ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEIGrupri Integraioniste din Europa

Grupa CON-134Autor: Barcari Denis

Chisinu 2016Redefinirile politice i economice din Europa Rsritean se caracterizeaz prin cel puin dou categorii de efecte distorsionante n ceea ce privete comerul rilor din regiune. Fluxurile comerciale ale rilor din aceast regiune au nregistrat o diminuare semnificativ. O parte din schimburile derulate muli ani pe coordonatele unui tip asimetric de specializare international, au fost reorientate spre Europa de Vest, mai ales c majoritatea acestor ri doresc aderarea la Uniunea European, spernd c aceast nou poziie va contribui la prosperitatea lor economic.Este evident c avem nevoie de reguli globale mai puternice, piee mai largi si mai deschise, n scopul de a se asigura obiectivele de dezvoltare ale tuturor rilor. Scopul este cu siguran de a pstra regionalismul ca o completare a multilateralismului, i pentru a pstra echilibrul corect ntre cele dou. Regionalismul, ca un instrument pentru liberalizare, a fost adesea o surs de idei noi pentru iniiative multilaterale, oferind n acelai timp soluii de baz la problemele complexe, care sunt uneori mai greu rezolvate.Contribuia acordurilor regionale la liberalizarea comerului mondial este una pozitiv, de sprijin, de asemenea, o mai bun integrare n sistemul comercial global a unui numr mare de ri.

Acordul Central European de Liber schimb (CEFTA) n decembrie 1992, la Cracovia, a fost semnat Acordul de creare a liberului schimb de catre Cehoslovacia, Polonia i Ungaria. Principalele rezultate ateptate de ctre semnatari s-au concentrat n direcia sporirii schimburilor negative ale atomizrii rilor din regiune. Participarea la CEFTA se difereniaz ntr-o anumit msur, de participarea la alte grupri regionale ca urmare a stadiului de dezvoltare de la care au pornit partenerii i obictivele urmrite. S-a sperat ca participarea la aceast zon de liber schimb, va permite atenuarea asimetriilor de dezvoltare i, prin coordonarea politicilor macroeconomice se poate obine un mai mare grad de stabilitate n regiune. Ceea ce le-a unit nc de la nceput pe aceste ri a fost dorina comun de a adera ct mai rapid la U.E., i sperana c prin valenele CEFTA se grbete ndeplinirea cerinelor acestui demers.Iniiatorii acordului au fost Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, care odat cu integrarea n UE, n anul 2004 (1 mai) s-au retras din acest cadru. Slovenia a aderat la CEFTA n 1996 i s-a retras odat cu celelalte patru ri, n 2004. Romania a aderat la Acordul Central European de Comer Liber n 1997, urmat n 1999 de Bulgaria i Croaia n 2003. Macedonia este membr CEFTA, semnnd Acordul de aderare la data de 27 februarie 2006.

Creat cu scopul de a pregti rile candidate pentru aderarea la Uniunea European, n mod deosebit prin formarea unei de zone de comer liber ntre rile asociate la UE, membre ale OMC, CEFTA i-a definit 3 obiective:1. promovarea, prin expansiunea comerului, a dezvoltrii armonioase a relaiilor economice dintre statele membre;2. asigurarea condiiilor de concuren loial ntre prti; 3. contribuia la dezvoltarea echilibrata si expansiune comerului mondial, prin nlturarea barierelor n calea comerului, asigurarea unui comer echitabil ntre pri,

Cadrul juridic care st la baza constituirii acestei grupri integraioniste se compune dintrei pri; acordul de baz care stabilete obiectivele, metodele i instrumentele unei zone de liber schimb; protocoalele adiionale care definesc dezideratele i stadiile liberalizrii comerciale tarifare i netarifare; anexele;

Fiecare ar pentru a iniia negocierile de aderare la CEFTA, trebuie s ndeplineasc dou condiii prealabile principale i anume: ara sa fie membr a OMC, Organizaiei Mondiale a Comerului, s aib un acord de asociere a U.E. acorduri de liber schimb cu statele membre CEFTA.Prile de acords-au alturatprsit

