punct de precolectare selectivă.

Factorul declanșator al problemelor de mediu generate de deșeuri este reprezentat de

creșterea populației și schimbarea modelelor de consum, precum și accesibilizarea unor produse

tot mai diverse.

21

Presiunea manifestată de deșeuri asupra mediului constă în generarea lor în cantități tot

mai mari, utilizarea unor autospeciale pentru transportul lor, dar mai ales reducerea spațiilor de

depozitare.

Starea se caracterizează printr-o cantitate de deșeuri menajere generate (Qm) de 1.65 t/zi,

iar cantitatea de deșeuri stradale (Qs) este de 2.3 t/zi. Pentru precolectarea acestor cantități

arealul dispune de 75 de coșuri de gunoi stradale, 12 containere, o ghenă și un punct cu 3

containere de precolectare selectivă (Fig.13)

Fig.13 Harta punctelor de colectare a deșeurilor din estul cartierului Drumul Taberei

Impactul deșeurilor asupra mediului din arealul studiat este semnificativ, proasta

gestionare a acestora cauzând mirosuri neplăcute, disconfot vizual și risc de îmbolnăvire, prin

atragerea unor vectori patogeni (câini comunitari, șobolani). Atragerea unor oameni ai străzii

care caută hrană în deșeuri poate crea sentimentul de insecurite și poate crește numărul

infracțiunilor (Fig.14).

22

Fig.14 Oameni căutând în deșeuri pe strada Poiana Câmpina (a) și pe bulevardul Drumul

Taberei (b)

Răspunsul pe care populația îl aduce în scopul diminuării impactului deșeurilor este, în

principal, încheierea contractului cu firma de salubritate. O altă măsură este amplasarea

recipientelor pentru precolectarea deșeurilor, care includ și containere pentru colectare selectivă,

ce încurajează reciclarea și economisirea costurilor de producție a materialelor ce se pretează a fi

reciclate. Există, de asemenea, și repere legislative care prevăd contravenții pentru nerespectarea

locurilor de depozitarea, acestea fiind, însă, mai greu de aplicat.

a b

23

Fig.15 Analiza DPSIR a deșeurilor

3.2 Disfuncționalități de mediu Disfuncţionalitatea apare ca un fenomen de dezorganizare, de entropie, care diminuează

până la a face să dispară resursele interne ale sistemului, de autoreglare, de autostabilitate, de

asigurare a unui echilibru dinamic. Ca fenomen se opune dezvoltării mediului ca sistem, fiind

consecința unor acțiuni ce intervin în dinamica mediului (Roșu, Ungureanu 1977).

În arealul analizat am identificat mai multe astfel de acțiuni, cele mai numeroase

disfuncționalități fiind cele generate de sursele de degradare mai sus menționate: șantier, trafic,

deșeuri, dar și legate de managementul inadecvat al spațiului sau lipsa educației ecologice.

Șantierul este cel mai important generator de disfuncționalități din zona de interes. Deși

multe dintre problemele pe care le ridică sunt temporare, amploarea acestora le face de luat în

seamă. Poluarea aerului cu pulberi sedimentabile și noxe provenite de la utilaje este una dintre

problemele cel mai greu de gestionat, în acest sens, singura măsură relativ viabilă a fost

împrejmuirea zonei. Zgomotul și vibrațiile sunt, de asemenea, probleme care se resimt în

24

perioada de execuție a lucrărilor, creând o stare de disconfort populației, respectiv afectând

structura de rezistență a clădirilor din proximitate. Un alt aspect negativ legat de prezența

șantierului este tăierea unor arbori care se suprapuneau spațiului necesar manifestării

activităților de pe șantier și restricționarea accesului pietonal și, pe alocuri, accesul

autovehiculelor.

Disfuncționalitățile induse de managementul deșeurilor sunt: mirosurile neplăcute,

poluarea estetică, atragerea unor vectori patogeni, care aduc cu sine riscul de îmbolnăvire a

populației și prezența oamenilor străzii care induc populației sentimentul de insecuritate.

Educația ecologică ar fi o soluție pentru diminuarea cantităților de deșeuri depozitate la

întâmplare, în imediata apropiere a punctelor de precolectare.

