MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR Şl LOCUINŢEI

ORDINUL Nr. 1569 din 15.10.2002

pentru aprobarea reglementării tehnice„Ghid privind îmbunătăţirea calităţilor termoizolatoare ale

ferestrelor, la clădirile civile existente", indicativ GT-043-02

În conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr.10/ 1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare,

În temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 şi ale art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr.3/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei,

Având în vedere avizul Comitetului Tehnic de Coordonare Generală nr.29/10.04.2002,

Ministrul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei emite următorul

ORDIN :

Art. 1. - Se aprobă reglementarea tehnică „Ghid privind îmbunătăţirea calităţilor termoizolatoare ale ferestrelor, la clădirile civile existente", indicativ GT-043-02, elaborată de Universitatea de Arhitectura şi Urbanism „Ion Mincu" şi prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Buletinul Construcţiilor.

Art. 3.-Direcţia Generală Tehnică în Construcţii va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

MINISTRU,

MIRON TUDOR MITREA

116

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR ŞlLOCUINŢEI

GHID PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢILORTERMOIZOLATOARE ALE FERESTRELOR,

LA CLĂDIRILE CIVILE EXISTENTEINDICATIV GT-043-02

Elaborat de:

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ Şl URBANISM „ION MINCU"

RECTOR: Prof. Dr. Arh. Emil Barbu POPESCU

CENTRUL DE CERCETARE, SINTEZĂ Şl BANCĂ DE INFORMAŢII ÎN CONSTRUCŢII, ARHITECTURĂ Şl URBANISM (CCS-BICAU)

Director CCS-BICAU: Prof. Dr. Arh. Marius SMIGELSCHIŞef de proiect: Conf. Dr. Arh. Ana-Maria DABIJA

Avizat de:

DIRECŢIA GENERALĂ TEHNICĂ ÎN CONSTRUCŢII MLPTL

Director general: Ing. Ion STĂNESCU

Responsabil lucrare MLPTL: Ing. Paula DRAGOMIRESCU

117

CUPRINS

Cap. 1. GENERALITĂŢI .............................................................120

1.1. Obiect şi domeniu de aplicare .....................................120

l .2. Referinţe........................................................................121

1.3. Terminologie.................................................................124

Cap. 2. IDENTIFICAREA SISTEMELOR DE FERESTREUTILIZATE LA CLĂDIRILE CIVILE; CAUZELEDEGRADĂRILOR TEHNICO-FUNCŢIONALESEMNALATE ÎN GENERAL LA FERESTRELECLĂIDIRILOR CIVILE ..................................................1302.1. Ferestre cu profile din lemn .........................................130

2.2. Ferestre metalice ..........................................................134

2.3. Ferestre realizate cu profile din mase plastice ..............145

Cap. 3. ELEEMNTE DE AVUT ÎN VEDERE ŞI POSIBILITĂŢIDE INTERVENŢIE ASUPRA FERESTRELORCLĂDIRILOR CIVILE EXISTENTE............................147

3.1. Condiţii tehnice pentru asigurarea izolaţiei termicea ferestrelor la clădirile existente..................................147

3.2. Elemente de avut în vedere la intervenţiile asupraferestrelor existente ......................................................150

3.3. Posibilităţi de intervenţie asupra ferestrelor existente;soluţii de principiu .......................................................151

3.3.1. Etapizarea procesului de intervenţie..............152

118

3.3.2. Etanşare la aer şi vânt....................................1553.3.2.1. Etanşarea tâmplăriei în raport

cu peretele în golul căruia estemontată.............................................155

3.3.2.2 Etanşarea tâmplăriei însăşi ....................

3.3.3. îmbunătăţirea rezistenţei termice atâmplăriei prin realizarea unui stratsuplimentar de aer.........................................1603.3.3.1. Adăugarea unei foi suplimentarede geam obişnuit ..........................................1603.3.3.2. Adăugarea unei foi suplimentarede geam cu pelicula low e ............................1673.3.3.3. Subîmpărţirea stratului de aerexistent în două lame mai înguste ................167

3.3.4. Înlocuirea unei cercevele existente cuo cercevea nouă.............................................168

3.3.5. Înlocuirea unui geam simplu cu un geamtermoizolant, realizând o fereastră cu treirânduri de geamuri ........................................168

3.3.6. Adăugarea unei ferestre noi, simple,la o fereastră dublă, existentă........................169

3.3.7. Prevederea de dispozitive de protecţiesolară (obloane, jaluzele, storuri)..................172

Anexe documentare (A.1. ... A.6.c) .............................................173

Comentarii informative..............................................................194

119

i GHID PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢILOR TERMOIZOLATOARE ALE FERESTRELOR, LA CLĂDIRILE CIVILE Indicativ GT 043 – 02

EXISTENTE _______________________________

Cap. 1. GENERALITĂŢI

1.1. Obiect şi domeniu de aplicare

1.1.1. Prezentul ghid stabileşte condiţiile şi măsurile necesarepentru reabilitarea şi îmbunătăţirea calităţii ferestrelor clădirilor civileexistente, din punct de vedere higrotermic; implicit prin aceastăoperaţie se urmăreşte şi o îmbunătăţire în ceea ce priveşte etanşarea lavânt şi intemperii, precum şi a comportării acustice.

1.1.2. Condiţiile minime de calitate (criterii şi niveluri deperformanţă), pe care trebuie să le asigure aceste tâmplarii în urmaprocesului de îmbunătăţire a calităţilor termoizolatoare sunt aceleaşicu ale tâmplăriilor noi, fără a afecta, acolo unde este cazul, plastica defaţadă.

Ferestrele asupra cărora s-a intervenit, vor trebui verificate ţinând cont de prevederile din legea 10/1995, privind calitatea în construcţii.

1.1.3. Prevederile prezentei reglementări vor fi aplicate la toateproiectele de reabilitare termo-higro-energetică a anvelopei clădirilorcivile (de locuit, social-culturale şi administrative).

Elaborat de: Aprobat de: MINISTRULUNIVERSITATEA DE ARHITECTURA LUCRĂRILOR PUBLICE.ŞI URBANISM „ION MINCU" - TRANSPORTURILOR ŞIBUCUREŞTI LOCUINŢEI, cu ordinul

nr. 1569 din 15.10.2002

120

Ferestrele clădirilor supuse unor procese de reabilitare termică şi care nu îndeplinesc performanţele impuse ferestrelor noi, vor trebui reabilitate utilizând principiile prezentate în această reglementare tehnică.

Tâmplăriile la care se referă prezenta reglementare sunt din lemn, metal, sau materiale plastice.

1.1.4. Prevederile prezentului ghid se adresează următoarelorcategorii:

- organismelor administrative teritoriale precum şi persoa-nelor fizice şi juridice care realizează investiţii în domeniul reabilitării construcţiilor;

- elaboratorilor proiectelor tehnice şi a detaliilor de execuţie, pentru reabilitare;

verificatorilor de proiecte şi experţilor autorizaţi potrivit prevederilor Legii 10 1995.

1.1.5. Prezentul ghid nu se referă la vitrine şi la ferestrelepereţilor cortină.

1.1.6. La reabilitarea ferestrelor clădirilor c iv i l e se vor respecta,pe lângă prevederile prezentului ghid, documentele tehnice specificedomeniului, în vigoare (l .3.).

1.2. Referinţe

1. Legea 10/1995 Lege privind calitatea în construcţii

Ordonanţa guvernamentală privind2. OG29/31.01.00 reabilitarea termică a fondului construit

existent şi stimularea economisirii energiei termice

3. C107/0 Normativ pentru proiectarea şi executarealucrărilor de izolaţii termice la clădiri

121

1.3. Terminologie

În concepţia prezentului ghid, termenii de mai jos, prezentaţi în ordine alfabetică, au următoarea semnificaţie:

Baghetă = element linear, cu secţiune redusă, la ferestre,utilizat la fixarea geamurilor sau la acoperirea unor rosturi

Cercevea = subansamblu mobil, montat pe tocul ferestrei,realizat din elemente rezistente (traverse şi mon-tanţi) şi în care se fixează elemente de suprafaţă transparente sau translucide;

124

Deschidere interioară = tip de deschidere a ferestrelor, caracterizat prin aceea că sensul de rotire al uneia sau mai multor cercevele este spre interior.

Deschidere exterioară = tip de deschidere a ferestrelor, caracterizat prin aceea că sensul de rotire al unei cercevele este spre exterior; ferestrele cu deschidere exterioară sunt simple sau duble, cu deschidere obişnuită (în care caz cerceveaua dinspre exterior are deschidere exterioară)

Deschidere obişnuită = tip de deschidere a ferestrelor, caracterizat prin aceea că sensul de rotire al cercevelei exteri-oare este spre exterior, iar al cercevelei interioare, spre interior

Fereastră = ansamblu de tâmplărie prevăzut cu geamuri,aşezat într-o deschidere în zid, cu rol de asigurare a luminării naturale sau luminării şi ventilării natu-rale, în funcţie de geamurile folosite poate fi asigurată sau împiedicată vederea spre sau dinspre exterior

Fereastră simplă = fereastră cu un singur rând de cercevele sau ochiuri fixe, care formează o singură suprafaţă de închidere

Fereastră dublă = fereastră cu două rânduri de cercevele. În cazul existenţei unor ochiuri fixe, acestea sunt la rândul exterior, rândul interior trebuind să fie format numai din cercevele care. prin deschidere, să per-mită curăţarea spaţiului dintre cele două rânduri

Fereastra dublă cu deschidere „obişnuită" = fereastră dublă la care rândul exterior se deschide în afară, iar rândul interior se deschide spre interior;

125

Fereastră dublă cu deschidere „interioară" = fereastră dublă la care ambele rânduri se deschid independent spre interior; se mai poate numi şi „fereastră dublă cu deschidere interioară, cu rânduri independente"

Fereastră dublă cuplată = fereastră dublă la care cercevelele celor două rânduri sunt solidarizate între ele. putând 11 acţionate simultan, deschiderea fiind spre interior. Legătura dintre cele două rânduri fiind prevăzută şi cu balamale, este posibilă deschiderea pentru curăţarea spaţiului dintre cercevele:

Fereastră triplă = fereastră cu trei rânduri de cercevele. care se deschid spre interior. Cele trei rânduri pot fi acţio-nate independent sau mixt: un rând independent, două rânduri cuplate

Garnitura de etansare = element liniar de natura sintetică, cu aderenţa pe geam sau montat pe traverse/montanţi, ce asigură etanşarea subansamblului fereastră.