Polonia19922004

Ungaria19922004

Cehoslovacia19922004

Slovenia19962004

Romnia19972007

Bulgaria20032007

Croaia2006-

Macedonia2007-

Albania2007-

Bosnia i Heregovina2007-

Moldova2007-

Muntenegru2007-

Serbia2007-

Minuk (Kosovari)2007-

Asociaia European a Liberului Schimb (AELS)Asociaia European a Liberului Schimb (AELS) a fost nfiinat n 1960 prin semnarea Conveniei de la Stockholm. Semnat la data de 20 noiembrie 1959 de ctre 7 ri (Anglia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Elveia, Austria i Portugalia) AELS i-a propus s realizeze o zon de comer liber pentru produsele industriale. Ulterior au devenit membre Finlanda (1963), Islanda (1 martie 1971) i Liechtnstein (august 1991).AELS-UL cuprinde ncepnd cu data de 1 ianuarie 1995 doar 4 ri: Islanda, Norvegia, Elveia i Liechtenstein (ntruct celelate ri au aderat la U.E) dei mai nainte aceast grupare cuprindea: Anglia, Danermarca, Suedia, Austria, Finlanda, Norvegia, Elveia, Portugalia, Islanda i Liechtenstein.Tratatul cuprinde urmtoarele prevederi mai importante: desfiinarea treptat, pn la 1 ianuarie 1970, a taxelor vamale i a restriciilor cantitative la importul de produse industriale n relaiile comerciale dintre rile membre; de asemenea s-a prevzut c dezarmarea vamal i nlturarea restriciilor cantitative s nu se extind i asupra produselor agriculturii i pisciculturii; n relaiile comerciale cu terii s-a prevzut c rile membre s desfoare o politic comercial independent; tratatul a prevzut i nfiinarea unor organe de conducere care s vegheze la aplicarea n practic a prevederilor lui, organe care nu au un caracter supranaional (Consiliul Ministerial, Comitetul delegaiilor permaneni, Comitetele permanente ale AELS, Secretariatul AELS).Asociaia European a Liberului Schimb (AELS) reprezint o zon de liber schimb, creat (printr-un acord european de liber schimb) la iniiativa Marii Britanii care ncearc astfel s previn riscul n dominaii economice din partea CEE.AELS urmrea crearea unei zone de liber schimb limitat la produsele industriale i la produsele agricole transformate (excluznd astfel produsele pescuitului i produsele agricole de baz), fr s se stabileasc un tarif vamal extern comun i fr politici comune.

Evenimente importante din istoria AELS:

