1

Curtea de Conturia Republicii Moldova

APROBAT:prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.10 din 16.02.2010

RAPORT AL AUDITULUI PERFORMANŢEI

„SÎNT NECESARE ÎMBUNĂTĂŢIRI SEMNIFICATIVE ALEPROGRAMULUI DE RESTABILIRE ŞI DEZVOLTARE AVITICULTURII ŞI VINIFICAŢIEI, DACĂ SE DOREŞTE

REALIZAREA OBIECTIVELOR PROPUSE”

Februarie 2010

2

CUPRINS

LISTA ABREVIERILOR .................................................................................3SUMARUL REZULTATELOR ........................................................................4INFORMAŢIE GENERALĂ ............................................................................6OBIECTIVELE AUDITULUI ...........................................................................9

A realizat „Programul de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţieiîn anii 2002-2020” obiectivele preconizate pentru a susţine revitalizareaviticulturii din Republica Moldova, şi dacă nu, ce probleme împiedică? ..... 10

PROGRAMUL NU ESTE MODIFICAT ŞI AJUSTAT PENTRU A ŢINECONT DE CONDIŢIILE PIEŢEI DE DESFACERE ......................................10SECTORUL VITICOL SE DEZVOLTĂ, ÎNSĂ NU ÎN MODUL RAPORTAT......................................................................................................................13

Înfiinţarea plantaţiilor viticole ........................................................................................... 13Sortimentul plantaţiilor viticole.......................................................................................... 14Defrişarea viilor neproductive............................................................................................ 15Productivitatea plantaţiilor şi recolta globală de struguri .................................................. 17Pepinierele viticole n-au asigurat plantatorii cu materialul săditor necesar ....................... 17

FINANŢAREA, CA FACTOR DECISIV LA REALIZAREA PROGRAMULUI,N-A FOST ASIGURATĂ DIN TOATE SURSELE PROGNOZATE .............23

Înfiinţarea plantaţiilor viticole necesită investiţii colosale, povara cea mai considerabilărevenind plantatorilor ........................................................................................................ 23Fondul pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole a avut un aport considerabil larealizarea Programului ...................................................................................................... 24Iniţiativa plantării viilor prin metoda ipotecară a suferit eşec ............................................ 25Alte forme de investiţii pentru asigurarea realizării Programului au fost sub aşteptări ...... 28

A implementat Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin” politici şi proceduriadecvate pentru realizarea Programului în conformitate cu cerinţele legale?........................................................................................................................... 31

PROCEDURA DE EXAMINARE A DOCUMENTELOR NECESITĂÎMBUNĂTĂŢIRI ............................................................................................31MODALITATEA ACHITĂRII DE COMPENSAŢII BENEFICIARILOR N-AFOST CEA MAI BUNĂ.................................................................................32CERCETĂRILE TEHNICO-ŞTIINŢIFICE N-AU SUSŢINUT OBIECTIVELEPROGRAMULUI ...........................................................................................35MONITORIZAREA PROGRAMULUI LA NIVEL LOCAL N-A FOST CEAMAI EFICIENTĂ ...........................................................................................39CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI GENERALE ............................................40ANEXE ..........................................................................................................43

Domeniul de aplicare şi metodologia ............................................................................... 43Rezultatele chestionării plantatorilor .............................................................................. 46Comentariile Agenţiei şi evaluarea echipei de audit ....................................................... 51

3

LISTA ABREVIERILOR

Agenţia Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin”

Fondul Fondul pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor

viticole

Programul Programul de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi

vinificaţiei în anii 2002-2020

Inspectoratul În anii 2006-2008 – Inspectoratul de Stat pentruSeminţe, din anul 2009 – Inspectoratul General deSupraveghere Fitosanitară şi Control Semincer

MF Ministerul Finanţelor

MAIA Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

INVV Institutul Naţional al Viei şi Vinului

CSI Comunitatea Statelor Independente

SRL Societate cu Răspundere Limitată

CAP Cooperativa Agricolă de Producţie

ÎM Întreprindere mixtă

ÎS Întreprindere de stat

SA Societate pe acţiuni

q/ha chentale la hectar

t/ha tone la hectar

ha hectar

4

SUMARUL REZULTATELOR

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a iniţiat auditul performanţei realizăriiProgramului de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei în anii 2002-2020, inclusiv a creării şi utilizării Fondului pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilorviticole, pentru:

§ a constata daca au existat probleme la realizarea acestui Program, inclusivcauzele care le-au generat;

§ a oferi informaţii referitor la modul în care s-au folosit şi justificat banii publici,precum şi de a evalua rezultatele obţinute în raport cu sursele utilizate;

§ a evalua eficacitatea politicilor organizaţionale realizate de Agenţie şi a stabilicît de economicos şi eficient responsabilii au administrat Programul;

§ a determina ce acţiuni urmează să întreprindă Guvernul, în persoana MinisteruluiAgriculturii şi Industriei Alimentare, pentru a îmbunătăţi performanţa.

Auditul s-a realizat la Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin”, MinisterulFinanţelor, Institutul Naţional al Viei şi Vinului, Agenţia Proprietăţii Publice,precum şi la 3 Consilii raionale. În cadrul auditului au fost solicitate şi opiniile a 34de beneficiari ai mijloacelor Fondului pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilorviticole, precum şi opiniile unor conducători ai asociaţiilor din ramura vitivinicolă.

Auditul a identificat punctele slabe în realizarea, raportarea indicatorilorProgramului şi gestionarea resurselor financiare ale Programului, care ar avea unefect advers asupra economicităţii, eficacităţii şi eficienţei dezvoltării ramurii viti-vinicole, probleme care vor reveni în continuare Ministerului Agriculturii şiIndustriei Alimentare. În special, s-a constatat că:

· Programul a fost elaborat pe un termen lung (19 ani) şi nu s-a modificat înfuncţie de condiţiile curente ale pieţei de desfacere;

· Raportarea cu privire la indicatorii de performanţă ai Programului trebuieîmbunătăţită semnificativ. Unii indicatori nu s-au realizat, iar alţii au fost raportaţiincorect. Astfel, nu s-au realizat obiectivele trasate în Program pentru ramuraviticulturii, care rezultă şi din denumirea sa (restabilire), adică defrişarea viilorneproductive şi plantarea celor noi;

· Organele abilitate n-au promovat activ procesul de defrişare a viilorneproductive, care este un obiectiv major al Programului, ci s-au axat doar peînfiinţarea plantaţiilor noi. Astfel, prin încurajarea înfiinţării plantaţiilor noi fără a ledefrişa pe cele neproductive, sporeşte riscul micşorării suprafeţelor favorabilepentru alte culturi;

5

· Nu s-au elaborat în mod obiectiv condiţiile de plantare a viilor pentruproducătorii mari şi mijlocii, ceea ce le permite acestora să înfiinţeze plantaţiinecesare, care să acopere capacităţile de producţie şi care de curînd vor putea dictapiaţa de desfacere a strugurilor;

· N-au fost marcate tendinţe evidente în ameliorarea sortimentului de viţă de vieprevăzut în Program;

· Nu s-a elaborat Programul de dezvoltare a pepinieritului viticol, n-au fostîntreprinse măsuri eficiente în vederea asigurării calităţii biologice – materialuluisăditor devirozat, şi promovării acestuia pe piaţa de desfacere internă, insuficienţafiind compensată din contul importului;

· Cerinţele financiare ale plantatorilor n-au fost satisfăcute în termenele oportunedin cauza acumulărilor insuficiente în Fondul pentru susţinerea înfiinţăriiplantaţiilor viticole, iar suplimentarea acestuia cu mijloace ale bugetului de stat s-aefectuat cu întîrzieri;

· Contribuţiile plătitorilor de taxe în Fondul pentru revitalizarea viticulturii au fostinferioare compensaţiilor acordate pentru înfiinţarea plantaţiilor noi;

· Consiliul de administrare a Fondului n-a respectat deciziile proprii privindproporţiile stabilite la achitarea beneficiarilor, prin ce unii au fost avantajaţi, iar alţiidezavantajaţi;

· Cheltuielile reale pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole, în perioada analizată,depăşesc cheltuielile prognozate de Program cu 25-30%, ori cu 603,9 mil.lei,totodată fiind înfiinţate plantaţii pe o suprafaţă mai mică cu 9,8 mii ha;

· Agenţia şi Consiliul de administrare a Fondului au manifestat o atitudine diferităfaţă de solicitanţi, înregistrîndu-le cererile în lipsa documentelor necesare. Totodată,Consiliul n-a adus la cunoştinţă solicitanţilor decizia privind acordarea saunealocarea compensaţiilor;

· Iniţiativa înfiinţării plantaţiilor viticole prin metoda ipotecară a suferit eşec, fiindutilizate neeficient mijloace bugetare în sumă de 4,5mil.lei;

· Investiţiile străine n-au îndreptăţit aşteptările la realizarea Programului, fiindînfiinţate plantaţii numai pe o suprafaţă de 1218,9 ha (din 1460 ha, suprafaţăprevăzută de contractele investiţionale) şi, totodată, fiind recuperate parţialcheltuielile din mijloacele Fondului în sumă de 12,7 mil.lei.

6

INFORMAŢIE GENERALĂ

Producţia vitivinicolă este o sursă importantă de produse pentru export, iarconsumul intern al acesteia contribuie la formarea bugetului de stat. Pondereaproducţiei viti-vinicole constituie circa un sfert din Produsul Intern Brut.

Efectul social constă în faptul că viticultura acordă la o mare parte a populaţieilocuri de muncă, venituri pentru întreţinere şi ridicarea nivelului de trai.

Republica Moldova dispune de condiţii pedoclimatice favorabile pentru dezvoltareaviticulturii şi vinificaţiei, obţinînd rezultate remarcabile în perioada postbelică.

Suprafaţa ocupată cu vii în perioada anilor 1975-2008 se prezintă în Diagrama nr.1.Diagrama nr.1

289256

220201 186

149 154 152 149 146 148 150 150 157,5

050

100150200250300

mii

ha

1975 1980 1985 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Suprafaţa totală a viilor în anii 1975-2008

Sursă: Anuarele Statistice pe perioada anilor 1999-2008

Cel mai înalt nivel de dezvoltare a sectorului viticol a fost atins în prima jumătate aanilor optzeci din secolul trecut, cînd suprafaţa viilor în gospodăriile producătoarede struguri era de 220,0 mii ha, recolta medie de struguri - circa 6,3 t/ha, iar recoltaglobală - 1150 mii tone. Ulterior, fiind redusă aproape de 2 ori suprafaţa viilor, s-aredus şi recolta globală de struguri - de 2,3 ori.

Starea viilor după vîrstă şi potenţialul de productivitate în perioada dată secaracterizează prin următorii indicatori, prezentaţi în Tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1Starea viilor după vîrstă şi potenţialul de productivitate în anul 2002

Vîrsta viilor1-4 ani 5-15 ani 16-25 ani Peste 25 ani Total ha (potenţial)Potenţialul de

productivitate ha % ha % ha % ha % ha %Mai mult de5,0 t/ha

2823 78,8 3393 32,2 10320 14,9 2138 9,0 18674 18,0

Între 3,5-5,0t/ha

692 19,3 5565 52,8 40380 58,4 11332 47,8 57969 54,0

Pînă la 3,5 t/ha 68 1,9 15,74 15,0 18404 26,7 10245 43,2 30291 28,0Total ha (dupăvîrstă)

3583 3,0 10532 10,0 69104 65,0 23715 22,0 106934 100,0

Sursă: Raportul Agenţiei despre activitatea ramurii viti-vinicole în anul 2003

7

Datele prezentate denotă convingător starea critică a viilor prin faptul că 87% dinvii erau îmbătrînite (cu vîrsta de la 16 pînă la 25 de ani şi mai mult), iar 82% aveauun potenţial de productivitate redus (pînă la 5,0 t/ha).

Factorii care au influenţat stagnarea ramurii viticole au fost cauzaţi de fenomenelenegative ale perioadei de tranziţie la economia de piaţă, cum ar fi: interdicţia laconsumul de alcool, impusă în perioada sovietică; privatizarea necorespunzătoare laînceputul anilor 90; calamităţile naturale; îngheţurile din iarna anilor 1996-1997.

Urmare reducerii catastrofale a suprafeţelor de vii şi a recoltei de struguri, s-aînregistrat insuficienţa mijloacelor circulante pentru renovarea ramurii, iarasigurarea cu maşini şi echipament pentru întreţinerea viilor şi producereamaterialului săditor este la un nivel redus şi la etapa actuală.

Prin Hotărîrea Guvernului nr. 1313 din 07.10.2002, s-a aprobat „Programul derestabilire şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei în anii 2002-2020”, care are cascop principal restabilirea şi crearea unei ramuri performante a produselor viti-vinicole de calitate superioară, competitive pe pieţele de desfacere şi cu eficienţăeconomică sporită.

Programul, avînd ca obiectiv frînarea agravării crizei şi reducerii catastrofale asuprafeţelor de vii, recoltei de struguri, volumului de fabricare şi comercializare aproduselor vinicole, trasează, de asemenea, indicatorii principali şi măsurileorientate spre reluarea activităţii normale şi crearea unei ramuri performante deproducţie.

Notă: Programul menţionat trasează obiective de realizare pentru 2 direcţii:viticultura şi vinificaţia. Auditul s-a axat exclusiv pe sarcinile trasate şi celerealizate din ramura viticulturii, pentru revitalizarea căreia s-au utilizat mijloacepublice.

Îndeosebi, misiunea de audit a verificat şi analizat realizarea şi raportareaindicatorilor prevăzuţi de Program, cum ar fi: înfiinţarea plantaţiilor viticole;defrişarea viilor neproductive; dezvoltarea pepinieritului şi ameliorareasortimentului viticol; sporirea productivităţii plantaţiilor viticole.

Necesarul de mijloace calculat pentru realizarea Programului s-a cifrat la suma de814,6 mil.dolari SUA, din care 800,0 mil.dolari SUA - la înfiinţarea plantaţiilorviticole pentru struguri şi 14,6 mil.dolari SUA - pentru înfiinţarea plantaţiilor altoişi portaltoi. Totodată, s-a prevăzut că cel puţin 50% din investiţii vor fi efectuate decătre producători din surse proprii.

Conform Programului, la nivel naţional, Agenţia a fost organul central de statîmputernicit să elaboreze cadrul legislativ necesar pentru activitatea eficientă aagenţilor economici; să coordoneze şi să dirijeze dezvoltarea durabilă a complexuluiviti-vinicol la nivel macroeconomic; să asigure asistenţa tehnico-ştiinţifică;

8

susţinerea producătorilor (inclusiv financiar) şi gestionarea Fondului extrabugetarde stat pentru revitalizarea viticulturii. Totodată, Agenţia a fost abilitată cu funcţiide promovare a politicii statului în domeniul viticulturii, vinificaţiei, fabricării şicirculaţiei alcoolului etilic şi producţiei alcoolice; de revitalizare a viticulturii şiindustriei vinicole în corespundere cu cerinţele pieţei şi politica statului în domeniu;de implementare a programelor de dezvoltare a ramurii viti-vinicole; de creare şiimplementare a mecanismelor de atragere a resurselor financiare naţionale şi străinepentru soluţionarea problemelor cardinale ale ramurii.

9

OBIECTIVELE AUDITULUI

Viticultura Moldovei de după anul 1990 se afla într-o criză profundă, ca urmare areformelor gestionate neconsecvent. Reformele propuse în acest domeniu prindiferite programe, concepţii au avut drept obiectiv eficientizarea sectorului dat. Înpofida prognozelor, dezvoltarea viticulturii este sub aşteptări - problemele existentela începutul reformelor mai persistă şi la etapa actuală. Deoarece viticultura este oramură strategică pentru Republica Moldova, iar la revitalizarea şi dezvoltarea ei peparcursul anilor 2002-2008 (la mijloc de termen) au fost utilizate mijloace publiceconsiderabile, Curtea de Conturi a decis să includă evaluarea realizărilor prevăzutede „Programul de restabilire şi dezvoltare a viticulturii în anii 2002-2020” într-unaudit al performanţei.

Obiectivul general al auditului este cuantificarea realizărilor obţinute în raport cucele prognozare, evaluarea impactului Programului asupra societăţii în raport cufondurile utilizate, prin formularea unor recomandări cu privire la căile şi mijloacelede îmbunătăţire a performanţei Programului.

Obiectivele specifice ale auditului au fost de a răspunde la următoarele întrebări:

§ A realizat „Programul de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei înanii 2002-2020” obiectivele preconizate pentru a susţine revitalizareaviticulturii din Republica Moldova, şi dacă nu, ce probleme împiedică?

§ A implementat Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin” politici şi proceduriadecvate pentru realizarea Programului în conformitate cu cerinţele legale?

Domeniul de aplicare şi metodologia sînt descrise în Anexa nr. 1.

10

A realizat „Programul de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei înanii 2002-2020” obiectivele preconizate pentru a susţine revitalizareaviticulturii din Republica Moldova, şi dacă nu, ce probleme împiedică?

Agenţia, pentru realizarea obiectivului principal al Programului, avînd la bazăelementele economice dimensionate ale acestui sector, a dirijat activitateapromovînd politica statului în domeniu. Deşi Programul a avut toate premiselepentru a fi realizat, în anii 2002-2008, fiind plantate 15,4 mii ha, cu un suport dinpartea statului în valoare de 400,5 mil.lei, alocat pentru 963 de viticultori, uniidintre indicatori nu s-au realizat, adică n-au fost plantate şi defrişate suprafeţelepreconizate, n-a fost diversificat sortimentul viticol şi creată baza pentruproducerea materialului săditor. Cel mai critic obstacol în realizarea celorpreconizate a fost determinat de faptul că Republica Moldova nu a avut creată opiaţă extinsă pentru exportul vinului, iar cea existentă a fost semnificativ limitată.Cu toate că un element component al Programului are scopul de a încurajacreşterea suprafeţelor plantate cu viţă de vie, exportul vinului s-a diminuatconsiderabil, iar supraproducerea strugurilor a impus plantatorilor preţuri joasede realizare, fapt despre care au remarcat şi respondenţii chestionaţi. De altfel,într-o oarecare măsură, şi acţiunile întreprinse de responsabili n-au fost cele mairaţionale, nu s-au promovat politici investiţionale eficiente, iar strategia plantăriiviilor prin metoda ipotecară n-a justificat aşteptările, toate acestea fiind cauzateatît de numărul limitat al personalului şi de nesusţinerea unor iniţiative propuseGuvernului pentru reformarea sectorului, cît şi de coordonarea necorespunzătoarea activităţii cu factorii implicaţi. În condiţiile create, ramura viticulturii nu vadeveni una din cele mai performante, se vor reduce veniturile la bugetul de stat şise va agrava situaţia socială a viticultorilor.

PROGRAMUL NU ESTE MODIFICAT ŞI AJUSTAT PENTRU A ŢINECONT DE CONDIŢIILE PIEŢEI DE DESFACERE

La sfîrşitul anului 2002, cînd Programul a fost aprobat şi cînd exportul producţieialcoolice era în creştere, acesta avea toate şansele de a reuşi. Între timp, orientareaexportului spre o singură ţară şi embargoul impus, care au avut ca urmarescăderea bruscă a exportului, au creat condiţii în care fabricile de vinuri şi-aulimitat, sau chiar şi-au sistat, activitatea. Corespunzător, în lipsa unei pieţe dedesfacere, viticultorii au înregistrat pierderi, iar plantaţiile noi înfiinţate sîntsupuse riscului de degradare.

Reuşita realizării obiectivelor Programului pentru crearea unei ramuri performantede producere a produselor viti-vinicole depinde de starea şi posibilitatea pieţei dedesfacere. Datorită pieţei limitate de desfacere în ţară şi prezenţei altor băuturialcoolice pe piaţa internă, producătorii se orientează spre export, creîndu-şi de sinestătător pieţe de desfacere.

11

Astfel, în perioada anilor 2001-2005, industria vinicolă a înregistrat succese. Dreptrezultat, valoarea exportului producţiei alcoolice a crescut cu 77,4% (de la 176,4mil.USD pînă la 313,0 mil.USD), inclusiv valoarea vinurilor exportate - de la 156,5mil.USD pînă la 277,7 mil.USD, iar volumul lor - cu 50%.