Geam termoizolant = unitate constituită din două sau mai multe foi de geam, separate pe contur cu ajutorul unor distanţieri, asamblate în fabrică după diferite procedee, astfel încât să se asigure etanşarea spaţiului creat dintre foile de geam. spaţiu ce poate fi umplut cu aer sau alte gaze (argon, krypton etc.)

Jaluzea (stor veneţian) = tip de stor alcătuit din şipci, lamele meta-lice sau din plastic, dispuse paralel-orizontal pe chingi, şnururi sau lănţişoare care permit atât ridicarea şi coborârea lamelelor, cât şi schimbarea unghiului acestora, astfel încât să se împiedice sau să se dozeze pătrunderea luminii şi a razelor solare în încăpere. Pentru o bună protecţie împotriva razelor infraroşii în timpul verii, jaluzelele se montează (le între rândurile ferestrelor duble, fie la exterior, în care caz trebuie să fie prevăzute cu ghidaje împotriva fluturării.

126

Montant = piesă lineară verticală, de rezistenţă a subansam-blurilor ferestrei;

Oblon = denumire generală pentru dispozitive de pro-tecţie mobile, cu alcătuire rezistentă şi rigidă, amplasate la exteriorul ferestrelor cu deschidere spre interior, în funcţie de alcătuirea şi sistemul de manevrare al obloanelor, acestea poartă şi denumiri specifice. Obloanele obişnuite de tip tradiţional sunt alcătuite din panouri relativ late, din scânduri asamblate (sau din panouri de tablă ambutisată, sau profile de plastic extrudat), sau din rame şi tăblii; deschiderea se face pe balamale spre exterior, panourile putându-se rabate pe faţadă.

Oblon cu clapete („Persiene") = tip de oblon alcătuit din panouri relativ late, având un cadru rigid, cuprinzând lamele ce formează clapete orizontale cu faţa încli-nată, fixe sau mobile, care realizează o reducere a pătrunderii luminii, respectiv, la cele mobile cu clapete, chiar întunecarea completă a încăperii şi o îmbunătăţire a protecţiei contra intemperiilor. Deschiderea se face spre exterior, oblonul putându-se rabate pe faţadă.

Oblon pliant = tip de oblon realizat din panouri înguste (sau lamele) rezistente, articulate între ele şi dispuse în mod obişnuit, vertical; acestea se pot strânge pachet lângă şpaletul ferestrei. Obloanele pliante pot fi şi cu lamele orizontale, plierea făcându-se în partea de sus a ferestrei. Pachetul de panouri strânse, poate rămâne vizibil, sau poate fi ascuns într-un locaş special .prevăzut. La unele obloane pliante mai performante, lamelele culisează pe ghidaje (tije sau şine metalice).

127

Oblon rulant = tip de oblon alcătuit din şipci sau lamele orizon-tale, care culisează pe un sistem de şine şi se adună prin rulare într-un spaţiu propriu prevăzut special în cadrul golului din perete, la partea superioară a ferestrei.

Panou vitrat (unitate vitrată; vitraj) = unitate constituită din sticlă sau din materiale organice transparente sau translucide, cu caracteristici şi geometrie bine definite, care se montează în structura de rezistenţă a ferestrei (toc sau cercevea)

Perdea de faţadă = sistem exterior de protecţie solară, realizat din ţesături din fibre rezistente mecanic, la raze ultra- violete şi infraroşii şi susţinut pe structură în general metalică

Prag = traversa de jos a tocului

Rânduri (cu referire la ferestre) = numărul de suprafeţe de închidere (foi de geam) ale ferestrei

Stor = perdea din pânză compactă, sau din bagheteorizontale care formează un panou derulabil, dispus(ă) în mod obişnuit între rândurile ferestrelor duble; se poate ridica prin rulare la partea de sus pe un ax orizontal prevăzut cu un resort. Storurile montate în exteriorul ferestrelor trebuie să fie făcute din ţesături din fibre rezistente la acţiuni mecanice, la raze ultraviolete şi să fie prevăzute cu dispozitive de protecţie şi cu ghidaje sau rame împotriva fluturării sau sfâşierii.

Şpros (nervură) = piesă verticală sau orizontală, relativ subţire (max. 40mm), cu rol de rigidizare a cercevelelor, sau de subîmpărţire estetică a cercevelelor sau a ochiurilor fixe;

128

Tâmplarie = ansamblu realizat din elemente lineare derezistenţă (traverse şi montanţi) şi elemente de suprafaţă (transparente, translucide sau opace); tâmplăriile pot fi ferestre, uşi, glasvanduri etc.; termenul poate fi utilizat şi pentru definirea elementelor liniare de rezistenţă împreună cu elementele opace de suprafaţă (tăblii, panouri etc.)

Toc = subansamblu de tâmplărie, rezultat din asambla-rea unor piese lineare (montanţi şi traverse), constituind rama perimetrală şi eventual împărţire fixă în ochiuri a tâmplăriei respective

Traversă = piesă lineară orizontală, de rezistenţă a suban-samblurilor tâmplăriei

Uşa fereastră = ansamblu de fereastră, cu uşă cu prag inclusă, specific pentru închiderea golului din peretele exterior, către balcon; la partea inferioară poate avea traversa cercevelei mai lată sau suprafaţa de închidere opacă

Observaţii:

1.Capitolul de comentarii informative nu este parte compo-nentă a prezentului ghid, ci cuprinde elemente cu caracter descriptivsau adiacent, necesare mai bunei înţelegeri a reglementării.

2.Notaţiile folosite în cuprinsul prezentului ghid sunt:

• pentru trimiteri la anexe: A.1., A.2. ...

• pentru trimiteri la capitolul de comentarii informative:C, însoţit de numărul paragrafului sau articolului înlegătură cu care se face comentariul (ex.: articolul 2.1. arecomentariul informativ C.2.1.)

129

Cap. 2. IDENTIFICAREA SISTEMELORDE FERESTRE UTILIZATE LA CLĂDIRILE CIVILE; CAUZELE DEGRADĂRILOR TEHNICO - FUNCŢIONALE SEMNALATE ÎN GENERAL LA FERESTRELE CLĂDIRILOR CIVILE

Din punct de vedere al materialelor din care sunt realizate, ferestrele cele mai utilizate la clădirile civile sunt realizate din:

2.1. lemn (răşinoase, foioase);2.2. metal (laminate curente şi speciale de oţel, bandă de oţel,

aluminiu);2.3. mase plastice.

Din punct de vedere al numărului de cercevele, au fost în general utilizate ferestre simple (a se vedea C.2.a) şi ferestre duble (a se vedea C.2.5); ferestrele duble pot avea deschidere obişnuită sau interioară, sau pot fi cu cercevele cuplate.

2.1. Ferestrele cu profile din lemn (a se vedea C.2.l.)

2.1.1. Caracteristici ale ferestrelor cu profile din lemn, rezultate din caracteristicile materialului

• Rezistenţa mecanică a tâmplăriei este diferită în funcţie deesenţa de lemn utilizată.

• Apar modificări ale geometriei ferestrei şi deformări aleelementelor componente, deoarece:

- lemnul este un material care se deteriorează în timp (se deformează, putrezeşte etc.);

130

- gradul de contragere la uscare conduce la apariţia de deformări la îmbinările între piesele componente, mai ales ale cercevelelor.

• Etanşarea între toc şi cercevea făcându-se prin suprafeţelede bătaie ale falţurilor; rezultă o reducere a etanşării şi datoratedeformării pieselor componente ale tâmplăriei.

• Inflamabilitatea şi combustibilitatea tâmplăriilor din lemn esteo altă caracteristică negativă importantă a acestora.

2.1.1 .a1 Ferestre cu deschidere obişnuită (a se vedea C.2.1. 1.a)

2.1 .1 .a.l Caracteristici • Sistemul de deschidere asigură oale ferestrelor etanşare la apă şi vânt mai bunăcu deschidere decât alte tipuri de deschidere: în„obişnuită", momentul în care bate vântul, cerce-realizate cu veaua exterioară este presată pe toc,pronie din mărind etanşarea atât la vânt cât şilemn la apa de ploaie împinsă de acesta.

• Nu este necesară prevederea lăcri-marelor (dispozitive care îndepăr-tează apa de ploaie de pe traverse),la ferestre fără supralumină.

• în cazul în care fereastra respectivăare supralumină, datorită prelingeriiapei pe traversa intermediară, existăpericolul de a se infiltra apa de ploa-ie, împinsă de vânt, între traversainferioară şi cercevea, fiind necesarăprevederea lăcrimarului pe traversaintermediară, sau pe traversa inferi-oară a supraluminii.

131

• Ferestrele cu deschidere obişnuită trebuie amplasate astfel încât să permită întreţinerea lor (la parter sau în dreptul unor loggii sau balcoane) şi să asigure împotriva pătrunderii prin efracţie.

2.1.I.a.2 Deficienţele • întreţinere dificilă (cerceveauasemnalate exterioară este greu de curăţat), dacăîn mod curent fereastra nu este la parter sau înla ferestrele dreptul unor loggii sau balcoane.cu deschidere„obişnuită", " Obligativitatea amplasării ferestre-realizate lor de la parterul clădirilor cu faţadacu profile direct la trotuarul de circulaţie aldin lemn străzii, la înălţime convenabilă, pen-

tru a nu pune în pericol trecătorii, când acestea sunt deschise).

• Durabilitatea mai scăzută; astfel,cercevelele exterioare s-au deterio-rat mai repede (atât componenteledin lemn, cât şi accesoriile metalice),datorită faptului că au fost expusedirect agenţilor de mediu (apă, ză-padă, soare).

• Ca urmare a acestor deficienţe,tâmplăriile duble cu deschidere„obişnuită" nu au fost folosite laclădiri înalte, aria de utilizare a fostrestrânsă la clădiri de mică impor-tanţă şi, în cele din urmă, utilizareaacestui sistem a fost redusă, produc-ţia restrângându-se numai pentrunecesităţile pieţei.