1960- Asociaia a fost nfiinat de ctre Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia, Elveia i Marea Britanie pentru a promova cooperarea economic i comeul liber n Europa1961- Finlanda a devenit membru asociat al AELS 1966- liberalizarea comerului pentru produsele industriale a fost realizat ntre statele membre ale AELS la acea vreme 1970- Islanda devine membru al AELS 1972- Danemarca i Marea Britanie se altura Comunitii Economice Europene (CEE), astfel nct statele care au rmas membre ale AELS au semnat acorduri bilaterale de liber schimb cu CEE 1977- eliminarea tarifelor asupra bunurilor industriale n comerul dintre statele menbre ale CEE i cele ale AELS 1979- Acordul de liber schimb semnat cu Spania 1984- Declaraia de la Luxemburg cu privire la o mai larg cooperare ntre CEE i AELS 1985- Portugalia prsete AELS i devine membr a CEE 1989- au nceput negocirile cu privire la Spaiul Economic European (SEE); au fost ncheiate acorduri ntre statele membre ale AELS n ceea ce privete comerul liber cu pete 1991- Liechtenstein devine membru al AELS;- Acordul de liber schimb semnat cu Turcia; 1992- a fost semnat Acordul privind Spaiul Economic European la Porto, Portugalia;- Acordul de liber schimb semnat cu fosta Cehoslovacie, Israel, Polonia i Romnia;Comunitatea Statelor Independente (CSI) Comunitatea Statelor Independente (CSI) este o alian format din 11 din cele 15 foste republici ale Uniunii Sovietice, excepiile fiind cele trei ri baltice: Estonia, Letonia i Lituania, precum i Georgia. Crearea CSI a declanat procesul de destrmare a Uniunii Sovietice.Comunitatea Statelor Independente a fost creat n baza Acordului despre crearea Comunitii Statelor Independente la Minsk n anul 1991 de ctre reprezentanii a trei republici a fostei URS S - Republica Belarui, Republica Federativa Rusa i Ucraina. CSI activeaz n baza Acordului din 1991 i Statutului adoptat n Minsc n anul 1993Cei 11 membri fondatori ai CSI sunt: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Krgzstan, Republica Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina i Uzbekistan. n decembrie 1993 s-a alturat i Georgia care pe data de 14 august 2008 s-a retras din CSI ca urmare a interveniei trupelor ruseti din nou n Georgia, pentru susinerea regimurilor separatiste sud-osete i abhaze.Scopurile CSI conform Acordului i Statutului sunt: dezvoltarea colaborrii la egal i reciproc avantajoase a popoarelor i statelor nDomeniul politic, economic, de cultur, educaie, ocrotirii sntii, proteciei mediului nconjurtor, tiinei, comerului, n sfera umanitar contribuirea schibului informational reciproc; respectarea strict i contiincioasa a obligaiunilor reciproceAcordul de comer liber, care a fost semnat i ratificat de toate rile CSI, dar nu i de Rusia, nu funcioneaz. Astfel, n CSI nu exista o circulaie liber a mrfurilor i capitalului, a braelor de munc. Mai mult c att, chiar i circulaia persoanelor nu mai este liber, dup ce unele state ale CSI au introdus regimul de vize.Organizaia pentru Democraie i Dezvoltare Economic (GUAM)GUAM este o organizaie care are la baz interesul statelor de a participa la tranzitul de hidrocarburi din regiunea Mrii Caspice spre Europa, inclusiv n cadrul proiectelor Uniunii Europene TRACECA (Transport Corridor Europe-Caucasus-Asia) i INOGATE (INterstate Oil and GAs Transportation to Europe). Gruparea GUAM este format din Georgia, Ucraina, Azerbaidjan, i Republica Moldova. Cooperarea acestor ri a nceput de la un forum consultativ care a avut loc la Strasbourg pe 10 octombrie 1997. n luna aprilie 1999, Uzbekistanul a aderat la formaiune, adugnd o liter la denumirea ei. Instituionalizarea GUUAM-ului a avut loc pe data de 7 iunie 2001 la Yalta, Ucraina. Astfel c n perioada aprilie 1999 - aprilie 2005, Gruparea a purtat denumirea de GUUAM, la activitile acesteia participnd i Uzbekistanul care, la 29 aprilie 2005, s-a retras definitiv din grupare