Poluarea aerului și zgomotul generate de trafic sunt aspecte care influențează negativ

funcționalitatea arealului prin efectele pe care le au asupra stării de sănătate a populației.

Managementul inadecvat al spațiului generează probleme precum insuficiența spațiilor de

parcare sau lipsa aliniamentelor de protecție din lungul liniilor de tramvai.

3.3 Incompatibilități funcționale În perimetrul arealului de studiu am identificat o serie de spații ale căror funcții sunt

contrare, spații care amplasate astfel limitează favorabilitățile pe care le-ar genera dacă ar fi

amplasate corespunzător.

Prezența cabinetelor medicale în apropierea sau chiar în interiorul imobilelor este

incompatibilă cu funcția rezidențială a acestora. Există restrictivități impuse de fluxul mare de

persoane care frecventează cabinetele medicale (zgomot, risc de îmbolnăvire, insecuritate), dar și

restrictivități impuse de desfășurarea propriu-zisă a activității cabinetului (zgomot, radiații,

electromagnetism., deșeuri, substanțe periculoase). Deși adesea oamenii percep drept

favorabilitate apropierea de un centru medical, problemele generate indică incompatibilitatea

acestuia cu spațiile destinate locuirii.

Benzinăria Petrom, aflată în imediata vecinătate a zonei de studiu, pe Bd. Drumul

Taberei aduce restrictivități arealului prin: riscul de explozie, mirosurile neplăcute, zgomotul

generat de automobilele care vin să alimenteze, riscul de îmbolnăvire a populației din cauza

vaporilor de compuși petrolieri. Restrictivitățile mai sus menționate demonstrează

incompatibilitatea amplasării unei benzinării în proximitatea spațiilor rezidențiale.

25

Șantierul deschis pentru construirea stației de metrou Orizont impune

disfuncționalități atât zonelor rezidențiale, cât și spațiilor verzi. Zonele rezidențiale sunt afectate

de zgomot, praf și emisii, iar funcția de oxigenare a spațiilor verzi este redusă prin acumularea

prafului la nivelul aparatului foliar al arborilor, rolul fonoabsorbant al perdelelor de vegetație

fiind, de asemenea, diminuat prin tăierea arborilor ce se aflau pe suprafața pe care în prezent își

desfășoara activitatea șantierul. Este important de menționat că, deși în prezent șantierul este

incompatibil cu funcția de locuire a arealului, după încheierea lucrărilor stația de metrou va

constitui un element de favorabilitate.

CAPITOLUL IV:Scenariu optimist de evoluție a calității mediului în

arealul analizat În analiza calității mediului trebuie să se aibă în vedere atât situațiile din trecut și prezent,

cât și proiecția în perspectivă a surselor de degradare a mediului. În acest sens pot fi realizate

două tipuri de scenarii: unul optimist și unul pesimist. (Iojă, 2008)

Două dintre principalele surse de degradare ce se manifestă în zona studiată sunt traficul

și construcția stației de metrou ”Orizont”. Pornind de la aceste considerente s-a încercat

realizarea unui scenariu optimist care presupune optimizarea transportului în comun prin

implementarea unor măsuri ce pot influența pozitiv calitatea mediului și calitatea vieții

locuitorilor (Fig.16). Eficientizarea transportului public se poate realiza prin construirea stațiilor

de metrou, proiect ce se află în desfășurare în prezent, modernizarea troleibuzelor, tramvaielor și

autobuzelor pentru ca populația să fie încurajată să folosească predominant transportul public în

defavoarea automobilelor personale, delimitarea strictă a benzilor de circulație astfel încât

parcurgerea unui traseu cu un mijloc de transport în comun să fie mai eficientă în ceea ce

privește timpul decât străbaterea acestuia cu mașina personală.

