1

SUBIECTE tip GRILĂ 1. Obiectivele urmărite în amprentarea preliminară sunt A. Reproducerea fizionomiei B. Reproducerea suprafeŃei de sprijin C. Realizarea unei linguri individuale D. Realizarea unui model pe care se va realiza şablonul de ocluzie E. ObŃinerea unui model de studiu

B,C (2, pag . 64)

2. Criteriile de alegere a unei linguri standard sunt: A. Lingura să cuprindă tuberozităŃile B. Lingura să cuprindă tuberculii piriformi C. Mânerul lingurii va avea o poziŃie verticală D. Să nu jeneze contracŃia m. genioglos E. Să nu jeneze contracŃia m. maseter

A,B,D (2, pag . 65-66)

3. Alegerea materialului de amprentare depinde de: A. ExistenŃa crestelor edentate şi a tuberozităŃilor retentive impune folosirea unor materiale

ce devin elastice după priză:alginate şi siliconi . B. ExistenŃa unui câmp protetic cu mucoasă rezilientă deformabilă necesită ca materiale de

amprentă cele cu vâscozitate mică:alginate şi gips . C. Necesitatea realizării unei linguri individuale directe prin transformarea stents-ului sau

siliconilor chitoşi plus siliconi de consistenŃă medie . D. PrezenŃa unui câmp protetic “dur” cu mucoasă subŃire nedeformabilă necesită ca materiale

de amprentă cele cu vâscozitate crescută tip stents . E. PrezenŃa unui câmp protetic “dur” cu mucoasă subŃire nedeformabilă necesită ca materiale

de amprentă cele pe bază de oxid de zinc eugenol (ZOE) . A,B,C,D (2, pag . 67)

4. Lingura individuală poate avea următoarele elemente componente: A. Baza lingurii B. Borduri de ocluzie (opŃional) C. Mâner D. Butoni de presiune la maxilar E. Butoni de presiune la mandibulă

A,B,C,E ( 2, pag . 122)

5. Obiectivele urmărite în amprentarea finală sunt: A. Extinderea maximă a protezei B. Realizarea închiderii marginale C. Respectarea libertăŃii de mişcare a musculaturii D. Repartizarea egală a presiunilor asupra Ńesuturilor moi şi tari E. Realizarea fizionomiei

A,B,C,D (2, pag . 104)

6. Etapele clinice ale amprentării edentatului total sunt: A. Alegerea unei linguri corespunzătoare B. Adaptarea lingurii individuale

2

C. Turnarea modelului D. Realizarea închiderii marginale E. Folierea

B,D (2, pag . 64)

7. Testele lui Herbst la maxilar sunt: A. Mimarea fluieratului B. Mimarea surâsului C. Deschiderea moderată a gurii D. Deschiderea maximă a gurii E. DeglutiŃie

A,B,C,D ( 2, pag . 113)

8. Testele lui Herbst la mandibulă sunt: A. Mimarea fluieratului B. Mimarea surâsului C. Deschiderea moderată a gurii D. Deschidere largă a gurii E. DeglutiŃie

A,C,D,E (2, pag . 114)

9. Testele de succiune la maxilar sunt: A. TracŃiuni vestibulo-orale pe mânerul lingurii B. TracŃiuni oro-vestibulare pe mânerul lingurii C. Încercarea de desprindere din aproape în aproape a marginii vestibulare D. TracŃiune verticală pe mânerul lingurii E. TracŃiune orizontală pe mânerul lingurii

B,C,E (2, pag . 124)

10. Testele de succiune la mandibulă sunt: A. TracŃiuni orizontale pe mânerul lingurii B. Încercarea de desprindere din aproape în aproape a lingurii C. Deschiderea maximă a gurii D. Mimarea fluieratului E. TracŃiuni vestibulo-orale pe mânerul lingurii

E (2, pag . 126)

11. Etapele clinice în determinarea relaŃiilor intermaxilare sunt: A. Controlul şabloanelor B. Determinarea curburii vestibulare a şablonului superior C. Determinarea curburii vestibulare a şablonului inferior D. Determinarea dimensiunii verticale E. Stabilirea poziŃiei de intercuspidare maximă

A,B,D (2, pag . 131)

12. Etapele clinice în determinarea relaŃiilor intermaxilare sunt: A. Stabilirea nivelului şi direcŃiei planului de ocluzie B. Stabilirea şi înregistrarea relaŃiei centrice C. IndicaŃii pentru montarea dinŃilor D. Determinarea curburii incizale în zona laterală E. Determinarea curburii sagitale în zona frontală

3

A,B,C (2, pag . 131)

13. Bordurile de ocluzie ale şabloanelor trebuie să fie: A. Frontal- 5-6 mm laŃime şi 10 mm înălŃime B. Lateral- 8 mm lăŃime şi 5-6 mm înălŃime C. Se vor opri la 1,5 cm de tuberozităŃile maxilare şi de tuberculul priform D. Frontal- 5-10 mm lăŃime şi 5-6 mm înălŃime E. Lateral- 5-6 mm lăŃime şi 8 mm înălŃime

A,B,C (2, pag . 132)

14. Determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al feŃei se face: A. Antropometric B. Electronografic C. Cu creionul D. Prin metoda unimanuală E. Testul Ismail

A,B,E (2, pag . 140)

15. Supraevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie se manifestă prin: A. Vizibilitate redusă a roşului buzelor B. Facies crispat – zgomot de castagnete C. TendinŃa de a strânge dinŃii în permanenŃă D. Aspect îmbătrânit E. Oboseală musculară

B,C,E (2, pag . 142)

16. Subevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie se manifestă prin: A. Vizibilitate redusă a roşului buzelor B. Vizibilitate exagerată a dinŃilor C. Accentuarea şanŃurilor peri şi para labiale D. Aspect îmbătrânit E. Oboseală musculară

A,C, D,E (2, pag . 143)

17. SituaŃiile în care se recomandă remontarea dinŃilor sunt: A. Rapoarte de ocluzie necorespunzătoare B. Linia interincisivă corespunde cu linia mediană a feŃei C. Montarea dinŃilor frontali în afara crestei D. Montarea dinŃilor laterali în afara crestei E. Alegerea unei garnituri de dinŃi necorespunzătoare

A,D,E (2, pag . 218)

18. Controlul bazelor de ceara a machetelor la proba machetelor: A. Papilele să fie modelate convex B. Versantele vestibulare să fie modelate concav C. Versantele linguale să fie modelate concav D. Să acopere 2/3 anterioare ale tubercului piriform E. Să respecte limitele câmpului protetic

A,C,D,E (2, pag . 207)

19. IndicaŃii pentru pacienŃii purtători de proteze totale:

4

A. Protezele se poartă tot timpul B. Fizionomia se reface mai târziu C. FonaŃia se reface imediat D. Igienizare după fiecare masa E. MasticaŃia se reface treptat

A,D,E (2, pag .231 )

20. La proba machetelor, pe model trebuie trasate următoarele cu o excepŃie: A. Linia mediană B. Linia caninilor C. Linia surâsului D. Linia interincisiva E. Curbura sagitala

D (2, pag . 206)

21. Controlul intrabucal al machetelor presupune următoarele cu o excepŃie: A. Controlul extinderii, menŃinerii şi stabilităŃii B. Controlul estetic C. Controlul componentei verticale a relaŃiilor intermaxilare D. Controlul componentei orizontale a relaŃiilor intermaxilare E. Controlul masticaŃiei

E (2, pag . 218)

22. Principiul biologic în prepararea dinŃilor se referă la: A. Integrarea ocluzală a restaurării B. SuprafaŃa maximă de contact cu bontul C. SuprafaŃa metalică vizibilă D. ProtecŃia parodonŃiului marginal E. SuprafaŃa ocluzală fizionomică

A,D (1, pag .545)

23. Principiul fizionomic în prepararea dinŃilor se referă la: A. Grosime adecvată a metalului/aliajului B. SuprafaŃa metalică vizibilă, minimă C. Grosime maximă a componentei fizionomice D. Armonie ocluzală E. Marginile coronare plasate subgingival

B,C,E (1, pag . 545)

24. Aspectul pragurilor pe dinŃii preparati poate fi: A. Prag înclinat B. Prag drept C. Prag drept cu bizou D. în muchie de cuŃit E. Prag rotunjit, drept

A,B,C (1, pag . 576)

25. Prepararea fără prag: A. Avantajul său constă în conservarea structurii dintelui B. Se prepară foarte simplu C. Oferă spaŃiu suficient pentru materialul restaurator

5

D. Realizarea sa este recomandată de majoritatea practicienilor E. Nu oferă suficient spaŃiu pentru componentele coroanei

A,B,E (1, pag .575)

26. IndicaŃiile microprotezelor sunt: A. Pe dinŃii cu obturaŃii întinse sau multiple B. în abraziuni patologice C. Pe dinŃii cu modificări de formă D. Pe dinŃii cu modificări de volum, poziŃie şi culoare E. Pe dinŃii cu carii simple de mici dimensiuni

A,B,C,D (1, pag .38)

27. IndicaŃiile microprotezelor sunt: A. Pe dinŃii cu obturaŃii întinse ce predispun coroana dentară la fracturi B. Ca element de agregare în proteze fixe C. în tratamentul disfuncŃiei ocluzale D. Pe dinŃii cu fracturi radiculare întinse E. în edentaŃia totală

A,B,C, (1, pag .38)

28. FuncŃiile protezelor fixe sunt următoarele: A. Transmiterea fiziologică a forŃelor de masticaŃie B. ProtecŃia parodonŃiului marginal C. ProtecŃia zonei cervicale D. Refacerea fizionomiei E. Protezarea provizorie

A,B,D, (1, pag .36)

29. Protezele fixe se pot realiza prin: A. Sinterizare B. Frezare computerizată C. Îndoire D. Injectare (presare) E. Modelare

A,B,D (1, pag .38)

30. Obiectivele amprentării în protetica fixă sunt următoarele: A. Înregistrarea dinŃilor stâlpi B. Redarea cu exactitate a rapoartelor preparaŃiei cu dinŃii vecini C. Amprentarea tuberozităŃilor D. Redarea tuberculul piriform E. ObŃinerea unui model exact

B,E (1, pag .794)

31. CondiŃiile de alegere a unei linguri de amprentare în protetica fixă sunt: A. Să fie rigide B. Să prezinte mâner C. Să nu limiteze mişcările funcŃionale ale parŃilor moi D. Să cuprindă tot câmpul protetic E. Să fie elastice

A,B,C,D (1, pag .796)

6

32. Lingurile de amprentare trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii:

A. Să asigure o grosime cât mai uniformă materialelor de amprentă B. La mandibulă să aibă butoni de presiune C. Să reatenŃioneze cât mai bine materialele de amprentă D. Mânerul să fie poziŃionat în axul dinŃilor frontali E. Să cuprindă tot câmpul protetic

A,C,E (1, pag .796)

33. Scopul amprentei în protetica fixă: A. ObŃinerea machetei B. ConfecŃionarea scheletului metalic C. ConfecŃionarea modelelor de lucru D. ObŃinerea unor modele de studiu E. Realizarea modelelor duplicat

C,D,E (1, pag .788)

34. Printre tehnicile de amprentare în protetica fixă se găsesc: A. Amprente într-un singur timp B. Amprente în doi timpi C. Amprente cu gura deschisă D. Amprente cu gura închisă E. Amprentarea prin tehnica dublului amestec

A,B, (1, pag .838)

35. Amprenta în doi timpi presupune: A. Amprenta în lingură universală cu alginat B. Amprenta în lingură individuală cu alginat C. Amprenta în lingură individuală cu siliconi fluizi D. Amprenta de corectare, spălare E. Amprentarea rigid-elastică

D,E (1, pag .863)

36. Amprenta de corectare (wash technic) presupune: A. Alegerea unor linguri individuale corespunzătoare B. Amprentarea în primul timp cu siliconul chitos C. Amprentarea în primul timp cu siliconul fluid D. Amprentarea în timpul al doilea cu siliconul chitos E. Amprentarea în timpul al doilea cu siliconul fluid F. Aplicarea firelor de retracŃie înainte de amprentare

B,E (1, pag .864)

37. Amprenta de corectare (wash technic) presupune: A. Aplicarea firelor de retracŃie după amprentarea cu silicon fluid B. Aplicarea firelor de retracŃie după amprentarea cu silicon chitos C. Înregistrarea relaŃiilor de ocluzie D. Crearea unor şanŃuri de descărcare după amprentarea cu siliconul chitos E. Crearea unor şanŃuri de descărcare după amprentarea cu siliconul fluid

B,D (1, pag .864)

38. Înregistrarea relaŃiilor intermaxilare se poate face cu:

7

A. Ceara de ocluzie B. Şabloane de ocluzie C. Elastomeri de sinteză speciali D. Materiale termoplastice (Stents) E. Acrilat autopolimerizabil

A,B,C (1, pag .159)

39. Protezarea provizorie are următoarele obiective: A. ProtecŃia pulpei dentare B. ProtecŃia mecanică a bonturilor împotriva fracturării C. ProtecŃia parodonŃiului D. Împiedică migrarea antagoniştilor E. Asigura o finisare mai bună a bonturilor

A,B,C, D (1, pag .719)

40. Protezarea provizorie are un rol important in: A. Restabilirea fonaŃiei B. Vindecarea Ńesuturilor restante C. Reface masticaŃia în totalitate D. Prevenirea migrărilor dentare E. Toate funcŃiile aparatului dento-maxilar

A,B,D (1, pag .719)

41. Protezarea provizorie poate veni in sprijinul următoarelor etape ulterioare ale tratamentului protetic:

A. Verificarea şlefuirii suficiente B. Amprentarea C. Cimentarea D. Înregistrarea relaŃiilor intermaxilare de ocluzie E. Verificarea paralelismului preparaŃiilor

A,B, D,E (1, pag .723)

42. O proteză provizorie trebuie sa îndeplinească următoarele condiŃii: A. RezistenŃă mecanică corespunzătoare B. Estetică corespunzătoare C. Descimentare uşoară D. RetenŃie pe dinŃii stâlpi E. Restaurarea în totalitate a funcŃiilor aparatului dento-maxilar

A,B,C,D (1, pag . 719) 43. Tehnicile de protezare provizorie pot fi:

A. Directe, în laboratorul de tehnica dentare B. Indirect-directe C. Indirecte, exclusiv în cabinet D. Directe (exclusiv clinice, intraorale) E. indirecte (la care lucrarea provizorie se realizează complet pe model)

B,D,E (1, pag . 737)

44. Tehnica directă de protezare provizorie cu ajutorul coroanelor prefabricate presupune:

A. Izolarea bontului şi a gingiei

8

B. Alegerea unei coroane prefabricate C. Amprentarea dintelui înainte de şlefuire D. Căptuşirea cu pastă de acrilat E. Adaptarea şi finisarea protezei provizorii

B,D,E ( 1, pag . 734)

45. Principiul biomecanic de restaurare a edentaŃiei parŃiale se referă la: A. Restaurarea masticaŃiei B. ProtecŃia vitalităŃii dinŃilor preparaŃi C. RezistenŃă structurală D. InserŃia punŃii E. Prevenirea disfuncŃiilor ocluzale

C (1, pag . 545)

46. Adaptarea ocluzală a unei proteze fixe presupune: A. Control cu vârful sondei B. Verificare cu hârtie de articulaŃie C. Şlefuiri selective D. Finisarea corectă a bonturilor dinŃilor stâlpi E. Palparea musculaturii orale

B,C (1, pag .984)

47. Adaptarea marginală a coroanelor pe dinŃii stâlpi presupune: A. Control vizual şi tactil cu vârful sondei B. Utilizarea hârtiei de articulaŃie C. Se verifică dacă coroana nu este prea înaltă D. Se verifică dacă coroana nu este prea groasă E. Amprentarea cu siliconi de consistenŃă chitoasă

A (1, pag .983)

48. Adaptarea proximală, corectă, a unei proteze fixe presupune: A. Un contact proximal prea slab B. Un contact proximal foarte strâns C. Contacte ocluzale corecte D. Depăşirea cu dificultate a punctului de contact de către firul de mătase E. Inserarea protezei fixe fără a deranja dinŃii vecini

D (1, pag . 982)

49. Cimentarea provizorie are următoarele indicaŃii: A. Verificarea adaptării lucrărilor protetice B. Verificarea fizionomiei C. Verificarea fonaŃiei D. Verificarea masticaŃiei E. Verificarea relaŃiilor de ocluzie

A,B,C (1, pag .988)

50. Fazele cimentării de durată sunt următoarele: A. Verificarea protezei fixe pe modelul de lucru B. Izolarea câmpului operator C. Sablarea punŃii D. Finisarea punŃii

9

E. Încărcarea protezei fixe cu pastă de ciment A,B,E (1, pag . 1000)

51. Cimentarea de durată a unei proteze fixe presupune următoarele cu o excepŃie: A. Testarea vitalităŃii dinŃilor stâlpi B. Prepararea cimentului C. Încărcarea protezei fixe cu pastă de ciment D. Inserarea protezei fixe pe bont E. Demineralizarea bontului

E (1, pag . 1000)

52 . FuncŃiile croşetelor turnate sunt: A. menŃinere indirectă; B. stabilizare; C. reciprocitatea; D. pasivitatea; E. nici un răspuns nu e corect .

ABCD (3, pag .163)

53 . Mărimea pintenului trebuie să fie: A. dependentă de dintele pe care se aplică; B. lungimea de ¼ din lăŃimea mezio-distală; C. lăŃimea de 1/3 din lăŃimea vestibulo-orală; D. grosimea de 1,5 mm la unirea cu conectorul principal şi de 1 mm spre vârf; E. doar varianta A e corectă . ABCD (3, pag .173)

54 . Croşetul Ackers este format din: A. corpul croşetului; B. contracroşet; C. braŃ retentiv; D. croşet continuu; E. şa terminală . ABC (3, pag.187)

55 . Despovărarea Ńesuturilor mucozale în cazul barei linguale depinde de: A. tipul de sprijin; B. rezilienŃa mucoasei; C. profilul barei; D. forma anatomică a procesului alveolar; E. prezenŃa torusului mandibular . A, D, E (3, pag. 143)

56 . Rolul croşetului continuu este: A. rigidizarea barei linguale şi mărirea rezistenŃei mecanice a protezei; B. contribuie la sprijinul parodontal al protezei; C. asigură menŃinerea directă a protezelor totale; D. stabilizează proteza în sens vestibulo-oral; E. solidarizează dinŃii restanŃi . ABE (3, pag .146)

10

57 . Caracteristicile comune ale conectorilor principali sunt următoarele cu o excepŃie: A. Rigiditatea; B. Confortul pacientului; C. Profilaxia Ńesuturilor câmpului protetic; D. Simetria conectorului faŃă de linia mediană; E. Estetica . E (3, pag .141)

58 . PrecizaŃi care dintre afirmaŃii sunt false în legătură cu amprentarea cu alginate la realizarea protezei scheletate: A. după amprentarea cu alginate, modelul se poate realiza fără modificarea dimensiunilor din partea amprentei în intervalul de timp de până la 24 ore; B. amprenta este bine să fie Ńinută în apă pentru a nu suferi modificări dimensionale; C. în timpul amprentării este necesară realizarea unei presiuni continue asupra lingurii; D. lăsarea amprentei în contact cu aerul duce la contracŃia acesteia; E. scoaterea amprentei din gură se face rapid, dintr-o dată şi în axul lung al dinŃilor; A,B,C (3, pag . 319)

59 . Tipuri de amprenta în edentaŃia parŃială sunt următoarele: A. Amprenta documentară B. Amprenta preliminară C. Amprenta funcŃională D. Amprenta finală E. Toate de mai sus E (3, pag . 343) 60 . Caracteristicile conectorilor principali sunt: A. Rigiditate B. Pasivitate C. Reciprocitate D. Confortul pacientului E. RezistenŃă A,D (3, pag .141) 61 . Conectorii principali mandibulari sunt: A. PlăcuŃa mucozală cu lăŃime redusă B. Bara linguală C. Bara vestibulară D. PlăcuŃa în forma de U E. Conectorul principal dentar B,C,E, (3, pag .142) 62 . Conectorii principali maxilari sunt: A. Conectorul principal dentar B. PlăcuŃa mucozală anterioară şi posterioară C. PlăcuŃa mucozală în formă de U D. Bara vestibulară E. Bara linguală B,C (3, pag .150)

11

63 . Croşetul Bonwill: A. Este utilizat în edentaŃiile de clasa II şi IV B. Este biactiv C. Are 4 braŃe D. Are 6 braŃe E. Este bidentar A,B,D,E (3, pag .191) 64 . Croşetele divizate Roach: A. Sunt în număr de 6 B. Sunt în număr de 7 C. Sunt mai puŃin vizibile decât cele circulare D. BraŃul retentiv pleacă din şaua protezei E. BraŃul retentiv pleacă din corpul croşetului B,C,D (3, pag .193) 65 . Sistemele speciale sunt: A. Sistemele de culise B. Sisteme de bare cu călăreŃi C. Sisteme de capse D. Sisteme combinate E. Sisteme articulate A,B,C,E (3, pag .209) 66 . Sistemele de culise: A. Sunt sub diferite forme B. Sunt alcătuite din matrice şi patrice C. Pot fi intra sau extracoronare D. Au rol în succiunea protezei E. Au rol în menŃinerea protezei A,B,C,E (3, pag .210) 67 . Bara linguală trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii: A. Procesul alveolar înalt de cel puŃin 5 mm B. DistanŃarea de procesul alveolar de 0,3-2 mm C. Procesul alveolar înalt de cel puŃin 9 mm D. DistanŃarea de procesul alveolar de 4-5 mm E. Profilul de formă semipiriformă B,C,E (3, pag .142) 68 . Pentru a fi rezistent, croşetul continuu trebuie să aibă: A. O lăŃime de 4-5 mm B. Grosime maximă de 1mm C. Grosime minimă de 1mm D. Pe secŃiune să fie semioval E. O lăŃime de 2-3 mm B,D,E (3, pag .145) 69 . PlăcuŃa mucozală anterioară şi posterioară (fenestrată): A. Este indicată la pacienŃii cu puŃini dinŃi restanŃi B. Este indicată la pacienŃii cu torus palatin

12

C. Este indicată la pacienŃii cu torus mandibular D. PlăcuŃa anterioară are o lăŃime de 6-9 mm E. PlăcuŃa posterioară are o lăŃime de 4-5 mm B,D,E (3, pag .154) 70 . PlacuŃa în formă de U”: A. Este indicată numai când există un torus palatin mare B. Este indicată numai când există un torus mandibular mare C. Trebuie să aibă o grosime de min . 1 mm D. Trebuie să aibă o grosime de 0,6 mm E. Trebuie distanŃată de parodonŃiul marginal la 0,4-0,5 mm A,D (3, pag .155) 71 . Zonele protetice pozitive la maxilar sunt: A. DinŃii restanŃi B. TuberozităŃile C. Bolta palatină D. Crestele alveolare E. ParodonŃiul marginal A,B,C,D (3, pag .111) 72 . Zonele protetice pozitive la maxilar sunt următoarele cu o excepŃie: A. Zonele Schroder B. DinŃii restanŃi C. Bolta palatină D. Crestele alveolare E. TuberozităŃile A (3, pag .111) 73 . Zonele protetice negative la maxilar sunt următoarele cu o excepŃie: A. Zonele Schroder B. ParodonŃiul marginal C. Ligamentul pterigomandibular D. TuberozităŃile E. Bridele laterale D (3, pag .113) 74 . Avantajele ditilor artificiali din ceramică faŃă de cei din acrilat sunt următoarele: A. preŃul de cost este ridicat B. abrazia este absentă C. aspectul estetic este deosebit D. nu işi schimbă culoarea în timp E. sunt necesare retentii mecanice care să asigure legătura cu baza protezei B,C,D (1, pag. 355) 75 . Fragilitatea maselor ceramice este o consecinŃă a faptului că: A. rezistenŃa la compresie este mult superioară rezistenŃei la tracŃiune B. structura stratificată a construcŃiilor protetice determină propagarea fracturilor C. elasticitatea ceramicii este foarte redusă D. rezistenŃa la rupere este mare în timp ce rezistenŃa la tracŃiune este foarte mică

13

E. sunt materiale organice A,D (1, pag .358) 76 . Masele ceramice prezintă următoarele proprietăŃi: A. au elasticitate mare B. transluciditate apropiată de cea a smalŃului C. rezistenŃă mare la presiune D. rezistenŃă mare la tracŃiune E. nu reŃin placa bacteriană B,C,E (1, pag .360) 77 . În cazul în care o lucrare din ceramică nu este corect adaptată ocluzal, consecinŃele sunt următoarele: A. fracturi ale antagonistilor B. dezechilibre ocluzale C. fracturi ale masei ceramice D. parodontită marginală E. abraziuni ale dinŃilor antagonişti A,B,C,E (1, pag .361) 78 . Ceramica dentară poate fi utilizată pentru: A. punŃi B. faŃete vestibulare C. implante D. scheletul protezelor mobilizabile E. dinŃi artificiali pentru protezele mobilizabile A,B,C,E (1, pag .351) 79 . Este obligatorie modelarea protezelor ceramice pe modele montate în articulator deoarece: A. discrepanŃele ocluzale conduc la fractura masei ceramice B. discrepanŃele ocluzale conduc la dezechilibre ocluzale C. discrepanŃele ocluzale conduc la bruxism D. glazura conferă o rezistenŃă deosebită şi nu reŃine placa bacteriană E. apare uzura antagoniştilor din acrilat A,B,C,E (1, pag .176) 80 . Care din următoarele afirmaŃii sunt false: A. dinŃii artificiali din răşini acrilice sunt mai rezistenŃi la abrazie decât cei din ceramică B. modelarea dinŃilor ceramici trebuie să fie precisă deoarece contactele premature şi interferenŃele sunt greu de retuşat C. dinŃii artificiali din ceramică se prelucrează şi se lustruiesc uşor D. prin abrazie se produce o automodelare a dinŃilor din ceramică E. după glazurare, coroanele ceramice se lustruiesc cu gume abrazive A,C,D,E (1, pag .356) 81 . Materiile prime care intră în compoziŃia ceramicii dentare sunt: A. metacrilatul de metil

14

B. feldspatul C. cuarŃul D. pigmenŃi E. lianŃi organici B,C,D,E (1, pag .329) 82 . RezistenŃa la compresie a masei ceramice depinde de: A. tipul de masă ceramică utilizată (ceramica aluminoasă prezintă valori superioare faŃă de ceramica clasică) B. modelarea corectă a suportului metalic C. de metoda de condensare a pastei ceramice D. tipul de masă ceramică utilizată (ceramica aluminoasă prezintă valori inferioare faŃă de ceramica clasică) E. arderile repetate scad rezistenŃa A,B,C,E (1, pag .328) 83 . *Prepararea cervicală cea mai indicată a bonturilor pentru coroanele metalo-ceramice este: A. cu prag în lamă de cuŃit B. cu prag în chanfrein larg C. cu prag în chanfrein ingust D. cu prag în bizou la 45° E. fără prag B (1, pag .676) 84 . În tehnica metalo-ceramică se succed următoarele etape de laborator: A. Se ambalează si se obŃine tiparul B. Se topeşte si se toarnă metalul . C. Se dezambalează şi se prelucrează scheletul metalic . D. Scheletul metalic este oxidat E. Se modelează macheta componentei ceramice A,B,C,D (1, pag .241) 85 . Desprinderea placajului ceramic de pe metal are drept cauze: A. utilizarea unor aliaje şi mase ceramice incompatibile B. strat prea gros de oxizi C. stopuri ocluzale la jonctiunea metalo-ceramică D. regimuri termice incorecte în cursul arderilor E. retenŃii mecanice prea puŃine A,B,C,D (1, pag .267) 86 . Între suportul metalic şi placajul ceramic sunt posibile următoarele tipuri de legături: A. legături chimice B. retenŃii mecanice perlate C. legături fizice D. anse metalice E. legături adezive A,C,E (1, pag .275) 87 . Pentru amprentarea precisă a câmpului protetic în vederea confecŃionării CMMC se pot folosi:

15

A. alginate B. siliconi de adiŃie C. siliconi de condensare D. polieteri E. amprenta optică B,C,D,E (1, pag .888) 88 . La verificarea amprentei pentru CMMC se va urmări: A. dacă nu există incluziuni de aer B. lipsa de aderenŃă a materialelor de amprentă faŃă de linguri C. dacă nu există resturi de sânge sau salivă D. amprentarea zonei Ah E. centrarea corectă a amprentei pe câmpul protetic A,B,C,E (1, pag .799) 89 . Modelul de lucru pentru protezele fixe metalo-ceramice trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii: A. să fie confecŃionat din ghips obişnuit (clasa a II-a ADA) B. să fie confecŃionat din ghips de amprentă C. pozitionarea spaŃială unică a bonturilor D. paralelismul bonturilor E. redarea corectă a zonei de succiune C,D (1, pag .937) 90 . *Macheta CMMC trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii: A. să se aplice macroretenŃii B. pragul cervical să fie în lamă de cuŃit C. tranziŃia dintre metal şi ceramică să se facă în unghiuri ascuŃite D. suprafata machetei să fie cât mai netedă, fără denivelări şi rugozităŃi E. macheta trebuie să acopere marginea incizală a coroanei D, (1, pag .948) 91 . Macheta din ceară se pregăteste pentru ambalare astfel: A. se degresează cu alcool b .detensioneare în apă la 40°C C. se aplică tijele de turnare într-o zonă mai groasă a machetei D. se aplică tijele de evacuare a gazelor E. se aplică tijele de turnare într-o zonă mai subŃire a machetei C,D (1, pag .943) 92 . Scheletul metalic al CMMC se poate realiza prin: A. turnare B. sinterizare C. pe cale galvanică din aur D. pe cale galvanică din Cr-Co E. ambutisare A,B,C,E (1, pag .925) 93 . Legătura metalo-ceramică se face: A. prin legături dipol-dipol B. prin intermediul fortelor van der Waals

16

C. prin oxidarea capei din aliaje nenobile D. prin utilizarea unor agenŃi de cuplare E. prin retenŃii mecanice A,B,C,D (1, pag .255) 94 . Masa opacă (grundul) se aplică astfel: A. se aplică iniŃial un strat mai vâscos, apoi unul mai fluid B. stratul de opac se arde la presiune atmosferică C. se aplică iniŃial un strat mai fluid, apoi unul mai vâscos D. stratul de opac trebuie să acopere în intregime suprafeŃele ce vor fi placate cu ceramică E. stratul de opac nu trebuie să acopere zona incizală C,D (1, pag .386) 95 . În tehnica metalo-ceramică clasică placarea se face astfel: A. straturile de ceramică se aplică prin pensulare B. eliminarea excesului de lichid se face prin ştergere C. eliminarea excesului de lichid se face prin vibrare D. eliminarea excesului de lichid se face prin tamponare E. coroana se modelează supradimensionat A,C,D,E (1, pag .356) 96 . Fisurile din masa ceramică au următoarele cauze: A. lipsa de compatibilitate dintre aliaje şi masa ceramică B. incluziuni de aer insesizabile care se măresc în decursul arderilor succesive C. prelucrarea cu instrumentar rotativ care generează căldură excesivă D. prelucrarea cu freze diamantate E. răcire bruscă după arderi A,B,C,E (1, pag .363) 97 . Ceramica dentară prezintă următoarele proprietăti: A. favorizează aderarea plăcii dentare B. transluciditate asemănătoare smalŃului C. duritate superioară smalŃului D. porozitate redusă E. este inertă faŃă de salivă B,C,D,E (1, pag .961) 98 . Modelul de lucru pentru protezele fixe metalo-ceramice trebuie să indeplinească următoarele condiŃii: A. posibilitatea de mobilizare a bonturilor dentare B. redarea corectă a şantului gingival şi a gingiei interdentare C. păstrarea integrităŃii modelului până la realizarea piesei protetice D. să fie friabil E. posibilitatea duplicării modelului A,B,C,E (1, pag .932) 99 . Componenta metalică a CMMC se poate realiza din următoarele metale şi aliaje: A. Cr-Ni B. Cr-Co C. Ti D. Wippla

17

E. Au A,B,C,E (1, pag .239) 100 . JoncŃiunea metal-ceramică prezintă următoarele caracteristici: A. stopurile ocluzale pot fi pe metal B. stopurile ocluzale pot fi la joncŃiunea metal-ceramică C. stopurile ocluzale pot fi pe ceramică D. trecerea aliaj-ceramică se face pierdut E. trecerea aliaj-ceramică să fie clar definită A,C,E (1, pag .254) 101 . Stratul de oxizi de la interfaŃa metal-ceramică are următoarele roluri: A. realizează o trecere între două materiale cu structuri chimice diferite B. asigură legarea chimică a masei ceramice de aliaj C. permite o difuzare a ionilor metalici în masa ceramică D. izolează metalul de ceramică E. creşte umectabilitatea suprafeŃei ceramice A,B,C,E (1, pag .277) 102 . *În tehnica adaptabilă, capa din material plastic trebuie să prezinte următoarele caracteristici: A. să aibă o grosime de 1 mm B. să acopere bontul în totalitate C. să reproducă în totalitate relieful ocluzal D. marginea capei să rămană la o distanŃă de 1-1,5 mm de preparaŃia cervicală E. să redea convexităŃile maxime D (1, pag .248) 103 .* În tehnica metalo-ceramică clasică placarea se face astfel: A. se realizează o machetă din ceară a placajului ceramic B. se realizează o machetă din material plastic a placajului ceramic C. coroana se modelează exact la dimensiunea viitorului dinte artificial D. lustruirea se face cu gume abrazive E. coroana se modelează supradimensionat E (1, pag .271) 104 . Componentele principale ale maselor ceramice sunt: A. feldspatul B. cuarŃul C. dioxidul de siliciu D. sulfatul de calciu E. coloranŃii anorganici A,B,C,E (1, pag .969) 105 . Glazurarea se face în următoarele condiŃii: A. prin aplicarea unui strat superficial de masă transparentă B. la o temperatură mai mare decaâ straturile de bază C. în conditii de vid D. la o temperatură mai mică decât straturile de bază E. prin depunerea unui strat suplimentar de grund A,D (1, pag .273)

18

106 . PorozitătŃle prezente pe suprafaŃa scheletului metalic au următoarele cauze: A. aplicarea unui lac izolator pe bont B. prelucrarea cu freze uzate C. impurităŃi în grosimea machetei D. atingerea machetei cu mâna înainte de ambalare E. pozitŃonarea gresită a tijelor C,D (1, pag .253) 107 . Macheta componentei metalice a CMMC se realizează astfel: A. prin picurare de ceară pe bont, urmată de modelare cu spatula B. nu este necesară confecŃionarea unei machete C. prin modelarea unei cape din ceară calibrată D. prin adaptarea unei cape din material plastic E. prin depunerea cerii prin pensulare pe bont C,D (1, pag .664) 108 . Canalele de turnare pentru confecŃionarea tiparului: A. se pot realiza prin metoda clasică B. nu se pot realiza prin metoda clasică C. se pot realiza prin metoda Heraeus D. nu se pot realiza prin metoda Heraeus E. este nevoie de cel puŃin un canal de turnare pentru fiecare element B,D (1, pag .663) 109 . Efectul cromatic al unei CMMC depinde de următorii factori: A. saturaŃie B. culoarea pigmentului anorganic C. gradul de transluciditate al ceramicii D. culoarea pigmentului organic E. condiŃiile de iluminare A,B,C,E (1, pag .966) 110 . Alegerea culorii pentru protezele ceramice se face: A. în funcŃie de aspectul dinŃilor antagonişti B. în funcŃie de aspectul dinŃilor vecini C. în funcŃie de culoarea tenului D. nu este necesară cheia de culori E. se foloseşte cheia de culori A,B,C,E (1, pag .957) 111 . Masa de ambalat folosită pentru confecŃionarea tiparului: A. trebuie să fie compatibilă cu aliajul B. este indicat să fie realizată din sulfaŃi, temperaturile la care se arde ceramica fiind scăzute C. este indicat să fie realizată din fosfaŃi D. nu trebuie să compenseze dilatarea de priză a tiparului E. este indicat să fie realizată din silicaŃi A,C,E (1, pag .943) 112 . Modelele folosite la CMMC: A. trebuie să fie cât mai rezistente, fiind confecŃionate din ghips extradur

19

B. la coroanele integral ceramice trebuie să compenseze contracŃia acestora C. trebuie să se poată monta în articulator D. trebuie să fie cat mai rezistente, fiind confecŃionate din ghips dur E. trebuie să aibă o suprafaŃă cât mai netedă A,B,C,E (1, pag .941) 113 . *Avantajele CMMC sunt următoarele: A. şlefuire redusă a dinŃilor stâlpi B. nu necesită realizarea unui prag C. efectul estetic se reduce în timp D. izolarea termică bună a bonturilor E. sunt uşor de realizat D (1, pag .245) 114 . Dezavantajele CMMC sunt următoarele: A. necesită şlefuiri ample ale dinŃilor stalpi B. coroanele ceramice se degradează în condiŃiile mediului bucal C. uneori este necesară devitalizarea dinŃilor D. nu sunt indicate în zona laterală E. duritatea mare a ceramicii poate să determine abrazia dinŃilor antagonişti A,C,E (1, pag .278) 115 . În zona laterală faŃa ocluzală se va acoperi cu ceramică: A. dacă pacientul prezintă bruxism B. dacă suprafaŃa dinŃtilor vecini este foarte abrazată C. dacă ocluzia este normală, fără abateri patologice D. dacă există spaŃiu suficient pentru metal şi ceramică E. dacă suprafaŃa dinŃilor antagonişti este foarte abrazată C,D (1, pag .150) 116 . Turnarea capelor metalice pentru CMMC se face în următoarele condiŃii: A. cu dispozitive de turnare cu oxigaz B. dispozitive de turnare cu arc electric cu electrozi de grafit C. cu dispozitive de turnare folosind curenŃi de înaltă frecvenŃă D. se foloseste aparatul manual de turnare (Rotax) E. cu dispozitive de tip Castomat A,C,E (1, pag .253) 117 . Succesiunea depunerii straturilor de ceramică este: A. opac fluid, opac vascos, dentină, smalŃ, glazură B. opac vascos, opac fluid, dentină, smalŃ, glazură C. opac vascos, opac fluid, smalŃ, dentină, glazură D. opac vascos, smalŃ, dentină, opac fluid, glazură E. opac vascos, dentină, smalŃ, glazură, opac fluid A (1, pag .264) 118 . Arderea straturilor de ceramică se face astfel: A. grundul se arde la presiune atmosferică B. dentina se arde la presiune atmosferică C. grundul se arde în vid D. dentina se arde în vid

20

E. glazura se arde în vid C,D (1, pag .280) 119 . Arderea straturilor de ceramică se face după următoarea schemă: A. smalŃul se arde în vid B. grundul se arde la presiune atmosferică C. dentina şi smalŃul se ard concomitent D. glazura se arde în vid E. glazura se arde la presiune atmosferică A,C,E (1, pag .243) 120 . Glazurarea are următoarele consecinŃe: A. crearea unui strat superficial de masă transparentă B. blochează absorbtia fluidelor din mediul bucal C. impiedică aderarea plăcii microbiene D. modifică DVO E. conferă dintelui un aspect neted, translucid A,B,C,E (1, pag .245) 121 . Eşecurile cromatice se produc din următoarele motive: A. nu s-a respectat culoarea dintelui de pe cheia de culori B. opacul s-a depus în strat prea gros C. opacul nu acoperă în totalitate capa metalică D. culoarea coroanei ceramice s-a modificat în timp E. straturile ceramice sunt prea subŃiri în zona cervicală A,B,C,E (1, pag .960) 122 . Aspectul estetic lasă de dorit din următoarele motive: A. nerespectarea nuanŃelor uşor mai închise din zonele proximale B. culoarea capei metalice C. arderi de corectură prea numeroase D. grosime mare a stratului ceramic E. aplicarea ceramicii în straturi neuniforme A,C,E (1, pag .970) 123 . Prelucrarea capei metalice pentru CMMC se face în următoarele condiŃii: A. cu gume abrazive B. cu freze diamantate C. cu freze din otel extradur D. se fac şanŃuri de retenŃie pentru ceramică E. după prelucrare se sablează B,C,E (1, pag .257) 124 . *JoncŃiunea dintre metal şi ceramică trebuie să fie: A. la nivelul ariei de contact cu antagoniştii B. la nivelul ariei de contact cu dinŃii vecini C. la 1 mm deasupra coletului dinŃilor pe faŃa vestibulară D. la 2 mm de aria de contact cu antagoniştii pe faŃa ocluzală E. trebuie să fie în strat subŃire D (1, pag .268)

21

125 . *ContracŃia ceramicii după ardere este de: A. 25-30% B. 1-2% C. 80% D. ceramica se dilată în urma arderii cu 25-30% E. ceramica se dilată în urma arderii cu 1-2% A (1, pag .287) 126 . Aplicarea pastei ceramice se face: A. în exces, pentru a compensa contracŃia B. la dimensiune egală cu a viitoarei coroane după arderea opacului C. la dimensiune mai mică decât a viitoarei coroane după arderea opacului D. la dimensiune mai mare decât a viitoarei coroane după arderea opacului E. glazura se aplică într-un strat gros, excesul urmând a fi îndepărtat prin frezare A, D (1, pag .250) 127 . *Aplicarea stratului de opac pe componenta metalică a coroanei mixte: A. asigură crearea de retenŃii mecanice pe componenta metalică . B. asigura retenŃia componentei acrilice . C. asigura ecranarea componentei metalice . D. se realizează numai pe infrastructurile din aliaje nobile E. se realizează numai pe infrastructurile din aliaje nenobile C (1, pag .278) 128 . *Componenta de bază a maselor ceramice clasice este: A. caolinul B. cuarŃul C. feldspatul D. siliciu E. coloranŃi, fondanŃi B (1, pag .350) 129 . *Protezarea provizorie: A. se face în scopul refacerii temporare a morfologiei şi funcŃiilor sistemului stomatognat B. nu este o etapă obligatorie C. este indicată numai în protezarea fixă D. se realizează numai cu materiale compozite E. se realizează numai din răşini acrilice autopolimerizabile A (1, pag .256) 130 . *Igienizarea amprentei se realizează prin: A. spălare sub jet de apă B. spălare sub jet de apă şi antiseptizarea amprentei prin mijloace chimice C .spălare sub jet de apă, antiseptizarea amprentei prin mijloace chimice şi înglobarea în amprentă a unor substanŃe cu potenŃial antimicrobian D. introducerea amprentei în apă oxigenată E. introducerea amprentei în alcool B (1, pag .843) 131 . *Modelele cu bonturi fixe: A. nu se utilizează în tehnologia metalo-ceramică

22

B. se pot utiliza pentru realizarea modelului de studiu C. se utilizează pentru realizarea modelului arcadei cu substructurile organice preparate D. nu se utilizează în protezarea fixă E. se realizează numai după amprente globale cu ghidaj unitar B (1, pag .945) 132 . *Realizarea modelelor cu bont mobilizabil prin metoda clasică: A. utilizează pinuri dowel B. utilizează pinuri ceramice C. nu utilizează pinuri D. necesită conformatoare speciale E. se utilizează numai în protezarea unidentară C (1, pag .934) 133 . *Modelul cu gingie falsă din silicon se realizează în vederea: A. creării unui parodonŃiu artificial B. completării defectelor osoase de la nivelul crestei edentate C. aprecierii mai corecte a nuanŃelor de culoare alese D. creării unui parodonŃiu artificial şi aprecierii mai corecte a nuanŃelor de culoare a componentei ceramice E .nu se utilizează în tehnologia metalo-ceramică D (1, pag .923) 134 . *În tehnologia de realizare a modelelor cu bonturi mobilizabile prin metoda cu pinuri: A. pinurile se introduc în pasta de gips moale din amprentă B. pinurile se introduc în amprentă după priza gipsului C .pinurile se introduc în amprentă şi apoi se aplică pasta de gips D. se forează orificii şi se introduc pinurile în baza modelului E. se intoduc pinurile în amprentă utilizând paralelograful, pentru a sigura paralelismul perfect al acestora C (1, pag .921) 135 . *În tehnologia de realizare a modelelor cu bonturi mobilizabile prin metoda Pindex: A. pinurile se introduc în amprentă după priza gipsului B. pinurile se introduc în amprentă înainte priza gipsului C. nu se folosesc pinuri D. se utilizează conformatoare speciale E .se utilizează pinuri ceramice, rezistente la temperaturi înalte A (1, pag .921) 136 . *Metoda Tray se utilizează în realizarea: A. modelelor cu bonturi fixe B. modelelor duplicat C. modelelor cu bonturi mobilizabile D. modelelor din masă de ambalat E. modelelor de studiu C (1, pag .928) 137 . *Metoda Accu-Tracc: A. utilizează pentru obŃinerea modelelor cu bonturi mobilizabile pinuri Dowell B. utilizează pentru obŃinerea modelelor cu bonturi mobilizabile pinuri duble cu teacă