132

2.1. 1.b. Ferestre duble cu deschidere interioară

Aceste tipuri de ferestre cuprind două tipuri de sisteme:1. cu cercevele independente (a se vedea C.2.1.1.b.1)2. cu cercevele cuplate (a se vedea C.2.1.1.b.2).

2.1 . 1 . b.1 Caracteristici • La ferestrele duble cuplate seale ferestrelor asigură o etanşare mai mare lacu deschidere infiltraţiile de aer, datorită faptuluiinterioară, că cercevelele celor două rânduri,realizate fiind solidarizate între ele, îşi împie-cu profile dică reciproc deformaţiile în timp.din lemn

• Este necesară prevederea de lăcri-mare pe traversele inferioare (fieale tocului, fie ale cercevelei), ca şila traversa intermediară dacă existăsupralumină, sau la traversa inferi-oară a cercevelei acesteia, precumşi realizarea de şanţuri pentruscurgerea apei infiltrate prin falţu-rile verticale, deoarece presiuneavântului îndepărtează cerceveauade toc, împingând-o către interior.

• Tocul tâmplăriei este mult mai lat,datorită necesităţii de a deschideambele cercevele la unghi de 90°.Acesta are repercusiuni de caretrebuie să se ţină cont în ceea cepriveşte imaginea faţadei.

• O parte a tocului se poate mascaîntr-o zidărie „cu urechi"

133

• Sistemul permite o întreţinere uşoară(ambele cercevele pot fi curăţatedin interior.

2.1.1.b.2 Deficienţele • Ferestrele, duble cuplate au, prinsemnalate în construcţie, o etanşeitate la vântmod curent mai slabă decât cele duble cu rân-la ferestrele duri independente.

cu deschidere interioară, Întreţinerea în timp a cercevelelorrealizate ferestrelor duble cuplate e dificilă,cu profile deoarece:din lemn - există riscul ca în timp să nu

se mai poată deschide cerceveleleîntre ele pentru curăţare, datorităsuprapunerii şi lipirii între ele astraturilor de vopsea, în urmarevopsirii lor;

- este favorizată murdărirea,datorită pătrunderii aerului încărcatcu vapori şi cu praf prin falţuriletâmplăriei, în spaţiul de aer creatîntre cele două foi de geam; aceştiacondensează şi lipesc praful pepereţii geamului.

2.2. Ferestre metalice

Principalele materiale care s-au utilizat pentru aceste ferestre sunt oţelul (obişnuit, inox) şi aluminiul.

2.2.1. :Ferestrele cu profile din oţel

Caracteristici ale ferestrelor cu profile din oţel

• Au rezistenţă mecanică mare (în raport cu ferestrele realizate cu

profile din lemn sau materiale plastice).

134

• Au rezistenţă bună la agenţii de mediu.• Deficienţele principale ale ferestrelor realizate cu profile

metalice sunt cauzate de pierderile de căldură importante prinmaterial, fapt care favorizează apariţia condensului pe faţa interioară aferestrei.

• Sunt grele (prin comparaţie cu ferestrele realizate din altemateriale sau din aluminiu

Materialele din care sunt realizate pro filele sunt:a. laminate curente (a se vedea C.2.2.1.a)b. laminate speciale (a se vedea C.2.2.1.b)c. din bandă şi tablă de oţel (a se vedea C.2.2.1.c)

2.2. l .a. Ferestre metalice cu profile din oţel, realizate cu laminate curente

Sunt în general ferestre simple, cu geam simplu (a se vedea C.2.2.1.a).

2.2.1.a.l Caracteristici • Rezistenţă mecanică ridicată şiale ferestrelor rezistenţă la agenţii de mediu.cu profile dinlaminate - Preţ scăzut în comparaţie cu altecurente tâmplarii metalice.

• Posibilitate de execuţie în ateliere,fără tehnologie şi utilaje perfecţiona-te (care atrage după sine obţinereade profile cu performanţe tehnicefoarte slabe)

• Greutatea mare a subansamblurilor,a implicat dificultăţi în manevrareacercevelelor, precum şi dispozitiveputernice de ancorare în perete şide asigurare a mişcării.

135

• Tâmplăriile din oţel obişnuit se finisează prin vopsire, în general pe şantier; în ateliere se face doar o grunduire anticorozivă.

2.2.1.a.2 Deficienţele • Sistemul de asamblare al profilelorsemnalate laminate pentru obţinerea unuiîn mod curent profil de tâmplărie reprezintă unla ferestrele procedeu artizanal, în consecinţăcu profile imprecis şi greoi.din laminatecurente • Suprapunerea unor părţi ale lami-

natelor curente, în scopul realizării profilelor de tâmplărie, reprezintă o îngroşare şi respectiv o îngreunare suplimentară, inutilă a ferestrei.

• Izolaţie termică foarte proastă(λotel = 58 W/m K)

• Tehnologia de producere şi montaja tâmplâriei conduce la deformăriale profilelor, fapt care împiedicărealizarea unei etanşeităţi cores-punzătoare la apă, vânt şi infiltraţiide aer.

• Sistemul de etanşare al acestortâmplarii a fost greu de realizat,având în vedere că tehnologia deproducere a profilelor nu a permisintroducerea garniturilor.

• Neglijarea întreţinerii în timp aintegrităţii suprafeţelor vopsite

136

reprezintă sursa unora dintre defici-enţele apărute la aceste tipuri de tâmplării (lipsa revopsirii la timp a condus la ruginire dar şi acoperirea cu vopsea în exces a determinat blocarea mecanismelor de închidere)

2.2.1.b. Ferestrele cu profile din laminate speciale de oţel pentru tâmplărie pot fi simple sau duble (cu rânduri cuplate), cu geam termoizolant sau cu geam simplu (C.2.2.1.b).

2.2.1.b.l Caracteristici • Rezistenţa mecanică ridicată şi ale ferestrelor rezistenţa la agenţii de mediu. cu profile din . Precizie foarte mare a profilelor,laminate

care asigură acurateţea tâmplăriei. speciale

• Posibilitate de introducere a garni-turilor de etanşare la profilele carepermit montarea de geamuri termo-izolante.

• Sunt grele, şi în consecinţă necesităaccesorii mai solide pentru fixareaîn perete, precum şi balamale pu-ternice.

• Tâmplăriile din oţel obişnuit sefinisează prin vopsire.

2.2.1.b.2 Deficienţele • Au greutate mare.semnalateîn mod curent • Tehnologia de asamblare prin su-la ferestrele dură (numai la colţuri şi realizatăcu profile cu utilaje speciale) a tâmplăriei,din laminate permite realizarea unei etanşeităţispeciale îmbunătăţite, dar insuficientă, totuşi,

137

în lipsa unor garnituri de cauciuc sau plastic.

• Pierderile termice prin profilelemetalice sunt importante (λotel == 58 W/mK); rezistenţa termică aacestor profile este scăzută.

• S-a înregistrat condens pe suprafaţainterioară a profilelor în condiţiilede temperatură şi umiditate curentepentru clima ţării noastre, iarna.

• Neglijarea întreţinerii în timpa integrităţii suprafeţelor vopsitereprezintă sursa unora dintre defici-enţele apărute la aceste tipuri detâmplării (lipsa revopsirii la timp acondus la ruginire dar şi acoperireacu vopsea în exces a determinatblocarea mecanismelor de închidere)

• Costuri de producţie importante.

2.2. 1.c. Ferestre cu profile din bandă de oţel

2.2.1.c.1. Ferestre cu profile din tablă sau bandă de oţel prelucrată la presa lineară (abkant) (a se vedea C. 2.2.1.C.1).

Cu aceste tipuri de profile s-au realizat în general ferestre simple.

138

2.2.1.c.1.1 Caracteristici • Au rezistenţă mecanică ridicată,ale ferestrelor în raport cu ferestre realizate cucu profile din alte tipuri de materiale (lemn,bandă de oţel plastic).prelucratăla presa • Au rezistenţă bună la agenţii delineară mediu.(abkant)

• Profilele sunt simple, cu puţineîndoituri care să confere rezis-tenţă şi rigiditate; în consecinţă,materia primă - banda de oţel -are grosime mare (l ,5-2,5 mm).

• Nu au lăcaşuri pentru garnituride etanşare datorită simplităţiiprofilelor.

• Au consum de manoperă multăşi scumpă atât pentru confecţio-narea profilelor, cât şi pentruasamblarea tâmplăriei, reflectatăîn final într-un produs artizanal,cu performanţe slabe.

• Sunt grele, şi în consecinţănecesită accesorii mai solidepentru fixarea în perete, precumşi balamale puternice.

• Tâmplăriile din oţel obişnuit sefinisează prin vopsire, în gene-ral pe şantier.

139

2.2.1.c.1.2 Deficienţele • Au greutate mare, ca urmare asemnalate în grosimii bandei de oţel.mod curentla ferestrele • Tehnologia de execuţie a tâm-cu profile planei, cvasiartizanală, nu aprelucrate permis realizarea unei etanşeităţila presa corespunzătoare la apă, vânt şi

liniară infiltraţii de aer, deoarece:(abkant) - realizarea îndoiturilor este

imprecisă şi prin urmare, profi-lele nu se păsuiesc bine;

- profilele sunt prea simple.

• Pierderile termice prin profilelemetalice sunt importante (λ otel == 58 W/mK), dar totuşi maimici decât prin tâmplăriile dinprofile laminate.

• S-au înregistrat în foarte multecazuri situaţii de condens pefaţa dinspre interior a tâmplăriei.

• Neglijarea întreţinerii în timp aintegrităţii suprafeţelor vopsitereprezintă sursa unora dintredeficienţele apărute la acestetipuri de tâmplării (lipsa revop-sirii la timp a condus la ruginiredar şi acoperirea cu vopsea înexces a determinat blocareamecanismelor de închidere).

140

2.2.1.c.2. Ferestre cu profile din bandă prelucrată la presa cu role(C2.2.1.c.2)

2.2.1.C.2.1 Caracteristici • Tehnologia de producere a profi-ale ferestrelor lelor la presa cu role permitecu profile din folosirea de bandă de oţel maibandă de oţel subţire, cu îndoituri multiple, careprelucrată la conferă rezistenţă mecanică ridi-presa cu role cată şi greutate redusă.

• Precizia îndoiturilor implică o maibună păsuire a profilelor, precumşi posibilitatea realizării lăcaşu-rilor pentru garnituri de etanşare.