Punerea în aplicare a măsurilor menționate au ca efect schimbări pozitive în calitatea

mediului din arealul de interes, dar și din zonele învecinate. Astfel, construirea stației de metrou

va contribui la reducerea fluxului de mașini prin renunțarea la automobilele personale în

favoarea metroului, prevenind astfel ambuteiajele, iar acest lucru favorizează, totodată,

îmbunătățirea calității aerului prin reducerea noxelor ce sunt emise în intersecțiile sau pe arterele

aglomerate. Modernizarea mijloacelor de transport în comun va conduce la ameliorarea calității

aerului printr-un consum mai redus de electricitate, în cazul troleibuzelor și tramvaielor și

26

reducerea noxelor, în cazul autobuzelor. De asemenea, reducerea fluxului de mașini și stoparea

suprasolicitării locurilor de parcare sunt alte consecințe cu efect benefic asupra calității mediului

din zona de interes. Delimitarea strictă a benzilor de circulație destinate doar transportului public

va genera atât optimizarea traficului rutier, prin prevenirea ambuteiajelor, dar și reducerea

noxelor din aer.

Menținerea sau îmbunătățirea calității aerului și a mediului, în ansamblu, va contribui la

reducerea efectelor insulei de căldură ce caracterizează zona urbană; prevenirea ambuteiajelor va

duce la creșterea securității pietonilor și șoferilor, prin evitarea accidentelor rutiere, precum și la

scăderea fluxului de mașini. Toate acestea solicită mărirea numărului mijloacelor de transport în

comun și reducerea timpului de așteptare în stațiile RATB, iar spațiul destinat parcărilor se va

reduce în favoarea spațiilor verzi. Toate acestea vor îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor riverani

și a mediului prin costuri accesibile de mediu și de locuire, creșterea atractivității zonei,

asigurarea securității locatarilor, minimizarea cheltuielilor de transport.

Așadar, îmbunătățirea rețelei de transport public în zona analizată poate avea efecte

benefice în viitor prin adoptarea unor măsuri ce vor contribui la minimizarea problemelor de

mediu, dar și la facilitarea deplasărilor cotidiene ale populației.

27

Fig.16 Scenariu optimist de eficientizare a transportului în comun în arealul analizat

CAPITOLUL V: Studiu de caz privind percepția populației asupra calității

mediului în arealul analizat În scopul întregirii imaginii calității mediului în sectorul de interes am aplicat un set de

chestionare pentru a afla care este percepția populației asupra calității mediului (Anexa 4).

Astfel, se observă că 60% dintre respondenți consideră starea mediului bună și foarte bună și

doar 10 % o găsesc foarte slabă (Fig.17).

28

Fig.17 Percepția asupra calității mediului

Întrebați cum consideră construirea unei stații de metrou în apropierea locuințelor, cele

mai multe persoane au considerat-o corespunzătoare (53%), dar au fost și persoane care au

considerat-o o greșeală de amplasare (17%) (Fig.18). Răspunsul primit cel mai frecvent este

justificat, dacă avem în vedere facilitățile de transport pe care le impune prezența unei stații de

metrou în apropierea spațiilor rezidențiale.

Fig.18 Percepția asupra construirii unei stații de metrou în apropierea locuinței

Dintre problemele generate de construirea stației de metrou, cea mai des menționată, de

90 % dintre respondenți, a fost zgomotul care se produce din cauza utilajelor și a traficului

10%

13%

27% 33%

17%

Foarte slabă

Slabă

Satisfăcătoare

Bună

Foarte bună

Corespunzătoare 53%

O greșeală de

amplasare 17%

Indiferentă 13%

Nu există altă

alternativă 17%

29

îngreunat în acel sector. O altă disfuncționalitate cu impact semnificativ este praful, vizibil pe

mașinile parcate în apropierea șantierelor, dar și în interiorul locuințelor, conform răspunsurilor

primite de la 70% din persoanele chestionate. Respondenții au menționat, de asemenea, și

restrictivitatea impusă de stoparea accesului pietonilor pe trotuarele lăturalnice Bulevardului

Drumul Taberei, în dreptul șantierului. Perturbarea traficului, prezența a numeroase deșeuri,

depozitate necorespunzător, precum și trepidații ale clădirilor sunt probleme pe care le întâmpină

zilnic locuitorii zonei (Fig.19).