23

C. utilizează pentru obŃinerea modelelor cu bonturi mobilizabile conformatoare speciale D. nu se foloseşte la pobŃinerea modelelor cu bonturi mobilizabile E. este o metodă de protezare provizorie C (1, pag.945) 138 . *Arcul facial : A. este o piesă accesorie ocluzorului B. permite înregistrarea relaŃiilor mandibulo-craniene C. permite transferul datelor de la pacient la un simulator al sistemului stomatognat D .corectează rapoartele de ocluzie anormale E .permite depistarea interferenŃelor în ocluzia dinamică C (1, pag .160) 139 . *Articulatorul tip arcon: A. are panta condiliană poziŃionată la nivelul braŃului inferior B. are panta condiliană poziŃionată la nivelul braŃului superior C. nu asigură superpozabilitatea între axa mecanică de închidere-deschidere şi axa balama în jurul căreia se realizează mişcările mandibulei D. nu permit utilizarea unui arc facial E. utilizează un arc facial tip arcon B (1, pag .170) 140 . *Ocluzorul: A. permite doar mişcări în plan vertical B. permite doar o parŃială programare în raport cu axa bicondiliană C. permite reproducerea parŃială a mişcărilor de lateralitate D. nu se utilizează în tehnologia metalo-ceramică E. utilizează un arc facial simplu A (1, pag .170) 141. *Metoda de elecŃie pentru obŃinerea scheletelor metalice din titan în tehnologia metaloceramică sunt: A. galvanoformarea B. turnarea C. electroscintieroziunea sau tehnologiile computerizate D. sinterizarea E. ambutisarea C (1, pag .270) 142. *CondiŃionarea infrastructurii metalice a punŃilor metalo-ceramice este etapa de: A. prelucrare mecanică a suprafeŃei metalice B. sablare a suprafeŃei metalice C. pregătire specifică a suprafeŃei metalice în vederea aplicării maselor ceramice D. ceramizare E. silanizare C (1, pag .280) 143. *CondiŃionarea infrastructurii a metalice punŃilor metalo-ceramice se realizează prin: A. sablare şi oxidare B. oxidare C. oxidare sau aplicare de agenŃi bonding

24

D. sablare şi silanizare E. oxidare şi ceramizare C (1, pag .280) 144 . *Parametrii optimi ai sablării în tehnologia metalo-ceramică: A. se stabilesc în funcŃie de natura aliajului B. se stabilesc în funcŃie de efectul pe care dorim să-l obŃinem în urma acestei manopere C. nu influenŃeaza calităŃile suprafeŃei metalice D. se stabilesc în funcŃie de natura masei ceramice E. se stabilesc în funcŃie natura sursei de turnare A (1, pag .256) 145 . *După aplicarea straturilor ceramice de bază: A. nu mai este permisă nici o corectură B. este posibilă realizarea unor artificii de culoare C. se mai pot realiza doar modificări morfologice D. se realizează modificări morfologice şi artificii de culoare E. piesa protetică se lustruieşte până la luciu de oglindă D (1, pag .267) 146. *Metoda de elecŃie pentru realizarea machetei elementelor de agregare în protezarea plurală metalo-ceramică este: A. prin picurare B. prin picurare şi radiere C. prin utilizarea elemetelor prefabricate sau a foliei de ceară precalibrată D. prin adiŃie E. utilizarea blocului de ceară C (1, pag .245) 147. *Metoda cea mai puŃin indicată în realizarea machetei elementelor de agregare în protezarea metalo-ceramică este: A. prin picurare B. prin radiere C. step- by- step D. prin imersie E. prin adiŃie A (1, pag .284) 148. *Macheta infrastructurii metalice a punŃilor mixte metalo-ceramice are următoarele caracteristici: A. subdimensionată, cu suprafaŃa netedă B. grosime uniformă C. grosime uniformă, prevăzută cu macroretenŃii D. grosime variabilă E. subdimensionată, cu suprafaŃa condiŃionată specific A (1, pag .265) 149. *Macheta corpului de punte a punŃilor mixte metalo-ceramice se realizează: A. în formă de cupă B. cu intermediari bine individualizaŃi C. sub formă de bară

25

D. prin adiŃie E. din acrilat B (1, pag .254) 150. *Grosimea machetei infrastructurii metalice a punŃilor mixte metalo-ceramice este de: A. 0,3-0,4 mm B. 0,5-0,8 mm C. depinde de dimensiunile spaŃiului protetic potenŃial D. 0,6-0,9 E. 1-2 mm A (1, pag .239) 151. *Metoda Probond de realizare a infrastructurii metalice a punŃilor mixte metalo-ceramice: A. utilizează machete prefabricate cu aspect ajurat şi suprafeŃe concave B. utilizează machete prefabricate sub formă de plasă, atât la nivelul elementelor de agregare, cât şi la nivelul corpului de punte C. utilizează machete prefabricate sub formă de plasă elastică la nivelul elementelor de agregare şi sub formă de bară la nivelul corpului de punte D. nu este indicată în tehnologia metalo-ceramică E. utilizează machete sub formă de bară B (1, pag .271) 152. *Ambalarea machetei infrastructurii metalice a punŃilor mixte metalo-ceramice se realizează cu: A. pastă de gips B. masă de ambalat specifică aliajului şi maselor ceramice utilizate C. masă de ambalat specifică aliajului folosit D. gipsuri dure E. masă de ambalat specifică maselor ceramice utilizate C (1, pag. 239) 153. *Sablarea în tehnologia metalo-ceramică: A. este contraindicată B. se realizează în vederea curăŃirii suprafeŃei metalice C. se realizează în vederea obŃinerii unor macroretenŃii suplimentare D. se realizează în scopul lustruirii scheletului metalic E. se realizează prin proiectarea unui jet de particule ceramice asupra infrastructurii metalice B (1, pag .263) 154. *Metoda de obŃinere a infrastructurii metalice prin electroformare: A. nu se aplică în tehnologia metalo- ceramică B. conduce la obŃinerea unor schelete subŃiri care se vor deforma în timpul sinterizării maselor ceramice C. conduce la obŃinerea unor schelete subŃiri, cu grosime redusă, dar cu rezistenŃă mecanică mare D. conduce la obŃinerea unor schelete cu grosime mare E. se aplică numai în cazul scheletelor din aliaje nobile C (1, pag .282) 155. *Metoda de elecŃie pentru obŃinerea infrastructurii metalice a punŃilor mixte metalo-ceramice este:

26

A. sinterizarea B. turnarea C. galvanizarea, ambutisarea D. duplicarea E. electroscintieroziunea B (1, pag .250) 156. *Masele de ambalat utilizate cel mai frecvent în tehnologia metalo-ceramică sunt pe baza de: A. sulfaŃi de calciu B. fosfaŃi C. silicaŃi D. oxalaŃi E. siliconi B (1, pag .923) 157. *Realizarea machetei infrastructurii metalice prin metoda Inzoma: A. nu se utilizează în tehnologia metalo-ceramică B. utilizează elemente de agregare ce prezintă în treimea ocluzală o proeminenŃă sub formă de guleraş C. prezintă elemente de agregare şi corp de punte cu aspect ajurat şi suprafeŃe laterale concave D. utilizează machete prefabricate sub formă de plasă, atât la nivelul elementelor de agregare, cât şi la nivelul corpului de punte E. utilizează machete prefabricate sub formă de plasă elastică la nivelul elementelor de agregare şi sub formă de bară la nivelul corpului de punte B (1, pag .265) 158. CondiŃiile esenŃiale şi utile pe care trebuie să le îndeplinească un model pe care se realizează proteze fixe sunt: a. exactitate dimensională; b. capacitate de reproducere fidelă a detaliilor; c. manipulare greoaie; d. confecŃionare uşoară; e. lipsa rezistenŃei la abraziune; A, B, D (1, pag .906) 159. CondiŃiile esenŃiale şi utile pe care trebuie să le îndeplinească un model pe care se realizează proteze fixe sunt: a. compatbilitate cu materialele de amprentă; b. confecŃionare rapidă; c. manipulare uşoară; d. nu reproduce exact detaliile; e. dimensional nu sunt stabile . A,B,C (1, pag .906) 160. Soclarea modelelor din gips dur: a. suprafeŃele laterale ale soclurilor se secŃionează la 70° faŃă de planul frontal pentru maxilar; b. suprafeŃele laterale ale soclurilor se secŃionează la 65° faŃă de planul frontal pentru maxilar; c. suprafeŃele laterale ale soclurilor se secŃionează la 65° faŃă de planul frontal pentru

mandibulă;

27

d. suprafeŃele laterale ale soclurilor se secŃionează la 70° faŃă de planul frontal pentru mandibulă;

e. modelul maxilar se secŃionează în bizou formând cu acelaşi plan frontal un unghi de 30° . A,C,E (1, pag .908) 161. Modelele în protezarea fixă după materialele din care sunt confecŃionate, pot fi: a. din gips dur; b. din gipds extradur; c. din răşini acrilice; d. din ciment fosfat de zinc; e. din masă de ambalat . A,B,C (1, pag .910-911) 162. Modelele în protezarea fixă după materialele din care sunt confecŃionate, pot fi: a. metalice, depuse pe cale galvanică; b. metalice din aliaje topite şi pulverizate; c. din materiale compozite; d. din agar-agar; e. din masă de ambalat . A,B,C (1, pag .910-911) 163. Modelele în protezarea fixă după tehnologia de realizare, pot fi obŃinute prin: a. turnare; b. îndesare; c. fierbere; d. polimerizare; e. ardere . A, B, E (1, pag .911) 164. Modelele în protezarea fixă după tehnologia de realizare, pot fi obŃinute prin: a. galvanizare; b. îndesare; c. pensulare; d. polimerizare; e. fierbere . A, B (1, pag .911) 165. *Tehnica de realizare a modelului monobloc cuprinde următoarele etape cu o excepŃie: a. pregătirea amprentei; b. pregătirea gipsului dur; c. turnarea gipsului în amprentă prin vibrare; d. realizarea soclului modelului; e. obŃinerea tiparului . E (1, pag .915) 166. Pregătirea amprentei în vederea obŃinerii unui model monobloc constă în: a. spălare; b. dezinfectare; c. uscare; d. izolare; e. cofrare .

28

A, B, C (1, pag .915) 167. *În cazul modelului cu bont mobilizabil, bontul poate fi confecŃionat din: a. gips obişnuit; b. agar-agar; c. masă de ambalat; d. gips dur; e. ceramică . D (1, pag .916) 168. În cazul modelului cu bont mobilizabil, bontul poate fi confecŃionat din: a. cimenturi; b. gips dur; c. răşini acrilice autopolimerizabile; d. ceramică; e. crom-nichel . A, B, C (1, pag .916) 169 . Modelul cu bonturi mobilizabile: a. are avantajul de a crea un acces facil la modelarea feŃelor proximale; b. se obŃine în doi timpi; c. primul timp-confecŃionarea bontului mobil; d. timpul doi-confecŃionarea modelului de ansamblu; e. se obŃine într-un timp . A, B, C, D (1, pag .916-918) 170 . Etapele de realizare a modelelor secŃionate cu pinuri sunt: a. pinurile se centrează în impensiunea bonturilor din amprentă la 13 mm de marginea incizală; b. se blochează şurubul care reglează glisarea plăcuŃei, după care tijele se îndepărtează; c. se depune gips extradur care nu va depăşi marginile amprentei în înălŃime cu mai mult de 3-4

mm; d. se depune gips extradur care nu va depăşi marginile amprentei în înălŃime cu mai mult de 4-6

mm; e. la extremitatea liberă a pinurilor se solidarizează cu o tijă de ceară . A, B, C, E (1, pag .919-920) 171 . Procedeul pindex: a. utlizează pinuri care se introduc în modelul arcadei după priza gipsului; b. în acest procedeu nu mai sunt necesare inelele de retenŃie, fiind înlocuite de pinuri; c. procedeul tehnologic se realizează prin succesiunea a 9 faze; d. procedeul tehnologic se realizează prin succesiunea a 5 faze; e. utilizează un aparat numit Model-cut . A, B, C, E (1, pag .922) 172 . *Sistemul tray: a. constă dintr-un conformator realizat din material plastic, transparent care prezintă numeroase

proeminenŃe sub formă de lamele; b. foloseşte pentru conformarea modelului o chiuvetă metalică; c. conformatorul poate fi din elastomeri de sinteză; d. foloseşte agar-agarul pentru obŃinerea modelului duplicat; e. conformatorul se obŃine prin turnare într-un tipar realizat în prealabil .

29

A (1, pag .926) 173 . Modelul Zach prezintă următoarele caracteristici: a. exclude utilizarea pinurilor; b. poate fi utilizat de mai multe ori; c. este de unică folosinŃă; d. utilizează întotdeauna pinurile; e. reduce mult timpul de lucru al tehnicianului . A, B, E (1, pag .927) 174 . Sistemul Accu-trac: a. este un sistem rapid; b. este economic; c. este foarte precis; d. este utilizat cu predilecŃie pentru obŃinerea modelului monobloc; e. dispozitivul principal este confecŃionat din metal . A, B, C, E (1, pag .928) 175 . *Sistemul Accu-trac utilizează în exclusivitate următorul tip de ghips: a. obişnuit; b. ameste de gips obişnuit cu dur; c. gips extradur; d. gips obişnuit în ameste cu extradur; e. foloseşte toate tipurile e gips . C (1, pag .930)

176 . Corpul de punte din punct de vedere al raportului cu creasta poate fi: a. în şa; b. integral metalic; c. suspendat; d. tangenŃial; e. metalo-polimeric . A, C, D (1, pag .352) 177 . Corpul de punte din punct de vedere al raportului cu creasta poate fi: a. punctiform; b. în semişa; c. în şa; d. integral ceramic; e. integral polimeric; A, B, C (1, pag .352) 178 . Corpul de punte după tehnologia de elaborare poate fi obŃinut prin: a. turnare; b. frezare; c. electroeroziune; d. lipire; e. sudare . A, B, C (1, pag .352)

30

179 . *Corpul de punte după tehnologia de elaborare poate fi obŃinut prin următoarele procedee, cu o excepŃie: a. turnare şi coacere; b. sudare; c. turnare; d. polimerizare; e. frezare computerizată . B (1, pag .352) 180 . Corpul de punte din punct de vedere al materialului din care sunt confecŃionate, poate fi: a. integral metalic; b. tangenŃial; c. suspendat; d. metalo-polimerice; e. integral ceramic . A,D,E (1, pag .352) 181 . Intermediarul în semişa: a. utilizat frecvent în în zonele de vizibilitate maximă; b. indicat frecvent în zona laterală maxilară şi mandibulară; c. prezintă dimensiuni mai reduse decât intermediarii în şa; d. retenŃionează alimente; e. este cel mai igienic corp de punte . A, C,D (1, pag .369) 182 . *Următoarele afirmaŃii în ceea ce priveşte intermediarul cu raport tangent linear sunt adevărate cu o singură excepŃie: a. are faŃa mucozală redusă; b. contactul cu mucoasa se face pe versantul vestibular al crestei sub formă lineară, la nivelul

coletului intermediarului; c. are raport cu mucoasa crestei edentate punctiform; d. indicat în zona de sprijin la maxilar; e. indicat pentru creste edentate cu lăŃime medie . C (1, pag .370) 183 . *Intermediarul la distanŃă de creastă (suspendat) este indicat în spaŃiu protetic de: a. 6 mm; b. 8mm; c. 10mm; d. 4mm; e. 12mm . A (1, pag .372) 184 . Intermediarul la distanŃă de creastă (suspendat): a. utilizaŃi pentru înlocuirea primilor molari; b. grosimea în sens ocluzo-mucozal să fie de 3mm; c. grosimea în sens ocluzo-mucozal să fie de 6mm; d. înălŃimea spaŃiului dintre mucoasa crestei şi baza corpului de punte este de 3mm; e. înălŃimea spaŃiului dintre mucoasa crestei şi baza corpului de punte este de 4mm; A, B, D (1, pag .372)

31

185 . Caseta cu faŃetă: a. este un corp de punte mixt; b. caseta este concepută şi realizată încât răşina acrilică să ajungă în contact cu mucoasa; c. este indicat la maxilar; d. caseta este concepută şi realizată încât răşina acrilică să nu ajungă în contact cu mucoasa; e. se confecŃionează în general în regiunile laterale . A, C, D, E (1, pag .372) 186 . *Clasa a-I-a Kennedy este: a. terminală unilaterală; b. frontală; c. biterminală; d. laterală unilaterală; e. bilaterală . C (1, pag .425) 187 . *Clasa a-II-a Kennedy este: a. terminală unilaterală; b. frontală; c. biterminală; d. laterală unilaterală; e. bilaterală . A (1, pag .425) 188 . Clasa a-III-a Kennedy este: a. terminală unilaterală; b. frontală; c. biterminală; d. laterală unilaterală; e. bilaterală . D, E (1, pag .425) 189 . *Clasa a-IV-a Kennedy este: a. terminală unilaterală; b. frontală; c. biterminală; d. laterală unilaterală; e. bilaterală . B (1, pag .425) 190 . Caracteristicile restaurărilor protetice fixe sunt: a. rigide; b. nedeformabile; c. sunt realizate în colaborare cu laboratorul dentar; d. volumul este mai mare decât la dinŃilor naturali; e. nu transmit presiunile masticatorii . A, B, C (1, pag .482) 191 . Caracteristicile restaurărilor protetice fixe sunt: a. volumul lor este mai mic sau cel puŃin egal cu cel al dinŃilor naturali;

32

b. sunt fixate prin cimentare, lipire sau înşurubare; c. rigide; d. flexibile; e. deformabile . A, B,C (1, pag .482) 192 . Restaurările protetice fixe cu extensie: a. sunt protezele a căror elemente de agregare sunt situate de o singură parte a intermediarilor; b. indicate pentru incisivul central; c. indicate pentru incisivul lateral superior; d. indicate pentru premolarul prim superior; e. indicate pentru premolarul prim inferior; A, C, D (1, pag .486) 193 . Restaurările fixe totale trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii: a. terminaŃiile cervicale ale elementelor e agregare trebuie plasate supragingival; b. intermediarii au contact punctiform sau cel mult liniar; c. terminaŃiile cervicale ale elementelor de agregare trebuie plasate subgingival; d. intermediarii au raport cu creasta suspendat; e. relieful ocluzal va corespunde antagoniştilor . A, B, E (1, pag .489) 194 .*EdentaŃia totală reprezintă: a. AbsenŃa tuturor dinŃilor din cavitatea bucală după erupŃia lor; b. Se mai numeşte anodonŃie totală; c. AbsenŃa a 14 dinŃi de pe un maxilar după erupŃia lor; d. AbsenŃa a 12-14 dinŃi din cavitatea bucală; e. Starea cavităŃii bucale cînd mai sunt 1-2 dinŃi pe arcadă . A (2, pag .7) 195 . În etiologia edentaŃiei totale obândite se menŃionează: a. Factori iatrogeni; b. Diabetul; c. Osteoporoza; d. Caria şi complicaŃiile ei; e. Traumatismele; A,D, E (2, pag .7) 196 . Factorii determinanŃi în apariŃia edentaŃiei totale sunt: a. Parodontopatia; b. Tumori; c. Traumatisme; d. Osteomalacia; e. Diabetul . A,B,C (2, pag .7) 197 .*Factorii determinanŃi în apariŃia edentaŃiei totale sunt cu o excepŃie: a. Caria şi complicaŃiile ei; b. Parodontopatia; c. Traumatisme: d. Tumori;

33

e. Rahitismul . E (2, pag .7) 198 .*Factorii determinanŃi în apariŃia edentaŃiei totale sunt cu o excepŃie: a. Caria şi complicaŃiile ei; b. Parodontopatia; c. Traumatisme: d. Diabetul; e. Factorii iatrogeni . D (2, pag .7) 199 . Factorii favorizanŃi în apariŃia edentaŃiei totale sunt: a. Diabetul; b. Osteoporoza; c. Parodontopatia; d. Traumatisme; e. Osteomalacia . A,B,E (2, pag .8) 200 . Factorii favorizanŃi în apariŃia edentaŃiei totale sunt: a. Oseoporoza; b. Diabetul; c. Caria şi complicaŃiile ei; d. Rahistismul: e. Factori iatrogeni . A,B,D (2, pag .8) 201 .*Factorii favorizanŃi în apariŃia edentaŃiei totale sunt cu o excepŃie: a. Rahitismul; b. Osteoporoza; c. Diabetul; d. Parodontoza; e. Osteomalacia . D (2, pag .8) 202 . Care din următoarele etape sunt etape clinice necesare obŃinerii unei proteze totale: a. Amprenta preliminară; b. ObŃinerea tiparului; c. Determinarea relaŃiilor intermaxilare; d. Proba machetei; e. ObŃinerea lingurei individuale . A,C,D (5, 48-50) 203 . Care din următoarele etape sunt etape clinice necesare obŃinerii unei proteze totale: a. Montarea modelelor în ocluzor; b. ObŃinerea şablonului de ocluzie; c. Amprenta funcŃională; d. Aplicarea protezei în cavitatea bucală; e. Dezambalarea protezei . C,D (5, pag .48-50)

34

204 . Care din următoarele etape sunt etape clinice necesare obŃinerii unei proteze totale: a. Examinarea pacientului; b. Amprenta preliminară; c. Amprenta funcŃională; d. Modelul preliminar; e. Montarea dinŃilor . A,B,C (5, pag .48-50) 205 . Care din următoarele etape sunt etape clinice necesare obŃinerii unei proteze totale: a. ObŃinerea lingurei individulae; b. Determinarea relaŃiilor intermaxilare; c. Amprenta funcŃională; d. Montarea dinŃilor artificiali; e. Polimerizarea acrilatului . B,C (5, pag .48-50) 206 . Care din următoarele etape sunt etape tehnice necesare obŃinerii unei proteze totale: a. Amprenta preliminară; b. ObŃinerea tiparului; c. Determinarea relaŃiilor intermaxilare; d. Proba machetei; e. ObŃinerea lingurei individuale . B,E (5, pag .48-50) 207 . Care din următoarele etape sunt etape tehnice necesare obŃinerii unei proteze totale: a. Montarea modelelor în ocluzor; b. ObŃinerea şablonului de ocluzie; c. Amprenta funcŃională; d. Aplicarea protezei în cavitatea bucală; e. Dezambalarea protezei . A,B,E (5, pag .48-50) 208 . Care din următoarele etape sunt etape tehnice necesare obŃinerii unei proteze totale: a. Examinarea pacientului; b. Amprenta preliminară; c. Amprenta funcŃională; d. Modelul preliminar; e. Montarea dinŃilor . D,E (5, pag .48-50) 209 . Care din următoarele etape sunt etape tehnice necesare obŃinerii unei proteze totale: a. ObŃinerea lingurei individuale; b. Determinarea relaŃiilor intermaxilare; c. Amprenta funcŃională; d. Montarea dinŃilor artificiali; e. Polimerizarea acrilatului . A, D,E (5, pag .48-50 210 . Elementele zonei de sprijin maxilare sunt: a. Tuberculul piriform; b. TuberozităŃile maxilare;

35

c. Zona Ah; d. Bolta palatină; e. Crestele edentate . B,D,E (4, pag .9) 211 . Elementele zonei de sprijin maxilare sunt: a. Crestele edentate; b. Bolta palatină; c. Linia mediană; d. Exostoze; e. TuberozităŃile maxilare . A,B,E (4, pag .9) 212 . Elementele câmpului protetic mandibular sunt: a. TuberozităŃile maxilare; b. Tuberculul piriform; c. Torusul palatin; d. Crestele edentate; e. Bolta palatină . B,D (4, pag .41-44) 213 . Elementele câmpului protetic edentat mandibular sunt: a. Crestele edentate; b. Torusul mandibular; c. Torusul palatin; d. Bolta palatină; e. Tuberculul piriform . A,E (4, pag .41-44) 214 . Zona vestibulară la maxilar-zonă funcŃională este reprezentată de: a. spaŃiul retrozigomatică; b. spaŃiul vestibular labial; c. Zona Ah; d. Zona tuberculului piriform; e. spaŃiul vestibular lateral . A,B,E (4, pag .55) 215 . Zona vestibulară la maxilar-zonă funcŃională este reprezentată de: a. Zona Ah; b. Punga eisenring; c. Zona retrozigomatică; d. Zona vestibulară laterală; e. Zona vestibulară labială . B,C,D,E (4, pag .55) 216 . Zona Ah este: a. O zonă funcŃională maxilară; b. O zonă funcŃională mandibulară; c. Este situată la limita posterioară a câmpului protetic mandibular; d. Este situată la limita anterioară a câmpului protetic mandibular; e. Este situată la limita posterioară a câmpului protetic maxilar .

36

A,E (4, pag .58)

217 . SpaŃiul retrozigomatic este: a. O zonă funcŃională la mandibulă; b. Se mai numeşte punga lui Eisenring; c. O zonă funcŃională la maxilar; d. Delimitată anterior de creasta zigomato-alveolară; e. Delimitată posterior de ligamentul pterigomaxilar . A,C,D,E (4, pag .55) 218 . Zona retrozigomatică este: a. Delimitată anterior de frenul bucal; b. Delimitată anterior de creasta zigomato-alveolară; c. Delimitată posterior de ligamentul pterigomandibular; d. Delimitată posterior de ligamentul pterigomaxilar; e. Este o zonă funcŃională maxilară pereche . A,D,E (4, pag .55) 219 . Zona retrozigomatică este: a. Zonă funcŃională mandibulară; b. Este nepereche; c. Zonă funcŃională maxilară; d. Delimitată anterior de creasta zigomato-alveolară, posterior de ligamentul pterigomaxilar; e. Delimitată anterior de frenul bucal, posterior de ligamentul pterigomandibular . C,D (4, pag .55) 220 . SpaŃiul vestibular lateral (maxilar) este: a. Zonă funcŃională maxilară; b. Delimitată anterior de frenul bucal; c. Delimitată posterior de creasta zigomatico-alveolară; d. Zonă funcŃională mandibulară; e. Este o zonă pereche . A,B,C,E (4, pag .57) Răspuns:a, b, c, e 221 . *SpaŃiul vestibular lateral (maxilar) este: a. Delimitat anterior de frenul bucal, posterior de ligamentul pterigomaxilar; b. Delimitat anterior de frenul bucal, posterior de creasta zigomato-alveolară; c. Delimitat anterior de creasta zigomato-alveolară, posterior de ligamentul pterigomandibular; d. Situată în zona posterioară a câmpului protetic maxilar; e. Situată în zona posterioară a câmpului protetic mandibular . B (4, pag .57) 222 . SpaŃiul vestibular labial (maxilar) este: a. zonă funcŃională mandibulară; b. Nepereche; c. zonă funcŃională maxilară; d. ÎmpăŃit de frenul buzei superioare în două părŃi simetrice; e. Este delimitată posterior de frenul bucal . C,E (4, pag .57-58)

37

223 . Zonele pereche funcŃionale de la mandibulă sunt: a. Zona tubercului piriform; b. Zona tuberozităŃii maxilare; c. Zona linguală laterală; d. Zona vestibulară laterală; e. Zona Ah . A,C,D (4, pag .60) 224 . Zona tuberculului piriform este: a. zonă pereche; b. Situată la maxilar; c. Situată la mandibulă; d. Corespunde torusului palatin; e. Corespunde tuberculului piriform . A,C,E (4, pag .60-61) 225 . Zona tubercului piriform este delimitată: a. Anterior de frenul bucal; b. Posterior de ligamentul pterigomaxilar; c. Posterior de ligamentul pterigo-mandibular; d. Anterior de o linie o linie imaginară care trece înapoia feŃei distale a molarului doi inferior; e. Anterior de frenul buzei inferioare . C,D (4, pag .60-61) 226 . Zona vestibulară laterală (mandibulă) este: a. Denumită şi punga lui Fisch; b. Denumită şi punga lui Eisenring; c. Este o zonă mandibulară; d. Pereche; e. Nepereche . A,C,D (4, pag .62) 227 . Zona vestibulară laterală (mandibulă) este: a. Delitată posterior de linia ce trece înapoia faŃei distale a molarului doi mandibular, anterior de

frenul bucal; b. Delimitată posterior de frenul buzei inferioare, anterior de ligamentul pterigomaxilar; c. Zonă funcŃională mandibulară; d. Denumită punga Fish; e. Zonă pereche . A,C,D,E (4, pag .62) 228 . Zona vestibulară centrală (mandibulă): a. Este o zonă nepereche; b. Este situată la mandibulă; c. Este situată la maxilar; d. Este separată în două de frenul buzei inferioare; e. Proteza inferioară trebuie să ocolească acest fren . B,D,E (4, pag .62) 229 . Zona linguală laterală este: a. Delimitată posterior de linia imaginară tengentă la faŃa distală a molarului doi mandibular;

38

b. Delimitată anterior de spaŃiul dintre canin şi primul premolar; c. Zonă nepereche; d. Situată la maxilar; e. Situată la mandibulă . A,B,E (4, pag .63-64) 230 . Zona linguală centrală: a. Este o zonă nepereche la mandibulă; b. Este dominată de muşchiul genioglos; c. Este dominată de muşchiul milohioidian; d. Este situată la maxilar; e. Este situată de o parte şi de alta a liniei mediene pe o distanŃă de 3 cm B,E (4, pag .62)

231 . Scopurile modelului preliminar în edentaŃia totală: a. Pentru completarea examenului câmpului protetic; b. Pentru confecŃionarea lingurii individuale; c. Pentru confecŃionarea şablonului de ocluzie; d. Document medico-legal; e. Pentru explicarea pacientului privind elementele câmpului edentat .

A,B (5, pag .56)

232 . Timpii pentru obŃinerea modelului preliminar în edentaŃia totală sunt: a. Igienizarea amprentei; b. Izolarea amprentei; c. Turnarea ghipsului dur; d. Trasarea marginilor câmpului; e. Turnarea ghipsului obişnuit . A,B,D,E (5, pag .56-59) 233 Timpii pentru obŃinerea modelului preliminar sunt: a. Igienizarea amprentei; b. Turnarea modelului; c. Demularea; d. Soclarea; e. Deretentivizarea modelului . A,B,C,D (5, pag .56-59) 234 . Igienizarea amprentei preliminare: a. Constă în îndepărtarea salivei sau a resturilor de sânge din amprentă ; b. Se realizează cu jet de apă; c. Nu este necesară; d. Se face de către medic întotdeauna; e. Constă în scufundarea amprentei într-un bol cu apă timp de 60 minute . A,B (5, pag .56) 235 . Demularea reprezintă: a. Turnarea amprentei preliminare; b. Îndepărtarea modelului preliminar din amprentă; c. Trasarea marginilor modelului preliminar; d. Realizarea conturului soclului modelului;

39

e. ObŃinerea şabloanelor de ocluzie . B (5, pag .58) 236 . Soclarea: a. Este metoda prin care se obŃine conturul modelului; b. La maxilar forma este de pentagon; c. La mandibulă forma este de trapez; d. Soclarea se poate face o spatulă electrică; e. Se realizează cu ajutorul unui aparat denumit soclator . A .B .C .E (5, pag .59) 237 . Caracteristicile clinico-terapeutice ale protezei totale sunt: a. restaurează morfo-funcŃional aparatul dento-maxilar (masticaŃie, fizionomie, fonaŃie); b. indicate pentru restaurarea arcadelor dentare la câmpurile protetic edentate total; c. obŃinerea lor este caracterizată de un proces tehnologic asemănător cu cel al protezei parŃiale

din acrilat d. indicate pentru restaurarea arcadelor dentare la câmpurile protetic edentate parŃial; e. restaurează numai fizionomia, mai ales la femei . A,B,C (5, pag .20-21) 238 . Caracteristicile clinico-terapeutice ale protezei totale sunt: a. menŃinerea şi stabilitatea sunt asigurate în principal prin fenomenele de succiune şi prin forŃa

de adeziune; b. confecŃionarea este posibilă în condiŃii materiale şi de laborator modeste c. fazele clinice sunt de amprentare, de determinare şi înregistrare a rapoartelor intermaxilare, d. fazele de laborator sunt reprezentate de montarea dinŃilor, modelajul machetei şi de

prelucrare, e. confecŃionarea este posibilă în condiŃii materiale şi de laborator ultra moderne . A,B,C,D (5, pag .20-21) 239 . Caracteristicile clinico-terapeutice ale protezei totale sunt: a. uzate sau deteriorate, se pot recondiŃiona şi repara; b. obŃinerea lor este caracterizată de un proces tehnologic asemănător cu cel al protezei parŃiale

din acrilat, c. confecŃionarea este posibilă în condiŃii materiale şi de laborator modeste d. fazele clinice sunt reprezentate de montarea dinŃilor, modelajul machetei şi de prelucrare, e. fazele de laborator sunt de amprentare, de determinare şi înregistrare a rapoartelor

intermaxilare . A,B,C (5, pag .20-21) 240 . PărŃile componente ale protezei totale sunt: a. baza protezei: b. elemente accesorii:butoni de presiune şi mâner; c. şei; d. arcade dentare artificiale; e. croşete din sârmă . A,C,D (5, pag .21) 241 . PărŃile componente ale protezei totale sunt: a. dinŃi artificiali din acrilat; b. val de ocluzie;

40

c. mâner; d. butoni de presiune; e. baza protezei şi şei .

A,E (5, pag .21) 242 . Baza protezei: a. este diferită maxilar de mandibulă; b. frecvent este din acrilat; c. la maxilar din placa palatină şi şei; d. la mandibulă se confundă cu versantul lingual al şeii; e. nu poate fi realizată din aliaje metalice . A,B,C,D (5, pag .22-24) 243 . SuprafeŃele bazei protezei totale: a. suprafaŃa mucozală-cea care vine în contact cu mucoasa câmpului; b. suprafaŃa externă-cea care priveşte spre cavitatea bucală; c. suprafaŃa externă-cea care vine în contact cu mucoasa câmpului; d. suprafaŃa mucozală-cea care priveşte spre cavitatea bucală; e. suprafaŃa vestibulară-prezintă suprafaŃa mucozală şi externă .

A,B (5, pag .22-24) 244 . Şaua protezei totale: a. este partea protezei ce vine în contact cu crestele edentate; b. prezintă două versante, unul vestibular şi altul oral; c. este partea protezei ce vine în contact cu bolta palatină; d. versantul vestibular al şeii protezei prezintă o suprafaŃă mucozală şi una externă; e. sunt în număr de una până la 14 în funcŃie de dinŃii lipsă .

A,B,D (5, pag .24-25) 245 . Garnitura de dinŃi artificiali are în componenŃă: a. 6 dinŃi frontali superiori; b. 6 dinŃi frontali inferiori c. 8 dinŃi laterali superiori; d. 8 dinŃi laterali inferiori . e. 8 dinŃi frontali inferiori .

A,B,C,D (5, pag .26) 246 . Garnitura de dinŃi artificiali are în componenŃă: a. 8 dinŃi frontali inferiori . b. 6 dinŃi frontali superiori; c. 6 dinŃi laterali inferiori . d. 8 dinŃi laterali superiori; e. În total sunt 32 de dinŃi .

B,D (5, pag .26) 247 . Caracteristici clinico-terapeutice dinŃi din porŃelan sunt: a. Culoarea are trasluciditate asemănătoare cu a dinŃilor naturali (vitali); b. Culoarea se modifică în timp; c. Sunt mai puŃin estetici decât dinŃii din acrilat; d. Se abrazează foarte greu; e. Adaptarea ocluzală se face foarte uşor prin şlefuire .

41

A,D (5, pag .30-32) 248 . Caracteristici clinico-terapeutice dinŃi din porŃelan sunt: a. Sistemul de retenŃie este reprezentat la dinŃii frontali de tije metalice (crom-nichel) numite

crampoane, iar la dinŃii laterali (diatorici) de cavităŃi retentive . b. RetenŃia se realizează chimic; c. Pot fi înlocuiŃi cu uşurinŃă pe proteză; d. Sunt casanŃi; e. Din punct de vedere al preŃului de cost sunt accesibili tuturor pacienŃilor . A,D (5, pag .30-32) 249 . Caracteristici clinico-terapeutice dinŃi din porŃelan sunt: a. Sunt duri şi nu pot fi sparŃi; b. Forma feŃei vestibulare nu este posibil să fie modificată prin şlefuiri, deoarece îşi pierd

luciul . c. PreŃul de cost este mai mare decât al dinŃilor din acrilat . d. Sunt recomandaŃi întotdeauna datorită preŃului de cost foarte redus; e. Culoarea se modifică în timp .

B,C (5, pag .30-32) 250 . Caracteristici clinico-terapeutice dinŃi din acrilat sunt: a. Au preŃ de cost redus; b. Culoarea se menŃine în timp, fiind foarte asemănători cu dinŃii naturali; c. RetenŃia este chimică; d. Se pot adapta ocluzal, uşor prin şelfuire; e. Nu se pot repara pe proteză .

A,C,D (5, pag .32-34) 251 . Caracteristici clinico-terapeutice dinŃi din acrilat sunt: a. Din punct de vedere al preŃului de cost sunt cei mai indicaŃi; b. Îşi modifică culoarea în timp, suferă un proces de îmbătrânire; c. Duritate redusă comparativ cu cei din porŃelan; d. Nu pot fi supuşi unor intervenŃii de modelare, mai ales pe faŃa vestibulară; e. Solidarizarea de şaua protezei se face mecanic .

A,B (5, pag .32-34) 252 . Lingura individuală este: a. Un suport rigid folosit pentru amprentarea funcŃională; b. Un element accesoriu necesar medicului pentru determinarea relaŃiilor intemaxilare; c. Realizată de tehnicianul dentar pe modelul funcŃional; d. ObŃinută de medic în cabinet în gura pacientului; e. Realizată intim pe modelul preliminar copiind suprafaŃa de sprijin a câmpului protetic .

A,E (5, pag .60) 253 . Caracteristicile lingurei individuale: a. rigiditatea; b. rezistenŃa mecanică la şocurile ce tind să o rupă; c. dimensiunea suprafeŃei egală cu dimensiunea câmpului protetic; d. mânerul este situat paramedian de lăŃimea a doi incisivi laterali; e. este metalică, de unică folosinŃă .

A,B,C (5, pag .60)

42

254 . Caracteristicile lingurei individuale: a. adaptată la suprafaŃa câmpului protetic, la nivelul zonei de sprijin şi a zonei de succiune; b. obŃinută printr-un proces tehnologic simplu; c. materialul utilizat să fie ieftin; d. rezistentă la rupere; e. poate fi reutilizată şi la alt pacient .

A,B,C,D (5, pag .60) 255 . Caracteristicile lingurei individuale: a. grosimea marginilor de 1,5-2 mm rotunjite şi netede; b. mânerul situat pe linia mediană, în poziŃie verticală, cu dimensiune egală cât doi incisivi

centrali; c. rezistenŃa mecanică la şocurile ce tind să o rupă; d. dimensiunea suprafeŃei egală cu dimensiunea câmpului protetic; e. este obŃinută numai de medicul stomatolog în gura pacientului .

A,B,C,D (5, pag .32-34) 256 . Elementele lingurei individuale sunt: a. baza; b. mâner; c. butoni de presiune; d. val de ocluzie, uneori; e. dinŃi artificiali .

A,B,C,D (5, pag .61) 257 . Elementele lingurei individule sunt: a. baza; b. mâner; c. butoni de presiune; d. soclu; e. retenŃii date cu freza de acrilat în baza lingurei .

A,B,C (5, pag .61) 258 . Baza lingurei individuale: a. întotdeauna depăşeşte periferia câmpului; b. poate fi acrilat sau placă de bază; c. acoperă zona de sprijin a modelului; d. este intim adaptată; e. trebuie să basculeze în jurul unui ax .

B,C,D (5, pag .61)

259 . Mânerul lingurei individuale: a. nu este necesar întotdeauna; b. este situat pe linia mediană; c. are lăŃimea a doi incisivi centrali superiori; d. este situat paramedian la cerinŃa pacientului; e. cu cât are dimensiuni mai mari, cu atât medicul poate manevra mai uşor lingura .

B,C (5, pag .61) 260 . Butonii de presiune:

43

a. sunt atât la maxilar, cât şi la mandibulă; b. sunt situaŃi lingual în zona premolarilor; c. au formă paralelipipedică; d. necesari ptr aplicarea degetului în timpul amprentării; e. uneori poate exista numai unul în zona mediană şi cu rol de mâner .

C,D (5, pag .62) 261 . Întăriturile lingurii individuale: a. sunt necesare la lingura confecŃionată din placă de bază, mai ales la mandibulă; b. măresc rezistenŃa, reduc riscul fracturării .

c. este folosită sârma de 1,5 mm ∅ introdusă în grosimea bazei, corespunzător vârfului crestei

alveolare . d. Pot fi introduse şi freze rupte în grosimea lingurii cu rol de întăritură; e. Se pot folosi cel mai adesea după fracturarea lingurei, prin aplicarea lor de către medic în

cabinet . A,B,C (5, pag .62) 262 . Etapele de confecŃionare a lingurei din acrilat sunt: a. Delimitarea zonei de succiune; b. Turnarea soclului; c. Prepararea pastei de acrilat; d. Modelarea bazei lingurei; e. Prelucrarea lingurei . A,C,D,E (5, pag .65-66) 263 . Etapele de confecŃionare a lingurei din acrilat sunt: a. Delimitarea zonei de sprijin; b. Prepararea acrilatului; c. Realizarea mânerului şi a butonilor de presiune; d. Demularea lingurei; e. Soclarea bazei lingurei la soclator . A,B,C (5, pag .65-66) 264 . Etapele de confecŃionare a lingurei din acrilat sunt: a. Izolarea modelului; b. Prepararea acilatului; c. Turnarea lingurei din ghips obişnuit; d. Realizarea bazei şi a elementelor accesorii; e. prelucrarea lingurei . A,B,D,E (5, pag .65-66) 265 . Etapele tehnicii de obŃinere a lingurei din placă de bază sunt: a. delimitarea câmpului protetic; b. turnarea pastei de ghips în lingură; c. plastifierea plăcuŃei de bază în apă fiartă la 50°C; d. realizarea bazei şi a elementelor accesorii; e. finisarea lingurei . A,D (5, pag .64-65) 266 . Etapele tehnicii de obŃinere a lingurei din placă de bază sunt: a. delimitarea câmpului protetic;

44

b. izolarea modelului; c. realizarea lingurei din placă de bază; d. realizarea lingurei din acrilat auto-polimerizabil; e. fotopolimerizarea plăcuŃei de bază . A,B,C (5, pag .64) 267 . Delimitarea modelului în vederea obŃinerii lingurei individuale din placă de bază: a. se face cu un creion chimic; b. are ca scop delimitarea perferiei câmpului; c. se ocolesc bridele şi frenul; d. se poate face cu orice creion; e. la acest tip de lingură nu este necesară . A,B,C (5, pag .64) 268 . *Izolarea modelului se face: a. într-un bol de cauciuc cu apă timp de 3-5 minute; b. nu este necesară la lingura din acrilat fotopolimerizabil; c. se face de către medic în cabinetul stomatologic; d. se face de către tehnician, prin scufundarea modelului timp de 24 de ore în apă saponată; e. cu soluŃii speciale ce au un preŃ de cost ridicat . A (5, pag .62) 269 . Întăritura pentru lingura individuală: a. se face la toate lingurile individuale indiferent din ce material este confecŃionată; b. este reprezentată de o armătură de sârmă cu diametrul de 1-1,5 mm; c. lungimea sârmei este de 8-10 cm; d. este modelată în formă de semielipsă; e. este introdusă prin încălzire în baza lingurei . B,C,D,E (5, pag .65) 270 . Întăritura pentru lingura individuală: a. se aplică numai la lingura din placă de bază la mandibulă; b. este situată în grosimea lingurei; c. are rolul de a împiedica fracturarea lingurei în timpul amprentării funcŃionale a câmpului

edentat total; d. este o armătură metalică din sârmă; e. este o armătură din fibre de carbon . A,B,C,D (5, pag .65) 271 . Timpii de obŃinere a unei linguri din acrilat termopolimerizabil diferă de cea din acrilat autopolimerizabil prin următoarele: a. modelarea machetei din ceară; b. fotopolimerizarea machetei; c. ambalarea machetei; d. obŃinerea unui tipar; e. prepararea pastei, introducerea ei în tipar şi termopolimerizare . A,C,D,E (5, pag .67)

272 . Caracteristicile modelului funcŃional sunt: a. se obŃine prin turnarea amprentei preliminare din ghips dur; b. se obŃine prin turnarea amprentei funcŃionale din ghips obişnuit;

45

c. se obŃine prin turnarea amprentei funcŃionale din ghips dur; d. reprezintă copia negativă a câmpului protetic; e. reprezintă copia pozitivă a câmpului protetic . C,E (5, pag .74) 273 . Modelul funcŃional foloseşte la: a. completarea examinării câmpului protetic; b. confecŃionarea şablonului de ocluzie; c. confecŃionarea machetei protezei; d. obŃinerea tiparului . e. obŃinerea lingurei individuale . A,B,C,D (5, pag .75) 274 . Modelul funcŃional foloseşte la: a. obŃinerea lingurei individuale din acrilat autopolimerizabil; b. obŃinerea şablonului de ocluzie; c. obŃinerea machetei; d. obŃinerea tiparului; e. obŃinerea protezei finite . B,C,D (5, pag .75) 275 . Timpii obŃinerii modelului funcŃional sunt: a. îndiguire şi cofrare; b. obŃinerea tiparului; c. izolare; d. prepararea pastei de ghips şi turnare; e. demulare . A,C,D,E (5, pag .75-78) 276 . Îndiguirea amprentei funcŃionale; a. este o etapă în obŃinerea modelului funcŃional; b. constă în fixarea prin lipire a unui rulou de ceară cu diametrul de circa 4-5 mm, la o distanŃă

de 3-4 mm de marginile amprentei pe faŃa exterioară; c. operaŃie este efectuată pentru a se asigura redarea pe model a configuraŃiei fundurilor de sac

nemodificate, aşa cum au fost înregistrate de modelajul marginilor amprentei; d. nu este întotdeauna necesară, chiar dacă marginile protezei vor fi lungi acestea se pot ajusta

de medic în cabinet; e. se realizează la toate amprentele indiferent de materialul de amprentare . A,B,C (5, pag .75) 277 . Cofrarea amprentei funcŃionale: a. este o etapă în obŃinerea modelului funcŃional; b. prin cofrare se obŃine un fel de cutie, amprenta va reprezenta partea inferioară c. cofrarea amprentei constă în fixarea unei benzi de ceară lată de 15-20 mm împrejurul ruloului

utilizat pentru îndiguire . d. este indicată mai ales la amprentele cu material bucoplastic; e. este o etapă realizată de medicul stomatolog imediat după amprentarea funcŃională a câmpului

protetic . A,B,C (5, pag .76) 278 . Demularea modelului funcŃional:

46

a. se face prin ciocănire şi desprindere a fragmentelor cu spatula, la amprentele de ghips; b. se face prin încălzirea în apă a amprentelor luate cu materiale bucoplastice, termoplastice şi

pasta de oxid de zinc-eugenol şi de desprinderea lor prin tracŃiune; c. se face prin tracŃionarea amprentelor din materiale elastice care cedează şi eliberează

materialul . d. este o etapă realizată de tehnician cu foarte mare atenŃie pentru a nu fractura şi modifica

modelul funcŃional; e. se realizează imediat după priza ghipsului obişnuit . A,B,C,D (5, pag .77-78) 279 . Fasonarea soclului modelului funcŃional se face: a. cu ajutorul soclatorului fără apă; b. cu ajutorul unei spatule foarte bine ascuŃite; c. cu ajutorul soclatorului cu apă; d. Dacă amprenta a fost îndiguită şi cofrată, soclarea este făcută numai pentru finisarea formei . e. modelele turnate în amprentele care nu au beneficiat de operaŃiunea de îndiguire şi de cofrare,

sunt prelucrate la nivelul pereŃilor exteriori ai fundurilor de sac cu mai multă atenŃie, deoarece este necesar să se conserve o anumită grosime .

C,D,E (5, pag .78) 280 . Şablonul de ocluzie: a. este un element auxiliar folosit de medicul dentist pentru determinarea şi înregistrarea

relaŃiilor intermaxilare; b. se realizează pe modelul preliminar; c. reproduce baza şi arcadele dentare artificiale ale viitoarelor proteze; d. este realizat cel mai frecvent din placă de bază şi val de ocluzie; e. nu sunt întotdeauna necesare . A,C,D (5, pag .78-79) 281 . Elementele componente ale şablonului de ocluzie sunt: a. baza şablonului; b. butonii de presiune; c. valul de ceară; d. mânerul; e. întărituri . A,C (5, pag .79) 282 . Baza şablonului de ocluzie: a. este confecŃionată din placă de baza sau din răşini acrilice; b. marginile şablonului sunt modelate cu dimensiuni şi forma corespunzătoare; c. este în contact intim cu suprafaŃa zonei de sprijin a câmpului protetic; d. şablonului nu prezintă mişcări de basculare, dacă sunt exercitate presiuni alternative la nivelul

bordurilor de ocluzie; e. poate bascula pe modelul funcŃional . A,B,C,D (5, pag .81) 283 . Baza şablonului de ocluzie: a. este rigidă; b. nedeformabilă; c. rezistentă la presiunile ocluzale; d. din placă de bază prezintă întărituri de sârmă;

47

e. din acrilat fotopolimerizabil este cea mai frecventă . A,B,C,D (5, pag .81) 284 . Caracteristicile bordurilor de ocluzie: a. forma şi dimensiunea sunt asemănătoare cu ale arcadei dentare; b. poziŃia este fixată corespunzător mijlocului crestei alveolare; c. sunt realizate din ceară roz sau Stents; dacă sunt confecŃionate din ceară, aceasta trebuie să

prezinte punctul termic de plastifiere mai ridicat; d. dimensiunile obişnuite ale bordurii sunt de 10 mm înălŃime în zona frontală, descrescând

progresiv spre distal, corespunzător molarului de 6 ani înălŃimea este de 6 mm; e. lăŃimea este de 8 mm în zona frontală şi de 5 mm în zona laterală . A,B,C,D (5, pag .80-81) 285 . Caracteristicile bordurilor de ocluzie: a. limita posterioară a bordurii este situată în dreptul feŃei distale a primului molar; b. muchiile bordurii sunt rotunjite, iar suprafeŃele plane; c. bordura de ocluzie este solidarizată la baza şablonului prin lipire cu ceară foarte fierbinte . d. forma şi dimensiunea sunt asemănătoare cu ale arcadei dentare; e. poziŃia este fixată spre vestibular la maxilar şi spre oral la mandibulă . A,B,C,D (5, pag .80-81) 286 . Caracteristicile bordurilor de ocluzie: a. bordurile de ocluzie prezintă forme şi dimensiuni asemănătoare cu a arcadelor dentare; b. bordurile de ocluzie sunt bine solidarizate la baza şablonului, corespunzător crestelor

alveolare cu excepŃia bordurii superioare în zona frontală; c. bordura de ocluzie este modelată neted şi asimetric de o parte şi de alta a liniei mediene; d. poziŃia este fixată corespunzător mijlocului crestei alveolare; e. sunt realizate din ceară roz sau Stents; dacă sunt confecŃionate din ceară, aceasta trebuie să

prezinte punctul termic de plastifiere mai ridicat; A,B,D,E (5, pag .80-82)

287 . Baza şablonului de ocluzie: a. este asemănătoare cu baza lingurei individuale; b. este confecŃionată, în general, din placă de bază sau din polistiren . c. să permită îndepărtarea cu uşurinŃă a şablonului de pe model; d. de ea se solidarizează valul de ocluzie din ceară; e. poate fi realizată şi de medic direct pe câmpul protetic . A,B,C,D (5, pag .79) 288 . Reperele trasate de medic pe şabloanele de ocluzie necesare alegerii şi montării dinŃilor sunt: a. linia mediană; b. linia surâsului; c. linia paramediană; d. liniile canine; e. curbura vestibulară . A,B,D (2, pag .137-138) 289 . Reperele trasate de medic pe şabloanele de ocluzie necesare alegerii şi montării dinŃilor sunt: a. linia surâsului;

48

b. linia canină; c. planul lui Camper; d. mijlocul crestei edentate; e. linia mediană . A,B,E (2, pag .137-138) 290 .*Reperele trasate de medic pe şabloanele de ocluzie necesare alegerii şi montării dinŃilor sunt: a. relaŃia centrică; b. dimensiunea verticală de ocluzie; c. linia coletului dinŃilor frontali superiori; d. linia coletului dinŃilor frontali inferiori; e. linia mediană . E (2, pag .137-138) 291 . Fişa de laborator ce însoŃeşte şabloanele de ocluzie conŃine indicaŃii despre: a. culoarea dinŃilor; b. forma dinŃilor; c. relieful feŃei ocluzale; d. materialul din care sunt confecŃionaŃi dinŃii; e. sexul pacientului . A,B,C,D (2, pag .137) 292 . Ocluzorul: a. un instrument necesar tehnicianului în poziŃionarea modelelor în relaŃie centrică; b. prezintă două braŃe asemănătoare cu o articulaŃie menŃinute la distanŃă de un şurub; c. poate efectua toate tipurile de mişcări ale mandibulei; d. poate realiza doar mişcarea de deschidere şi închidere a gurii; e. poate fi utilizat şi de medic în vederea determinării relaŃiei centrice . A,B,D (5, pag .92) 293 . OperaŃiile de fixare a modelelor în ocluzor sunt: a. alegerea şi verificarea ocluzorului la nivelul axei balama; b. pregătirea modelelor; c. ghipsarea modelelor; d. alegerea şi verificarea articulatorului la nivelul axei balama terminale; e. turnarea ghipului dur în amprentă . A,B,C (5, pag .93-94) 294 . Pregătirea modelelor constă în: a. reducerea dimensiunilor soclurilor (dacă acestea sunt supradimensionate atât în înălŃime cât şi

în lăŃime); b. tăierea a mai multor şanŃuri de retenŃie pe suprafaŃa bazală a fiecărui soclu adânci de 3-4 mm; c. solidarizarea provizorie a modelelor între ele la nivelul soclurilor . d. Soclarea modelelor în vederea obŃinerii conturului modelelor; e. Se pot monta fără să se reducă din baza modelului pentru că au fost soclate foarte bine . A,B,C (5, pag .93) 295 . Ghipsarea modelelor constă în: a. introducerea ansamblului modele–şabloane de ocluzie în apă pentru 2-3 minute; b. fixarea modelului inferior;

49

c. fixarea modelului superior în al doilea timp (după priza ghipsului folosit pentru fixarea modelului inferior);

d. excesul de ghips, care depăşeşte soclul, este îndepărtat; e. menŃinerea ansamblului modele-şabloane în soluŃii alginice timp de 35 minute . A,B,C (5, pag .94) 296 . Reguli de montare a ansamblului modele-şablon în ocluzor: a. planul de orientare ocluzală materializat de locul de unire a celor două suprafeŃe ale

bordurilor este plasat în planul orizontal reprezentat de suprafaŃa mesei; b. planul medio-sagital al modelelor să se suprapună planului medio-sagital al ocluzorului

(paralel pe axa balama); c. distanŃa între punctul interincisiv, marcat pe şabloane, de intersecŃia liniei mediană cu planul

de ocluzie şi axul de rotaŃie să fie de 10,5 cm . d. linia surâsului paralelă cu linia bipupilară; e. liniile canine paralele între ele şi cu axul ocluzorului . A,B,C (5, pag .94-95) 297 . Ce repere se transferă de pe şabloane pe modele în vederea montării dinŃilor: a. linia mediană; b. planul lui Camper; c. linia bipupilară; d. linia canină; e. curbura vestibulară . A,D,E (5, pag .95-96) 298 . Ce repere se transferă de pe şabloane pe modele în vederea montării dinŃilor cu o excepŃie: a. linia mediană; b. linia canină; c. linia surâsului; d. linia bipupilară; e. planul de ocluzie . A,B,C,E (5, pag .95-96) 299 . Alegerea dinŃilor frontali se face în funcŃie de: a. Vârsta pacientului; b. Mărimea dinŃilor; c. Forma; d. Culoare; e. Material . B,C,D,E (2, pag .159) 300 . ÎnălŃimea dinŃilor frontali se alege în funcŃie de: a. vârsta pacientului; b. lungimea buzei superioare şi gradul ei de mobilitate; c. profesia pacientului; d. gradul de supraocluzie pe care l-a avut pacientul când era dentat e. sexul pacientului . A,B,D, (2, pag .160) 301 . Alegerea culorii dinŃilor se face în funcŃie de:

50

a. sex; b. personalitate; c. vârstă; d. culoarea ochilor, a părului; e. doleanŃa pacientului . A,B,C,D (2, pag .163-164) 302 . Dimensiunea meziodistală în alegerea dinŃilor laterali: a. defineşte spaŃiul disponibil pentru alegerea mărimii dinŃilor laterali; b. reprezintă distanŃa dintre faŃa distală a caninului şi limita anterioară a tuberozităŃii sau

tuberculului piriform; c. cei doi premolari şi doi molari trebuie să se încadreze în această dimensiune; d. dinŃii frontali inferiori trebuie să se încadreze în acestă dimensiune; e. cu cât este mai mică acestă dimensiune se poate renunŃa la montarea ambilor molarilor . A,B,C (2, pag .166-167) 303 . Regula lui Pound: a. ajută la alegerea lăŃimii dinŃilor laterali inferiori; b. ajută la alegerea lăŃimii dinŃilor laterali superiori; c. definiŃie: faŃa linguală a dinŃilor laterali nu trebuie să depăşească o linie care uneşte faŃa

mezială a caninului cu faŃa linguală a tuberculului piriform; d. ajută la alegerea lăŃimii dinŃilor frontali superiori; e. ajută la alegerea lăŃimii dinŃilor frontali inferiori; A,C (2, pag .167) 304 . Materialul din care sunt confecŃionaŃi dinŃii artificiali poate fi: a. Acrilat; b. Compozit; c. Ceramică; d. Aur platinat; e. Alumino-silicat . A,C (2, pag .169) 305 .*Macheta protezei totale are ca elemente: a. Baza din ceară şi dinŃi articiali; b. Baza din placă de bază şi val de ocluzie; c. Baza din acrilat şi val de stentz; d. Bază, butoni şi mâner de presiune; e. Baza din ceară, dinŃi artificiali şi croşete din sârmă . A (5, pag .112) 306 . OperaŃiile realizate pentru obŃinerea bazei machetei sunt: a. izolarea modelului în apă 1-2 minute; este necesară deoarece macheta este îndepărtată de pe

model pentru probă; b. adaptarea intimă a unei jumătăŃi de placă de ceară roz la suprafaŃa modelului, până în

fundurile de sac; c. consolidarea machetei bazei cu placă de bază la nivelul bolŃii palatine . d. Realizarea butonilor de presiune şi a mânerului; e. Întărituri din sârmă la macheta inferioară . A,B,C (5, pag .112)

51

307 . Reguli generale în montarea dinŃilor după Gysi: a. DinŃii laterali montaŃi pe mijlocul crestei edentate; b. DinŃii frontali montaŃi de mijlocul crestei edentate; c. DinŃii laterali montaŃi în afara crestei; d. DinŃii frontali din motive estetice montaŃi în afara crestei; e. Planul de ocluzie în sens sagital formează o curbă cu concavitatea în jos . A,D (5, pag .114-115) 308 . PoziŃia incisivului central superior: a. este situat cu faŃa mezială pe linia mediană, marginea incizială este în contact cu planul de

orientare ocluzală; b. coletul este uşor palatinizat, încât marginea incizială apare vestibulară; c. Ambii incisivi centrali, montaŃi de o parte şi de alta a liniei mediene, prezintă o mică

divergenŃă spre colet şi convergenŃă spre incizal, determinată de orientarea spre distal a axelor;

d. Coletul este uşor vestibularizat, astfel încât marginea incizală apare vestibularizată; e. Axele celor doi incisivi sunt paralele între ele . A,B,C (5, pag .116-117) 309 . PoziŃia incisivului lateral superior: a. Are o poziŃie identică cu a incisivului central; b. Marginea incizală este situată la 0,5-1mm de planul de ocluzie; c. Are o poziŃie asemănătoare cu a incisivului central cu mici excepŃii; d. Axul longitudinal este mai înclinat decât al centralului în sens vestibulooral şi meziodistal; e. Axul longitudinal este mai înclinat decât al centralului numai în sens vestibulooral . B,D (5, pag .117) 310 .*Molarul 1 superior atinge planulu de ocluzie cu: a. Toată suprafaŃa ocluzală; b. Cu cuspidul mezio-palatinal; c. Cu cuspidul mezio-vestibular; d. Cu cuspidul dito-vestibular; e. Cu cuspidul disto-palatinal . B (5, pag .118-119) 311 . *Caninul superior atinge planul de ocluzie cu: a. Muchia incizală; b. Vârful cuspidului; c. SuprafaŃa ocluzală; d. Nu atinge planul de ocluzie, se află la 0,5mm de planul de ocluzie; e. FaŃa distală . B (5, pag .117) 312 . Tehnica de montare pe plăcuŃa Pedro Saizar cuprinde: a. desolidarizate şabloanelor de ocluzie de la nivelul bordurilor de ceară; b. aplicarea plăcuŃei metalice pe bordura de ceară a şablonului superior; c. aplicarea plăcuŃei metalice pe bordura de ceară a şablonului inferior; d. plăcuŃa este fixată rezistent la bordura de ceară a şablonului inferior de ocluzie . e. plăcuŃa este fixată rezistent la bordura de ceară a şablonului superior de ocluzie . A,B,E (5, pag .127-128)

52

313 . Reperele trasate pe suprafaŃa plăcuŃei Pedro Saizar sunt: a. curbura vestibulară; b. mijlocul crestei edentate în zona laterală; c. linia surâsului; d. linia mediană; e. linia caninilor . A,D,E (5, pag .128) 314 . Reperele trasate pe suprafaŃa plăcuŃei Pedro Saizar sunt: a. linia mediană; b. linia caninilor; c. curbura vestibulară; d. planul de orientare ocluzală; e. linia surâsului . A,B,C,D (5, pag .128) 315 . La maxilar se foliează următoarele zone de despovărare: a. Papila incisivă; b. Torusul palatin; c. Sutura intermaxilară; d. TuberozităŃiule maxilare; e. Torusul mandibular . A,B,C (5, pag .152) 316 . La maxilar se foliează următoarele zone de despovărare: a. Exostozele; b. zona Ah; c. torusul palatin; d. sutura intermaxilară; e. papila incisivă . A,C,D,E (5, pag .152) 317 . La mandibulă se foliează următoarele zone de despovărare: a. linia oblică internă; b. exostozele; c. tuberculul piriform; d. torusul mandibular; e. muchia crestelor ascuŃite sub formă de lamă . A,B,D,E (5, pag .154) 318 .OperaŃia de gravare în vederea pregătirii modelului pentru macheta definitivă se realizează la: a. zona Ah; b. torusul palatin; c. torusul mandibular; d. sutura intermaxilară; e. 1/3 anterioară a tuberculului piriform . A,E (5, pag .153) 319 . Obiectivele urmărite în modelarea machetei definitive sunt: a. Fizionomic;

53

b. MenŃinerii şi stabilităŃii; c. Fonetic; d. Psihologic; e. MenŃinerii igienei . A,B,C,E (5, pag .155) 320 . În cadrul obiectivului fizionomic, macheta definitivă este modelată astfel: a. Versantul vestibular al şeii reproduce bosele; b. Redă modelajul festonului gingival şi a papilelor interdentare; c. Coletele dinŃilor forntali se înscriu pe o linie dreaptă; d. Linia de colet a incisivilor centrali este mai ridicată ecât a celor laterali; e. Linia de colet a caninului este mai ridicată decât a incisivului central . A,B,D,E (5, pag .155-156) 321 . În cadrul obiectivului menŃinerii şi stabilităŃii, în ceea ce priveşte macheta definitivă aceasta respectă câteva reguli: a. Versantul vestibular al şeii este uşor concav; b. Versantul vestibular al şeii este uşor convex; c. Zonele din dreptul bridelor şi frenurilor să fie adâncite pentru a permite mişcarea liberă a

formaŃiunilor periferice; d. Versantul lingual este modelat convex; e. Versantul lingual trebuie să asigure spaŃiu pentru mişcarea limbii . A,C,E (5, pag .156-158) 322 . În cadrul obiectivului menŃinerii igienei, macheta definitivă trebuie să prezinte; a. SuprafeŃe netede; b. SuprafeŃe plane; c. SuprafeŃe rugoase; d. SpaŃii retentive; e. Zone fără spaŃii retentive, mai ales la nivelul papilelor interdentare . A,B,E (5, pag .158-159) 323 . Tiparul: a. Reprezintă negativul machetei protezei totale; b. Este o piesă cavitară elimitată de pereŃi; c. Reprezintă copia pozitivă a machetei protezei totale; d. În alcătuirea lui intră modelul de lucru; e. În alcătuirea lui intră numai modelul preliminar . A,B,D (5, pag .161) 324 . Tiparul: a. Timpii necesari pentru obŃinerea lui sunt: ambalarea, îndepărtarea cerii din tipar, izolare; b. Este negativul machetei protezei totale; c. La obŃinerea lui participă întotdeauna modelul preliminar; d. Este o piesă cavitară delimitată de pereŃi groşi, obŃinuŃi în urma operaŃiei de ambalare a

machetei; e. Nu este întotdeauna necesar, putându-se sări peste această operaŃie în tehnologia obŃinerii

protezei totale . A,B,D (5, pag .161) 325 . Timpii obŃinerii unui tipar sunt:

54

a. Ambalarea machetei; b. Înepărtarea cerii; c. Izolarea ; d. Introducerea acrilatului în tipar; e. Dezambalarea . A,B,C (5, pag .161-166) 326 . Timpii obŃinerii unui tipar sunt: a. Izolarea modelului; b. Ambalarea machetei fără modelul de lucru; c. Ambalarea machetei cu modelul de lucru; d. Îndepătarea cerii; e. Izolarea tiparului . C,D,E (5, pag .161-166) 327 . Ambalarea directă: a. Modelul şi macheta sunt cuprinse într-o singură parte a chiuvetei b. sunt acoperiŃi de ghips pe faŃa vestibulară şi ocluzală . c. Modelul este cuprins într-o parte a chiuvetei, iar în cealalată macheta; d. La deschiderea celor două părŃi ale chiuvetei, după îndepărtarea cerii, dinŃii artificiali şi

modelul rămân într-o parte a chiuvetei, iar în cealaltă parte rămâne o masă de ghips care constituie aşa-zisa „contră”

e. La deschiderea chiuvetei dinŃii rămân într-o parte a ei, iar în cealaltă rămâne modelul . A,B,D (5, pag .162) 328 . Ambalarea indirectă: a. Modelul şi macheta sunt cuprinse într-o singură parte a chiuvetei b. sunt acoperiŃi de ghips pe faŃa vestibulară şi ocluzală . c. Modelul este cuprins într-o parte a chiuvetei, iar în cealalată macheta; d. La deschiderea celor două părŃi ale chiuvetei, după îndepărtarea cerii, dinŃii artificiali şi

modelul rămân într-o parte a chiuvetei, iar în cealaltă parte rămâne o masă de ghips care constiutie aşa-zisa „contră”

e. La deschiderea chiuvetei dinŃii rămân într-o parte a ei, iar în cealaltă rămâne modelul . C,E (5, pag .163) 329 . Avantajele ambalării indirecte sunt: a. din punct de vedere tehnic este greu de realizat; b. ceara machetei este deasemenea îndepărtată foarte greu din ambalaj; c. dinŃii îşi păstrează poziŃia în tipar; d. izolarea pereŃilor tiparului se efectuează bine şi simplu; e. pasta de acrilat este introdusă uşor în tipar . C,D,E (5, pag .163-164)

330 . Avantajele ambalării indirecte sunt: a. din punct de vedere tehnic este uşor de realizat; b. ceara machetei este deasemenea îndepărtată foarte uşor din ambalaj; c. dinŃii nu îşi păstrează poziŃia în tipar; d. izolarea pereŃilor tiparului se efectuează bine şi simplu; e. pasta de acrilat este introdusă uşor în tipar . A,B,D,E (5, pag .163-164)

55

331 . ProprietăŃile substanŃelor utilizate pentru izolarea tiparului trebuie să: a. să asigure dezambalarea protezei fără riscul de fracturare al acestuia; b. să nu faciliteze separarea protezei de model; c. să prevină orice acŃiune chimică primară sau secundară între răşina acrilică şi ghips; d. să nu favorizeze recuperarea modelului; e. să împiedice orice unire fizică între cele două materiale . A,C,E (5, pag .165-166) . 332 . ProprietăŃile substanŃelor utilizate pentru izolarea tiparului trebuie să: a. să nu împiedice orice unire fizică între cele două materiale; b. să se suprime riscul de a pătrunde monomerul în ghipsul tiparului; c. să se suprime riscul de a pătrunde vapori de apă în masa materialului plastic (răşina acrilică)

în timpul procesului de polimerizare; d. să fie inert; e. să fie insolubil; B,C,D,E (5, pag .165-166) 333 . ProprietăŃile biologice şi fizico-chimice ale răşinilor acrilice sunt: a. să nu permită lustruirea, proteza trebuie să aibe un spect poros; b. să prezinte suprafeŃe fără porozităŃi; c. să fie cu aspect cromatic estetic; d. să fie cu aspect cromatic stabil; e. să se manipuleze uşor; B,C,D,E (5, pag .166-167) 334 . ProprietăŃile biologice şi fizico-chimice ale răşinilor acrilice sunt: a. să fie tolerate de Ńesuturile cu care vin în contact; b. să fie stabile în toate condiŃiile de utilizare; c. să fie insolubile, insipide şi neutre din punct de vedere chimic la toate alimentele şi la

enzimele din compoziŃia salivei; d. să prezinte fenomene de distorsiune, dilataŃii sau contracŃii la temperatura cavităŃii bucale sau

sub presiunile ocluzale; e. să fie cu aspect cromatic stabil . A,B,D,E (5, pag .167) 335 . Lichidul din răşina acrilică: a. este monomerul reprezentat de metacrilatul de metil; b. este transparent;

c. fierbe la 100,3°C;

d. este volatil, inflamabil, insolubil în apă; e. este inodor . A,B,C,D (5, pag .167)

336 . Lichidul din răşina acrilică: a. este volatil; b. inflamabil; c. solubil în apă; d. cu miros specific; e. este solvent anorganic puternic . A,B,D (5, pag .167)

56

337 . Excesul de monomer determină la nivelul protezelor gata polimerizate următoarele: a. creşterea coeficientului de contracŃie a masei acrilice (proteza are dimensiuni mai reduse); b. procent ridicat de monomer rezidual, care are acŃiune toxică asupra Ńesuturilor (iritant); c. reduce plasticitatea, îngreunând introducerea pastei în tipar; d. apariŃia porilor, atât în grosimea plăcii şi a şeilor cât şi la suprafaŃă cu efecte negative pentru

rezistenŃa mecanică, a menŃinerii igienei şi a aspectului cromatic . e. rezistenŃă mecanică scăzută . A,B,D (5, pag .169) 338 . Excesul de polimer determină următoarele: a. reduce plasticitatea, îngreunând introducerea pastei în tipar; b. apariŃia porilor, atât în grosimea plăcii şi a şeilor cât şi la suprafaŃă cu efecte negative pentru

rezistenŃa mecanică, a menŃinerii igienei şi a aspectului cromatic . c. neuniformitatea aspectului cromatic al protezei (zone cu coloraŃie mai intensă sau mai puŃin

intensă); d. procent ridicat de polimer rezidual, care are acŃiune toxică asupra Ńesuturilor (iritant); e. rezistenŃă mecanică scăzută . A,C,E (5, pag .169) 339 . Din punct de vedere chimic, polimerizarea se desfăşoară în trei etape, acestea sunt: a. IniŃierea; b. Polimerizarea; c. Dezvoltarea; d. ReacŃia chimică e polimerizare între monomer şi polimer; e. Stoparea polimerizării . A,C,E (5, pag .171) 340 . *Regimul termic de polimerizare a acrilatului se desfăşoară astfel încât să nu depăşească: a. 99,3°C; b. 100,3°C; c. 110°C; d. 110 .3°C; e. 100°C . D (5, pag .171) 341 . Dezambalarea: a. reprezintă operaŃia prin care proteza polimerizată este scoasă dintre pereŃii tiparului; b. chiuveta trebuie să fie complet răcită; c. chiuveta nu se eliberează din inel, se indepărtează cu ajutorul unui ciocan; d. chiuveta nu trebuie complet răcită, pentru că se desface mai uşor; e. chiuveta se îndepărtează din inel . A,B,E (5, pag .172-173) 342 . Netezirea: a. operaŃie de prelucrare ce are ca scop îndepărtarea plusurilor de acrilat; b. şlefuirea plusurilor de face cu pietre cu granulaŃie mare; c. şlefuirea plusurilor de face cu puf sau perie; d. şlefuirea plusurilor de face cu freze de acrilat; e. şlefuirea plusurilor nu este necesară, proteza după dezambalare este curată . A,B,D (5, pag .173)

57

343 . Lustruirea: a. operaŃia de prelucrarea a protezelor la nivelul suprafeŃelor externe pentru a se obŃine luciul

sticlos; b. se realizează cu pufuri; c. se realizează cu freze de acrilat; d. se realizează cu filŃuri; e. se realizează cu perii . A,B,D,E (5, pag .174) 344 . Cauzele fracturării protezelor: a. căderea pe suprafeŃe dure; b. existenŃa unui torus proeminent; c. prezenŃa unui torus mandibular poate fractura proteza inferioară; d. prezenŃa unei diasteme; e. prezenŃa unei exostoze . A,B,C,D (2, pag .218) 345 . Cauzele fracturării protezelor: a. proteze din acrilat elastic; b. masticaŃia viguroasă; c. bruxismul; d. când la arcada antagonistă există o proteză parŃială cu plan de ocluzie denivelat; e. atrofia inegală a câmpului poate duce la bascularea protezei . B,C,D,E (2, pag .218) 346 . Cauzele fracturării protezelor: a. prezenŃa unui torus mandibular poate fractura proteza inferioară; b. prezenŃa unei diasteme; c. masticaŃia viguroasă; d. prezenŃa tremelor; e. prezenŃa ocluziei inverse în zona laterală . A,B,C (2, pag .218) 347 . Cauzele fracturării protezelor: a. prezenŃa unei exostoze; b. căderea pe suprafeŃe dure; c. bruxismul; d. prezenŃa tremelor; e. prezenŃa ocluziei inverse în zona laterală . B,C (2, pag .218)

348 . Căptuşirea totală: a. presupune înlocuirea acrilatului pe toată suprafaŃa mucozală a protezei; b. poate fi directă sau indirectă; c. îmbunătăŃeşte fizionomia pacientului; d. poate fi cu caracter rigid sau realizată cu materiale reziliente; e. întotdeauna se realizează de tehnician indiferent de caracteristicile protezei . A,B,D (2, pag .219) 349 . ContraindicaŃiile căptuşirii:

58

a. dimensiunea verticală subdimensionată; b. montarea dinŃilor laterali înafara crestei; c. ocluzie dezechilibrată; d. instabilitatea protezelor pe ambele maxilare; e. în cazul unor câmpuri protetice cu stomatopatii . A,B,C,D (2, pag .219)

350 . EdentaŃia parŃială:

a) este starea fiziopatologică a A .T .M .-ului b) este starea fiziopatologică a arcadelor dentare c) se caracterizează prin pierderea a 1 până la 13 dinŃi de pe arcadă d) se caracterizează prin pierderea tuturor dinŃilor de pe arcadele dentare e) este caracteristică numai vârstnicilor

B, C ( 7,pag . 67)

351 . EdentaŃia parŃială după Costa se clasifică astfel: a) edentaŃie frontală b) edentaŃie de clasa I c) edentaŃie laterală d) edentaŃie terminală e) edentaŃie de clasa a III-a

A,C, D ( 3,pag . 61) 352 .*Următoarele afirmaŃii referitoare la edentaŃia frontală sunt false, cu excepŃia:

a) lipsesc unii dinŃi din regiunea premolară şi molară b) lipsesc unii sau toŃi incisivii şi caninii c) lipsesc dinŃi din regiunea premolară şi molară, breşa fiind delimitată numai mezial

de dinŃi restanŃi d) lipsesc dinŃi din regiunea premolară şi molară, breşa fiind delimitată numai distal

de dinŃi restanŃi e) poate fi uni sau bilaterală

B ( 3,pag . 35)

353 .*Următoarele afirmaŃii referitoare la edentaŃia mixtă sunt false, cu excepŃia: a) pe arcada dentară coexistă 2 sau 3 forme de breşe: frontală, laterală, terminală b) breşa intersectează regiunea laterală şi regiunea frontală c) pe arcadă mai sunt prezenŃi 1-2 dinŃi d) când lipsesc dinŃi din regiunea laterală e) când lipsesc dinŃi din regiunea frontală

A ( 3,pag . 35)

354 .Kennedy a clasificat edentaŃia parŃială astfel: a) clasa I - edentaŃie termino-terminală b) edentaŃie mixtă c) clasa a II-a – edentaŃie uniterminală d) clasa a III-a e) clasa a IV-a

A, C, D, E ( 3,pag . 59)

355 .*Elementele structurale ale unei proteze scheletate sunt următoarele, cu excepŃia: a) conectorii principali şi secundari

59

b) şeile c) croşetele din sârmă d) dinŃii artificiali e) mijloace de menŃinere, sprijin şi stabilizare

C ( 7,pag . 179)

356 . Din punct de vedere clinico-tehnico-terapeutic proteza scheletată se caracterizează prin:

a) restaurează integritatea arcadelor dentare b) are rol profilactic c) nu restaurează integritatea arcadelor dentare d) determină o stare de confort pacientului, datorită volumului redus e) este inconfortabilă pentru pacient

A, B, D ( 8,pag . 8)

357 . Din etapele enumerate mai jos, care sunt etape de laborator necesare confecŃionării unei proteze scheletate:

a) analiza modelului de lucru la paralelograf b) confecŃionarea modelului duplicat c) amprenta preliminară d) proba componentei metalice în cavitatea bucală e) confecŃionarea machetei scheletului metalic

A, B, E ( 8,pag . 9)

358 .*Următoarele etape în confecŃionarea protezei scheletate sunt etape de laborator, cu excepŃia:

a) confecŃionarea machetei scheletului metalic b) proba pe câmpul protetic c) confecŃionarea machetei componentei acrilice d) tiparul componentei acrilice e) polimerizarea, dezambalarea şi prelucrarea componentei acrilice

B ( 8,pag . 9)

359 . Conectorii principali: a) se numesc şi conectori majori b) unesc şeile protezei între ele c) se numesc şi conectori minori d) unesc şeile de elementele de menŃinere, sprijin şi stabilizare e) nu unesc şeile protezei între ele

A, B, D ( 3,pag . 35)

360 . Caracteristicile comune conectorilor principali sunt: a) elasticitatea b) rigiditatea c) profilaxia Ńesuturilor câmpului protetic d) produc leziuni Ńesuturilor parodontale sau mucoasei e) confortul pacientului

B, C, E ( 8,pag . 15)

361 .*Conectorii principali mandibulari sunt: a) bara linguală

60

b) bara linguală dublă (cu croşet continuu) c) placa dento-mucozală mandibulară d) conectorul principal dentar e) toate răspunsurile sunt corecte

E ( 7,pag . 232)

362 .*Următorii conectori principali sunt mandibulari, cu excepŃia: a) bara linguală b) bara sublinguală c) placa palatinală completă d) bara vestibulară e) bara linguală cu croşet continuu

C ( 7,pag . 232)

363 .Conectorii principali maxilari sunt: a) plăcuŃa mucozală cu lăŃime redusă b) conectorul principal dentar c) plăcuŃa mucozală cu lăŃime mare d) plăcuŃa fenestrată e) plăcuŃa dento-mucozală mandibulară

C ( 7,pag . 223)

364 .*Bara linguală prezintă următoarele caracteristici, cu excepŃia: a) forma cea mai adecvată a barei pe secŃiune este semipiriformă b) înălŃimea barei este de 4-5mm c) grosimea barei este de 1mm la extremitatea superioară şi 3mm la cea inferioară d) forma cea mai adecvată a barei pe secŃiune este rotundă e) extremitatea inferioară este plasată către fundul de sac, iar extremitatea superioară

către parodonŃiul marginal D ( 8,pag . 26)

365 .Placa dento-mucozală mandibulară: a) se plasează între fundul de sac lingual şi zona supracingulară a dinŃilor frontali b) este indicată în edentaŃiile terminale, însoŃite de breşe frontale c) este indicată în caz de atrofie marcată a crestelor în edentaŃiile terminale d) se plasează între fundul de sac lingual şi zona infracingulară a dinŃilor frontali e) este indicată în edentaŃii frontale A, B, C ( 3,pag . 148)

366 .Bara linguală:

a) este indicată când există o înălŃime de cel puŃin 9mm a procesului alveolar b) este plasată în dreptul versantului lingual al procesului alveolar mandibular, între

parodonŃiul marginal şi fundul de sac lingual c) este indicată când există o înălŃime de cel puŃin 4mm a procesului alveolar d) este plasată la nivelul bolŃii palatine e) plasată cât mai aproape de planşeul bucal evită interferenŃa cu limba în timpul

diferitelor funcŃii şi evită retenŃiile alimentare A, B, E ( 3,pag . 142)

367 .*Rolurile croşetului continuu sunt următoarele, cu excepŃia:

a) contribuie la sprijinul parodontal al protezei

61

b) este un element antibasculant c) mobilizează dinŃii restanŃi d) stabilizează proteza în sens disto-mezial e) solidarizează dinŃii restanŃi C ( 3,pag . 146)

368 . Caracteristicile conectorilor principali maxilari sunt:

a) sunt laŃi şi de grosime mică b) sunt confortabili pentru pacienŃi c) sunt inconfortabili pentru pacienŃi d) conectorii sub formă de bară sunt rar utilizaŃi e) conectorii sub formă de bară sunt foarte utilizaŃi A, B, D ( 3,pag . 150)

369 .PlăcuŃa mucozală cu lăŃime redusă:

a) este indicată în edentaŃiile laterale, în care proteza are sprijin dento-parodontal b) este indicată în edentaŃiile de clasa a III-a, în care proteza are sprijin muco-osos c) nu transmite presiuni suportului muco-osos, datorită sprijinului dento-parodontal d) transmite presiuni suportului muco-osos deoarece este în contact cu mucoasa bolŃii

palatine e) dacă există torus palatin sau rafeu median proeminent este necesară despovărarea

A, C, E ( 3,pag . 152)

370 . *Următoarele afirmaŃii referitoare la plăcuŃa mucozală cu lăŃime mare sunt adevărate, cu excepŃia:

a) îmbunătăŃeşte menŃinerea prin fenomenul de adeziune b) este indicată în edentaŃia terminală şi latero-terminală c) acoperă bolta palatină în totalitate d) acoperă aproximativ 2/3 din suprafaŃa bolŃii palatine e) lăŃimea trebuie să fie cel puŃin egală cu lungimea şeilor

C ( 3,pag . 153)

371 . PlăcuŃa fenestrată: a) se numeşte şi plăcuŃa mucozală anterioară şi posterioară b) lasă liberă zona centrală a bolŃii palatine c) este cel mai rigid conector principal d) este cel mai frecvent utilizat conector principal e) este cel mai rar folosit conector principal

A, B, C, E ( 3,pag . 154)

372 . Placa palatinală completă: a) este indicată în situaŃiile clinice cu puŃini dinŃi restanŃi şi creste atrofiate b) este indicată în situaŃiile clinice cu mulŃi dinŃi restanŃi şi creste bine reprezentate c) marginea anterioară ajunge supracingular pe dinŃii frontali, iar limita posterioară

este reprezentată de linia Ah d) grosimea plăcii este de 0,4mm e) marginea anterioară este reprezentată de linia Ah, iar limita posterioară ajunge

supracingular A, C, D ( 3,pag . 158)

373 . *Conectorii secundari:

62

a) se numesc şi bare secundare b) sunt elemente de legătură dintre conectorul principal şi celelalte componente ale

protezei scheletate c) sunt utilizaŃi pe feŃele proximale ale dinŃilor ce delimitează spaŃiul edentat sau

interdentar d) cei mai utilizaŃi sunt conectorii secundari rigizi e) toate răspunsurile sunt adevărate

E ( 8,pag . 33) 374 . Şeile protetice:

a) acoperă crestele edentate b) acoperă bolta palatină c) oferă suport dinŃilor artificiali d) transmit forŃele masticatorii către Ńesuturile câmpului protetic e) nu transmit forŃele masticatorii către Ńesuturile câmpului protetic A, C, D ( 8,pag . 13)

375 . FuncŃiile şeilor protetice sunt:

a) refac funcŃia masticatorie b) nu refac funcŃia masticatorie c) refac fizionomia în edentaŃiile de clasa a IV-a Kennedy d) refac fizionomia în edentaŃiile de clasa a II-a Kennedy e) nu refac fizionomia în edentaŃiile de clasa a IV-a Kennedy A, C ( 7,pag . 243)

376 . *Următoarele afirmaŃii referitoare la arcadele dentare artificiale sunt adevărate, cu excepŃia:

a) asigură o masticaŃie eficientă b) reprezintă componenta ”care nu se vede” c) asigură refacerea fonaŃiei d) reprezintă componenta ”care se vede” e) înlocuiesc dinŃii naturali pierduŃi B ( 7,pag . 247)

377 . FuncŃiile croşetelor sunt:

a) încercuirea b) rigiditatea c) reciprocitatea d) pasivitatea e) confortul pacientului A, C, D ( 8,pag . 37)

378 . Croşetele turnate se clasifică astfel:

a) croşete de sârmă b) croşete circulare c) croşete divizate Roach d) croşete Ney e) croşete mixte B, C, D ( 8,pag . 38)

379 . Croşetul Ackers:

63

a) se numeşte şi croşet circular cu 3 braŃe b) se numeşte şi croşet circular cu 6 braŃe c) este caracteristic croşetelor circulare d) are 5 elemente componente: 1 elastic şi 4 rigide e) are 5 elemente componente: 4 elastice şi 1 rigid A, C, D ( 8,pag . 41)

380 . *Caracteristicile croşetului Bonwill sunt următoarele, cu excepŃia:

a) se numeşte şi croşetul circular cu 6 braŃe b) este biactiv şi bidentar c) se numeşte şi croşetul circular cu 3 braŃe d) este recomandat pe molari sau premolari între care există tremă e) este alcătuit din 6 braŃe C ( 8,pag . 43)

381 . FuncŃiile croşetului Ackers sunt:

a) se opune tendinŃei de desprindere a protezei b) favorizează tendinŃa de desprindere a protezei c) împiedică înfundarea şi deplasările laterale ale protezelor d) favorizează înfundarea şi deplasările laterale ale protezei e) dintele pe care este aplicat să nu fie mobilizat în momentul inserŃiei şi dezinserŃiei

protezei A, C, E ( 8,pag . 43)

382 . Caracteristicile croşetelor divizate Roach:

a) prezintă contact cu dintele stâlp pe o suprafaŃă mai mică decât cele circulare b) prezintă contact cu dintele stâlp pe o suprafaŃă mai mare decât cele circulare c) toate croşetele divizate sunt compuse din 6 elemente d) toate croşetele divizate sunt compuse din 5 elemente e) primele croşete divizate prezintă braŃele elastice în formă de litere şi au fost denumite

„ CLUSTIR” A, C, E ( 8,pag . 44)

383 . Croşetul divizat cu braŃul în ” T ”:

a) este format din 6 elemente: 4 rigide şi 2 elastice b) este format din 6 elemente: 4 elastice şi 2 rigide c) este reprezentativ pentru clasa croşetelor divizate d) este cel mai puŃin utilizat dintre croşetele divizate e) este indicat pe molari A, C ( 8,pag . 44)

384 . *Următoarele afirmaŃii referitoare la croşetele Ney sunt adevărate, cu excepŃia:

a) sunt 6 tipuri de croşete Ney b) primele 4 tipuri rezultă din combinaŃia croşetelor circulare şi a croşetelor divizate c) primele 4 tipuri sunt rar utilizate d) primele 4 tipuri sunt biactive şi mai mult folosite e) ultimele 2 tipuri sunt circulare monoactive C ( 8,pag . 47)

385 . Caracteristicile clinico-tehnico-terapeutice ale sistemelor speciale sunt:

64

a) sunt confecŃionate industrial b) au dimensiuni foarte reduse c) au dimensiuni mari d) sunt compuse din minimum 2 părŃi: una fixată la dintele stâlp şi alta la proteză e) aliajele din care sunt confecŃionate sunt extradure şi dure A, B, D, E ( 8,pag . 52)

386 . *Sistemele speciale se clasifică astfel:

a) culise b) capse c) telescoape d) sisteme Dolder e) toate răspunsurile sunt corecte E ( 8,pag . 53)

387 . FuncŃiile culiselor sunt:

a) menŃin proteza pe câmpul protetic b) reprezintă elementele de sprijin dento-parodontal pentru protezele terminale c) reprezintă elementele de sprijin pentru protezele uniterminale d) creează sprijin muco-osos pentru proteze e) creează sprijin mixt şi sprijin dento-parodontal pentru proteze intercalate A, B, E ( 8,pag . 56)

388 . *Capsele: a) sunt mecanisme minuscule b) sunt formate din matrice şi patrice c) sunt activabile d) sunt indicate în special în edentaŃia subtotală e) toate răspunsurile sunt adevărate

E ( 8,pag . 59) 389 .Dezavantajele culiselor sunt:

a) nu se uzează în timp b) uzura în timp c) datorită ancorajului rigid la dinŃii stâlpi determină mobilitatea acestora în timp d) nu determină mobilitatea dinŃilor stâlpi e) nu se pot înlocui B, C ( 8,pag . 57)

390 . Capsele Biaggi 648 şi 650:

a) diferă prin aspectul matricelor şi prin modul de acŃiune b) se confecŃionează din aur de 18 karate, aur platinat 10% sau din Palliag c) se confecŃionează din crom-nichel d) realizează o menŃinere cu bun efect fizionomic e) sunt inestetice A, B, D ( 7,pag . 373, 416)

391 . Telescoapele se caracterizează prin:

a) menŃinerea protezei pe câmpul protetic b) sprijin c) transmiterea presiunilor ocluzale dinŃilor restanŃi

65

d) stabilizare e) instabilitatea protezei pe câmpul protetic A, C, D ( 8,pag . 62)

392 . *Caracteristicile clinico-tehnico-terapeutice ale sistemelor Dolder:

a) sunt indicate în edentaŃiile frontale, laterale şi subtotale b) sunt invizibile c) sunt foarte estetice d) sunt activabile e) toate răspunsurile sunt adevărate E ( 8,pag . 63)

393 . Sistemele articulate:

a) sunt utilizate în edentaŃiile terminale b) sunt utilizate în edentaŃiile totale c) sunt de 2 feluri: ruptori de forŃe şi amortizori de presiune d) permit şeilor protetice un grad mai mare sau mai mic de mobilitate e) nu permit şeilor protetice un grad de mobilitate A, C, D ( 7,pag . 406)

394 . Balamalele:

a) fac parte din categoria ruptorilor de forŃe b) fac parte din categoria amortizorilor de presiune c) fac legătura dintre componenta dentară şi şaua protezei terminale d) sunt compuse din 2 părŃi e) permit bascularea prin înfundare a extremităŃii distal A, C, D, E ( 8,pag . 67)

395 . Paralelograful este folosit pentru:

a) determinarea paralelismului suprafeŃelor proximale ale dinŃilor stâlpi b) determinarea axei de inserŃie a protezei scheletate c) determinarea axei de inserŃie a protezei parŃiale acrilice d) tripodare e) măsurarea şi localizarea zonelor de interferenŃă dentară sau muco-osoasă de pe

modelul de studiu A, B, D, E ( 7,pag . 658)

396 . *Accesoriile paralelografului sunt următoarele, cu excepŃia:

a) cuŃitul de ghips b) tija răzuşă c) retentivometrele d) tija de carbon e) tija de analiză A ( 7,pag . 660)

397 . Tija detectoare:

a) se numeşte şi „degeŃel de palpare” b) este poziŃionată perpendicular pe planul de ocluzie c) este fixată pe soclu d) este utilizată în scop diagnostic e) este folosită în determinarea axului de inserŃie şi în tripodare

66

R . A, B, D, E ( 7,pag . 660)

398 . Tija răzuşă: a) se foloseşte în etapa de deretentivizare paralelă a modelului b) este folosită în scop diagnostic c) se foloseşte la îndepărtarea şi paralelizarea cerii plasate proximal d) este folosită pentru evidenŃierea zonelor de interferenŃă e) este folosită la trasarea ecuatorului protetic A, C ( 7,pag . 661)

399 . Tijele retentivometrice:

a) se numesc şi joje b) determină localizarea zonei de maximă retentivitate subecuatorială c) contribuie la determinarea axului de inserŃie d) sunt folosite în scop diagnostic e) se numesc şi tije de analiză A, B, C ( 7,pag . 661)

400 . Duplicarea modelului de lucru se referă la:

a) amprentarea modelului preliminar b) amprentarea modelului de lucru pregătit c) turnarea unui model din ghips dur d) turnarea unui model din ghips obişnuit e) turnarea unui nou model din masă de ambalat B, E ( 8,pag . 114)

401 . Scopurile duplicării sunt: a) confecŃionarea unui model refractar b) confecŃionarea unui model preliminar c) realizarea machetei componentei metalice a protezei scheletate pe modelul

refractor d) obŃinerea unui schelet metalic intim adaptat la câmpul protetic e) obŃinerea unui schelet metalic deformat A, C, D ( 8,pag . 114)

402 . Cauzele ce determină lipsurile la nivelul scheletului metalic sunt:

a) obstruarea canalelor de pătrundere a aliajului sau ale cavităŃii tiparului b) ambalajul a fost încălzit brusc c) obstruarea canalului principal d) au fost folosite mase de ambalat vechi e) când nu se realizează canale pentru evacuarea gazelor A, C ( 8,pag . 155)

403 . *Cauzele plusurilor sub formă de perlă sunt:

a) suprafaŃa machetei nu a fost degresată b) pasta de masă de ambalat a conŃinut multe bule de aer c) ambalarea s-a efectuat fără vibrare d) nu s-au respectat proporŃiile la prepararea pastei de masă de ambalat e) toate răspunsurile sunt adevărate E ( 8,pag . 154)

67

404 . *Porii sunt cauzaŃi de: a) absenŃa rezervorului de aliaj topit b) forŃa de împingere a aliajului fluid este insuficientă c) macheta nu a fost centrată d) oxizii e) toate răspunsurile sunt corecte E ( 8,pag . 157)

405 . Prelucrarea scheletului metalic constă în:

a) soclare b) sablare c) secŃionarea tijelor d) netezire-planare e) lustruire B, C, D, E ( 8,pag . 158)

406 . Avantajele elementelor preformate (prefabricate) din care se confecŃionează macheta componentei metalice sunt:

a) grăbesc execuŃia machetei b) încetinesc execuŃia machetei c) macheta are grosimi uniforme d) suprafaŃa machetei este netedă e) decupajul este bine finisat A, C, D, E ( 8,pag . 125)

407 . Dezavantajele machetei obŃinute din placă de ceară sunt:

a) consum mare de timp b) consum mic de timp c) macheta are grosimi neuniforme d) decupajul este bine finisat e) modelajul solicită manualitate şi experienŃă A, C, E ( 8,pag . 129)

408 . Macheta componentei metalice:

a) este realizată din elemente preformate b) este realizată din elemente modelate din ceară c) se obŃine pe modelul de lucru d) se obŃine pe modelul duplicat e) niciun răspuns nu este corect A, B, D ( 8,pag . 125)

409 . *Caracteristicile clinico-tehnico-terapeutice ale protezei scheletate obŃinută prin tehnica modernă prin turnare sunt:

a) precizie b) sprijin îmbunătăŃit c) confort d) nu se fracturează e) toate răspunsurile sunt corecte E ( 8,pag . 80)

410 . Pregătirea modelului în vederea duplicării constă în:

68

a) folierea modelului b) amprentarea modelului c) gravarea modelului d) confecŃionarea lingurii individuale e) deretentivizarea dinŃilor restanŃi sau a altor zone de interferenŃă A, C, E ( 7,pag . 645)

411 . Folierea modelului: a) se realizează diferit pentru maxilar şi pentru mandibulă b) se realizează la fel pentru maxilar şi pentru mandibulă c) este necesară pentru echilibrarea presiunilor aplicate de proteză pe câmpul

protetic d) este operaŃiunea de distanŃare a componentelor câmpului protetic de unele zone ale

machete e) este procedeul de gratare a modelului A, C, D ( 7,pag . 645)

412 . Gravarea modelului: a) se practică doar la maxilar b) se practică doar la mandibulă c) sporeşte rezistenŃa mecanică a plăcuŃelor mucozale d) scade rezistenŃa mecanică a plăcuŃelor mucozale e) se obŃine o mai bună etanşeizare a conectorului principal maxilar A, C, E ( 7,pag . 645)

413 . Deretentivizarea dinŃilor restanŃi sau a altor zone:

a) facilitează glisarea la inserŃia şi dezinserŃia protezei parŃiale scheletate b) este procesul de gratare a modelului c) este de 3 feluri: paralelă, modelată şi arbritară d) este necesară pentru echilibrarea presiunilor ocluzale e) scade rezistenŃa mecanică a conectorului principal A, C ( 7,pag . 645)

414 . Caracteristicile clinico-tehnico-terapeutice ale protezei scheletate din elemente fabricate sunt:

a) proteza este instabilă b) elementele fabricate nu sunt adaptate foarte precis la câmpul protetic c) rezistenŃă crescută la presiunile ocluzale d) confortul pacientului e) timpul necesar confecŃionării este mare A,B, C, D ( 8,pag . 76)

415 . Tija port-mină de grafit: a) se numeşte şi tija de analiză b) este folosită pentru trasarea liniilor ecuatorului protetic pe model c) este utilizată în scop diagnostic d) este folosită pentru evidenŃierea zonelor de interferenŃă e) se numeşte şi ”degeŃel de palpare” B, D ( 7,pag . 660)

416 . Accesoriile paralelografului sunt:

69

a) tija detectoare b) spatula de ghips c) tija de carbon d) retentivometrele e) tijele răzuşă A, C, D, E ( 7,pag . 660)

417 . Sistemul Dolder fricŃional: a) este indicat în edentaŃiile intercalate b) bara are forma literei ”U” sau de pătrat, pe secŃiune c) este nefizionomic d) este activabil e) este inactivabil A, B, D ( 8,pag . 65)

418 . Sistemul Dolder rezilient: a) este indicat în edentaŃiile cu breşe terminale b) pe secŃiune bara are formă ovoidală c) pe secŃiune bara are forma literei ”U” d) este folosită în special în edentaŃiile subtotale mandibulare când mai există cei 2

canini e) este folosită în special în edentaŃiile subtotale maxilare A, B, D ( 8,pag . 65)

419 . Croşetul Ney nr . 1: a) derivă din croşetul circular Ackers b) derivă din croşetul Bonwill c) derivă din croşetele divizate Roach d) este indicat pe dinŃii cu ecuatorul aproape de zona cervicală e) este indicat pe dinŃii globuloşi A, D ( 8,pag . 48)

420 . Croşetul Ney nr . 2: a) derivă din croşetul divizat în ”T” b) derivă din croşetul circular Ackers c) derivă din croşetul Bonwill d) este indicat pe dinŃi cu ecuatorul aproape de zona cervicală e) este indicat pe dinŃii cu retentivitate vestibule-distală şi oro-distală A, E ( 8,pag . 48)

421 . * Croşetul Ney nr . 3:

a) derivă din croşetul divizat în ”T” b) rezultă din combinarea croşetului Ney nr . 1 cu croşetul Ney nr . 2 c) derivă din croşetul circular Ackers d) derivă din croşetul Bonwill e) rezultă din combinarea croşetului divizat în ”T” cu croşetul circular Ackers B ( 8,pag . 49)

422 . * Croşetul Ney nr . 4:

a) are corpul şi pintenul ocluzal obŃinute prin turnare

70

b) braŃele active sunt confecŃionate din sârmă c) este un croşet mixt d) este indicat pe dinŃi cu retentivitate situată aproape de marginea ocluzală a

feŃelor vestibulare şi orale e) toate răspunsurile sunt corecte E ( 8,pag . 49)

423 * FuncŃiile croşetului divizat cu braŃul în ”T” sunt următoarele, cu excepŃia:

a) de menŃinere b) participă la frânarea sau limitarea tendinŃei de basculare a protezei terminale c) participă la stabilizarea vertical d) frânează înfundarea protezei pe câmpul protetic e) participă la stabilizarea orizontală C ( 8,pag . 46)

424 . Croşetul Bonwill:

a) se consider un croşet dublu Ackers b) este biactiv c) este bidentar d) este monodentar e) este indicat pe molari şi premolari între care există tremă A, B, C, E ( 8,pag . 43)

425 . FuncŃiile croşetelor sunt:

a) menŃinerea b) adeziunea c) stabilizarea d) succiunea e) sprijinul A, C, E ( 8,pag . 37)

426 . După numărul dinŃilor pe care se aplică, croşetele circulare se impart în:

a) croşete monodentare b) croşete cu 2 braŃe c) croşete bidentare d) croşete cu 3 braŃe e) croşete tridentare A, C, E ( 8,pag . 39)

427 . După numărul total al braŃelor din care se compun, croşetele circulare se clasifică astfel:

a) croşete cu 2 braŃe b) croşete cu 3 braŃe c) croşete tridentare d) croşete cu 4 braŃe e) croşete cu 6 braŃe A, B, D, E ( 8,pag . 39)

428 . După numărul braŃelor active elastice, croşetele circulare se clasifică în: a) croşete monoactive b) croşete biactive

71

c) croşete bidentare d) croşete triactive e) croşete tetraactive A, B, D, E ( 8,pag . 40)

429 . Arcadele dentare artificiale: a) înlocuiesc dinŃii naturali pierduŃi b) reprezintă componenta ”care se vede” c) reprezintă componenta ”care nu se vede” d) asigură o masticaŃie eficientă e) asigură o fonetică corespunzătoare A, B, D, E ( 7,pag . 247)

430 . * Alegerea dinŃilor artificiali se face după: a) dinŃii restanŃi b) înălŃimea spaŃiului protetic c) morfologia crestei alveolare d) dinŃii antagonişti e) toate răspunsurile sunt corecte E ( 8,pag . 11)

431 . * În zona frontală dinŃii sunt aleşi după următoarele criterii, cu excepŃia: a) culoarea dinŃilor vecini b) nu se Ńine cont de niciun criteriu c) mărimea dinŃilor vecini d) forma dinŃilor vecini e) în armonie dento-facială B ( 8,pag . 12)

432 . Redarea aspectului facial avut înainte de edentaŃie este obŃinut prin: a) crearea spaŃiilor interdentare: diastemă, treme b) crearea poziŃiilor particulare ale unor dinŃi: suprapuneri, rotiri în ax c) artificii cromatice, care să imite obturaŃii sau dinŃi devitali d) nu se Ńine cont de aspectul avut înainte de edentaŃie e) niciun răspuns nu este correct A, B, C ( 8,pag . 12)

433 . * IndicaŃiile plăcuŃei dento-mucozale sunt următoarele, cu excepŃia: a) când există torus palatin situate în central bolŃii palatine b) când există mai puŃini dinŃi restanŃi c) când există creste bine reprezentate d) când există torus palatin situat posterior e) în edentaŃiile care se asociază cu breşe frontale A ( 3,pag . 157)

434 . * Următoarele afirmaŃii referitoare la plăcuŃa mucozală anterioară şi posterioară sunt adevărate, cu excepŃia:

a) se numeşte şi plăcuŃă fenestrată b) lasă liberă zona centrală a bolŃii palatine c) este cel mai folosit conector principal d) este cel mai puŃin utilizat conector principal

72

e) este cel mai rigid conector principal C ( 3,pag . 154)

435 . PlăcuŃa în formă de ”U”: a) este indicată în cazurile în care există un torus palatin mare, plasat posterior b) este indicată în cazurile în care există un torus palatin mare, situate în mijlocul

bolŃii palatine c) marginea posterioară ajunge până în apropierea bazei torusului d) grosimea trebuie să fie de 0,6mm e) grosimea trebuie să fie de 0,4mm A, C, D ( 3,pag . 154)

436 . PlăcuŃa mucozală cu lăŃime mare: a) acoperă 2/3 din suprafaŃa bolŃii palatine b) este indicată în edentaŃia terminală şi latero-terminală c) lăŃimea trebuie să fie cel puŃin egală cu lungimea şeilor d) lăŃimea trebuie să fie mai mică decât lungimea şeilor e) îmbunătăŃeşte menŃinerea prin fenomenul de adeziune A, B, C, E ( 3,pag . 153)

437 . Bara vestibulară este indicată în următoarele situaŃii: a) când există torus mic b) când există o inserŃie înaltă a planşeului bucal c) când există o lingualizare mare a dinŃilor frontali d) când există o vestibularizare mare a dinŃilor frontali e) când există torus exagerat B, C, E ( 3,pag . 149)

438 . * Avantajele croşetului continuu sunt, cu excepŃia: a) menŃinerea indirectă a protezei b) pe termen lung nu conservă dinŃii restanŃi c) stabilizarea suplimentară a protezei d) facilitează autocurăŃarea e) pe termen lung conservă mai bine dinŃii restanŃi B ( 7,pag . 236)

439 . Dezavantajele croşetului continuu sunt:

a) menŃinerea indirectă a protezei b) are tendinŃa de a retenŃiona resturi alimentare c) pe termen lung conservă mai bine dinŃii restanŃi d) este inconfortabil pentru pacient e) stabilizează suplimentar proteza B, D ( 7,pag . 236)

440 . * Următoarele afirmaŃii referitoare la bara sublinguală sunt adevărate, cu excepŃia:

a) se foloseşte când înălŃimea planşeului bucal nu permite plasarea barei linguale b) pe secŃiune are formă de picătură c) se plasează posterior faŃă de dispunerea normal a barei linguale d) se plasează perpendicular pe planşeul bucal e) se plasează paralel cu porŃiunea anterioară a planşeului bucal

73

D ( 7,pag . 234)

441 . Bara sublinguală este contraindicată în următoarele situaŃii clinice: a) în locul plăcuŃei dento-mucozale, dacă nu interferă cu mişcările frenului limbii b) când există torus mandibular masiv c) în locul barei linguale dacă anatomia câmpului protetic presupune o

deretentivizare masivă d) când există o inserŃie înaltă a frenului lingual e) când există o interferenŃă cu mişcările planşeului bucal B, D, E ( 7,pag . 234)

442 . * Caracteristicile conectorului principal dentar sunt următoarele, cu excepŃia: a) este un croşet continuu, mai lat şi mai gros b) este tot un croşet continuu c) extremităŃile sale se termină în şeile protezelor d) este indicat în cazurile de inserŃie înaltă a planşeului bucal, asociate cu dinŃi

restanŃi frontali, înalŃi şi verticali e) este rar utilizat B ( 3,pag . 150)

443 . PlăcuŃa fenestrată este indicată: a) când există torus palatin mare situate în mijlocul bolŃii palatine b) în toate tipurile de edentaŃii c) numai în edentaŃiile frontale d) numai în edentaŃiile laterale e) la pacienŃii care tolerează greu o placă palatinală completă A, B, E ( 3,pag . 154)

444 . * Caracteristicile conectorilor principali maxilari sunt următoarele, cu excepŃia:

a) se prezintă sub formă de plăcuŃe b) sunt inconfortabili pentru pacienŃi c) limita posterioară a conectorilor se află întotdeauna înaintea liniei Ah d) faŃă de parodonŃiul marginal al dinŃilor restanŃi trebuie să se oprească la 5mm

distanŃă e) lăŃimea minimă să fie egală cu mărimea spaŃiului edentate, iar grosimea cuprinsă

între 0,4-0,6mm B ( 3,pag . 150)

445 . Dezavantajele barei vestibulare sunt: a) este inconfortabilă pentru pacient b) este confortabilă pentru pacient c) produce modificări ale reliefului buzei d) produce iritaŃii ale mucoasei e) nu produce iritaŃii ale mucoasei A, C, D ( 3,pag . 154)

446 . * Lipsurile sunt cauzate de:

a) reŃeaua canalelor de turnare a fost incorect concepută şi realizată b) machete modelată cu dimensiuni reduse (grosime redusă) c) aliajul încălzit insuficient

74

d) tiparul încălzit insuficient e) toate răspunsurile sunt corecte E ( 8,pag . 155)

447 . Cauzele plusurilor sub formă de lamă sunt: a) ambalajul a fost încălzit brusc b) ambalajul a fost încălzit lent c) când nu sunt realizate canale pentru evacuarea gazelor d) când sunt realizate canale pentru evacuarea gazelor e) au fost întrebuinŃate mase de ambalat vechi A, C, E ( 8,pag . 154)

448 . Elementele componente ale paralelografului sunt: a) soclul stabilizator b) 2 braŃe: vertical şi orizontal c) tija vertical şi accesoriile d) măsuŃa port-model e) modelul de lucru A, B, C, D ( 7,pag . 658)

449 .* Paralelograful este utilizat în laboratorul de tehnică dentară pentru: a) marcarea certă a zonelor câmpului protetic ce trebuiesc pregătite înaintea

protezării b) marcarea convexităŃii maxime a dinŃilor implicaŃi în protezare c) alegerea şi poziŃionarea croşetelor dentare şi a sistemelor special d) ajustarea machetelor unor proteze fixe e) toate răspunsurile sunt corecte E ( 7,pag . 658)

450 . Caracteristicile clinico-tehnico-terapeutice ale protezei parŃiale acrilice sunt:

a) restaurează edentaŃia totală b) restaurează arcadele dentare cu forme variate de edentaŃie c) sunt indicate uneori în scopul restaurărilor provizorii d) transmit presiunile masticatorii fiziologic e) transmit presiunile masticatorii nefiziologic B, C, E (6, pag . 3-4)

451 .* Proteza parŃială acrilică este indicată în următoarele situaŃii clinice, cu excepŃia:

a) edentaŃii subtotale b) edentaŃii biterminale extinse c) edentaŃii totale d) edentaŃii mixte e) edentaŃii de hemiarcadă C (6, pag . 3-4)

452 . Avantajele protezelor parŃiale acrilice sunt: a) sunt ieftine b) au preŃ de cost ridicat c) pot fi modificate şi optimizate uşor d) nu pot fi optimizate

75

e) se pretează la restaurări protetice pentru orice vârstă A, C, E (7,pag159)

453 .* Caracteristicile clinico-tehnico-terapeutice ale PPA sunt următoarele, cu excepŃia:

a) acoperă zone întinse ale câmpului protetic b) reduce spaŃiul util funcŃional al limbii c) se pot fractura d) purtate, în timp apare instabilitatea protezei e) nu se fracturează niciodată E (6, pag . 3-4)

454 .* Ancorajul, menŃinerea şi stabilitatea PPA sunt dependente de următorii factori, cu excepŃia:

a) numărul şi repartizarea topografică a dinŃilor restanŃi b) valoarea parodontală a dinŃilor restanŃi c) tipul constituŃional al pacientului d) morfologia coronară şi poziŃia de implantare a dinŃilor restanŃi e) ocluzia C (6, pag . 6)

455 .Elementele care alcătuiesc câmpul protetic sunt reprezentate de: a) dinŃii restanŃi şi Ńesuturile parodontale b) crestele alveolare c) bolta palatină d) rugile palatine e) mucoasa linguală, jugală, labială A, B, C, E (6, pag . 4)

456 . Creasta alveolară:

a) rezultă prin transformarea procesului alveolar în urma extracŃiilor dinŃilor b) neprotezată este supusă procesului de atrofie accentuată c) poate fi favorabilă sau nefavorabilă pentru stabilizarea protezei d) nu se atrofiază dacă nu este protezată e) nu participă la stabilizarea PPA A, B, C (6, pag . 18)

457 .*Crestele alveolare pot fi: a) voluminoase b) atrofiate c) şterse d) reduse, aproape la orizontală e) toate răspunsurile sunt corecte E (6, pag . 18)

458 .Dezavantajele PPA: a) ocupă o bună parte din spaŃiul oral, datorită grosimii plăcii b) devin repede instabile c) percepŃia senzaŃiilor termice şi gustative este mai dificilă d) croşetele din sârmă provoacă mobilizarea dinŃilor stâlpi e) nu produc stomatopatii

76

A, B, C, D (7,pag .159-160)

459 .Elementele componente ale PPA sunt: a) dinŃii artificiali b) şeile c) conectorii secundari d) elementele de legătură dintre şei e) elementele de ancorare, menŃinere şi stabilizare A, B, D, E (6, pag . 23)

460 .* Următoarele afirmaŃii referitoare la dinŃii artificiali sunt adevărate, cu excepŃia:

a) reprezintă elementele funcŃionale principale b) formează segmente din arcadă c) sunt obŃinuŃi din răşini acrilice sau din porŃelan d) sunt metalici, mai ales cei din zona frontală e) se pot confecŃiona industrial sau manufactural D (6, pag . 23)

461 .Caracteristicile dinŃilor fabricaŃi sunt: a) nu se abrazează b) stabilitate coloristică în timp c) structură neomogenă d) suprafeŃe mate e) neimpregnare cu resturi alimentare şi floră microbiană A, B, E (6, pag . 24)

462 .”Efectul de perlă”: a) nu este o culoare propriu-zisă b) este o calitate optică a unui material original c) se manifestă printr-o transparenŃă particulară la nivelul întregului dinte, în

condiŃiile de luminozitate a cavităŃii bucale d) se manifestă printr-o transparenŃă particulară numai la nivelul marginii incizale e) se obŃine prin încorporarea în masa acrilică a unor particule cu dimensiuni ce

corespund diferitelor lungimi de undă a culorilor ce compun lumina A, B, C, E (7,pag .250)

463 .Care din următoarele afirmaŃii referitoare la ”efectul de perlă” sunt adevărate: a) particulele opace, încorporate în masa acrilică, absorb undele cele mai lungi şi

difuzează undele mai scurte (azurii) b) astfel se explică irizarea albăstruie a dinŃilor sub influenŃa luminii naturale şi

artificiale c) irizarea albăstruie este suficientă pentru neutralizarea nuanŃei gri-întunecat

care reprezintă fondul cavităŃii bucale şi care se proiectează asupra dinŃilor artificiali

d) particulele opace absorb undele mai scurte şi difuzează undele mai lungi e) irizarea albăstruie nu este suficientă pentru neutralizarea nuanŃei gri-întunecat A, B, C (7,pag .250)

464 .* Caracteristicile fizico-chimice ale dinŃilor din porŃelan sunt: a) nu se degradează în timp

77

b) au structură omogenă c) nu se abrazează d) sunt impenetrabili la lichidul bucal şi flora microbiană e) toate răspunsurile sunt corecte E (6, pag . 25)

465 . Care din următoarele afirmaŃii referitoare la şei sunt adevărate: a) acoperă crestele alveolare b) menŃin fixaŃi dinŃii c) acoperă bolta palatină d) transmit presiunile ocluzale suportului muco-osos e) acoperă planşeul bucal A, B, D (6, pag . 26)

466 .Placa palatinală totală:

a) acoperă bolta palatină în totalitate b) se continuă cu versantul oral al şeii c) acoperă 1/3 din bolta palatină d) în zona frontală ajunge pe feŃele orale ale dinŃilor, supracingular e) în zonele laterale ajunge pe feŃele orale ale dinŃilor, supraecuatorial A, B, D, E (6, pag . 27)

467 .Placa linguală: a) face legătura dintre şei la protezele maxilare b) face legătura dintre şei la protezele mandibulare c) acoperă în întregime versantul lingual al procesului alveolar d) acoperă ½ din versantul lingual e) se întinde la nivelul dinŃilor restanŃi pe feŃele orale până în zona

supraecuatorială, iar pe Ńesuturile moi până în fundurile de sac B, C, E (6, pag . 28)

468 .Avantajele plăcii protetice reduse sunt: a) reduce senzaŃia de disconfort b) reduce senzaŃia de vomă c) reduce simŃul gustativ d) îmbunătăŃeşte senzaŃia gustativă şi termică alimentară e) reduce simŃul termic A, B, D (6, pag . 30)

469 .Placa protetică redusă are următoarele forme: a) fenestrată b) răscroită distal c) decoletată d) răscroită central e) în formă de „V” A, B, C (6, pag . 30)

470 .* Croşetele dentare din sârmă: a) se utilizează ca elemente de menŃinere şi stabilizare b) împiedică desprinderea PPA de pe câmpul protetic c) se confecŃionează din sârmă de Wiplă, o,6-0,8mm

78

d) se confecŃionează din aliaje de aur 750%o şi platină 120%o e) toate răspunsurile sunt corecte E (6, pag . 33)

471 .Croşetul cervico-alveolar deschis dental: a) este indicat la mandibulă, pe dinŃii stâlpi cu retentivităŃi mari şi implantare

parodontală redusă b) este indicat la mandibulă, pe dinŃii stâlpi cu retentivităŃi mici şi implantare

parodontală mare c) se opune mişcării de basculare prin înfundare, în edentaŃiile terminale d) se opune mişcării de basculare în edentaŃiile frontale e) este prototipul de croşet utilizat la PPA mandibulară A, C, E (7,pag .348-349)

472 .* Croşetul cervico-alveolar deschis edental: a) este indicat la mandibulă b) ca aspect şi componenŃă seamănă cu croşetul cervico-alveolar deschis dental c) diferă de croşetul cervico-alveolar deschis dental prin vârful segmentului

dentar care este orientat spre spaŃiul edentat d) se opune mişcării de basculare prin desprindere e) toate răspunsurile sunt corecte E (7,pag .349)

473 .Care afirmaŃii referitoare la croşetul cervico-ocluzal deschis dental sunt adevărate?

a) este utilizat la protezele maxilare b) este utilizat la protezele mandibulare c) este indicat pe dinŃii cu grad de vizibilitate mai redus d) este indicat pe dinŃii arcadei superioare cu retentivităŃi mai reduse e) toate răspunsurile sunt adevărate A, C, D (7,pag .349)

474 .* FuncŃiile croşetului cervico-ocluzal deschis dental sunt, cu excepŃia: a) împiedică desprinderea protezei b) împiedică distalizarea c) împiedică mezializarea d) limitează mişcările de lateralitate ale protezei e) prezintă o fricŃiune mai accentuată C (7,pag .349)

475 .Care din următoarele afirmaŃii cu privire la croşetul cervico-ocluzal deschis edental sunt adevărate:

a) este indicat în edentaŃiile terminale maxilare b) intervine în sprijinul protezei c) este indicat la mandibulă d) poate genera contacte premature sau interferenŃe e) nu poate produce efect disortodontic A, B, D (7,pag .349)

476 .*Croşetul în buclă:

79

a) este indicat în special în edentaŃiile terminale, pe dinŃii înalŃi, cu linia ecuatorială situată la mijloc

b) este realizat dintr-o singură bucată de sârmă c) poate avea 1, 2 sau 3 braŃe d) realizează o suprafaŃă mare de contact cu dintele e) toate răspunsurile sunt corecte E (7,pag .351)

477 . Următoarele afirmaŃii referitoare la croşetul inelar Jackson sunt adevărate, cu excepŃia:

a) este indicat în edentaŃiile de clasa a II-a Kennedy, pe hemiarcada integră b) se aplică pe un dinte lateral care are dinŃi vecini c) se aplică în zona frontală d) are grad mare de vizibilitate e) nu se aplică în zona frontală C (7,pag .352)

478 . EnumeraŃi etapele de laborator pentru realizarea tehnologică a PPA: a) amprenta preliminară b) confecŃionarea lingurii individuale c) confecŃionarea modelului preliminar d) amprenta funcŃională e) confecŃionarea modelului de lucru B, C, E (6, pag . 47)

479 .Care din următoarele etape pentru realizarea unei PPA sunt etape de laborator:

a) confecŃionarea şabloanelor de ocluzie b) determinarea relaŃiilor intermaxilare c) confecŃionarea machetei pentru probă d) proba machetei în cavitatea bucală e) confecŃionarea machetei definitive A, C, E (6, pag . 47)

480 .*Caracteristicile amprentei în edentaŃia parŃială: a) amprenta trebuie să cuprindă toată suprafaŃa câmpului protetic b) suprafaŃa materialului să fie netedă, fără goluri sau lipsuri c) materialul să prezinte grosime egală în toate zonele d) câmpul protetic să fie redat cu fidelitate e) toate răspunsurile sunt adevărate E (6, pag . 57)

481 .*Lingura individuală: a) este compusă din bază şi mâner b) mânerul este situat pe linia medio-sagitală c) baza acoperă în totalitate câmpul protetic d) lingura inferioară prezintă în plus 2 butoni laterali în zona premolară e) toate răspunsurile sunt corecte E (6, pag . 64)

482 .Obiectivele urmărite la controlul amprentei definitive sunt:

80

a) suprafaŃă cu aspect neted b) elementele câmpului protetic foarte bine redate c) elementele câmpului protetic imprecis redate d) materialul de amprentă repartizat în grosime uniformă şi fixat pe portamprentă e) materialul de amprentă repartizat neuniform pe portamprentă A, B, D (6, pag . 71)

483 .Care din următoarele afirmaŃii referitoare la şablonul de ocluzie sunt adevărate:

a) este o piesă intermediară ajutătoare b) este necesar medicului pentru determinarea şi înregistrarea relaŃiilor

intermaxilare, pentru a fi transferate în laborator c) este alcătuit din: bază, borduri de ocluzie şi mâner d) este alcătuit din: bază şi borduri de ocluzie e) nu are utilitate practică A, B, D (6, pag . 74)

484 .Pentru confecŃionarea PPA, pe fişă se transmit următoarele indicaŃii: a) culoarea, forma şi poziŃia dinŃilor artificiali b) tipul de conector principal c) tipul de croşet d) forma şi grosimea bazei protezei e) tipul de conector secundar A, C, D (6, pag . 82)

485 .*Zonele care trebuiesc foliate sunt: a) exostoze b) papila interincisivă c) parodonŃiul marginal al dinŃilor restanŃi d) torusul palatin acoperit de mucoasă subŃire e) toate răspunsurile sunt corecte E (6, pag . 96)

486 .În edentaŃia frontală: a) culoarea este determinată după dinŃii antagonişti sau după grupul lateral b) redarea culorii este dificilă c) redarea culorii este foarte uşoară d) dacă dinŃii nu sunt identici cu cei restanŃi, diferenŃa este uşor sesizabilă în

fonaŃie e) dacă dinŃii nu sunt identici cu cei restanŃi, în fonaŃie diferenŃa nu este sesizabilă A, B, D (6, pag . 86)

487 .Regulile pentru montarea modelelor în ocluzor sunt: a) planul de ocluzie să fie paralel cu planul mesei pe care se execută ghipsarea b) planul medio-sagital al modelelor să fie perpendicular pe axul balama c) planul de ocluzie să fie perpendicular pe planul mesei d) planul medio-sagital al modelelor să fie paralel cu axul balama e) distanŃa dintre punctul interincisiv şi axa ocluzorului să fie de 10,5 cm A, B, E (6, pag . 92)

488 .Macheta pentru probă:

81

a) este realizată pentru a se efectua proba pe câmpul protetic b) este formată din baza sumar modelată şi dinŃii artificiali c) este formată din baza modelată definitiv şi dinŃii artificiali d) se confecŃionează după următoarele operaŃiuni: pregătirea modelului, alegerea

dinŃilor artificiali, montarea dinŃilor artificiali e) se confecŃionează după următoarele operaŃiuni: alegerea şi montarea dinŃilor

artificiali A, B, D (6, pag . 94)

489 .*IndicaŃiile scrise pe fişa de laborator sunt: a) materialul din care se confecŃionează dinŃii artificiali b) culoare c) forma dinŃilor d) particularităŃi de montare e) toate răspunsurile sunt corecte E (6, pag . 99)

490 .Pregătirea modelului constă în: a) delimitarea câmpului protetic b) decoletarea c) folierea d) degresarea e) deretentivizarea A, C, E (6, pag . 94)

491 .Regimul termic de polimerizare al acrilatului presupune:

a) ringul şi chiuveta se introduc într-un vas cu apă la 15-200C b) temperatura apei se ridică timp de 30 de minute până la 600C şi se menŃine

constantă timp de 60 de minute c) temperatura apei se ridică timp de 60 de minute până la 600C şi se menŃine

constantă timp de 30 de minute d) de la 600C, temperatura se ridică în 30 de minute până la 1000C şi se menŃine

30 de minute, după care se răceşte lent e) de la 600C, temperatura se ridică în 600C până la 1000C, se menŃine 60 de

minute şi se răceşte brusc A, B, D (6, pag . 130-131)

492 .Accidentele care se pot produce la dezambalarea protezei sunt: a) deformarea sau fracturarea croşetelor b) decălirea sârmei croşetelor c) fisurarea sau fracturarea bazei protezei d) fracturarea sau desprinderea dinŃilor e) modificarea culorii dinŃilor artificiali A, C, D (6, pag . 132)

493 .*Pe şabloane sunt însemnate şi transmise următoarele repere pentru alegerea dinŃilor artificiali:

a) linia mediană a figurii şi linia surâsului b) linia caninilor c) relieful buzei superioare d) nivelul şi direcŃia planului de ocluzie

82

e) toate răspunsurile sunt corecte E (6, pag . 99)

494 .Care din următoarele afirmaŃii referitoare la lustruirea PPA sunt adevărate: a) pentru lustruire sunt necesare: motorul orizontal, pulberile abrazive şi

instumente speciale b) pulberile abrazive sunt reprezentate de piatră ponce, feldspat sau cuartz, care

se amestecă cu apă c) pulberile abrazive se amestecă cu un lichid special indicat de producător d) pasta se depune pe filtzul conic, peria circulară şi puful de bumbac e) pasta se depune numai pe filtzul conic şi pe peria circulară A, B, E (6, pag . 135)

495 .* Modelarea machetei definitive trebuie să îndeplinească următoarele obiective: a) obiectivul fizionomic b) obiectivul igienic c) confortul d) rezistenŃa şi stabilitatea e) toate răspunsurile sunt corecte E (6, pag . 108)

496 .Ambalarea machetei PPA se realizează după următoarele tehnici: a) ambalarea directă, cu val b) ambalarea într-un timp c) ambalarea indirectă, fără val d) ambalarea în 2 timpi e) ambalarea mixtă E (6, pag . 116, 122)

497 .Care din următoarele afirmaŃii referitoare la ambalarea mixtă sunt false: a) dinŃii artificiali din zona frontală îşi menŃin poziŃia corectă faŃă de creasta

alveolară b) execuŃia tehnică este dificilă c) dinŃii artificiali nu îşi menŃin poziŃia corectă faŃă de creasta alveolară d) execuŃia tehnică este facilă e) există pericolul fracturării protezei în momentul deschiderii chiuvetei A, B, E (6, pag . 122)

498 .Suportul muco-osos este constituit din: a) fibromucoasă b) dinŃi restanŃi c) Ńesuturi parodontale d) oasele maxilare e) coroanele dentare A, D (6, pag . 15)

499 .Deşi prezintă caracteristici superioare dinŃilor din acrilat, dinŃii din porŃelan sunt utilizaŃi mai rar pentru că:

a) sunt scumpi b) se pot prelucra uşor prin şlefuire c) sunt casanŃi

83

d) nu se pot prelucra prin şlefuire e) sunt ieftini A, C, D (6, pag . 25)

500 .Ambalarea directă, cu val: a) este indicată în edentaŃiile frontale b) este indicată în edentaŃiile laterale c) este indicată în edentaŃiile mixte, cu breşe multiple d) modelul cu dinŃii restanŃi, croşetele şi dinŃii artificiali rămân într-o singură ½ a

chiuvetei e) modelul şi croşetele rămân într-o parte a chiuvetei, iar dinŃii în partea cealaltă A, C, D (6, pag . 117)

501 .*Avantajele ambalării indirecte sunt: a) dinŃii artificiali îşi păstrează poziŃia în tipar b) izolarea tiparului este facilă c) introducerea pastei de acrilat este realizată fără dificultăŃi d) există posibilitatea controlului repartizării pastei de acrilat e) toate răspunsurile sunt corecte E (6, pag . 121)

502 .Alegerea dinŃilor artificiali se face după următoarele criterii: a) indicaŃiile scrise de medic pe foaia de observaŃie clinică b) reperele însemnate şi transmise cu ajutorul şabloanelor c) reperele existente în cavitatea bucală d) indicaŃiile scrise de medic pe fişa de laborator e) reperele existente la nivelul modelului de lucru B, D, E (6, pag . 98)

503 .AlegeŃi afirmaŃiile corecte referitoare la proteza parŃială acrilică: a) este un corp fizic b) se obŃine prin fenomenul de polimerizare c) se obŃine prin injectare d) restaurează integritatea arcadelor dentare e) restaurează numai fonaŃia A, B, D (6, pag . 3)

504 .Suportul dento-parodontal este caracterizat prin : a) este compus din totalitatea dinŃilor restanŃi pe arcadă împreună cu Ńesuturile

parodontale b) asigură stabilitatea şi eficienŃa funcŃională a PPA c) reprezintă un element valoros de sprijin şi ancorare d) nu are valoare pentru sprijinul şi ancorarea PPA e) este compus numai din dinŃii restanŃi A, B, C (6, pag . 5-6)

505 .Modificările de poziŃie ale dinŃilor restanŃi: a) se numesc malpoziŃii dentare secundare b) sunt apreciate pe modelele de studiu c) pot fi orizontale d) sunt apreciate pe modelele de lucru

84

e) pot fi verticale A, B, C, E (6, pag . 8)

506 . *Următoarele afirmaŃii referitoare la migrările orizontale sunt adevărate, cu excepŃia:

a) se produc în plan orizontal b) se produc în 2 direcŃii: mezial şi distal c) se produc în 2 direcŃii: vestibular şi oral d) se manifestă clinic prin înclinaŃie sau basculare e) se manifestă clinic prin translaŃie axială C (6, pag . 9)

507 .Care din următoarele afirmaŃii referitoare la migrările verticale sunt adevărate:

a) reprezintă deplasările dinŃilor în direcŃie verticală b) reprezintă deplasările dinŃilor în direcŃie orizontală c) se manifestă clinic sub 2 forme: extruzia şi egresiunea d) reprezintă deplasările dinŃilor spre spaŃiul edentat e) se manifestă clinic prin basculare şi translaŃie A, C, D (6, pag . 10)

508 . BraŃele elastice ale croşetelor sunt aşezate numai după ce se cunosc următoarele elemente:

a) poziŃia zonelor retentive b) gradul de retentivitate c) poziŃia de implantare a dintelui d) numărul dinŃilor restanŃi e) valoarea de implantare morfo-funcŃională a dintelui A, B, C, E (6, pag . 13)

509 .DinŃii vecini spaŃiului edentat şi dinŃii antagonişti îşi modifică poziŃia iniŃială în funcŃie de:

a) vârsta edentaŃiei b) structura osului alveolar c) migrări secundare d) migrări primare e) ocluzie A, B, D, E (6, pag . 8)

510 .Dezavantajele PPA: a) fisurarea şi fracturarea sunt frecvente b) disconfortul pacientului c) halenă specifică, datorită igienizării defectuoase d) se igienizează foarte bine e) resorbŃia accelerată şi atrofia câmpului protetic, mai ales la pacienŃii care

poartă protezele şi noaptea A, B, C, E (7,pag .159-160)

511 .Caracteristicile dinŃilor fabricaŃi sunt: a) structură densă, omogenă b) rezistenŃă mecanică

85

c) suprafaŃă lucioasă d) structură neomogenă e) suprafaŃă mată A, B, C (6, pag . 24)

512 .Caracteristicile fizico-chimice ale dinŃilor din porŃelan sunt: a) suprafeŃe foarte lucioase b) nuanŃe coloristice variate c) suprafeŃe mate d) nuanŃe coloristice limitate e) rezistenŃă mecanică foarte mare A, B, E (6, pag . 25)

513 .Elementele de legătură dintre şei:

a) fac legătura dintre şei b) sunt reprezentate de placa palatinală şi placa linguală c) se numesc şi ”baza protezei parŃiale acrilice” d) se numesc şi conectori secundari e) pot avea următoarele forme: placa protetică totală sau redusă A, B, C, E (6, pag . 27)

514 .Factorii care determină tendinŃa de mobilizare de pe câmpul protetic a PPA sunt:

a) mobilitatea părŃilor moi de la marginea câmpului protetic b) forŃa centripedă c) alimentele d) forŃa centrifugă e) forŃa gravitaŃiei, care acŃionează la maxilar A, C, E (6, pag . 32)

515 .Modelarea sârmei de wiplă se realizează după următoarele reguli:

a) sârma se îndoaie într-un singur sens şi într-un anumit loc b) sârma se încălzeşte la flacără c) sârma nu se încălzeşte la flacără d) extremitatea liberă a croşetului se rotunjeşte prin şlefuire e) pentru modelarea sârmei se utilizează cleşti speciali A, C, D, E (6, pag . 36)

516 .Din punct de vedere topografic croşetele din sârmă prezintă 3 segmente, şi anume:

a) segmentul dentar care se aplică în zona retentivă vestibulară subecuatorială b) segmentul dentar care se aplică în zona retentivă vestibulară supraecuatorial c) segmentul elastic care asigură elasticitatea croŃetului d) segmentul de fixare în şaua protezei, de forma literei ”T” e) segmentul de fixare în baza protezei, de forma unei linii frânte A, C, E (6, pag . 34)

517 .Croşetul Sthal:

a) este indicat în edentaŃia de clasa aII-a Kennedy b) este indicat în edentaŃia de clasa a III-a Kennedy c) se aplică pe hemiarcada integră

86

d) este utilizat în cadrul aparatelor ortodontice e) toate răspunsurile sunt corecte A, C, D (7,pag .350)

518 .AcŃiunea croşetului Stahl: a) împiedică desprinderea protezei b) poate genera contacte premature c) limitează mişcările de lateralitate a portezei d) împiedică distalizarea e) asigură sprijin, împiedicând înfundarea protezei A, E (7,pag .350)

519 .Caracteristicile croşetului simplu în ”T” (gen Bonyhard): a) este aplicat pe canini şi premolari subecuatorial, pe faŃa vestibulară b) conferă retenŃie optimă c) porŃiunea orizontală a ”T-ului” este realizată din sârmă d) porŃiunea vestibulară este din sârmă dublă e) efectul fizionomic este relativ bun A, B, C, E (7,pag .351)

520 .Croşetul proximal cu patrice: a) este indicat în zona frontală pe dinŃi acoperiŃi cu microproteze b) este indicat în zona laterală pe dinŃi acoperiŃi cu microproteze c) împiedică mişcarea de desprindere, înfundare, lateralitate d) este nefizionomic e) este fizionomic A, C, E (7,pag .351)

521 .*Următoarele afirmaŃii sunt corecte, cu excepŃia: a) lingurile pentru amprentare reprezintă suportul rigid pe care se depune

materialul de amprentare b) lingurile universale au forme caracteristice pentru maxilar şi pentru mandibulă c) lingurile universale pot fi metalice sau din mase plastice d) lingurile individuale por fi metalice sau din mase plastice e) lingurile individuale sunt realizate din răşini auto, termo sau

fotopolimerizabile D (6, pag . 50)

522 .Avantajele lingurilor individuale sunt: a) suprafaŃa este mai fidelă b) amprenta are marginile modelate funcŃional c) suprafaŃa este imprecisă d) se economiseşte material de amprentă e) se consump mai mult material de amprentă A, B, D (6, pag . 51)

523 .Caracteristicile şablonului de ocluzie sunt: a) baza trebuie să acopere în totalitate câmpul protetic b) îndepărtarea şi repunerea pe model să fie efectuată cu dificultate c) şablonul aplicat pe câmpul protetic al pacientului să prezinte un oarecare grad

de menŃinere

87

d) baza să fie groasă de1,5-2mm e) marginea şablonului se modelează cu dimensiuni şi formă în corelaŃie cu

fundul de sac A, C, D, E (6, pag . 77)

524 .*Reperele existente pe model: a) dimensiunea spaŃiului edentat în sens mezio-distal b) dimensiunea spaŃiului edentat în sens vertical c) forma şi dimensiunea dinŃilor existenŃi d) toate răspunsurile sunt corecte e) niciun răspuns nu este corect D (6, pag . 98)

525 .Care din următoarele afirmaŃii despre ambalarea directă sunt adevărate: a) dinŃii artificiali îşi păstrează acelaşi raport cu modelul b) nu apare posibilă înălŃarea ocluziei la proteza finită c) apare posibilă înălŃarea ocluziei la proteza finală d) dinŃii artificiali nu-şi menŃin poziŃia corectă în pereŃii tiparului ( val ) e) dinŃii artificiali îşi menŃin poziŃia corectă în val A, B, D (6, pag . 117)

526 .Dezavantajele ambalării cu val sunt: a) tiparul este izolat incomplet b) pasta de acrilat se introduce cu dificultate în spaŃiile reduse c) valul de ghips se poate fractura d) nu apare posibilă înălŃarea ocluziei e) după spălarea cerii nu se pot desprinde dinŃii din locul lor A, B, C (6, pag . 117)

527 .Ambalarea indirectă ( fără val): a) este indicată în toate situaŃiile b) la deschiderea chiuvetei modelul şi croşetele rămân într-o parte a chiuvetei,

dinŃii sunt fixaŃi în partea cealaltă c) la deschiderea chiuvetei, modelul, croşetele şi dinŃii artificiali rămân într-o

singură ½ a chiuvetei d) are utilizare frecventă e) este posibil să apară o înălŃare a ocluziei la proteza finită A, B, D, E (6, pag . 119)

528 .Ambalarea mixtă: a) rezultă din combinarea tehnicii directe cu tehnica indirectă b) derivă numai din tehnica ambalării directe c) este indicată în edentaŃiile fronto-laterale cu proalveolie d) după deschiderea chiuvetei o parte din dinŃii artificiali şi croşetele rămân într-o

parte, iar restul dinŃilor artificiali se găsesc fixaŃi în cealaltă parte e) după deschiderea chiuvetei dinŃii artificiali şi croşetele rămân într-o singură

parte a chivetei A, C, D (6, pag . 122)

529 .Căptuşirea poate fi: a) temporară sau de durată

88

b) dură sau rezilientă c) directă sau indirectă d) numai varianta b) este corectă e) niciun răspuns nu este corect A, B, C (7,pag .881)

530 .*Rebazarea: a) presupune înlocuirea în totalitate a bazei cu material nou b) poate fi temporară sau de durată c) se poate realiza în varianta dură sau rezilientă d) are o variantă de lucru directă sau indirectă e) niciun răspuns nu este corect A (7,pag .881)

531 .Obiectivele căptuşirii sunt:

a) adaptarea intimă a protezei pe câmpul protetic, cu îmbunătăŃirea menŃinerii b) stabilizarea protezei pe câmpul protetic prin împiedicarea deplasărilor

orizontale c) redistribuirea neechilibrată a forŃelor ocluzale pe dinŃii restanŃi d) realizarea unui sprijin echilibrat dento-parodontal şi muco-osos e) redistribuirea echilibrată a forŃelor ocluzale pe dinŃii restanŃi A, B, D, E (7,pag .881)

532 .*IndicaŃiile căptuşirii sunt următoarele, cu excepŃia: a) atrofia marcată a crestei alveolare, cu înfundarea protezei b) îmbunătăŃirea menŃinerii în cazul unei proteze subextinse c) în protezări imediate, cu atrofie marcată a câmpului protetic d) bascularea protezei pe un torus proeminent e) atrofia minimă a crestei alveolare E (7,pag .882)

533 .Care din următoarele afirmaŃii referitoare la indicaŃiile căptuşirii sunt adevărate:

a) în protezări imediate, cu atrofie marcată a câmpului protetic b) când este necesară condiŃionarea tisulară c) atrofia minimă a crestei alveolare d) atrofia marcată a crestei alveolare, cu înfundarea protezei e) îmbunătăŃirea menŃinerii în cazul unei proteze subextinse A, B, D, E (7,pag .882)

534 .ContraindicaŃiile căptuşirii sunt: a) disfuncŃii ocluzale ce nu pot fi corectate b) atrofia marcată a crestei alveolare, cu înfundarea protezei c) DVO supradimensionată d) dinŃi laterali montaŃi în afara crestei e) proteze cu reparaŃii multiple A, C, D, E (7,pag .882)

535 .* ContraindicaŃiile căptuşirii sunt următoarele, cu excepŃia: a) migrări ale dinŃilor stâlpi spre breşele edentate b) atrofia marcată a crestei alveolare, cu înfundarea protezei

89

c) mobilitatea dinŃilor restanŃi, cu afectare parodontală d) disfuncŃii ocluzale ce nu pot fi corectate e) DVO supradimensionată B (7,pag .882)

536 .Căptuşirea indirectă: a) implică o colaborare între medic şi tehnicianul dentar b) este efectuată în cabinet, de către medic c) metodă rapidă d) durata de execuŃie mai mare e) rezolvarea imediată a situaŃiei – pacientul nu rămâne fără proteză A, D (7,pag .883)

537 .Avantajele căptuşirii indirecte sunt: a) materialul este mai omogen b) metodă rapidă c) nu apar iritaŃii ale mucoasei datorate reacŃiei exoterme de polimerizare d) la nevoie amprenta se poate repeta e) rezolvarea imediată a situaŃiei A, C, D (7,pag .883)

538 .Dezavantajele căptuşirii indirecte sunt: a) consum de materiale mai mare b) durata de execuŃie mai mare c) tehnică eronată de preparare şi aplicare a răşinii acrilice d) polimerizarea sub o presiune uşoară dă posibilitatea apariŃiei unui strat poros

sau modifică rapoartele ocluzale e) pacientul rămâne fară proteză cât se desfăşoară fazele de laborator A, B, E (7,pag .884)

539 .Căptuşirea cu materiale reziliente: a) poate fi temporară sau de durată b) este indicată la pacienŃii cu câmp protetic deficitar c) este indicată când se solicită îmbunătăŃirea performanŃele funcŃionale d) niciun răspuns nu este corect e) toate răspunsurile sunt corecte A, B, C (7,pag .885)

540 .* Caracteristicile clinico-tehnico-terapeutice ale PPA sunt următoarele, cu excepŃia:

a) nu se fracturează niciodată b) restaurează arcadele dentare cu forme variate de edentaŃie c) sunt indicate uneori în scopul restaurărilor provizorii d) se pot fractura e) reduc spaŃiul util funcŃional al limbii A (6, pag . 3)

541 .* Următoarele elemente alcătuiesc câmpul protetic într-o edentaŃie parŃială, cu excepŃia:

a) dinŃii restanŃi b) crestele alveolare

90

c) bolta palatină d) rugile palatine e) mucoasa linguală, jugală, a buzelor D (6, pag . 4)

542 .* Dezavantajele PPA sunt următoarele, cu excepŃia: a) fisurarea şi fracturarea sunt frecvente b) disconfortul pacientului c) halenă specifică, datorită igienizării defectuoase d) se igienizează foarte bine e) resorbŃia accelerată şi atrofia câmpului protetic, mai ales la pacienŃii care

poartă protezele şi noaptea D (7,pag .159)

543 .* Următoarele dezavantaje ale PPA sunt următoarele, cu excepŃia: a) ocupă o bună parte din spaŃiul oral, datorită grosimii plăcii b) devin repede instabile c) percepŃia senzaŃiilor termice şi gustative este mai dificilă d) roşetele din sârmă provoacă mobilizarea dinŃilor stâlpi e) nu produc stomatopatii E (7,pag .159)

544 .Elementele componente ale PPA sunt:

a) şeile b) dinŃii artificiali c) conectori principali d) croşete dentare din sârmă e) elemente de legătură între şei A, B, D, E (6, pag . 23)

545 .Lustruirea PPA presupune: a) folosirea de instrumente speciale: motor orizontal, filŃ conic, perie circulară,

puf de bumbac b) folosirea de pulberi abrazive care se amestecă cu apa c) folosirea sablatorului d) pasta abrazivă se depune numai pe filŃul conic şi pe peria circulară e) pasta abrazivă se depune pe filŃ, perie şi puful de bumbac A, B, D (6, pag . 135)

546 .În laborator, pe şablonul de ocluzie se transmit următoarele date: a) linia mediană b) linia surâsului c) linia caninilor d) forma şi dimensiunea dinŃilor restanŃi e) culoarea dinŃilor restanŃi A, B, C (6, pag . 99)

547 .IndicaŃiile scrise de medic pe fişa de laborator se referă la: a) culoarea dinŃilor b) materialul din care se confecŃionează dinŃii

91

c) dimensiunea spaŃiului edentat d) particularităŃile de montare e) forma dinŃilor A, B, D, E (6, pag . 99)

548 .*Pe fişa de laborator pentru confecŃionarea PPA se transmit următoarele indicaŃii, cu excepŃia:

a) tipul de croşet b) forma bazei protezei c) culoarea, forma şi poziŃia dinŃilor d) dimensiunea spaŃiului edentat în sens mezio-distal e) grosimea bazei protezei D (6, pag . 82)

549 .*Următoarele etape pentru realizarea PPA sunt etape de laborator, cu excepŃia: a) amprentarea câmpului protetic b) confecŃionarea ligurii individuale c) confecŃionarea machetei viitoarei proteze d) obŃinerea tiparului e) introducerea acrilatului în tipar A (6, pag . 47)

550. *Amprenta:

A. este realizată cu materiale metalice B. prin turnarea ei realizăm macheta C. reproduce în pozitiv detaliile câmpului protetic D. reproduce în negativ detaliile câmpului protetic E. toate răspunsurile sunt corecte

D (9, pag. 11) 551. *Portamprentele:

A. sunt suporturi rigide B. confecŃionate din materiale rezistente C. în ele se depun materialele de amprentare D. pot cuprinde în totalitate o arcadă dentară E. toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 11) 552. *CondiŃiile impuse materialelor de amprentare sunt:

A. stabilitatea chimică, stabilitatea formei şi a volumului B. exactitatea, plasticitatea C. timpul de priză convenabil D. prelucrabilitatea facilă E. toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 12) 553. *Materialele pentru amprentare se clasifică în:

A. materialele de amprentare fotopolimerizabile B. materialele de amprentare elastice reversibile C. materialele de amprentare elastice ireversibile D. materialele de amprentare rigide reversibile E. toate răspunsurile sunt corecte

92

E (9, pag. 14) 554. *Ipsosul pur este:

A. sulfat de calciu B. sintetic C. colorat

D. varietatea γτ

E. nici un răspuns nu este corect A (9, pag. 15)

555. *Pentru confecŃionarea cheilor vestibulare în edentaŃia parŃială se utilizează:

A. gips tip I B. gips tip II C. gips tip III D. gips tip IV E. gips tip V

A (9, pag. 16) 556. *Plastifierea tipurilor de ceară:

a. înseamnă ramolirea acestora b. se realizează în baie de apă c. se realizează la flacăra d. se realizează prin folosirea cuptoarelor termostat e. toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 23) 557. *Modelul:

A. este alcătuit din modelul propriu-zis, cheia mezială de ocluzie şi soclu B. reprezintă copia fidelă a unui relief înregistrat C. relieful este un segment al ATM D. niciodată nu se dezinfectează E. nici un răspuns nu este corect

B (9, pag. 36) 558. *Modelele se obŃin prin:

A. depunerea în amprentă a unui material în stare plastică B. pulverizare C. depunerea pe cale galvanică a unor aliaje pe suprafaŃa amprentei D. îndesarea de amalgrame în amprentă E. toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 37) 559. *Modelele se pot confecŃiona din răşini:

A. baropolimerizabile B. flexibile C. epoxi D. fotopolimerizabile E. nici un răspuns nu este corect

C (9, pag. 41) 560. *Modelele se pot confecŃiona prin:

93

A. turnare B. îndesare C. depunere de metale D. galvanizare E. toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 41) 561. *Gipsul alabastru este:

A. un gips tip III B. cu structură poroasă C. un gips tip I D. rezistent la abrazie E. scump

B (9, pag. 44-45) 562. *Modelul din gips tip Moldano:

A. are rezistenŃa redusă la abrazie B. structura sa este poroasă C. este un model de lucru D. nu are calităŃi optime E. este scump

C (9, pag. 45) 563. *Modelul din gips tip II:

A. are preŃ de cost scăzut B. prezintă rezistenŃa redusă la abrazie C. are structură poroasă D. utilizat ca model de studiu E. toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 44-45)

564. *Modelul din gips tip III: A. are o duritate de 30 ori mai mare decât gipsul natural B. prezintă o dilatare de priză de două ori mai mare decât alabastrul C. este un gips dur D. are rezistenŃă medie la abraziune E. nici un răspuns nu este corect

C (9, pag. 45) 565. *Modelul din gips tip IV:

A. are o duritate de 10 ori mai mare decât gipsul natural B. este un gips sintetic C. are rezistenŃă medie la abraziune D. este un gips dur E. toate răspunsurile sunt corecte

B (9, pag. 45-46) 566. *Modelul din gips tip IV:

A. este colorat B. menŃine intacte muchiile ascuŃite C. este un gips superdur

94

D. este un gips sintetic E. toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 45-46) 567. *Modelul din gips tip V:

A. este un gips dur B. are aceleaşi utilizări ca şi gipsul tip III C. este ieftin D. rezistenŃa la abraziune este mai mare decât la gisul tip IV E. are expansiunea redusă

D (9, pag. 45-46) 568. *ReacŃia de priză a gipsurilor:

A. apare imediat după adăugarea apei B. este o simplă hidratare a semihidratului C. se datorează precipitării apei D. este influienŃată de temperatura ambiantă E. nu este diminuată de dimensiunile particulelor de pulbere

D (9, pag. 46-48) 569. *Timpul de priză al gipsurilor:

A. sub 300C, scade odată cu diminuarea temperaturii B. creşte odată cu mărirea cantităŃii de apă C. peste 500C, timpul de priză creşte odată cu temperatura D. scade odată cu diminuarea spatulării E. nici un răspuns nu este corect

E (9, pag. 47) 570. *Timpul de priză al gipsurilor:

A. este influienŃat de factori chimici B. sub 300C, timpul de priză creşte odată cu diminuarea temperaturii C. între 30-500C, timpul de priză este independent de temperatură D. peste 500C, timpul de priză scade odată cu temperatura E. toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 47) 571. *Timpul de priză al gipsurilor:

A. nu este influienŃat de factori chimici B. este diminuat odată cu scăderea dimensiunii particulelor C. scade odată cu creşterea proporŃiei de apă D. scade odată cu diminuarea spatulării E. toate răspunsurile sunt corecte

B (9, pag. 47) 572. *Materialele necesare preparării gipsurilor sunt:

A. bol de cauciuc B. spatulă inoxidabilă C. măsuŃă vibratoare D. vacuum-malaxor E. toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 49)

95

573. *Tehnica de lucru a preparării gipsurilor:

A. se face numai prin metoda saturaŃiei progresive B. după începerea amestecării se adăugă pulbere în apă C. dacă este corectă, pasta obŃinută va fi cremoasă şi omogenă D. spatularea nu trebuie să fie viguroasă E. după începerea amestecării se adăugă apă în pulbere

C (9, pag. 50) 574. *Gipsul tip II este:

A. poros

B. un β semihidrat

C. puŃin rezistent la abrazie D. utilizat în confecŃionarea modelelor documentare şi didactice E. toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 53) 575. *Din gips tip II se realizează:

a. modele de lucru b. tipare pentru restaurări turnate c. modele necesare reparării protezelor acrilice d. linguri individuale e. nici un răspuns nu este corect

C (9, pag. 53) 576. *Modelele obŃinute prin depunerea de metale pe cale galvanică:

A. nu prezintă stabilitate volumetrică acceptabilă B. prezintă duritate de suprafaŃă remarcabilă C. trebuie să fie realizată la maximum 700C D. indicate pentru confecŃionarea modelelor cu bonturilor fixe E. prezintă fenomenul de îmbătrânire

B (9, pag. 56,57) 577. *IndicaŃiile depunerii aliajelor prin pulverizare pentru metalizarea amprentelor

din: a. elastomeri de sinteză b. compound’s stentsuri c. hidrocoloizi reversibili d. mase termoplastice e. mase de ambalat

A (9, pag. 59) 578. *CondiŃiile impuse materialelor pentru confecŃionarea machetelor sunt:

A. să prezinte o contracŃie termică cât mai mare B. să nu devină plastice după o încalzire parŃială C. să fie uşor modelabile la temperatura camerei D. să fie casante E. să se deformeze după finalizarea machetării

C (9, pag. 62)

579. *CondiŃiile impuse materialelor pentru confecŃionarea machetelor sunt:

96

A. să devină plastice după o încalzire parŃială B. să se adapteze cu uşurintă la suprafeŃele machetate C. să prezinte o contracŃie termică cât mai redusă D. să ardă fără reziduuri E. toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 62,63) 580. *Tipuri de ceară utilizate în laborator:

A. ceara de modelaj B. ceara de lipit C. ceara pentru confecŃionarea valului de ocluzie D. ceara de cofrare E. toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 66) 581. *Tehnica de aplicare în stare plastică a tipurilor de ceară include:

a. preîncălzirea b. supraîncălzire până la topire c. plastifiere neomogenă d. modelare lentă e. prelucrare cu instrumente neascuŃite

A (9, pag. 75) 582. *Tehnica de aplicare a tipurilor de ceară în stare topită include:

a. supraîncălzire până la topire b. aplicare dintr-o singură mişcare pe toată suprafaŃa c. modelare lentă d. plastifiere omogenă e. prelucrare cu instrumente neascuŃite

B (9, pag. 75) 583. *Tehnicile utilizate pentru machetarea restaurărilor protetice conjuncte includ:

A. reducerea succesivă B. răcirea gradată C. adaptarea foliei precalibrate de ceară D. modelarea aditivă E. toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 75,76) 584. *Tipurile de ceară utilizate pentru realizarea protezelor totale includ:

i. ceara pentru fixarea dinŃilor naturali ii. ceara pentru cofrare

iii. ceara pentru DCR iv. ceara pentru machetarea componentei metalice v. ceara calibrată de 1 mm diametru

B (9, pag. 77) 585. *RetenŃiile de ceară pot fi sub formă:

a. cubică b. pentagonală c. cilindrică

97

d. rotundă e. prismatică

D (9, pag. 79) 586. *Materialele pentru macroretenŃii:

a. se utilizează în machetare b. reprezentate şi de cristalele solubile c. cele mai uzitate au forma de perle d. utilizate pentru realizarea sistemului de retenŃii e. toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 82) 587. *Cristalele pentru retenŃii:

a. pot fi solubile şi insolubile b. sunt din ceară c. confecŃionate din mase plastice d. sunt de patru ori mai eficiente decât celelalte sisteme de retenŃie e. nu funcŃionează asemănător cu zonele subecuatoriale ale perlelor

A, (9, pag. 84) 588. *CavităŃile retentive:

a. nu funcŃionează asemănător cu perlele retentive b. situate pe suprafaŃa orală a machetei coroanei mixte c. pretind o grosime mare a stratului de ceară în zona vestibulară d. rezultate prin aplicarea retenŃiilor de ceară e. relizate cu spatule normale

C (9, pag. 84) 589. *Masele de ambalat pe bază de sulfaŃi:

a. utilizate pentru tipare în care se vor introduce răşini baropolimerizabile b. liantul este reprezentat de fosfatul de sodiu anhidru c. utilizate pentru tipare în care se vor introduce aliaje nobile d. componenta principală este fosfatul de calciu e. utilizate pentru restaurări cu prelucrare termică ce necesită temperaturi mai mari

de 7500C C (9, pag. 87)

590. *IndicaŃiile maselor de ambalat pe bază de sulfaŃi:

a. ca modele duplicat b. confecŃionarea tiparelor protezelor acrilice c. confecŃionarea tiparelor protezelor metalice din aliaje nobile d. fixarea pieselor protetice metalice care trebuie lipite e. toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 23) 591. *Ambalarea orizontală:

a. necesită izolarea prealabilă a chiuvetei cu soluŃii alginice b. se introduce gips normal în interiorul machetei c. se toarnă pasta de gips în partea a doua a chiuvetei d. gipsul utilizat este de tip III e. macheta este scufundată vertical, cu faŃa orală în jos, în pasta de gips

98

C, 9. pag. 91) 592. *Ambalarea verticală:

a. necesită izolarea prealabilă a chiuvetei cu soluŃii alginice b. se toarnă pasta de gips în prima parte a chiuvetei c. gipsul din prima jumătate a conformatorului se izolează cu soluŃii alginice d. macheta este scufundată vertical, cu faŃa orală în jos, în pasta de gips e. gipsul utilizat este de tip II

B (9, pag. 91) 593. *Ambalarea machetelor pieselor protetice metalice poate fi realizată:

a. într-un singur timp b. în trei timpi c. mixt d. cu val e. fără val

A (9, pag. 92) 594. *Duritatea şi rezistenŃa masei de ambalat, după priză, nu depinde de:

a. cantitatea şi felul liantului b. proporŃia lichid/pulbere c. adaosurile d. mărimea particulelor e. nici un răspuns nu este corect

E (9, pag. 95) 595. *Modificările de volum ale tiparului sunt în referinŃă cu:

a. expansiunea de priză b. expansiunea termică c. expansiunea higroscopică d. contracŃia termică e. toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 96,97) 596. *În compoziŃia pulberii maselor pe bază de fosfaŃi nu găsim:

a. substanŃe ceramice b. carbon c. liant fosfatic d. materiale care produc ionul fosfat e. nici un răspuns nu este corect

E (9, pag. 101) 597. *Masele de ambalat pe bază de fosfaŃi sunt indicate, cu precădere, pentru

confecŃionarea tiparelor în care se vor turna: a. aliaje metalice cu punct de topire scăzut b. aliaje metalice cu punct de topire ridicat c. aliaje pe bază de platină d. aliaje nobile e. nici un răspuns nu este corect

B (9, pag. 102)

99

598. *Aliajele pe bază de metale nobile sunt utilizate pentru confecŃionarea: a. inlay-urilor b. coroanelor c. punŃilor d. restaurărilor metalo-ceramice e. toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 110) 599. *Aliajele pe bază de Co-Cr nu conŃin:

a. molibden b. crom c. nichel d. cobalt e. siliciu

C (9, pag. 118,119)

600. . Amprenta: A. este realizată întotdeauna cu materiale metalice B. este necesară realizării modelului C. reproduce în pozitiv detaliile câmpului protetic D. este necesară realizării tiparului E. reproduce în negativ detaliile câmpului protetic

B, E (9, pag. 11)

601. . Portamprentele: A. sunt suporturi elastice B. confecŃionate din materiale rezistente C. în ele se depun materialele de amprentare D. nu pot cuprinde în totalitate o arcadă dentară E. reproduc în negativ detaliile câmpului protetic

B, C (9, pag. 11)

602. . CondiŃiile impuse materialelor de amprentare sunt: A. stabilitatea formei şi a volumului B. exactitatea, plasticitatea C. timpul de priză mult prelungit D. prelucrabilitatea dificilă E. stabilitatea chimică

A, B, E (9, pag. 12)

603. . Dintre materialele pentru amprentare fac parte cele: A. fotopolimerizabile B. termopolimerizabile C. rigide ireversibile D. rigide reversibile E. elastice ireversibile

A, C, D, E (9, pag. 14)

604. . Ipsosul pur este: A. sulfat de calciu semihidrat B. sintetic

100

C. alb

D. varietatea τ

E. varietatea α

A, C, E (9, pag. 15)

605. Gipsul tip I se utilizează pentru: A. confecŃionarea cheilor vestibulare în edentaŃia totală B. amprentarea câmpurilor protetice retentive C. amprentarea câmpurilor protetice edentate total D. supraamprentări ale inelului de cupru E. amprentarea câmpurilor protetice reziliente

C, D, E (9, pag. 16)

606. . Ramolirea tipurilor de ceară se realizează: A. în baie de apă B. în linguri speciale cu reostat C. la flacără D. în cuptoare termostat E. în cuptoare de aragaz

A, C, D (9, pag. 23)

607. . Modelul: A. reprezintă copia fidelă a unui relief înregistrat B. este alcătuit din modelul propriu-zis şi soclu C. relieful este un segment al ATM D. are utilizări diferite E. nu trebuie niciodată dezinfectat

A, B, D (9, pag. 36)

608. . Modelele se obŃin prin: A. pulverizarea de lineri pe suprafaŃa amprentei B. depunerea în amprentă a unui material în stare plastică C. depunerea galvanică de aliaje pe suprafaŃa amprentei D. îndesarea de siliconi în amprentă E. îndesarea de cimenturi sau amalgame în amprentă

B, C, E (9, pag. 37)

609. . Printre condiŃiile impuse modelelor se numără: A. exactitatea dimensională B. elasticitate C. duritatea suprafeŃei D. instabilitate chimică E. compatibilitatea cu materiale de amprentă

A, C, E (9, pag. 38)

610. . Există modele confecŃionate din: A. cimenturi metalice B. materiale compozite C. gipsuri D. mase de ambalat

101

E. răşini epoxidice B, C, D, E (9, pag. 41)

611. . Gipsurile pentru modele pot fi:

A. naturale B. metalice C. chimice D. sub formă cristalină E. sintetice

A, C, D, E, pag. 41)

612. . Modelul din gips tip II: A. utilizat pentru confecŃionarea modelelor de studiu B. preŃ de cost scăzut C. numit şi gips alb pentru modele D. are structură poroasă E. rezistenŃă sporită la abraziune

B, C, D (9, pag. 44,45)

613. . Modelul din gips tip III prezintă: A. duritate de 10 ori mai mare decât gipsul natural B. preŃ de cost ridicat C. proprietăŃi mecanice bune D. rezistenŃă sporită la abraziune E. calităŃi inadecvate

A, C, D (9, pag. 45)

614. . Modelul din gips tip IV: numit gips superdur prezintă duritate de 210 N/mm2 numit gips sintetic nu are coloranŃi în compoziŃie are rezistenŃă mare la abrazie

A, B, C,E (9, pag. 45,46)

615. . Modelul din gips tip V: A. are rezistenŃă mare la abrazie B. prezintă duritate mai mare de 210 N/mm2 C. numit gips extradur cu expansiune ridicată D. utilizat ca şi gipsurile tip IV E. numit şi gips superdur

A, B, C, D (9, pag. 45,46)

616. . Expansiunea de priză a gipsurilor: A. scade odată cu diminuarea cantităŃii de apă B. în practică se încearcă diminuarea expansiunii de priză C. variază direct proporŃional cu timpul de priză D. poate fi sursă de erori în etapele de confecŃionare a restaurărilor protetice E. creşte odată cu scăderea temperaturii

B, D, E (9, pag. 48)

102

617. . Expansiunea de priză a gipsurilor: A. sulfatul de potasiu 3% are efect antiexpansiune B. accelerată de clorura de sodiu C. inhibitorul coloidal nu are efect antiexpansiune D. adăugarea de apă în pasta de gips după începerea malaxării induce o expansiune

suplimentară E. diminuată de acceleratorii de priză

A, D, E (9, pag. 49)

618. . Amprentele din polieteri în care s-a turnat un gips dur: A. se vor menŃine în ambianŃă cu umiditate de 100%, până la sfârşitul prizei gipsului B. diminuă duritatea materialului de modele C. se vor menŃine în ambianŃă cu umiditate de 50%, până la sfârşitul prizei gipsului D. cresc duritatea materialului de modele E. se vor menŃine în ambianŃă cu umiditate de 75%, până la sfârşitul prizei gipsului

A, B (9, pag. 51)

619. . Gipsul tip III este utilizat pentru: A. modele de lucru de mare precizie B. modelele dinŃilor antagonişti C. soclul modelelor cu bonturi fixe D. soclul modelelor cu bonturi mobile E. confecŃionarea aparatelor de imobilizare

A, B, D, E (9, pag. 53)

620. . Din gips tip II se realizează: A. modele de lucru B. tipare pentru restaurări acrilice C. linguri individuale D. modele necesare reparării protezelor acrilice E. modelelor de studiu

B, D, E (9, pag. 53)

621. . Modelele obŃinute prin depunerea de metale pe cale galvanică: A. prezintă stabilitate volumetrică acceptabilă B. nu prezintă fenomenul de îmbătrânire C. trebuie să fie realizată la maximum 700C D. prezintă duritate de suprafaŃă remarcabilă E. indicate pentru confecŃionarea modelelor cu bonturilor fixe

A, B, D (9, pag. 23)

622. . Printre avantajele galvanoplastiei se numără: A. tehnica laborioasă B. fidelitatea maximă de redare a detaliilor amprentei C. duritatea modelelor D. stabilitatea volumetrică maximă E. timpul de lucru este incomparabil mai redus decât la alte tipuri de modele

B, C, D (9, pag. 58,59)

623. . Printre avantajele galvanoplastiei se numără: A. fidelitatea maximă de redare a detaliilor amprentei

103

B. tehnica simplă C. se realizează la amprentele cu hidrocoloizi ireversibili D. stabilitatea volumetrică maximă E. timpul de lucru incomparabil mai mare decât la alte tipuri de modele

A, C, D (9, pag. 58,59)

624. . Depunerea aliajelor prin pulverizare se indică pentru metalizarea amprentelor din: A. elastomeri de sinteză B. hidrocoloizi ireversibili C. hidrocoloizi reversibili D. mase termoplastice E. mase de ambalat

A, B (9, pag. 59)

625. . CondiŃiile impuse materialelor pentru confecŃionarea machetelor sunt: A. să prezinte o contracŃie termică cât mai redusă B. să nu devină plastice după o încalzire parŃială C. să fie uşor modelabile la temperatura camerei D. să nu fie casante E. să se deformeze după finalizarea machetării

A, C, D (9, pag. 62)

626. . CondiŃiile impuse materialelor pentru confecŃionarea machetelor sunt: A. să fie plastice după o încalzire parŃială B. să se adapteze cu uşurintă la suprafeŃele machetate C. să nu prezinte o contracŃie termică cât mai redusă D. să ardă fără reziduuri E. să intre în combinaŃie cu materialele utilizate pentru tipare

A, B, D (9, pag. 62,63)

627. . Tipurile de ceară utilizate în laborator sunt: A. ceara de modelaj B. ceara de lipit C. ceara pentru turnare D. ceara de cofrare E. ceara pentru confecŃionarea valului de ocluzie

A, B, C, D, E (9, pag. 66)

628. . Stresul intern (9, rezidual): A. este datorat imposibilităŃii încălzirii uniforme a tipurilor de ceară B. determină apariŃia de distorsiuni C. eliberarea lui se adaugă expansiunii termice D. eliberarea lui nu se adaugă expansiunii termice E. nu induce o dilatarea termică totală mai mare

A, B, C (9, pag. 71)

629. . Ceara dentară prezintă: A. încălzire neuniformă B. conductibilitate termică scăzută C. punct de topire

104

D. interval de topire E. stres rezidual

A, B, D, E (9, pag. 71)

630. . Ceara dentară: A. inodoră B. insipidă C. incoloră D. insolubilă în solvenŃi organici E. anodină din punct de vedere biologic

A, B, E (9, pag. 73)

631. . Tehnica de aplicare în stare plastică a tipurilor de ceară include: A. preîncălzirea B. supraîncălzire până la topire C. plastifiere omogenă D. modelare lentă E. prelucrare cu instrumente neascuŃite

A, C (9, pag. 75)

632. . Tehnica de aplicare a tipurilor de ceară în stare topită include: A. supraîncălzire până la topire B. aplicare dintr-o singură mişcare pe toată suprafaŃa C. topire şi solidificare realizată astfel încât ceara să nu îşi modifice proprietăŃile D. plastifiere omogenă E. prelucrare cu instrumente neascuŃite

B, C (9, pag. 75)

633. . Tehnicile utilizate pentru machetarea restaurărilor protetice conjuncte includ: A. reducerea succesivă B. răcirea gradată C. picurare D. modelare aditivă E. adaptării foliei precalibrate de ceară

A, B, C, D, E (9, pag. 75,76)

634. . Tipurile de ceară utilizate pentru realizarea protezelor totale includ: A. ceara pentru fixarea dinŃilor artificiali B. ceara pentru cofrare C. ceara pentru ocluzie D. ceara pentru machetarea componentei metalice E. ceara calibrată de 1 mm diametru

A, B, C (9, pag. 77)

635. . RetenŃiile de ceară pot fi sub formă: A. de scară B. de perforaŃii C. cilindrică D. rotundă E. prismatică

105

A, B, D (9, pag. 79)

636. . Materialele pentru macroretenŃii: A. nu se utilizează în machetare B. reprezentate şi de cristalele solubile C. cele mai uzitate au forma de perle D. utilizate pentru realizarea sistemului de retenŃii E. nu asigură o legătură optimă între componentele coroanelor mixte

B, C, D (9, pag. 82)

637. . Cristalele pentru retenŃii: A. pot fi solubile şi insolubile B. sunt din ceară C. confecŃionate din mase plastice D. sunt de patru ori mai eficiente decât celelalte sisteme de retenŃie E. funcŃionează asemănător cu zonele subecuatoriale ale perlelor

A, E (9, pag. 84)

638. . CavităŃile retentive: A. nu funcŃionează asemănător cu perlele retentive B. situate pe suprafaŃa vestibulară a machetei coroanei mixte C. pretind o grosime mare a stratului de ceară în zona vestibulară D. rezultate prin aplicarea retenŃiilor de ceară E. relizate cu spatule normale

B, C (9, pag. 84)

639. . Masele de ambalat pe bază de sulfaŃi: A. utilizate pentru tipare în care se vor introduce răşini acrilice B. liantul este reprezentat de fosfatul de sodiu anhidru C. utilizate pentru tipare în care se vor introduce aliaje nobile D. reprezentate, în principal, de gipsuri E. reprezentate de minerale uşor fuzibile

A, C, D (9, pag. 87)

640. . IndicaŃiile maselor de ambalat pe bază de sulfaŃi: A. ca modele duplicat B. confecŃionarea tiparelor protezelor acrilice C. confecŃionarea tiparelor protezelor metalice din aliaje nobile D. confecŃionarea tiparelor protezelor metalice din aliaje nenobile E. fixarea pieselor protetice metalice care trebuie lipite

A, B, C, E (9, pag. 23)

641. . Ambalarea orizontală: A. necesită izolarea prealabilă a chiuvetei cu soluŃii alginice B. se introduce gips dur în interiorul machetei C. se toarnă pasta de gips în prima parte a chiuvetei D. gipsul utilizat este de tip III E. macheta este scufundată vertical, cu faŃa orală în jos, în pasta de gips

B, C, D, pag. 91)

642. . Ambalarea verticală:

106

A. nu necesită izolarea prealabilă a chiuvetei cu soluŃii alginice B. se toarnă pasta de gips în prima parte a chiuvetei C. gipsul din prima jumătate a conformatorului se izolează cu soluŃii alginice D. macheta este scufundată vertical, cu faŃa orală în jos, în pasta de gips E. gipsul utilizat este de tip II

A, B (9, pag. 91)

643. . Ambalarea machetelor pieselor protetice metalice poate fi realizată: A. într-un singur timp B. în doi timpi C. mixt D. în vid E. fără val

A, B, D (9, pag. 92)

644. . Duritatea şi rezistenŃa masei de ambalat, după priză, depinde de: A. cantitatea liantului B. felul liantului C. adaosurile D. mărimea particulelor E. proporŃia lichid / pulbere

A, B, C, D, E (9, pag. 95)

645. . Modificările de volum ale tiparului sunt în referinŃă cu: A. expansiunea de priză B. expansiunea tensiunii superficiale a amestecului lichid C. expansiunea higroscopică D. contracŃia termică E. expansiunea termică

A, C, D, E (9, pag. 96,97)

646. . În compoziŃia pulberii maselor pe bază de fosfaŃi găsim: A. substanŃe ceramice B. materiale care reacŃionează cu ionii fosfat C. obligatoriu carbon D. materiale care produc ionul fosfat E. liant fosfatic

A, B, D, E (9, pag. 101)

647. . Masele de ambalat pe bază de fosfaŃi sunt indicate, cu precădere, pentru confecŃionarea tiparelor în care se vor turna: A. aliaje metalice cu punct de topire ridicat B. aliaje metalice cu punct de topire scăzut C. oŃeluri inxidabile D. aliaje pe bază de paladiu–argint E. aliaje pe bază de platină

A, C, D (9, pag. 102)

648. . Aliajele pe bază de metale nobile sunt utilizate pentru confecŃionarea: A. inlay-urilor B. coroanelor

107

C. punŃilor D. restaurărilor ceramice E. restaurărilor polimerice

A, B, C (9, pag. 110)

649. . Aliajele pe bază de Co-Cr conŃin: A. nichel B. crom C. galiu D. cobalt E. siliciu

B, D, E (9, pag. 118,119)

650. Muşchii ridicători ai mandibulei sunt: a. Muşchiul temporal b. Muşchii milohioidieni c. Muşchiul maseter d. Muşchiul pterigoidian intern e. Muşchiul pterigoidian extern

A,C,D,E (11, pag. 376-377)

651. CâŃi molari sunt prezenŃi în dentiŃia temporară? a. 4 b. 8 c. 6 d. 10 e. 12

B (11, pag. 379)

652. Premolarul 1 inferior dreapta se notează: a. 4.4 b. 3.4 c. 2.4 d. 1.4 e. 3.5

A (11, pag.382-391)

653. La ce vârstă erupe molarul 1 inferior permanent? a. 7-8 ani b. 8-10 ani c. 12-13ani d. 4-5 ani e. 6-7 ani

E (11, pag. 392-395)

654. La ce dinŃi se întâlneşte cingulum? a. Incisivii centrali superiori

108

b. Incisivii laterali superiori c. Caninii inferiori d. Primii premolari superiori e. Incisivii centrali inferiori

A, B, C, E (11, pag. 396-402)

655. NotaŃi doar caracterele morfologice coronare comune dinŃilor frontali superiori. a. Sunt cei mai mari dinŃi frontali b. La nivelul feŃelor vestibulare şi orale diferenŃa între înălŃime şi lăŃime este mică. c. În interiorul rădăcinilor exista un canal radicular larg. d. Cingulum-ul, crestele marginale şi foramen caecum sunt bine reprezentate. e. Crestele marginale de smalt reprezintă elemente morfologice care măresc structura de

rezistentă a acestor coroane. A, B, D, E (11, pag. 416)

656. NotaŃi doar caracterele morfologice coronare comune dinŃilor frontali inferiori.

a. Din punct de vedere al dimensiunilor, sunt cei mai mici dinŃi de pe ambele arcade. b. La nivelul feŃelor orale nu prezintă elemente morfologice bine exprimate, ca cingulum

şi creste de smalŃ. c. Din punct de vedere al formei, feŃele vestibulare şi orale sunt mai mult înguste decât

înalte, făcând să apară alungite asemănătoare unei dălŃi. d. Prezintă unghiurile incizale foarte bine exprimate. e. Canalele radiculare prezintă dimensiuni reduse.

A, B, C, D (11, pag. 417)

657. Care sunt feŃele pe care le prezintă incisivii centrali superiori? a. Vestibulară b. Linguală c. Mezială d. Palatinală e. Distală

A, C , D, E (11, pag. 418-425)

658. Care este cea mai mare faŃă a incisivului central superior? a. Palatinală b. Mezială c. Distală d. Vestibulară e. Linguală

D (11, pag. 418)

659. Ce faŃă laterală a incisivului central superior prezintă dimensiunea cea mai mare? a. Palatinală b. Mezială c. Distală

109

d. Vestibulară e. Incizală

B (11, pag. 420-421)

660. Caracteristicile principale care favorizează identificarea incisivilor centrali superiori

a. Coroana este lată în raport cu înălŃimea. b. PrezenŃa tuberculului Carabelli. c. Unghiul mezio-incizal aproape drept. d. FaŃa mezială are o convexitate redusă. e. FaŃa vestibulară este plan-convexă.

A, C, D, E (11, pag. 423)

661. La ce vârstă se produce erupŃia incisivilor laterali superiori? a. 8 ani b. 6 ani c. 7 ani d. 9 ani e. 12 ani

A (11, pag. 426)

662. Caracteristici principale ce favorizează identificarea incisivilor laterali superiori a. Coroana este mai rotunjită, mai scurtă şi îngustă mezio-distal. b. Unghiul incizo-mezial ascuŃit iar cel incizo-distal mai rotunjit. c. Pe faŃa palatinală, supracingular, există foramen caecum. d. Rădăcina este mare, aplatizată vestibulo-palatinal, cu vârful angulat orientat distal. e. Marginea de colet este mai sinuoasă pe toate feŃele.

A, B, C, E (11, pag. 429)

663. La ce vârstă se produce erupŃia incisivilor centrali inferiori? a. 8 ani b. 5 ani c. 6 ani d. 7 ani e. 10 ani

D (11, pag. 431)

664. IndicaŃi care sunt feŃele incisivului central inferior. a. Mezială b. Distală c. Palatinală d. Vestibulară e. Linguală

A, B, D, E (11, pag 431)

110

665. FaŃa vestibulară este delimitată de marginile: a. Mezială b. Distală c. Incizală d. Orală e. De colet

A, B, C, E (11, pag. 431)

666. IndicaŃi care sunt feŃele proximale ale dinŃilor. a. Mezială b. Vestibulară c. Orală d. Ocluzală e. Distală

A,E (11, pag. 408-412)

667. Caracteristici ce favorizează identificarea incisivilor laterali inferiori. a. Dimensiunile coronare şi radiculare mai mari decât ale incisivului central inferior. b. Marginea ocluzală este mai mică decât marginile proximale. c. FaŃa mezială a coroanei este puŃin mai înaltă decât cea distală, astfel marginea incizală

apare descendentă distal. d. Marginea incizală nu formează unghiuri drepte cu feŃele proximale, unghiul disto-

incizal fiind uşor rotunjit. e. Crestele marginale de pe faŃa linguală sunt mai evidente decât la incisivul central.

A, C, D, E (11, pag 434)

668. La ce vârstă se produce erupŃia caninilor superiori? a. La 11 ani b. La 12 ani c. La 8 ani d. La 9 ani e. La 10 ani

A (11, pag. 435)

669. Ce elemente morfologice întâlniŃi pe faŃa vestibulară a caninului superior? a. Cingulum b. Foramen caecum c. Lobii de creştere d. Crestele marginale de smalŃ e. Creasta mediană

C (11, pag.435-437)

670. ErupŃia caninilor inferiori se produce în jurul vârstei de: a. 10 ani b. 9 ani

111

c. 7 ani d. 11 ani e. 12 ani

B (11, pag.442)

671. ErupŃia primului premolar superior se produce în jurul vârstei de: a. 13 ani b. 9 ani c. 8 ani d. 10 ani e. 11 ani

D (11, pag. 448)

672. ErupŃia premolarului 2 superior se produce în jurul vârstei de: a. 9 ani b. 10 ani c. 13 ani d. 12 ani e. 8 ani

B (11, pag 453)

673. ErupŃia primului premolar inferior se produce în jurul vârstei de: a. 8-9 ani b. 10-11 ani c. 11-12 ani d. 9-10 ani e. 7-8 ani

D (11, pag. 457)

674. ErupŃia premolarului 2 inferior se produce la: a. 9 ani b. 10 ani c. 11 ani d. 12 ani e. 8 ani

C (11, pag. 460)

675.ErupŃia primului molar superior se produce la vârsta de: a. 6 ani b. 7 ani c. 5 ani d. 12 ani e. 10 ani

A (11, pag. 463)

112

676. ErupŃia molarului 2 superior se produce la vârsta de: a. 8 ani b. 10 ani c. 12 ani d. 9 ani e. 6 ani

C (11, pag. 470)

677. Molarul 3 superior erupe la vârsta de: a. 12-14 ani b. 15-16 ani c. 30-35 ani d. 17-21 ani e. 10-12 ani

D (11, pag. 473)

678. MenŃionaŃi care din următoarele fraze este falsă, referitoare la caninii superiori: a. Marginea incizală are o formă de unghi cu cele două laturi inegale. b. Relieful feŃei vestibulare prezintă o convexitate in dublu sens, vertical şi orizontal. c. FaŃa palatinală are conturul asemănător cu al feței vestibulare, dar are dimensiuni mai

mari. d. FeŃele proximale prezintă o formă triunghiulară care este comună pentru tot grupul

dinŃilor frontali. e. Rădăcina este foarte robustă, prezentând cele mai mari dimensiuni, atât in sens axial

cât şi in sens transversal. C (11, pag. 435-441)

679. Caracteristici ce favorizează identificarea caninilor superiori:

a. Coroana este voluminoasă. b. Prezintă marginea incizală sub formă unghiulară. c. FaŃa palatinală este dominată de cingulum din care pornesc crestele de smalŃ. d. FeŃele proximale prezintă un relief concav. e. Versantul distal al marginii incizale este mai mic decât cel mezial.

A, B , C (11, pag. 439)

680. MenŃionaŃi care din următoarele fraze este falsă, referitoare la caninii inferiori: a. FaŃa palatinală are contururile asemănătoare cu ale feŃei vestibulare dar cu dimensiuni

mai reduse. b. Forma coroanei este piramidală, asemănătoare vârfului de lance. c. Dimensiunea axială este mai mare decât cea transversală, fiind mai accentuată decât în

cazul caninilor superiori. d. Vârful marginii incizale este situat mai aproape de faŃa mezială. e. Marginea de colet are forma unei linii curbe cu concavitatea orientată către rădăcină.

B, C, D (11, pag. 441-445)

113

681. MenŃionaŃi care din următoarele fraze este falsă, referitoare la caninii inferiori: a. Rădăcina caninilor inferiori este cea mai robustă dintre toate rădăcinile dentare. b. Vârful rădăcinii este orientat către mezial. c. Rădăcina are o formă aplatizată în sens mezio-distal. d. Rar, rădăcina caninilor inferiori poate prezenta două canale radiculare. e. Pe feŃele proximale ale rădăcinii, în treimea mijlocie, există o depresiune longitudinală

sub formă de şanŃ. A, B (11, pag.443-444)

682.Caracteristici ce favorizează identificarea caninilor inferiori:

a. Marginea incizală prezintă versantul distal mai scurt decât cel mezial. b. Cingulum-ul şi crestele de smalŃ de pe faŃa linguală sunt mai atenuate. c. Caninul inferior poate avea o rădăcină şi un canal radicular. d. Coroana este alungită datorită diferenŃei mari dintre înălŃime şi lăŃime. e. FaŃa mezială a coroanei continuă faŃa mezială a rădăcinii.

B, D, E (11, pag.444)

683. BifaŃi caracterele morfologice coronare ale dinŃilor laterali: a. DinŃii laterali prezintă coroane cu forme paralelipipedice la care se descriu 5 feŃe, 4

laterale şi una ocluzală. b. DinŃii laterali sunt monoradiculari prezentând o rădăcină şi un canal radicular. c. FeŃele coroanelor se înscriu într-un patrulater. d. FeŃele ocluzale sunt multireliefate datorită cuspizilor, şanŃurilor şi fosetelor. e. Fiecare coroana este rezultatul fuziunii mai multor lobi dentari care sunt separaŃi de

şanŃuri şi uniŃi prin creste de smalŃ. A, C, D, E (11, pag. 445)

684. NotaŃi caracterele morfologice si clinice ale dinŃilor laterali superiori.

a. ErupŃia dinŃilor laterali superiori se produce după erupŃia celor inferiori, dar în acelaşi an calendaristic.

b. FeŃele vestibulare ale dinŃilor laterali superiori formează o linie uşor convexă, ceea ce determină forma semi-eliptică a arcadei superioare.

c. SecŃiunea transversală a coroanelor este aplatizată în sens vestibulo-oral. d. Axul de implantare este convergent către un punct cranian. e. În urma edentaŃiilor, migrează mai puŃin în sens orizontal şi mai mult în sens vertical.

A, B, D, E (11, pag.446)

685. BifaŃi caracterele morfologice coronare comune ale premolarilor: a. Forma coroanelor este paralelipipedică. b. Volumul coronar este mai mic decât al dinŃilor frontali. c. Forma feŃei vestibulare este pentagonală, asemănătoare cu faŃa vestibulară a

caninului. d. FaŃa ocluzală prezintă trei cuspizi şi o fosetă. e. Cuspizii prezintă în general dimensiuni egale.

A, C (11, pag. 446-447)

114

686. NotaŃi caracterele morfologice coronare ale premolarilor superiori:

a. Forma coroanei în secŃiune transversală este mult aplatizată în sens mezio-distal. b. În interiorul rădăcinii există un singur canal radicular. c. şanŃul dintre cuspizi care uneşte cele două fosete este în linie dreaptă. d. Abraziunea se produce la nivelul cuspizilor palatinali. e. Coroana este în axul rădăcinii.

A, C, D, E (11, pag. 447)

687. MenŃionaŃi care din următoarele fraze este adevărată, în cazul primului molar superior:

a. FaŃa vestibulară are conturul asemănător cu faŃa vestibulară a caninului. b. FaŃa palatinală are conturul asemănător cu al feŃei vestibulare dar este de dimensiuni

mai mari. c. Marginea ocluzală este în formă de V dar mai rotunjit decât cea a feŃei vestibulare. d. FeŃele proximale sunt delimitate de 3 margini. e. FaŃa ocluzală are o formă asemănătoare cu un dreptunghi mult rotunjit.

A, C, E (11, pag. 448-450)

688. Care sunt feŃele coronare ale primului premolar superior? a. Vestibulară b. Palatinală c. Mezială d. Linguală e. Distală

A, B, C, E (11, pag.448-449)

689. Care sunt marginile ce delimitează faŃa ocluzală a primului premolar superior? a. Vestibulară b. Linguală c. Mezială d. Distală e. Palatinală

A, C, D, E (11, pag. 450)

690. Care sunt elementele reliefului feŃei ocluzale? a. doi cuspizi b. două fosete c. un şanŃ intercuspidian d. trei creste marginale de smalŃ e. patru creste de smalŃ (două esenŃiale şi două sagitale)

A, B, C, E (11, pag. 451)

691. Care sunt caracteristicile ce favorizează identificarea premolarului unu superior? a. Prezintă trei creste marginale de smalŃ

115

b. FaŃa mezială este cea mai mare dintre feŃele laterale c. FaŃa ocluzală este bicuspidă, cuspidul vestibular fiind mai mare decât cel palatinal d. Două rădăcini sau una bifidă aplatizată uşor mezio-distal e. Coroana prezintă formă paralelipipedică cu patru feŃe laterale şi o faŃă ocluzală

B, C, D, E (11, pag. 453)

692. MenŃionaŃi care din următoarele fraze este adevărată, în cazul premolarului doi superior:

a. FaŃa vestibulară are trei margini. b. Relieful feŃei vestibulare este convex în dublu sens. c. FeŃele proximale sunt mai late decât înalte. d. FaŃa ocluzală prezintă trei cuspizi, doi vestibulari si unul palatinal. e. Rădăcina este în general unică, dar poate prezenta şi două rădăcini.

B, C, E (11, pag. 454-455)

693. Care sunt caracteristicile ce favorizează identificarea premolarului doi superior? a. FaŃa mezială este mai convexă decât a primului premolar. b. Rădăcina este mai mică, foarte mult aplatizată mezio-distal. c. FaŃa ocluzală prezintă un contur dreptunghiular. d. FaŃa ocluzală este bicuspidă, cei doi cuspizi fiind egali ca volum şi plasaŃi central. e. Coroana are forma paralelipipedică cu dimensiuni mai mari decât a primului premolar.

A, B, D (11, pag. 455)

694. BifaŃi caracterele morfologice coronare ale premolarilor inferiori. a. Volumul coroanelor este mai mic comparativ cu al molarilor. b. Sunt monoradiculari. c. şanŃul intercuspidian este curb, cu convexitatea spre lingual. d. Forma rădăcinii este de con efilat uşor turtită mezio-distal. e. Axul coronar, faŃă de axul radicular, formează un unghi deschis lingual.

A, C, E (11, pag. 456)

695. MenŃionaŃi care din următoarele fraze sunt false, în cazul primului premolar inferior:

a. FaŃa vestibulară este delimitată de două margini proximale, o margine de colet si marginea ocluzală.

b. FaŃa linguală are dimensiuni mult mai mari decât faŃa vestibulară. c. Cuspidul lingual este foarte puŃin dezvoltat, fiind de dimensiuni mici, asemănător unor

cingulum voluminos. d. Relieful feŃei palatinale este concav. e. FeŃele proximale prezintă forme asemănătoare unui trapez cu baza mare spre colet iar

baza mică rezultată din marginea ocluzală. B, D (11, pag. 457-459)

696. NotaŃi elementele componente ale reliefului fetei ocluzale ale premolarului unu inferior.

116

a. Trei cuspizi b. Două fosete c. Un şanŃ intercuspidian d. Mai multe creste de smaŃ e. Cingulum.

B, C, D (11, pag. 458)

697. NotaŃi caracteristicile ce favorizează identificarea premolarului unu inferior: a. Coroana are formă cilindrică marcată de o diferenŃă evidentă între înălŃimea fetei

vestibulare şi cea a feŃei linguale. b. FaŃa ocluzală are un contur circular uşor aplatizat mezio-distal, cu planul inclinat spre

lingual. c. Prezintă trei cuspizi, unul vestibular şi doi linguali. d. Fosetele ocluzale, în număr de două, cea distală fiind mai mare decât cea mezială. e. Prezintă două rădăcini efilate, aplatizate uşor vestibulo-oral.

A, B, D (11, pag. 459)

698. MenŃionaŃi care din următoarele fraze sunt false, în cazul premolarului doi inferior:

a. Coroana premolarului doi inferior este cea mai voluminoasă dintre toate coroanele premolarilor.

b. Forma coroanei este cuboidală cu doi sau trei cuspizi. c. Coroana prezintă trei feŃe laterale şi o faŃă ocluzală. d. FaŃa linguală are un contur asemănător cu faŃa vestibulară, dar mai mic. e. FaŃa vestibulară şi faŃa linguală sunt convergente spre ocluzal.

C (11, pag. 460-461)

699. NotaŃi caracteristicile ce favorizează identificarea premolarului doi inferior: a. Coroana este voluminoasă, având cea mai mare circumferinŃă dintre toŃi premolarii. b. Forma cilindrică a coroanei, cu doi cuspizi aproape egali, rotunjiŃi sau cu trei cuspizi. c. FaŃa mezială este mult mai mică decât faŃa distală. d. Conturul ocluzal aproape pătrat, fără aplatizare mezio-distală. e. Rădăcina este unică, de formă conică, foarte uşor aplatizată mezio-distal

A, B, D, E (11, pag, 462)

700. Care sunt caracterele morfologice coronare comune ale molarilor? a. Volumul coroanelor este cel mai mare comparativ cu restul dinŃilor unei arcade b. Prezintă un număr mare de cuspizi c. Prezintă două sau trei rădăcini d. Datorită numărului si dimensiunilor mari ale rădăcinilor, poseda cea mai mare

suprafaŃă parodontală e. Rădăcinile sunt mult aplatizate mezio-distal.

A, B (11, pag. 463)

701. NotaŃi care sunt caracterele morfologice coronare comune molarilor superiori.

117

a. Forma coroanelor este caracterizată de o aplatizare evidentă în sens mezio-distal b. Dintre toate feŃele laterale, feŃele linguale sunt cele mai întinse c. Forma cuboidală coronară prezintă diametrul maxim vestibulo-palatinal d. şanŃurile intercuspidiene sunt în număr de cinci e. Molarii superiori prezintă pe faŃa ocluzală patru cuspizi.

A, C, E (11, pag. 463-464)

702. Macheta microprotezelor; A. Este realizată din ceară cel mai frecvent B. Reproduce forma şi dimensiunea viitoarei lucrări protetice C. Se poate obŃine prin metode directe şi indirecte D. Se realizează cu dimensiuni mai mici decât viitoarea lucrare protetică E. Se realizează pe modelul turnat din ghips obisnuit

A, B,C (10., pag 139)

703. Caracteristicile machetei microprotezei: A. Sa ardă fără reziduu B. După priză să poată fi prelucrată C. Sa se dilate D. Să se contacte E. Sa nu fie tolerată fizico-chimic

A,B (10., pag142)

704. Tijele metalice sunt folosite : A. Pentru armarea machete B. Mobilizarea machetei C. Rol de transport D. Canal principal de curgere a metalului în tipar E. Constituie scheletul pe care se aplică machetele accesorii

B,C,D,E(10. Pag 136)

705. Tiparul: A. Se obŃine din materiale refractare specific aliajelor B. Se obŃine prin eliminarea machetei din ambalaj C. Se obŃine din materiale refractare nespecifice aliajelor D. Machete nu trebuie pregătită înainte de ambalare E. Pentru obŃinerea lui sunt necesare conformatoare A,B (10., pag55)

706. Ambalarea :

A. Se poate realiza într-un singur timp B. Se realizează cu materiale termorezistente C. Se poate realize în doi timpi D. Metoda de obŃinere într-un singur timp este mai precisă decât cea în doi timpi E. Nu este necesară obŃinerii tiparului A,B,C,(10.,pag 57)

118

707. Surse de topire : A. Flacăra B. Curentul electric C. CurenŃi de înaltă frecvenŃă D. Becul E. Spirtiera

A,B,C( 10, pag. 62)

708. Aparatul de turnat Combilabor-Haereus: A. Utilizeaza curenŃi de înaltă frecvenŃă B. Aliajul este contaminat C. Turnătura nu conŃine particule de material refractor D. Este cel mai indicat aparat E. Topirea aliajului nobil se realizează în creuzete grafitice

C,D,E( 10, pag. 61)

709. După Black cavităŃile se pot clasifica în: A. Clasa I- pe faŃa ocuzală a dinŃilor latarali B. Clasa II-a pe feŃele aproximale şi ocluzală a dinŃilor laterali C. Clasa II-a pe feŃele ocluzale ale dinŃilor laterali D. Clasa a III-a pe feŃele aproximale ale dinŃilor frontali cu interesarea şi unghiului incizal E. Clase a IV-a pe feŃele aproximale ale dinŃilor frontali cu interesare aunghiului incizal A,B,C,E (10, pag.40)

710. IncrustaŃiile sunt indicate:

A. Pe dinŃi voluminoşi B. Indice de carie ridicat C. DinŃi de dimensiuni reduse D. Indice de carie scăzut E. Igenă orală bună

A,D,E, (10, pag. 39)

711. Modelul de lucru

A. Este reproducerea pozitivă a câmpului protetic B. Este alcătuit din ghipsuri dure /extradure C. Poate fi realizat din materiale metalice D. Poate fi realizat din mase de ambalat E. Poate fi realizat dim mase plastic

A,B,C,D (10, pag.136)

712.Modelul cu bont mobilizabil: A. Este des utilizat în tehnologia protezelor fixe unidentare/pluridentare B. Are avantajul că machete se poate modela proximo-proximal C. Nu se folosesc tijemetalice la nivelulbonturilor în etapa de realizare D. Trebuie gravat bontul E. Este de preferat în locul modelui cu bont fix

A,B,E (10, pag.136)

713. Modelul realizat din materiale metalice: A. Se realizează prin procedeu galvanic

119

B. Se realizează prin turnarea aliajului în amprentă C. Prezintă fidelitate şi stabilitate foarte mare D. Este des utilizat E. Este alcătuit din Cu,Ag, Ni A, C, E (10, pag.87)

714. Defectele de turnare negative totale sunt cauzate de: A. AbsenŃei machetei de evacuare a gazelor B. ExistenŃa unor zone înguste,subdimensionale ale tiparului C. Aliaj insuficient topit în pâlnia tiparului D. Declansarea tardivă a centifugii E. Cantitate insuficientă de aliaj

C,D (10, pag.153)

715. Defectele de turnare negative parŃiale: A. Cantitate insuficientă de aliaj B. Topire insuficientă, prin nerespectarea intervalului de topire a aliajului C. ForŃa de centifugare şi timpul insuficient D. Încălzirea tiparului la o temperatureă inferioară, neconcordantă cu aliajul E. Aliajul este topit, dar este declansată tardiv centrifuga

A,B,C,D (10,pag.153)

716. Protezele se clasifică în: A. Proteze dentare B. Proteze chirurgicale C. Proteze ortodontice D. Obturatoare E. Artificiale

A, B, C, D(10, pag25)

717. Leziunile coronare fără lipsă de substanŃă sunt: A. Leziuni de formă B. Leziuni de volum C. Leziuni de poziŃie D. Caria dentară E. Abraziunea

A, B, D(10, pag.30)

718. Leziuni coronare cu lipsă de substanŃă sunt: A. Caria dentară B. Leziuni de volum C. Fracturi D. Abraziuni E. Leziuni de poziŃie

A,C,D (10, pag.30)

120

719.Câmpul protetic cuprinde: A. Bontul dentar B. DinŃii antagonisti C. Ariile de contact D. DinŃii vecini E. Mucoasa jugală

A,B,C,D (10, pag 29)

720. Coroanele de substituŃie: A. Refac în totalitate morfologia coroanelor dentare B. Se agregă intraradicular C. Prezintă un dipozitiv intraradicular D. Acoperă o parte din feŃele axiale E. Prezintă un dispozitiv coronar

A,B,C,E (10, pag.75)

721. IncrustaŃiile sunt indicate ca: A. Restaurare parŃială a morfologiei coronare B. Ca element de agragare mezial C. Pentru protecŃia dinŃiilor hiperstezici D. Pentru corectare anomaliilor E. Pentru corectarea morfologiei coroanelor abrazate

A, B(10, pag.39)

722. Microprotezele se clasifică după aspectul estetic: A. Proteze fizionomice B. Proteze nefizinomice C. Proteze mixte D. Onlay E. Inlay

A,B,C (10, pag.27)

723. Defectele de turnare pozitive sunt cauzate de: A. Degresarea incorectă a machetei B. Absenta vibratiilor mecanice C. în momentul turnării aliajul e catapultat în zone de rezistenŃă minimă D. Cantitate insuficientă de aliaj E. Ambalajul introdus la temperatură prea mare A,B,C,E(10,pag 72)

724. Defectule de turnare pot fi A. Defecte de turnare negative totale B. Defecte de poziŃionare C. Defecte de turnare negative parŃiale D. Defecte de turnare pozitive

121

E. Defecte de turnare volumetrice

A,C,D,E (10, pag.71)

725. Defectele de turnare negative sub formă de micocavităŃi apar din cauza: A. Subdimensionări machetei ismului,canalului principal şi a rezervorului de aliaj fluid B. AbsenŃei mediului de protecŃie C. Supraincăzirea aliajului și topirea aliajului din pâlnia tiparului D. Răcirea repetată a machetei E. Izolarea excesivă cu vehicul gras a cavităŃii

A,B,C (10, pag.73)

726. Avantajele inlay-urilor realizate prin metoda indirectă sunt: A. Adaptare marginală superioară B. PreŃ de cost superior C. Timp de lucru mai mare D. SuprafaŃă de contact proximală superioară E. Îmbinare adezivă net superioară

A,D, E (10, pag. 45)

727. INLAY-ul ceramic se poate obtine prin următoarele metode: A. Prin turnare B. Prin frezare computerizată C. Prin picurare D. Prin presare E. Prin frezare mecanică

A,B,D,E( 1, pag.203)

728.Ceramica frezată (CAD-CAM): A. Necesită amprentare B. Nu mecesită modele de lucru C. Frezarea este asistată de calculator D. Se realizează din lingouri ceramice E. Necesită machetă, tipar, turnare

B,C,D (1, pag1099)

729. Avantajele faŃetelor ceramice sunt: A. Este o metodă minim invazivă B. Determină reacŃii tisulare minime C. Pot corecta discromii severe D. Pot fi retuşate în laborator E. Manipulare uşoară

A,B (1,pag 211)

730. IndicaŃiile faŃetelor ceramice sunt: A. Anomalii de culoare și formă B. Distrofii

122

C. Fracturi de unghi incizal D. Eroziuni E. EdentaŃii

A,B,C,D (1, pag 211)

731. ContraindicaŃiile faŃetelor ceramice sunt: A. Igenă dentară precară B. SmalŃ insuficient C. ParafuncŃii D. Fracturi de unghi incizal E. DinŃi devitali

A,B,C,E(1, pag.211)

732. Indicatiile RCR-urilor sunt: A. restaurarea dinŃilor devitali B. restaurarea dinŃilor vitali C. resturarea dinŃilor fracturaŃi D. dinŃi cu obturaŃii voluminoase E. alternative ale coroanei de substituŃie

A,C,D,E (10, pag.75)

733. Din etapele clinice fac parte: A. prepararea dintelui B. amprentarea C. modelarea machetei D. turnarea modelului E. proba metalului în cavitatea orală

A,B (10, pag.52)

734.IndicaŃiile coroanei de învelis în scop morfofuncŃional sunt: A. în prevenirea fracturilor pe dinŃi cu obturaŃii voluminoase B. în prevenirea eroziunilor cervicale C. prevenirea hipersensibilităŃii D. pentru agregarea punŃilor E. element de imobilizare a dinŃilor parodontotici

A,B,C(10, pag.91)

735. Onlay-ul 4/5 este: A. o reconstituire corono-radiculară B. o incrustaŃie intratisulară; C. o piesă protetică ce se indică pe dinŃii frontali cu faŃa vestibulară integră; D. o incrustatie extratisulară E. o coroană mixtă. D(10, pag. 44)

736. Caseta coroanei de substituŃie se caracterizează prin:

123

A. formă geometrică cu deschidere vestibulară B. asigurarea rezistenŃei şi retenŃiei pentru coroana de înveliş C. dimensiuni mai mici decât ale dintelui natural. D. piesă protetică total fizionomică E. indicaŃia de utilizare pe dinŃi voluminoşi A, (10, pag.85)

737. Aplicarea stratului de opaquer pe componenta metalică a coroanei mixte: A. asigură crearea de retenŃii mecanice pe componenta metalică. B. asigură retenŃia componentei acrilice. C. asigură ecranarea componentei metalice. D. se realizează numai pe infrastructurile din aliaje nobile E. se realizează numai pe infrastructurile din aliaje nenobile C, (10, pag.176)

738. Macheta coroanei turnate cu grosime nedirijată: A. are pereŃi laterali de grosime mică şi uniformă; B. se modelează din ceară roz; C. agregare coronară parŃială. D. se modelează din elemente preconformate E se indică pe dinŃi laterali cu dimensiune cervico-ocluzală mică. E, (10, pag. 141)

739. Pivotul radicular compus: A. are agregare radiculară parŃială; B. lungime egală cu 2/3 din lungimea rădăcinii; C. este format din placuŃă şi pivot; D. lungime egală cu 1/3 din lungimea rădăcinii; E. diametru egal cu cel al rădăcinii B, (10, pag. 83)

740. Modelele de lucru în realizarea protezelor unidentare: A. se pot obŃine prin turnarea unei paste de gips în machetă; B. pot avea bonturi fixe sau bonturi mobilizabile; C. se pot obŃine prin injecŃie. D. se pot turna din mase ceramice E. se pot obŃine prin condensare. B, (10, pag. 87)

741. Tehnica Probond se foloseste în modelarea machetei: A. componentei metalice a coroanei metalo-ceramice; B. componentei metalice a coroanei metalo-compozite; C. componentei metalice a coroanei de substituŃie. D. coroanei turnate cu grosime nedirijată E. coroanei integral ceramice A, (10, pag192)

742. ReacŃia de polimerizare medie a polimetacrilatului de metil: A. se desfăşoară într-un interval de 2 ore şi 30 minute; B. în mediu uscat, sub influenŃa presiunii: C. este o reacŃie endotermă.

124

D. se desfăşoară într-un cuptor cu curenŃi de înaltă frecvenŃă E. se desfăşoară până la temperaturi de 780 C A, (10.pag.189)

743. Ambalarea orizontală în cazul protezelor unidentare:

A. se adresează machetei coroanei metalo-compozite; B. permite dozarea culorilor pe faŃa vestibulară; C. permite obŃinerea tiparului pentru coroana din mase compozite; D. permite obŃinerea tiparului pentru coroana din mase ceramice E- permite obŃinerea incrustaŃiilor din aliaje nobile B, (10, pag186)

744. Modelul duplicat din masă de ambalat se foloseşte pentru realizarea:

A. machetei coroanei turnate cu grosime nedirijată B. machetei coroanei de substituŃie; C. machetei coroanei turnate cu grosime dirijată; D. machetei coroanei fizionomice din acrilat; E. machetei coroanei mixte C, (10, pag. 142)

745. Coroana turnată cu grosime nedirijată se indică pe:

A. dinŃi laterali cu dimensiune cervico-ocluzală redusă; B. dinŃi frontali cu faŃa vestibulară integră; C. dinŃi cu leziuni coronare întinse în suprafaŃă şi profunzime, ce pot fi corect trataŃi

endodontic. D. dinŃi laterali cu dimensiune cervico-ocluzală mare E. dinŃi frontali. A,(10, pag.143)

746. Pentru machetarea prin adiŃie a coroanelor turnate modelele de lucru trebuie montate:

A. în ocluzor. B. în articulator; C. pe masuŃa vibratorie. D. pe masuŃa paralelografului E. pe arcul facial B, (10, pag 145)

747. Tehnica modernă de ambalat a machetei coroanei turnate presupune: A. utilizarea unei mase de ambalat cu un coeficient de dilatare mai mic decât coeficientul de

contracŃie al aliajului. B. utilizarea unei mase de ambalat specifice aliajului; C. folosirea a două tipuri de masă de ambalat; D. utilizarea unei mase de ambalat cu un coeficient de dilatare egal cu coeficientul de

contracŃie al aliajului. E. utilizarea unei mase de ambalat cu un coeficient de dilatare mai mare decât coeficientul de

contracŃie al aliajului. B, (10, pag. 145)

748. Edificarea machetei coroanei turnate cu grosime nedirijată se obŃine prin:

A. picurare de ceară, adiŃie; B. picurare, elemente prefabricate;

125

C. adiŃie, elemente prefabricate D. picurare de ceară ivoire E. picurare de ceară albă A, (10, pag.146)

749. Ambalarea machetei coroanei turnate presupune:

A. izolarea, detensionarea şi spălarea machetei; B învelirea machetei într-un material refractar, numit masă de ambalat specifică; C. acoperirea machetei cu pastă de gips dur. D. acoperirea machetei cu pastă de gips extradur E. izolarea machetei cu Izodent. B, (10, pag.146)

750. Coroana din acrilat reprezintă:

A. o soluŃie de protezare tranzitorie; B. o soluŃie de protezare nefizionomică; C. o soluŃie de protezare definitivă. D. o soluŃie de protezare care asigură refacerea translucidităŃii şi opalescenŃei E. o soluŃie de protezare care satisface criteriul bio-mecanic A, (10, pag. 142)

751. Detensionarea machetei coroanei turnate are ca scop:

A. eliminarea tensiunilor reziduale din ceara machetei; B. asigurarea expansiunii masei de ambalat; C. asigurarea aderenŃei masei de ambalat la suprafaŃa machetei. D. compensarea contracŃiei aliajului la răcire E. eliminarea substanŃelor grase de pe suprafaŃa machetei A, (10, pag.141)

752. Macheta infrastructurii metalice a coroanei mixte metalo-ceramice se realizează din:

A. elemente prefabricate; B. ceara albă sau ivoire; C. aliaje nobile; D. aliaje pe bază de titan E. gips extradur A,( 10.pag230)

753. Sursele de topire a aliajelor pot fi:

A. arcul voltaic; forŃa centrifugă; B. flacara oxihidrică,vidul; C. flacara oxiacetilenică, laserul, plasma. D. becul Bunsen E. rotaxul C,(10, pag 63)

754. Tehnologia CAD-CAM:

A.permite realizarea componentei metalice prin galvanizare B. elimină etapa de amprentare, C. este o tehnică computerizată de realizare a protezelor unidentare. D. elimină etapa de ambalare orizontală E. elimina etapa de turnare

126

C, (1, pag.1089) 755. Dispozitivul coronar al coroanei de substituŃie cu pseudobont:

A. are dimensiuni egale cu ale dintelui natural B. are formă tronconică C. asigură refacerea fizionomică a dintelui D. asigură refacerea funcŃiei fonetice E. se realizează din răşini acrilice B, (1, pag. 315-317)

756. Ambalarea verticală în tehnologia protezelor unidentare:

A.se adresează machetei coroanei metalo-ceramice; B.se adresează machetei coroanei acrilice; C.are avantajul dozării nuanșelor de acrilat la nivelul feșei vestibulare a viitoarei coroane. D. are avantajul obșinerii unei coroane cu grosime uniformă E. se adresează machetei coroanei metalo-compozite B, (10,pag.186)

757. Macheta unei coroane reprezintă:

A. imaginea pozitivă a viitoarei piese protetice; B. imaginea pozitivă a câmpului protetic; C. imaginea negativă a viitoarei piese protetice, realizată din ceară. D. imaginea negativă a viitoarei piese protetice, realizată din rașini acrilice E. imaginea pozitivă a substructurii organice; A,(10, pag. 52)

758. Modelul de studiu în tehnologia protezelor unidentare se foloseste pentru :

A. modelarea machetei; B. document medico-legal; C. realizarea modelului duplicat. D. realizarea tiparului E. realizarea amprentei optice B, (10, pag. 51)

759. Silanizarea se foloseste:

A. în vederea optimizării legăturii metalo-acrilice; B. pentru condiŃionarea componentei metalice a coroanei metalo-compozite; C. pentru curăŃarea coroanei turnate. D. pentru eliminarea tijelor de turnare E. pregatirea machetei în vederea ambalării B, (10, pag 254)

760. Amprenta reprezintă:

A. imaginea pozitivă a viitoarei piese protetice. B. imaginea negativă a câmpului protetic; C. imaginea pozitivă a machetei; D. imaginea pozitivă a câmpului protetic E. imaginea pozitivă a tiparului B, (10, pag 47)

761. Turnarea aliajului dentar în tipar se realizează:

127

A. folosind Castomatul, forșa de compresiune; B. prin polimerizare; C. prin injectare. D. prin vibrare E. prin folosirea vacuum malaxorului A, (10, pag 66)

762 .Dezambalarea unei proteze unidentare presupune:

A. îndepărtarea din tipar a machetei; B. îndepărtarea din tipar a piesei protetice; C. secșionarea machetei tijelor de turnare. D. aplicarea machetei canalelor de evacuare a gazelor E. îndepărtarea din tipar a modelului B, (10, pag 71)

763. Retenția componentei de placare pentru coroanele metalo-acrilice se realizează prin:

A. condișionarea scheletului metalic; B. macroreteșii mecanice C. oxidare, perle, solzi de pește. D. ceramizare E. lustruire electrochimică B, (10, pag. 221)

764. Macheta infrastructurii metalice a coroanei metalo-ceramice se realizează prin tehnica de:

A. polimerizare B. ştanșare; C. utilizare de folie de ceară calibrată, elemente preformate. D. prin injecșie E. spatulare C, (10, pag.237)

765. Tiparul protezei fixe unidentare reprezintă:

A. Imaginea pozitivă a viitoarei construcŃii protetice, B. Imaginea negativă a viitoarei construcŃii protetice, C. Imaginea pozitivă a câmpului protetic. D Imaginea negativă a câmpului protetic. E. Imaginea pozitivă a machetei B,( 10, pag.55)

766. Diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare se face pe bază următoarelor simptome: A modificarea de culoare a dintelui; B examen bacteriologic pozitiv; C teste de vitalitate negative; D fetiditate; E diafanoscopie. A, C (12, pag 93 ) 767. Diagnosticul pozitiv al cariei simple se bazează pe următoarele elemente de diagnostic: A. sensibilitatea la agenŃi chimici şi termici, care se prelungeşte 30 de minute de la îndepărtarea excitantului

128

B. sensibilitate la agenŃi chimici şi termici, care dispare odată cu îndepărtarea excitantului C. pierderea de substanŃă dentară dură este însoŃită de prezenŃa dentinei ramolite D. percuŃia axială este pozitivă E. teste de vitalitate pozitive B, C, E ( 12, pag 38 ) 768. Cimenturile ionomere de sticlă aderă de următoarele suprafeŃe: A. smalŃ B. metale nobile C. dentină D. metale acoperite de strat de oxizi E. ceramică A, C, D (12, pag 59 ) 769. După gradul de afectare a structurilor parodonŃiului marginal, bolile parodontale se clasifică în: A gingivite B. gingivo-stomatite C. parodontită juvenilă D. parodontită refractară la tratament E. parodontită A, E ( 12, pag115 ) 770. SmalŃul prezintă următoarele caracteristici A. translucid B. gălbui până la albăstrui C. duritate 2 pe scară Mosh D. acoperă în întregime coroană şi rădăcină dintelui E. grosimea variază în funcŃie de zona topografică A;B;E (12, pag 8 ) 771. Rolurile smalŃului sunt A. susŃinerea dintelui B. protejarea Ńesutului pulpar C. asigură triturarea şi apucarea alimentelor D. preia presiunile masticatorii E.opreşte formarea bolului alimentar A,B,C,D (12, pag 9 ) 772. Dentină prezintă următoarele caracteristici A. se întinde pe toată suprafaŃa dintelui şi la nivel coronar şi radicular B. îşi modifică culoarea odata cu înaintarea în vârstă C. radioopacitate mai mică decât a cementului D. permeabilă datorită prezenŃei tubulilor dentinari E. amortizează şocurile masticatorii A,B,D (12, pag 10 ) 773. Pulpa dentară prezintă următoarele caracteristici A. prezintă două segmente, coronar şi radicular B. prezintă o deltă apicală ramificată C. este un Ńesut dur calcificat

129

D. este un Ńesut conjunctiv lax E. prezintă canale laterale A, B, D, (12, pag 15 ) 774. Pulpa are următoarele funcŃii A. inductivă B. protectivă C. nutritivă D. preia forŃa masticatorie E. apărare A,B,C,E ( 12, pag 20 ) 775. Factorii predispozanŃi în apariŃia cariilor A. forma arcadelor B. poziŃia dintelui pe arcadă C. predispozitie ereditară D. defecte de structură E. forma coroanelor A,D,E ( 12, pag29 ) 776.Factori favorizanŃi în formarea plăcii bacteriene A. vârstă pacientului B. alimentaŃia bogată în hidrocarbonate C. ritmul ingestiei de alimente D. ph acid E. lipsă igienei bucale A, D, E (12, pag 32 ) 777. Semnele subiective ale cariei dentare A. durere la excitanŃi B. prurit C. retenŃie resturi alimentare D. modificare de culoare E. durere la masticaŃie A, C, D, E (12, pag 39 ) 778.Semnele clinice obiective ale cariei simple A. pierdere de substanŃă B. leziuiu ale limbii şi mucoasei jugale C. Ńeste de vitalitate negativă D. percuŃie în ax pozitivă E. prezenŃa dentinei alterate A, B, E (12, pag 39 ) 779.CavităŃile de clasă I se prepară în leziuni carioase localizate pe A. şanŃuri şi fosete ocluzale la molari B. numai pe dinŃii frontali C. în fosetă supracingulara a dinŃilor frontali D. vestibular pe toŃi dinŃii în zonă de colet E. pe faŃă ocluzala a premolarilor A,C,E ( 12, pag 49 )

130

780.CavităŃile de clasă II se prepară în leziunile carioase localizate A. vestibular pe dinŃii frontali B. mezial şi distal pe premolari C. ocluzal pe dinŃii laterali D. aproximal pe molari E .aproximal pe dinŃii frontali B,D (12 , pag 49 ) 781.Profilaxia proceselor carioase presupune A. folosirea zahărului că îndulcitor B. modificarea dietei C. utilizarea gutierelor de albire nocturne D. îmbunătăŃirea structurii dentare E. prevenirea formării plăcii bacteriene B,D,E (12,pag 42 ) 782.ProprietăŃi fizice smalŃ: A. Neted B. Translucid C.Alb- gălbui D. mat E. Albăstrui A,BC,E (12, pag 8 ) 783. Diagnostic pozitiv carie simplă A. PercuŃie în ax pozitivă B. lipsă de substanŃă C. PrezenŃa de dentină alterată D. Cameră pulpara deschisă E. Teste de vitalitate negative B,C ( 12, pag 38 ) 784. DefiniŃia cariei simple include A. Proces distructiv cronic B. Reversibil C.Duce la necroza structurii dentare D.Reprezentată de lisa de substanŃă E. cu semne tipice de inflamaŃie A,C,D (12, pag 29 ) 785.Cavitate de clasa aIIa se prepară pe A. Aproximal la molari B. Aproximal la frontali C. Mezial şi distal la premolari D. Ocluzal la molari E.Cervical la molari A,C(12, pag 49 ) 786. Etape de pregătire a cavităŃilor A. Stabilirea conturului cavităŃii

131

B. Reperarea canalelor radiculare C. Îndepărtarea dentinei afectate D. Realizarea formei de retenŃie E. Realizarea rezistenŃei A,C,D,E (12, pag 50 ) 787. Rolurile smalŃului A. SusŃinerea dintelui B. Protejarea Ńesutului pulpar C. Asigură triturarea alimentelor D. Preia presiunile masticatorii E. Protejarea articulaŃiilor B,C,D ( 12, pag 8 ) 788. Inlay-urile sunt indicate pe dinŃii: A. Cu coroană clinică cu înălŃime medie B. RotaŃi C. Extruzati D. Cu obturaŃii cervicale mari E. Cu procese carioase întinse A (12, pag 69 ) 789. Care dintre următoarele afirmaŃii privind fluorizarea apei ca metodă de prevenire a cariei dentare nu este corectă: A. Este metodă cea mai ieftină B. Este metodă cea mai eficientă C. Necesită distribuire centralizată a apei D. Nu necesită dispozitive speciale pentru solubilizare în sezonul rece E. Necesită aparatură specială D(12, pag 43 ) 790. * Adâncimea medie a şanŃului gingival este de: A. 1 mm B. 1,5 mm C. 1,6 mm D. 1,8 mm E. 3 mm D( 12,pag 22 ) 791. Implantarea unui dinte depinde de: A. Lungimea rădăcinilor B. Riscul relativ de îmbolnăvire parodontală C. Propulsia celulară din desmodonŃiu D. Numărul rădăcinilor şi gradul de divergenŃă al acestora E. SuprafaŃă rădăcinilor A, D, E (12, pag 27 ) 792. Prepararea cavităŃilor presupune principii biologice A. igiena bucodentară B. tratamentul corect al plăgii dentinare C. şlefuiri selective

132

D. prevenirea supraîncălzirii şi vibraŃiilor E. îndepărtarea riguroasă a Ńesuturilor alterate B,D,E ( 12 pag 52 ) 793.Etapele pregătirii cavităŃilor A. stabilirea conturului cavităŃii B. dentinogeneză C. îndepărtarea dentinei alterate D. realizarea formei de retenŃie E. realizarea formei de rezistentă A,C,D,E (12 , pag 50 ) 794.Răşinile compozitele au următoarele calităŃi A. bună stabilitate coloristică B. aderenŃă scăzută C. solubilitate în salivă D. fotomimetic E. transluciditate apropiată de cea a smalŃului A,D,E (12, pag 60 ) 795.IndicaŃiile de utilizare a răşinilor compozite A. obturaŃii coronare în toate tipurile de cavităŃi B. obturaŃii de canal C. sigilări D. refaceri coronare pe dinŃi fracturaŃi E. obturaŃii în leziuni necavitare A,D,E ( 12, pag 60 ) 796.IndicaŃiile utilizării amalgamelor A. obturaŃii în cavităŃi de clasă I , II , pe molari şi premolari B. obturaŃii în cavităŃi de clasă V pe molari şi premolari inferiori C. obturaŃii în cavităŃi de clasă V pe dinŃi frontali D. obturaŃii pe dinŃi devitali în zonă frontală E. obturaŃii în cavităŃi cu margini subgingivale A,B,E (12, pag 67 ) 797.FuncŃiile pulpei sunt A. nutriŃia dentinei B. menŃinerea elasticităŃii C. inervaŃia dintelui D. formarea dentinei E. apărarea dintelui A,C,D,E (12, pag 20 ) 798.InflamaŃia pulpară poate fi provocată de A. factori traumatici B. factori structurali C. factori fizici termici D. factori funcŃionali E. intoxicaŃii endogene A,C,E ( 12 , pag 75 )

133

799.Pulpitele se pot clasifica A. pulpită acută seroasă parŃială B. pulpite cronice închise C. pulpite acute seroase totale D. pulpite iatrogene E. pulpite acute purulente totale A,B,C,E (12 pag78 ) 800.ParodonŃiul marginal este compus din A. pulpă radiculară B. parodonŃiul marginal de înveliş C. smalŃul dintelui D. fibromucoasa gingivală E. parodonŃiul marginal de susŃinere B,D,E (12, pag 23 ) 801.ŞanŃul gingival este A. comunicare între pulpă coronară şi cea radiculară B. spaŃiu virtual în formă de V C. normal între 0,5-1,5 mm D. delimitat de smalŃ ,fundul de sac gingival, epiteliul de inserare E. normal între 2-4 mm B,C,D ( 12, pag 23 ) 802.Obiectivele profilaxiei dentare sunt A. prevenirea apariŃiei cariilor B. prevenirea modificărilor aparatului dentomaxilar C. prevenirea hipersalivatiei D. prevenirea apariŃiei bolii parodontale E. prevenirea apariŃiei tumorilor dentomaxilare A,B,C,D ( 12, pag 44 ) 803.FuncŃiile mucoasei gingivo-bucale A. de protecŃie B. de creştere C. de rezorbtie D. emuctorială E. de lubrifiere şi insalivaŃie A,C,D,E (12, pag 21 ) 804.Mijloace de profilaxie A. alimentaŃie raŃională B. periaj C. fluorizare generală şi locală D. obturaŃii fizionomice de compozit E. coroane metaloceramice A,B.C ( 12 ,pag 44 ) 805.Exereza dentinei alterate reprezintă A netezirea marginlor cavităŃii

134

B. îndepărtarea în totalitate a Ńesutului dentinar modificat C. crearea de pereŃi laterali paraleli D. îndepărtare dentinei impregnate bacterian E. realizarea de unghiuri bine exprimate B,D (12, pag 51 ) 806.Factori care generează parodontopatiile marginale cronice A. placă bacteriană B. tartrul dentar C. obturaŃii debordante D. disfuncŃii masticatorii E. tulburări endocrine A,B,C,E (12, pag 113 ) 807.Semne clinice în parodontopatiile marginale A. sângerare B. eritem C. edem D. ulceraŃii E. modificări de culoare a dinŃilor A,B,C,D ( 12, 119 ) 808.Diagnosticul pozitiv în gangrena A. asimptomatică B. miros fetid C. carie profundă cu deschiderea camerei pulpare D. Ńeste de vitalitate negative E. palparea cu sondă generează durere şi sângerare A,B,C,D (12, pag 96 ) 809.Avantajele utilizării compozitelor că material de restaurare coronară A. coloristic în gamă satisfăcătoare B. Rezistent în timp C. se finisează şi se lustruieşte bine D. se uzează relativ repede E. duritate asemănătoare cu a Ńesuturilor dentare A,B,C ( 12, pag 67 ) 810. Avantajele utilizării incrustaŃiilor A. nu necesită preparaŃii speciale B. rezistenŃă foarte bună C. aderă chimic de pereŃii preparaŃiei D. închidere marginală optimă E. refac punctul de contact interdentar corect B,D,E ( 12 , pag 71 ) 811.Dezavantajele utilizării incrustaŃiilor A. necesită cavităŃi foarte înguste B. materialele utilizate sun scumpe C. dotare corespunzătoare a cabinetului şi laboratorului de tehnică D. necesită preparaŃii lărgi

135

E. rezistentă scăzută în timp B,C,D ( 12, pag 70 ) 812.IndicaŃiile utilizării incrustaŃiilor A. refaceri coronare directe B. elemente de agregare în edentaŃiile reduse C. element de sprijin pentru protezele parŃiale D. element de imobilizare a dinŃilor parodontotici E. dinŃi cu relief ocluzal bine exprimat A,B,C,D ( 12, pag 69 ) 813.ContraindicaŃiile utilizării incrustaŃiilor A. cavităŃi foarte mici înguste B. distrucŃii coronare extise şi profunde C. pe dinŃii laterali D. la pacienŃi vârstnici E. la pacienŃi cu igienă bucală bună A,B,E ( 12 , pag 69 ) 814. Din punct de vedere al materialului din care se pot realiză incrustaŃiile A. metalice B. compozite C. ceramice D. gutapercă E. aur platinat A,B,C,E (12, pag 68 ) 815.CavităŃile de clasa III se pot prepara în leziuni localizate pe A. molari aproximal B. mezial şi distal la nivelul caninilor C. aproximal la toŃi frontalii D. vestibular la dinŃii frontali E. în fosetă suprcingulară B,C (12 pag 49 ) 816. Semnele clinice în pulpită acută seroasă totală A. durere violentă B. continuă ,iradiantă C. proces carios profund D. camera pulpara deschisă E. teste de vitalitate negative A,B,C ( 12, pag 81 ) 817. Pulpă dentară prezintă următoarele caracteristici: A. Prezintă două segmente coronar şi radicular B. prezintă o deltă apicală ramificată C. Este un Ńesut dur calcificat D. este Ńesut conjunctiv lax E. prezintă canale laterale A,B,D,E (12 pag 15 )

136

818. Pulpa are următoarele funcŃii: A. inductivă B. Protectivă C. Nutritivă D. Preia forŃele masticatorii E. apărare A,B,C,E ( 12, pag 16 ) 819.Pulpitele se pot clasifica A. Pulpită seroasă parŃială B. Pulpită activă C. Pulpită acută seroasă totală D. pulpite toxică E. pulpită superioare A,C (12 , pag 78 ) 820. Semne clinice subiective ale cariei simple A. lipsă de substanŃă B. modificări de culoare C. matitatea dintelui D. iritare papilei interdentare E. senzaŃie de egresiune dinte A.B,D (12, pag 38 ) 821. Mijloacele de profilaxie a cariei dentare A. AlimentaŃie raŃională B. apele de gură cu flor C. Fluorizare generală D. ObturaŃii de compozit E. Coroane metaloceramice A,B, C ( 12, pag 44 ) 822. Cavitatea de clasă aIIIa se prepară pe A. FaŃă ocluzala molarilor B. Aproximal la dinŃii frontali C. Muchia incizală la frontali D. Mezial la incisivii centrali E. În zona de colet la toŃi dinŃii B,D (12, pag 49 ) 823. InflamaŃia pulpei poate fi provocată de A. Factori traumatici B. Factori de mediu C. Modificări de structură D. Factori chimici E. constantele salivare A,D( 12, pag 76 ) 824. Factori favorizanŃi în apariŃia cariilor A. genetici B. Formă coroanelor

137

C. Defecte de structură D.ErupŃia precoce E. Factori alimentari B,C,D,E (12, pag 32 ) 825. *Factorul local cauzal al producerii bolii parodontale în formă sa distructivă este: A. Factorul microbian B. Caria dentară C. Edentatia D. Parafunctiile E. Traumă ocluzala A (10, pag 112 ) 826. Aparatele ortodontice mobilizabile sunt formate din trei părŃi:

a. Baza aparatului b. Coroanele de acoperire c. Elementele de ancorare d. DinŃii artificiali e. Elementele active