• Fiind un produs industrial (con-fecţionarea profilelor e automată),manopera se reduce la asamblareaprofilelor cu utilaje speciale.

- Montarea geamurilor se face în fabrică, eliminând şi aceasta manoperă de pe şantier, dar impu-nând un transport şi un montaj mai atent.

• Sunt grele, şi în consecinţă nece-sită accesorii mai solide pentrufixarea în perete, precum şi bala-male puternice.

• Finisarea acestor tâmplarii se faceîn fabrică, prin dispozitive auto-mate sau semiautomate, de vopsireşi uscare rapidă în cuptoare. Se

141

produc şi tâmplarii din banda de inox, care nu mai necesită alţi finisaj.

2.2.1.C.2.1 Deficienţele -Cu toată greutatea mai mică decâtsemnalate a celorlalte tâmplarii din oţel, prinîn mod curent comparaţie cu alte materiale (alu-ia ferestrele miniu sau plastic), sunt totuşi maicu profile grele.prelucratela presa • Grosimea mică a tablei facecu role aceste profile mai sensibile la

coroziune, impunând o protecţie anticorozivă şi în interiorul profile-lor, ceea ce necesită o tehnologie specială.

• Pierderile termice prin profilele metalice sunt importante, cu toată grosimea redusă a pereţilor profilelor; rezistenţa termică a acestor profile este scăzută, înregistrându-se condens pe su-prafaţa tâmplăriei, în lipsa unor prevederi de întrerupere a punţilor termice, în ultimii ani au apărut în străinătate - şi se importă şi în România - profile din bandă îndoită la presa cu role, prevăzute cu întreruperi de punte termică şi cu geamuri termoizo- lante performante.

• Neglijarea întreţinerii în timp a integrităţii suprafeţelor vopsite

142

reprezintă sursa unora dintre deficienţele apărute la aceste ti-puri de tâmplarii (lipsa revopsirii la timp a condus la ruginire dar şi acoperirea cu vopsea în exces a determinat blocarea mecanisme-lor de închidere).

2.2.1.d. S-au produs şi tâmplarii din profile metalice combinate, în care o parte dintre profile erau realizate la presa lineară (sau la presa cu role, dar respectând dimensiunile şi formele profilelor prelucrate la presa lineară) şi o altă parte dintre profile erau din laminate curente (a se vedea C.2.2.1.d.) .

2.2.2. Ferestre cu profile din aluminiu

Caracteristici ale ferestrelor cu profile din aluminiu

• Aceste ferestre sunt realizate cu profile speciale extrudate,care asigură:

- acurateţe şi stabilitate dimensională,- dimensiuni mai reduse ale profilelor,- greutate mai mică,- posibilitate de realizare a etanşării cu garnituri montate în

locaşuri speciale ale profilelor.

• Asamblarea elementelor se face prin clipsare, sau prin fixărimecanice cu şuruburi, fără suduri.

• Este posibilă finisarea automată, din fabrică, a profilelor, fieprin vopsire (pulverizare cu aer comprimat, sau prin procedeeelectrostatice), fie prin eloxare (anodizare).

• Deficienţa majoră a ferestrelor cu profile din aluminiu(semnalată la clădirile existente, care urmează a fi supuse unui procesde reabilitare sau modernizare) este rezistenţa termică foarte scăzută,

143

rezultată din caracteristicile materialului. (λ Al = 220W/mK), în condi-ţiile absenţei profilelor de rupere a punţilor termice.

2.2.2.1. Caracteristici • Rezistenţa ridicată la solicitări meca-ale ferestrelor nice şi rezistenţă la agenţii de mediu.cu profiledin aluminiu Posibilităţile pe care le oferă teh-

nologia de asamblare a profilelor (fără sudură), face ca deformaţiile din producţie şi montaj să fie evitate.

• Durată lungă de viaţă.

2.2.2.2. Deficienţele • Pierderile termice prin profilelesemnalate metalice sunt importante (λ Al =în mod curent = 220W/mK); rezistenţa termică ala ferestrele acestor profile este scăzută în lipsacu profile unor prevederi de întrerupere adin aluminiu punţilor termice.

• în ultimii ani au apărut în străi-nătate - şi se importă şi în România -profile din aluminiu cu întreruperea punţilor termice.

• Se înregistrează condens pe faţatâmplăriei.

• Tâmplăriile fiind foarte etanşe, potschimba regimul higrotermic alîncăperilor.

144

2.3. Ferestre realizate cu profile din mase plastice(a se vedea C.2.3)

Profilele tâmplăriei sunt realizaţe integral din PVC, prin extrudare.

2.3.1. Caracteristici • Au rezistenţă bună la agenţii deale ferestrelor mediu; sunt insensibile la variaţiilecu profile de umiditate din atmosferă.din PVC

• Au rezistenţă mecanică redusă (cuatât mai mult la profilele fără„armaturi" din ţeavă); în consecinţăferestrele din PVC au în generaldimensiuni mai mici decât celemetalice.

• Au posibilităţile de asamblare pecare le oferă tehnologia de producţiea profilelor (în general clipsare), faceca deformaţiile din producţie şi mon-taj să fie evitate.

• Tehnologia de producţie permite atâtmontarea geamurilor simple, cât şi ageamurilor termoizolante.

• Nu necesită întreţinere în timp,plasticul fiind colorat în masă, saufinisat cu peliculă acrilică, realizatăîn timpul procesului de fabricaţie aprofilelor.

• Au etanşeitate mare, datorită garni-turilor pe care le includ.

145

2.3.2. Deficienţele • Pierderile termice prin profilele dinsemnalate PVC sunt mici.în mod curentla ferestrele • Tâmplâriile fiind foarte etanşe, potcu profile schimba regimul higrotermic al încă-din PVC perii.

• Durata de viaţă verificată practic estede circa 30 de ani (la tâmplăriile „defirmă").

• Posibila îmbătrânire a materialului şimodificare a culorilor (mai ales latâmplăriile albe), în funcţie de mate-rialul plastic utilizat şi de rezistenţala razele ultraviolete.

146

Cap. 3. ELEMENTE DE AVUT ÎN VEDERE ŞI POSIBILITĂŢI DE INTERVENŢIE ASUPRA FERESTRELOR CLĂDIRILOR CIVILE EXISTENTE

3.1. Condiţii tehnice pentru asigurarea izolaţiei termice a ferestrelor la clădirile existente

La reabilitarea unei clădiri, respectiv a ferestrelor, trebuie avute în vedere performanţele termice ale ferestrelor noi. Astfel, compor-tarea tâmplăriei este diferită în funcţie de materialele constitutive ale componentelor de închidere / suprafaţă şi respectiv de rezistenţă.

3.1.1. Valorile orientative de calcul ale rezistenţelor termice aletâmplăriilor utilizate în mod curent, prevăzute în reglementărileromâneşti, sunt cuprinse în tabelele V şi 15, din C107/3 (Anexa 1).

3.1.2. Valorile rezistenţei termice normate corectate, conformC 107/3 sunt precizate în tabelul 3.1.:

Tabelul 3.1.

3.1.3. În calculul performanţelor ferestrelor, în mod curent20-30% din valoarea totală a izolaţiei este dată de cadru (toc,cercevea).

Valorile de calcul ale tâmplăriilor existente pot fi asimi-late cu cele prevăzute în standardul SR EN ISO 10077 - l pentrutâmplăriile noi, pentru componentele (de rezistenţă şi vitrată) cores-punzătoare, în condiţiile în care se respectă 3.1.3. Valorile de calculorientative ale rezistenţelor termice ale tâmplăriilor noi, ţinând cont dematerialele şi de tipul de profile, precum şi de aria ramei (toc şicercevea) sunt prezentate în SR EN ISO 10077 - l (Anexa 2 a şi b).

3.1.4. Aceste valori pot fi amendate, conform tabelului 3.2, înfuncţie de tipurile de defecte degradări constatate.

Tabel 3.2.

Coeficienţi de corecţie a rezistenţelor termice specifice ale ferestrelor

NOTĂ:Coeficienţii de corecţie a rezistenţei termice specifice daţi în

tabel nu iau în considerare degradările datorate neefectuării lucrărilor de întreţinere curente (reparare feronerie, înlocuire chit etc.)

149

3.1.6. Adăugarea de obloane la ferestrele existente aduce unspor în izolarea termică, în funcţie de tipul de oblon, conform formu-lelor de calcul din SR EN ISO 10077 - l (a se vedea Anexa 3).

3.1.7. Valorile orientative de calcul pentru ferestre cu obloaneînchise (cu permeabilitate la aer mare, medie şi mică), la care ariaramei reprezintă 20 şi 30 % din suprafaţa totală a ferestrei suntprezentate în Anexele 5a, 5b, 5c şi Anexele 6a, 6b, 6c.

3.1.8. Relaţiile între permeabilitatea la aer şi rostul efectiv totaldintre oblon şi mediul înconjurător sunt prezentate în Anexa 4.

3.2. Elemente de avut în vedere la intervenţiile asupra ferestrelor existente

Fiecare fereastră existentă este într-un fel sau altul un unicat(datorită calităţilor termo-funcţionale iniţiale, modului de întreţinere,exploatare, vechimii, etc.).

Succesiunea operaţiilor pentru reabilitarea ferestrelor la clădirilecivile existente este următoarea:

3.2.1. Înainte de proiectarea reabilitării trebuie făcută oexpertiză tehnică, cât mai detaliată a tâmplăriei (se va urmăriidentificarea stării tâmplăriei şi a rostului între aceasta şi perete).

3.2.2. Pe baza rezultatelor expertizei, urmează a se realizarevizuirea sau/şi repararea ferestrei (eventual prin înlocuirea acelorelemente a căror stare de degradare este sensibil mai mare decât acelorlalte elemente ale ferestrei); măsurile care se iau pentru îmbună- tăţirea performanţelor sunt în funcţie de starea tâmplăriei existente.Dacă fereastra este foarte deteriorată, poate apărea necesitateaînlocuirii acesteia cu o fereastră nouă.

150

3.2.3. Trebuie verificat dacă etanşarea între tâmplărie şi perete este corect făcută şi în caz contrar, trebuie refăcută, prin injectare de spume expandate (poliuretan).

3.2.3.1. In procesul de proiectare a reabilitării ferestrelor clădi-rilor civile, problema reetanşării trebuie tratată cu foarte multăatenţie, pentru ca intervenţia să nu conducă la disfuncţionalităţi(apariţia de condensuri, mucegai etc.) sau asupra tâmplăriei (să forţezebalamalele, să nu se mai închidă cercevelele).

3.2.3.2. Se recomandă completarea sau introducerea de garni-turi de etanşare, astfel încât să nu se ajungă la forţarea balamalelor şia dispozitivelor de închidere. Se va evita ca garniturile de etanşare săfie dispuse la exterior.

In ceea ce priveşte regimul higrotermic al încăperii, printr-o etanşare excesivă, eliminarea excesului de vapori de apă din aerul interior ar fi îngreunată, ceea ce ar putea conduce la apariţia unor fenomene nedorite, nespecifice înainte de reabilitare (zăpuşeală, condens pe faţa tâmplăriei etc.)

3.2.3.3. Sub aspectul permeabilităţii la aer, există pericoluletanşării excesive, care poate conduce la o împrospătare insuficientă aaerului din încăperi.

3.3. Posibilităţi de intervenţie asupra ferestrelor existente; soluţii de principiu

Operaţiunea de îmbunătăţire a performanţelor termice ale feres-trelor existente se face numai după ce în prealabil a fost verificată starea lor din punct de vedere al rezistenţei mecanice şi a fost evaluat gradul de izolare termică a ferestrelor.

151

3.3.1.1.Asigurarea geometrici corecte a ferestrei şi a rezis -tenţei ei la solicitări mecanice. Aceasta se realizează prin verificarea geometriei corecte a elementelor componente (mai ales a cercevelelor) şi a rezistenţei mecanice a acestora (în special a îmbinărilor de la colţuri ale cercevelelor), prin verificare vizuală (calitativ)

3.3.1.1.a. Dacă elementele constitutive ale cadrului (toc sau cercevea) sunt în stare bună (nu se înregistrează degradări vizibile), se recomandă prevederea de colţare metalice pentru rigidizarea colţurilor cercevelelor.

3.3.1.1.b. Dacă elementele constitutive ale cadrului (toc sau

cercevea) sunt deteriorate (se înregistrează degradări vizibile), se

recomandă:- înlocuirea elementelor deteriorate, dacă în urma analizeivizuale se constată că cel mult 25% clin cadru este deterioratşi că repararea cadrului este mai puţin costisitoare decâtînlocuirea lui (se repară o traversă sau un montant);- înlocuirea integrală a cadrului, cu unul nou, dacă în urmaanalizei vizuale se constată că mai mult de 25% din cadrueste deteriorat;

- se recomandă prevederea de colţare metalice pentru

rigidizarea colţurilor cercevelelor.

3.3.1.2. Creşterea performanţelor termice ale ferestrei se reali -

zează prin:

3.3.1.2.a. sporirea rezistenţei termice a ferestrei, prin:- prevederea unui rând suplimentar de geam- prevederea de dispozitive suplimentare, cu rol şi îmbună-tăţirea gradului de izolare termică (storuri, jaluzele, obloane)- înlocuirea integrală a tâmplăriei cu una mai performantă

În domeniul reabilitării termice, ca regulă generală, orice suplimentare cu un geam şi un spaţiu de aer este binevenită, deoarece

153

aduce fereastra la performanţele unei ferestre cu trei rânduri de geam(sau chiar cu patru).

Prevederea de obloane şi storuri sporeşte performanţele termiceale ferestrelor.

Eventualul condens care s-ar forma pe suprafaţa interioară a geamului exterior este de presupus că se va usca, datorită neetanşei- tăţii între cerceveaua exterioară şi toc sau datorită prevederii de garnituri de etanşare discontinui amplasate pe cerceveaua exterioară .

3.3.1.2.b. asigurarea etanşării la aer şi vânt (diminuarea infil- traţiilor de aer) între:

- fereastră şi peretele în care este pozată;- elementele componente ale ferestrei.

3.3.1.3. Odată cu îmbunătăţirea performanţelor termice ale ferestrelor, rezultă implicit şi o îmbunătăţire a performanţelor de izolare acustică prin:

- prevederea celui de-al treilea rând de geam (preferabil degrosime mai mare decât a celor din tâmplăria existentă);

- prevederea garniturilor de etanşare;

- prevederea de dispozitive suplimentare (jaluzele, obloane);

- adăugarea unei tâmplarii simple lângă cea dublă existentă;

- înlocuirea integrală a tâmplăriei cu alta mai performantătermic.

La aceste masuri se mai poate adăuga şi prevederea de materiale fonoabsorbante poroase pe toc, în spaţiul dintre cercevele

154

3.3.2. Etanşare la aer şi vânt

Etanşarea la aer şi vânt a ferestrelor are două componente:

3.3.2. 1. Etanşarea tâmplăriei în raport cât peretele în golul căruia este montată

Etanşarea între partea opacă (perete propriu-zis) şi partea vitrată a anvelopei se face cu materiale ale căror caracteristici sunt de aderenţă sau de elasticitate, dar nu de rezistenţă mecanică.

Operaţia de etanşare se poate face prin:

• injectarea unei spume expandate care umple spaţiulrespectiv, etanşându-1;

• burarea spaţiului cu vată minerală sau pâslă minerală bineîndesate şi etanşarea la cele două feţe ale tâmplăriei cuchituri permanent elastice, eventual protejate cu profile/baghete de acoperire, dacă nu sunt acoperite de finisajulrefăcut al peretelui.

Materialele pentru etanşare se pot grupa în două categorii principale: elastomeri şi plastomeri, ale căror caracteristici sunt ilus -trate în tabelul C.3.

3.3.2.2. Etanşarea tâmplăriei însăşi, prin păsuirea elementelor tâmplăriei şi prin luarea de măsuri suplimentare pentru asigurarea etanşării prin adăugarea de garnituri (a se vedea C.3.d).

La ferestrele existente pot fi prevăzute următoarele tipuri de garnituri de etanşare:

1. la tâmplarii existente, neprotejate de garnituri –

- garnituri autoadezive, din cauciuc sintetic, fixate pe una dintre suprafeţele de bătaie, peste suprafeţele vopsite ale tocului sau cercevelei (fig. 3 .1 . )

155

La tâmplăriile care nu au, din fabricaţie, astfel de garni- turi, adăugarea lor pe suprafeţele de bătaie conduce, în funcţie de materialul şi elasticitatea garniturilor, la o închidere mai dificilă a cercevelelor pe tocuri şi chiar Ia necesitatea schimbării balamalelor.

I:ig. 3 . 1 . Exemple de garnituri autoudezive, din cauciuc

- garnituri profilate introduse în locaşuri practicate în cercevea sau toc, la tâmplăriile din lemn; adoptarea acestei soluţii creează complicaţii deoarece trebuie scoasă cerceveaua şi realizat, prin frezare, locaşul respectiv

2. la tâmplarii prevăzute cu garnituri profilate introduse în locaşuri speciale se pune doar problema înlocuirii garniturilor uzate (fig. 3.2.)

In cazul existenţei unor garnituri pe tâmplăriile existente vechi, se impune înlocuirea porţiunilor uzate şi deteriorate (sau completarea zonelor unde garniturile lipsesc).

Observaţii:

• Pentru poziţionarea garniturilor de etanşare şi pentru asigurareaunei durabilităţi şi fiabilităţi maxime, trebuie ţinut cont deinfluenţa agenţilor atmosferici (radiaţii UV şi IR, gazele din aeretc), asupra materialelor constitutive, precum şi de posibilităţile demontaj ale garniturilor astfel încât închiderea - deschidereacercevelelor să nu fie îngreunată şi nici balamalele să nu fieforţate.

• Se recomandă poziţionarea garniturilor în zona centrală şi lainteriorul profilului şi, pe cât posibil, evitarea plasării garniturilorde etanşare în zonele expuse direct radiaţiilor solare.

• În cazul în care este nevoie de executarea prin frezare a unorlocaşuri pentru garnituri, se va ţine seama de faptul că tocul şipiesele intermediare fixe (montanţi, traverse) nu pot fi demontate(scoaterea focului din zidărie duce de obicei la degradarea luigravă); în consecinţă, intervenţiile pe toc sunt foarte dificile şitrebuie tăcute in situ. Se poate interveni pe tocuri prin pieseadăugate - baghete, profile port-garnitură etc. - (fig.3.3. şi 3.4.).

Fig. 3.4. Montarea garniturilor pe baghete port-garnitură (secţiune orizontală)

• In cazul în care nu se pot prevedea baghete suplimentare port-ganitură (sau nu se doreşte aceasta), este posibilă intervenţia asupra cercevelelor (care pot fi scoase din balamale) pe bancuri de lucru, pentru realizarea de locaşuri pentru garnituri, executate prin frezare pe conturul cercevelei. Se va avea în vedere ca intervenţia asupra cercevelei să nu slăbească rezistenţa acesteia (fig. 3.5 şi 3.6).

Fig. 3.6. Garnitură plată lipită pe suprafaţa de bătaie a falţului cercevelei

• Locaşurile frezate pentru garnituri, precum şi garniturile, se vorîntrerupe în dreptul balamalelor, acestea neputând fi mutate de lalocul lor.

NOTA:

Se poate monta un singur rând de garnituri pe cerceveaua interioară (ca în figurile 3.5. şi 3.6.), un singur rând de garnituri pe cerceveaua exterioară sau două rânduri de garnituri, câte unul pe fiecare rând de cercevele

• Se vor evita soluţiile de prelucrare a tocului/cercevelei carepresupun mutarea sau schimbarea balamalelor, deoarece demontarea balamalelor îngropate (utilizate în mod curent la ferestre)este extrem de dificilă.

• Garniturile se vor monta după curăţarea şi revopsirea tâmplăriei.La vopsiri ulterioare, înaintea operaţiei de vopsire propriu-zisă, fiese deslipesc (se smulg) garniturile vechi şi se curăţă locaşul deresturi, fie se demontează baghetele port-garnitură. După vopsire

159

şi uscarea acesteia, după caz, se lipesc garnituri noi pe baghetelerămase sau se re-montează baghetele cu garnituri care au fost demontate. Suprafaţa opusă garniturii se protejează cu materiale speciale autocolante, pentru ca, la închiderea cercevelei, garniturasă nu se lipească de vopseaua imperfect uscată.