n timpul Summit-ului Consiliului Europei, unde a fost adoptat Comunicatul Comun al ntrevederii celor patru Preedini, au remarcat necesitatea dezvoltrii cooperrii cvadrilaterale pentru ntrirea stabilitii i securitii n Europa bazndu-se pe urmtoarele principii: respectarea suveranitii; integritatea teritorial; inviolabilitatea hotarelor statului; democraiei; supremaiei legii i respectrii drepturilor omului.Structura organizaional: Organul Suprem al GUUAM este Reuniunea anual a Preedinilor statelor membre GUUAM; Organul Executiv al GUUAM l reprezint Consiliul Minitrilor Afacerilor Externe, care are loc de regul de dou ori pe an; Organul de Lucru GUUAM este Comitetul Coordonatorilor Naionali n componena cruia intr Coordonatori Naionali desemnai de ctre Minitrii Afacerilor Externe, cte unul din partea fiecrui stat membru; Oficiul informaional n or. Kiev (Ucraina) exercit funcia secretariatului i de asemeneaeste Centrul Informaional GUAAM; Adunarea Parlamentar GUAM; Consiliul de Afaceri GUAM; Biroul de informaii; Centrul virtual de combatere a terorismului, traficului de droguri i fiinelor umane; Opt Grupuri de lucru, cu cte un reprezentant pentru fiecare grup, din partea fiecrei ri, se ocup de ntrebri legate de: industria energetic, transport, economie si comer, tehnologia informaional i telecomunicaii, cultur, tiin i nvmnt, turism i lupta mpotriva terorismului i a traficului de droguri.Zona de cooperare liber a Mrii Negre

Zona de cooperare liber a Mrii Negre este o organizaie destinat s asigure conectarea Mrii Negre la spaiul de stabilitate al Mediteranei Occidentale. Aceast organizaie a fost nfiinat n anul 1992 la iniiativa Turciei.Are ca punct de pornire Declaraia de la Londra din 1990 rezultat al ntlnirii la nivel nalt a NATO, Principiile Actului Final de la Helsinki, Carta de la Paris pentru o nou Europ, precum i valori ca democraia, drepturile omului, libertile fundamentale, prosperitatea prin libertate economic i justiie social.Iniiativa turc i apoi rspunsul rilor vizate s fac aparte din aceast organizaie a fost urmat de reuniuni i consultri la nivel nalt i la nivel de experi pentru redactarea documentelor care s stabileasc condiiile cadru propice unui proces de cooperare economic. Consensul s-a concretizat n Declaraia privind Cooperarea la Marea Neagr a minitrilor de externe, din iulie 1991 de la Moscova, text finalizat la reuniunea minitrilor de externe din 3 februarie 1992 de la Istambul, unde s-a semnat Statutul gruprii de ctre reprezentanii a 11 state. Din cele 11 state semnatare doar 6 au ieire la Marea Neagr (Rusia, Turcia, Ucraina, Bulgaria, Georgia i Romnia). Acestora li se adaug ri ne-riverane (care nu au grani la Marea Neagr) cum ar fi Albania, Grecia, Armenia, Azerbaidjan i Moldova.Negocierea proiectului Declaraiei privind crearea CEMN s-a realizat cu dificultate ca urmare a poziii Bulgariei care nu dorea o apropiere prea mare de poziia Turciei. n cadrul CEMN discuiile au debutat ntr-o atmosfer amiabil, ntlnirile din cadru gruprii servind, de multe ori, ca oportuniti pentru contacte bilaterale i negocieri ntre reprezentanii unor ri avnd o serie de probleme litigioase.Obiectivul expres nscris n Declaraie l constituie ncurajarea cooperrii n cadrul unor zone economice libere, fapt care presupune un nalt grad de integrare, caracterizat prin libera circulaia a bunurilor, serviciilor, forei de munc i capitalurilor Principalele domenii de cooperare sunt: Dezvoltarea economiei i a comerului reciproc; Transporturile i comunicaiile; Energia; Transportul gazelor naturale i al petrolului rmne un obiectiv prioritar al rilor din regiune; Protecia mediului.Consiliul de Cooperare Regional (CCR)