Fig.19 Probleme cauzate de construirea stației de metrou

În ceea ce privește deșeurile depozitate necorespunzător, mai mult de 80% dintre

respondenți au ridicat problema mirosurilor neplăcute cărora li se adaugă, în proporții mai mici,

dar nu de neglijat: disconfortul vizual, riscul de îmbolnăvire și atragerea a numeroși vectori

patogeni (Fig.20).

90

70

40

56.67

16.67

30

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Zgomot Praf Îngreunarea traficului pietonal

Perturbarea mijloacelor

de transport în comun

Deșeuri Trepidații ale

clădirilor

%

30

Fig.20 Problemele generate de depozitele necontrolate de deșeuri

Întrebați dacă obișnuiesc să consume apă de la robinet, cei mai mulți au răspuns că nu

(63.33%) (Fig.21), ceea ce, coroborat cu percepția asupra calității apei de la robinet (Fig.22)

arată fie că apa de la robinet are o calitate îndoielnică, fie că oamenii sunt dezinformați cu privire

la această calitate. Deși foarte mulți au spus că nu obișnuiesc să bea apă de la robinet, majoritatea

a menționat că o folosește pentru gătit.

Fig.21 Consumul apei de la robinet

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Risc de îmbolnăvire

Mirosuri neplăcute

Disconfort vizual Vectori patogeni

%

36.67

63.33

0 10 20 30 40 50 60 70

Da

Nu %

%

31

Fig.22 Percepția asupra calității apei de la robinet

Dintre factorii care generează populației sentimentul de insecuritate (Fig.23), cei mai des

menționați sunt oamenii străzii , care vin în apropierea locuințelor cautând hrană în deșeuri și

câinii comunitari (Fig.24), care sunt atrași fie de resturile alimentare din deșeuri, fie pentru că

sunt hrăniți de personalul restaurantului La Roșu sau al celorlalte puncte comerciale. Alți factori

menționați, ca surse ale sentimentului de insecuritate sunt: canalizările neacoperite (Fig.25),

infracționalitatea, iluminatul necorespunzător, fațada degradată a unora dintre clădiri, dar și

țurțurii de gheață și zăpadă ce riscă sa cadă de pe acoperișuri, în timpul iernii.

17%

40%

33%

10%

Foarte slabă Slabă Satisfăcătoare Bună

32

Fig.23 Factori care generează sentimentul de insecuritate

Fig.24 Câini comunitari în apropierea restaurantului La Roșu, pe Bd. Drumul Taberei

Fig.25 Canalizare neacoperită pe Bd. Drumul Taberei

În privința spațiilor verzi, cei mai mulți s-au arătat mulțumiți, 80% considerând calitatea

spațiilor verzi bună (47%) și foarte bună (33%) (Fig.26). Acest lucru validează și observațiile

efectuate pe teren (Fig.27 ).

33

Fig.26 Percepția populației asupra calității spațiilor verzi

Fig.27 Spațiu verde bine întreținut pe Intrarea Drumul Taberei, în sezonul cald (a) și în sezonul

rece (b)

Analiza percepției populației asupra nivelului de zgomot arată prevalența unor niveluri

care oscilează între acceptabil și ridicat. Această percepție poate fi deformată de avantajele pe

care populația le întrevede la finalizarea lucrărilor și inaugurarea magistralei, motiv pentru care,

deși nivelul de zgomot este evident foarte ridicat, răspunsurile primite nu indică acest lucru

(Fig.28).

10%

33%

47%

10%

Foarte proastă

Satisfăcătoare

Bună

Foarte bună

a b

34

Fig.28 Percepția asupra gradului de disconfort creat de zgomot

Din dorința de a păstra corespondența între scor și calitate ca și în cazul stării ecologice a

clădirilor, respectiv a străzilor, respondenților li s-a explicat că nota 1, acordată calității mediului

reprezintă o calitate foarte bună, în timp ce nota 5, reprezintă o calitate foarte slabă. Astfel, cei

mai mulți au acordat notele 2 și 3, ceea ce verifică răspunsurile primite pentru întrebarea

introductivă, conform cărora populația respondentă consideră calitatea mediului din arealul în

care trăiesc satisfăcătoare sau bună (Fig.17și Fig.29).

