MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR Şl LOCUINŢEI

ORDINUL Nr.1570 din 15.10.2002

pentru aprobarea reglementării tehnice „Metodologie privind determinarea permeabilităţii la apă a finisajelor şi protecţiilor anticorozive aplicate pe suprafeţele elementelor de construcţii", indicativ GT­044­02

În conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare,

În temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 şi ale art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei,

Având în vedere avizul Comitetului Tehnic de Coordonare Generală nr. 60/04.04.2002,

Ministrul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei emite următorul

ORDIN : Art. 1. ­ Se aprobă reglementarea tehnică „Metodologie privind determinarea

permeabilităţii la apă a finisajelor şi protecţiilor anticorozive aplicate pe suprafeţele elementelor de construcţii", indicativ GT­044­02, elaborată de Institutul Naţional de Cercetare­Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor Bucureşti (ÎNCERC) şi prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. ­ Prezentul ordin se publică în Buletinul Construcţiilor. Art. 3. ­ Direcţia Generală Tehnică în Construcţii va aduce la îndeplinire prevederile

prezentului ordin.

MINISTRU,

MIRON TUDOR MITREA

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR Şl LOCUINŢEI METODOLOGIE PRIVIND DETERMINAREA PERMEABILITĂŢII LA APĂ A FINISAJELOR Şl PROTECŢIILOR ANTICOROZIVE APLICATE PE SUPRAFEŢELE ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII

Indicativ: GT­044­02

Elaborat de:

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE­DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCŢl'l Şl ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR ÎNCERC ­ Bucureşti

Director general: prof. dr. ing. Dan LUNGU

DEPARTAMENTUL FIZICA CONSTRUCŢIILOR, INTERACŢIUNE

CONSTRUCŢII ­ MEDIU Atelier de proiectare­execuţie aparatură, dispozitive şi tehnologii de execuţie

Director Departament: dr. ing. Ioan PEPENAR Şef atelier: ing. Toma VOICU Şef de proiect: ing. Ion TEODORESCU

Avizat de: DIRECŢIA GENERALĂ TEHNICĂ ÎN CONSTRUCŢII ­ MLPTL

Director general: ing. Ion STĂNESCU Responsabil lucrare MLPTL: ing.Paula DRAGOMIRESCU CUPRINS

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

2. TERMENI. DEFINIŢII

3. PRINCIPIUL METODEI

4. REFERINŢE

4.1. Legislaţie 4.2. Reglementari tehnice 4.3. Standarde

5. APARAT PENTRU DETERMINAREA RAPIDĂ A PERMEABILITĂŢII LA APĂ A FINISAJELOR ŞI SISTEMELOR DE PROTECŢIE (APARAT tip I)

5.1. Scopul şi domeniul de utilizare 5.2. Caracteristici tehnice 5.3. Componenţa. Descriere­ funcţionare 5.4.Modul de lucru

6. INSTALAŢIE PENTRU DETERMINAREA PERMEABILITĂŢII LA APĂ A FINISAJELOR ŞI SISTEMELOR DE PROTECŢIE (APARAT tip II) .

6.1.Scopul şi domeniul de utilizare 6.2.Caracteristici tehnice 6.3. Componenţa. Descriere­ funcţionare 6.4.Modul de lucru

7. APARAT PENTRU DETERMINAREA PERMEABILITĂŢII LA APĂ A FINISAJELOR (APARAT tip III) .......

7.1. Scopul şi domeniul de utilizare 7.2. Caracteristici tehnice 7.3.Componenţa Descriere ­ funcţionare 7.4.Modul de lucru

8. PREZENTAREA REZULTATELOR

9.MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE. 1.1.Metodologia prezintă o metodă şi aparatura necesară pentru determinarea „in situ" a

permeabilităţii la apa lichidă, sub presiune hidrostatică, a finisajelor (tencuieli, zugrăveli, vopsitorii) şi a protecţiilor anticorozive (sisteme de protecţie ) de pe suprafeţele elementelor de construcţii din beton şi zidării tencuite. Această metodologie se adresează cercetătorilor şi altor factori interesaţi în domeniu.