Consiliul de Cooperare Regional (CCR) a fost lansat oficial la reuniunea minitrilor Afacerilor Externe ai Procesului de Cooperare Sud-Est Europene (SEECP) de la Sofia, la 27 februarie 2008, ca succesor al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud Est. Printr-un cadru regional deinut i condus, CRC se axeaz pe promovarea i consolidarea cooperrii regionale n Europa de Sud-Est i sprijin integrarea european i euro-atlantic a rilor care aspir.Activitatea se axeaz pe domenii prioritare de dezvoltare economic i social, energie i infrastructur, justiie i afaceri interne, cooperare n domeniul securitii, dezvoltarea capitalului uman, precum i cooperarea parlamentar ca o tem. Organizaia dezvolt i menine relaii de lucru strnse cu toate prile interesate n aceste domenii, cum ar fi guverne, organizaii internaionale, instituii financiare internaionale, organizaiile regionale, societatea civil i sectorul privat.Consiliului Regional de Cooperare (CRC), este compus din 46 de ri membre, organizaii i instituii financiare internaionale.Are un Secretariat cu sediul n Sarajevo, Bosnia i Heregovina, condus de ctre Secretarul General Hido Biscevic.Membrii Consiliului de Cooperare Regional sunt: Albania, Austria,Bosnia i Heregovina,Bulgaria,Canada, Consiliul Europei, Consiliul Bancii Europene de Dezvoltare, Croaia, Republica Ceh, Danemarca, Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare, Banca European de Investiii, Uniunea European (UE), printr-un reprezentant al naltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate i un reprezentant al Comisiei Europene,Republica Federal Germania, Finlanda, Frana, Grecia, Ungaria, Organizaia Internaional pentru Migraie,Irlanda ,Italia, Letonia, Republica Moldova, Muntenegru, Organizaia Tratatului Atlanticului de Nord, Norvegia, Organizaia pentru Cooperare Economic i Dezvoltare, Organizaia pentru Securitate i Cooperare n Europa, Polonia, Romnia, Serbia, SlovaciaSlovenia, Iniiativa de Cooperare Sud-Est European, Spania, Suedia, Elveia, Fosta Republic Iugoslav a Macedoniei, Turcia, Regatul Unit, Organizaia Naiunilor UniteOrganizaia Naiunilor Unite, Comisia Economic pentru Europa, Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare, UNMIK n numele Kosovo, n conformitate cu Rezoluia Consiliului de Securitate 1244 a Organizaiei Naiunilor Unite, Statele Unite ale Americii,Banca Mondial.ICEnfiinare si structuraIniiativa Central European (ICE) este o form flexibil de cooperare regionalcare reuneste 18 state: Albania, Austria, Belarus, Bosnia si Heregovina, Bulgaria, Cehia,Croaia, Italia, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru (1 august 2006), Polonia,Romnia, Slovacia, Slovenia, Serbia Ucraina, Ungaria. Odat cu aderarea Romniei si Bulgariei la UE, la 1 ianuarie 2007, ICE cuprinde un numr egal de state membre si nemembre UE (9). ICE cuprinde 8 state membre NATO (Bulgaria, Cehia, Italia, Polonia, Romnia, Slovacia, Slovenia, Ungaria).Primul pas n direcia crerii ICE a fost fcut n noiembrie 1989, la Budapesta, cuprilejul reuniunii vicepremierilor si ministrilor de externe din Austria, Ungaria, Italia si Iugoslavia. Scopul iniiativei (denumit Patrulater) era dezvoltarea cooperrii politice, economice, tehnice, stiinifice si culturale. Odat cu admiterea Cehoslovaciei, n 1990, structura a devenit "Grupul Pentagonal", iar n 1991, prin aderarea Poloniei, s-a transformat n "Grupul Hexagonal". Prin aderarea Bosniei, Croaiei si Sloveniei, structura devenit Iniiativa Central European.Deciziile ICE sunt reflectate n documente finale, declaraii si recomandri politice, adoptate prin consens la reuniunile de nivel (Summit-ul sefilor de guvern si reuniunile ministrilor afacerilor externe):Presedinia-n-Exerciiu (PiE): Coordonarea general a activitilor este asigurat, prin rotaie, de statul care deine presedinia ntr-un sistem de succesiune anual. Din 1 ianuarie 2008, Presedinia este asigurat de R. Moldova. Pentru 2009, PiE ICE va fi asigurat de Romnia.Principalele obiective ale PiE R. Moldova sunt: implementarea reformei ICE, adoptat la Sofia, la Summit-ul sefilor de guvern din noiembrie 2007. dezvoltarea dialogului ICE-UE, inclusiv consolidarea perspectivei europene a statelor nemembre UE ale ICE. facilitarea transferului de expertiz ntre statele membre si nemembre UE, prin implementarea de proiecte comune. coordonarea agendei activitilor ICE cu prioritile politice ale statelor din regiune. coordonarea procesului de stabilire a punctelor de contact, care vor nlocui Grupurile de Lucru. ncurajarea cooperrii ICE cu alte formate regionale (SEECP, RCC etc). promovarea valorilor democratice si standardelor europene ca mecanism de dezvoltare pentru ntreaga regiune. crearea unui cadru favorabil pentru identificarea de soluii comune la probleme specifice cu care se confrunt statele din regiune.Activitatea ICE- reuniunile sefilor de guvern adopt hotrri privind orientrile politice si economice de cooperare n cadrul ICE, crearea si dizolvarea structurilor de lucru, obinerea /pierderea statutului de membru.- reuniunile ministrilor de externe - se iau decizii privind problemele politice ale regiunii, domeniile si formele de cooperare, structurile de lucru, chestiunile de buget si personal, se numesc sau revoc Secretarul General si Secretarii Generali Adjunci ai Secretarului Executiv.- reuniuni sectoriale ad-hoc ale ministrilor transporturilor, agriculturii etc.- n marja reuniunilor primilor ministri, au loc Forumuri Economice (SEF). Din partea Romniei, Coordonatorul Naional SEF este Mihai Harbic, director adjunct, DAEc.- reuniunile Comitetului Coordonatorilor Naionali. Pentru Romnia, Coordonator Naional este Gheorghe Magheru, director general, DGBVEEAC.Structuri ICE:ICE are un Secretariat Executiv cu sediul la Trieste, care asist Presedinia n exercitarea atribuiilor si pregteste reuniunile si conferinele ICE. La sediul BERD, Londra funcioneaz un Secretariat pentru proiecte care ofer asisten n pregtirea dosarelor de finanare a proiectelor. Secretariatul Executiv este condus de un Secretar General - SG (Pietro Ercole Ago, Italia). Acesta este sprijinit de doi Secretari Generali Adjunci (Alternate Secretary General/Deputy Secretary General). Pn la 16 aprilie 2008 titulatura funciilor executive a fost Director General/Director General Adjunct. SG si SG Adjunci sunt selectai din statele membre si numii la reuniunile anuale ale ministrilor afacerilor externe, pe baza recomandrii Comitetului Coordonatorilor Naionali. Mandatul lor este de trei ani si poate fi rennoit doar o singur dat.Fonduri ICE: Activitatea ICE este finanat din contribuiile statelor membre. Cea mai marecontribuie o are Italia (1,5 mil. euro include costurile pentru funcionarea Secretariatului Executiv). - Fondul de Cooperare (iunie 2002, principalul fond cu contribuii anuale obligatorii) destinat finanrii de programe si proiecte, la care contribuie toate statele membre, n baza unui barem de contribuii anuale. Contribuia ICE la implementarea proiectelor este de 50% din costul total al proiectului, complementat de alte surse de finanare. Plafonul maxim oferit spre finanare - 30.000 euro. Romnia contribuie cu 9.900 euro. La acest fond, Italia are cea mai mare contribuie (27%), urmat de Austria (20%) si Polonia (8%). Se urmreste majorarea bugetului Fondului de Cooperare cu 20%. - Trust Fund, BERD, Londra (1991) - Italia alimenteaz fondul, de unde sunt finanate parial proiecte de cooperare tehnic si de investiii). Trust Fund funcioneaz pe baza unui acord ICE-BERD pentru promovarea de proiecte cu caracter de studii de fezabilitate, mai ales n domeniul infrastructurilor, programe de transfer de know-how n sectoarele de agricultur, IMM, cooperare transfrontalier, procurement, care sunt apoi dezvoltate n proiecte de lucrri pe baza unor credite BERD. Formularul de aplicaie este accesibil pe baz de cerere adresat ctre seful Secretariatului de Proiecte de la Londra, Guido Paolluci.