Fig.29 Evaluarea calității mediului prin acordarea unei note

7%

10%

36%

40%

7%

Foarte scăzut

Scăzut

Acceptabil

Ridicat

Foarte ridicat

17%

33% 30%

17%

3%

Nota 1

Nota 2

Nota 3

Nota 4

Nota 5

35

Concluzii Principala sursă de degradare a mediului din arealul analizat este reprezentată de lucrările

de execuție a stației de metrou Orizont, acestea fiind o sursă importantă de zgomot, particule în

suspensie, deșeuri și disconfort vizual, producând schimbări majore în structura substratului.

Mare parte din disfuncționalitățile aduse spațiului care este ocupat de șantier vor fi estompate

după finalizarea lucrărilor. Mai mult, după inaugurarea stației de metrou, aceasta se va prezenta

ca un factor de favorabilitate de mediu, contribuind la fluidizarea traficului și reducerea timpului

de transport pentru populația din zonă.

O altă sursă de degradare, cu un impact puternic negativ, o reprezintă traficul, care ridică

probleme mai ales induse de concentrațiile de noxe și pulberi minerale, dar și din cauza nivelului

ridicat de zgomot și uzură a infrastructurii de transport. Riscul de accidente însoțește, de

asemenea, traficul intens de pe arterele importante de circulație care delimitează și traversează

suprafața zonei de studiu.

Deșeurile ridică probleme mai ales generate de gestionarea deficitară, care conduce la

apariția depozitelor necontrolate și deșeurilor împrăștiate în jurul containerelor și a coșurilor

stradale. Mirosurile neplăcute și asocierea deșeurilor cu vectorii patogeni sunt probleme

stringente, care cer soluționare.

Calitatea mediului din arealul studiat este puternic influențată și de factorii externi cum

sunt: Afi Palace Cotroceni, centru comercial de mare interes, pune presiuni prin atragerea unui

număr mare de indivizi, intensificarea traficul și producerea unor mari cantități de deșeuri;

șantierul deschis pentru construirea clădirilor Afi Bussiness Park, produce disfuncționalități prin

zgomot și particule în suspensie; construcția stațiilor de metrou Favorit și Academia Militară,

aflate la distanțe mici de zona de studiu aduc un aport mare de praf și îngreunează traficul prin

ocuparea unor spații ce anterior deschiderii șantierului erau destinate transportului. Aportul de

noxe în atmosferă , adus de CET Grozăvești poate fi de asemenea un factor perturbator al

calității mediului din arealul analizat.

În concluzie, calitatea mediului din arealul delimitat de Bd. Timișoara, Bd. Drumul Sării,

Bd. Drumul Taberei și Str. Mihaela Marcu Ruxandra este relativ bună, prezentând atât factori de

favorabilitate, cât și restrictivități.

36

Bibliografie

Iojă, C., 2008, Metode și tehnici de evaluare a calității mediului în aria metropolitană a

municipiului București, Editura Universității din Bucureșți, București

Mănoiu, Valentina-Mariana, 2008, Monitoringul și poluarea mediului. Note de curs,

sinteze, exerciții și studii de caz. Ediția a II-a completată și revizuită, Editura Printech,

București

Matei, Elena, 2007, Ecosistemele umane: o abordare din perspectiva geografică,

Editura Universitară, București

Nae, Mirela-Mariana, (2009), București. Dezvoltarea urbană și calitatea vieții, Editura

Universitară,București

Pătroescu, Maria, Iojă, C., Rozylowicz, L., Vânău, G., Niță, M., Pătroescu-Klötz, Iulia,

Iojă, Annemarie, 2012, Evaluarea integrată a calității mediului în spații rezidențiale,

Editura Academiei Române, București

Roșu, A., Ungureanu, Irina, 1977, Geografia mediului înconjurător, Editura Didactică și

