7/25/2019 Hancesti Locul unde a murit Manuc Bey

http://slidepdf.com/reader/full/hancesti-locul-unde-a-murit-manuc-bey 1/2

FOTO Hancesti, locul unde a murit Manuc-bey

Adevarul Moldova,

Cu 200 de ani in urma, printre codrii Lapusnei, se ridica un conac cu nimic mai prejos decat palatele puternicilor

zilei din Europa. Manuc-bey, negustor si diplomat, armean crescut in Balcani, si-a gasit refugiul la Hincesti, in

Basarabia ajunsa si cu contributia sub stapanirea ruseasca.

Puternicul armean avea planuri mari pe care le tesea din conacul sau de la Hincesti. Dorea sa ridice un port la

Reni, port pe care sa-l transforme intr-o placa turnanta a comertului dintre orient si occident. Era in continuare

implicat in politica si se bucura de increderea tarului Alexandru I.

Conacul lui Manuc-bey a zacut multi ani in paragina, iar lucrarile de renovare se desfasoara in prezent cu ajtorul

fondurilor europene. Din fosta glorie de altadata au ramas doar ziduri decojite. Nimic nu mai aminteste de

petrecerile stralucitoare de alta data, exista doar speranta ca acest monument de arhitectura va deveni cat mai

curand o atractie turistica.

Traseul imbogatirii

Manuc-bey a intrat in gratiile voievodului Constantin Ipsilanti in anul 1802, cand l-a imprumutat pe domnitor cu

250 de pungi de galbeni. Pe atunci, Manuc era stabilit la sudul Dunarii, la Rusciuc, de unde isi coordona

afacerile din Balcani. Nascut in 1769, intr-o familie de armeni ajunsi in Rusciuc, Manuc si-a petrecut tineretea

prin Tara Romaneasca si Moldova, invatand tainele negustoriei din aceste locuri. Armeanul ce avea sa joace un

rol important in destinul Basarabiei s-a pus la inceputul carierei sub protectia lui Tersenec Oglu, un fost sacagiu

devenit bandit pe drumurile Balcanilor si ajuns prin forta candelor sale inarmate pasa de Rusciuc.

Steaua lui Manuc a inceput sa se inalte dupa ce a intrat in gratiile voievodului Constantin Ipsilanti: in iarna

7/25/2019 Hancesti Locul unde a murit Manuc Bey

http://slidepdf.com/reader/full/hancesti-locul-unde-a-murit-manuc-bey 2/2

anului 1802 a fost numit serdar la Bucuresti, iar in 1803 i-a fost incredintata administrarea salinelor din Tara

Romaneasca. A stiut sa le faca profitabile - din 1803 pana in 1806 cat timp Manuc-bey a administrat ocnele de

sare acestea au adus venituri de cate 300.000 de piastri in fiecare an. Documentele lui Manuc din acesti ani

atesta faptul ca a inceput sa cumpere mosii si vii in toata Tara Romaneasca. In foarte scurt timp, Manuc-bey s-a

imbogatit atat de mult incat au inceput sa circule anecdote despre averea lui fabuloasa - unele dintre acestea

fiind false. Astfel, Stanislau Bellanger relateaza cat se poate de convins ca Manuc, armeanul din Balcani, a

impresionat Parisul dupa ce a castigat 100.000 de franci la carti, bani pe care i-a donat pentru saracii capitalei

franceze. Doar ca Manuc-bey nu a calatorit niciodata la Paris.

Un proiect giganticIntrat in gratiile tarului dupa rolul jucat in anexarea Basarabiei la Imperiul Rus, Manuc-bey a inceput sa puna la

cale un proiect de anvergura: dorea sa ridice un port la Dunare, in localitatea Reni. Pentru a-si duce la

indeplinire proiectul, Manuc a cumparat in 1815 mosia Hincesti din Lapusna, mosie pe care se gaseau mari

suprafete de codri seculari, iar negutatorul avea nevoie de mari cantitati de lemn pentru ridicarea portului Reni.

In paralel, Manuc si-a vandut toate mosiile din Tara Romaneasca pentru ca intentiona sa se stabileasca in

Basarabia aflata in stapanirea Imperiului Tarist. Chiar a inaintat un memoriu tarului Alexandru I in care ii cerea

acestuia sa delimiteze 35.000 de deseatine in jurul orasului Reni pentru infiintarea unui district ce urma sa fie

colonizat cu oameni ce doreau sa scape de jugul turcesc din Balcani. Proiectul lui Manuc era unul cat se poate

de ambitios: cerea sa ii fie acordata conducerea noului port, obligandu-se ca acesta sa produca un profit de

20.000 de galbeni annual. Proiectul nu a mai fost realizat pana la urma, insa Manuc-bey a avut o contributie

esentiala la dezvoltarea regiunii din jurul mosiei sale de la Hincesti, influenta sa politica in fata funtionarilor

taristi fiind hotaratoare pentru scutirea de dari a mai multor sate din regiune.

Moartea printului armenilor

Manuc-bey avea sa-si sfarseasca zilele in conacul ridicat la Hincesti, toate marile sale proiecte politice si

economice ramanand nerealizate. La 20 iunie 1817, Manuc-bey a primit in vizita pe generalii rusi Benningsen si

Bahmetev pe care a tinut sa-I gazduiasca astfel incat sa-si respecte faima. Dupa o masa imbelsugata oferita

oaspetilor, Manuc-bey a vrut sa-i impresioneze pe generalii rusi cu armasarii sai arabi. Caii au fost adusi in fata

cerdacului unde se serveau cafele, insa randasii nu-I puteau stapani si prezenta asa cum se cuvenea. Manios pe

lipsa de indemanare a oamenilor sai, Manuc-bey s-a ridicat de la masa si a incalecat pe unul din caii arabi, dand

cateva probe de maiestrie ecvestra in fata generalilor rusi. Insa in scurt timp a cazut de pe cal avand probleme de

respiratie. Intins pe cerdac, Manuc-bey dadea semne ca isi revine. Medicul lui personal nu era la conac, iar dupacateva minute de luciditate Manuc-bey a inceput din nou sa aiba probleme de respiratie. La cateva ore de la

declansarea crizei, in seara zilei de 20 iunie 1817, Manuc-bey a murit in conacul sau din Hincesti.