1.2.Metodologia poate fi utilizată pentru determinarea „in situ" a permeabilităţii finisajelor şi a protecţiilor anticorozive de la:

• clădiri civile şi industriale; • construcţii inginereşti:

­ construcţii hidrotehnice; ­ rezervoare de apă potabilă; ­ cuve şi bazine din instalaţiile de tratare a apelor şi de epurare a apelor uzate; recipienţi pentru lichide care au/nu au un caracter agresiv.

1.3.Aparatura prezentată are următoarele caracteristici principale care determină condiţiile de lucru în care poate fi recomandată, conform tabelului de mai jos.

METODOLOGIE PRIVIND DETERMINAREA PERMEABILITĂŢII LA APA A FINISAJELOR ŞI PROTECŢIILOR ANTICOROZIVE APLICATE PE SUPRAFEŢELE ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII

Indicativ GT 044­02

Caracteristici aparat Condiţii privind:

UM. tip I (fig. 5.1)

Tip II (fig. 6.1)

tip III (fig. 7.1)

Suprafaţa max. de încercare

cm 2 28 10 640

Presiunea max. de încercare

MPa (bari)

0,6 (6) 1,0 (10)

0,0035 (0,035)

Compensator de presiune

­ mecanic pneumatic gravita­ ţional

Domeniu de utilizare

­ finisaje, protecţii anticorozive

finisaje, protecţii anticorozive

finisaje

2. TERMENI. DEFINIŢII Permeabilitatea: capacitatea unui mediu poros care are canale de dimensiuni transversale

mai mici decât liberul parcurs mediu al moleculelor unui fluid, de a permite să treacă prin el, cu o viteză mai mică sau mai mare fluidul considerat, când este supus unei presiuni.

Impermeabilitatea la apă: capacitatea unui material de a frâna pătrunderea apei sub presiune prin masa sa şi se caracterizează prin praguri de presiune.

Pragul de presiune: reprezintă presiunea maximă a apei la care aceasta pătrunde în epruvete, fără a depăşi adâncimea limită prescrisă, în condiţiile când epruvetele sunt supuse unor regimuri de aplicare şi creştere a presiunii apei convenţional stabilite.

Permeabilitatea la apă (pn) : este o mărime fizică şi reprezintă cantitatea de apă necesară pentru menţinerea constantă a unei presiuni hidrostatice pe o suprafaţă determinată după un anumit interval de timp.

3. PRINCIPIUL METODEI

Metoda se bazează pe măsurarea cantităţii de apă necesară pentru menţinerea constantă a unei presiuni hidrostatice pe o suprafaţă determinată, după un anumit interval de timp.

Cantitatea de apă măsurată, raportată la suprafaţa de încercare şi intervalul de timp în care s­a efectuat determinarea, exprimă permeabilitatea la apă (pn) sub presiune hidrostatică.

Permeabilitatea la apă (pn) se calculează cu relaţia:

Elaborat de: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE­DEZVOLTARE IN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR ­ ÎNCERC

Aprobat de:MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR ŞI LOCUINŢEI, cu ordinul nr. 1570 din 15.10.2002

în care: n ­ reprezintă valoarea prescrisă a presiunii maxime a apei, exprimată în MPa (bari); m ­ cantitatea de apă necesară pentru menţinerea constantă a unei presiuni, măsurată între

prima şi ultima citire, în grame ; S ­ suprafaţa de încercare în contact cu apa, în cm 2 ;

∆ t ­ intervalul de timp în care s­a efectuat determinarea, exprimat în ore.

4. REFERINŢE

4.1. Legislaţie Legea nr. 10 / 1995 ­ Lege privind calitatea în construcţii. Legea nr. 90/ 1996 ­ Legea Protecţiei Muncii, modificată şi completată cu Legea nr. 177/

2000.