Pedagogică, București

***Planul urbanistic general al municipiului București etapa finală. Mapa 4.

Regulamentul local de urbanism al municipiului Bucureşti

***Raport la studiul de evaluare a impactul asupra mediului . Magistrala 5. Drumul

Taberei-Pantelimon. Tronson 1. Drumul Taberei-Universitate, 2011

ecwp://195.138.192.5/mosaics_5000/bucuresti.ecw

http://sectorul6.info/tag/primaria6/

http://opengis.unibuc.ro

http://www.ecomagazin.ro/calitatea-mediului-in-bucuresti/

http://www.eea.europa.eu

http://www.smarquest.ro/ro/resources.html

http://maps.google.com/

http://www.strazibucuresti.ro/harta-bucuresti-3d.html

37

Anexa 1 (Harta calității mediului pentru arealul: Bd. Timișoara-Bd. Drumul Sării-Bd. Drumul

Taberei-Str. Mihaela Marcu Ruxandra)

38

39

Anexa 2 (Starea ecologică a străzilor din estul cartierului Drumul Taberei)

Starea Starea Starea Starea Starea Starea Starea Starea Scorul

Strada/Variabilă carosabilului

trotuarului canalizărilor/rigolelor cablurilor marcajelor

semnalizărilor

auto Publicitate

iluminatului

public

aliniamentelor

stradale străzii

Bld.Timișoara 3 3 2 4 4 2 2 1 2 2,6

Drumul Sării 2 2 2 3 3 2 3 1 2 2,2

Drumul Taberei 2 2 2 3 2 2 3 1 4 2,3

Intrarea Drumul Taberei 1 1 2 1 2 1 1 2 1 1,3

Intrarea Ghe. Caranda 2 2 2 1 3 2 1 4 2 2,1

Bld.Vasile Milea 3 3 4 4 2 1 3 1 3 2,7

Aleea Poiana Mare 2 2 4 1 5 4 1 2 2 2,6

Poiana Câmpina 2 2 3 1 5 2 1 2 2 2,2

Mihaela Marcu Ruxandra 2 2 4 2 1 2 2 1 1 1,9

Media variabilei 2,1 2,1 2,8 2,2 3,0 2,0 1,9 1,7 2,1 2,2

Legendă

1-1,9 Foarte bună

2-2,9 Bună

3-3,9 Satisfăcătoare

4-4,9 Slabă

5 Foarte slabă

40

Anexa 3 (Starea ecologică a clădirilor din estul cartierului Drumul Taberei)