Aria geografică a exportului producţiei vinicole în anul 2005 a cuprins 44 de ţări,principalele pieţe de desfacere fiind în ţările CSI. Ponderea acestora în structuraexportului a constituit 93%, inclusiv: Federaţia Rusă – 75%; Republica Belarus –12% şi Ucraina – 6%. Ţărilor din Uniunea Europeană le-a revenit 2,8% din volumulexportului.

Exportul producţiei alcoolice, inclusiv a vinului şi divinului, în perioada vizată, seprezintă în Diagrama nr. 2.

Diagrama nr.2Exportul producţiei alcoolice în anii 2001-2008

22,3

21,5

0,5

25,0

24,1

0,6

29,0

28,1

0,6

30,4

29,6

0,6

33,4

32,3

0,8

20,3

19,5

0,5

11,2

10,6

0,4

12,3

11,9

0,5

0

15

30

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Total (mil. dal.),inclusiv:

Vin (mil. dal.)

Divin (mil. dal.)

Sursă: Rapoartele Agenţiei Agroindustriale „Moldova-Vin”

Datele reflectate în diagramă denotă că, începînd cu anul 2006, exportul producţieialcoolice a început să scadă brusc şi către anul 2008 a alcătuit 195,9 mil.USD , ori12,3 mil.dal. Comparativ cu anul 2001, volumul producţiei alcoolice exportate s-adiminuat de 2 ori, fiind condiţionat de orientarea acestuia spre piaţa unei ţări, şi nude lărgirea şi diversificarea pieţelor de desfacere. Embargoul impus de FederaţiaRusă a afectat puternic exportul vinurilor din Moldova.

Deşi în anul 2008 aria exportului producţiei alcoolice a cuprins 49 de state,ponderea producţiei vinicole exportate în Federaţia Rusă s-a diminuat cu 40 % faţăde anul 2005, în acelaşi timp înregistrîndu-se o creştere a volumului exportat pepieţele Republicii Belarus, Ucrainei şi ale altor ţări.

Totodată, piaţa internă a fost afectată de importul băuturilor alcoolice, care în anul2008 a constituit 51,9 mil.dol.SUA, inclusiv bere–30,7 mil.dol.SUA, faţă de anul2007 – respectiv, 28,7 mil.dol.SUA, inclusiv bere–14,5 mil.dol.SUA.

În consecinţă, pînă la impunerea embargoului, în Rusia s-a livrat producţie alcoolicăîn sumă de peste 140,0 mil.lei, care n-a fost restituită sau achitată producătorilor dinMoldova, la 01.07.2009 datoriile constituind 108,0 mil.lei. La aceeaşi dată, s-au

12

înregistrat datorii enorme ale producătorilor faţă de instituţiile financiare în sumă de1280,2 mil.lei. De asemenea, 131 de producători au format stocuri de vinuri în vracîn volum de 20,0 mil.dal, iar alţi 28 de producători şi-au sistat activitatea. Pe lîngătoate acestea, întreprinderile vinicole au creat datorii faţă de furnizorii de materieprimă achiziţionată în perioada anilor 2006-2008, care la începutul anului 2009constituiau suma de 146,0 mil.lei.

Generalizînd cele relatate, menţionăm că, deşi Programul a fost elaborat pe operioadă îndelungată, de 19 ani, acesta necesita ajustat, reieşind din condiţiile depiaţă. De facto, Programul se realizează în aceleaşi ritmuri, fiind încurajatăînfiinţarea plantaţiilor, fără a fi asigurată piaţa de desfacere a produselor viti-vinicole. În circumstanţele create, producătorii au impus viticultorilor condiţii atîtcît priveşte preţul de realizare/cumpărare, cît şi sortimentul strugurilor.

În condiţiile cînd nivelul de plantare a viilor a început să se dezvolte cu ritmuri maiaccelerate decît piaţa de desfacere, relaţiile dintre sectorul de vinificaţie şi cel alviticulturii s-au dezechilibrat, ceea ce n-a asigurat crearea intereselor comune,studierea posibilităţilor pieţei interne şi garantarea accesului la pieţele externe.Aceasta a fost posibil dat fiind că Programul este elaborat pe un termen foarteîndelungat, neavînd la bază mai multe concepţii sau strategii anuale bineargumentate. În perioada dată n-a existat o continuitate în administrarea Agenţiei.Companiile vinicole n-au avut susţinere din partea statului în ce priveşte exportulproducţiei şi micşorarea stocurilor, dar invers, au fost facilitaţi intens producătoriide struguri (plantatorii).

Plantarea viilor se efectua pe terenuri noi, rămînînd neprelucrate viile cu un gradînalt de uzură, ceea ce determină utilizarea ineficientă a resurselor naturale şidegradarea terenurilor agricole. În lipsa pieţei de desfacere şi a surplusului dematerie primă, preţul mediu de achiziţionare a strugurilor de la agricultori a scăzutîn jumătate faţă de perioada anului 2002.

Problemele privind piaţa de desfacere, scăderea preţurilor la struguri şi, ca urmare,agravarea stării financiare a viticultorilor s-au identificat în cadrul chestionării a 34de beneficiari, cărora le-au fost alocate compensaţii la înfiinţarea plantaţiilor.

Analiza detaliată a chestionarelor obţinute este expusă în Anexa nr.2.

Ţinînd cont de faptul că în perioada celor 7 (din 19) ani Programul s-a realizat înaceleaşi ritmuri, nefiind asigurate condiţii de realizare a producţiei recoltate, iarviticultorii fiind lăsaţi să-şi creeze de sine stătător piaţa de desfacere, constatăm căsînt necesare modificări şi ajustări ale Programului reieşind din condiţiile parvenite.

Notă: Se ia act că Guvernul Republicii Moldova a întreprins şi continuă săîntreprindă măsuri urgente de deblocare a situaţiei create la exportulproducţiei vinicole.

13

SECTORUL VITICOL SE DEZVOLTĂ, ÎNSĂ NUÎN MODUL RAPORTAT

În perioada anilor 2002-2008, Agenţia a întreprins unele măsuri de realizare aProgramului. Au fost înfiinţate plantaţii noi de viţă de vie, s-a ameliorat sortimentulviticol, o parte din viile neproductive au fost defrişate, dar, totodată, s-au identificatprobleme privind modul şi criteriile de acumulare, sistematizare a informaţiilor,precum şi de raportare a executării indicatorilor prognozaţi. Între timp, unii dintreindicatorii de o importanţă majoră pentru dezvoltarea ramurii au rămasneexecutaţi, datorită insuficienţei controlului managerial privind domeniul vizat,instruirii neadecvate a personalului implicat, lipsei unor acte normative ce ţin deevidenţa modului de realizare şi raportare a Programului.

Analiza datelor obţinute din diferite surse denotă că indicatorii executaţi aiProgramului diferă de cei real raportaţi. În Tabelul nr.2 sînt prezentate dateleprivind nivelul de executare şi de raportare a indicatorilor de performanţă înperioada anilor 2002-2008.

Tabelul nr. 2Nivelul de executare şi de raportare a indicatorilor prevăzuţi de Program în

perioada anilor 2002-2008Indicatorii Conform Programului Raportat de Agenţie Constatat de audit Diferenţa

1 2 3 4 5=(3-4)Plantarea (mii ha) 25,2 25,7 15.5-17,6 10,2-8,1Sortimentul (%), inclusiv: Soiuri roşii 40-50 - 57,2* ** Soiuri de vin 80 82,3** 72,3* ** Soiuri de masă 20 17,7** 27,7* **Defrişarea (mii ha) 43,5 15,0** 15,0 -

Notă:* Conform datelor registrelor beneficiarilor de compensaţii în perioada anilor 2006-2008. ** Agenţia deţineinformaţii privind soiurile plantate din anul 2006Sursă: Programul de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei, Cadastrul funciar; Anuarul Statistic;Rapoartele Agenţiei; Hotărîrile Guvernului privind casarea plantaţiilor perene; Deciziile Consiliilor raionale

În continuare expunem analiza modului de realizare şi raportare a indicatorilorprevăzuţi de Program.

§ Înfiinţarea plantaţiilor viticole

Conform Programului, drept prag economic minim pentru dezvoltarea eficientă asectorului viti-vinicol a fost considerată suprafaţa viilor de circa 100,0 mii ha. Cătreanul 2020 s-a prevăzut să se planteze şi să se defrişeze concomitent aceeaşisuprafaţă cu vii degradate. Pentru perioada anilor 2002-2008, s-a planificatplantarea viţei de vie pe o suprafaţă de 25,2 mii ha.

Potrivit informaţiilor solicitate de la Direcţiile agricultură şi alimentaţie aleConsiliilor raionale, suprafaţa totală a plantaţiilor înfiinţate în perioada vizatăconstituie 15,5 mii ha.

Totodată, analiza datelor Cadastrului funciar pe anii 2002-2008, din HotărîrileGuvernului şi deciziile Consiliilor raionale privind casarea plantaţiilor perene relevă

14

că în perioada vizată s-au plantat numai 17,6 mii ha. Informaţia analizată nu diferăsemnificativ de datele Anuarului Statistic al Republicii Moldova.

Agenţia a raportat Guvernului despre realizarea planului de plantare în aceastăperioadă la nivel de 25,7 mii ha. Diferenţa constatată (10,2-8,1 mii ha) se explicăprin faptul că Agenţia, fără a dispune de date reale, a determinat suprafaţa înfiinţatăefectuînd calculele prin două metode. Algoritmul primei metode este că suprafeţeleplantaţiilor la care s-au solicitat compensaţii de către beneficiari s-au majorat cu30% (suprafaţa plantaţiilor la care nu s-au solicitat compensaţii). O altă metodă decalcul a Agenţiei constă în determinarea suprafeţei plantate reieşind din volumulprodus al materialului săditor, corespunzător pe ani, al celui importat, exportat,precum şi ţinînd cont de schema de plantare.

Starea viilor în al 4-lea an de la înfiinţare se prezintă în imaginile nr. 1-3:Imaginea nr.1. Imaginea nr.2. Imaginea nr.3.

Sursă: Fotografiile făcute de echipa de audit a Curţii de Conturi

Verificarea înfiinţării plantaţiilor noi, care este şi un indicator de performanţă alProgramului, scoate în evidenţă unele aspecte negative privind modul de raportareal Agenţiei. În lipsa unui criteriu de evidenţă a suprafeţelor înfiinţate, n-a fostdeterminată procedura de acumulare a informaţiei şi n-a fost specificată mărimea deraportare a suprafeţelor (totale sau utile), ce constituie diferenţa de 5-10% dinsuprafaţa viilor înfiinţate.

În contextul celor menţionate, concluzionăm că Agenţia, prin forma sa de raportare,a încercat să demonstreze reuşita realizării Programului.

Atît diferenţa constatată, cît şi forma de raportare a acestui indicator sîntdeterminate de faptul că Agenţia nu dispune de o metodologie bine definită pentrustabilirea suprafeţelor real plantate.

§ Sortimentul plantaţiilor viticole

Programul prevedea ameliorarea sortimentului viticol, cu creşterea ponderiisuprafeţelor soiurilor europene valoroase, inclusiv a ponderii soiurilor roşii, careurmau să alcătuiască pînă la 40-50%. Concomitent, s-a prevăzut că peste 80% dinsuprafaţa totală a viilor noi înfiinţate vor fi ocupate cu soiuri de vin, iar 20% - cusoiuri de masă. Conform datelor prezentate de către Consiliile raionale şi celor

15

deţinute de către Agenţie, se poate constata că proporţia indicată se respectă, cutendinţa de creştere lentă a ponderii soiurilor de masă.

Testarea documentelor privind înfiinţarea plantaţiilor în anii 2006-2008, prezentatede beneficiari, relevă că ponderea plantaţiilor cu soiuri de vin constituie 72,3%, iar acelor cu soiuri de masă – 27,7% din totalul plantaţiilor înfiinţate.

Din soiurile plantate pentru vinuri de calitate superioară şi din cele cu denumire deorigine, predomină Cabernet Sauvignon, Chardonnay, Sauvignon şi Merlot (cuponderea de 72,8%), pe cînd celelalte soiuri, prevăzute în Program, ca Pinot Gri,Pinot Noir, Fetească Albă, Aligote, Muscat Ottonel şi Traminer sînt plantate mai rar(ponderea – 27,2%).

N-au fost înfiinţate plantaţii cu astfel de soiuri tehnice, ca Negru de Ialoveni, RubinTairovski, Drujba, care ar asigura un produs ecologic pur şi o recoltă stabilă destruguri.

De asemenea, Programul a prevăzut că 80% din suprafeţele destinate plantăriisoiurilor de masă vor fi ocupate cu soiuri de selecţie nouă - Codreanca, KişmişLucistîi, Moldova, Muscat de Bugeac etc. De fapt, suprafeţele plantate cu acestesoiuri ocupă numai 49% din suprafeţele înfiinţate, din care soiului Moldova îirevine cea mai mare pondere - de 32,3%.

Astfel, deşi sarcinile trasate în Program privind proporţiile plantării soiurilor tehniceşi a celor de masă sînt executate (cu unele devieri), nu se relevă tendinţe sprerealizarea altor recomandări din Program, cum ar fi plantarea soiurilor de selecţienouă. Acestea sînt condiţionate de faptul că Agenţia nu a aprobat recomandărilenecesare pentru plantatori, nu a conlucrat în această direcţie cu autorităţile locale,nu a coordonat activitatea instituţiei ştiinţifice special create pentru dezvoltareaacestei ramuri, nu a exercitat un control adecvat asupra activităţii Consiliuluiştiinţific din cadrul Agenţiei.

Dacă activitatea în acest domeniu va fi desfăşurată în acelaşi mod, cînd nu vorcreşte suprafeţele înfiinţate cu soiuri europene valoroase şi nu se va obţine producţiasolicitată pe piaţă, atunci şi în continuare vom impune consumatorului producţie deimport.

§ Defrişarea viilor neproductive

Programul n-a prevăzut extinderea suprafeţelor totale ale viilor, ci înfiinţareaplantaţiilor noi cu defrişarea treptată, în medie cîte 5-8 mii ha anual, a plantaţiilorneproductive. În Program s-a preconizat defrişarea treptată pînă în anul 2020 asuprafeţei de 107,5 mii ha, din care în anii 2002-2005 - 22,5 mii ha, în anii 2006-2010 - 35,0 mii ha. Astfel, pe parcursul primei perioade de 10 ani, suprafaţaplantaţiilor viticole urma să se reducă pînă la 89,0 mii ha.

16

În perioada analizată, conform Hotărîrilor de Guvern şi deciziilor organelor locale,au fost casate plantaţii viticole cu suprafaţa de 15,0 mii ha, sau cu 28,5 mii ha maipuţin decît s-a preconizat în Program.

Volumul defrişărilor plantaţiilor viticole neproductive pe ani se prezintă înDiagrama nr.3.

Diagrama nr. 3Defrişarea plantaţiilor viticole neproductive

în perioada anilor 2002-2008, mii ha

1,03

7,0

3,12

7,0

1,63

7,0

2,62

5,7

0,75

5,6

1,24

5,6

4,61

5,6

012345678

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Suprafaţa defrişatăconform Programului

Suprafaţa efectivdefrişată( casată)

Sursă: Rapoartele Agenţiei Agroindustriale „Moldova-Vin”

Prin urmare, n-au fost reduse suprafeţele plantaţiilor de vii preconizate, careactualmente alcătuiesc 117,6 mii ha, conform datelor Cadastrului funciar, din care77,8 mii ha, sau 66%, sînt vii degradate. Mai mult decît atît, nu se va reducesuprafaţa viilor la nivelul preconizat pînă în anul 2010. Totodată, menţionăm că înperioada anilor 2002-2008, cu suportul acordat din partea statului prin intermediulProgramului de valorificare a terenurilor noi şi sporire a fertilităţii solului, s-audefrişat numai 442,59 ha (din 15,0 mii ha de vii casate).

Imaginile prezentate mai jos denotă convingător starea viilor degradate: Imaginea nr.10 Imaginea nr.11. Imaginea nr.12.

Sursă: Fotografiile făcute de echipa de audit a Curţii de Conturi

Tergiversarea procesului de defrişare este cauzat, în primul rînd, de costul înalt allucrărilor, care, potrivit estimărilor Agenţiei, s-a cifrat între 1,5-2,0 mii lei/ha, iarconform datelor Asociaţiei pentru Organizarea Teritoriului şi Protecţiei Solurilordin cadrul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, aceste cheltuieli constituie circa8,0 – 10,0 mii lei/ha.

În caz de menţinere a aceluiaşi ritm de plantare pe suprafeţe noi, fără a defrişa viileneproductive, se vor ocupa şi suprafeţele favorabile pentru alte culturi. Totodată, va

17

descreşte nivelul raportat al productivităţii viilor, precum şi rentabilitatea ramurii înîntregime. În acelaşi timp, în vederea restabilirii viilor la nivelul preconizat, enecesară asigurarea unui suport financiar pentru efectuarea lucrărilor de defrişare.

§ Productivitatea plantaţiilor şi recolta globală de struguri

Programul a trasat indicatori orientativi privind dezvoltarea viticulturii în sectorulde producere a strugurilor-marfă în perioada anilor 2002-2020, ponderea viilor înrod în suprafaţa totală a viilor şi recolta medie şi globală de struguri.

Astfel, în primii opt ani (2002-2010), suprafaţa viilor în rod urma să se diminueze şiîn anul 2010 să constituie 68,6% din suprafaţa totală a viilor, ca mai apoi, către anul2020, această proporţie să alcătuiască 80%. Reieşind din cele relatate, s-a prevăzutpentru primii opt ani şi o reducere a recoltei medii şi globale de struguri, urmînd cacătre anul 2020 să atingă o productivitate de 640 mii tone, ori 80 q/ha. Totodată, aufost elaboraţi şi trasaţi aceiaşi indicatori în toate cele trei regiuni viticole (sud,centru, nord).

Testarea şi verificarea datelor din rapoartele prezentate de către Agenţie la Guvern,precum şi a celor din rapoartele analitice ale Agenţiei, corespunzător pe ani, denotăcă, dacă în perioada anilor 2002-2005 datele raportate într-o oarecare măsură sîntveridice şi impun încredere, atunci rapoartele din anii 2006-2008 conţin datecontradictorii, care se modifică în funcţie de rezultatele scontate. Între timp, sepoate constata că obiectivul privind productivitatea plantaţiilor viticole, propus înProgram, n-a fost şi nici nu va fi realizat în timpul apropiat. Astfel, în raportul peanul 2008, suprafaţa plantaţiilor în rod este indicată în mărime de 136,7 mii ha (fărăo confirmare din alte surse), faţă de suprafaţa totală de 117,6 ha, specificată înCadastrul funciar.

Pe lîngă toate acestea, Programul a prevăzut o productivitate sporită a viilor noiînfiinţate de pînă la 8 t/ha, ceea ce în realitate nu s-a evaluat, iar Agenţia n-aacumulat astfel de date. Cele menţionate se datorează, într-o oarecare măsură,faptului că acţiunile respective, la nivel de unităţi administrativ-teritoriale, seexecută de către Direcţiile pentru agricultură şi alimentaţie, cu care Agenţia n-astabilit relaţii de conlucrare reciprocă pentru acumularea informaţiilor veridice.

Ca urmare, la începutul anului 2010 nu este realizat indicatorul orientativ alProgramului privind suprafaţa viilor în rod şi nu se cunoaşte realitatea despreproductivitatea viilor înfiinţate cu suportul alocaţiilor acordate din bugetul statului.

§ Pepinierele viticole n-au asigurat plantatorii cu materialul săditor necesar

Realizarea obiectivelor stabilite în Program sînt direct dependente de vectorulprincipal al activităţii complexului viti-vinicol – crearea unei baze moderne dematerie primă, ameliorarea sortimentului, sporirea calităţii şi productivităţiiplantaţiilor viticole. Sarcina de bază în acest domeniu s-a axat pe asigurarea

18

integrală a viticulturii Republicii Moldova cu material săditor viticol autohton şi pereducerea considerabilă a importului de material săditor.

În Program a fost prevăzută, pentru perioada anilor 2002-2008, producerea butaşiloraltoiţi şi a materialului săditor viticol, corespunzător, în volum de 287,7 mil.buc. şi88,2 mil.buc, care, conform rapoartelor Agenţiei, s-a realizat la nivel de 41% şi,respectiv, 65,3%.

Potrivit rapoartelor Agenţiei, dezvoltarea pepinieritului viticol în perioada anilor2002-2008 se prezintă în Diagrama nr. 4.

Diagrama nr.4Dezvoltarea pepinieritului viticol în perioada anilor 2002-2008

mil.buc.

10,6

3,5

0,7

14,6

4,2

1,2

17,4

7,8

3,1

20,4

9,6

6,7

25,0

12,5

8,0

1,4

19,0

9,5

8,6

1,6

10,9

3,62,9

1,6

0

5

10

15

20

25

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Volumul butaşiloraltoiţi

Producerea viţeloraltoite, total

inclusiv devirozate

Material săditorvegetant

Sursă: Rapoartele Agenţiei Agroindustriale ”Moldova-Vin”

În rezultatul verificării şi testării, misiunea de audit a constatat că, în realitate,Agenţia nu deţine informaţii veridice (cu excepţia anului 2006) privind volumulbutaşilor altoiţi şi raportează despre producerea acestora reieşind din volumulscontat al viţelor altoite şi din randamentul mediu al şcolilor de viţe. Testarea şianaliza documentelor verificate denotă că randamentul mediu al şcolilor de viţe, înanul 2006, a constituit 46,9%, faţă de 50% - raportat de Agenţie, în timp ce uneledin pepiniere au atins un randament de 65,7% (S.R.L. „Sadac-Agro”), iar altele -numai de 9,5% (CAP „Tvardiţa”). Conform categoriilor biologice, randamentul aalcătuit: 34% - „Obişnuit”, 47,2% - „Certificat” şi 48,9% - „Standard”.

Pe lîngă toate acestea, nu sînt veridice datele din rapoartele Agenţiei privindproducerea viţelor altoite, care sînt majorate faţă de cele ale Inspectoratului cu 3,6mil.viţe - în anul 2006 şi cu 2,3 mil.viţe - în anul 2007.

Volumul producţiei scontate de viţe altoite, în perioada anilor 2006-2009, pediferite categorii biologice, conform datelor Inspectoratului, este prezentat înTabelul nr. 3.

19

Tabelul nr.3Producţia scontată de viţe altoite de către

pepinierele viticole în perioada anilor 2006-20092006 2007 2008 2009Catego

riabiologică

Mii viţe %Nr.

pepinierelor

Mii viţe %Nr.

pepinierelor

Mii viţe %Nr.

pepinierelor

Mii viţe %Nr.

pepinierelor

Certificat 351,6 3,9 4 225,0 3,0 5 2,2 0,1 1 31,0 0,5 1Standard 7747,36 87,1 24 4207,0 59,0 27 1628,2 45,4 24 2023,3 28,9 21Obişnuit 799,3 9,0 17 2721,7 38,0 33 1955,91 54,5 29 4944,1 70,6 28Total 8898,26 100 45 7153,7 100 65 3586,31 100 54 6998,4 100 50

Sursă: Rapoartele Inspectoratului pe anii 2006-2009

Datele din tabel relevă necorespunderi între indicii raportaţi şi producţia reală aviţelor altoite, precum şi o diminuare a numărului de pepiniere viticole care producmaterial săditor de categoria biologică „Certificat” (de la 4 unităţi – în anul 2006,pînă la 1 unitate - în anul 2008) şi o majorare a celor care produc material săditor decategoria „Obişnuit” (respectiv, de la 17 pînă la 28 de unităţi).

Cu toate că Programul a prevăzut orientarea pepinierelor viticole spre producereamaterialului săditor viticol cu valoare biologică sporită, care a fost stimulată prinadoptarea Hotărîrii Parlamentului nr. 14 – XVI din 09.02.20071, aceasta nu s-arealizat, fapt confirmat de lipsa solicitărilor de astfel de compensaţii din mijloaceleFondului. De altfel, pînă în prezent n-au fost întreprinse măsuri pentru elaborarea şirealizarea Planului de dezvoltare a pepinieritului viticol în anii 2006-2010, aprobatprin hotărîrea Colegiului Agenţiei nr. 18 din 26.01.2007. Totodată, se poateconcluziona că, deşi Standardul Naţional SM 207:2000 „Material săditor viticol.Condiţii tehnice” prevedea producerea materialului săditor de categoriile„Certificat” şi „Standard”, mai continuă producerea materialului săditor viticol decategoria biologică „Obişnuit” (ordinul Agenţiei nr.1 din 01.10.2005), pondereacăruia a crescut de la 9% - în anul 2006, pînă la 54,5% - în anul 2008, şi continuă săcrească, în anul 2009 alcătuind 70,6%.

În acelaşi timp, menţionăm că, potrivit art.8 alin. (3) din Legea viei şi vinului, s-aadmis producerea materialului săditor de categoria „Obişnuit” la unele soiuri, numaiîn perioada de tranziţie (fără a concretiza durata), în baza unei liste aprobate anualde Agenţie.

Din motivele că INVV n-a realizat corespunzător activitatea de obţinere a clonelorfitosanitare la soiurile create şi n-a asigurat multiplicarea acestora, Agenţia a emisordine cu astfel de conţinut pe perioada anilor 2007-2009, în care numărul soiurilorde viţe admise pentru producerea materialului săditor de categoria biologică„Obişnuit” s-a majorat de la 26 - în anii 2007-2008 pînă la 39 - în anul 2009.

Conform modificărilor şi completărilor, efectuate prin Legea nr.297-XVI din17.11.2005, în Legea despre seminţe2, evidenţa producătorilor de material deînmulţire şi material săditor viticol urma să fie ţinută în baza unui regulament, care

1 Regulamentul privind gestionarea mijloacelor fondului pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole.2 Legea despre seminţe nr.659-XIV din 29.10.1999.

20

n-a fost elaborat de MAIA, şi ţinerea Registrului producătorilor n-a fost pusă însarcina organelor abilitate.

La momentul actual, Agenţia nu monitorizează activitatea pepinierelor viticole şideţine numai informaţiile solicitate de la Camera de Licenţiere şi cele de laInspectoratul de Stat pentru Seminţe. Potrivit informaţiei prezentate de Camera deLicenţiere, în prezent sînt înregistraţi 83 de agenţi economici care practicăproducerea şi comercializarea materialului săditor, iar conform datelorInspectoratului, produc material săditor numai 34 din ei, suprafaţa pepinierelorviticole constituind 1831,2 ha, inclusiv plantaţiile-mamă altoi – 929,8 ha,plantaţiile-mamă portaltoi – 741,3 şi şcoala de viţe – 160,1 ha.

În contextul celor expuse, concluzionăm că ritmul preconizat de dezvoltare apepinieritului n-a fost menţinut, nu s-a asigurat structura sortimentului şi volumulsolicitat pe piaţă, astfel înregistrîndu-se insuficienţa materialului săditor, care s-arecuperat din contul importului.

Evoluţia importului şi exportului de material săditor viticol, în perioada anilor 2002-2008, conform datelor Serviciului Vamal şi celor deţinute de Agenţie, se prezintă înDiagrama nr.5.

Diagrama nr. 5

Evoluţia volumului de import şi export al materialului săditor viticol în perioada anilor 2002-2008

mil.bucăţi

2,1

5,0

1,4

0,3 0,1 00,5 0,3

6,2

2,0 2,23,0

4,6

1,30,4

6,2

4,4

2,1

0,31,0

0

12

34

56

7

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

ImportulconformdatelorAgenţiei"Moldova-Vin"ImportulconformdatelorServiciuluiVamalExportulmaterialuluisăditor

Sursă: Informaţia selectată din baza de date a Serviciului Vamal şi din datele Agenţiei

Potrivit informaţiei selectate din baza de date a Serviciului Vamal, s-au importat21,3 mil. butaşi altoiţi de viţă de vie, iar conform datelor raportate de Agenţie -numai 19,3 mil. butaşi. Diferenţa volumului importat de material săditor se explicăprin faptul că o parte din agenţii economici s-au adresat la Agenţie pentru aviz laimport, în realitate importînd mai puţin, iar alţii, contrar prevederilor HotărîriiGuvernului nr. 360 din 27.03.20023, au importat în lipsa avizului corespunzător.Astfel, în anul 2006, fără aviz au importat material săditor 17 agenţi economici (din

3 Hotărîrea Guvernului nr.360 din 27.03.2002 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la importul şi exportul deseminţe şi material săditor”.

21

45 înregistraţi la vamă), iar în anul 2008 - corespunzător, 3 agenţi economici (din32).

În afară de butaşi altoiţi de viţă de vie, în perioada anilor 2002-2008, s-au importat22,9 mil.buc. material săditor de înmulţire, pentru care, în anul 2008, n-au dispus deaviz 4 din 6 agenţi economici („Codru- ST” S.R.L., „Temizlik” S.R.L., „Vitis-Cojuşna” S.R.L. şi „Elvitis-Com” S.R.L.), care au importat circa 37% din volumultotal de material săditor.

În perioada vizată a fost exportat material săditor în volum de 2,5 mil.buc. Ţinîndu-se cont de volumul produs, importat şi exportat, volumul materialului săditor aconstituit 77,7 mil.buc., ceea ce a fost suficient pentru plantarea unei suprafeţe de22,1 mii ha (fără a lua în consideraţie gradul de prindere), cu densitatea medie deplantare, conform Programului, de 3,5 mii buc./ha. În acelaşi timp, Agenţia constatăşi raportează asigurarea cu material săditor reieşind din densitatea plantării de 2,5mii buc./ha. Astfel, fără a efectua modificări în Program şi fără a argumentanecesitatea schimbărilor menţionate, este inutil de a raporta realizarea acestuiindicator.

Agenţia, fiind organul care elaborează şi implementează Programul de dezvoltare aramurii viticole, nu şi-a concentrat eforturile asupra executării tuturor indicatorilorprevăzuţi în Program, n-a documentat în mod sistematic şi consecvent realizareaacestora, a raportat date eronate, obţinute din diferite surse, care erau create pentru ademonstra executarea indicatorilor de performanţă, n-a elaborat un act normativcare să impună atît pepinierele, cît şi Direcţiile agricole raionale să raportezeindicatorii de facto realizaţi într-o anumită perioadă.

Cauzele situaţiei create se explică, parţial, prin neefectuarea evaluării plantaţiilorviticole, după cum prevedea Hotărîrea Guvernului nr.1096 din 17.10 2001, precumşi prin neelaborarea pînă în prezent a Cadastrului viticol, conform prevederilor art.6din Legea viei şi vinului. Totodată, menţionăm lipsa coordonării activităţii cuorganele executive teritoriale şi atitudinea neadecvată faţă de analiza executăriiindicatorilor propuşi în Program, care pe parcurs au suferit şi schimbărinecondiţionate. N-au fost elaborate recomandările necesare pentru plantatori şi,anual, nu s-au adus la cunoştinţă atît plantatorilor, cît şi pepinierelor prognozele deproducere a materialului săditor şi de înfiinţare a plantaţiilor cu soiurile respective.Agenţia n-a efectuat controlul intern asupra activităţii Consiliului tehnico-ştiinţificîn ce priveşte orientarea activităţii pepinierelor spre realizarea necesităţilorplantatorilor.

Din cauză că Agenţia n-a monitorizat corespunzător activitatea în domeniuldezvoltării pepinieritului, neasigurînd crearea bazei pentru dezvoltarea acestuia,armonizarea actelor normative şi legislative, precum şi raportînd indicatori nerealiîn domeniu, procesul de dezvoltare a acestora a fost stopat, creîndu-se condiţii deimport al materialului săditor şi de menţinere a preţurilor mari la acesta.

22

Recomandări conducerii Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare:

Recomandarea nr. 1. Să reexamineze Programul de restabilire şi dezvoltare aviticulturii şi vinificaţiei în anii 2002-2020, cu o posibilă ajustare la condiţiile pieţeide desfacere de care dispunem şi ţinînd cont de problemele constatate de audit, larealizarea acestuia în perioada anilor 2002-2008.

Recomandarea nr. 2. Să elaboreze şi să aprobe un act normativ, sau ometodologie, privind modul de acumulare şi de raportare a rezultatelor obţinute laîndeplinirea indicatorilor prevăzuţi de Program.

Recomandarea nr.3. În comun cu Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, săelaboreze si să aprobe Regulamentul privind evaluarea stării plantaţiilor viticole, săefectueze o inventariere şi evaluare a stării plantaţiilor viticole, iar în baza acestorasă întocmească Cadastrul viticol, prevăzut de Legea viei şi vinului.

Recomandarea nr.4. Să organizeze, pînă în primăvara anului 2010, seminareinstructive zonale pentru personalul implicat în plantarea viilor şi producereamaterialului săditor, cu recomandări convingătoare privind sortimentul necesar de afi produs şi plantat.

Recomandarea nr.5. Întru continuarea realizării Programului, să efectueze oestimare a cheltuielilor şi să reexamineze posibilitatea alocării resurselor necesarepentru defrişarea plantaţiilor de vii neproductive, inclusiv procurarea de echipamentpentru a ajuta plantatorii la defrişare ş.a.

Recomandarea nr.6. Să ţină sub un control strict implementarea tehnologiiloravansate în pepinieritul viticol, în scopul majorării randamentului şi a suprafeţelorplantaţiilor - mamă altoi şi portaltoi de categorii biologice superioare.

Recomandarea nr.7. Să ajusteze actele normative ce ţin de complexul viti-vinicolla cerinţele UE.

23

FINANŢAREA, CA FACTOR DECISIVLA REALIZAREA PROGRAMULUI, N-A FOST ASIGURATĂ

DIN TOATE SURSELE PROGNOZATE

Pentru realizarea obiectivelor stabilite în Program, pe lîngă mijloacele proprii aleplantatorilor, au fost utilizate şi surse bugetare, care, în perioada analizată, aucrescut permanent (de la 26,4 mil.lei pînă la 100,5 mil.lei). Investiţiile străine larealizarea Programului n-au îndreptăţit aşteptările, fiind înfiinţate plantaţii pe osuprafaţă de numai 1218,9 ha (din 1460 ha), pentru care au fost recuperate dinFond şi cheltuieli în sumă de 12,7 mil.lei. Totodată, plantarea viilor prin metodaipotecară a suferit eşec. Cele menţionate au contribuit la agravarea stăriifinanciare a plantatorilor, cărora le-au revenit cele mai considerabile cheltuieli.

§ Înfiinţarea plantaţiilor viticole necesită investiţii colosale, povara cea maiconsiderabilă revenind plantatorilor

Rezultatele chestionării plantatorilor relevă că cheltuielile medii la înfiinţarea unuihectar de plantaţii viticole constituie între 120,0-150,0 mii lei. Astfel, pondereamajoră în totalul cheltuielilor pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole a revenitplantatorilor (75%), şi numai 25% s-au compensat din sursele Fondului.

Din aceasta reiese că pentru plantaţiile viticole pe o suprafaţă de 15,4 mii ha, careau fost înfiinţate cu suportul din partea statului, au fost necesare circa 2079,0mil.lei, faţă de 2682,9 mil.lei (243,9 mil.dol.SUA *11,0 lei/1 dol.SUA), prevăzuţide Program pentru plantarea suprafeţei de 25,2 mii ha.

Corespunzător, cheltuielile pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole depăşesc cu 603,9mil.lei cheltuielile prevăzute de Program şi, totodată, au fost înfiinţate plantaţii pe osuprafaţă mai mică cu 9,8 mii ha.

Reieşind din cele menţionate, concluzionăm că la înfiinţarea plantaţiilor de vii, înfond, s-au utilizat mijloacele proprii ale plantatorilor şi că cheltuielile reale depăşesccheltuielile preconizate în Program, astfel fiind necesare surse suplimentare în sumăde 4700,0 mil.lei. Aceste depăşiri sînt cauzate de faptul că la realizarea Programuluin-au fost încurajaţi în măsura cuvenită investitorii străini şi cei autohtoni, precum şide creşterea costurilor la materialul săditor şi la materialele necesare pentruînfiinţarea plantaţiilor viticole faţă de estimările prevăzute în Program.

În caz dacă compensarea cheltuielilor se va efectua în mărimile stabilite pînă acum,iar cheltuielile la înfiinţarea plantaţiilor vor continua să crească, atunci ponderearecuperărilor va descreşte şi acest fapt va descuraja plantarea pe viitor.

24

§ Fondul pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole a avut unaport considerabil la realizarea Programului

Susţinerea financiară şi determinarea surselor de finanţare sînt criteriile de bază larealizarea eficientă a obiectivelor propuse în Program. Fondul de revitalizare aviticulturii a fost un sprijin oportun pentru plantatori şi de mijloacele acestuia aubeneficiat, pe parcursul a 5 ani, 963 de plantatori. Volumul mijloacelor acumulateîn Fond s-a majorat, în perioada anilor 2004-2008, de 1,8 ori, cele mai însemnateacumulări, în sumă de 82,1 mil.lei, fiind înregistrate în anul 2005.

Cu toate acestea, se evidenţiază prezenţa unor rezerve în ceea ce priveşte sporireaacumulărilor în contul diminuării restanţelor plătitorilor de taxe în Fond. Astfel deacţiuni au fost cauzate de neonorarea obligaţiunilor de către unii plătitori, precum şide extinderea suprafeţelor plantate cu vii în lipsa mijloacelor. Prin urmare, n-au fostacoperite integral din mijloacele Fondului cheltuielile beneficiarilor, necesarul demijloace în sumă de 129,9 mil.lei fiind alocat din bugetul de stat, pe cîndcompensaţiile beneficiarilor au rămas la acelaşi nivel o perioadă îndelungată.

Pe lîngă mijloacele proprii ale plantatorilor, asigurarea financiară a Programului s-apreconizat şi din alocaţiile de la bugetul de stat, acumulate în Fond anual pînă la40,0-50,0 mil.lei, precum şi din alte forme de investiţii.

Pînă la 19.07.2006, sursa de formare a Fondului a constituit plata încasată de lafolosirea mărcilor proprietate de stat, iar modalitatea de formare şi utilizare a fostreglementată prin Hotărîrile Guvernului. Odată cu adoptarea noii Legi a viei şivinului, s-a creat o altă sursă de formare a Fondului - încasarea unei taxe obligatoriipentru revitalizarea viticulturii (administrată de către serviciile fiscale de stat),achitată de producători, importatorii şi exportatorii de producţie vinicolă dinvolumul producţiei realizate, iar modalitatea de formare şi utilizare a fostreglementată prin Hotărîrile Parlamentului.

Mijloacele destinate revitalizării viticulturii (conform informaţiilor prezentate decătre Ministerul Finanţelor), volumul compensaţiilor care s-au acceptat, precum şimijloacele real compensate în anii 2004-2008 se prezintă în Tabelul nr.4.

Tabelul nr. 4

Mijloacele destinate revitalizării viticulturii în anii 2004-2008, mii leiVolumul mijloacelor compensate, inclusiv:

Anii Aprobat conform Legiibugetului

Volumul mijloaceloracumulate conforminformaţiilor MF

Acceptat spre compensareconform informaţiilor

Agenţiei din Fond alocate din buget

2004 60000,0* 26366,7 83350,5 26354,52005 65000,0 82083,5 86828,2 79929,92006 64364,3 34943,1 85446,4 34943,1 23045,0**2007 101050,0 39778,9 73523,5 39778,9 60871,12008 85873,0 46274,8 71346,4 46274,8 39010,2Total 376287,3 229447,0 400495,0 227281,2 122926,3

Notă:* Volumul precizat al mijloacelor speciale ale Fondului.** Mijloacele în sumă de 23045,0 mii lei au fost alocate din bugetul de stat conformLegii nr. 391-XVI din 08.12.2006Sursă: Legea bugetului de stat, corespunzător pe ani; datele Ministerului Finanţelor; deciziile Consiliului de administrare a Fondului

25

Menţionăm că în perioada anilor 2002-2003 n-au fost încasate mijloace care ar fifost distribuite beneficiarilor.

Datele din tabel denotă că pentru revitalizarea viticulturii, în perioada anilor 2004-2008, s-au acumulat în Fond mijloace financiare la nivel de 61,0% faţă de celepreconizate, iar datoria formată faţă de beneficiari în sumă de 122,9 mil.lei a fostacoperită din contul mijloacelor bugetare, conform art.31 alin.(131) din Legea viei şivinului.

În contextul celor menţionate, concluzionăm că realizarea Programului a fostiniţiată în lipsa unui suport suficient din partea statului, nu s-a stabilit o limită acompensaţiilor acordate din buget, în cazul acumulării insuficiente a mijloacelor înFond. Corespunzător, sursele acumulate în Fond au acoperit cheltuielilebeneficiarilor la nivel de 56,8%. Între timp, unii dintre plătitorii de taxe au primitdin buget mai multe mijloace decît au achitat taxe. Drept exemplu, FPC „Asconi”S.R.L. a primit din Fond compensaţii în sumă de 16,8 mil.lei, dar a achitat taxe - 2,1mil.lei, corespunzător au primit şi au achitat: ÎM „Vinăria Bostovan” S.R.L. –respectiv, 8,9 mil.lei şi 4,3 mil.lei; ÎM „Vinăria Purcari” S.R.L. – 6,1 mil.lei şi 0,2mil.lei; S.R.L. „Kristi” - 2,3 mil.lei şi 0,3 mil.lei; S.R.L. „Lăpuşna Vin” - 2,4 mil.leişi 0,1 mil.lei.

Neefectuarea în continuare a modificărilor în Regulament şi restituirea din Fondrestanţierilor a cheltuielilor efectuate la înfiinţarea plantaţiilor determină risculstimulării neîntemeiate a acestora, iar insuficienţa mijloacelor în Fond va fiacoperită anual cu surse bugetare.

Cele evidenţiate în acest compartiment se datorează neacumulării veniturilor înFond, cauzată parţial de iresponsabilitatea unor plătitori de taxe, ale căror restanţe la21.04.2009, conform datelor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, au constituit6730,7 mii lei, neîntreprinderii măsurilor cuvenite faţă de contribuabilii restanţieri,neasigurării şi promovării de către Agenţie a altor forme de investiţii şi facilităţi larevitalizarea viticulturii.

§ Iniţiativa plantării viilor prin metoda ipotecară a suferit eşec

Cu toate că iniţiativa de accelerare a realizării obiectivelor Programului a avut labază Concepţia privind dezvoltarea sectorului viti-vinicol prin metoda ipotecară,totuşi rezultatele s-au soldat cu eşec, cauzele fiind lipsa resurselor necesare definanţare, precum şi imperfecţiunea mecanismului ipotecar aplicat. În consecinţă, aufost utilizate neeficient mijloace ale bugetului de stat în sumă de 4,5mil.lei.

În scopul impulsionării proceselor investiţionale în dezvoltarea sectorului viti-vinicol şi accelerării realizării obiectivelor Programului, prin Hotărîrea Guvernuluinr.1040 din 19.09.2007, a fost aprobată Concepţia dezvoltării sectorului viti-vinicolprin implementarea mecanismelor ipotecare.

26

Pentru implementarea Concepţiei nominalizate, s-a prevăzut suplimentarea dinbuget a Fondului şi, respectiv, alocarea către Agenţie a sumei de 10,0 mil.lei pentruparticiparea statului cu cota-parte în capitalul social al Companiei de investiţiiipotecare, inclusiv pînă la finele anului 2007 – 2,0 mil.lei, în anul 2008 – 4,0 mil.leişi în anul 2009 – 4,0 mil.lei.

Prin ordinul Agenţiei nr.91 din 25.09.2007, a fost constituită Societatea Comercială„Moldvinipoteca” S.A. şi înregistrată, în termenele stabilite (cu un personalexagerat - 32 de unităţi), cu capitalul social iniţial în sumă de 2,0 mil.lei, alocat decătre MF de la bugetul de stat, conform Hotărîrii Guvernului nr.1226 din13.11.20074.

Conform Concepţiei menţionate, urma să se asigure plantarea viilor prin ipotecă peo suprafaţă de 2000-2500 ha anual. În baza normelor de cheltuieli elaborate deinstituţiile ştiinţifice de profil, pentru înfiinţarea a 2500 ha de plantaţii viticole, pînăla intrarea lor în rod, erau necesare investiţii capitale în sumă de 375,0 mil.lei(reieşind din cheltuielile la înfiinţarea unui ha – 150,0 mii lei), din care 337,5mil.lei- finanţate prin intermediul Companiei de investiţii ipotecare, şi 37,5mil.lei -contribuţiile beneficiarilor.

Creditele ipotecare erau prevăzute pentru a fi acordate atît persoanelor care au înproprietate teren, cît şi persoanelor fizice şi juridice care arendează teren, cucondiţia ca valabilitatea contractului de arendă să fie de minimum 20 de ani. Laprima vedere, condiţiile declarate de acordare a creditelor ipotecare destinate pentruînfiinţarea plantaţiilor viticole erau destul de atrăgătoare, prin alocarea unui credit însumă de 85,0 mii lei pentru un ha, pe o perioadă de 8-10 ani (cu o vacanţă de platăde 5 ani) şi o dobîndă de 4% anual.

Concepţia elaborată prevedea următoarele surse de formare a fondului ipotecar:1. contribuţiile iniţiale ale beneficiarilor în sumă de 25,0 mii lei pentru un hectar,care vor fi transferate Companiei de investiţii ipotecare integral, la încheiereacontractului de ipotecă, sau în rate, în decurs de 2-3 ani;

2. subvenţiile de stat din mijloacele Fondului, care constituie 25,0 mii lei pentru unhectar de vii cu soiuri tehnice şi 35,0 de mii lei – cu soiuri de masă;

3. mijloacele Companiei de investiţii ipotecare, care se vor forma din capitalulpropriu, împrumuturi bancare, valori mobiliare, corporative, granturi şi alte surselegale.

După cum prevedea Concepţia, în circuitul financiar al Companiei de investiţiiipotecare, la prima etapă de activitate a ei, erau necesare mijloace în sumă de1153,7 mil.lei.

De la bun început activitatea Companiei de investiţii ipotecare a fost sortităeşecului, deoarece capitalul propriu era net inferior necesităţilor de creditare

4 Hotărîrea Guvernului nr.1226 din 13.11.2007 „Cu privire la alocarea de mijloace financiare”.

27

asumate, împrumuturile bancare n-au fost contractate din lipsa unei garanţii derambursare a lor şi a dobînzilor aferente, granturile n-au fost identificate, iarobţinerea de mijloace financiare suficiente de la comercializarea acţiunilorcompaniei ipotecare era puţin probabilă.

În realitate, Compania de investiţii ipotecare şi-a început activitatea practic dincontul capitalului propriu, veniturile acesteia, în anii 2007-2008, constituind sumade 3,4 mil.lei, inclusiv 3,0 mil.lei - de la bugetul de stat, 269,0 mii lei - contribuţiiipotecare ale agenţilor economici, 16,4 mii lei – dobînzi, 100,0 mii lei - ajutorfinanciar de la Î.S. Centrul de Evidenţă a Circulaţiei Alcoolului Etilic.

În perioada vizată, potrivit solicitărilor, au fost încheiate 118 contracte pentruplantarea suprafeţei de 1600 ha, necesarul de investiţii ipotecare constituind 246,0mil.lei. Din mijloacele acumulate s-au efectuat investiţii ipotecare, fiind achitate la15 beneficiari materialul săditor în sumă de 1,2 mil.lei (35,3%) şi acordat un creditipotecar în sumă de 180,9 mii lei (5,3%). Restul mijloacelor în sumă de 2022,1 miilei au fost utilizate corespunzător: la achitarea salariilor personalului angajat şicontribuţiilor la buget - 1088,3 (32%); la procurarea mijloacelor fixe (3 unităţi detransport şi tehnică de calcul) - .456,0 mii lei (13,4%); la procurarea mobilierului şireparaţia sediului - 260,0 mii lei (7,6%), iar 217,4 mii lei (6,4%) - pentru cheltuieliorganizatorice şi administrative.

În condiţiile cînd s-a constatat imperfecţiunea mecanismului ipotecar aplicat şi lipsacadrului legal ce ar permite desfăşurarea unei activităţi eficiente de către Companiade investiţii ipotecare, Guvernul, la propunerea Agenţiei, a lichidat SC„Moldvinipoteca” S.A., iar pentru acoperirea cheltuielilor ce ţin de lichidare,acesteia i s-au alocat 1,5 mil.lei, majoritatea din care au fost utilizaţi pentruachitarea indemnizaţiilor personalului disponibilizat.

În consecinţă, constatăm că iniţiativa de plantare a viţei de vie prin utilizareamecanismului ipotecar a suferit eşec, fiind utilizate neeficient mijloace din bugetulde stat în sumă de 4,5 mil.lei şi din alte surse - 385,4 mii lei.

Unele din cauzele care au determinat eşecul acestei iniţiative pot fi:· Agenţia, la crearea SC „Moldvinipoteca” S.A., a luat o decizie nefondată,elaborînd o concepţie de plantare, pentru realizarea căreia erau necesare mijloace depeste 375,0 mil.lei anual, ceea ce la moment era imposibil de a implementa;· La crearea Companiei de investiţii ipotecare n-au fost alocate mijloacelepreconizate în actele normative ale Guvernului pentru formarea capitalului propriu;· Eforturile depuse de către Compania de investiţii ipotecare pentru a contractaîmprumuturi bancare n-au fost susţinute de către băncile comerciale. Totodată, nu s-a ţinut cont de faptul că creditele bancare nu pot fi utilizate în condiţiile cînddobînda la împrumuturi este în creştere;· Mijloacele acumulate la contul Companiei de investiţii ipotecare n-au fostutilizate, în primul rînd, la creditarea beneficiarilor, ci la întreţinerea personaluluiangajat, precum şi la efectuarea altor cheltuieli administrativ-organizatorice;

28

· SC „Moldvinipoteca” S.A., la fondarea sa, şi-a asumat un şir de obligaţiuni şiactivităţi, neprevăzute de Concepţie;· Sursele de finanţare şi modalitatea de creditare ipotecară, propuse în cadrulConcepţiei, nu puteau fi implementate în condiţiile lipsei pieţei de desfacere (dupăembargoul impus), surplusului de producţie-marfă pe piaţă şi neacumulăriimijloacelor preconizate la bugetul de stat, urmate de imposibilitatea finanţăriiulterioare a Companiei de investiţii ipotecare şi de nerambursarea creditelor de cătreplantatori;· Concepţia plantării viilor prin implementarea mecanismelor ipotecare a fostrecunoscută neeficientă de către conducerea Agenţiei tocmai peste 2 ani de laelaborare.

Reieşind din cele menţionate, concluzionăm că elaborarea şi promovarea încontinuare a unor astfel de strategii pentru impulsionarea proceselor investiţionalela plantarea viţei de vie au determinat efectuarea cheltuielilor neraţionale,descurajarea plantatorilor, şi nicidecum obţinerea rezultatelor preconizate deProgram.

§ Alte forme de investiţii pentru asigurarea realizării Programului au fost subaşteptăriPentru asigurarea financiară a Programului au fost utilizate şi alte forme deinvestiţii, decît mijloacele acumulate în Fond şi cele suplimentate din bugetul destat. Conform Legii nr.1309-XVI5, Regulamentului6 şi în baza concursurilorinvestiţionale, Societatea pe acţiuni de tip deschis „Moscovskii Mejrespublicanskiivinodelceskii zavod” (Federaţia Rusă), S.A.T.Î. „Alma Grup” (Rusia), S.A.T.Î.„Casa de comerţ Aroma” (Rusia), Întreprinderea cu capital străin „DK-Intertrade” S.R.L. (Moldova) au cumpărat, respectiv, acţiunile statului încapitalurile sociale ale ÎM „Călăraşi Divin” S.A., „Fabrica de vin Cojuşna” S.A.,„Vismos” S.A. şi „Nis-Struguraş” S.A. Potrivit contractelor de vînzare-cumpărare,aceste întreprinderi erau obligate să investească mijloace proprii în dezvoltareabazei de materie primă în Republica Moldova pentru plantarea viţei de vie, conformdatelor prezentate în Tabelul nr.5.

Tabelul nr.5

Volumul investiţiilor pentru plantarea viţei de vie conform contractelor devînzare-cumpărare, mii dol.SUA

Sursă: Contractele investiţionale

5 Legea nr.1309-XIV din 19.10.2000 „Cu privire la privatizarea întreprinderilor din industria tutunului şi industria vinificaţiei”.6 Hotărîrea Guvernului nr.998 din 29.09.2000 pentru aprobarea Regulamentului concursurilor investiţionale şi comerciale şinegocierilor directe privind privatizarea patrimoniului public.

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 TotalÎntreprindereaSuma ha Suma ha Suma ha Suma ha Suma ha Suma ha Suma ha Suma ha

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17S.A. „CălăraşiDivin” 600 120 600 120 300 120 300 120 200 120 - - 2000 600

S.A. „Vismos” 320 - 320 - 320 - 320 - 320 - - - 1600 500S.A. „Nis-Struguraş” - - - - 100 - 250 - 350 - 400 - 400 1500 150

S.A. „Fabrica de vinCojuşna” 246 35 300 45 400 60 500 70 601 90 2047 300

Total 920 120 920 120 720 155 1170 165 1270 180 900 70 1001 90 6901 1550

29

Astfel, S.A. „Călăraşi Divin” urma să investească 2,0 mil.dol.SUA, pentru plantareaa 600 ha de viţă de vie; S.A. „Fabrica de vin Cojuşna” – corespunzător, 2,05mil.dol.SUA şi 300 ha; S.A. „Vismos” - 1,6 mil.dol.SUA şi 500 ha; S.A. „Nis-Struguraş” - 1,5 mil.dol.SUA şi150 ha.

La 01.01.2009, 3 din cei 4 investitori menţionaţi, avînd obligaţia să planteze, întermen de 5 ani, suprafaţa de 1250,0 ha, au plantat numai 917,9 ha, inclusiv: S.A.„Călăraşi Divin” – 482,2 ha; S.A. „Vismos” – 266,6 ha; S.A. „Nis-Struguraş” –169,1ha.

Odată cu plantarea viţei de vie, investitorii menţionaţi, în baza prevederilor art.22din Legea viei şi vinului nr.131-XIII7, au înaintat Agenţiei cereri de restituireparţială a cheltuielilor suportate la înfiinţarea plantaţiilor viticole.

Consiliul de administrare a Fondului, neţinînd cont de clauzele contractelorinvestiţionale (cu excepţia S.A. „Vismos”) şi în lipsa certificatului privindexecutarea integrală a obligaţiunilor, eliberat de Agenţia Proprietăţii Publice, aacceptat cererile, acordînd compensaţii în sumă de 11,0 mil.lei, inclusiv: S.A.„Călăraşi Divin” – 1,9 mil.lei; S.A. „Vismos” – 6,0 mil.lei; S.A. „Nis-Struguraş” –3,1 mil.lei (din care cumpărătorului S.R.L. „DK-Intertrade” - 1,6 mil.lei). Astfel, aufost recuperate din contul bugetului o parte din cheltuieli, în volum de la 9% pînă la34% din investiţii.

În cazul S.A.„Fabrica de vin Cojuşna”, au fost considerate ca investiţii plantaţiileînfiinţate de către S.R.L. „Liodin&Co” în anii 2005-2006, din care 25,32 ha au fosttransmise, din numele investitorului (S.A.T.Î. „Alma Grup”), S.A. „Fabrica de vinCojuşna”, iar 50,15 ha de viţă de vie au fost comercializate acesteia. Totodată,S.R.L. „Liodin&Co” a beneficiat de mijloace ale Fondului în sumă de 1773,0 miilei, pentru restituirea parţială a cheltuielilor suportate la înfiinţarea plantaţiilor.

Cele relatate au fost cauzate de faptul că Legea viei şi vinului nu interziceaacordarea de compensaţii investitorilor la înfiinţarea plantaţiilor. O astfel deinterdicţie a fost prevăzută odată cu adoptarea noii Legi a viei şi vinului nr.57-XVI8.

Totodată, Consiliul de administrare a Fondului nu a luat în calcul faptul că în astfelde cazuri se aplică principiul obligativităţii contractuale, potrivit căruia contractulare putere de lege între părţi şi urmează a fi executat, despre ce a fost informatăAgenţia la 02.05.2007 de către Comisia parlamentară pentru agricultură şi industriaalimentară. În afară de aceasta, clauzele contractelor investiţionale prevedeau atîtindicatorii numerici, cît şi indicatorii valorici la înfiinţarea plantaţiilor, despre ce nus-a ţinut cont la realizarea lor.

În consecinţă, cei 4 investitori au plantat numai 1218,9 ha (din 1460 ha prevăzutepentru anii 2003-2008), pentru suprafaţa de 509,1 ha din care s-au compensatcheltuieli în sumă de 12,7 mil.lei. Astfel, aportul investitorilor la plantarea viţei de

7 Legea viei şi vinului nr.131-XIII din 02.06.1994.8 Legea viei şi vinului nr.57-XVI din 10.03.2006.

30

vie n-a contribuit semnificativ la realizarea Programului şi n-a îndreptăţit aşteptărilescontate.

Recomandarea nr.8. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat să intensifice controlulasupra plenitudinii achitării de către plătitori a taxei de revitalizare a viticulturii,asigurînd acumularea prognozată a veniturilor în Fond.

Recomandarea nr.9. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare să promovezeşi alte forme de investiţii şi facilităţi la susţinerea revitalizării viticulturii.

Recomandarea nr.10. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare săexamineze şi să înainteze propuneri de perfecţionare a proceselor investiţionale larealizarea Programului.

Recomandarea nr.11. Agenţia Proprietăţii Publice de pe lîngă MinisterulEconomiei şi Comerţului să ţină o evidenţă strictă a executării obligaţiunilorcontractelor investiţionale.

Recomandarea nr.12. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, în comun cuMinisterul Finanţelor şi Agenţia Proprietăţii Publice, să înainteze un demersConsiliului de administrare a Fondului pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilorviticole, pentru a decide asupra corectitudinii acordării mijloacelor de la bugetul destat investitorilor din ramura viti-vinicolă la plantarea viilor, contrar obligaţiunilorprevăzute în contractele investiţionale, care au fost subvenţionaţi cu suma de 12,7mil.lei.

Recomandarea nr.13. Agenţia Proprietăţii Publice să elibereze certificatul deexecutare a obligaţiunilor investiţionale la îndeplinirea strictă a acestora, iar laîncheierea contractelor investiţionale să prevadă clauze concrete privind executarea.

Recomandarea nr.14. Consiliul de administrare a Fondului pentru susţinereaînfiinţării plantaţiilor viticole să acorde compensaţii investitorilor doar dupăexecutarea de către aceştia a clauzelor contractuale.

31

A implementat Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin” politici şi proceduriadecvate pentru realizarea Programului în conformitate cu cerinţele legale?

Agenţia a întreprins unele măsuri pentru susţinerea realizării obiectivelor propuseîn Program. Consiliul de administrare a Fondului a administrat procesul definanţare a viticultorilor la înfiinţarea plantaţiilor viticole. Totodată, finanţareabeneficiarilor s-a efectuat uneori fără a se ţine cont de principiile tratamentuluiegal, imparţialităţii şi obiectivităţii, iar în lipsa mijloacelor necesare în Fond,finanţarea acestora a fost tergiversată. Nu s-a respectat nici principiultransparenţei procesului de finanţare, nefiind înştiinţaţi solicitanţii despreacceptarea sau refuzul cererii de restituire a cheltuielilor. Agenţia n-a reuşit săasigure coordonarea activităţilor sale cu instituţiile de cercetări ştiinţifice şi cuorganele locale, cauzele fiind insuficienţa personalului implicat în activitate şi lipsacontrolului intern, ceea ce, în final, a împiedicat realizarea obiectivelorpreconizate.

PROCEDURA DE EXAMINARE A DOCUMENTELORNECESITĂ ÎMBUNĂTĂŢIRI

Deşi Regulamentul privind gestionarea mijloacelor Fondului prevede condiţiispeciale la restituirea parţială a cheltuielilor pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole,iar Consiliul de administrare a mijloacelor Fondului a examinat şi a aprobatcompensarea cheltuielilor, totuşi s-au constatat devieri de la normele aprobate,condiţionate de controlul neadecvat asupra procedurilor stabilite. Prin urmare,fără a se efectua verificări ulterioare privind respectarea cerinţelor stabilite,Consiliul a adoptat decizii pentru compensarea cheltuielilor.

