7/24/2019 Groian Constantin

1/1

GROIAN CONSTANTIN

Microbii si termoreglarea.Prietenii timpului rece.

Temperatura pare a fi controlat de bacteriile intestinale.Iarna se apropie, cel puin in emisfera nordic

.Timpul de s scoi mbrcmintea rea,mnu!ile roase,alo!ii "!i de asemenea,dac studiul lui #ir$o

Trai$o%s$i din &ni%ersitatea din Gene%a este corect,este timpul ca bacteriile %oastre intestinale s %

remodele'e intestinele pentru o absorbie mai bun a nutrienilor nainte de sosirea %iscolelor.Studiul

doctorului Trai$o%s$i,recent publicat in Cells,s"a reali'at asupra !oarecilor.(ar din e)periena anterioar naceast domeniu al bioloiei reiese c tot ce este aplicabil !oarecilor se poate aplica !i oamenilor.(ac aceasta

este ade%rat !i n ca'ul dat,%a re'ulta c o important component a termorelrii este controlat de fapt,de

microbii care ne acompania'.

Grupul de cercetare al lui Trai$o%s$i studia' obe'itatea !i re'istena la insulin"aceasta din urm fiind cau'a

formrii diabetulelor din cau'a crora muli oameni sufer mai t*r'iu n %ia.Studiile trecute au artat c

animalele obe'e+inclusi% omul au combinaiile microbiene,cunoscute ca microbiome,diferite de cele site

in intestinele animalelor cu o reutate normal. #ai mult dec*t at*t,la !oareci cel puin,sc-imbarea acestor

combinaii microbiene poate induce la obe'itate fr sc-imbarea reimului alimentar.O direcie de obser%area rupului de cercetare implic prin urmare studierea microbiomelor murine. i o intrebare pe care ei nsu!i

!i"o pun este ce efect poate a%ea temperatura.

/entru a si raspunsul ei au pus ni!te !oareci in dou spaii i'olate diferite pentru o lun./rima 'on de

i'olare era meninut la temperature de 0 1C.Al doilea mediu era ntretinut la temperatura de 22 1C.Grupul

de cercettori a c*ntrit animalele la inter%ale eale de timp.3i deasemenea au pstrat e)crimentele !i au

colectat probe de puf ale !oarecilor,din care ace!tia au putut determina materia lor sensibil la

insulin.4ntruc*t insulina stimulea' arderea de ctre celule a luco'ei,cu c*t animalele sunt mai sensibile la

aceasta,cu at*t mai multa luco' se %a arde !i caldur se %a produce.

5a'*nduse pe descoperirile precedente,doctorul Tra6$o%s$i a e)pus !oarecii in locaii reci pentru a"i face sa

piard reutatea,ar'*nd re'er%ele stocate pentru a"!i menine cldura"!i in primele trei 'ile ei au facut"o.(upa

cinci"'ece 'ile cu toate acestea ei au fcut ce%a nea!teptat.4n ciuda faptului c raionul lor nu a fost

ridicat,acestia au nceput s se nrase. 4n ncercarea de a si cau'a,rupul de cercettori a msurat %aloarea

caloric rmas n e)crimente, pentru a e%alua ce cantitate de nutritie animalele au e)tras din m*ncarea

lor.(easemenea,ei au cercetat datele pri%ind sensi%itatea la insulin.

Ace!tia au descoperit c !oarecii e)pu!i la rece,au de%enit cu 789 mai eficieni n cursul studierii, n ceea ce

pri%e!te absorbia nutrienilor din -ran.oarecii inuti la temperatura camerei,n contrast,nu au artat nici o

modificare in eficiena lor diesti%.oarecii e)pu!i la fri de asemenea au de%enit cu :89 mai sensibili la

insulin,pe c*nd cei inui la temperatura camerei nu.Aceasta a suerat c !oarecii din mediul rece nu numai

c e)treau mai mult %aloare din -rana consumat,ci !i au de%enit mai buni arderea acesteia,produc*nd

astfel cldur.A%*nd n %edere rolul su pentru obe'itate,doctorul Tra6co%s$i a bnuit c microbiomul

intestinului poate 6uca un rol n aceste re'ultate nepre%'ute.Cercettorii astfel au reluat e)perienele !i au

luat probele florei intelstinale ale animalelor.(e asemenea ei au cercetat pereii intestinali ro'tori,pentru a

%edea dac structura lor anatomic s"a sc-imbat pentru a u!ura diestia -ranei.

The Economist/Science and technology/All science and technology/Microbes and thermoregulation

Dec 5th 205