• Etanşarea suprafeţelor de bătaie se poate face şi cu bandă autoa-dezivă poliuretanică (purfix), fixată pe suprafaţa vopsită atâmplăriei, sau chiar pe sticlă, dacă sticla se fixează pe ccrceveaprin baghete, cu menţiunea că trebuie înlocuită la intervale relativmici de timp ( 1 - 2 ani), fiind sensibilă la radiaţiile solareultraviolete (îmbătrâneşte repede).

3.3.3. Îmbunătăţirea rezistenţei termice a tâmplăriei prin realizarea unui strat suplimentar de aer

Procedeul presupune realizarea unui strat suplimentar de aer, cu calităţi termoizolante, între foile de geam.

3.3.3. 1. Adăugarea unei foi suplimentare de geam obişnuit

Soluţia este posibilă numai la ferestrele realizate cu profile din lemn. La ferestrele realizate cu profile metalice sau din plastic, adău-garea unei foi suplimentare de geam este foarte dificilă; la ferestrele realizate cu profile din plastic adăugarea unei cercevele suplimentare este imposibilă

Poziţia foii suplimentare de geam în cadrul tâmplăriei poate fi următoarea:

1) pe cerceveaua interioară;

2) pe cerceveaua exterioară.

160

3.3.3.1.1. La tâmplăriile din lemn, trebuie verificate şi luatemăsuri pentru asigurarea rezistenţei si rigidităţii cadrului, prin:

a. asigurarea că elementele rezistente ale tâmplăriei(montanţi şi traverse) sunt în stare bună (nu se înregistrea-ză deformări, desprinderi ale elementelor, lemnul nu este putrezit);

b. mărirea indeformabilităţii cercevelei, prin rigidizareacolţurilor (cu colţare metalice).

Observaţie:

La unele tâmplarii tradiţionale (a se vedea C.2.1.). traversa inferioară a cercevelei este mai solidă (62 mm şi chiar 72 mm la cerceveaua principală a ferestrelor cuplate faţă 52 mm, la montanţi, traversa superioară şi la traversa inferioară a tâmplăriilor standardi-zate), fapt care asigură că cerceveaua poate susţine greutatea geamului suplimentar, dacă nu e deteriorată.

3.3.3.1.2. La tâmplăriile cu deschidere interioară, dispozitivelede montare a geamului suplimentar pe faţa interioară a cerceveleiexterioare sau pe faţa exterioară a cercevelei interioare se recomandăsă aibă un relief cât mai mic, pentru ca deschiderea cercevelei exteri-oare (către interior) să se facă la un unghi cât mai apropiat de 90°.

Se recomandă ca modul de fixare al foii suplimentare pe cerceveaua exterioară să se facă pe faţa interioară a cercevelei şi nu pe exteriorul acesteia (fig. 3.8.), dacă fereastra nu este protejată împotriva intemperiilor, de relieful unor streşini late, de copertine sau de profiluri insuficient de late şi dacă lăcrimarul de pe cerceveaua exterioară nu împiedică fixarea geamului suplimentar la partea de jos (de exemplu, la lăcrimare existente din tablă).

3.3.3.1.3. Piesele pentru fixarea geamului pe cercevea pot filocale sau continui.

161

Fig. 3.7. Secţiune verticală - montarea geamului pe faţa interioarăa cercevelei interioare sau pe faţa interioară a cercevelei exterioare,

la o tâmplărie dublă cu deschidere interioară(a. ferestre conform STAS 465-69;

b. ferestre de t ip „tradiţional")

Fig. 3.8. Secţiune verticală - montarea geamului pe faţa exterioară

a cercevelei la orice fel de deschidere, cu piese localedin plastic sau aluminiu, montate după ce în

prealabil s-a lipit pe geam o garniturăcontinuă, autoaderentă

162

Observaţia I:În cazul în care garnitura autoaderentă continuă se lipeşte pe

geam, se recomandă, de asemenea, lipirea unei fâşii subţiri, auto-colante, pe suprafaţa vopsită a cercevelei, pentru a împiedica aderenţa în timp a garniturii de pe geam la cercevea, împiedicând astfel demontarea geamului pentru curăţirea prafului pătruns între geamuri.

Fig. 3.9. Secţiune verticală - montarea geamului pe faţa către interiora cercevelei exterioare, la ferestre cu deschidere interioară (cu piese localesau cu baghete continui din lemn, metal sau plastic) nu se pun probleme de

deteriorare a finisajului peretelui; cerceveaua exterioară se va deschide la maipuţin de 90° datorită reliefului creat de geamul suplimentar. De aceea,

lăţimea piesei de fixare nu trebuie să depăşească 10 mm.

Fig. 3.10. Secţiune orizontală - montarea geamului pe faţa către exteriora cercevelei interioare, la ferestre cu deschidere independentă (cu piese

locale sau cu baghete continui din lemn, metal sau plastic) nu se punprobleme de deteriorare a finisajului peretelui

163

Observaţia 2:Demontabilitatea geamului este obligatorie, dată fiind existenţa

unui spaţiu neetanş de aer între foile de geam, deci posibilitateapătrunderii şi acumulării de praf în acest spaţiu.

• baghete continue (fig. 3. l l. - 3.12.), demontabile, din lemn, plastic sau metal

Fig. 3.12. Secţiuni verticale - geam suplimentar plasat pe faţa cătreinterior a cercevelei interioare sau exterioare, la tâmplării

cu deschidere independentă sau cuplată

Observaţia 3:

Fig. 3.12. este valabilă pentru ferestrele duble cu oricare dintre tipurile de deschidere enunţate, cu condiţia ca distanţa de la balama la

164

limita tocului să fie mai mare decât lăţimea profilului suplimentar; în caz contrar, se vor lua măsuri de protejare a finisajului peretelui sau se va alege alt sistem de montare a geamului suplimentar.

• pe o cercevea suplimentară (fig. 3.13. - 3.14.), proprie, cuplată pe cerceveaua existentă

Montarea unui geam suplimentar pe cercevea proprie necesită în mod obligatoriu (după verificarea geometriei şi rezistenţei mecanice a ferestrei), ranforsarea colţurilor, pentru ca rezistenţa profilelor ramei cercevelei să poată susţine cerceveaua suplimentară, cu geamul ei.

Observaţia 4:Este necesară prevederea de opritori pentru protecţia cantului

şpaletului zidăriei, dacă relieful creat de cerceveaua suplimentară depăşeşte 10 mm şi conduce la deschiderea cercevelei la mai puţin de 90°. In cazul ferestrelor montate la faţa interioară a peretelui, aceste probleme nu se pun.

Se vor înlocui, dacă este nevoie, balamalele existente cu balamale mai puternice, sau se vor prevedea balamale suplimentare, care să poată susţine greutatea ansamblului.

Observaţia 5:Fixarea geamului pe faţa interioară a cercevelei interioare

(fig. 3.15.) ar putea provoca deteriorări ale finisajului peretelui, dacă, la deschidere, loveşte peretele; se recomandă in acest caz prevederea unor opritori pentru protecţia peretelui. Dacă fereastra este amplasată la faţa interioară a peretelui (aşa cum este în majoritatea clădirilor de locuinţe), această problemă nu există.

166

3.3.3.2. Adăugarea unei foi suplimentare de geam cu peliculălow e

Toate prevederile de la 3.3.3.1. sunt valabile şi în situaţia în care se prevede, în locul unui geam obişnuit (tras sau float), un geam cu tratament low e.

Suprafaţa de geam cu pelicula low e se dispune către stratul de aer nou creat, nu către interiorul încăperii, pentru a asigura acestei suprafeţe, protecţia împotriva zgârierii.

Sistemul este scump şi pot să apară probleme de reducere a luminii naturale şi a eficienţei termice în timp, datorită depunerii de praf pe suprafaţa tratată.

3.3.3.3. Subîmpărţirea stratului de aer existent în două lamemai înguste

Soluţia se poate realiza numai la tâmplăriile duble, cu deschidere independentă, prin prevederea de storuri din material textil (ţesătură de fibră de sticlă), rulate pe un tambur cu arc interior, amplasat la partea superioară a ferestrei, între cele două cercevele; pentru a asigura o oarecare etanşare a celor doua lame de aer, este necesară realizarea unor ghidaje laterale subţiri pe căptuşeala interioară a ferestrei (între montanţii tocului), pe care să gliseze storul.

3.3.4. Înlocuirea unei cercevele existente cu o cercevea nouă

3.3.4. 1. Înlocuirea cercevelei interioare cu o cercevea mai performantă (de pildă cu geam termoizolant), păstrând tocul existent, astfel încât pe exterior, faţada să rămânăneschimbată.

Observaţie:

Falţurile de pe cerceveaua nouă trebuie să se potrivească cu celede pe tocul existent; de aceea, soluţia cea mai eficientă este înlocuireacercevelei existente, cu o cercevea tot din lemn, la care se poateexecuta un falţ potrivit cu cel existent pe tocul vechi.

3.3.5. Înlocuirea unui geam simplu cu un geamtermoizolant, realizând o fereastră cu trei rânduri de geamuri (fig. 3.17, a, b,c, 3.18.)

u C

Fig. 3.17. Înlocuirea unui geam simplu cu un geam termoizolant, pecerceveaua interioară a unei ferestre duble, cuplate, de tip tradiţional sau

standardizat: secţiuni verticale

Montarea geamului termoizolant se face cu piese metalice, plate (variantele a şi b), sau cu baghetă din lemn (varianta c). Se vor respecta cerinţele privind poziţionarea unităţii vitrate noi, pentru a se evita deteriorarea peretelui.

168

Fig. 3.18. Înlocuirea unui geam simplu cu un geam termoizolant, pe cerceveaua interioară a unei ferestre duble, cuplate, de tip tradiţional sau standardizat; secţiuni orizontale

Observaţie:

La ferestrele duble, cu deschidere independentă, se poate înlocui geamul simplu al cercevelei interioare cu un geam dublu termoizolant similar cu soluţiile b sau c din fig. 3.17. şi 3.18.

3.3.6. Adăugarea unei ferestre noi, simple, la o fereastră dublă, existentă

Soluţia este posibilă atât la tâmplăriile cu deschidere obişnuită, cât şi la cele cu deschidere interioară.

3.3.6.1. Tipul de tâmplărie interioară este la alegerea arhitec-tului proiectant: lemn, metal, plastic; de asemenea, tipul de vitrajpoate fi simplu sau dublu (cu geam termoizolant).