Pentru a beneficia de mijloacele Fondului, solicitantul trebuia să prezinte Agenţiei,după plantare, setul de documente, conform prevederilor Regulamentelor privindgestionarea mijloacelor Fondului. Verificările şi evaluările efectuate de misiunea deaudit la un eşantion de 101 dosare, ce reprezintă 42% din cele 241 de solicităripentru compensare din anul 2008, denotă că:

§ în 19 cazuri au fost înregistrate cererile şi examinate documentele în lipsa actelorce confirmă dreptul de deţinător al terenurilor agricole;

§ în 4 cazuri beneficiarii au înfiinţat plantaţii viticole cu material săditornecertificat;

§ în 7 cazuri s-au efectuat modificări la proiectul de înfiinţare a plantaţiilor viticolesau n-au fost respectate schemele de plantare;

§ în 5 cazuri documentele prezentate nu sînt întocmite şi confirmate corespunzător.

Cele menţionate sînt cauzate de:

32

§ lipsa controlului din partea Consiliului de administrare a Fondului privindînregistrarea adecvată a cererilor şi integritatea documentelor depuse;

§ formarea unei atitudini diferite faţă de solicitanţi, cînd unii din aceştia sîntfavorizaţi prin înregistrarea în lipsa documentelor necesare.

Reieşind din cele constatate, concluzionăm că, deşi în perioada auditată au existatproceduri scrise privind modul de înregistrare şi examinare a documentelorprezentate, acestea n-au fost respectate cu stricteţe, fapt ce a condiţionat admitereadevierilor constatate.

În aceste condiţii, unii dintre plantatori, posibil, au beneficiat neargumentat decompensarea parţială a cheltuielilor la înfiinţarea plantaţiilor viticole, au înfiinţatplantaţii cu soiuri neprevăzute în Registru sau în arealul corespunzător şi în lipsadocumentelor privind calitatea materialului săditor, ceea ce poate pune în pericolexecutarea obiectivelor Programului.

Totodată, nu s-au executat prevederile pct. 24 şi pct. 25 din Regulamentele privindgestionarea mijloacelor Fondului,9-10 conform cărora Consiliul de administrare aFondului este obligat, în termenele stabilite, să aducă la cunoştinţă solicitanţilordecizia privind acordarea sau neacordarea compensaţiilor.

Verificarea, analiza şi testarea proceselor-verbale şi dosarelor prezentate debeneficiari denotă că Consiliul de administrare a Fondului nu şi-a executat întocmaifuncţiile delegate. Astfel, în perioada vizată, beneficiarii n-au fost înştiinţaţi despredeciziile privind acordarea compensaţiilor, iar în cazul celor 25 de solicitanţi, cărorali s-au respins cererile (pe parcursul anilor 2004-2008), n-au fost explicate nicimotivele refuzului.

Îmbunătăţirea activităţii în domeniu poate fi obţinută prin schimbarea modalităţii deînregistrare a documentelor parvenite, sporirea responsabilităţii la examinarea lor şiefectuarea unui control din partea Consiliului de administrare a Fondului.

MODALITATEA ACHITĂRII DE COMPENSAŢII BENEFICIARILORN-A FOST CEA MAI BUNĂ

Achitarea de compensaţii beneficiarilor s-a efectuat în corespundere cu deciziileacceptate de către Consiliul de administrare a Fondului. Totodată, dosarele n-aufost examinate în termenele stabilite, compensaţiile s-au achitat cu mari întîrzieri,despre ce au remarcat majoritatea beneficiarilor chestionaţi. Imposibilitatea de arestitui la timp cheltuielile parţiale efectuate la înfiinţarea plantaţiilor viticole

9 Hotărîrea Parlamentului nr.21-XVI din 08.04.2005.10 Hotărîrea Parlamentului nr.14-XVI din 09.02.2007 „Despre aprobarea Regulamentului privind gestionareamijloacelor fondului pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole”.

33

poate agrava situaţia financiară a plantatorilor, cînd aceştia îşi pierd capacitateade a investi mijloace încontinuu, iar plantaţiile înfiinţate nu pot fi întreţinutecorespunzător. Ca urmare, persistă probabilitatea apariţiei riscului de nerealizarea beneficiilor preconizate în Program. Finanţarea după principiul restant poatedetermina eliminarea plantatorilor mici din procesul de revitalizare a viticulturii şidescurajarea lor la înfiinţarea plantaţiilor noi.

Modalitatea achitării de compensaţii beneficiarilor a fost stabilită conformRegulamentelor privind gestionarea mijloacelor Fondului, care prevedeau condiţiiconcrete la depunerea cererilor, examinarea documentelor şi adoptarea deciziilorprivind compensaţiile acordate.

În perioada vizată au avut loc anual cîte 3-8 şedinţe ale Consiliului, însă din lipsamijloacelor financiare examinarea dosarelor s-a tergiversat. Astfel, pentru plantăriledin anul 2004 dosarele s-au examinat începînd din 17.06.2004, pentru anul 2005 -din 25.08.2005, pentru anul 2006 – din 13.03.2007, pentru anul 2007 - din12.07.2007 şi pentru anul 2008 - tocmai din 22.12.2008.

În perioada anilor 2004-2008, conform deciziilor Consiliului de administrare aFondului, s-au acceptat spre compensare 963 de cereri în sumă de 400,5 mil.lei.Astfel, s-au compensat parţial cheltuielile din mijloacele Fondului şi bugetului destat la înfiinţarea plantaţiilor viticole pe o suprafaţă de 15,4 mii ha, date care seprezintă în Tabelul nr.6.

Tabelul nr.6Compensarea cheltuielilor în perioada anilor 2004-2008

Inclusiv:

Anii Nr.beneficiarilor

Suprafaţaplantată(mii ha)

Compensaţii acceptate deConsiliu (mii lei)

Totaltransferat(mii lei)

Pentru anulcurent

(mii lei)

Pentru aniiprecedenţi

(mii lei)

Datorii(mii lei)

2004 116 3,3 83350,5 26354,5 26354,5 56996,02005 163 3,4 86828,3 79929,9 22933,9 56996,0 63894,42006 193 3,4 85446,3 57988,0 2259,5 55728,5 91352,72007 250 2,7 73523,4 100650,0 9297,3 91352,7 64226,12008 241 2,6 71346,4 85285,0 21058,9 64226,1 50287,5Total 963 15,4 400494,9 350207,4 81904,1 268303,3Sursă: Procesele-verbale ale şedinţelor Consiliului de administrare a Fondului; datele Ministerului Finanţelor

După cum a constatat auditul, în unele cazuri, nu s-au respectat proporţiile deachitare, stabilite de Consiliu, şi au fost avantajaţi unii dintre beneficiari. Astfel, înperioada anilor 2004-2006, Consiliul nu şi-a executat propria decizie, conformcăreia compensarea cheltuielilor urma să se efectueze în 3 tranşe (cîte 40%, 30% şi30%).

În anul 2004 s-au acceptat compensaţii pentru 116 beneficiari, dintre care numai 83de solicitanţi au fost finanţaţi în mărimea stabilită, la 2 beneficiari compensaţiiles-au achitat integral (ÎM „Vinăria Purcari” S.R.L. – 747,25 mii lei,S.R.L.„Moldagrodate” – 733,75 mii lei), 4 solicitanţi n-au primit compensaţii, iar 27au primit în proporţii de la 31,6% pînă la 86,9%.

34

Pe lîngă toate acestea, Consiliul urma să ţină cont de prevederile pct.21 alRegulamentului11, conform cărora acordarea de compensaţii agenţilor economiciplătitori de taxe pentru utilizarea mărcilor – proprietatea statului, care au înfiinţatplantaţii viticole, se efectuează în baza unui acord adiţional la contractul de licenţăpentru dreptul de utilizare a mărcilor. Deşi compensaţiile urmau să fie alocate pemăsura achitării taxelor, Consiliul nu a abordat problema şi a luat decizii despreacceptarea integrală a sumelor solicitate.

Pentru plantaţiile înfiinţate în anul 2005 s-au acceptat cererile a 157 de solicitanţi(din 163, care le-au depus). Din cauza acumulării insuficiente de mijloace în Fond şia necesităţii achitării datoriilor formate în anul 2004, s-au efectuat transferuri numaila 85 de beneficiari, pentru alţi 78 de beneficiari, inclusiv 35 de gospodării ţărăneşti,mijloace nu s-au alocat. Totodată, nefiind respectate condiţiile stipulate anterior decătre Consiliu, s-au finanţat în proporţii mai mari decît cele stabilite următoriibeneficiari: S.A.„Basvinex” (57%), S.R.L.„Agrodiandr” (50%), S.R.L.„Sauron”(87%) şi S.R.L.„Leuntea-Vin” (100%).

În anul 2006 au solicitat compensaţii 193 de viticultori, dintre care 6 (S.R.L.„Străşeni Vin”, CAP „Glia”, GT „Tudor Aghenie”, SC „Colinele de la Redi”S.R.L., GT „Panaitova Cristall”, GT „Ungureanu Sergiu Filip”) au depus cereriletocmai în luna ianuarie 2007, iar 3 solicitări au fost respinse. În realitate, în anul2006 s-au recuperat datoriile formate pentru plantare în anul 2005 şi au fost achitatedoar 3,9 % din suma solicitată în anul 2006 numai la 2 beneficiari, inclusiv Î.M.„Sauron” S.R.L. (100%) şi S.R.L.„Constimax”(36,3%). Astfel, n-au beneficiat decompensaţiile solicitate 191 de viticultori care au înfiinţat plantaţii în anul 2006 şidatoriile cărora s-au restituit tocmai în anul 2007.

Conform deciziilor Consiliului, pentru anul 2007 s-a decis acordarea compensaţiilorîn 2 tranşe a cîte 50 % şi alocarea prioritară de compensaţii beneficiarilor cărora li s-a acordat material săditor în avans (pct. 26 al Regulamentului Fondului12). Înrealitate, din cei 250 de beneficiari care au depus cereri, au fost acceptate cererile a236 de solicitanţi, dar s-au alocat mijloace doar pentru 34 de solicitanţi, inclusiv 19– finanţaţi în proporţie de 30-40% şi 15 - de 50-60%, restul 202 de solicitanţinebeneficiind de mijloace. Totodată, din cei 44 de plantatori care au beneficiat dematerial săditor în avans şi cărora Consiliul a decis să le achite prioritar cheltuielile,s-au finanţat numai 21. Din volumul alocaţiilor prevăzute pentru anul 2007 s-auachitat integral datoriile pentru plantările în anii 2005-2006 şi numai 9,2% - pentruplantările în anul 2007.

În anul 2008, Consiliul a decis acordarea compensaţiilor reieşind din mijloaceledisponibile, proporţional cîte 25%, la 239 de beneficiari (din 241, care au depuscereri). Cu toate acestea, nerespectîndu-şi propria decizie, Consiliul, deşi a acordat25% din volumul total de mijloace solicitate, a achitat integral compensaţii la 711 Hotărîrea Guvernului nr.81 din 02.02.2004 „Despre aprobarea Regulamentului privind formarea şi gestionarea mijloacelordestinate revitalizării viticulturii”.12 Regulamentul privind gestionarea mijloacelor fondului pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole, aprobat prin HotărîreaParlamentului nr. 14-XVI din 09.02.2007.

35

beneficiari (S.R.L. „Biotex-Com”, S.R.L. „Artconstract”, S.R.L. „Constimax”,S.R.L. „Doina-Vin”, ÎM „Sauron” S.R.L., S.R.L. „Corand Impex”, S.R.L. „NezetliIzium”), la 1 beneficiar - 41,6% (Colhozul „Pobeda”), iar 14 solicitanţi, dintre care12 gospodării ţărăneşti, n-au beneficiat de mijloace. Datoriile formate la fineleanului 2008, în sumă de 50287,5 mii lei, au fost achitate în 2 tranşe (a cîte 30% şi45%) în anul 2009.

Cele relatate au fost condiţionate de următoarele:§ resursele insuficiente acumulate în Fond şi cele alocate din buget, ceea ce adeterminat imposibilitatea finanţării beneficiarilor în termene rezonabile;

§ Consiliul n-a efectuat o verificare adecvată a executării deciziilor sale, astfelmajorîndu-se riscul prioritizării unor viticultori care au experienţă în domeniu şi auplantat suprafeţe mari, fiind defavorizaţi viticultorii începători;

§ hotărîrile Consiliului privind numărul tranşelor şi cuantumul lor s-au adoptat, înunele cazuri, fără a se ţine cont de volumul mijloacelor acumulate, iar atunci cîndacestea erau insuficiente, nu s-au efectuat corectările necesare, pentru o finanţareadecvată a beneficiarilor.

Generalizînd cele menţionate, concluzionăm că achitarea de compensaţiibeneficiarilor s-a efectuat cu întîrziere de pînă la un an de la data prezentăriicererilor, cu excepţia anului 2005, pentru care achitările s-au efectuat timp de doiani. Totodată, unor beneficiari li s-a acordat prioritate la restituirea cheltuielilor,prin alocarea de mijloace în proporţii mai mari decît cele stabilite sau prin achitareaintegrala a datoriilor. O astfel de modalitate de finanţare poate cauza eliminarea (oridescurajarea) din procesul de revitalizare a viticulturii a plantatorilor debutanţi laînfiinţarea plantaţiilor noi şi majorează riscul de nerealizare a obiectivelorProgramului.

CERCETĂRILE TEHNICO-ŞTIINŢIFICE N-AU SUSŢINUTOBIECTIVELE PROGRAMULUI

Pentru asigurarea ştiinţifică a Programului s-au alocat mijloace financiareinstituţiei de profil în domeniu (Institutul Naţional al Viei şi Vinului) din contulmăsurilor atît pentru susţinerea viticulturii, cît şi a cercetărilor ştiinţifice în cadrulunor programe de stat. Neevaluarea de către Consiliul tehnico-ştiinţific al Agenţieia realizărilor activităţii ştiinţifice, reorganizările multiple în cadrul institutului,precum şi orientarea activităţii acestuia spre producere, în dezavantajul celei deprofil, n-au influenţat benefic asupra realizării Programului

Sarcinile şi funcţiile de bază ale Agenţiei erau monitorizarea, coordonarea şiaprobarea temelor de cercetări ştiinţifice, cu implementarea ulterioară a rezultateloracestor cercetări. Astfel, conform obiectivelor stabilite în Program, institutul, cainstituţie de profil în domeniul viticulturii şi vinificaţiei, a avut drept scop realizarea

36

sarcinilor primordiale - studierea, elaborarea şi implementarea soiurilor şi clonelornoi, tehnologiilor şi utilajelor moderne, documentaţiei tehnice şi normative, înconformitate cu cerinţele actuale ale ramurii viti-vinicole.

Pentru desfăşurarea activităţilor de cercetare-dezvoltare în domeniul viticulturii,INVV a dispus de plantaţii, prezentate în Tabelul nr.7.

Tabelul nr. 7Plantaţiile viticole ale INVV, ha

La situaţiile din: AbateriDenumirea

25.05.2004 01.01.2005 01.01.2006 01.01.2007 01.01.2008 01.01.2009 + -Total plantaţii,inclusiv: 150,7 150,7 174,43 157,52 176,21 178,37 25,67

Vii, dintre care: 58,91 58,91 87,48 78,07 86,0 85,26 26,35pentru producere 8,7 8,7 38,11 32,55 39,74 39,74 31,04pentru selecţie 27,53 27,53 26,79 28,39 29,13 28,39 0,86pentru colecţie 22,68 22,68 22,68 17,13 17,13 17,13 5,55Plantaţii altoi 54,91 54,91 58,54 52,16 52,16 52,16 2,75Plantaţii portaltoi 33,55 33,55 28,71 18,21 18,51 18,51 15,04

Sursă: Raportul INVV

Datele din tabel denotă că, deşi în perioada vizată suprafaţa plantaţiilor viticole s-amajorat cu 26,35 ha, ori cu 44,7%, aceasta se datorează extinderii suprafeţelordestinate pentru producere, pe cînd cele destinate cercetărilor ştiinţifice (fondulgenetic) s-au micşorat cu 5,55 ha. Astfel, INVV, avînd trasate obiective concreteprivind efectuarea cercetărilor de selecţie şi renovare a colecţiei, n-a extinssuprafeţele destinate fondului genetic. În acelaşi timp, colecţia ampelografică a fostredusă cu 4,7 ha, pe cînd terenurile destinate producerii s-au majorat cu 31,04 ha dincontul plantării viţei de vie în perioada anilor 2005-2007. Pentru înfiinţarea acestorplantaţii, INVV a beneficiat de mijloace din Fond în sumă de 1145,4 mii lei.Totodată, din aceste mijloace, 112,0 mii lei s-au utilizat la înfiinţarea plantaţiilor decolecţie şi selecţie (3,47 ha), pentru care au fost alocate mijloace din alte surse -menţinerea fondului genetic viticol. De menţionat că pe suprafeţele destinateproducerii, din 19 soiuri de viţă de vie plantate, numai 5 sînt soiuri noi, plantate pe osuprafaţă de 7,6 ha.

În imaginile nr. 7-8 se prezintă suprafeţele de vii din patrimoniul INVV şi modul deîntreţinere a acestora.Imaginea nr.7 Imaginea nr.8

Sursă: Fotografiile făcute de echipa de audit a Curţii de Conturi

În conformitate cu comanda de stat, în perioada anilor 2004-2008, INVV a fostfinanţat din bugetul de stat cu mijloace în sumă de 8,2 mil.lei, pentru cercetărileştiinţifice în cadrul a 6 teme şi 2 proiecte de transfer tehnologic în domeniul

37

evaluării, diversificării şi utilizării genofondului viticol şi documentaţiei normativeîn domeniu, elaborarea tehnologiei moderne de producere a materialului deînmulţire şi materialului săditor viticol cu valoare biologică ridicată.

Suplimentar, în această perioadă, INVV i s-au mai alocat mijloace bugetare în sumăde 3,6 mil.lei, în scopul executării a 2 programe de performanţă în cadrul măsurilorpentru dezvoltarea viticulturii, a căror tematică a avut tangenţe cu tematica celorfinanţate centralizat de Academia de Ştiinţe a Moldovei.

În scopul realizării obiectivelor trasate în domeniul cercetărilor ştiinţifice, a fostelaborat un plan de măsuri comune ale Agenţiei şi INVV, pentru anii 2004-2005,privind perfecţionarea şi ajustarea bazei legislative şi normative naţionale lacerinţele UE, elaborarea şi implementarea Cadastrului viticol, elaborareaProgramului de dezvoltare a pepinieritului viticol în perioada anilor 2006-2010,trecerea treptată a pepinierelor viticole la producerea materialului săditor viticolliber de boli virotice, elaborarea şi implementarea în producţie a tehnologiiloravansate în complexul viti-vinicol.

Colegiul şi Consiliul tehnico-ştiinţific ale Agenţiei n-au monitorizat în măsuracuvenită activitatea realizată de către INVV privind programele de cercetare-dezvoltare şi cele de performanţă, orientarea lor spre asigurarea ştiinţifică aProgramului. Atît tematica cercetărilor ştiinţifice, cît şi obiectivele programelor deperformanţă n-au fost examinate în cadrul şedinţelor Consiliului tehnico-ştiinţific.

În acelaşi timp, menţionăm că situaţia economico-financiară a INVV s-a examinatdoar la şedinţa Colegiului Agenţiei din 02.12.2004, în cadrul căreia a fost prezentatăşi darea de seamă privind activitatea ştiinţifică a acestuia. Obiecţii şi constatăriprivind activitatea ştiinţifică a INVV n-au fost expuse de către Colegiu, dar s-arecomandat elaborarea unui plan de activitate pe anii 2005-2010.

N-au fost realizate măsurile comune privind perfecţionarea şi ajustarea bazeilegislative şi normative privind obţinerea producţiei viticole ecologice, nu s-aelaborat şi implementat Cadastrul viticol, iar alte măsuri s-au realizat cu devieri dela termenele stabilite. Astfel, reglementările tehnice în domeniul produceriivinurilor şi cele privind producerea, certificarea, controlul şi comercializareamaterialului de înmulţire şi materialului săditor viticol s-au elaborat şi aprobat abiapeste un an de la termenul stabilit. N-au fost realizate şi alte măsuri organizatoriceprivind elaborarea programului de dezvoltare a pepinieritului viticol în perioadaanilor 2006-2010; elaborarea şi implementarea în producţie a tehnologiilor avansateîn complexul viticol; ameliorarea calităţii producţiei viticole şi promovarea acesteiape pieţele de desfacere.