Variabilă/ Nr cladire

Tip cladire Fațadă Ferestre Intrare Conducte

Spatii verzi Parcări Curățenie Graffiti Publicitate

Media clădire

1 P+4 3 3 3 3 2 2 3 3 2 2.67

2 P+4 3 4 2 4 3 3 4 1 2 2.89

3 P+4 4 3 3 2 2 3 2 1 1 2.33

4 P+4 3 3 3 2 3 3 3 2 1 2.56

5 P+3/p+4 1 1 1 1 2 1 2 1 1 1.22

6 P+1 1 1 1 2 2 2 1 1 1 1.33

7 Biserică 1 1 1 1 1 4 1 1 1 1.33

8 Depozit 5 5 4 4 4 3 2 1 5 3.67

9 P+3 4 4 3 3 3 3 2 4 1 3.00

10 P+3 3 3 3 3 1 4 2 4 1 2.67

11 P+3 3 4 3 3 1 4 1 1 1 2.33

12 P+3 3 3 3 3 1 4 2 1 1 2.33

13 P+3 5 2 3 3 2 3 2 3 3 2.89

14 P+4 2 3 2 2 3 3 2 3 2 2.44

15 P+3 2 3 2 3 2 3 2 2 2 2.33

16 P+4 4 3 3 3 3 4 2 2 3 3.00

17 P+3 3 3 2 3 3 2 2 4 1 2.56

18 P+4 3 3 2 2 3 4 2 1 1 2.33

19 P+4 2 2 1 2 2 2 2 1 1 1.67

20 P+4 2 2 1 2 3 2 2 1 1 1.78

21 P+4 3 2 3 2 2 2 2 2 2 2.22

22 P+3 3 3 2 3 3 3 2 3 1 2.56

23 P+4 3 2 3 2 3 3 1 2 1 2.22

24 P+4 2 2 2 2 2 2 1 2 2 1.89

25 P+4 3 2 3 2 2 2 2 1 1 2.00

26 P+4 3 2 3 3 2 3 2 3 2 2.56

27 P 2 1 1 1 2 5 1 1 1 1.67

28 P+4 2 2 2 3 2 3 2 3 2 2.33

41

29 P+4 2 2 2 3 1 2 2 2 1 1.89

30 P+4 3 3 3 3 2 4 2 2 1 2.56

31 P+4 3 2 2 3 2 2 2 3 1 2.22

32 P+4 4 4 2 2 2 2 2 3 1 2.44

33 P+5 2 3 2 2 1 2 1 2 2 1.89

34 P+4 2 3 3 2 2 2 2 3 1 2.22

35 P+4 3 3 3 3 2 2 2 2 1 2.33

36 P+4 3 2 2 3 2 2 3 3 1 2.33

37 P+4 3 2 2 2 2 3 2 2 1 2.11

38 P+4 3 3 2 2 2 2 2 3 1 2.22

39 P+1 2 1 1 2 2 2 2 2 1 1.67

40 P+3 2 3 2 3 2 1 1 1 1 1.78

41 P 1 1 1 1 2 2 1 1 1 1.22

42 P+3 2 2 2 3 2 3 1 1 1 1.89

43 P+3 2 2 2 3 2 2 1 1 1 1.78

44 P+3 2 2 2 3 2 3 1 1 1 1.89

45 P+3 2 3 2 2 2 2 2 2 1 2.00

46 P+3 3 2 2 2 2 3 2 2 1 2.11

47 P+3 3 2 2 3 3 3 2 2 2 2.44

48 P+3 2 2 2 3 2 2 2 2 2 2.11

49 P+2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Media variabilă

2.64 2.47 2.20 2.47 2.14 2.66 1.85 1.97 1.39 2.20

3.50-4.49 Slabă

>4.50 Foarte slabă

Legendă

<1.50 Foarte bună

1.50-2.49 Bună

2.50-3.49 Satisfăcătoare

42

Anexa 4 (Chestionar privind percepția populației asupra calității

mediului în arealul analizat)

1. Cum apreciați calitatea mediului în arealul în care locuiți?

□ foarte slabă

□ slabă

□ satisfăcătoare

□ bună

□ foarte bună

2. Cum considerați construirea unei stații de metrou în apropierea locuinței dumneavoastră?

□ corespunzătoare

□ o greșeală de amplasare

□ indiferentă

□ nu există altă alternativă

3. Ce probleme receptați din cauza construirii stației de metrou?

□ zgomot

□ praf

□ îngreunarea traficului pietonal

□ perturbarea mijloacelor de transport în comun

□ deșeuri

□ trepidații ale clădirilor

4. Ce probleme interceptați din cauza depozitării necontrolate a deșeurilor?

□ risc de îmbolnăvire

□ mirosuri neplăcute

□ disconfort visual

□ vectori patogeni (câini, șobolani, oameni ai străzii)

□ altele …………………………………………………………………

5. Obișnuiți să beți apă de la robinet?

□ da

□ nu

6. Cum considerați calitatea apei de la robinet?

□ foarte slabă

□ slabă

□ satisfăcătoare

□ bună

□ foarte bună

7. Care sunt factorii care vă oferă sentimentul de insecuritate?

□ câini comunitari

□ oameni ai străzii

43

□ infracționalitate

□ iluminat necorespunzător

□ canalizări neacoperite

□ fațada degradată a clădirilor

□ țurțuri/zăpada de pe acoperișuri

8. Cum apreciați calitatea spațiilor verzi din apropierea locuinței dumneavostră?

□ foarte proastă

□ satisfăcătoare

□ bună

□ foarte bună

9. Care este gradul de disconfort creat de zgomotul din apropierea locuinței dumneavoastră?

□ foarte scăzut

□ scăzut

□ acceptabil

□ ridicat

□ foarte ridicat

10. Pe o scară de la 1 la 5 ce notă ati acorda arealului în care locuiți din punct de vedere al

calității mediului.( 1 indică o calitate foarte bună, iar 5 indică o calitate foarte slabă)

1 2 3 4 5

Vârstă:

Ocupație:

Locul completării chestionarului: Data: Ora: