GRIPA

-boală infecțioasă acută, foarte contagioasă, autolimitată,

virusul gripal A sau B apare în izbucniri epidemice în fiecare iarnă.

Caracteristic : - evoluție epidemică,

- mortalitate și complicații pulmonare .

GRIPA - Istoric

-epidemii - la 1-3 ani, cuprind 10-30% din populație

Epidemii A : 1933 , Epidemii B 1979- 1980

1945 A0 1981- 1982

1947 A1 1985- 1986

1957 A( H2 N2)

1968 H3 N2

1977 H1 N1

-pandemii - la 20-40 ani, cuprind 50-70% din populație, regiuni întinse

(31 pandemii, prima pandemie descrisă în 1580)

1918 gripa spaniolă ( AH1N1) - 20-40 mil. decese

1968 gripa Hong-Kong ( AH3N2) - 1-4 mil. decese

GRIPA - Etiologie

Fam. Orthomyxoviridae

Gen Influenzavirus ⇨specia A

⇨specia B

Gen Mesainfluenza ⇨specia C

Morfologie virală

-similară pentru tip, subtip, tulpină

-formă sferică sau particule filamentoase (~ 400 nm)

-diametru : 80-120 nm

-virus cu anvelopă cu țepi, proeminențe aciculare,

⇩ glicoproteine cu rol în infectivitate și producere de leziuni toxice

GRIPA - HEMAGLUTININA (HA)Elementul de atașare a virusului la:

- receptorii de pe membrana celulară a gazdei,- receptori specifici din membrana eritrocitelor (hemaglutinare).

Este antigenică⇨- ac. protectori specifici pentru acel tip de virus gripal - titru crescut în secrețiile tractului respirator(IgAs)- împiedică și hemaglutinarea- principiul reacției HIRST,

Există 3 subtipuri de HA: H1, H2, H3

NEURAMINIDAZA(NA)- îndepărtează acidul neuraminic din mucinele tractului respirator, - depolimerizează ac.N acetil muranic și permite eliberarea virusului din celule,- previne agregarea virionilor la suprafața celulei gazdă îndepărtând resturile de acid

sialic , - NA protejează virusul de propria HA

MATRICE PROTEICĂ- M

NUCLEOCAPSIDĂ -8 fragmente de ARN + nucleoproteină( în funcție de NP-A,B,C)

NOMENCLATURA

- tipul proteinei interne ( A, B, C)

- gazda de origine( când nu e specificată se subînțelege gazda umană)

- originea geografică

- numărul de ordine a tulpinii izolate

- anul primei izolării

- tipul HA și NA

Ex. Virus gripal A/ California/10/78/H1N1

Virus gripal A/aviar/porcin/H1N1

GRIPA - VARIAȚIA ANTIGENICĂ

creşte receptivitatea

- frecventă ( aproape anuală) A

- mai puțin frecventă B

- absentă C

Variația antigenică interesează - glicoproteinele H, N,

- proteinele structurale și nonstructurale

Antigenic Drift ( alunecare) - schimbări minore ,frecvente ( anual sau la câțiva ani)

Antigenic Shift ( schimbare profundă)

- schimbări majore , determină pandemii

sau epidemii mari

GRIPA – Patogenie- Atașare la celule ciliate ale epiteliului nasofaringian (NA scade vâscozitatea

stratului mucos, descoperă receptorii la care aderă HA),- Fuzionare cu membrana celulei gazdă, - Penetrează în celulă, - Se multiplică ( un ciclu replicativ durează 4-6 ore),- Este eliberat din celulă - Infectează alte celule de vecinătate ,- Reia ciclul replicativ, - Apare un infiltrat mononuclear și edem în submucoasă,- Limitarea infecției : IFN, - (momentul apariției lui în ser și secrețiile respiratorii se corelează cu

ameliorarea simptomatologiei - ziua 3-6 )

GRIPA - Epidemiologie

Sursa de infecție :

- bolnav( încă de la sfârșitul incubației și în primele 3-4 zile de boală) ,

- purtător asimptomatic

Transmitere: - aerogen,

- prin contact direct ( secrețiile bolnavului , obiecte contaminate

Receptivitatea - generală și universală

Imunitatea - specifică de tip și subtip

Factori favorizanți -aglomerațiile,

- sezonul rece,

- scăderea rezistenței generale,

- condiții socio-economice precare,etc

GRIPA - Tabloul clinic Incubația: 18- 72 h Debut : - brusc, uneori brutal cu : -febră înaltă,

- frisonete, - mialgii, - cefalee,

- astenie - în pandemii : debut supraacut ,cu deces în 24-48 h.Perioada de stare : dominată de semne toxice generale - febră înaltă ( 3-5 zile), uneori cu aspect difazic - facies ușor congestionat, uneori tulburări vasomotorii - sd. dureros: - cefalee intensă, domină în reg. frontală și supraorbitală - dureri în globii oculari( la mișcări spontane sau la apăsare) - mialgii( lombalgii, rahialgii) - astenie marcată- adinamie - tulburări de somn, apatie- iritabilitate

GRIPA - Tabloul clinic

►Perioada de stare

- manifestări respiratorii

- catar nazal aderent, vâscos, (nas înfundat) , usturime, uscăciune,

- enantem- congestie difuză 8pilieri, văl, luetă),

- microvezicule pe palat,

- arsură, durere retrosternală ( traheită),

- tuse uscată,

- spută vâscoasă, aderentă, greu de eliminat, cu striuri sangvinolente

- cianoză, dispnee- IRA (leziuni ale membranei hialine)

- manifestări viscerale

- cardiovasc ulare – bradicardie, hTA,epistaxis

- renale – microhematurie, albuminurie( nefrită interstitială)

- digestive – inapetență, grețuri, vărsături, hepatomegalie, colici ,

- hematologice –leucopenie, limfocitoză, neutropenie

- aneozinofilie în formele toxice

GRIPA - Tabloul clinic

Evoluție – febra cedează în 3-5 zile ,

- transpirații abundente

Convalescența

- persistă astenia,

- subfebrilități, tuse supărătoare,

- sindrom depresiv ( melancolie, irascibilitate),

- receptivitate crescută la suprainfecții bacteriene ,

- majoritatea bolnavilor sunt complet restabiliți după 7-10 zile.

GRIPA - Complicații Complicații respiratorii- influențează evoluția și prognosticul -responsabile de 1/3 din decesele prin gripă Laringita gripală -edem glotic - spasmul mușchilor laringieni(hipocalcemie la copii între 2-5 ani ) -dispnee inspiratorie cu debut brusc, în 1-2 ore,

- respirație striduloasă, tiraj, - cianoză, anxietate, - tuse lătrătoare.

Crupul gripal – laringita obstruantă, - suprainfecție cu H. ifluenzae( copil), S. aureus( adult),

(leziuni necrotico-hemoragice ale mucoasei laringo-traheale), -edem și secreție vâscoasă - debut în 3-4 ore cu dispnee, senzație de sufocare,tuse

lătrătoare,cianoză, hTA, șoc infecțios. -!!! Fără tratament adecvat -deces

GRIPA - Complicații respiratorii-

Bronșita capilară ( bronșiolita)

- edem, capilaroplegie, exudat fibrinos,

- hiperpirexie,

- dispnee, polipnee, tiraj, cianoză.

Pneumonii gripale

- primare : - în primele 12-24 h de la începutul gripei,

- aspect de pneumonie atipică severă cu prognostic rezervat

- secundare :prin suprainfecție bacteriană, mono-plurietiologică,

- apare la 4-14 zile de la debut

Pleurezii

-para sau metapneumonice,

-purulente, hemoragice.

► GRIPA - Complicații cardiovasculare Miocardita- în forme toxice de gripă - tahicardie, tulburări de ritm, asurzirea zgomotelor cardiace Pericardita

- Complicații neurologice Meningita - LCR clar Encefalita gripală Leucoencefalita și poliradiculonevrita ( în convalescență) Sindrom Reye ( în special la copii asociat cu administrarea de aspirină) Sindroame ce mimează psihoze acute( în convalescență)

- Alte complicații Sinuzite fronto-maxilare Otite catarale, supurate, otomastoidite

Complicații la gravide –evoluție severă cu indice de mortalitate ridicat; - efect malformativ; - avort spontan;naștere prematură.

GRIPA - diagnostic pozitiv

1. Diagnostic epidemiologic - incidenţă sezonieră,

- epidemii, focar de infecţie

2.Diagnostic clinic : - debut brusc,

- febră,

- sd. algic.

3. Diagnostic de laborator

- dg. etiologic: -evidențierea ag virale în secrețiile respiratorii

-detectarea acizilor nucleici virali prin hibridizare și amplificare PCR

-izolarea virusului prin tehnici de cultură pe linii celulare

-teste serologice: - RFC,

- reacția de inhibiție a hemaglutinării (HAI) - imunodifuzie radială simplă,

- EIA

- date de laborator nespecifice

GRIPA - diagnostic diferențial

-dificil în perioadele interepidemice

- guturai: debut mai blând, catar seros, se repetă de 2-3 ori/an

- infecții respiratorii prin VSR, ADV, v. paragripale, reovirusuri, enterovirusuri,

- infecții non-virale: pneumonii atipice produse de M. pneumoniae, clamydii, rickettsii

- debut pseudogripal al HAV,

- leptospiroză,

- debut din rujeolă, pneumonii, tuse convulsivă.

GRIPA - Tratament

-diferențiat în funcție de forma clinică de boală

-formele simple se izolează la domiciliu, formele severe și complicate se spitalizează

Tratament igieno-dietetic

- repaus la pat

- dieta asigură aport caloric și hidric corespunzător

Tratament etiologic (antiviral)

-inhibitori de proteină M2: amantadina și rimantadina (virusul gripal A)

-inhibitori de neuraminidază : oseltamivir (Tamiflu), zanamivir (Relenza)

! NU ORICE BOLNAV NECESITĂ ANTIVIRALE

Indicații:- risc de complicații severe, în primele 48 h de la debut,

- gripă complicată ,cu condiții amenințătoare de viață .

GRIPA - Tratament simptomatic

-analgezice, antipiretice:AINS, Algocalmin, Paracetamol

-antitusive: codeină, oxeladin-prometazină

-expectorante

-DNF, antiseptice locale

- Tratament patogenic

-în formele toxice de gripă

-corticoterapie: HSH, Dexametazona

- corectarea dezechilibrelor HE si AB

TRATAMENT ANTIBIOTIC

-preventiv doar la bolnavii tarați,

-in tratamentul suprainfecțiilor.