Totodată, misiunea de audit efectuată la INVV asupra realizării temelor cu finanţarecentralizată şi a obiectivelor programelor de performanţă a constatat că indicatoriipropuşi n-au fost realizaţi în măsură deplină, iar mijloacele alocate pentru finanţareaunor lucrări s-au utilizat pentru alte culturi decît cele preconizate.

38

Astfel, în perioada anilor 2006-2008, pentru fondarea conservatorului de clone cumaterial „prebază” pe o suprafaţă de 6,0 ha şi asanarea virologică a fondului geneticviticol, fondarea cîmpului de acumulare cu fondurile genetice asanate şi restabilireaproducerii de material asanat în condiţii „în vitro” şi de seră, s-au prevăzut 1504,0mii lei, din care pentru fondarea şi completarea conservatorului de clone – 900,0 miilei. De fapt, conservatorul de clone a fost fondat în anul 2008 şi numai pe osuprafaţă de 1,4 ha, efectuîndu-se lucrări doar în sumă de 23,3 mii lei, iarproducerea materialului asanat în condiţii „în vitro” şi de seră, pentru care în anii2006-2007 s-au alocat 604,0 mii lei, s-a realizat numai în anul 2007, efectuîndu-secheltuieli în sumă de 294,7 mii lei.

Diferenţa în sumă de 1186,0 mii lei împreună cu mijloacele planificate pentruformarea, completarea şi menţinerea fondului genetic în sumă de 1496,0 mii lei aufost utilizate, la discreţia INVV, pentru întreţinerea plantaţiilor destinate producerii,selecţiei şi renovării genofondului, fără a fi descifrate aceste cheltuieli.

Deşi la elaborarea Programului de performanţă „Măsurile pentru dezvoltareaviticulturii” au fost stabiliţi indicatori de produs, realizarea acestora s-a raportat decătre INVV la nivelul planificat, iar Agenţia n-a evaluat realizarea lor.

Cele menţionate sînt cauzate de:· monitorizarea neadecvată din partea Agenţiei şi Academiei de Ştiinţe aMoldovei a trasării direcţiilor prioritare ale cercetărilor ştiinţifice şi realizării celortrasate de către INVV;· orientarea activităţii de producţie a INVV în defavoarea activităţii de cercetareştiinţifică.

Astfel, INVV, fiind finanţat pentru realizarea obiectivelor de bază în domeniulviticulturii şi vinificaţiei, dispunînd de specialişti şi de patrimoniul respectiv, n-arealizat scopurile şi sarcinile trasate în Program.

Ca urmare, sectorul viticol n-a avut un sprijin adecvat din partea INVV la aplicarearezultatelor cercetărilor ştiinţifice, datorită cărui fapt agenţii economici din domeniunu vor aplica în activitatea lor tehnologii moderne, apelînd şi în continuare laimportul produselor de o calitate mai superioară. Totodată, şi societăţii i se vaimpune consumul producţiei viticole importate.

Dacă şi pe viitor activitatea de cercetare ştiinţifică nu va fi evaluată şi monitorizatăcorespunzător, iar mijloacele alocate pentru cercetările ştiinţifice nu se vor utilizaconform destinaţiei, se va risca o degradare a loturilor şi poligoanelorexperimentale, a plantaţiilor destinate producerii de material săditor viticol liber deviroze.

39

MONITORIZAREA PROGRAMULUI LA NIVEL LOCALN-A FOST CEA MAI EFICIENTĂ

Activitatea de dirijare de către stat la nivel de unităţi administrativ-teritoriale esterealizată de către Direcţiile raionale Agricultură şi Alimentaţie. Cu toate că acesteDirecţii acumulează toată informaţia privind plantarea viilor, acestea nu sîntsistematizate, analizate şi raportate Agenţiei într-un mod bine determinat. Astfel,din cauză că n-au fost elaborate proceduri scrise, cu stabilirea indicatorilor deraportare, Agenţia, în unele cazuri, a raportat date incorecte privind realizareaProgramului.

La faţa locului, în raionalele Ialoveni, Hînceşti şi Basarabeasca, echipa de audit aanalizat regulamentele de constituire a Direcţiilor raionale Agricultură şiAlimentaţie, precum şi modul de raportare a indicatorilor către Agenţie. În cadrulacestor Direcţii activează cîte 5-10 persoane, specialişti în domeniul agriculturii,responsabili şi de ramura viticulturii, care conlucrează cu plantatorii viţei de vie,prezentîndu-le informaţii despre întocmirea proiectelor, procurarea materialuluisăditor şi perfectarea pachetului de documente pentru a beneficia de compensareaparţială a cheltuielilor la înfiinţarea plantaţiilor viticole. Totodată, la Direcţiileraionale nu sînt persoane responsabile de prezentarea informaţiilor şi rapoartelorcătre Agenţie şi MAIA.

Acumularea datelor privind înfiinţarea plantaţiilor viticole se asigură prinintermediul primăriilor, care deţin date privind înfiinţarea plantaţiilor noi, defrişareaplantaţiilor neproductive, precum şi despre proprietarii terenurilor agricole.

Conform datelor Cadastrului funciar, primăriile prezintă Direcţiilor raionaleinformaţii privind înfiinţarea plantaţiilor viticole, acestea, la rîndul lor, raportîndAgenţiei şi MAIA. Rapoartele nu sînt întocmite într-o formă determinată şi seprezintă săptămînal prin telefon, iar datele privind suprafeţele plantaţiilor nu sîntspecificate ca „utilă” sau „totală” şi nu sînt stabilite termenele raportării. Nu seîntocmesc rapoarte de către conducătorii unităţilor administrativ-teritoriale, existănumai informaţiile operative acumulate pe parcursul anului.

Deşi regulamentele de activitate ale Direcţiilor raionale prevăd monitorizarea pieţeiresurselor agroalimentare, necesităţilor şi capacităţilor de producţie, de prelucrare şide distribuire a factorilor de producţie, aceste activităţi nu sînt executate pe deplin.Misiunea de audit a constatat probleme privind lipsa unei pieţe de desfacere astrugurilor de masă, preţurile joase la soiurile de vin, care sînt impuseproducătorilor de către fabricile de vin. Specialiştii Consiliilor raionale afirmă că, lanivel local, problema privind crearea şi extinderea pieţei de desfacere nu poate fisoluţionată de ei, menţionînd că aceste funcţii ţin de competenţa Agenţiei.

40

Agenţia nu a elaborat un plan de coordonare a activităţii sale cu organele locale, n-astabilit o modalitate scrisă şi formalizată pentru Direcţiile raionale privindraportarea indicatorilor prognozaţi şi a celor realizaţi.

Dacă şi în continuare conlucrarea organelor centrale cu cele locale va fi bazată pecolectarea informaţiilor inutile şi adesea incomplete, atunci fiecare dintreparticipanţii la realizarea Programului vor atinge obiective diferite şi nu va firealizat scopul principal de restabilire şi creare a unei ramuri performante deproducere a produselor viti-vinicole de calitate superioară, competitive pe pieţele dedesfacere şi cu eficienţă economică sporită.

Se recomandă Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare

Recomandarea nr.15. Să elaboreze şi să aprobe un plan de măsuri orientat larespectarea actelor normative privind documentarea procesului de acordare acompensaţiilor.

Recomandarea nr.16. Să planifice volumul compensaţiilor anuale în limiteleacordării alocaţiilor bugetare.

Recomandarea nr.17. În comun cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, să evaluezestarea reală, cu o analiză minuţioasă şi complexă, a activităţii Institutului Ştiinţifico- Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare privind sectorul viti-vinicol şi săîntreprindă măsuri de ameliorare a situaţiei create la momentul actual atît în sferaştiinţei şi inovării, cît şi în domeniul de producere.

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI GENERALE

Generalizînd cele menţionate, constatăm că în perioada anilor 2002-2008, pe cares-a axat auditul performanţei, s-au obţinut unele beneficii ale Programului derestabilire şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei în anii 2002-2020.

Remarcăm că acest Program a soluţionat într-o măsură apreciabilă problemarestituirii unor cheltuieli, asigurînd pentru un număr însemnat de viticultoriparticulari şi gospodării ţărăneşti posibilitatea de procurare a materialului săditor.

Efecte pozitive au fost resimţite şi la agenţii economici mai mari, producători devinuri, care au reuşit, cu suportul alocaţiilor din Fond, să-şi recupereze o parte dincheltuielile efectuate la plantarea viilor, menite ulterior să asigure cu materie primăfabricile pe care le administrează.

În acelaşi timp, dincolo de aceste realizări, în procesul de elaborare, aplicarepractică, control şi evaluare a Programului au fost constatate şi o serie de probleme:

41

§ Programul a fost elaborat pe o perioadă prea îndelungată, nefiind ulterior ajustatla condiţiile pieţei de desfacere.

§ La estimarea investiţiilor necesare pentru realizarea Programului nu s-au luat labază calculele fundamentate pe necesităţile reale şi nu s-a ţinut cont de majorareapreţurilor.

§ Iniţial, în primii 2 ani de realizare, Programul n-a fost susţinut financiar dinpartea organelor centrale de stat şi nu s-au determinat sursele de formare aFondului.

§ Analiza executării Programului n-a fost însoţită de beneficiile obţinute în funcţiede suportul alocat de stat.

§ Controlul în teren s-a axat doar pe verificarea înfiinţării plantaţiilor noi, fără a seefectua o monitorizare ulterioară a întreţinerii acestora. Totodată, evidenţiem şiinsuficienţa personalului Agenţiei implicat în activitatea de control.

§ Agenţia nu dispune de un sistem informaţional performant care ar permitecomunicarea directă cu Direcţiile raionale şi monitorizarea permanentă arezultatelor obţinute.

§ Executarea Programului s-a axat preponderent pe unul din indicatori - plantareaviilor, fără a se conştientiza necesitatea defrişării viilor neproductive şi înlocuirii lorcu plantaţii noi, acesta fiind şi scopul revitalizării viticulturii. Pentru activitatea dedefrişare nu s-au propus de către autorităţile centrale anumite facilităţi, iar lucrărilen-au fost asigurate cu tehnica respectivă.

§ La realizarea Programului, în primul rînd, s-a resimţit lipsa relaţiilor decolaborare între pepinierele viticole şi plantatori, precum şi între ultimii şi fabricilede vin. Astfel, din lipsa comenzilor preliminare, a susţinerii ştiinţifice adecvate,precum şi a testărilor corespunzătoare, viticultorii n-au fost asiguraţi cu materialsăditor autohton, ceea ce i-a determinat să apeleze la importul acestuia. În al doilearînd, producătorii de struguri (mici şi mijlocii), după efectuarea unor investiţiiconsiderabile în plantaţiile de viţă de vie, s-au confruntat cu probleme de realizare astrugurilor.

Este evident faptul că soluţionarea acestor probleme şi a celor menţionate încapitolele anterioare necesită implicarea MAIA, a Guvernului Republicii Moldovala reformarea proceselor şi acţiunilor întreprinse pentru dezvoltarea sectorului viti-vinicol în condiţiile eficienţei şi economicităţii, eliminării riscului de investireneeficientă în acest sector atît a mijloacelor publice, cît şi a mijloacelorviticultorilor, ceea ce va contribui la sporirea acumulărilor în bugetul de stat şi vadiminua impactul negativ asupra asigurării cu locuri de muncă a unei părţi apopulaţiei.

42

Pentru redresarea situaţiei privind realizarea Programului, sînt necesare:

1) Sporirea responsabilităţii Direcţiei politici de piaţă în sectorul viti-vinicol dincadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare în vederea administrăriiadecvate a ramurii viti-vinicole. 2) Examinarea de către Guvern a eventualeirealizări a Programului. 3) Acordarea resurselor materiale şi financiare suficientepentru realizarea obiectivelor Programului. 4) Corectarea indicatorilor de progresprevăzuţi la situaţia şi la condiţiile actuale ale pieţei de desfacere. 5) Elaborareaunui sistem complex de indicatori care să permită măsurarea eficienţeiProgramului şi stabilirea unor termene pentru raportare, analiză, aplicare amăsurilor de perfecţionare. 6) Coordonarea activităţilor cu Direcţiile raionale prinsporirea gradului de implicare a acestora la colectarea datelor şi raportareaindicatorilor de performanţă realizaţi. 7) Examinarea principiilor de restituire acheltuielilor şi analiza posibilităţilor de finanţare şi a altor activităţi decît celelegate de plantarea viilor. 8) Coordonarea direcţiilor de cercetare ale instituţiilorştiinţifice şi direcţionarea activităţii acestora spre formarea bazei cu materialsăditor autohton şi a soiurilor europene moderne.

Comentariile Agenţiei şi evaluarea echipei de audit

Echipa de audit a oferit Agenţiei un proiect al Raportului de audit şi s-a întîlnit cupersoane oficiale de la Agenţie la data de 24.12.2009, pentru a obţine opiniile şicomentariile lor cu privire la constatările şi recomandările auditului. Agenţia aprezentat echipei de audit comentarii detaliate în scris asupra unor aspecte aleproiectului Raportului. În general, Agenţia a fost de acord cu problemele abordateîn cadrul auditului, totodată oferind comentarii la unele constatări, pentru a-şisusţine poziţia. După revizuirea comentariilor Agenţiei, ţinînd cont de analiza şitestările efectuate şi în baza probelor acumulate, echipa de audit a considerat că nueste oportun să modifice sau să schimbe constatările şi recomandările sale.

Anexa nr. 3 oferă un rezumat al comentariilor Agenţiei în scris, conformproblemelor specificate în Raport, şi evaluarea echipei de audit.

În auditul performanţei au fost utilizate rezumatele auditelor efectuate de cătrecontrolorii superiori de stat, auditori publici T. Duşenco şi N. Furnica la MinisterulFinanţelor, Agenţia Proprietăţii Publice şi la fostul Institut Naţional pentruViticultură şi Vinificaţie.

Echipa de audit:

Liderul echipei de audit,Director adjunct de departament

T. Suhan

Controlor superior de stat, auditor public T. Isopescu

Controlor superior de stat, auditor public M. Spoialo

43

ANEXEAnexa nr.1

Domeniul de aplicare şi metodologia

§ Domeniul de aplicare

Curtea de Conturi a Republicii Moldova, în conformitate cu StandardeleInternaţionale de Audit general acceptabile şi cu Standardele auditului performanţei,aprobate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.11 din 03.04.2009, a iniţiat auditulperformanţei realizării Programului de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şivinificaţiei în anii 2002-2020, inclusiv a creării şi utilizării Fondului pentrususţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole, pentru a constata daca au existat problemela realizarea acestui Program pe parcursul anilor 2002-2008, a oferi informaţiireferitoare la modul în care s-au folosit şi justificat banii publici, precum şi pentru aevalua rezultatele obţinute în raport cu sursele utilizate, în scopul de a stabili cît deeconomicos şi de eficient persoanele responsabile au administrat Programul şi ceacţiuni urmează să întreprindă Guvernul şi Ministerul Agriculturii şi IndustrieiAlimentare pentru a îmbunătăţi situaţia creată în acest domeniu. Auditul a fostefectuat la Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin”, Ministerul Finanţelor,Institutul Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie (actualmente succesorul dedrepturi – Institutul Ştiinţifico - Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare),Direcţiile Agricultură şi Alimentaţie ale Consiliilor raionale Hînceşti, Ialoveni,Basarabeasca, Agenţia Proprietăţii Publice si la beneficiarii mijloacelor Fonduluinominalizat. Au fost solicitate opiniile a 34 beneficiari de mijloace, precum şi aleunor conducători ai asociaţiilor din ramura viti-vinicolă.

§ Metodologia

Pentru realizarea obiectivelor auditului, (1) am examinat cadrul legislativ care a statla baza elaborării şi realizării Programului şi a creării şi utilizării Fondului pentrususţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole, precum şi cel care reglementeazăactivitatea Agenţiei Agroindustriale „Moldova-Vin”; (2) ne-am întîlnit cureprezentanţii oficiali ai Agenţiei, pentru a obţine informaţii despre autoritate şidespre modul în care aceasta desfăşoară activitatea de realizare a Programului; (3)ne-am întîlnit cu persoane oficiale de la Ministerul Finanţelor, pentru a obţineinformaţii despre finanţarea Programului; (4) am efectuat o activitate de audit laINVV în scopul verificării eficienţei utilizării mijloacelor preconizate pentrurealizarea Programului, iar la Direcţiile Agricultură şi Alimentaţie ale Consiliilorraionale - pentru a analiza modul de executare şi raportare a indicatorilor realizaţi;(5) am avut întrevederi cu beneficiarii de compensaţii la înfiinţarea plantaţiilorviticole, pentru a obţine informaţii despre problemele cu care se confruntă laînfiinţarea plantaţiilor şi despre modul în care sînt acordate compensaţiile; (6) a avutloc o întrevedere cu conducerea asociaţiei obşteşti din ramura pepinieritului, pentrua obţine informaţii despre problemele cu care se confruntă acest domeniu.

· Pentru a evalua dezvoltarea pieţei de desfacere în raport cu elaborarea şirealizarea Programului, am determinat circumstanţele în care a fost elaborat şirealizat Programul, am efectuat o analiză a volumului producţiei viti-vinicole

44

fabricate pînă la elaborarea Programului şi în perioada realizării acestuia, amanalizat exportul şi importul producţiei alcoolice. În baza informaţiilor primite dinteren, am analizat ritmul de înfiinţare a plantaţiilor şi cel de dezvoltare a pieţei dedesfacere. Analizînd situaţiile financiare ale întreprinderilor vinicole şi datoriileacestora faţă de producătorii de struguri, am identificat fenomenul crizei create.

· Pentru a determina modul în care s-a dezvoltat sectorul viti-vinicol şi modul încare s-a raportat despre executarea indicatorilor prognozaţi în Program, am analizatfiecare indicator în parte.

· Pentru a evalua cum s-a executat prognoza şi cum s-a raportat asupra înfiinţăriiplantaţiilor viticole, am solicitat informaţiile respective de la toate Consiliileraionale şi municipale, conform cărora am stabilit suprafeţele real înfiinţate. Înacelaşi scop, am efectuat o analiză a datelor Cadastrului funciar pe anii 2002-2008,Hotărîrilor Guvernului pe anii 2002-2007 şi a deciziilor Consiliilor raionale din anul2008 privind casarea plantaţiilor perene. Din notele informative prezentateGuvernului am constatat nivelul raportat de către Agenţie. Comparînd aceste date,am stabilit diferenţa cifrelor raportate şi cele real executate.

· Pentru a aprecia cum s-au respectat condiţiile privitor la sortimentul plantaţiilorînfiinţate, am analizat datele prezentate de către Consiliile raionale, am examinatdocumentele de înfiinţare a plantaţiilor în anii 2006-2008 din dosarele beneficiarilorde compensaţii.

· Prin analiza datelor Cadastrului funciar şi testarea datelor din rapoarteleprezentate la Guvern, precum şi a celor din rapoartele analitice ale Agenţiei,corespunzător pe ani, am determinat cum a fost realizat obiectivul propus înProgram privind productivitatea plantaţiilor viticole şi, totodată, am constatat dacădatele raportate sînt veridice.

· Pentru a constata randamentul mediu al şcolilor de viţe şi producerea viţeloraltoite, am examinat nivelul de executare a actelor normative ale Guvernului şi aactelor interne ale Agenţiei, a Standardelor naţionale „ Materialul săditor. Condiţiitehnice” ce vizează domeniul pepinieritului. Am analizat datele solicitate de laInspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer, Camera deLicenţiere, INVV, care au fost confruntate cu datele raportate de Agenţie.

· Utilizînd informaţia primită de la Inspectorat, am determinat cum Agenţiamonitorizează activitatea pepinierelor viticole în ce priveşte extinderea şirestabilirea suprafeţelor acestora.

· Pentru a analiza evoluţia importului şi exportului materialului săditor viticol, amutilizat indicii din baza de date a Serviciului Vamal.

· Pentru a evalua volumul cheltuielilor suportate din mijloacele proprii aleplantatorilor, am utilizat chestionarele beneficiarilor de compensaţii, uneledocumente din dosarele acestora, datele din Program, recomandările tehnico-ştiinţifice specificate în Concepţii, precum şi alte acte privind înfiinţarea plantaţiilorviticole.