4.2. Reglementări tehnice P 130 ­ Normativ privind urmărirea comportărilor în timp a construcţiilor. PC 1/3 ­ Ghid privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor situate în medii

agresive. P73 ­ Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea recipienţilor din beton armat şi

beton precomprimat pentru lichide. C56 ­ Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de con­

strucţii şi instalaţii aferente ­ Cap. XX „Protecţia contra agenţilor agresivi". NE 012 ­ Cod de practică pentru executarea lucrărilor de beton, beton armat şi beton precomprimat. C 17 ­ Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea

mortarelor de zidărie şi tencuială. GP­047 ­ Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare privind protecţia anticorozivă a elementelor din

beton armat şi beton precomprimat supraterane, situate în medii agresive. GP 036 ­ Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare privind protecţia anticorozivă a bazinelor din

beton armat destinate neutralizării şi epurării apelor industriale. NE 001 ­ Normativ privind executarea tencuielilor umede, groase şi subţiri.

Normele generale şi normele specifice de protecţia muncii, elaborate conform Legii nr.90/1996.

Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii (aprobat cu Ordinul MLPAT nr.9/N/15.03.1993).

4.3. Standarde STAS 2320 ­ Incercări pe betoane şi mortare. Tipare metalice demontabile pentru

confecţionarea epruvetelor.

∆ =

xore cm

g t S

m n 2

STAS 9602 ­ Beton de referinţă. Prescripţii pentru confecţionare şi încercare. STAS 3519 ­ încercări pe betoane. Verificarea impermeabilităţii la apă. STAS 3622 ­ Betoane de ciment. Clasificare. STAS 6102 ­ Betoane pentru construcţii hidrotehnice. Clasificare şi condiţii tehnice de calitate.

5. APARAT PENTRU DETERMINAREA RAPIDĂ A PERMEABILITĂŢII LA APĂ A FINISAJELOR ŞI A SISTEMELOR DE PROTECŢIE. (APARAT tip. I)

5.1. Scopul şi domeniul de utilizare Acest aparat se poate utiliza în situ, atât în poziţie orizontală cât şi verticală pentru încercări

rapide, având drept scop determinarea permeabilităţii la apă (pn), sub presiune hidrostatică, a diferitelor tipuri de finisaje şi sisteme de protecţie.

5.2. Caracteristici tehnice Diametrul suprafeţei de încercare mm 60 Suprafaţa de încercare cm 2 28 Presiunea max. de încercare MPa (bari) 0,6(6) Camera de presiune:

­ diametrul pistonului mm 61 ­ secţiunea pistonului cm 2 28 ­ cursa pistonului mm 10

• volum echivalent apă cm 3 28 ­ valoarea diviziunii mm 1

• volum echivalent apă cm 3 2,8

Compensator de presiune: ­ diametrul şurubului ­ piston mm 16 ­ secţiunea şurubului ­ piston cm 2 2 ­ cursa şurubului ­ piston mm 50

• volum echivalent apă cm 3 10 ­ valoarea diviziunii mm 1

• volum echivalent apă cm 3 0,2

5.3. Componenţă. Descriere ­ funcţionare

5.3.1. Componenţa Aparatul se compune din următoarele părţi principale (fig. 5.1.):

Fig. 5.1. Aparat pentru determinarea rapidă a permeabilităţii la apă a finisajelor şi sistemelor de protecţie (Aparat tip I)

1. corp cu flanşă 7. element susţinere 2. garnitură Ø 60 8. robinet 3.manometru 9. niplu A. Ø 60 ­ 0,6 MPa (6 bari) 10. pâlnie 4.inelO 11. compensator de presiune 5.piston 12. cleşte reglabil 6.capac filetat 13. ancore M l0

5.3.2. Descriere ­ funcţionare Corpul cu flanşă (1) filetat la exterior este fixat pe suprafaţa de încercare, prin intermediul

garniturii de cauciuc Φ 60 (2), cu ajutorul cleştilor de prindere care sunt fixaţi cu ancorele M 10(13). Corpul cu flanşă (1) este gradat pe exterior, gradaţii care delimitează cursa capacului filetat (6).

Capacul filetat (6) este montat liber între piston (5) şi elementul de susţinere. Pistonul (5) şi elementul de susţinere (7) sunt solidarizate între ele cu patru şuruburi. întregul subansamblu este montat, prin intermediul capacului filetat (6), pe corpul cu flanşă (1) formând camera de presiune a aparatului.

Camera de presiune este prevăzută cu două nipluri (9), două robinete(8), o pâlnie (10) de alimentare cu apă, un manometru (3) şi compensatorul de presiune (10). în funcţie de poziţia suprafeţei de încercare,în plan orizontal sau vertical, pâlnia de alimentare se montează pe camera de presiune astfel încât aceasta să se afle în poziţie verticală.

Compensatorul de presiune (ll),de tip mecanic, este alcătuit dintr­un corp gradat, un şurub­ piston şi un cursor care funcţionează pe principiul micrometrului.

5.4. Modul de lucru

5.4.1. Pregătirea aparatului ­ Se verifică starea garniturilor de etanşare şi se înlocuiesc cele deteriorate. ­ Se verifică starea robineţilor şi se înlocuiesc dacă nu mai sunt corespunzători. ­ Manometrul trebuie să fie în termenul de verificare metrologică. ­ Corpul cu flanşă şi pistonul camerei de presiune se păstrează curate (se îndepărtează depunerile

de piatră); de asemenea şurubul­piston şi corpul gradat al compensatorului de presiune se păstrează curate.

­ Curăţarea depunerilor de piatră se efectuează după fiecare încercare. ­ Filetele se ung pentru o funcţionare uşoară. ­ Se verifică etanşeitatea aparatului.

5.4.2.Montarea aparatului pe suprafaţa de încercare Se efectuează următoarele operaţii:

­ se trasează locul de prindere al aparatului; ­ se dau cele două găuri (Ø 10) în elementul de construcţie, în care se introduc ancorele

M10; ­ se fixează tălpile cleştilor de prindere (reglabili) cu ajutorul ancorelor; ­ se prinde aparatul pe suprafaţa de încercare, prin intermediul garniturii de etanşare, cu

diametrul interior de 60 mm, cu ajutorul cleştilor reglabili; ­ la prinderea aparatului pe suprafaţa de încercare se urmăreşte ca strângerea garniturii să

se facă uniform şi la un cuplu care să asigure o fixare şi o etanşeitate bună; în unele cazuri garnitura poate fi lipită.

5.4.3. Modul de determinare a permeabilităţii la apă După montarea corespunzătoare a aparatului urmează operaţiile:

­ reglarea aparatului în poziţia iniţială „O" de început a încercării astfel: • camera de presiune trebuie să aibă capacul filetat în dreptul gradaţiei „O" de pe

exteriorul capacului cu flanşă; • compensatorul de presiune trebuie să aibă cursorul la gradaţia „O" de pe corpul

gradat; ­ se umple camera de presiune a aparatului cu apă; ­ după umplerea cu apă a camerei de presiune şi închiderea robineţilor, capacul este rotit şi

prin înfîletarea pe corpul cu flanşă apasă pe piston, realizând astfel presiunea de încercare dorită între 0 şi 6 bari;

­ se citeşte cursa capacului filetat (respectiv diviziuni etalonate în volume de apă); ­ presiunea selectată este menţinută apoi cu ajutorul compensatorului de presiune, care

funcţionează pe principiul micrometrului, compensând apa infiltrată prin avansul şuru­bului­ piston în camera de presiune;

­ citirile (etalonate în volume de apă) ale cursei cursorului se fac atât cât este necesar pentru evaluarea permeabilităţii la apă caracteristică suprafeţei testate. 5.4.4. Exprimarea rezultatelor

Permeabilitatea la apă (pn), sub presiune hidrostatică, se calculează cu relaţia (1) de la capitolul 3. 5.4.5. Interpretarea rezultatelor Se compară valoarea nivelului permeabilităţii la apă (pn) obţinută, cu nivelurile limită pentru

ca un finisaj, sau sistem de protecţie, să fie considerat etanş, exprimate pentru diversele categorii de finisaje şi sisteme de protecţie în reglementări tehnice în vigoare.

6. INSTALAŢIE PENTRU DETERMINAREA PERMEABILITĂŢII LA APĂ A FINISAJELOR ŞI A SISTEMELOR DE PROTECŢIE ( APARAT tip II).

6.1. Scopul şi domeniul de utilizare

Instalaţia are ca scop determinarea permeabilităţii la apă (pn), sub presiune hidrostatică, a diferitelor tipuri de finisaje şi sisteme de protecţie.

Aceasta poate fi utilizată pentru determinări în situ, în condiţii de şantier, atât în poziţie orizontală cât şi verticală.

6.2. Caracteristici tehnice • Diametrul suprafeţei de încercare mm 36 • Suprafaţa max. de încercare cm 2 10 • Presiunea max. de încercare MPa (bari) 1(10) • Volumul rezervei de apă cm 3 300 • Volumul echivalent de apă pentru 1 cm cursă a tijei pistonului cm 3 10

• Volumul compensatorului cm 3 6000 • Variaţia maximă de presiune % 6,5

6.3. Componenţa. Descriere ­ funcţionare

6.3.1. Componenţa Instalaţia se compune din următoarele părţi principale (fig. 6.1.):

Fig. 6.1. Instalaţie pentru determinarea permeabilităţii la apă a finisajelor şi sistemelor de protecţie (Aparat tip II)

1. celula de presiune 8. manometru AR Ø 160 ­ 4,6 MPa, 2.garnitură Ø 36 (46 bari) 3. cleşti de fixare 9. robinet Pn 35 4.ancore M8 10. furtunuri din cauciuc şi racorduri pentru 5. rezervor de apă realizarea cuplării elementelor instalaţiei 6. compensator de presiune 11. sursa de alimentare cu apă presiune 7. racord cruce 12. sursa de alimentare cu aer comprimat

6.3.2. Descriere ­ funcţionare Celula de presiune (1) este alcătuită dintr­un cilindru de încercare echipat cu un dop de

aerisire şi un ştuţ de alimentare cu apă. Aceasta este fixată pe suprafaţa de încercare, prin intermediul unei garnituri din cauciuc (2) cu diametrul interior de 36 mm, cu ajutorul cleştilor de fixare (3) şi a ancorajelor M 8 (4).

În cazul în care cilindrul de încărcare se montează în plan vertical dopul de aerisire trebuie să se afle pe generatoarea superioară a acestuia, astfel încât să asigure aerisirea instalaţiei.

Rezervorul de apă (5) este alcătuit din cilindru, piston, tijă piston, o riglă gradată, un cursor, garnituri inelare din cauciuc şi presgarnitură de etanşare. Având o secţiune de 10 cm 2 şi o înălţime de umplere (cursa) de 30 cm, rezervorul poate compensa o pierdere de 300 cm 3 , pierdere considerată a fi maximă pentru un interval de timp de 24 ore.

Rigla gradată este fixată cu un şurub de capătul superior al tijei pistonului (deplasându­se odată cu acesta), iar cursorul este fixat prin intermedilul presgarniturii la partea superioară a cilindrului rezervorului de apă.

Compensatorul de presiune (6), de tip pneumatic, este alcătuit dintr­un cilindru cu flanşă de aşezare, un capac şi un niplu. Capacul compensatorului este prevăzut cu o gaură filetată în care se înşurubează rezervorul de apă prin intermediul unei garnituri de cauciuc. Niplul sudat la cilindru, face legătura compensatorului cu sursa de aer comprimat (12) (pompă ,compresor). între compresor şi sursa de aer este prevăzut un manometru (8) şi un robinet de trecere cu (9) care realizează închiderea etanşă a aerului, după încărcarea compensatorului la presiunea de încercare, permiţând astfel decupla­ rea sursei de aer.

Racordul cruce (7) face legătura dintre rezervorul de apă (5), celula de presiune (1) şi pompa hidraulică de alimentare cu apă (11). în acest racord este montat un manometru (8), astfel încât presiunea apei să poată fi urmărită în permanenţă.

Sursa de alimentare cu apă (11) este o pompă manuală hidraulică. între pompă (11) şi furtunul de alimentare cu apă (10) este prevăzut un robinet de trecere (9), care realizează închiderea etanşă a apei, după încărcarea circuitului rezervor de apă (5) ­ celulă de presiune (1) ­ la presiunea de încercare, permiţând astfel decuplarea pompei.

Sursa de alimentare cu aer comprimat (12) poate fi o pompă manuală sau compresor (Pmax = 10 bari). Furtunurile de cauciuc şi racordurile (10) realizează legăturile dintre pompa manuală de apă

(11), rezervorul de apă (5) şi celula de presiune (1), prin intermediul racordului­cruce şi între sursa de aer (12) şi compensator (6).

6.4. Modul de lucru

6.4.1. Pregătirea instalaţiei ­ Se verifică starea garniturilor de etanşare şi se înlocuiesc cele deteriorate. ­ Se verifică starea robineţilor şi se înlocuiesc dacă nu mai sunt corespunzători. ­ Manometrele trebuie să fie în termenul de verificare metrologică. ­ Piesele care sunt în contact cu apa se păstrează curate respectiv, se curăţă de depunerile de

piatră. ­ Curăţarea depunerilor de piatră se efectuează după fiecare încercare. ­ Se verifică etanşeitatea instalaţiei: coliere de strângere pe furtunuri şi piuliţele de cuplare a

racordului cruce pe manometru şi rezervor se strâng corect; de asemenea în mod similar se procedează şi cu robinetele instalaţiei.

6.4.2.Montarea celulei de presiune pe suprafaţa de încercare Se efectuează următoarele operaţii:

­ se trasează locul de prindere al aparatului; ­ se dau cele patru găuri (Ø 8) în elementul de construcţie, în care se introduc ancorele

M8; ­ se prinde celula de presiune pe suprafaţa de încercare, prin intermediul garniturii de

etanşare, cu diametrul interior de 36 mm, cu ajutorul cleştilor de fixare şi a ancorelor M8; ­ la prinderea celulei de presiune se urmăreşte ca strângerea garniturii să se facă uniform şi

la un cuplu care să asigure o fixare şi o etanşeitate bună; în unele cazuri garnitura poate fi lipită cu adeziv.

6.4.3. Modul de determinare a permeabilităţii la apă După montarea corespunzătoare a celulei de presiune pe suprafaţa de încercare urmează

operaţiile: ­ se umple instalaţia cu apă; ­ reglarea tijei pistonului rezervorului de apă, respectiv cursor­riglă gradată, în poziţia

iniţială „O" de început a încercării; ­ se efectuează aerisirea instalaţiei, respectiv: se elimină aerul prin deschiderea şurubului

de aerisire al celulei de presiune în momentul pompării apei, după care se închide şurubul de aerisire realizându­se astfel etanşeitatea instalaţiei;

­ după încărcarea cu apă a instalaţiei se umple cu aer comprimat compensatorul de presiune, urmărindu­se pe manometre egalizarea presiunii (de încercare) a apei şi a aerului, după care se închide robinetul de aer;

­ pierderea de apă, prin permeabilitatea suprafeţei de încercare, conduce la deplasarea pistonului din cilindrul rezervorului de apă, fiecărui centimetru de cursă corespunzându­i un volum de apă de 10 cm 3 ;

­ măsurarea exactă a volumului pierderilor de apă se face prin citirile deplasării riglei gradate şi a cursorului;

­ în timpul încercărilor se urmăreşte periodic pierderea de apă (prin măsurarea cursei tijei pistonului), completându­se cât mai des rezerva de apă, astfel încât variaţia de presiune a sistemului să fie cât mai mică;

­ citirile (etalonate în volume de apă) ale cursei tijei pistonului se fac atâta timp cât este necesar pentru evaluarea permeabilităţii la apă caracteristică suprafeţei testate.

6.4.4. Exprimarea rezultatelor Permeabilitatea la apă (pn), sub presiune hidrostatică, se calculează cu relaţia (1) de la capitolul

3.