- Fondul special privind clima si protecia mediului (2008) destinat statelor nemembre UE. Plafon maxim: 40.000 euro.- Fondul de Solidaritate (iunie 1998) din care se suport costurile de transport ale reprezentanilor din statele membre ICE la diferite manifestri din cadrul Iniiativei.- Secretariatul ICE pentru proiecte UE (ianuarie 2004) sprijin participarea statelor membre la derularea de proiecte comune de cooperare, finanate de UE si aplicabile domeniilor de activitate ICE. Fondul se adreseaz statelor eligibile de fonduri UE. - Know - How Exchange Program (2004) destinat facilitrii schimbului de know-how ntre un stat membre UE si un stat nemembre UE ICE, prin lansarea de proiecte comune. Plafon maxim: 40.000 euro.Detalii privind promovarea proiectelor: La nivel naional, coordonarea proiectelor de cooperare se realizeaz astfel: ministerele de resort, ONG-uri promoveaz conceptul proiectului prin accesarea unui formularului tip. Iniiatorul proiectului va transmite formularul ctre Coordonatorul Naional ICE spre informare. CN ICE va distribui formularul ctre Secretariatul ICE, n vederea evalurii si formulrii unei opinii privind oportunitatea promovrii proiectului. Evaluarea si opinia Secretariatului va fi transmis att CNC ICE ct si iniiatorului proiectului. Data limit de transmitere a formularelor de aplicaie:- Fondul de Cooperare: 1 aprilie (proiectele implementate n perioada iulie - decembrie), sau 1 octombrie (proiectele implementate n perioada ianuarie - iunie). - Fondul Special privind clima si protecia mediului: 30 septembrie.5. Redimensionarea ICE a fost lansat la Summit-ul sefilor de guvern de la Sofia din 27 noiembrie 2007. Procesul se nscrie n curentul dominant al remodelrii structurilor regionale si porneste de la existena, dup 1 ianuarie 2007, a unui numr egal de state membre si nemembre UE. Scopul iniierii procesului este eficientizarea structurilor si mecanismelor ICE. Pachetul de decizii privind redimensionarea se refer la:- mandatul ICE - concentrarea pe agenda european, sprijinirea tuturor statelor interesate n avansarea procesului de integrare UE, consolidarea cooperrii cu UE prin implicarea si facilitarea implementrii programelor UE.- restructurarea ariilor de activitate - orientarea pe clim, mediu si energie sustenabil, dezvoltarea ntreprinderilor, inclusiv turism, dezvoltarea resurselor umane, informaii si mass-media, cooperare intercultural, inclusiv minoriti, transport multimodal, stiin si tehnologie, agricultur sustenabil.- dizolvarea Grupurilor de Lucru (17) si nlocuirea lor cu o reea de puncte focale din statele membre. Reeaua va evalua si propune proiecte de cooperare.- obinerea unei participri financiare echilibrate, printr-o crestere gradual a contribuiilor statelor membre.- nfiinarea fondului special privind protecia mediului si clima cu eligibilitate ODA.- consolidarea relaiei cu UE prin participarea ICE la proiectele finanate de UE, stabilirea de relaii de colaborare n programele comunitare, mbuntirea relaiilor instituionale cu COM.- dezvoltarea de activiti comune cu alte structuri regionale compatibile pentru evitarea duplicrilor si obinerea unei diviziuni clare a muncii.

