POVESTEA LUI HARAP-ALB

de Ion Creanga

basm

“Povestea lui Harap-Alb” este un basm, deoarece are toate trasaturile unei astfel de specii literare.

Fiind un basm, are o formula initiala (“Amu cica era odata”), o formula mediana (“Ca cuvantul din poveste, inainte mult mai este…” si formula finala (“Si a tinut veselia ani intregi” sau “Cine se duceacolo bea şi mănâncă. Iar pe la noi, cine are bani bea şi mănâncă, iarăcine nu, se uită şi rabdă”).

Intâmplările au loc într-un spaţiu real: curtea craiului, aîmpăratului Verde, a împăratului Roş, dar şi într-unul fantastic:grădina cu sălăţi păzită de un urs fabulos, izvorul unde se adapă uncerb înstelat, tărâmul în care se întâlnesc cei cinci năzdrăvani. Ca timp, actiunea are loc intr-o perioda nedeterminata: “era odata ca niciodata”.

Actiunea se desfasoara logic si cronologic. Fiul cel mai mic al unui crai este singurul care se dovedeste capabil sa plece la varul tatalui sau, Imparatul Verde, care, avand numai fete, avea nevoie de un mostenitor. Pe drum insa, neascultand de vorbele tatalui sau care ii spusese sa se fereasca de omul ros si de cel span, accepta tovarasia Spanului si devine sluga sa. Spanul se da drept nepotul Imparatului Verde si, dupa ce ii da feciorului numele de Harap-Alb, il supune la incercari grele, in speranta ca poate astfel va scapa de el. Harap-Alb insa, ajutat de personaje supranaturale invinge.

La acţiune participă personaje reale: fiul craiului,cei doi împăraţi, dar mai ales fantastice: ceicinci năzdrăvani: Gerila, Setila, Flamanzila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila, fata împăratului Roş, Sfânta Duminică. Personajele se grupeaza in personaje pozitive (harap-Alb, cei cinci prieteni ai sai, fata Imparatului Rosu, Sf. Duminica etc) si negative (Spanul). In cele din urma, binele invinge.

Intamplarile narate sunt reale (calatoria lui Harap-Alb, discutia cu tatal lor), dar predomina cele fantastice, precum: discutia fiului de crai cu calul sau, ajutorul dat de Sf. Duminica, actiunile lui Gerila, ale lui Flamanzila, ajutorul dat de regina Albinelor si de Craiasa Furnicilor, invierea lui Harap-Alb cu apa vie si apa moarta etc

In acest basm, apar animale năzdrăvane credincioase, precum calul luiHarap-Alb, turturica, crăiasa furnicilor şi a albinelor sau care pun înprimejdie (ursul din grădina cu sălăţi, cerbul).Apar, de asemenea, obiecte miraculoase (tava cu jăratec, armele şi hainele de mire, cele trei smicele, apa vie şi apa moartă).

Cifrele magice sunt o alta trasatura a basmului prezenta si in “Povestea lui Harap-Alb”: exista 3 feciori de crai, 3 fete de imparat, trei probe etc.

Toate aceste trasaturi arata ca “Povestea lui Harap-Alb” este un basm.