3.3.6.2. În această variantă se prevede un toc independent,montat pe perete.

169

Fig. 3.19. Montarea noii ferestre la tâmplăriile cu deschidere obişnuită

b. La tâmplăriile cu deschidere interioară, fereastra nouă poate fi montată fie în interior, fie în exterior:

b. 1. dacă fereastra existentă este poziţionată la limita faţadei, pentru a nu afecta neplăcut faţada, este recomandabilă montarea ferestrei suplimentare la interior, pe faţa peretelui;

Fig. 3.20. Montarea noii ferestre pe peretele interior, la tâmplăriile cu deschidere interioară

b.2. dacă fereastra existentă este retrasă faţă de planul faţadei suficient (min. 12 cm) pentru a permite montarea ferestrei suplimentare fără a depăşi planul faţadei, este posibilă montarea ferestrei în exterior, însă comportarea în timp, la

170

intemperii, e afectată cu atât mai mult cu cât fereastra e mai aproape de planul faţadei. In acest caz, se pot evidenţia două situaţii:

• fereastra exterioară se poate deschide către exterior, dar numai dacă în faţa ferestrei respective se găseşte un balcon, o logie sau o terasă.

• fereastra exterioară se poate deschide către interior, dar tocul ferestrei suplimentare va fi mult mai lat, pentru a permite deschiderea la circa 90° a cerce-velei acestuia, ceea ce afectează aspectul plastic al faţadei şi totodată reduce cantitatea de lumină care pătrunde în încăpere.

3.3.7. Prevederea de dispozitive de protecţie solară (obloane, jaluzele, storuri)

Aceste sisteme contribuie la sporirea rezistenţei termice, prin:

3.3.7. l. conformare geometrică:- obloane compacte, relativ etanşe- lamele

3.3. 7.2. material- lemn- materiale plastice, casetate- aluminiu cu elemente umplute cu material plasticdin aluminiu

3.3.7.3. Trebuie să se ţină seama de faptul că montarea deobloane la ferestrele existente schimbă aspectul faţadei şi prin urmarenu ar fi de recomandat decât atunci când se reabilitează o clădire înansamblu.

3.3.7.4. Eficienţa termică a storurilor se apreciază pe bazaindicaţiilor din Anexele 3, 4, 5a, 5b şi 6a, 6b, 6c.

172

ANEXA l Normativă

REZISTENŢA TERMICĂ A TÂMPLĂRIEI EXTERIOARE (ferestre şi uşi din lemn)

Tabelul V din C 107/3-97

Tabelul 15 din Normativul C 107/3 - 97

COMENTARII INFORMATIVE

C.l. Acest capitol informativ tratează caracteristicile construc-tive ale ferestrelor existente, influenţa acestor caracteristici încomportarea lor termică, modul în care s-au comportat în timp, înfuncţie de materialele din care sunt realizate.

Numerotarea paragrafelor face trimitere înapoi, în Ghidcomentariului C.2.a, de pildă, corespunzându-i articolul 2.a din textulGhidului.

C.2.a. În spaţiile mai puţin încălzite - şi neîncălzite – ale clădirilor civile (casele de scară, de exemplu) s-au utilizat în general tâmplarii simple (în unele cazuri s-a scos cerceveaua interioară a tâmplăriilor duble, pentru a rămâne un singur rând); aceste tâmplarii pierd căldura atât prin neetanşeitate (infiltraţii de aer), cât şi datorită existenţei unui singur rând de geam.

C.2.b. În spaţiile încălzite ale clădirilor civile s-au utilizat tâmplarii duble din lemn.

Ferestre din lemn

C.2.1. Lemnul este un material cald şi are calitatea că „respiră".Lemnul are capacitatea de a prelua vapori din atmosferă, într-ooarecare măsură, contribuind la reglarea naturală a umidităţii;totodată, însă, tâmplariile din lemn de esenţă moale (brad, în mod,uzual) au deformaţii mai mari decât cele din esenţe tari (stejar).

C.2.1.l.a. Până în perioada interbelică, inclusiv, ferestrele erau realizate, în mod curent, cu deschidere „obişnuită ", mai ales la clădiri cu puţine niveluri, dată fiind comportarea bună la ploaie şi vânt.

Tâmplăriile realizate „tradiţional" până în 1969, au alcătuiri similare cu cele realizate pe baza STAS 465 - 69, şi ale celor ulteri-

194 ]

oare, existând, în principal, diferenţe de dimensionare a pieselor componente (montanţi şi traverse), standardul urmărind o unificare a dimensiunilor acestor componente pentru o raţionalizare a producţiei industrializate a tâmplăriei.

Această raţionalizare a condus însă la o scădere a rezistenţei mecanice a ferestrelor, în special a cercevelelor.

În funcţie de perioada în care au fost realizate, la unele ferestre se înregistrează diferenţe mici în ceea ce priveşte gabaritele acestor ferestre: tâmplăria „tradiţională" (de până la apariţia standardului din 1969) are ca o caracteristică suplimentară, faptul că înălţimea secţiunii traversei inferioare a cercevelei este cu circa 10 mm mai mare decât celelalte elemente liniare de rezistenţă (montanţi şi traverse) ale cercevelelor, respectiv 52 mm sus şi lateral şi 62 mm jos (fig. CI), ceea ce asigură o rezistenţă mecanică şi, în timp, o acurateţe geometrică mai mare pentru aceste tipuri de tâmplărie.

C.2.1.1.b. Ferestrele cu deschidere interioară au fost cele mai utilizate tipuri de ferestre la clădirile cu mai multe niveluri. De asemenea, atunci când în cadrul tâmplăriei erau incluse obloane (obişnuite - compacte sau rulante), deschiderea ferestrelor era obliga-toriu către interior.

C.2.1.1.b.l. Ferestrele duble cu deschidere independentă, realizate înainte de apariţia standardului STAS 465 - 69 au ca element specific dimensiunea de 62 mm a traversei inferioare a cercevelei (fig. C3), care la ferestrele realizate după 1969 (fig. C4) este de 52 mm (aceeaşi cu a tuturor pieselor cadrului cercevelei). Această înălţime mai mare a secţiunii traversei inferioare a cercevelei a condus la o mai bună rezistenţă la solicitări mecanice şi la intemperii a ferestrelor realizate până la apariţia STAS 465-71.

197

C.2.1.1.b.2. Concomitent cu ferestrele duble cu deschidere inte-rioară, s-au utilizat şi ferestre duble cuplate. Ferestrele duble cuplate tradiţionale (realizate înainte de 1969) au diferenţe sensibile între lăţimile pieselor cercevelei interioare (cerceveaua portantă) şi cele ale cercevelei exterioare (cercevea purtată). Astfel, montanţii şi traversa superioară la cerceveaua interioară au lăţimea de 62 mm, iar traversa inferioară are înălţimea de 72 mm (fig. C5), în timp ce lăţimile sunt de 40 mm, respectiv de 50 mm la cerceveaua exterioară. De asemenea, la aceste ferestre, poziţia falţului pentru geamul interior, este către interior, falţul exterior fiind către exterior.

Ferestre metalice

C.2.2.1.a. Ferestrele cu profite de oţel, realizate cu laminate curente s-au folosit foarte puţin la ferestrele clădirilor civile înainte de 1960 şi atunci cu precădere la spaţii tehnice sau la spaţii de serviciu neîncălzite; domeniul de utilizare al acestui tip de tâmplarii este în arhitectura clădirilor industriale.

Din laminate curente din oţel s-au realizat profile de tâmplărie pentru spaţii fără pretenţii de izolare termică. Sistemul este întâlnit în special la ferestre simple (fig. C7.a), dar s-au realizat şi ferestre duble cuplate (fig. C7.b)

C.2.2.1.b. Ferestrele cu profile din laminate speciale de oţel pentru tâmplărie s-au folosit foarte puţin în România (din cauza costului ridicat) şi numai înainte de 1940 (Palatul CFR, clădirea CAM -ulterior devenită CSP ş.a.m.d.). Aceste ferestre, cu toate că erau duble cuplate, neavând întreruperi de punte termică şi nici garnituri de etanşare, au dat rezultate proaste în ceea ce priveşte comportarea higrotermică, în condiţiile climei din ţara noastră, şi au pus probleme de îmbunătăţire a situaţiei după puţini ani de utilizare.

201

Din laminate speciale s-au realizat profile pentru tâmplărie, cu acurateţe dimensională şi o oarecare etanşare (de prin anii '50 există; lăcaşuri pentru garnituri, la profilele ferestrelor simple), dar păstrând multe dintre dezavantajele oţelului: greutate mare, pierderi mari de căldură prin material, posibilitatea apariţiei condensului pe faţa interioară a profilelor, şi un cost extrem de ridicat.

Astfel de profile au fost produse pentru ferestre simple, cusuprafaţa de închidere cu geam termoizolant (fig. C8.a) iar din anii '60 şi pentru ferestre duble, cuplate (fig. C8.b).

C.2.2.I.C. Ferestre din bandă de oţel, prelucrate la presa liniară sau la presa cu role.

Principial este vorba despre tehnologii diferite care permit, prin natura îndoiturilor şi profilaţiilor bandei de oţel specifice tipului depresă utilizat, grosimi mai mici de tablă, profile de tâmplărie mai fine,deci greutate mai mică şi imagine mai agreabilă în acelaşi timp.

Diferenţa de tehnologie de fabricare conduce la diferenţe ale performanţelor celor două tipuri de produse.

C.2.2.I.C.I. Ferestre din tablă sau bandă de oţel prelucrată la presa lineară (abkant) au început să se utilizeze după 1960; au fost executate în ateliere sau chiar în fabrici de produse metalice. Astfel de ferestre nu s-au folosit la locuinţe şi nici la încăperile bine încălzite, ci

202

la spaţii cu încălzire mai redusă holuri, circulaţii etc.) sau spaţii tehnice şi de serviciu, chiar şi după intrarea în producţie a uzinei metalurgice de la Iaşi, care producea şi profile pentru tâmplărie din banda îndoită la presa cu role (profile care au fost şi standardizate în 1967).