45

· Pentru a determina cum a fost creat şi cum s-au utilizat mijloacele Fonduluipentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole, am examinat actele normative carereglementează formarea şi utilizarea mijloacelor. Reieşind din informaţiileMinisterului Finanţelor, am stabilit volumul mijloacelor acumulate. Conformdeciziilor Consiliului de administrare a Fondului, am determinat volumulmijloacelor acceptate spre compensare, iar prin testarea documentelor bancare -volumul mijloacelor compensate beneficiarilor din contul Fondului şi al bugetuluide stat.

· Pentru a evalua finanţarea Programului prin metoda ipotecară, am verificat şitestat documentele SC „Moldvinipoteca” S.A.

· Pentru a aprecia executarea de către unii investitori a obligaţiunilor privindplantarea viţei de vie, la Agenţia Proprietăţii Publice am examinat contracteleinvestiţionale şi documentele care confirmă executarea obligaţiunilor (actele deplantare, dările de seamă, rapoartele de audit). Totodată, la Agenţia Agroindustrială„Moldova - Vin” au fost examinate documentele prezentate de către investitoripentru restituirea parţială a cheltuielilor suportate la înfiinţarea plantaţiilor viticole.

· Pentru a determina dacă Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin” a implementatpolitici şi proceduri adecvate pentru dirijarea realizării Programului, am examinatregulamentul de funcţionare, planurile anuale de acţiuni prioritare şi activităţile realdesfăşurate.

· Pentru a aprecia în ce mod Agenţia a examinat documentele beneficiarilor decompensaţii, am testat documentele incluse în dosarele beneficiarilor, amdeterminat condiţiile de înregistrare a cererilor şi de informare a beneficiarilordespre deciziile adoptate de către Consiliu.

· În scopul determinării cauzelor de reţinere a finanţării şi a modalităţii achitării decompensaţii beneficiarilor, am examinat informaţia obţinută de la MinisterulFinanţelor si am testat documentele bancare ale Agenţiei. Totodată, am confruntatdeciziile Consiliului de administrare a Fondului privind mijloacele financiarealocate şi cele real transferate beneficiarilor.

· Pentru a evalua cum s-a asigurat susţinerea tehnico-ştiinţifică a Programului, amefectuat verificarea documentelor şi starea reală a cercetărilor ştiinţifice la INVV.

· Pentru a determina cum s-a monitorizat realizarea Programului la nivel local, amefectuat vizite la unele Consilii raionale, precum şi la unii beneficiari de mijloaceale Fondului. Totodată, au fost analizate chestionarele beneficiarilor.

La efectuarea auditului, echipa de audit a fost asistată de un consultant, expert înauditul performanţei, din cadrul International Business&Technical Consultans,INC., contractat de Curtea de Conturi.

Anexa nr.2Rezultatele chestionării plantatorilor

Informaţie generală

În cadrul auditului performanţei realizării Programului de restabilire şi dezvoltare aviticulturii şi vinificaţiei în anii 2002-2020, în scopul obţinerii unor date/informaţiişi colectării unor opinii referitor la realizarea Programului şi la modul în care sîntalocate mijloace din Fondul pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole, a fostutilizată metoda chestionării.

Chestionarea s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit al performanţei,aprobate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.11 din 03.04.2009. În cadrulprezentului audit, avantajul acestei metode a constat în chestionarea unui eşantionde 34 de beneficiari într-un timp relativ scurt. Chestionarele au fost expediatebeneficiarilor prin poştă. Totodată, aceştia au fost anunţaţi că Curtea de Conturi, înprocesul examinării analitice a chestionarelor, va garanta confidenţialitateainformaţiilor primite, iar chestionarele puteau fi completate în limba dorită. În acestmod, a fost asigurată transparenţa administrării chestionarelor. Toţi acei care auprimit chestionare au avut posibilităţi egale.

Cu toate acestea, nu toţi acei care au primit chestionarele au vrut să fie chestionaţi.Astfel, chestionarele s-au transmis la 48 de beneficiari, dar răspunsurile au fostprimite de la 34, sau 70,8%.

Misiunea de audit prin intermediul chestionării a identificat problemele cu care seconfruntă beneficiarii, de care va ţine cont la elaborarea recomandărilor.

Obiective şi metodologie

Principalele obiective ale chestionării au fost:· aprecierea gradului de implicare a beneficiarilor în realizarea Programului;· cunoaşterea condiţiilor de activitate a beneficiarilor în domeniul viticulturii,inclusiv condiţiile de înfiinţare a plantaţiilor viticole;· stabilirea modului în care sînt acordate compensaţiile pentru înfiinţareaplantaţiilor noi;· identificarea problemelor în activitatea Consiliului de administrare a Fondului;· evaluarea contribuţiei Agenţiei la promovarea şi realizarea Programului;· identificarea altor probleme care afectează realizarea eficace a Programului.

Volumul eşantionăriiRespondenţi, total: 34 de plantatori.Răspunsurile la întrebările din chestionar sînt reflectate în formă de tabele, grafice,în formă generală. Totodată, Curtea de Conturi nu este responsabilă de conţinutulrăspunsurilor.

47

1. De cît timp activaţi în ramura viticulturii?

18%

61%

21%

pînă la 5 ani 5-10 ani peste 15 ani

Din cei 34 de plantatori chestionaţi, 61 % (21) activează în ramura viticulturii timp de pînă la 5ani, iar 21 % (7) – timp de peste 15 ani.

2. În care zonă aţi plantat în anii 2002-2008?

Centru-Sud9%

Centru29%

Sud56%

Nord6%

După cum arată chestionarele, majoritatea plantatorilor înfiinţează vii în zona de Sud - 56% (19plantatori).

3. Ce soiuri de viţă de vie preponderent aţi plantat?Soiuri mixte

15%

Soiuri demasă47%

Soiuri tehnice38%

Respondenţii confirmă că cel mai mult s-au plantat soiuri de masă, care constituie 47 %.

4. De unde aţi procurat materialul săditor?

Importat41%

Autohton59%

După cum afirmă respondenţii, deşi materialul săditor autohton predomină, totuşi diferenţa nueste atît de semnificativă.

5. Sînteţi satisfăcut de calitatea materialului săditor procurat, sau nu?

nu9%

da79%

parţial12%

2008-2004 2003-1999 1998-1960Anii Pînă la 5 ani 5-10 ani Peste 15 ani Total

Frecvenţa 21 6 7 34Procent,% 61,8 17,6 20,6 100

Zona Centru Sud Centru-Sud Nord TotalFrecvenţa 10 19 3 2 34Procent,% 29,4 55,9 8,8 5,9 100

Soiuri De masă Tehnice Tehnice şide masă Total

Frecvenţa 16 13 5 34Procent,% 47,1 38,2 14,7 100

Denumirea Moldova De pestehotare Total

Frecvenţa 20 14 34Procent,% 58,8 41,2 100

Denumirea Da Parţial Nu TotalFrecvenţa 27 4 3 34Procent,% 79,4 11,8 8,8 100

48

Totodată, 3 respondenţii sînt satisfăcuţi de calitatea materialului săditor, iar 4 – parţial,menţionînd puritatea joasă a soiurilor.

6. Ce scop aţi urmărit la înfiinţarea plantaţiilor viticole noi?

Din cei chestionaţi, 53 % s-au implicat înaceastă activitate doar pentru a obţine unprofit, iar ceilalţi au avut şi alte scopuri, aşaca: producerea materiei prime pentru propria

bază, sporirea cantităţii şi diversificării soiurilor, precum şi implementarea tehnologiilor noi.

7. Sînteţi la curent cu realizarea Programului, iniţiat de Guvern, privind restabilirea şi dezvoltarea viticulturiişi vinificaţiei în anii 2002-2020?

Practic toţi au luat cunoştinţă de Program, însă nimeni nu şi-aexpus opinia asupra acestuia.

8. De către cine aţi fost informat despre compensaţiile alocate pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole?

În general, Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin” a fost autoritatea care a promovat activitateade înfiinţare a plantaţiilor viticole.

9. Vă satisface modul în care sînt acordate compensaţiile pentru înfiinţarea plantaţiilor noi?

Deşi, în fond, respondenţii sînt satisfăcuţi de modul în care se acordă compensaţiile, totuşiconştientizăm că aceştia n-au perceput pe deplin sensul problemei.

10. Consideraţi că documentele solicitate de Agenţie pentru acordarea compensaţiilor sînt suficiente, saunumărul acestora este mare?

suficient85%

mare12%

fără răspuns3%

Numai 4 respondenţi consideră că numărul documentelor solicitate este mare, iar majoritatea(85,3 %) îl consideră suficient.

11. Ce documente consideraţi că sînt inutile?Respondenţii au indicat printredocumentele inutile şi pe celede o importanţă semnificativă.

12. Ce părere aveţi despre mărimea compensaţiilor?

Denumirea Insuficient SuficientSă fie majorate

(50% dininvestiţii)

Total

Frecvenţa 25 7 2 34Procent,% 73,5 20,6 2,9 100

Scopul

Obţinerea

profitului

În scop deprelucrare şicomercializa

re

Sporireacantităţii şi

diversificareasoiurilor

Total

Frecvenţa 13 5 16 34Procent,% 38,2 14,7 47,1 100

Denumirea Da Parţial TotalFrecvenţa 33 1 34Procent,% 97,1 2,9 100

DenumireaAgenţia„Moldova-Vin”

Presa Primăriile

Agenţia„Moldova-

Vin”, presa,mass-media

Agenţia„Moldova-

Vin”, Direcţiaagricultură,

primăria

Direcţiaagricultură Mass-media Neidentificat Total

Frecvenţa 6 7 3 12 2 1 2 1 34Procent,% 17,6 20,6 8,8 35,3 5,9 2,9 5,9 2,9 100

DenumireaBucuros şi

pentruaceasta

Nesatisfăcător

Se plăteşte într-operioadă lungă cureţinere la plată

ParţialNu, n-au

primit toatăsuma

DaNu, prea

multecheltuieli

Da, dar achitareasă fie înaintea

plantăriiTotal

Frecvenţa 1 2 8 4 1 16 1 1 34Procent,% 2,9 5,9 23,5 11,8 2,9 47,1 2,9 2,9 100

Denumirea Mare Suficient Fărărăspuns Total

Frecvenţa 4 29 1 34Procent,% 11,8 85,3 2,9 100

Denumirea Actul deconstituire

Despreproprietate Toate Nici unul Total

Frecvenţa 2 4 1 30 34Procent,% 5,9 2,9 2,9 88,2 100

49

suficient21%

insuficient73%

să fiemajorate

6%

Doar 7 (20,6%) respondenţi, din cei 34,sînt satisfăcuţi de mărimea compensaţiilor, pe cînd 27 (79,4%) consideră mărimea acestora mică,dintre care 2 consideră că compensaţiile trebuie majorate pînă la 50% din investiţii.

13. Vă satisface termenul de examinare de către Consiliu a cererilor de solicitare a compensaţiilor?Sînt satisfăcuţi de termenul de examinare de către Consiliu acererilor 61,8 %, iar 38,2 % nu sînt satisfăcuţi de acest termen,menţionînd perioada îndelungată de examinare.

14. Cum sînt înregistrate cererile depuse (odată cu depunerea documentelor sau după adoptarea deciziei dealocare a compensaţiilor)?

Toţi respondenţii au confirmat că cererile depuse sîntînregistrate odată cu depunerea documentelor.

15. Cine efectuează controlul asupra plantaţiilor înfiinţate?

Peste 94 % din respondenţi au indicat căanume reprezentanţii Agenţiei şi aiDirecţiilor Agricultură şi Alimentaţieefectuează controlul asupra plantaţiilorînfiinţate.

16. Care este modul de efectuare şi cum sînt organizate aceste controale?După cum menţionează respondenţii, controalele sîntefectuate după plantare, de către comisia comună aAgenţiei şi Direcţiei Agricultură şi Alimentaţie, prinvizite în teren.

17. Cum se stabileşte data de inspectare a plantaţiilor?Din cei chestionaţi, 94,1% au remarcat că datainspectării se stabileşte, cu anunţul preventiv alplantatorilor, de către Agenţie şi DirecţiileAgricultură şi Alimentaţie.

18. Care sînt cheltuielile reale la înfiinţarea unui hectar de plantaţii?Din 34 de respondenţi, 18(52,9%) au calculatvolumul cheltuielilor laînfiinţarea plantaţiilor pînă

la 150,0 mii lei; 12 (35,3%) - între 150-200 mii lei; 3 (8,8%) - mai mult de 200 mii lei şi numai 1respondent nu le-a calculat.

19. Dacă dispuneţi de plantaţii în rod, ce productivitate (tone la 1 hectar) aţi obţinut în anii 2004-2008?Din cei chestionaţi, 3 au confirmat că au obţinut o productivitate medie la hectar - pîna la 5t/ha; 8- de la 5-10t/ha; 2 - de la 10-15 t/ha.

20. Roada obţinută este destinată:

Denumirea Da Nu TotalFrecvenţa 21 13 34Procent,% 61,8 38,2 100

Denumirea Odată cu depunereacererii Total

Frecvenţa 34 34Procent,% 100 100

DenumireaAgenţia

„Moldova-Vin”

Agenţia„Moldova-

Vin”, Direcţiaagricultură,

primăria

Agronom,reprezentantul

produceriimaterialului

săditor

Total

Frecvenţa 12 20 2 34Procent,% 35,3 58,9 5,9 100

Denumirea Dupăplantare

Vizite înteren Total

Frecvenţa 10 24 34Procent,% 29,4 70,6 100

Denumirea Anunţ din timp Fără anunţpreventiv Total

Frecvenţa 32 2 34Procent,% 94,1 5,9 100

Denumirea Pînă la 150,0 miilei

150,0 - 200,0mii lei

Mai mult de200,0 mii lei

Nu le-amcalculat Total

Frecvenţa 18 12 3 1 34Procent,% 52,9 35,3 8,8 2,9 100

50

Din toţi respondenţii, 6n-au dispus de roadă,iar numărul celor careprelucrează roada şi

care o comercializează este proporţional.

21. Aveţi o piaţă de desfacere, sau nu? Care este piaţa de desfacere a strugurilor?

În general, respondenţii confirmăcă nu dispun de o piaţă dedesfacere a producţiei.

22. Cum apreciaţi piaţa de desfacere a producţiei viti-vinicole autohtone (opinia, impresia)?

Referitor la piaţa de desfacere, prezentăm în detaliu răspunsurile tuturor respondenţilor.

Numărul deordine a

respondenţilorRăspunsurile

1 Preţuri joase, apare întrebarea de ce aşa de mult sădim.2 Piaţa de desfacere autohtonă este supraîncărcată.3 Rău. Politica de a distruge pieţele ţărilor CSI, interdicţii la exportul vinurilor în vrac.4 Nedezvoltată.5 Oferta e foarte mare şi diversificată. Concurenţa înaltă.6 Prost organizată. Este foarte mică puterea de cumpărare a populaţiei.7 Insuficientă, chiar problematică, preţuri mizere. Ar fi binevenită implicarea statului.8 Impresie negativă. Este problematică stabilirea relaţiilor de parteneriat.9 Foarte prost. În ultimii 2 ani producerea strugurilor a fost nerentabilă. Vinul nu se vinde.

10 Roadă nu avem, dar din spusele celor care au, piaţă nu există.

11Foarte slabă. Organele raionale şi republicane foarte puţin contribuie la crearea condiţiilor de comerţintern şi, îndeosebi, extern.

12 Sînt numeroşi producătorii neprofesionali ai vinului, care au ştirbit şi imaginea noastră.13 Capacitatea de procurare pe piaţa internă este limitată, iar pe cea externă este interzisă de ţările vecine.14 Negativ.15 Insuficientă. Problema principală - preţurile, care scad din an în an şi sînt contradictorii cu cheltuielile

suportate.

16Din cauza oscilaţiei valutare din Rusia, Ucraina, Belarus, dar şi a existenţei unui ghişeu unic spreRusia, vînzările au scăzut de 3 ori, preţurile - de 1,5 ori, iar plata producţiei realizate se efectuează cureţineri de 6-9 luni.

17Producători mulţi, piaţa de desfacere mică şi, ca urmare, consumul redus de vinuri îmbuteliate. Enecesară orientarea spre consumul vinurilor îmbuteliate.

18 Producători mulţi, piaţa mică şi, ca rezultat, consumul redus de vinuri.19 Nu am comercializat producţie.20 Preţurile mai joase decît cheltuielile.21 Preţurile mai joase decît cheltuielile.22 O piaţă ocazională, conform cerinţei.23 Nu există, urmează să se implice statul.24 Slabă.25 Nu există.26 Nu există.27 Foarte greu, posibil, în legătură cu criza financiară.28 Piaţă nu există.29 Nu este piaţă de desfacere.30 Roadă nu avem, dar din spusele celor care au, piaţă nu există.31 Slabă.32 Nu se face nimic în acest sens în republică.

33Piaţa este monopolizată de vinificatori. Este rău cînd creşterea strugurilor e separată de vinificaţie.Ţăranul creşte strugurii şi se roagă la poarta fabricii de vin să-i primească roada.

34 Nu avem cuvinte.

Denumirea Prelucrării Comercializării Prelucrării,comercializării

N-au dispus deroadă Total

Frecvenţa 12 13 3 6 34Procent,% 35,3 38,2 8,8 17,6 100

Denumirea Da Nu Parţial Fărăcomentarii Total

Frecvenţa 8 19 3 4 34Procent,% 23,5 55,9 8,8 11,8 100

51

Anexa nr.3

Comentariile Agenţiei şi evaluarea echipei de audit

Nr.d/o

Conţinutulconstatărilor,aprecierilor şi

recomandărilor

Comentariile Agenţiei Evaluarea echipei de audit

1.

Nu toţi indicatoriiProgramului aufost raportaţi înmod real.

Unii indicatori (suprafaţa de plantare a viilor,producerea materialului săditor) au fost raportaţiîn baza informaţiilor operative, estimaţi conformunor metodologii tradiţionale, iar alţii (recoltaglobală, recolta medie de struguri) - în bazainformaţiei statistice. Se acceptă propunerea deperfecţionare a metodelor de estimare a unorindicatori.

După cum a constatat auditul, raportarea incorectă estecauzată de faptul că Agenţia nu dispune de ometodologie, o instrucţiune sau un alt act normativ carear prevedea modalitatea de acumulare a informaţiilordin teritoriu privind plantarea viilor, producereamaterialului săditor. În aceste cazuri, Agenţia trebuiasă se asigure cu date concrete şi reale, acumulate dinteritoriu. Adevărul e că unii dintre indicatori (suprafaţade plantare a viilor, producerea materialului săditor) aufost raportaţi în baza informaţiilor operative, după cumse menţionează – estimaţi conform unor metodologiitradiţionale, iar alţii (recolta globală, recolta medie destruguri) - în baza informaţiilor statistice. Nu este clar,care sînt aceste metode tradiţionale? Totodată, dupăcum se ştie, Agenţia şi Direcţiile Agricultură şiAlimentaţie prezintă datele Biroului Naţional deStatistică şi nu era necesar ca ei să se bazeze pe datelestatistice.

2.

Nu au fostadministrate înmod obiectivcondiţiile deplantare a viilor decătre producătoriimari(întreprinderilevinicole) şi mijlociide struguri.

Programul, baza legislativă şi normativă învigoare nu prevăd implicarea directă a statului înoptimizarea plantaţiilor viticole, înfiinţate deunităţile vinicole. Agenţia a intervenit cu diferitepropuneri (unele din ele fiind acceptate) destimulare a plantării viilor de către producătoriimici şi mijlocii de struguri. De asemenea, vapromova mai insistent propunerea de a include,ca condiţie obligatorie pentru obţinerea licenţeide fabricare şi comercializare a producţieivinicole, existenţa contractelor de lungă duratăcu producătorii de struguri din raza centruluiviti-vinicol.

Acceptăm afirmaţiile prin care persoanele responsabilede la Agenţie au conştientizat faptul că sînt necesareasemenea condiţii şi la momentul actual, sîntpromovate propunerile de a include, ca condiţieobligatorie la obţinerea licenţei de fabricare şicomercializare a producţiei vinicole, existenţacontractelor de lungă durată cu producătorii de struguridin regiunile alăturate, precum şi cu producătorii micişi mijlocii din diferite localităţi.

3.

Nu au fost marcatetendinţe spreameliorareasortimentuluiviticol.