6.4.5. Interpretarea rezultatelor Se compară valoarea nivelului permeabilităţii la apă (pn) obţinută, cu nivelurile limită pentru

ca un finisaj, sau un sistem de protecţie să fie considerat etanş, exprimate pentru diversele categorii de finisaje şi sisteme de protecţie în reglementări tehnice în vigoare.

7. APARAT PENTRU DETERMINAREA PERMEABILITĂŢII LA APĂ A FINISAJELOR. (APARAT tip III)

7.1. Scopul şi domeniul de utilizare Acest aparat se poate utiliza pentru determinări realizate pe teren, în condiţii de şantier (în situ)

şi are ca scop determinarea permeabilităţii la apă, sub presiune hidrostatică redusă (presiune statică produsă de vânt) pentru tencuieli (lucrări de finisaje aplicate pe suprafeţe exterioare şi interioare ale pereţilor încăperilor clădirilor civile realizate din mortare având grosimi variabile, cu rol de protecţie şi/sau estetic (cazul tencuielilor decorative), pentru structuri de rezistenţă.

7.2. Caracteristici tehnice Suprafaţa de încercare:

­ dimensiuni mm 160 x 400 ­ aria suprafeţei cm 2 640

Înălţimea de la pardoseală la axul suprafeţei de încercare mm 1000­1500 Presiunea de încercare dată de: ­ înălţimea coloanei de apă (de la suprafaţa de încercat la capătul cilindrului gradat)

mm (bari) 350 (0.035) Capacitatea cilindrului gradat ml 1000

7.3. Componenţa. Descriere ­ funcţionare

7.3.1. Componenţa Aparatul se compune din următoarele părţi principale (fig. 7.1.):

Fig. 7.1.Aparat pentru determinarea permeabilităţii la apă a finisajelor (Aparat tip III)

7.3.2. Descriere ­ funcţionare

Bazinul (1) de formă paralelipipedică este subansamblul care, prin intermediul garniturii de cauciuc (2), se fixează cu deschiderea de 160 x 400 mm pe suprafaţa de încercare.

Cilindrul gradat (3), din sticlă, prevăzut cu un capac găurit se montează pe latura superioară a bazinului şi are rolul de a măsura cantitatea de apă preluată de suprafaţa de încercare.

Piciorul telescopic (4) este prevăzut cu un sistem de blocare (cu şurub) pentru lungimea dorită şi un cârlig. Acesta se montează cu capătul superior de bazin, prin intermediul unei articulaţii iar cu capătul inferior se prinde în plan orizontal, prin intermediul unei tălpi articulate, cu ancoraje (6), pentru o bună stabilitate.

Suportul cu setul de greutăţi (5) se agaţă de cârligul piciorului telescopic pentru încărcarea aparatului, respectiv pentru crearea forţei de apăsare a bazinului pe suprafaţa de încercare.

7.4. Modul de lucru

7.4.1. Pregătirea aparatului ­ Se verifică starea garniturii de etanşare şi a cilindrului gradat. ­ Articulaţiile, filetele se ung pentru o funcţionare uşoară. ­ Se verifică etanşeitatea şi funcţionabilitatea întregului aparat. ­ Aparatul se păstrează curat; curăţarea depunerilor de piatră se efectuează după fiecare

încercare.

7.4.2.Montarea aparatului pe suprafaţa de încercare Se efectuează următoarele operaţii:

­ se trasează suprafaţa de încercare; ­ se pregăteşte aparatul pentru înălţimea stabilită a suprafeţei de încercare; ­ se trasează locul de prindere a tălpii piciorului telescopic; ­ se dau cele două găuri în plan orizontal (podea) în care se introduc cele două ancore; ­ se fixează aparatul cu cele două ancore; ­ se încarcă aparatul cu o greutate de minim 25 kg pentru înălţimea de 1000 mm (de la

talpa piciorului telescopic la axa suprafeţei de încercare) astfel încât strângerea garniturii de cauciuc să se facă uniform şi la un cuplu care să asigure o etanşeitate foarte bună;

­ în unele cazuri se lipeşte mastic, de jur împrejurul garniturii de cauciuc, pentru a fi siguri de etanşare.