T~ I

C2.2.1.C.2. Ferestrele cu profite din bandă "îndoită la presa cu role, au început să fie utilizate în România după intrarea în producţie a tâmplăriilor pentru construcţii (respectiv ferestre tip SECCO), în fabricile specializate de la Bucureşti şi Buzău.

Numai fabrica de la Bucureşti producea tâmplărie pentru clădiri civile; la Buzău s-au produs tâmplarii pentru construcţii industriale.

Aceste ferestre gata finisate, mai performante din punctul de vedere higrotermic (ferestre duble, cuplate, sau simple, cu geam termoizolant, dotate cu garnituri de etanşare, dar neavând încă rupere de punte termică), au fost utilizate pentru clădiri publice, pentru învăţământ şi sănătate şi chiar la blocuri de locuinţe.

Profilele de tâmplărie sunt mai delicate, deoarece sunt realizate din bandă mai subţire, şi aveau geamuri gata montate din fabrică.

Aceste tâmplarii au produs multe necazuri la execuţia clădirilor, datorită neglijenţelor la transport şi montaj - prost remediabile -a îmbătrânirii garniturilor şi lipsei, în comerţ, a unor garnituri de schimb, compatibile cu tâmplăria.

203

C.2.2.1.d. Ferestre realizate cu profile metalice combinate. Nu au fost înregistrate astfel de ferestre la clădirile de locuit; exemple de astfel de ferestre se pot întâlni la ferestrele unor clădiri pentru învăţământ realizate în anii '60 - 70.

Fig. C11. Exemple de ferestre cu profile metalice, din bandă prelucrată la presa lineară şi profile din laminate curente

C.2.2.2. Ferestre cu profile din aluminiu extrudat au fost puţin utilizate la clădirile civile construite până în 1989, datorită preţului ridicat. S-au produs la Slatina. Sunt profile care permit montarea de geamuri simple sau termoizolante.

204

Profilele realizate înainte de 1989 nu aveau prevăzută întreru-perea punţilor termice, fapt care a condus la pierderi de căldură şi condensuri pe faţa profilelor de tâmplărie.

C.2.3. Ferestre realizate cu profile din mase plastice.Sunt profile de tâmplărie integral din plastic. De obicei, însă,

profilele din PVC au o „armătură" metalică în interior, pentru a permite dimensiuni de goluri mai mari, în condiţii de indeformabilitate a cadrului.

-"777-^~\—

Fig. C13. Tâmplărie din PVC, cu miez metalic şi geam termoizolant

C.3. Îmbunătăţirea izolaţiei termice atrage după sine şi îmbună-tăţirea altor caracteristici: etanşare la aer, apă şi vânt, izolaţie acustică ş.a.

205

De asemenea, trebuie să se ţină seama de necesitatea respectăriiîn procesul de reabilitare termică a tâmplăriei, a prevederilor care sereferă la siguranţa la foc, igienă, sănătatea oamenilor, protecţia şirefacerea mediului, protecţie acustică.

C.3.a. Siguranţa la foc

Închiderile perimetrale exterioare ale clădirilor constituie elemente de construcţie principale luate în consideraţie la determi- narea gradului de rezistenţă la foc, potrivit reglementărilor tehnice. Se vor respecta în acest sens prevederile Normativului P 118, de siguranţă la foc a construcţiilor.

C.3.b. Igienă, sănătatea oamenilor, protecţia şi refacerea mediului

Pentru fiecare tip funcţional de încăpere, fereastra trebuie să aibă o anumită permeabilitate la aer. În plus, ea ar trebui să-şi poată adapta valoarea acestei caracteristici după particularităţile de utilizare a încăperii (dormitor, sală de clasă, încăpere de birou etc.).

Problema stabilirii unui nivel specific de performanţă pentru permeabilitatea la aer, care să poată fi satisfăcut cu un grad real de probabilitate şi în condiţii de economicitate, este foarte dificilă.

Reglementările în domeniu sunt deosebit de sărace, chiar şi pentru ferestre noi.

De asemenea, sunt şi foarte puţin operaţionale, căci se bazează pe o caracteristică determinată exclusiv experimental, în laborator sau in situ (debitul de aer infiltrat printr-un m2 de fereastră, ca funcţie de diferenţă de presiune între feţele acesteia, în m3/m2hPa).

Majoritatea ferestrelor care necesită reabilitare sunt duble, cu deschidere independentă; dacă cele cu deschidere obişnuită reuşesc săreducă efectul nefavorabil al unor viteze de vânt relativ ridicate (prinpresiunea cercevelei asupra tocului), în cazul ferestrelor cu deschidere interioară, acest fenomen nu se mai produce.

La îndeplinirea acestei cerinţe de calitate, ferestrele clădirilor intervin prin caracteristica lor constructivă de permeabilitate la aer,

206

deoarece, în lipsa unor echipamente speciale de ventilare artificială, igiena aerului din spaţiile funcţionale (şi implicit sănătatea oamenilor) este asigurată aproape exclusiv de infiltraţiile de aer exterior ce au loc prin neetanşeităţile tâmplăriei.

C.3.b.l. Viteza de mişcare a aerului interior, considerată de regulă acceptabilă din punct de vedere al confortului, este de 0,15-0,2 m/s

O fereastră excesiv de permeabilă poate avea, în perioadele de iarnă, pierderi de căldură prin infiltraţii ce pot ajunge să reprezinte 40% din totalul pierderilor de căldură ale încăperii, precum şi viteze de mişcare a aerului interior ce pot depăşi cu mult viteza considerată acceptabilă.

C.3.b.2. În cazul încăperilor ventilate natural prin neetanşei-tăţile tâmplăriei ferestrelor, schimbul de aer trebuie menţinut în jurul valorii orare minim necesare din condiţii sanitar-igienice, atât în perioadele de calm eolian (vvânt ≤4 m/s), cât şi în perioadele în care vântul din imediata vecinătate a clădirii are valori mai mari.

Permeabilitatea la aer a unei ferestre este caracterizată prin curba ce indică debitul orar de aer care o traversează la diferite diferenţe de presiune între cele două feţe ale sale. Acest debit se exprimă ca:

- valoare raportată la lungimea totală a rosturilor dintrecercevele şi toc;

- valoare raportată la suprafaţa cercevelei.

C.3.b.3. Caracterizarea unei ferestre sub aspectul performan-ţelor de permeabilitate/etanşeitate la aer, se face prin încadrarea ei în una din clasele de performanţă A1-A3 (fig. C14 şi fig. C15), prin reprezentarea curbei caracteristice a ferestrei, determinată experimen-tal, peste diagramele prezentate (GAT 009/1995).

Ca regulă generală, toate ferestrele lipsite de garnituri de etanşare, se încadrează în clasa A1 (cea mai permeabilă). Analiza

207

diagramelor din figurile C14 şi C15 arată că pentru o fereastră clasa A2, valoarea debitului orar infiltrat la o diferenţă Δp = 100 Pa este cuprinsă între 7 şi 20 m3/m2.

Debit raportat la lungimea îmbinării mobile

Fig. C14. Permeabilitatea la aer, funcţie de lungimea îmbinării mobile

Dacă fereastra are suprafaţa cercevelei de circa 2 m2 şi este asociată unei încăperi locuit de circa 12 m2, debitul de aer infiltrat trebuie să fie de circa 15 m3/h (0,5 V/h). Această cerinţă este satisfă-cută dacă fereastra este bine etanşată, deci dacă este caracterizată printr-o infiltraţie de 7 m3/m2h.

208

Dacă caracteristica ferestrei este de 12 mVm2h, volumul de aer schimbat orar ajunge să fie de 24 m3 adică aproape circa 0,8 volume de cameră, ceea ce este mult prea mare.

Pentru fiecare situaţie concretă în parte, proiectantul trebuie să propună un sistem de reetanşare care să nu afecteze în mod nedorit igiena aerului din încăperi, în situaţia de calm eolian.

Deoarece acest lucru nu poate fi verificat prin calcule, se poate avea în vedere o etanşare iniţială parţială (numai rosturile verticale) care poate fi extinsă după o analiză de comportament efectuată pe durata a minimum două sezoane reci.

C.3.c. Asigurarea îmbunătăţirii protecţiei acustice

C.3.c.1. Valorile admisibile pentru Ia sunt precizate în regle-mentarea tehnică Ghid de proiectare a zonelor urbane din punct de vedere acustic, GP 001-96, în funcţie de tipul de clădire, unitateafuncţională ce se protejează şi categoria tehnică a străzii (definită în STAS 10141-90) asociată faţadei în analiză.

In tabelul C. 1. sunt prezentate câteva exemple de valori Ia

admise.

210

C.3.C.4. Valoarea efectivă Iaf se poate obţine pe baza determi-

nărilor „in situ" ale curbei indicilor de atenuare acustică a elementuluide închidere (uşă sau fereastră) conform metodologiei prezentate înSTAS 6161/2.

Observaţie: Tipul de stradă este definit cf STAS 10141 /90:• stradă de categorie tehnică I magistrală;• stradă de categorie tehnică II de legătură;• stradă de categorie tehnică III de colectare;• stradă de categorie tehnică IV de deservire locală.

C.3.c.5. Pentru calcule exacte, indicele de izolare la zgomot aerian Ia

f corespunzător elementului de faţadă cu fereastră se determină cu metodologiile prezentate în STAS 6156 şi Normativul C 125 pe baza cunoaşterii curbelor indicilor de atenuare pentru componenta opacă şi respectiv vitrată a elementului de faţadă.

C.3.C.6. Aprecieri privind performanţele de izolare acustică aleferestrelor, ca urmare a intervenţiilor propuse (Tabelul C.2.)

212

C.3.3.2.2. Garniturile de etanşare sunt produse din materialeelastice care sunt supuse la presare şi/sau îndoire, având tendinţamaterialelor de a reveni la configuraţia geometrică iniţială, astfel încâtsă se realizeze o presiune continuă asupra suprafeţelor cu care sunt încontact.

Principalele materiale din care se realizează garniturile de etan- şare şi caracteristicile lor sunt prezentate în tabelele C.3. şi C.4.:

214!

Totodată, temperaturile scăzute şi chiar îngheţarea apei pe tâmplărie, pot conduce la comportări defectuoase în exploatare: astfel, la temperaturi joase, garniturile devin casante, iar în urma lipirii prin îngheţ a garniturilor pe falţurile cercevelei sau tocului există riscul ruperii garniturilor, la deschiderea ferestrelor.

216