În perioada supusă auditului (2002-2008), lapropunerea Agenţiei şi a producătorilor viti-vinicoli, în Registrul soiurilor de plante alRepublicii Moldova au fost introduse, în modulstabilit, 21 de soiuri omologate şi 46 – cu titlu detestare în condiţii de producţie, precum şi circa100 de clone valoroase.

Auditul nu neagă faptul că Registrul soiurilor de plantea fost completat cu soiuri noi, însa, deşi în perioadaanalizată s-au creat soiuri noi, acestea nu se plantează,deoarece nu sînt promovate suficient de către Agenţieşi nu sînt recomandate de către instituţiile deproiectare. Adică, efectuînd cheltuieli la creareasoiurilor noi, continuăm plantarea soiurilor din trecutsau limităm numărul soiurilor plantate.

4.

Nu a fost asiguratăcalitatea şipromovareamaterialului săditorpe pieţele dedesfacere, iarnecesarul s-aasigurat din contulimportului.

Programul prevede producerea materialuluisăditor pentru piaţa internă – satisfacereanecesităţilor de plantare. Pe măsura consolidăriibazei tehnico-materiale a pepinierelor viticoleautohtone, a sporit volumul ( de la 3,5 mil. buc. -în anul 2002, pînă la 12,5 mil. buc. - în anul2006) şi calitatea materialului săditor (pondereamaterialului devirozat către anul 2006 a sporitpînă la 90%). Concomitent, s-a redus importulacestuia de la 6,2 mil. buc. - în anul 2004, pînăla 1,6 mil. buc. - în anul 2007. În perioada anilor2007-2008, din cauza sporirii solicitărilor dematerial săditor de soiuri de masă (condiţionatăde impactul embargoului la exportul vinurilor înFederaţia Rusă), lipsei de clone devirozate lasoiurile autohtone de masă, pondereamaterialului de categoria „Obişnuit” a crescut,

Sporirea volumului de producere a materialului săditorîn perioada anilor 2002-2007 este evidentă, însă auditula menţionat că, totuşi, acest volum a fost insuficient.Astfel, în anul 2008, importul materialului săditor afost la nivelul anului 2003. Reieşind din explicaţiilepersoanelor responsabile de la Agenţie, cauzainsuficienţei materialului săditor pentru strugurii demasă a fost embargoul impus. Dar, după cum s-amenţionat în materialele auditului, Agenţia trebuia, înaceste cazuri, să reorienteze producerea materialuluisăditor ţinînd cont de piaţa de desfacere a strugurilor.Doar persoanele responsabile de la Agenţie trebuiau săaducă la cunoştinţă pepinieriştilor planurile concrete deproducere a materialului săditor. Conform rezultatelorintervievării unor membri ai Asociaţiei pepinieriştilor,aceştia nu cunosc cerinţele plantatorilor. Totodată, uniidintre beneficiarii Fondului, care au fost chestionaţi,

52

iar a celui devirozat s-a redus (respectiv, circa55% şi 45% - în anul 2008), calitatea tehnică aacestuia nu a scăzut.

s-au referit la calitatea inferioară a materialului săditorprodus de către unele pepinierii autohtone.

5.Contribuţiileplătitorilor de taxeîn Fondul pentrurevitalizareaviticulturii sîntinferioarecompensaţiiloracordate acestorapentru înfiinţareaplantaţiilor noi.

Legea viei şi vinului (art. 31) şi RegulamentulFondului nu prevăd achitarea compensaţiilor laplantarea viilor de către plătitorii taxei pentrurevitalizarea viticulturii (întreprinderile vinicole)în funcţie de suma achitată în anul respectiv.Stabilirea unei asemenea corelări ar fi o acţiunediscriminatorie. Totodată, este oportunăincluderea în Regulamentul Fondului aprevederii referitor la acordarea compensărilordoar în cazul onorării obligaţiunilor de achitate ataxei pentru revitalizarea viticulturii petrimestrul precedent.

Afirmaţiile auditului la acest capitol sînt identice cucele expuse în explicaţiile responsabililor de laAgenţie, adică e necesară efectuarea modificărilor înRegulamentul Fondului privind alocareacompensaţiilor pentru plătitorii de taxe numai în cazulonorării integrale a obligaţiunilor. Totodată, aceastarespinge şi acuzaţiile publicate în mass-media de cătreunii dintre producătorii mari, precum că sumeleachitate de ei în Fond prevalează considerabil sumelesolicitate.

6. Consiliul deadministrare aFondului nu arespectat deciziileproprii privindproporţiile stabilitela achitarea decompensaţiibeneficiarilor,precum şi amanifestat oatitudine diferităfaţă de solicitanţi,înregistrîdu-lecererile în lipsadocumentelornecesare.

În primul rînd, competenţele respective ţin deAgenţie, în al doilea rînd – au beneficiat deacordarea compensaţiilor, cu unele abateri de lanumărul de tranşe şi de la cuantumul acestora,stabilite de Consiliul de administrare a Fondului,un număr limitat de agenţi economici (de la 2pînă la 7), ca excepţie, reieşind din necesităţistringente pentru neadmiterea sistării activităţiiacestora, iar în al treilea rînd - înregistrarea şiexaminarea cererilor de acordare acompensaţiilor în lipsa documentelor necesarenu este pe deplin întemeiată (toate dosareleexaminate de evaluatori conţin documentelenecesare, însă o parte din ele, la momentulînregistrării cererilor, nu erau perfectate înmodul stabilit, aceste deficienţe fiind înlăturatepînă la examinarea dosarelor de către Consiliulde administrare a Fondului).

Stabilirea proporţiilor privind compensaţiile achitatebeneficiarilor ţine de competenţa Consiliului deadministrare a Fondului, sînt prevăzute atît deRegulamentul Fondului, cit şi de RegulamentulConsiliului. În caz de insuficienţă a mijloacelor,Consiliul urma să-şi modifice deciziile anterioare, fărăa-i favoriza sau a-i dezavantaja pe unii beneficiari.Totodată, înregistrarea cererilor, plenitudineaprezentării documentelor şi ordinea achitării decompensaţii beneficiarilor urma să fie administrată,corespunzător, de către Consiliu.

7.

Iniţiativa înfiinţăriiplantaţiilor viticoleprin metodaipotecară a suferiteşec, fiind utilizateneeficient mijloacebugetare în sumăde 4,5 mil. lei.

Proiectul de plantare a viilor prin ipotecă a foststopat din cauza nepromovării de către Guvern aproiectelor de acte legislative necesare pentrufuncţionarea normală a Companiei de investiţiiipotecare. Graţie lansării proiectului nominalizatîn anul 2008, au fost suplimentar înfiinţate circa780 ha de vii noi, de către 118 producători micişi mijloci de struguri, alocate circa 1,4 mil.lei –credite şi investiţii ipotecare, care la fineleanului 2012 vor fi restituite la bugetul de stat cuo dobîndă de circa 300 mii lei. Concomitent,pentru activitatea Companiei de investiţiiipotecare au fost procurate bunuri în sumă decirca 716,0 mii lei, care vor fi utilizate încontinuare de autorităţile administraţiei publicede profil. În final, ţinînd cont de impozitele cevor fi achitate de producătorii de struguri care auplantat vii prin ipotecă, bugetul public naţionalva fi în cîştig.

Cît priveşte înfiinţarea plantaţiilor prin metodaipotecară, auditul a constatat corect că această iniţiativăla momentul dat a suferit eşec, indicînd şi unele cauzecare au dus la acest eşec. Nu considerăm că cauzaprincipală constă în faptul că Guvernul n-a promovataceste idei. Promovarea unor acte legislative pentrufuncţionarea normală a procesului de înfiinţare aplantaţiilor viticole prin metoda ipotecară urma să seiniţieze la propunerea Agenţiei, pe cînd ultima a fostpreocupată mai mult de înfiinţarea SC„Moldvinipoteca” S.A., cu aprobarea unor state depersonal cu un număr exagerat. Pierderile în sumă de4,5 mil.lei, integral, nu se vor recupera nicidecum. Înlipsa unei modalităţi de recuperare a creditelor şi înrezultatul reorganizării Agenţiei şi lichidării SC„Moldvinipoteca” S.A., nu se poate constata dacă vor firestituite şi mijloacele în sumă de 1,4 mil.lei,transferate pepinierelor pentru achitarea materialuluisăditor primit de unii dintre plantatori şi, îndeosebi, adobînzii.

8. Agenţia a raportatGuvernului desprerealizarea planuluide plantare a viilor,în această perioadă,la nivel de 25,7 miiha , ceea ce este cu10,2 – 8,1 mii hamai mult decîtsuprafaţa constatatăde audit în bazainformaţiilorsolicitate de la

Agenţia a prezentat auditului informaţia referitorla suprafaţa plantată în această perioadă dupămetoda bilanţului de utilizare a materialuluisăditor, însă acesta o consideră imperfectă. Laestimarea suprafeţelor plantate cu viţă de vies-au luat în consideraţie toate categoriile deproducători ai strugurilor producţie-marfă (cusuprafaţa de la 0,15 ha). Informaţia prezentatăde Direcţiile raionale Agricultură şi Alimentaţie,privind suprafaţa de 15,5 mii ha, este elaborată,de regulă, în baza actelor de plantare pentrusuprafeţe mai mari decît cele minime pentrusubvenţionare (5,0 ha şi 1,0 ha la soiurile de

Pentru a raporta Guvernului despre suprafeţeleplantaţiilor înfiinţate, Agenţia a estimat suprafeţeleplantate utilizînd diferite metode, care n-au avut la bazădate reale sau metodologii elaborate şi aprobate.Despre aceasta se menţionează şi în pct.1

53

Direcţiile raionaleAgricultură şiAlimentaţie şi adatelor dinCadastrul funciar.

masă, începînd cu anul 2007), coordonate cuaceste autorităţi, şi, în raport cu cea prezentată laAgenţie de către solicitanţii de compensaţii, estepractic aceeaşi (suprafaţa totală -16,6 mii ha,utilă -15,0 mii ha). Datele Cadastrului funciarsînt elaborate în baza informaţilor prezentate deprimării, conform actelor de plantare sau altortransformări de terenuri depistate. Suprafaţaconstatată de audit în baza analizei datelor dinCadastrul funciar este cu 2,1 mii ha mai maredecît cea prezentată de Direcţii. Totodată, multevii se plantează pe suprafeţe mici, fără proiectesau planuri de organizare a teritoriului, careadesea nu se declară la primării.

9.

Agenţia nu aaprobatrecomandărilenecesare pentruplantatori (referitorla sortimentulplantaţiilor), nuconlucrează înaceastă direcţie cuautorităţile locale,nu coordoneazăactivitateainstituţiei de profil.

Problemele ce ţin de sortimentul plantaţiilor noiînfiinţate sînt reflectate în Îndrumărileagrotehnice pentru viticultori în vigoare, înmultiplele articole din revista „Viticultura şiVinificaţia în Moldova” şi au fost aduse lacunoştinţă gospodăriilor care plantează vii încadrul seminarelor organizate anual în teritoriu,prin conlucrare cu instituţia de profil şiadministraţia publică locală de nivelul doi.Recent a fost elaborată Strategia de înfiinţare aplantaţiilor viticole moderne, în care estereflectată amplu politica statului vis-a-vis desortimentul viilor ce urmează a fi plantate. Înultimii ani au sporit suprafeţele plantate cusoiuri de viţă de vie valoroase, solicitate pepieţele de desfacere (din soiurile de masă –Codreanca, Ialovenschii ustoicivîi, Cardinal,Victoria, Caraburnu etc.; soiurile de vin –Fetească Albă şi Regală, Rara Neagră, Viorica,Riton etc.).

Sortimentul plantaţiilor noi înfiinţate este reflectat înÎndrumările agrotehnice pentru viticultori, care, deşisînt în vigoare, nu se actualizează la cerinţeleProgramului de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şivinificaţiei în anii 2002-2020. Totodată, în perioadaanalizată n-a înregistrat realizări vădite nici institutulde cercetări în domeniu. Toate acestea sînt confirmatede datele sortimentului plantat în anii 2006-2008, ceeace denotă că nu s-a realizat extinderea sortimentuluiplantat.

10.

Dacă se va menţineacelaşi ritm deplantare pesuprafeţe noi, fărăa defrişa viileneproductive, înfond, se vor ocupasuprafeţelefavorabile pentrualte culturi.

Pentru a impulsiona ritmul de defrişare a viilorneproductive, este necesar şi ajutorul statului lasuportarea cheltuielilor. Referitor la ocupareamasivă cu vii a terenurilor favorabile pentru alteculturi agricole, această constatare nu esteîntemeiată. În majoritatea cazurilor, viile seplantează pe terenuri în pantă, deşi legislaţia învigoare nu interzice plantarea viilor şi pe pante.

Auditul a menţionat, la acest capitol, că la defrişareeste necesar suportul statului. Analiza efectuată deaudit demonstrează că acest indicator prevăzut deProgram n-a fost executat. Astfel, conformProgramului, către anul 2008 suprafaţa plantaţiilorviticole urma să constituie 89,0 mii ha, pe cînd acesteaocupau, conform datelor obţinute din diferite surse,circa 117,6 mii ha, sau către anul 2020 suprafeţele devii nu se vor reduce, fapt ce denotă că vor fi ocupateterenuri pe care se pot planta şi alte culturi. Mai multdecît atît, trebuie să se ţină cont de faptul că plantaţiilecu vii degradate şi neproductive, în fond, sîntamplasate pe pante.

11. Agenţia numonitorizeazăcorespunzătoractivitateacomplexului viticol,precum şi indicatoriitrasaţi în Program.

Datele prezentate de Agenţie referitor lapronosticul dezvoltării ramurii şi cele oferite destatistică nu diferă cu mult. În anul 2008 sepreconiza obţinerea unei producţii globale destruguri de cca 610 mii tone, în realitate s-auobţinut 635,5 mii tone.

Se repetă, deoarece explicaţiile corespund încheierilorla capitolele corespunzătoare.

12. Agenţia nu deţineinformaţii veridiceprivind volumulbutaşilor altoiţi şiraportează despreproducereaacestora reieşinddin volumulscontat al viţeloraltoite şi dinrandamentul

În Raport sînt confundate producerea butaşiloraltoiţi, producerea viţelor altoite şi randamentulşcolilor de viţe. Agenţia a raportat despreîndeplinirea indicatorilor nominalizaţi reieşinddin informaţia operativă prezentată deInspectoratul General de SupraveghereFitosanitară şi Control Semincer, dupăefectuarea controlului de stat în pepiniereleviticole.

În cazul dat, nimic nu se confundă. Auditul a stabilit căAgenţia nu dispune de date concrete privindproducerea butaşilor altoiţi, date care trebuiau primitede la pepiniere. Invers, Agenţia a stabilit producereabutaşilor prin calcule, folosind informaţiaInspectoratului, reieşind din volumul scontat albutaşilor altoiţi şi din randamentul şcolilor de viţe(neconfirmat). După cum a constatat auditul, niciaceste calcule nu sînt estimate corect.

54

şcolilor de viţe.13. Agenţia nu

monitorizează (n-amonitorizatcorespunzător)activitateapepinierelorviticole,neasigurînd creareaunei baze pentrudezvoltare,neefectuînd oarmonizare aactelor normativeşi legislative şiraportînd indicatorinereali.

Agenţia anual convoacă şedinţe cureprezentanţii pepinierelor viticole, discutăproblemele existente în domeniu; cu participareaacestora a perfecţionat şi armonizat bazalegislativ-normativă, a creat condiţii pentruconsolidarea bazei tehnico-materiale apepinierelor, fapt despre care atestă indicatoriice ţin de producerea şi calitatea materialuluisăditor viticol.

Concluziile că Agenţia nu conlucrează cu pepinierelesînt bazate pe faptul că acestora nu le sînt aduse lacunoştinţă prognozele privind producerea materialuluisăditor, precum şi că nu s-au obţinut de la ei informaţiireale privind producerea materialului săditor, soiurilealtoite, suprafeţele ocupate. Deşi responsabilii de laAgenţie raportează despre organizarea întrunirilor şidiferitor seminare, acestea nu sînt documentate sauînregistrate. N-au fost prezentate auditului procese-verbale ale şedinţelor în care să fie menţionateproblemele discutate şi acţiunile întreprinse spresoluţionare.

14. Agenţia nu şi-aconcentrateforturile asupraexecutării tuturorindicatorilorprevăzuţi înProgram, a raportatdate eronate, n-aelaborat un actnormativ referitorla raportareaindicatorilor dinteritoriu, o cauză asituaţiei createfiind neefectuareaevaluăriiplantaţiilor viticole,conform HG nr.1096 din17.10.2001.

Cauzele neîndeplinirii unor indicatori dinProgram sînt condiţionate de factori economico-sociali şi de altă natură. Agenţia si-a concentratactivitatea asupra creării condiţiilor adecvatepentru activitatea agenţilor economici dindomeniu. Elaborarea unui act normativ privindraportarea este oportună. Referitor laneefectuarea evaluării plantaţiilor viticole,această constatare este lipsită de temei.Evaluarea cantitativă şi calitativă a plantaţiilorviticole a fost efectuată şi rezultatele acesteiaau fost sistematizate de Biroul Naţional deStatistică.

Conform Hotărîrii Guvernului nr.1096 din 17.10.2001,Agenţia, în comun cu Agenţia Relaţii Funciare şiCadastru şi cu Departamentul Statistică şi Sociologie,urmau să efectueze o evaluare cantitativă şi calitativă aplantaţiilor viticole, în scopul obţinerii informaţieinecesare pentru elaborarea Programelor de stat dedezvoltare a viticulturii şi pomiculturii pînă în anul2020. Timp de 10 zile trebuia elaborat Regulamentulprivind evaluarea stării plantaţiilor multianuale şiorganizate seminare instructive zonale pentrupersonalul antrenat în lucrările menţionate. Materiale şiinformaţii privind sursele de finanţare a lucrărilor nus-au prezentat auditului, cu excepţia celor generalizatede la Biroul Naţional de Statistică, în baza f. nr. 29,prezentate de viticultori.

15. De la bun începutactivitateaCompaniei deinvestiţii ipotecarea fost sortităeşecului.

Explicaţiile sînt expuse la pct. 7.

Se repetă, deoarece explicaţiile corespund încheierii lacapitolul respectiv.

16. ConducereaAgenţiei, neţinîndcont deobligaţiunilecontractualeinvestiţionale, aacceptat cererile deacordare acompensaţiilorpentru 4 companiivinicole în sumăde 12,7 mil.lei.

Conducerea Agenţiei şi Consiliul deadministrare a Fondului au activat reieşind dincompetenţele ce le aparţin, în conformitate cuprevederile în vigoare ale Legii viei şi vinului şiale Regulamentului Fondului.

Deşi Legea viei şi vinului şi Regulamentul Fondului nuconţineau restricţii privind restituirea cheltuielilor laînfiinţarea plantaţiilor viticole în funcţie de executareacontractelor investiţionale, Consiliul de administrare aFondului, în componenţa căruia era numită şi opersoană din cadrul Agenţiei Proprietăţii Publice, urmasă examineze executarea acestora. Totodată, Consiliulnu a luat în consideraţie recomandările Comisieiparlamentare pentru agricultură şi industria alimentarăreferitor la problema dată.

17. Agenţia n-aasigurat realizareaştiinţifică aProgramului,datoritămonitorizării şicoordonăriineadecvate aactivităţii INVVdin partea ei.

Agenţia nu a examinat în cadrul şedinţeiConsiliului tehnico-ştiinţific rezultateleasigurării ştiinţifice a Programului. Totodată, atîttematica, cît şi rezultatele cercetărilor au fostcoordonate şi aprobate de conducerea Agenţiei.Constatarea că Programul în perioada de auditnu a fost asigurat ştiinţific este nefondată.

Agenţia, prin intermediul Consiliului tehnico-ştiinţific,n-a coordonat direcţiile activităţii de cercetare -dezvoltare a INVV şi corespunderea lor cu activităţileprevăzute în Program. În perioada auditată, mijloacelealocate institutului pentru realizarea programelor deperformanţă în viticultură nu s-au utilizat conformdirecţiilor preconizate şi pentru atingerea unorindicatori concreţi, iar Consiliul tehnico-ştiinţific n-aanalizat activitatea ştiinţifică. Ca urmare, obiectiveleprogramelor de performanţă n-au fost realizate.