7.4.3. Modul de determinare a permeabilităţii la apă După montarea corespunzătoare a aparatului urmează operaţiile:

­ se umple cu apă bazinul; ­ se toarnă apă până la gradaţia dorită a cilindrului gradat din sticlă (funcţie de presiunea de

încercare dorită), după care se pune capacul (găurit) pentru ca apa să nu se evapore uşor; ­ se urmăreşte după fiecare 24 de ore, se înregistrează şi se completează cu apă până la

nivelul iniţial al cilindrului gradat; ­ citirile se fac atâta timp cât este necesar pentru evaluarea permeabilităţii la apă

caracteristică suprafeţei testate. 7.4.4. Exprimarea rezultatelor Permeabilitatea la apă (pn), sub presiune hidrostatică, se calculează cu relaţia (1) de la capitolul

3. 7.4.5. Interpretarea rezultatelor Se compară valoarea nivelului permeabilităţii la apă (pn) obţinută, cu nivelurile limită pentru

ca un finisaj, sau un sistem de protecţie să fie considerat etanş, exprimate pentru diversele categorii de finisaje şi sisteme de protecţie în reglementări tehnice în vigoare.

8. PREZENTAREA REZULTATELOR Rezultatele determinărilor se consemnează într­un buletin de încercare care trebuie să conţină

următoarele date minime: ­ denumirea executantului (laboratorului); ­ denumirea solicitantului determinărilor; ­ prezentarea materialului supus încercării (denumire,

grosime de aplicare, rol, destinaţie etc); ­ numărul de încercări efectuate; ­ condiţii de încercare (temperatură şi umiditate relativă); ­ indicaţii asupra pregătirii suprafeţei materialului supus încercării (tehnologia de

pregătire ); ­ descrierea sumară a încercării, observaţii eventuale; ­ rezultatele încercărilor; ­ detalii operatorii neprevăzute; ­ data calendaristică la care s­au efectuat încercările.

9. MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII 9.1.Se vor respecta „Normele generale de protecţia muncii ­1996". 9.2. Se vor respecta „Normele specifice de protecţia muncii, pentru laboratoarele de analize

fizico­chimice şi mecanice" elaborate conform legii 90/1996 privind: organizarea locului de muncă; manipularea aparaturii de laborator.

9.3. Se va respecta „Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii ­ 1993" privind: lucrul la înălţime (pe schele); efortul fizic; echipament de protecţie.

La lucrul pe schele (platforme) se va avea în vedere, la încercările pe suprafeţele verticale, asigurarea aparaturii de încercare astfel încât să nu cadă în nici un fel de la locul de încercare şi în nici un caz pe corpul celui care efectuează încercarea sau a altei persoane care se află sub aparat.

9.4. Se vor respecta instrucţiunile de protecţia muncii specifice locului unde se efectuează încercarea.

9.5. Aparatul (instalaţia) va fi încredinţat spre folosire numai personalului special instruit pentru manipularea, exploatarea şi verificarea acestuia.

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR Şl LOCUINŢEI ORDINUL Nr.1575 din 15.10.2002

pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind reabilitarea finisajelor pereţilor şi pardoselilor clădirilor", indicativ GT­041­02

În conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr.10/ 1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare,

În temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 şi ale art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei,

Având în vedere avizul Comitetului Tehnic de Coordonare Generală nr. 41/18.04.2002, Ministrul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei emite următorul

ORDIN : Art. 1. ­ Se aprobă reglementarea tehnică „Ghid privind reabilitarea finisajelor pereţilor şi

pardoselilor clădirilor civile", indicativ GT­041­02, elaborată de Institutul Naţional de Cercetare­Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor Bucureşti (ÎNCERC) şi prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. ­ Prezentul ordin se publică în Buletinul Construcţiilor. Art. 3. ­ Direcţia Generală Tehnică în Construcţii va aduce la îndeplinire prevederile

prezentului ordin. MINISTRU,

MIRON TUDOR MITREA