GECT Infiintarea organizatieiGECT (Gruparea Europeana de Cooperare Teritoriala) este o structur nou, reglementat de Regulamentul nr. 1082 al Parlamentului European si al Consiliului din 5 iulie 2006 privind instituirea Gruprii Europene de Cooperare Teritorial (GECT), publicat n Jurnalul Oficial al Comunittilor Europene nr. L 210 din 31 iulie 2006. Membrii organizatiei GECTPot fi membri ai unui GECT: statele membre; colectivitile regionale sau locale; asociaiile; orice alt organism de drept public.In conformitate cu prevederile Regulamentului pot fi membre ale unei GECT si structuri apartinand unor state care nu sunt membre ale Uniunii Europene, numai daca legislatia nationala a acestora prevede dreptul lor de a participa la acest tip de asocieri. Pentru a pune n aplicare Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 din 5 iulie 2006, Statele Membre ar fi trebuit sa fi luat masurile necesare pentru a asigura punerea sa n aplicare pana la 1 august 2007.Pana n prezent, Statele Membre nu si-au adaptat inca legislatiile, nici nu au luat masurile necesare pentru a permite punerea in aplicare a regulamentului si, prin urmare, este imposibil ca acest regulament sa fi fost aplicat in toate Statele Membre pana la 1 august 2007. Romania face parte din putinele State Membre care au o legislatie in domeniu, prin OUG 127/2007. Gruparea European de Cooperare Teritorial este o premier n sensul c faciliteaz existena unei grupri ntre colectivitile din diferite state membre fr semnarea prealabil a unui acord internaional ratificat de ctre parlamentele naionale. Cu toate acestea, statele membre trebuie s-si exprime acordul n ceea ce priveste participarea membrilor GECT pe teritoriile lor. Dreptul aplicabil pentru interpretarea si aplicarea conveniei unei GECT este cel al statului membru n care GECT si are sediul.Obiectivele GECTEste destinat s faciliteze si s promoveze cooperarea transfrontalier, transnaional si interregional ntre membrii Uniunii Europene, cu scopul de a consolida coeziunea economic si social. Gruparile Europene de Cooperare Teritoriala, actioneaza pentru a implementa programe sau proiecte de cooperare teritoriala cofinantate de Uniunea Europeana, in primul rand din instrumente structurale, Fondul european de dezvoltare regionala, Fondul social european, Fondul de coeziune. Printre obiectivele GECT se numr simplificarea procesului de cooperare teritorial la granitele Statelor Membre, prin oferirea un cadru clar si coerent pentru interventiile la nivel local, regional si national si prentmpinarea barierelor de ordin constitutional, legal si financiar. Obiectivele acestei organizatii sunt realizate cu ajutorul Fondului European de Dezvoltare Regional (FEDR). Astfel, Obiectivul Cooperare teritorial european este destinat s ntreasc cooperarea transfrontalier datorit unor iniiative locale si regionale realizate n comun, s consolideze cooperarea transnaional prin aciuni menite s favorizeze dezvoltarea teritorial integrat si s stimuleze cooperarea interregional, precum si schimbul de experien. Peste 181 de milioane de persoane (care reprezint 37,5% din populaia total a Uniunii Europene) triesc n zone transfrontaliere. Toate regiunile si toi cetenii Uniunii fac parte din una dintre cele 13 zone de cooperare transnaional. Cele 8,7 miliarde de euro (care reprezint 2,5% din bugetul total consacrat acestui obiectiv) sunt repartizate dup cum urmeaz: 6,44 miliarde pentru cooperarea transfrontalier, 1,58 miliarde pentru cooperarea transnaional si 445 de milioane pentru cooperarea interregional. Acest obiectiv se bazeaz pe experiena dobndit prin fosta iniiativ comunitar, INTERREG.Organizare si structuraGECT se constituie prin asocierea, dupa caz, a autoritatilor publice centrale, a unitatilor administrativ-teritoriale, a organismelor de drept public, precum si a asociatiilor constituite de acestea in Romania cu structuri similare din alte state membre ale Uniunii Europene pentru facilitarea si promovarea cooperarii teritoriale, in limitele competentelor de care dispun, potrivit legislatiei nationale.