ACE (13,pag.215)

827. Care dintre următoarele sunt elemente de ancorare pentru aparatele ortodontice mobilizabile:

a. Croşetele de sârmă b. Gutierele ortodontice c. Croşetele turnate d. Şurubul de disjunctor e. Croşetul Stahl

ABE (13,pag.226-234)

828. Croşetul Stahl este: a. Denumit şi corşetul în picătură b. Un croşet ocluzo-interdentar c. Un croşet cervico-alveolar d. Este confecŃionat din sârma de 0,7 mm e. Este confecŃionat din sârma de 1 mm

ABD (13,pag.226)

829. Gutiera ortodontică are urmatoarele caracteristici: a. Este un element de ancorare b. InalŃă ocluzia c. Se aplică pe dinŃi şlefuiŃi d. Se aplică pe dinŃi neşlefuiŃi e. Pătrunde subgingival

ABD (13,pag.234)

830. Şuruburile ortodontice ale aparatelor mobilizabile: a. Sunt elemente active b. Sunt elemente pasive c. Lărgesc arcadele dentare d. Sunt confecŃionate din acrilat

138

e. Se realizează în laborator AC (13,pag.237)

831. Care dintre următoarele sunt elemente active ale aparatelor ortodontice

mobilizabile: a. Croşetul Stahl b. Şurubul ortodontic c. Arcul palatinal Coffin d. Baza aparatului e. Arcul vestibular

BCE (13,pag.237-247)

832. Sunt aparate ortodontice funcŃionale: a. Activatorul Anderson b. Monoblocul c. PlăcuŃa palatinală d. PlăcuŃa palatinală cu şurub median e. Bionatorul Balters

ABE (13,pag.304-310)

833. Activatorul Anderson: a. Este un aparat ortodontic mobilizabil b. Este un aparat ortodontic fix c. Este un aparat ortodontic funcŃional d. Este un aparat ortodontic pasiv e. Stimuleaza creşterea manibulară

ACE (13,pag.305-308)

834. Baza aparatelor ortodontice mobilizabile se poate realiza din: a. Acrilat autopolimerizabil b. Aliaje Cr-Co c. Acrilat fotopolimerizabil d. Aliaje nobile e. Acrilat baropolimerizabil

ACE (13,pag.216)

835. Gutiera ortodontică: a. InalŃă temporar ocluzia b. Acopera feŃele orale, ocluzale şi vestibulare ale dinŃilor c. Pătrunde subgingival d. Este un element de ancorare e. Este un element funcŃional

ABD (13,pag.234)

836 * Tehnica realizării tiparului pentru o restaurare turnată include: a. alegerea tijei de turnare b. ataşarea machetei tijei de turnare c. realizarea rezervorului de aliaj fluid d. ataşarea machetei canalelor de evacuare a gazelor e. toate intrebările sunt corecte

E (9, pag. 138,139)

139

837.Criteriile de alegere a aliajului dentar includ: a. turnabilitatea b. biocompatibilitatea c. luciu nemetalic d. rezistenŃa la coroziune e. preŃul de cost

A,B,D,E (9, pag. 133)

838.*Scăderea temperaturii de sinterizare necesară placării titanului s-a realizat prin: a. scăderea conŃinutului de metale alcaline b. creşterea solubilităŃii masei ceramice c. creşterea stratului de oxizi d. utilizarea agenŃilor de legătură e. oxidarea din cursul ciclurilor de ardere ulterioare

D (9, pag. 135)

839.Scăderea temperaturii de sinterizare necesară placării titanului s-a realizat prin: a. creşterea conŃinutului de metale alcaline b. scăderea solubilităŃii masei ceramice c. scăderea stratului de oxizi d. oxidarea din cursul ciclurilor de ardere ulterioare e. elaborarea de agenŃi de legătură

A,C,E (9, pag. 135)

840.CompoziŃia loturilor: a. nu trebuie să fie compatibil cu aliajul ce urmează a fi lipit b. conŃin argint, cupru şi staniu c. zincul contribuie la coborârea intervalului de topire d. cuprul este înlocuit cu nichelul în loturile roşii e. staniul nu contribuie la coborârea intervalului de topire

B,C (9, pag. 136)

841.DecapanŃii: a. acŃionează pe suprafeŃe oxidate b. acŃionează prin protecŃie c. conŃin clorură de potasiu, acid boric, borax d. acŃionează prin reducere e. acŃionează prin depunerea oxizilor de cupru

B,C,D (9, pag. 136,137)

842.*Prelucrarea la rece nu cuprinde: a. laminarea b. trefialrea c. turnarea d. ambutisarea e. ştanŃarea

C (9, pag. 137,138)

140

843.Ataşarea tijelor de turnare se efectuează: a. în porŃiunea cea mai groasă a machetei b. în zona interproximală c. în porŃiunea cea mai subŃire a machetei d. în unghi de 650 e. pe un cuspid de ghidaj

A,B,E (9, pag. 138)

844.Ambalarea machetelor restaurărilor turnate: a. constă din aplicarea pe suprafaŃa machetei a gipsului tip III b. constă din aplicarea pe suprafaŃa machetei a masei de ambalat specifice aliajului c. poziŃionarea machetei în centrul conformatorului d. poziŃionarea machetei într-o zonă cu temperaturi ridicate e. poziŃionarea machetei într-o zonă cu temperaturi scăzute

B,E (9, pag. 140)

845.Preîncălzirea a. se începe după 2 ore de la ambalare b. se începe după o oră de la ambalare c. necesită îndepărtarea conformatorului cu pâlnie de turnare d. constă doar din eliminarea tipurilor de ceară din tipar e. realizată la o umiditate a tiparului de 100%

B,C,E (9, pag. 141) 846.Topirea aliajelor dentare poate fi: a. în creuzete ceramice b. cu flacără c. electrică d. sub presiune e. în atmosferă de oxizi

A,B,C (9, pag. 142)

847.* Metoda gaz/aer de topire a aliajelor: a. este cea mai frecvent utilizată la aliajele nenobile b. este cea mai frecvent utilizată la aliajele nobile c. aliaje nenobile cu interval de topire ridicat. d. generează temperaturi foarte ridicate e. induce durificarea excesivă a aliajelor

B (9, pag. 142)

848.Flacăra aer/acetilenă/oxigen pentru topirea aliajelor are: a. avantajul topirii mai rapide a aliajului b. dezavantajul dizolvării gazelor în soluŃia lichidă c. avantajul supraîncălzirii aliajului d. avantajul dizolvării gazelor în soluŃia lichidă e. avantajul oxidării excesive a aliajului

A,B (9, pag. 142)

849.* Flacăra aer/acetilenă/oxigen pentru topirea aliajelor are:

141

a. dezavantajul topirii mai rapide a aliajului b. avantajul dizolvării gazelor în soluŃia lichidă c. dezavantajul supraîncălzirii aliajului d. avantajul dizolvării gazelor în soluŃia lichidă e. avantajul oxidării excesive a aliajului

C (9, pag. 142)

850.Cele patru zone ale flăcării, dinspre duză spre extremitatea liberă, sunt: a. zona de amestec a gazelor b. zona oxidantă c. zona de reducere d. zona de la extremitatea liberă a flăcării e. zona de topire a aliajului

A,C (9, pag. 143)

851.* Cele patru zone ale flăcării, dinspre duză spre extremitatea liberă, sunt: a. de combustie b. zona oxidantă c. zona de reducere d. zona de la extremitatea liberă a flăcării e. zona de topire a aliajului

C (9, pag. 143)

852. Topirea cu energie electrică include metodele: a. topire cu rezistenŃa electrică b. în creuzete de grafit c. prin deducŃie d. cu arc cationic e. cu arc electric

A,B,E (9, pag. 143)

853.Turnarea aliajelor dentare: a. este realizată în aparate nespecifice b. are rolul de transferare a aliajului topit în afara conului tiparului c. poate fi realizată prin turnare statică d. poate fi realizată prin turnare dinamică e. utilizează forŃa pneumatică

C,D,E (9, pag. 143,144)

854.Aparate de turnare care utilizează forŃa centrifugă: a. aliajul lichid este împins în tipar de forŃa centripetă b. forŃa de turnare poate fi şi pneumatică c. dacă forŃa de turnare este mare, va fi mai scurt timpul necesar umplerii tiparului d. dacă forŃa de turnare este mică, va fi mai scurt timpul necesar umplerii tiparului e. timpul necesar umplerii tiparului este mai redus decât la aparatele cu forŃă pnematică

B,C (9, pag. 144)

855.* Defectele de turnare pot fi clasificate în: a. distorsiuni

142

b. asperităŃi şi neregularităŃi ale suprafeŃei, c. porozităŃi d. minusuri de turnare e. toate raspunsurile sunt corecte

(9, pag. 145)

856.AsperităŃile ca defectele de turnare: a. modificări fine ale texturii suprafeŃei b. sunt alterări ale culorii c. apar pe toată suprafaŃa piesei protetice turnate d. sunt imperfecŃiuni izolate e. apar ca modificari ale poziŃiei pereŃilor proximali ai machetei

A,C (9, pag. )

857.AsperităŃile şi neregularităŃile piesei turnate: a. apar datorită utilizării unui agent tensioactiv b. apar ca nişte creste fine pe suprafaŃa aliajului c. datorate contactului intim dintre masa de ambalat şi machetă d. datorate vibrării insuficiente după ambalare e. prin aport de apă în exces

B,D,E (9, pag. 145,146)

858.* AsperităŃile şi neregularităŃile piesei turnate: a. apar datorită neutilizării unui agent tensioactiv b. apar ca nişte creste grosiere pe suprafaŃa aliajului c. datorate contactului intim dintre masa de ambalat şi machetă d. datorate vibrării corecte a masei de ambalat e. prin aport în exces de pulbere de masă de ambalat

A (9, pag. 146)

859.AsperităŃile şi neregularităŃile piesei turnate se datorează: a. temperatura scăzută a aliajului topit b. încălzirii prelungite c. contaminării cu sulf din masa de ambalat sau din flacară d. încălzire lentă a tiparului e. încălzire prelungită

B,C,E (9, pag. )

860.PorozităŃile: a. pot fi externe b. apariŃia lor poate fi prevenită c. pot cauza alterarea culorii d. pot fi interne e. nu slăbesc rezistenŃa piesei turnate

A,C,D (9, pag. )

861.Sudura poate fi realizată: a. prin punctare b. cu gaz ionizat

143

c. prin compresiune d. cu gaz inert e. cu laser

A,B,C,E (9, pag. 148,149)

862.* Tratamentele termice: a. semnifică coacerea restaurării turnate b. înseamnă îmbunătăŃirea proprietăŃilor unui aliaj după prelucrare c. reprezintă galvanizarea aliajelor în timpul turnării d. semnifică sinterizarea aliajelor înainte de turnare e. înseamnă îmbunătăŃirea proprietăŃilor unui aliaj după dezambalare

B (9, pag. 150,151)

863.Tratamentele termice: a. semnifică recoacerea restaurării turnate b. înseamnă îmbunătăŃirea proprietăŃilor unui aliaj după ambalare c. reprezintă galvanizarea aliajelor în timpul turnării d. semnifică sinterizarea aliajelor înainte de turnare e. înseamnă îmbunătăŃirea proprietăŃilor unui aliaj după prelucrare

A,E (9, pag. 150)

864.Masele dento-ceramice prezintă: a. conductibilitate termică ridicată b. stabilitate cromatică c. rezistenŃă mecanică la încovoiere d. rezistenŃa crescută la tracŃiune e. fisuri interne şi externe

B,C,E (9, pag. 154,155)

865.Masele dento-ceramice se utilizează pentru: a. obŃinerea de dinŃi tubulari b. umpluturi organice pentru răşinile compozite c. realizarea de faŃete ceramice prefabricate d. confecŃionarea de incrustaŃii e. placarea unor suprafeŃe metalice

D,E (9, pag. 155)

866. Clasificare maselor dento-ceramice se face după: a. temperatura turnării b. tehnologia arderii la presiune c. temperatura sinterizării d. topografia straturilor e. modul de prezentare

B,CD,E (9, pag. 156)

867. DinŃii artficiali din ceramică: a. fabricaŃi cu precădere manufactural b. fabricaŃi cu precădere industrial c. conŃin feldspat

144

d. numiŃi şi dinŃi minerali e. compuşii alcalinici ridică temperatura de ardere

B,C,D (9, pag. 160,161)

868. Ceramica modernă prezintă: a. rezistenŃă crescută a materialului b. precizie medie c. preŃ de cost ridicat d. transluciditate deosebită e. elasticitate nulă

A,D (9, pag. 162)

869. Forma tip suspensie a maselor dento-ceramice: a. realizată din amestecul pulberii de masă ceramică cu apa b. aspectul după amestecare este păstos c. aspectul după preparare este areolar d. apa în exces se evaporă în timpul coacerii e. spaŃiile existente între particule depind de gradul lor de uniformitate

A,C,E (9, pag. 163,164)

870. Forma tip sticlă a maselor dento-ceramice: a. aspectul după preparare este areolar b. are structura tip “castel din cărŃi de joc“ c. are la bază un proces de cristalizare d. apa în exces se evaporă în timpul coacerii e. permite o prelucrare precisă cu aparatura de prelucrat metalul

B,C,E (9, pag. 164)

871. Ceramica cristalină: a. este un compus foarte dur b. prezintă legături ionice c. aspectul după preparare este areolar d. prezintă legături covalente e. apa în exces se evaporă în timpul coacerii

A,B,D (9, pag. 164) 872. Ceramica necristalină: a. necesită un agent nucleare b. necesită un agent de vitrificare c. obŃinut prin procedeul de amorfizare d. are structura tip “castel din cărŃi de joc“ e. apa în exces se evaporă în timpul coacerii

A,C (9, pag. 164)

873. Ceramica preparabilă: a. nu prezintă lianŃii hidrosolubili b. se prezintă sub formă de pulberi şi lichid c. necesită cheie de culori pentru schema de amestec d. lichidul nu conŃine dextrină

145

e. lichidul conŃine sulfat de calciu

B,C (9, pag. 165)

874. Ceramica turnată: a. masa lor de ambalat este pe bază de fosfaŃi b. necesită aparatură şi instrumentar specific c. nu necesită centrifugă pentru turnare d. cuptorul pentru ceramizare este indispensabil e. sablarea ei este interzisă

B,D (9, pag. 167)

875. Tehnologia de laborator a maselor dento-ceramice: a. nu necesită aparatură şi instrumentar specific b. utilizează masă de ambalat este pe bază de silicaŃi c. necesită centrifugă pentru turnare d. cuptorul de ars masele ceramice este indispensabil e. reclamă existenŃa unui compartiment distinct de prelucrare

D,E (9, pag. 168)

876. Coroanele Jacket din ceramică dentară: a. nu necesită degazarea matricei din platină b se aplică stratificat pasta de ceramică c. masa de opac se aplică peste masa specifică zonei dentinare d. realizate manufactural e. prezintă o rigiditate redusă

B,D (9, pag. 169)

877. Coroanele Jacket din ceramică dentară: a. prezintă o rigiditate redusă b. necesită degazarea matricei din platină c. masa pentru dentină şi smalŃ este colorată cu culori organice d. realizate industrial e. masa de grund se aplică peste masa specifică zonei cervicale

B,C (9, pag.169 )

878.* Arderea maselor dento-ceramice include: a. depunere subdimensionată a masei de dentină b. gazarea matricei din platină la 600–6500C c. depunerea masei de grund d. uscare în cuptor e. ardere la presiune de 6 atmosfere

C (9, pag. 169,170)

879. Arderea maselor dento-ceramice include: a. uscare la gura cuptorului b. depunere subdimensionată a masei de dentină c. depunerea masei de opac d. degazarea matricei din platină la 1.200–13000C e. ardere la presiune de 6 atmosfere

146

A,C,D (9, pag. 169,170)

880. Tehnologia metalo-ceramică: a. pulberile de masele ceramice se aplică având consistenŃă vâscoasă b. aplicarea se efectuează cu pensula c. masa de opac se aplică în strat de 0.4 mm d. masa de dentină nu se poate aplica concomitent cu masa de smalŃ e. modelarea se face cu 1/3 în exces

A (9, pag. 170,171)

881. Tehnologia metalo-ceramică: a. pulberile de masele ceramice se aplică având consistenŃă fluidă b. aplicarea se efectuează cu bisturiul c. masa de opac se aplică în strat de 0.2 mm d. masa de dentină se poate aplica concomitent cu masa de smalŃ e. modelarea se face cu 1/5 în exces

C,D,E (9, pag. 170,171)

882. ProprietăŃile mecanice ale maselor ceramice: a. sunt materiale cu rezistenŃă la compresiune superioară celei de tracŃiune b. sunt materiale cu rezistenŃă la compresiune inferioară celei de tracŃiune c. rezistenŃa la rupere şi încovoiere este mare d. rezistenŃa la rupere şi încovoiere este redusă e. rezistenŃa la tracŃiune este foarte mare

A,C (9, pag. 176)

883. ProprietăŃile biologice ale maselor ceramice: a. sunt atacate de salivă b. nu sunt atacate de salivă c. nu sunt foarte bine tolerate de parodonŃiul marginal d. sunt foarte bine tolerate de parodonŃiul marginal e. reŃin placa bacteriană

B,D (9, pag. 177)

884. ProprietăŃile biologice ale maselor ceramice: a. sunt foarte bine tolerate de Ńesuturile dure dentare b. nu sunt foarte bine tolerate de Ńesuturile dure dentare c. reŃin placa bacteriană d. nu reŃin placa bacteriană e. duritate mare asociată cu fragilitate

A,D,E (9, pag. 177)

885. ProprietăŃile biologice ale maselor ceramice: a. duritate redusă asociată cu fragilitate b. în timp apare întotdeauna fracturarea materialului c. excelent izolant termic pentru pulpa dentară d. necesită o mare perfecŃiune în restabilirea rapoartelor ocluzale e. în timp apare fenomenul de uzură al antagoniştilor

C,D,E (9, pag. 177)

147

886. Răşinile neşarjate:

a. nu au o structură compactă b. au structura foarte compactă c. densitatea lor este superioară răşinilor clasice d. densitatea lor este inferioară răşinilor clasice e. pot să înlocuiască unele aliaje metalice

B,C,E (9, pag. 179)

887. Răşinile acrilice pot fi utilizate pentru confecŃionarea: a. aparatelor ortodontice fixe b. coroanelor parŃiale c. dinŃilor artificiali d. bazelor protezelor mobile e. bazelor protezelor mobilizabile

C,D,E (9, pag. 179)

888. ProprietăŃile ideale ale unui material nemetalic (răşină acrilică) sunt: a. să posede transluciditate b. să prezinte transparenŃă c. să prezinte stabilitate dimensională d. să prezinte densitate mare e. să fie permeabil pentru fluidele din cavitatea bucală

A,B,C (9, pag. 180)

889. Răşinile diacrilice compozite: a. sunt răşini clasice b. alcătuite din componentă organică şi anorganică c. nu se mai utilizează ca materiale de placare d. utilizate ca materiale de placare e. necesită prezenŃa unui agent de cuplare

B,D,E (9, pag. 179,180,181)

890. Răşinile acrilice: a. utilizate pentru confecŃionarea aparatelor ortodontice fixe b. alcătuite din componentă organică şi anorganică c. pot fi autopolimerizabile d. pot fi termopolimerizabile e. necesită prezenŃa unui agent de cuplare

C,D (9, pag. 183)

891.* Răşinile acrilice: a. utilizate pentru confecŃionarea aparatelor ortodontice fixe b. utilizate pentru confecŃionarea punŃilor parŃiale c. utilizate pentru optimizarea protezelor mobilizabile d. alcătuite din componentă organică şi anorganică e. necesită prezenŃa unui agent de cuplare

C (9, pag. 183)

148

892. Formele de prezentare ale răşinilor acrilice: a. acrilate polimerizate industrial în forme inerte b. acrilate polimerizate industrial în forme prefinite c. sunt sisteme tricomponente d. acrilate polimerizabile în cabinetul stomatologic e. acrilate polimerizabile în laboratorul de tehnică dentară

B,D,E (9, pag. 183)

893. Metacrilatul de metil este: a. un lichid limpede b. volatil la temperaturi de 120 C c. inflamabil d. bun solvent pentru grăsimi e. fierbe la 101.30 C

A,C,D (9, pag. 184)

894. Metacrilatul de metil este: a. un lichid cu miros aromatic b. bactericid puternic c. volatil la temperaturi de 160 C d. fierbe la 102.30 C e. solubil în solvenŃi organici

A,B,D (9, pag. 184)

895. Metacrilatul de metil este: a. solubil în apă b. produce analgezie locală c. volatil la temperatura camerei d. fierbe la 100.30 C e. insolubil în solvenŃi organici

B,C,D (9, pag. 184)

896. Metacrilatul de metil este: a. solubil în apă b. nu produce analgezie locală c. nu este stabil chimic d. fierbe la 100.30 C e. insolubil în solvenŃi organici

C,D (9, pag. 184)

897.* Metacrilatul de metil este: a. solubil în apă b. nu produce analgezie locală c. este stabil chimic d. fierbe la 100.30 C e. insolubil în solvenŃi organici

D (9, pag. 184)

898. Metacrilatul de metil este:

149

a. insolubil în apă b. produce analgezie locală c. este stabil chimic d. păstrat în sticle închise la culoare e. insolubil în solvenŃi organici

A,B,D (9, pag. 184)

899. Răşinile acrilice autopolimerizabile: a. pulberea conŃine un catalizator de polimerizare b. înglobează iniŃiatorul în lichidul lor c. prin polimerizare nu suferă o contracŃie puternică d. polimerizează la temperatura mediului ambiant e. se amestecă cu pirogalol în raport 1/1

A,B,D (9, pag. 184)

900. Polimetacrilatul de metil: a. este lichid la temperatura ambiantă b. participă la esterificare c. este insolubil în solvenŃi organici d. este solubil în solvenŃi organici e. este foarte rezistent

B,D (9, pag. 185)

901. Polimetacrilatul de metil: a. este un monomer b. este plastic c. este solubil în solvenŃi organici d. forma de prezentare este de pulbere e. rezistenŃa la abraziune este foarte redusă

C,D,E (9, pag. 185)

902. In pulberea de polimetilmetacrilat mai sunt încorporaŃi: a. pigmenŃi b. protoxidul de benzoil c. plastifianŃi d. agenŃi de ratatinare e. fibre minuscule colorate din nylon

A,C,E (9, pag. 186,187)

903.* In ordine, stadiile apărute în prepararea pastei de acrilat termopolimerizabil sunt: a. de dizolvare, de sedimentare, saturaŃiei, de evaporare b. de sedimentare, saturaŃiei, de dizolvare, de evaporare c. de saturaŃie, sedimentare, de dizolvare, de evaporare d. de sedimentare, de dizolvare, saturaŃiei, de evaporare e. saturaŃiei, de dizolvare, de sedimentare, de evaporare

D (9, pag. 188)

904. Factorii care influenŃează timpul de preparare a pastei acrilice sunt: a. timpul de preparare a pastei acrilice este diminuat odată cu creşterea temperaturii

150

b. timpul de preparare a pastei acrilice este crescut odată cu creşterea temperaturii c. timpul de preparare a pastei acrilice este invers proporŃional cu mărimea particulelor din pulbere d. timpul de preparare a pastei acrilice creşte direct proporŃional cu mărimea particulelor din pulbere e. timpul de preparare a pastei creşte odată cu gradul polimerizării

A,D,E (9, pag. 188)

905.* Factorii care influenŃează timpul de preparare a pastei acrilice sunt: a. timpul de preparare a pastei scade odată cu gradul polimerizării b. timpul de preparare a pastei acrilice este invers proporŃional cu mărimea particulelor c. timpul de preparare a pastei acrilice este crescut odată cu creşterea temperaturii d. timpul de preparare a pastei acrilice creşte odată cu creşterea cantităŃii de pulbere e. timpul de preparare a pastei diminuă când pulberea conŃine un plastifiant

E (9, pag. 189)

906.Factorii care influenŃează timpul de preparare a pastei acrilice sunt: a. timpul de preparare a pastei diminuă când pulberea conŃine un plastifiant b. timpul de preparare a pastei acrilice diminuă odată cu creşterea cantităŃii de pulbere c. timpul de preparare a pastei acrilice este crescut odată cu creşterea temperaturii d. timpul de preparare a pastei scade odată cu gradul polimerizării e. timpul de preparare a pastei acrilice creşte direct proporŃional cu mărimea particulelor din pulbere

A,B,E (9, pag. 189)

907.Factorii care influenŃează timpul de preparare a pastei acrilice sunt: a. timpul de preparare a pastei acrilice este diminuat odată cu creşterea temperaturii b. timpul de preparare a pastei diminuă odată cu gradul polimerizării c. timpul de preparare a pastei creşte când pulberea conŃine un plastifiant d. timpul de preparare a pastei acrilice diminuă odată cu creşterea cantităŃii de pulbere e. timpul de preparare a pastei acrilice creşte odată cu creşterea cantităŃii de pulbere

A,D, (9, pag. 189)

908 Factorii care influenŃează timpul de lucru sunt: a. timpul de lucru creşte odată cu scăderea temperaturii mediului ambiant b. timpul de lucru diminuă odată cu gradul polimerizării c. timpul de lucru creşte când pulberea conŃine un plastifiant d. o temperatură scăzută prelungeşte timpul de formare a pastei de acrilat e. în acest interval de timp, pasta de acrilat poate fi introdusă în tipar

A,D,E (9, pag. 189,190)

910.Termopolimerizarea răşinii acrilice: a. indusă de scăderea temperaturii b. se poate efectua după ce pasta acrilică a atins stadiul de cocă c. necesită aport caloric extern d. depinde de reacŃia endotermă a iniŃiatorului e. este puternic exotermă

B,C,E (9, pag. 190,191)

911.Termopolimerizarea răşinii acrilice:

151

a. dacă temperatura se ridică brusc, polimerul va avea duritate redusă b. dacă temperatura se ridică brusc, polimerul va avea duritate crescută c. evaporarea lentă a monomerului determină formarea unor porozităŃi interne d. evaporarea bruscă a monomerului determină formarea unor porozităŃi interne e. existenŃa monomerului rezidual determină formarea de acrilate cu proprietăŃi mecanice bune

A,D (9, pag. 191)

912.Regimul termic incorect de polimerizare al răşinilor acrilice termopolimerizabile a. influienŃează pozitiv calităŃile mecanice b. influienŃează negativ calităŃile mecanice c. influienŃează pozitiv calităŃile de rezistenŃă d. influienŃează negativ calităŃile optice e. influienŃează pozitiv calităŃile chimice

B,D (9, pag. 191)

913.* PorozităŃile răşinilor acrilice termopolimerizabile: a. decelabile macroscopic b. decelabile microscopic c. determinate de greşeli de dozare d. determinate de greşeli de manipulare e. toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 192)

914.* PorozităŃile răşinilor acrilice termopolimerizabile: a. datorate încălzirii prea lente a pastei de acrilat b. pot fi mici, de formă sferică c. pot fi numeroase, de diferite forme d. pot fi mari, numeroase e. datorate neevaporării monomerului din pasta de acrilat

B,C,D (9, pag. 192)

915.Incluziunile de diferite forme, mici, numeroase din acrilat: a. se datorează umplerii complete a conformatorului b. sunt situate pe suprafaŃa restaurării protetice c. pot fi repartizate în toată grosimea acrilatului d. datorate încălzirii prea lente a pastei de acrilat e. acrilatul pare decolorat

C,E (9, pag. 192)

916.Incluziunile de diferite forme, mici, numeroase din acrilat: a. se datorează umplerii incomplete a conformatorului b. presarea pastei de acrilat a fost corectă c. sunt situate pe suprafaŃa restaurării protetice d. datorate încălzirii prea lente a pastei de acrilat e. sunt repartizate in toată grosimea acrilatului

A,E (9, pag. 192)

917.* VariaŃiile volumetrice ale acrilatului în decursul procesului de polimerizare: a. la început apare o dilatare termică

152

b. se menŃine la aceeaşi mărime a dilataŃiei termice timp de 70 min c. urmează contracŃia termică d. se menŃine la aceeaşi mărime a contracŃiei termice timp de 70 min e. toate răspunsurile sunt corecte

A (9, pag. 193)

918.ProprietăŃile ale răşinilor acrilice termopolimerizabile: a. rezistenŃa la abrazie a răşinilor acrilice este redusă b. agentul de copolimerizare reduce şi mai mult rezistenŃa la abrazie c. inerŃialor chimică este redusă d. plastifianŃii pot induce apariŃia de manifestări bucale de intoleranŃă e. copolimerizare poate influenŃa negativ unele proprietăŃi

A,D (9, pag. 194,195)

919.Prepararea pastei acrilice termopolimerizabile: a. raportul corect de pulbere/lichid este de 3/1 în volum b. raportul corect de pulbere/lichid este de 2/1 în volum c. raportul corect de pulbere/lichid este de 3/1 în greutate d. raportul corect de pulbere/lichid este de 2/1 în greutate e. nu este indicată folosirea dozării empirice.

A,D,E (9, pag. 196)

920.Izolarea tiparului: a. determina formarea unei pelicule insolubile, aderente de acrilat b. împiedica contactul direct al răşinii acrilice cu pereŃii tiparului c. se realizează prin pensularea suprafeŃei tiparului cu soluŃii de izolare d. determina formarea unei pelicule solubile e. nu facilitează desprinderea restaurării acrilice din tipar

B,C (9, pag. 196)

921.* Izolarea tiparului poate fi efectuată cu: a. soluŃii alginice b. soluŃii de clorură de calciu 33% şi silicat de sodiu 86% c. lacuri siliconate d. spray-uri izolatoare e. toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 197)

922.Izolarea tiparului poate fi efectuată cu: a. soluŃii alginice b. soluŃii de clorură de calciu 12% şi silicat de sodiu 22% c. lacuri siliconate d. spray-uri izolatoare e. nici un răspuns nu este corect

A,C,D (9, pag. 197)

923.Introducerea pastei de acrilat în tipar se efectuează: a. în stadiul de cocă b. înainte de răcirea tiparului

153

c. cu o folie de polietenă umedă d. prin presare lentă e. prin presare rapidă

A,D (9, pag. 197)

924.Termopolimerizarea rapidă: a. are durata de polimerizare de 2 ore b. în 30 minute, temperatura apei este ridicată la 60-650C c. timp de 60 minute, temperatură se menŃine la 60-650C d. timp de 30 minute temperatura apei se ridică la 1000C e. se menŃine la 1000C timp de 60 minute

B,C,D (9, pag. 198)

925. Procedeul uzual de răcire: a. este rapid b. timp de 30 minute în aer şi ulterior 15 minute sub jet de apă rece c. este lent d. durează o noapte e. este foarte periculos

A,B,E, (9, pag. 199)

926.ProprietăŃi ale răşinilor diacrilice compozite comparativ cu răşinile autopolimerizabile: a. contracŃie de polimerizare mai crescută b. contracŃie de polimerizare mai redusă c. proprietăŃi chimice şi electrice mai puŃin satisfăcătoare d. rezistenŃă fizico–mecanice mai bună e. caracteristici termo-izolante mai puŃin satisfăcătoare

B,D (9, pag. 205)

927.Răşinile diacrilice compozite comparativ cu răşinile acrilice prezintă: a. contracŃie mai mare la polimerizare b. contracŃie mai redusă la polimerizare c. dilatare termică redusă d. dilatare termică accentuată e. performanŃe mecanice superioare

B,C,E (9, pag. 205)

928.Răşinile diacrilice compozite comparativ cu răşinile acrilice prezintă: a. dilatare termică redusă b. contracŃie mai redusă la polimerizare c. adeziune fizico-chimică la componenta metalică d. dilatare termică accentuată e. doar adeziune mecanică la componenta metalică

A,B,C (9, pag. 205)

929.Răşinile diacrilice compozite comparativ cu răşinile acrilice prezintă: a. dilatare termică accentuată b. contracŃie mai redusă la polimerizare c. adeziune fizico-chimică la componenta metalică

154

d. stabilitate cromatică e. doar adeziune mecanică la componenta metalică

B,C,D (9, pag. 205,206)

930.* Factorii care influenŃează eficienŃa abrazivilor: a. duritatea particulelor abrazive b. forma particulelor abrazive c. dimensiunea particulelor d. proprietăŃile mecanice ale abrazivului e. toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 220)

931.Care dintre enunŃurile referitoare la factori ce influenŃează viteza de abrazie este corect:

a. particulele de dimensiuni mari sunt foarte eficiente b. presiunea ridicată favorizează fracturarea particulelor abrazive c. presiunea ridicată favorizează dislocarea particulelor abrazive d. materialele fragile se abrazează rapid e. nici un răspuns nu este corect

A,B,C,D (9, pag. 226)

932.* Care dintre materialele enumerate se utilizează pentru lustruire: a. Oxidul de fier b. Creta c. Calcarul vienez d. Oxidul de crom e. toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag. 227)

933.Lustruirea materialelor plastice se realizează: a. la o turaŃie de maxim 3.000 rotaŃii/minut b. o turaŃie de maxim 2.500 rotaŃii/minut c. la o presiune de 1 kg d. la o presiune de 0.5 kg e. cu creta flotantă şi perie udă

A,C,E (9, pag. 227,228)

934.Lustruirea materialelor plastice se realizează: a. cu creta şi perie uscată b. cu filŃul c. cu paste de lustruit d. la turaŃii reduse e. la o presiune de 2,5 kg

B,C,D (9, pag. 227,228)

935.Lustruirea materialelor plastice se realizează: a. doar cu perie umedă b. cu filŃul uscat c. cu paste de lustruit

155

d. la turaŃii de minim 3000 rotaŃii/minut e. la o presiune de 1,5 kg

A,C (9, pag. 227,228)

936.* Răşinile diacrilice compozite sunt indicate pentru: a. confecŃionarea coroanelor jacket b. repararea unor faŃete ceramice deteriorate c. confecŃionarea de inlay-urilor polimerice d. confecŃionarea punŃilor provizorii e. toate răspunsurile sunt corecte

E (9, pag.205) dna conf

156

1031. Restaurările conjuncte sunt preferate celor adjuncte deoarece A sunt fixe B ocupă un volum mai mare decât cel al Ńesuturilor pe care le înlocuiesc oferind mai multă stabilitate C restabilesc morfologia şi funcŃiile alterate fiind acceptate relativ uşor D se pot detaşa, oferind o igienă mai bună E Nu se pot solidariza prin fricŃiune A,C (14) 1032. IndicaŃiile coroanelor metalo-ceramice după Johnston sunt: A dinŃii frontali cu transluciditate crescută B imobilizarea dinŃilor parodontotici C la dinŃii permanenŃi tineri D pentru redarea corecta a relaŃiilor ocluzale E la dinŃii din zonele laterale cu dimensiunea cervico-ocluzală redusă B,D(14) 1033. ContraindicaŃiile coroanelor metalo-ceramice după Johnson sunt: A elemente de agregare pentru restaurari protetice fixe parŃiale sau totale B ca element de stabilizare în cadrul restaurarilor proetetice mobilizabile C la dinŃii permanenti tineri D la pacienŃii cu bruxism E la dinŃi frontali cu transluciditatecrescută C,D,E(14) 1034. Avantajele coroanelor metalo-ceramice sunt: A se obtine cu usurinta transluciditatea B capa metalică ofera o rezistenta crescuta la şocurile care au tendinŃa să o fractureze C adptarea cervicală este foarte bună D adaptarea cervicală nu este la fel de bună ca la coroanele Jacket din ceramică E au ponderea cea mai mare în alegera tipului de microproteză sau element de agregare B,C,E(14) 1035. Dezavantajele coroanelor metalo-ceramice: A au o rezistentă scazută B exigenŃele de ordin estetic sunt mai reduse comparativ cu coroanele Jacket din ceramică C adaptarea cu dificultate a punŃilor formate din mai multe elemente de agregare şi mai multe corpuri de punte D profunzimea transluciditaŃii este obŃinută cu dificultate E adaptarea în zona cervicală nu este asa de bună B,C,D(14) 1036. Care sunt factorii care influenŃează conceperea protezelor parŃiale fixe: A topografia edentaŃiei B condiŃiile tehnico-materiale C intinderea breşei edentate D morfologia tuberozitaŃiilor E existenŃa unui torus maxilar A,B,C(14) 1037. Ce caracteristici trebuie să prezinte punŃile dentare :

157

A trebuie să trimită fiziologic presiunile masticatorii către oasele maxilare B trebuie să transmită presiunile masticatorii prin intermediul corpului de punte C modelajul ocluzal să fie mai şters pentru a nu crea blocaje ocluzale D evitarea senzaŃiei de corp strain în cavitatea orală E restaurarile protetice să prezinte un volum minim cu cel al dinŃilor naturali A,D(14) 1038. Care sunt caracteristicile punŃilor dentare: A trebuie să faciliteze igiena B aspectul lor fizionomic este inferior protezelor mobilizabile C realizarea de treme şi diasteme este mai uşor de realizat la restaurarile protetice conjuncte D realizarea tehnologica a punŃilor dentare este mult mai facila decât cea a protezelor mobilizabile E profunzimea transluciditaŃii este obŃinută cu dificultate A,B(14) 1039. Cum se pot clasifica elementele de agregare: A după relaŃia cu pilereii B după volumul Ńesuturilor dure restante C după etiologia edentaŃiei D după zona topografica E după raportul cu creasta alveolara A,B,D,E(14) 1040. Cum clasifica Kober elementele de agregare: A după volumul Ńesuturilor dure restante B după etiologia edentaŃiei C după modul de fixare D după modul de restautrare fizionomica E după tehnologia de realizare C,D(14) 1041. Ce tehnologi moderne de realizare a protezelor fixe cunoaşteŃi: A turnarea B polimerizarea liniară C polimerizarea reticulară la cald şi presiune D coacerea E frezarea computerizată C,E(14) 1042. EnumeraŃi tehologiile care nu aparŃin de cele tradiŃionale: A coacerea B turnarea C sintetizarea D injectarea E electroeroziunea la caldura şi lumină C,D(14) 1043. Care nu sunt funcŃiile protezelor fixe: A să participe la realizarea stopurilor ocluzale multiple ,simetrice şi simultane B relieful ocluzal să se realizeze tinând cont de relieful ocuzal ,indiferent de situaŃia pacientului

158

C să protejeze bontul dentar şi eventual şi parodonŃiul marginal D să contribuie la menŃinerea dimensiunii verticale de ocluzie E să realizeze interferenŃe în dinamica mandibulara B,C,D(14) 1044. Protezele fixe trebuie să indeplineasca urmatoarele funcŃii: A să satisfacă toate cerinŃele bostatice B să refacă aspectul fizionomic C să nu transmită forŃele masticatorii din punct de vedere al intensitatii la nivelul desmodonŃiului D să nu realizeze prematuritaŃi dinamice şi interferenŃe în planul static mandibular E să nu realizeze prematuritaŃi statice şi interferenŃe în dinamica mandibulara A,B,E(14) 1045. Care pot fi cauzele etologiei edentaŃiei parŃiale: A cauze congenitale B procese infecŃioase ale oaselor maxilare C traumatisme dento-alveolare D infarctul E Diabetul A,B,C,E(14) 1046. Migrarile dinŃilor stâlpi pot fi: A migrari prin inclinare B migrari prin afundare C migrari orizontale prin translatie D migrari verticale tip extruzie E migrari orizontale tip egresiune A,C,D(14) 1047. Clasificarea edentaŃiei după Kennedy : A se citeste şi la maxilar şi la mandibula din stanga în dreapta B are 4 clase C clasa a 3-a cuprinde edentaŃiile afalate de o parte şi de alta a liniei mediene D clasa întai cuprinde edentaŃiile bilaterale ale acradei ,breşele fiind delimitate de dinŃi restanŃi şi mezial şi distal E clasa întai cuprinde edentaŃiile bilaterale ale ardacdei ,breşele edentate fiind delimitate de dinŃi restanŃi numai mezial B,E (14) 1048. Care afirmaŃii nu sunt corecte : A clasa I Kennedy cuprinde edentaŃiile unilaterale ale arcadei, breşele fiind delimitate de dinŃi restanŃi numai mezial B clasa I Kennedy cuprinde edentaŃiile bilaterale ale arcadei ,breşele fiind delimitate de dinŃi restanŃi fiind numai mezial C clasa a III-a Kennedy cuprinde edentaŃiile bilatarale ale arcadei ,breşele fiind delimitate de dinŃi restanŃi numai mezial D clasa a III kennedy cuprinde edentaŃiile bilatarale ale arcadei ,breşele fiind delimitate de dinŃi restanŃi mezial şi distal E clasa IV Kennedy cuprinde edentaŃii aflate de o parte şi de alta a liniei mediane A,C,E(14)

159

1049. Clasificarea după E.Costa : A cuprinde 4 tipuri de edentaŃie B edentaŃia frontală ,absentă unor dinŃi incisivi sau canini C edentaŃia frontală cuprinde edentaŃii aflate de o parte şi de alta a liniei mediene D edentaŃia terminală ,absentă premolarilor sau a molarilor uni sau bilatareal, edentaŃia la care breşa este delimitată numai anterior de dinŃi restanŃi E edentaŃia subtotala prezinta unul sau mai multi dinŃi restanŃi pe arcadă B,D(14) 1050. EnumeraŃi clasele de edentaŃie după Costa: A edentaŃie terminală B clasa a I-a C clasa a III-a D edentaŃie subtotală E edenatatie mixtă A,D,E(14) 1051. Obiectivele tratamentului gnatoprotetic conjunct sunt: A evitarea disconfortului pacientului protezat parŃial B reabiliatarea funcŃiilor aparatului dento-maxilar preturbare C stimularea Ńesuturilor dure dentare D asigurarea menŃinerii ,stabilitaŃii şi sprijinul protezei E stimularea troficitaŃii Ńesuturilor de suport A,B,D,E(14) 1052. Fizionomia se refera la : A dimensiunea în sens V-O a restaurarilor protetice fixe să reduca sau să marească spaŃiul fonetic pentru limba şi buze B respectarea axului coronar al feŃei vestibulare C lunginea cervico –ocluzală să nu fie concordantă cu dimensiunea dinŃilor restanŃi D feŃele orale ale restaurailor protetice fixe să aiba un relief concav în 1/3 incizală şi 2/3 cervicale care să fie delimitat de crestele marginale E linia coletului să fie individualizată şi realizată în concordanŃă cu cea a dinŃilor restanŃi B,E (14) 1053. ProtecŃia vitalitaŃii organului pulpar se refera la : A redresarea ortodontica a dinŃilor migraŃi B evicŃiunea temporară mecanică a sanŃului gingivo-dentar pe perioada amprentarii C eliminarea judicioasă a resturilor de material de amprentare din sanŃul gingivo-dentar D reducerea de Ńesuturi detare dure la minimum necesar E protejarea bonturilor dentare prin acopeririea lor cu lucrări protetice provizorii A,D,E (14) 1054. EnumeraŃi tehnicile de protejare ale parodonŃiului marginal superficial A evitarea oricarei înaltari a ocluziei B refacerea punctului de contact interdentar C evitarea inserari forŃate a punŃii pe bonturi D respectarea nişei papilei interdentare între doua elemente de agregare solidarizate E evitarea confecŃionarii unui design arcuit al corpului de punte B,D (14)

160

1055. EnumeraŃi care sunt tehicile de protejare ale parodonŃiului profund: A evitarea inserarii forŃate a punŃii pe bonturi B corecta adaptare a elementelor de agregare în sens axial şi tranversal C evitarea extensiilor D evicŃiunea temporara mecanică a şanŃului gingivo-dentar pe perioada amprentarii E evitarea punctelor de contact interdentare prea stranse A,C,E (14) 1056. Care sunt obiectivele modelelor de studiu: A aprecierea migrarilor dinŃilor B analizarea numarului dinŃilor restanŃi C realizarea corpului de punte cu mucoasa crestei edentate D verificarea şi perfectarea contactelor dento-dentare E înregistrarea corecta a DVO cu ajutorul unui material adecvat A,B (14) 1057. Analiza modelelor de studiu în situatia de dentat şi edentat parŃial reprezintă: A modele putin dezangrenate, pentru a se analiza grupul dentar frontal din norma posterioară B modele în usoară dezangrenare, privite ocluzal C modele de studiu deschise pe masa, privite ocluzal D modele privite dinspre partea posterioară cu arcadele dentare dezangrenate în scopul examinarii dinŃilor frotali E modele privite dinspre partea posterioară cu arcade dentare angrenate în scopul examinarii dinŃilor frontali A,C,E (14) 1058. Ce presupune angrenajul grupului dentar incisiv: A se acceptă ca singurul raport corect ,raportul psalidodont ,în care se remarcă o valoare nulă a overbite-ului şi a overjet-ului B raportul labiodont prezintă un grad de supraacoperire ,grupul dinŃilor frontali superiori acoperă grupul dinŃilor frontali inferiori C raportul de angrenare inversă între grupul dentar incisivo-canin inferior faŃă de cel superior şi este considerat un raport de angrenare patologic D raportul psalidodont reprezintă un angrenaj normal caracterizat prin faptul incisivii centrali maxilari acoperă feŃele vestibulare ale celor mandibulari E raportul de angrenare inversă între grupul dentar incisivo-canin inferior faŃă de cel superior, raport de angrenare fiziologică C,D (14) 1059. Enumerati care situatii parte din analiza corecta a caninilor: A vârful caninului superior este situat între incisivul lateral şi caninul inferior B vârful canunului inferior este situat între incisivul lateral şi caninul superior C versantul disto-vestibular la caninului inferior ,corespunzator marginii libere contactează palatinal jumatatea distală a incisivuli lateral superior D versantul disto-vestibular vine în raport palatinal cu creasta marginală meziala a caninulu superior în treimea ocluzală E versanul mezio-vestibular al caninulu inferior ,corespunzator marginii lbere contactează palatinal jumatatea distala a incisivului lateral superior B,D,E (14) 1060. Analiza modelului din normă laterală prezintă urmatoarele particularitaŃi:

161

A analiza cheii lui Angel B aspectul curbei sagitale Von Spee C aprecierea rapoartelor ocluzale în pozitie de intercuspidare maxima între cuspizii palatinali de sprijin ai dinŃilor laterali superiori fara de grupul dentar antagonist D estimarea raportului existent între cuspizii vestibulari ai dinŃilor laterali superiori faŃă de cei inferiori E alte particularitaŃi vizibile pe modelul de studiu A,B,D,E (14) 1061. Care sunt parametii importanŃi ai curbei sagitale : A curbă sagitală Von Spee nu se modifica de-a lungul vieŃii B prin intermediul ghidajului dentar anterior trebuie să se dezangreneze unitaŃiile dentare laterale C homeostazia sistemului stomatognat se asigură printr-o curbă sagitală de ocluzie fiziologică D homeostazia sistemului stomatognat se asigură printr-o curbă sagitală de ocluzie ştearsă E Curba Von Spee poate fi perturbată sau alterată de care anumiŃi factori de risc responsabili de apariŃia disfuncŃiei temporo mandibulare B,C,E (14) 1062. Caracteristicile primului premolar superior: A Panta disto-ocluzală a cuspidului vestibular contactează versantul disto-ocluzal al cuspidului vestibular de sprijin al primuli premolar mandibular B panta disto-ocluzală a cuspidului vestibular contactează versantul mezio-ocluzal al cuspidului vestibular de spijin al celui de al doilea premolar mandibular C panta mezio-ocluzală a cuspidului vestibular contactează versantul disto-oculzal al cuspidulu vestibular de sprijin al primului premolar mandibular D panta mezio-ocluzală a cuspidului vestibular contactează versantul mezio-ocuzal al cuspidului vestibular de sprijin al celui de-al doilea premolar mandibular E cuspidul vestiubular este pozitionat prin circumscriere între primul şi cel de-al doilea premolar inferior B,C,E (14) 1063. Caracteristicile de angrenare ale primului molar maxilar A varful cuspidului mezio-vestibular pe faŃa vestibulară a omologului sau antagonist reprezintă cheia de ocluzie Von Spee B panta mezio-ocluzală a cuspidului mezio –vestibular contactează versantul disto-vestibular al cuspidulu mezio-vestibular al primului molar inferior C panta disto-ocluzală a cuspidului disto-vestibular contactează versantul mezio-vestibular al cuspidului centro-vestibular al primului molar inferior D varful cuspidului mezio-vestibular pe faŃă vestibulară a omologului sau antagonist reprezinta cheia ocluzală a lui Angel E panta disto-ocluzală a cuspidului mezio-vestibular contactează versantul mezio-vestibular al cuspidului centro-vestibular al primului molar inferior B,D,E (14) 1064. SuprapoziŃia presupune: A migrarea verticală a anumitor dinŃi cuspidaŃi care sunt fie în extruzie ,fie în egresiune B este reprezentată prin migrarea orizontală a mai multor dinŃi prin transpoziŃie C reprezintă supradimensionarea dinŃilor în cavitata orală D în caz de egresiune fenomenul de migrare coronară antreneaza şi procesul alveolar E reprezintă dinŃi supranumerari în cavitatea orala A,D (14)

162

1065 Primul premolar mandibular articulează în felul urmator: A versantul vestibular al cuspidului vestibular vine în contact cu faŃa palatinală a caninului superior B versantul extern al cuspidului lingual vine în contact cu panta interna a cuspidului palatinal al primului premolar maxilar în treimea să mezială C cuspidul mezio-lingual contactează cu sanŃul de descarcare situat pe faŃă palatinală a primului molar maxilar D cuspidul disto-lingual contactează cu sanŃul intercuspidian care pleaca din fosa principală distală de pe suprafaŃa ocluzală a molarulu prim superior E versantul extern al cuspidulu lingual vine uneori în contcat cu faŃa palatinală a caninulu superior în treimea sa distală B,E (14) 1066.* Din punct de vedere al tipului de agregare clasificăm: A proteze unidentare corono-radiculare B proteze unidentare turnate C proteze unidentre realizate prin sintetizare D proteze unidentare galvanizate E proteze unidentare realizate prin frezare computerizată A (14) 1067*. EnumeraŃi tehnologiile moderne prin care se pot realiza protezele fixe ; A ambutisare B coacere C fotochimica în condiŃii atmosferice D electroeroziune în condiŃii atmosferice şi de lumină E polimerizare liniară C (14) 1068*. AlegeŃi care nu sunt tehnicile moderne de ralizare a protezelor fixe: A prin galvanizare B frezare prin copiere exclusiv mecanică în condiŃii atmosferice apoi la cald şi vid C polimerizare reticulară la cald şi presiune D turnare E frezare computerizată D(14) 1069*. RecunoasteŃi clasificarile după Kennedy: A clasa a IV-a ,edentaŃie frontală ,absentă incisivilor sau caninilor B clasa a IV-a cuprinde edentaŃiile aflate de o parte şi de alta a liniei mediane C clasa a IIIa cuprinde edentaŃiile bilaterale ale arcadei ,breşele fiind delimitate de dinŃi restanŃi numai mezial D clasa I cuprinde edentaŃiile bilaterale ale arcadei ,breşele fiind delimitate de dinŃi restanŃi mezial şi distal E clasa a II-a cuprinde edentaŃiile aflate de o parte şi de alta a liniei mediane B (14) 1070*. EdentaŃiile bilaterale ale arcadei, breşele fiind delimitate de dinŃi mezial şi distal sunt reprezentate de A Clasa I Kennedy B Clasa II Kennedy

163

C Clasa III Kennedy D clasa IV Kennedy E Clasa V Kennedy C (14) 1071*. IdentificaŃi ce edentaŃie nu aparŃine clasificării după Costa : A edentaŃia mixta B edentaŃia intinsa C edentaŃia terminala D edentaŃia subtotala E edentaŃia restransa E (14) 1072*. IdentificaŃi răspunsul greşit: A edentaŃiile intercalate sunt considerate a fi edentaŃiile la care breşele sunt situate frontal,lateral,respectiv bilateral şi sunt delimitate la ambele extremitati al bresei de dinŃi restanŃi B edentaŃia subtotală prezintă unul sau doi dinŃi restanŃi pe arcadă C Clasa IV după Kennedy nu suportă modificari D edentaŃia frontală după Costa intereseaza doar linia mediană E edentaŃia intinsa se caracterizează prin absenŃa dinŃilor din doua regiuni D(14) 1073*. Principiul biofuncŃional se refera la : A refacerea funcŃiei de automentinere B devitalizarea bontului dentar C asanarea câmpului protetic D protejarea aparatului digestiv E toate raspunsurile de mai sus sunt corecte A (14) 1074*. Principiul biomecanic se refera la A refacerea funcŃiei fonetice B refacerea funcŃiilor fizionomice C menŃinerea şi stabilitatea punŃii pe bonturi D protejarea aparatului digestiv E niciun raspuns de mai sus nu este corect C (14) 1075*. RezistenŃa la rupere a unei punŃi este asigurata de : A de forma structurii de rezistentă pe sectiune vestibulo-orala B calitaŃile chimice ale aliajului C integrarea aurului în structura metalica D poziŃia corpului de punte E niciuna dintre cel de mai sus nu este corecta A (14) 1076*. ProtecŃia vitalităŃii organului pulpar se realizeaza prin: A refacerea punctului de contact B evicŃiunea temporară mecanică a şanŃului gingivio-dentar pe perioada amprentarii C alegerea numarului de dinŃi stalpi în funcŃie de valoarea lor parodontală D biocompatibilitatea materialelor din care se realzează puntea

164

E tratarea eventualelor procese carioase localizate pe dinŃii stalpi E (14) 1077*. În realizarea unei lucrari protetice conjuncte cum se poate realiza parodontiul marginal superficial: A înregistrarea corectă a DVO cu ajutorul unui material adecvat B verificarea şi perfectarea în cavitatea bucală a contactelor dento-dentare C corecta adaptare a elementelor de agregare în sens axial şi transversal D evitarea inserarii forŃate a punŃii pe bonturi E evitarea confecŃionarii unui design arcuit al corpului de punte C (14) 1078*. DisfuncŃiile ocluzale se pot evita : A prin evitarea extensiilor B prin evitarea inserarii forŃate a punŃii pe bonturi C prin biocompatibilitatea materialeleor din care se realizează puntea D prin prelucrarea ,finisarea şi lustruirea corespunzatoare a feŃei ocluzale a punŃii E prin reducerea de Ńesuturi dure dentare la minimum necesar D(14) 1079*. Curba Von Spee : A este o curbă în plan transversal B este o curbă în plan sagital C ramane constanată de-a lngul vietii D este reprezentată de cea mai posterioară pozitie a condililor E este normală cand este stearsă B (14) 1080*. Infraocluzia este: A gradul de structurare al unui dinte B un dinte sau un grup de dinŃi care nu ating planul de ocluzie C un dinte sau un grup de dinŃi care depasesc panul de oculzie D o ocuzie joasă E o migrare în sens vertical al unui dinte B (14) 1081. Ce se urmareşte la componenta metalică atunci când ea este în stare incandescentă: A eliminearea gazelor din structura aliajelor B obtinerea unor tensiuni interne în structura acestora C obŃinerea unui strat de oxizi metalici D realizare unei bune aerisiri a structuri aliajelor E anihilarea tensiunilor interne din structura aliajelor A,C,E (14) 1082. Tehnica CEPLATEC se referă la: A se poate utiliza orice masă ceramică B nu necesită o experienŃă profesională indelungată C efectul fizionomic este scăzut D are un preŃ de cost mai crescut E coroana mixtă se poate utiliza atat ca proteză unitară cât şi ca element de agregare E creşte timpul de realizare a capei

165

A,B,E (14) 1083. Despre coroanele mixte metalo-ceramice cu schelet din titan se poate afirma: A conductibilitate termică crescută B rezistenŃă scazută atunci când se foloseşte singur C greutate specifică mică de 4,5g cm3 D greutate specifică mică de 3,2g cm3 E raport favorabil între modul de elasticitate şi greutate specifică C,E (14) 1084. IdentificaŃi ce afirmaŃii sunt greşite în legatură cu coroanele mixte cu schelet din titan: A raport favorabil dintre modul de duritate şi greutate specifică B rezistentă scazută la coroziunea în medii agresive atunci când titanul se foloseşte singur C raport favorabil dintre modul de elasticitate şi greutate specifică D greutate specifică de 3,2g cm3 E rezistenŃă relativ mare ,care poate fi crescută prin aliere A,B.D(14) 1085*. Care este punctul de topire al titanului: A 1720-1800 B 1780-1800 C 1620-1680 D 1680-1700 E 1820-1900 D(14) 1086* La ce temperatură se ard masele ceramice pentru placare: A 800 B 900-980 C 960-1000 D 990 E 870 B(14) 1087*. Care este coeficientul de dilatare dorit al maselor ceramice : A mai mic decât cel al aliajului B mai mare decât cel al aliajului C egal cu cel al aliajului D coeficentul de dilatare al maselor ceramice nu este important E egal sau mai mare decât al aliajului E(14) 1088*. Cât ocupă componentele principale ale pulberei : A Feldspatul 15-20% B quarŃul 60-80% C caolinul 10% D QuarŃul 15-20% E Feldspatul 1-3% D(14)

166

1089*. Adaptarea proximală trebuie să fie: A printr-un contact foarte strâns B printr-un contact foarte larg C contactul proximal poate să lipsescă D contactul proximal să permită depaşirea lui doar cu dificultate de către o matrice Ivory E contactul proximal larg este acceptat deoarece se favorizează o igienizare bună D (14) 1090*. Desprinderea placajului ceramic este cauzată de: A placaj gros în zona marginală B lipsa stopurilor ocluzale pe joncŃiunea aliaj-ceramică C incompatibilitatea aliaj-ceramică D opaqul depus in strat gros E arderi de corectură mai numeroase C (14) 1091*. Eşecurile cromatice se datorează: A pastelor ceramice prea umede B pastelor ceramice prea uscate C condensării insuficiente D incompatibilitaŃii aliaj-ceramică E nerespectarea nuanŃelor mai inchise in zona proximală E (14) 1092*. EnumeraŃi indicaŃiile pentru cimentarea provizorie: A protezele cu sprijin implantar B restaurări unidentare C când sunt în curs de efectuare tratamente odontale D când sunt în curs de efectuare alte tratamente protetice E niciuna de mai sus C (14) 1093*. PrecizaŃi care sunt contraindicaŃiile cimentării provizorii: A aparate de imobilizare B când există probleme de paralelism sau dubii cu privire la starea de iritaŃie a organului pulpar la dinŃii stâlpi C când sunt în curs de efectuare tratamente odontale D când sunt în curs de efectuare alte tratamente protetice E protezele cu sprijin implantar E (14) 1094*. Care sunt avantajele cimentarii provizorii: A adaptarea pistelor protetice proximal ,cervical şi ocluzal B cimentarea provizorie este de obicei efectuată mai corect C se pot realiza şi la protezele cu sprijin implantar D poate acŃiona ca o cimentare definitivă E se folosesc pentru restaurările unidentare A (14) 1095*. Cimenturile folosite pentru cimentarea provizorie sunt: A cimenturi oxi-fosfat de zinc

167

B cimenturi polielectrolitice C Repin D cimenturi hibride E cimenturi raşini C (14) 1096*. Care sunt cimenturile care nu aparŃin cimenturilor definitive : A FOZ B CIS C CSF D RDC E REPIN E (14) 1097*. EnumeraŃi cimenturile folosite pentru cimentarea definitivă A cimenturi pe bază de hidroxid de calciu B ciment Flecher C repin D cimentul zinc-oxid –eugenol E CIS E (14) 1098*. Instrumentarul necesar cimentării definitive: A cramponul B fuloarul C cleştele D spatula pentru realizarea amestecului E excavator D (14) 1099* În ce situaŃii apare mobilitatea protezelor fixe: A unui exces de presiune asupra Ńesuturilor de sprijin B acumularea de resturi alimentare la nivelul piesei protetice C Ńesuturile gingivale insuficient protejate D biocompatibilitate inadecvată E contacte ocluzale disfuncŃionale E (14) 1100*. Leziunile carioase secundare pot să apară datorită: A biocompatibilitaŃii inadecvate B contactelor disfuncŃionale C deformarea elementelor de agregare D când coroanele sunt prea largi E numărul prea mic al dinŃilor stâlpi D (14) 1101 Care sunt procedurile prin care componenta metalică este adusă in stare de incandescentă: A obtinerea unui strat de oxizi metalici B crearea unor tensiuni interne din structura aliajelor C eliminarea gazelor din structura aliajelor

168

D anihilarea tensiunilor interne din structura aliajelor E coacere la 1800 de grade A,C,D (14) 1102. Care sunt caracteristicile stratului de oxizi: A nu permite difuzarea ionlor de metal în masa ceramică B scade legatura dintre suprafeŃele metalice C asigură o legatură chimică a masei ceramice de aliaj D permite o difuzare a ionilor metalici în masa ceramică E realizează cu primul strat de ceramică o zona de trecere între două structuri chimice diferite C,D.E (14) 1103. Ce presupune tehnica CEPLATEC A nu necesită o experientă profesională îndelungată B nu se poate utiliza orice tip de masă ceramică C are un preŃ de cost ridicat D timp foarte scurt de realizare a capei E se poate utiliza orice tip de masă ceramică A,D,E (14) 1104. Ce nu presupune tehnica CEPLATEC: A necesită o experientă profesională şi o pregatire îndelungată B timpul de lucru al capei este mai mare C se poate folosi orice tip de masă ceramică D nu se poate folosi orice tip de masă ceramică E eliminarea unor etape tehnice de laborator A,B,D(14) 1105. Care sunt avantajele tehnicii CEPLATEC: A este o tehnică rentabilă B se folosesc doar anumite mase ceramice C timpul de realizare a capei este mai lung dar realizarea acesteia este mai precisă D are un pret de cost redus E nu necesită o experienŃă profesională îndelungată A,D,E (14) 1106. EnumeraŃi proprietăşiile coroanei mixte cu schelet din titan: A conducatabilitatea termică este crescută B rezistenta la agenŃii de corodare este nesatisfacatoare C greutate specifică mică 4,5gcm3 D raportul favorabil dintre modul de elasticitate si greutate specifică E rezistenŃa relativ mare C,D.E (14) 1107. IdentificaŃi ce afirmatii sunt corecte: A masele ceramice pentru placare se ard la o temperatură de 820-890 grade C B masele ceramice au o rezistentă crescută la tracŃiune C masele ceramice au o rezistenŃă la tracŃiune a interfeŃei metal-ceramică dla 125-315 KG cm D grosimea pereŃilor capei metalice trebuie sa se încadreze între 0,2-0,3 mm E masele ceramice pentru placare se ard la o temperatură de 900-980grade C C,E (14)

169

1108 IdentificaŃi care dintre raspunsurile de mai jos sunt incorecte: A grosimea capei metalice să nu fie mai mică de 0,3 mm B conductabilitatea termică a maselor ceramice este de 1Wmk faŃa de 0,9 W cat este cea a smaltului C la încercarile de rupere fracturile apar la interfaŃa metal-ceramică D masele ceramice pentru placare se ard la o temperatură de 820-900 de grade C E masele ceramice au o rezistentă scazută la tracŃiune C,D (14) 1109 Care sunt componenetele principale ale pulberii: A feldspatul 60-80% B quarŃul 30-40% C caolinul 1-3% D caolinul 15-20% E quarŃul 15-20 % A,C,E(14) 1110 PrecizaŃi ce funcŃie îndeplineşte caolinul in componenŃa pulberii: A îndeplineste o triplă funcŃie B conservă forma masei ceramice în timpul arderii C amestecat cu apă conferă masei o stare de elasticitate D la temperaturi scazute formează cristale care intră în reactii chimice cu alte componente ale masei ceramice E reprezină masa refractară la temperatura de ardere A,B,C (14) 1129 Care din cele de mai jos reprezintă cimenturi pentru fixare provizorie A cimenturi hibride B cimenturi polielectrolitice C cimenturi pe bază de hidroxid de calciu D cimenturi zinc oxid eugenol E cimenturi tradiŃionale (FOY,CSF) C,D(14) 1112 Caolinul: A ocupa 60-80 % din greutatea pulberii B reprezintă masa refractară la temperatura de ardere C este liantul amestecului D conservă forma masei in timpl arderii E contribuie la obŃinerea transluciditaŃii C,D (14) 1113 Quartul : A amestecat cu apa conferă masei ceramice o stare plastică B reprezintî masa refractară la temperaturi de ardere C ocupă 15-20% din greutatea pulberii D la temperaturi înalte formează cristale cre intra în reacŃii chimice cu alte componente ale masei ceramice E contribuie la luciul masei ceramice B,C.E(14)

170

1114 Feldspatul A este substanta de bază a pulberii B se fluidifică si la temperaturi mai joase C ocupă 60-80% din greutatea pulberii D amesecat cu apa conferă masei ceramice o stare plastică E contribuie decisiv la obŃinerea transluciditaŃii A,C,E(14) 1115 QuarŃul nu reprezintă: A 1-3% din masa pulberii B substanta de bază a pulberii C componenta plastică a masei ceramice D masa refractară la temperatura de ardere E se mai numeste argilă sau pământ de China B,C,E (14) 1116 Despre aplicarea startului de opac putem afirma A arderea stratului de portelan opac se face în conformitate cu instrucŃiuniile producătorului B grosimea stratului de opac trebuie sa depaşească 0,15 mm C mixtura de porŃelan opac trebuie să fie puŃin mai fluidă D mixtura de porŃelan opac trebuie să fie puŃin mai vâscoasă E răspunsurile A şi D sunt corecte A,D,E (14) 1117 Ce implică un contact proximal larg A favorizează o igienă mai bună B nu este traumatizant pentru parodonŃiul marginal C aceste contacte pot împiedica inserarea restaurării pe bontul dentar D favorizează impactul alimentelor cu gingia interdentară E favorizează retenŃia alimentelor D,E(14) 1118 Neadaptarea cervicală a coroanelor pe bont poate fi determinată de A resturi din cimentul provizoriu B plusuri pe suprafaŃa internă a componentei C existenŃa unor arii de contact prea largi D lipsa cantitativă a cimentului ,astefel încât cervical nu este aderent pe bont E existenŃa unor arii de contact prea strânse A,B,E (14) 1119 Eşecurile cromatice se datorează A lipsei compatibilitaŃii intre aliaje si ceramică B grosimii neuniforme ale stratului de ceramică C arderi de corectură mai numeroase D opaqul depus in strat gros E alegerea unei nuanŃe greşite de opaque C,D,E (14) 1120 Desprinderea placajului ceramic se datorează A incompatibilitatea aliaj-ceramică

171

B nerespectarea nuanŃelor mai închise in zona cervicală C stopurile ocluzale D vid incomplet E prelucrare cu freze inadecvate A,E (14) 1121 Care sunt remediile pentru fisuri şi fracturi în masa ceramică A respectarea consitenŃelor pastei B uscare si preîncălzire lentă C utilizarea materialelor compatibile D condensare corectă E inseraRea făra manevre brutale C,D,E (14) 1122 DescrieŃi care sunt remediile pentru desprinderea placajului ceramic A utilizarea materialelor compatibile B uscare si preîncălzire lentă C prelucrare cu instrumente corecte D realizarea unei machete corecte E inserarea făra manevre brutale A,C,D(14) 1123 PrecizaŃi care sunt indicaŃiile cimentării provizorii A restaurări unidentare B aparate de imobilizare C protezele cu sprijin implantar D când sunt în curs de efectuare tratamente odontale E când există probleme de paralelism B,C,D(14) 1124 Care din situaŃiile de mai jos nu reprezintă indicaŃie pentru cimentare provizorie A restaurări unidentare B proteze cu sprijin implantar C când sunt in curs de efectuare tratamente odontale D când nu există paralelism între bonturi E aparate de imobilizare A,B(14) 1125 care sunt cimenturile folosite pentru fixarea provizorie A cimetul zinc oxid eugenol B ciment Flecher C CIS D FOZ E repin A,B,E (14) 1126 despre cimentare se pot afirma următoarele A consistenŃa pastei trebuie să fie crescută B consitenŃa pastei nu trebuie să fie cresctă C consitenŃa pastei trebuie să fie fluidă D pasta de cimentare se aplică doar pe pereŃii interni ai coroanelor

172

E pasta de cimentare se aplică cu abundenŃă in interiorul coroanei B,D(14) 1127 Ce proprietăŃi trebuie să prezinte materialul de fixare A să fie lipsit de toxicitate pulpară B să fie solubil C să fie anticariogen D să conŃină substanŃe de neodentinogeneză E să fie fotopolimerizabil A,C (14) 1128 EnumeraŃi care sunt cimenturile pentru fixarea definitivă A repin B pastele ZOE C CIS D ciment Flecher E PCZ C,E(14) 1129 Care din cele de mai jos nu reprezintă cimenturi pentru fixare provizorie A cimenturi hibride B cimenturi polielectrolitice C cimenturi pe bază de hidroxid de calciu D cimenturi zinc oxid eugenol E cimenturi tradiŃionale (FOY,CSF) A,B,E(14) 1130. Instrumentarul necesar preparării bonturilor dentare din zona frontală este format din: A) instrumente diamantate cilindro-conice cu cârf rotunjit si plat B) instrumente diamantate efilate C) freze de finisare D) instrumente diamantate rotunde E) sonda de consultașie A,B,C (14) 1131. țlefuirea suprafețelor coronare, în vederea preparării bontului dentar pentru acoperirea cu o coroană mixtă metalo-ceramică în zona frontală se face în următoarea succesiune: A) șlefuirea marginii ocluzale B) șlefuirea marginii incizale C) șlefuirea feșelor vestibulare și orale D) rotunjirea muchiilor E) șlefuirea feșelor proximale B,C,D,E (14) 1132. țlefuirea reducțională a unui dinte din zona anterioară pentru o coroană mixtă metalo-ceramică are loc în următoarele limite: A) feșele vestibulare se reduc uniform = 1,5 – 2 mm B) feșele vestibulare se reduc uniform = 1 – 1,5 mm C) marginea incizală se reduce cu minimum 2 mm

173

D) feșele proximale se reduc cu minimum 1 mm E) feșele proximale se reduc cu minimum 2 mm A,C,D (14) 1133. țlefuirea marginii incizale a unui dinte din zona frontală se realizează astfel:

A) se realizează șanșuri de orientare B) la nivelul marginii incizale se fac incizuri de 2 mm profunzime C) se șlefuiește paralel cu controlul natural al marginii incizale D) se șlefuiește perpendicular cu conturul natural al marginii incizale E) dacă șlefuirea este insuficientă se pierd avantajele estetice

A,B,C,E (14) 1134. țlefuirea feței vestibulare a unui dinte din regiunea anterioară presupune:

A) șlefuirea în două planuri : cervical și incizal B) urmărirea conturului natural al dintelui C) nerespectarea conturului natural al dintelui D) șlefuirea în două planuri : mezio – distal și ocluzal E) șlefuirea biofuncșională

A,B,E (14) 1135. Pentru țlefuirea fețelor proximale ale unui dinte din zona anterioară se folosesc instrumente :

A) diamantate B) groase C) efilate D) rotunde E) subșiri

A,C,E (14) 1136. țlefuirea fețelor proximale ale unui dinte din zona anterioară se face cu instrumente:

A) montate la turbină B) diamantate C) efilate D) groase E) subșiri

A,B,C,E (14) 1137. Fețele proximale ale unui dinte din zona anterioară se țlefuiesc:

A) cu instrumente diamantate, efilate B) cu instrumente diamantate rotunde C) cu instrumente diamantate plasate la 1 – 1,5 mm de suprafașa proximală a dintelui

adiacent D) cu instrumente diamantate plasate la 2 mm de suprafașa proximală a dintelui adiacent E) până în apropierea vârfului papilei interdentare

A,C,E (14) 1138*. Suprafața orală supracingulară a unui dinte din zona frontală se țlefuiețte:

A) cu un instrument diamantat rotund B) cu un instrument diamantat cilindric C) cu un instrument diamantat în formă de minge de rugby

174

D) cu un instrument diamantat efilat E) cu un instrument diamantat conic

C (14) 1139. Etapa finală a preparării bontului dentar presupune:

A) rotunjirea muchiilor B) șlefuirea feșelor proximale C) definitivarea pragului gingival D) șlefuirea feșei vestibulare E) șlefuirea feșei orale

A,C (14) 1140*. Pragul gingival poate fi:

A) prag cu bizou B) prag înclinat C) prag în unghi drept D) prag în unghi chanfrein E) toate răspunsurile sunt corecte

E (14) 1141*. Prepararea bontului dentar pentru o coroană mixtă metalo – ceramică în zona frontală pragul poate fi cu excepția:

A) prag în bizou B) prag în unghi drept C) prag în unghi ascușit D) prag în chanfrein E) prag înclinat

C (14) 1142. Pragul în bizou:

A) asigură cea mai bună închidere marginală a unei restaurări metalo-ceramice B) este cea mai răspândită formă de preparare C) este cel mai pușin folosit tip de preparașie D) asigură cea mai slabă închidere marginală a unei restaurări metalo-ceramice E) asigură cea mai bună stabilitatea marginală

A,B,E (14) 1143. Datorită crețterii exigențelor estetice preparația cu prag în bizou prezintă următoarele dezavantaje:

A) colereta metalică subgingivală colorează inestetic marginea gingivală B) mascarea coleretei metalice în profunzimea șanșului gingival determină inflamașia

gingivală C) acoperirea coleretei metalice cu ceramică nu este o solușie D) acoperirea coleretei metalice cu ceramică este o solușie E) marginea metalică prea groasă

A,B,C,E 1144. Dezavantajele preparării bontului cu prag înclinat sunt:

A) determină inflamașia gingivală B) favorizează acumularea de placă bacteriană C) marginea metalică groasă D) prepararea se face cu instrumente de mână

175

E) prepararea se face cu instrumentar rotativ B,D (14) 1145*. Urmatoarele afirmații cu privire la prepararea bontului dentar cu prag drept sunt false cu excepția:

A) asigură cea mai bună închidere marginală B) asigură cea mai bună stabilitate marginală C) îmbunătășește efectul estetic prin joncșiune “ cap la cap” a ceramicii cu pragul gingival

al bontului D) acoperirea coleretei metalice cu ceramică nu este o solușie E) marginea metalică este prea groasă

C (14) 1146. Indicațiile preparației cu prag drept sunt:

A) restaurări unidentare în zona laterală B) restaurări unidentare în zona frontală,când linia surâsului este înaltă C) proteze dentare fixe în edentașii unidentare în zona laterală D) proteze dentare fixe în edentașii unidentare în zona frontală E) restaurări pluridentare în zona laterală

B,C (14) 1147. Indicațiile preparației bontului dentar cu prag în charefein sunt:

A) dinși cu corona clinică lungă B) dinși cu coroană clinică scurtă C) zona furcașiilor D) dinși cu coroana anatomică lungă E) dinși scurși

A,C (14) 1148. “Blend gold technique” este:

A) o variantă tehnică de mascare a coleretei metalice B) tehnica ce permite mascarea coroanei la nivelul gingiei libere C) tehnica ce asociază avantajul biologic cu cel estetic D) o variantă tehnică ce accentuează vizibilitatea coleretei metalice E) tehnica ce permite plasarea coroanei subgingival

A,B,C (14) 1149*. Pentru prepararea bonturilor dentare din regiunea anterioară se folosesc următoarele instrumente cu excepția:

A) instrumente diamantate cilindro-conice cu vârf rotunjit B) instrumente diamantate cilindro-conice cu vârf plat C) sonda din trusa de consultașie D) instrumente diamantate efilate E) freze de finisare

C (14) 1150*. țlefuirea suprafețelor coronare pentru acoperirea cu o coroană mixtă metalo-ceramică a unui bont dentar din zona anterioară se face în următoarele etape, cu excepția:

A) șlefuirea marginii incizale B) șlefuirea feșelor vestibulare șI orale C) șlefuirea feșelor proximale

176

D) șlefuirea marginii ocluzale E) rotunjirea muchiilor

D (14) 1151*. Următoarele afirmații cu privire la țlefuirea marginii incizale sunt adevarate cu excepția:

A) se realizează șanșuri de orientare B) la nivelul marginii incizale se fac incizuri de 2 mm profunzime C) se șlefuiește paralel cu conturul natural al marginii incizale D) se șlefuiește perpendicular cu conturul natural al marginii incizale E) dacă șlefuirea este insuficientă se pierd avantajele estetice

D (14) 1152*. Pentru țlefuirea fețelor proximale ale unui dinte din zona frontală se folosesc următoarele instrumente, cu excepția:

A) instrumente diamantate B) instrumente efilate C) instrumente groase D) instrumente subșiri E) instrumente montate la turbină

C (14) 1153*. Preparația cu prag în bizou, a unui dinte din zona frontală,prezintă următoarele dezavantaje cu excepția:

A) colereta metalică subgingivală colorează inestetic marginea gingivală B) mascarea coleretei metalice în profunzimea șanșului gingival determină inflamașia

gingivală C) acoperirea coleretei metalice cu ceramică nu este o solușie D) acoperirea coleretei metalice cu ceramică este o solușie E) marginea metalică prea groasă

D (14) 1154.Dinții laterali din zona vizibilă sunt:

A) PM maxilari B) M1 maxilari C) M1 mandibulari D) PM1 mandibulari E) PM2 mandibulari

A,B,D,E (14) 1155. Dinții laterali situați constant în zona vizibilă sunt:

A) PM1 maxilari B) PM2 maxilari C) M1 maxilari D) PM1 mandibulari E) M1 mandibulari

A,B,C,D (14) 1156. Dacă pacientul este nemulțumit de aspectul inestetic se pot realiza coroane mixte metalo-ceramice ți pe:

A) M2 maxilari

177

B) M1 mandibulari C) M2 mandibulari D) M3 maxilari E) M3 mandibulari

A,B,C (14) 1157*. Prepararea bontului pentru o coroana mixtă metalo-ceramică în zona laterală necesită următoarea succesiune:

A) șlefuirea suprafeșelor ocluzale B) șlefuirea feșei vestibulare și ocluzale C) șlefuirea feșelor proximale D) rotunjirea muchiilor E) toate răspunsurile sunt corecte

E (14) 1158. Pentru prepararea bontului în vederea acoperirii cu o coroană mixtă metalo-ceramică în zona laterală sunt necesare urmatoarele etape:

A) șlefuirea marginii incizale B) șlefuirea marginii ocluzale C) șlefuirea feșelor laterale D) rotunjirea muchiilor E) definitivarea pragului gingival

B,C,D,E (14) 1159. Instrumentarul necesar preparării dinților din zona laterală este format din:

A) instrumente diamantate cilindro-conice cu vârf rotunjit ( granulașie medie și fină) B) instrumente diamantate cilindro-conice cu vârf rotunjit ( granulașie mare) C) instrumente diamantate efilate D) instrumente diamantate în formă de piatră de roată de moară E) freze de finisare

A,C,D,E (14) 1160. țlefuirea feței ocluzale:

A) începe cu realizarea șanșurilor de orientare B) se realizează prin îndepărtarea prismelor de smalș restante între șanșurile de orientare C) trebuie să se realizeze astfel încât să reproducă morfologia ocluzală generală D) nu trebuie să se realizeze astfel încât să reproducă morfologia ocluzală generală E) să se realizeze cu instrumentar diamantat cilindro-conic cu vârf rotunjit

A,B,C,E (14) 1161. țlefuirea feței vestibulare a unui dinte din zona laterală presupune:

A) șlefuirea în 2 planuri B) șlefuirea într-un singur plan C) urmărirea conturului natural al dintelui D) neurmărirea conturului natural al dintelui E) ca șanșurile de orientare să aibă o adâncime de 1,2 mm în jumătatea gingivală si 1,5 în

jumătatea ocluzală A,C,E (14) 1162. Instrumentul folosit pentru țlefuirea feței vestibulare a unui dinte din zona laterală este următorul:

178

A) instrumente diamantate cu vârf plat B) instrumente diamantate cu vârf rotunjit C) freze cilindro-conice din carbid-tungsten D) freze a fissure E) freze pentru ablașia coroanelor

A,C (14) 1163*. Următoarele afirmații referitoare la țlefuirea feței ocluzale sunt adevărate cu excepția:

A) începe cu realizarea șanșurilor de orientare B) se realizează prin îndepărtarea prismelor de smalș restante între șanșurile de orientare C) nu trebuie să se realizeze astfel încât să reproducă morfologia generală D) trebuie să se realizeze astfel încât să reproducă morfologia generală E) se realizează cu instrumentar diamantat cilindro-conic cu vârf rotunjit

C (14) 1164*. Pentru prepararea bontului în vederea acoperiri cu o coroană mixtă metalo-ceramică în zona laterală sunt necesare urmatoarele etape cu excepția:

A) șlefuirea marginii incizale B) șlefuirea suprafeșei ocluzale C) șlefuirea feșelor laterale D) rotunjirea muchiilor E) definitivarea pragului gingival

A (14) 1165*. Instrumentarul necesar preparării dinților din zona laterală este format din urmatoarele instrumente cu excepția:

A) instrumente diamantate cilindro-conice cu vârf rotunjit (franulașie medie și fină) B) instrumente diamantate cilindro-conice cu vârf rotunjit (granulașie mare) C) instrumente diamantate efilate D) instrumente diamantate efilate în formă de piatră de roată de moară E) freze de finisare

B (14) 1166. Elementele câmpului protetic înregistrate în etapa de amprentare pentru realizarea unei restaurări protetice fixe:

A) dinșii stâlpi și șesuturile parodontale B) dinșii vecini C) dinșii antagoniști D) relașia de ocluzie E) D.V.O

A,B,C,D (14) 1167*. În protetica fixă amprentele se folosesc pentru obținerea următoarelor tipuri de modele:

A) modelul de studiu B) modelul document C) modelul de lucru D) modelul duplicate E) toate răspunsurile sunt corecte

E (14)

179

1168*. Amprentarea în protezarea fixă se poate face:

A) convenșional B) mecanic C) mecano-electronic D) optoelectronic E) toate răspunsurile sunt corecte

E (14) 1169. Etapele de amprentare convenționale sunt reprezentate de:

A) controlul fluidelor bucale B) realizarea evicșiunii gingivale C) alegerea dinșilor artificiali D) alegerea materialului de amprentă E) alegerea portamprentelor

A,B,D,E (14) 1170. Metodele de izolare ale câmpului operator sunt reprezentate de:

A) digă B) rulouri de vată C) comprese D) antiinflamatoare E) aspirator de salivă

A,B,C,E (14) 1171*. Metodele de lărgire temporară a țanțului gingival sunt:

A) mecanice B) mecano-chimice C) electrochirurgicale D) chiuretaj gingival rotativ E) toate răspunsurile sunt corecte

E (14) 1172. Cele mai utilizate substanțe pentru retracția gingivală sunt:

A) clorura de aluminiu B) anticolinerfice C) sulfatul feric D) antihipertensiune E) alaunul

A,C,E (14) 1173. Tehnica de inserare a țnurului impregnate în țanțul gingival presupune:

A) izolarea câmpului protetic cu digă B) izolarea câmpului protetic cu aspirator șI rulouri de vată C) secșionarea unei lungimi de șnur suficientă pentru a încercui dintele D) îmbibarea șnurului în solușie antingentă E) aplicarea șnurului și împingerea ușoară în șanșul gingival

B,C,D,E (14) 1174. țnurul impregnat se inseră în țanțul gingival după următoarele etape:

A) izolarea câmpului protetic

180

B) selecșionarea unei lungimi de șnur suficientă pentru a încercui dintele C) îmbibarea șnurului în solușie astingentă și aplicarea lui în șanșul gingival D) prepararea materialului de amprentare E) aplicarea portamprentei pe câmpul protetic

A,B,C (14) 1175. Tehnica de evicțiune gingivală cu un singur țnur:

A) este simplă B) este rapidă C) este greoaie D) se utilizează mai ales pentru dinșii anteriori E) este o tehnică laborioasă

A,B,D (14) 1176*. Următoarele afirmații referitoare la tehnica de evicțiune gingivală cu un singur țnur sunt adevărate, cu excepția:

A) este folosită în 90% din cazuri B) este simplă C) este rapidă D) se utilizează mai ales pentru dinșii posteriori E) se utilizează mai ales pentru dinșii anteriori

D (14) 1177. Avantajele tehnicii de evicțiune gingivală cu două țnururi de grosimi diferite sunt:

A) agresivitatea redusă fașă de sinecturile parodonșiului marginal B) agresivitate mare fașă de sinecturile parodonșiului marginal C) provoacă rareori sângerări D) provoacă frecvent sângerări E) nu necesită anestezie

A,C,E (14) 1178. Materialele de amprentă se clasifică astfel:

A) materiale rigide șI semirigide ireversibile B) materiale rigide reversibile C) materiale elastice ireversibile D) materiale elastice reversibile E) niciun răspuns nu este correct

A,B,C,D (14) 1179. Materialele folosite pentru amprentarea în protezarea fixă sunt:

A) hidrocoloizi reversibili B) elastomeri de sinteză C) stents D) cimenturi glassionomere E) cimenturi FOZ

A,B,C (14) 1180. Pentru amprentarea in protetica fixă se folosesc:

A) siliconii B) polieterii C) ciment Fletcher

181

D) Repin E) alginate

A,B,E (14) 1181. Malaxarea materialelor de amprentă, în funcție de modul de prezentare, poate fi efectuată:

A) normal B) lavacuum malaxor C) în pistol D) în mojar E) automat

A,C,E (14) 1182. Amprenta se poate efectua după una din următoarele tehnici:

A) amprenta de spălare B) amprenta cu alginat C) amprenta în dublu amestec D) amprenta cu Repin E) amprenta monofazică în lingură individuală

A,C,E (14) 1183. La examinarea amprentei se pot constata:

A) materialul fluid prezintă limitele preparașiei bontului și fundurilor de sac B) între impresiunea bontului dentar și dinșii vecini apare un perete cu o grosime care arată

ce spașiu s-a creat pentru grosimea pereșilor laterali ai viitoarei microproteze C) reliefurile negative ale feșelor ocluzale D) ambele materiale trebuie să fie solidare E) nici un răspuns nu este corect

A,B,C,D (14) 1184. Amprenta monofazică în lingură individuală prezintă următoarele avantaje:

A) stratul de material de amprentă este neuniform B) stratul de material de amprentă este uniform C) portamprenta se poate pozișiona cu precizie D) portamprenta nu se poate pozișiona cu precizie E) portamprenta individuală este mai ușor de folosit

B,C,E (14) 1185. Materialele cu care se poate înregistra ocluzia sunt:

A) ceară de ocluzie B) ceară de modelaj C) ceară cu adaos de pulberi metalice D) ceară armată cu folie de aluminiu E) siliconi de condensare

A,C,D,E (14) 1186. Relația de ocluzie se poate înregistra cu diferite materiale, cum ar fi:

A) Zeta Plus B) Aluwax C) Cuprowax D) Ramitec

182

E) Repin A,B,C,D (14) 1187. Erorile care influențează corectitudinea amprentării sunt:

A) evicșiune gingivală incorectă B) alegerea incorectă a portamprentei C) folosirea materialelor de amprentare expirate D) omogenizarea incorectă a materialului de amprentă E) nici un răspuns nu e correct

A,B,C,D (14) 1188. Corectitudinea amprentei este determinată de:

A) omogenizarea corectă a materialului de amprentă B) folosirea de materiale de amprentare expirate C) evicșiune gingivală corectă D) prezenșa salivei sau a sângelui în șanșurile gingivo-dentare E) deretentivizarea zonelor puternic retentive

A,C,E (14) 1189. O amprentă incorectă se obține atunci când:

A) se utilizează o cantitate de material insuficientă B) se îndepărtează amprenta înaintea prizei C) se îndepărtează amprenta printr-o singură mișcare D) se depașește timpul de lucru E) se realizează o dezinfecșie incorectă

A,B,D,E (14) 1190. Cele mai frecvente deficiențe ale amprentelor sunt:

A) desprinderea materialului de amprentă B) prezenșa golurilor la limita cervicală a preparașiei C) ruperea materialului de amprentă subgingival D) repozișionarea incorectă a amprentei E) nici un răspuns nu este correct

A,B,C,D (14) 1191. Dezinfecția amprentei înainte de a fi trimisă în laborator se realizează cu:

A) solușie glutoraldehidă 1% B) solușie glutoraldehidă 2% C) solușie glutoraldehidă 3% D) spray cu iodoform E) solușie de glutoraldehidă 5%

C,D (14) 1192. Protezarea provizorie este obligatorie pentru că:

A) protejează vitalitatea pulpară B) stabilește rapoartele ocluzale și D.V.O C) restaurează fizionomia și fonașia D) nu previne migrarea dinșilor E) nu ajută la vindecarea șesuturilor restante după intervenșii pre și proprotetice

A,B,C (14)

183

1193. Rolul protezei provizorii constă în: A) prevenirea migrărilor dentare B) restabilirea funcșiilor ADM C) protecșia vitalitășii pulpei dentare D) menșinerea igienei bucale E) niciun răspuns nu este corect

A,B,C,D (14) 1194. Materialele utilizate pentru restaurările protetice provizorii sunt:

A) rășini autopolimerizabile B) rășini termopolimerizabile C) duracrol D) răsini fotopolimerizabile E) rășini dual

A,B,D,E (14) 1195. Tehnica directă de obținere a unei proteze provizorii se realizează după următoarele etape:

A) prepararea pastei de acrilat autopolimerizabil B) aplicarea pastei de acrilat în matricea preparată anterior C) aplicarea matricei încărcate cu pastă pe câmpul protetic D) aplicarea pastei de acrilat pe câmpul protetic E) se verifică aspectul final al restaurării prvizorii

A,B,C,E (14) 1196. Avantajele tehnicii indirecte de realizare a restaurărilor provizorii sunt:

A) protecșia dinșilor preparași și a șesuturilor adiacente B) adaptarea marginală este mai bună decât la tehnica directă C) adaptarea marginală este mai pușin precisă decât la tehnica directă D) eliminarea distorsionării prin manipularea manuală E) se menșine posibilitatea distorsionării prin manipularea manuală

A,B,D (14) 1197. Tehnica combinată de realizare a restaurărilor provizorii presupune:

A) realizarea unei protezări cu un perete inișial foarte subșire B) realizarea unei protezări cu un perete inișial foarte gros C) asigurarea unui spașiu corespunzător între preparașie și fașa internă a protezie

provizorii D) asigurarea unui spașiu mic între preparașie și fașa internă a protezie provizorii E) asigurarea unui spașiu mare între preparașie și fașa internă a protezie provizorii

A,C (14) 1198. Avantajele tehnicii combinate de realizare a restaurărilor provizorii sunt:

A) timp mai redus de lucru în cabinet B) mai pușină căldură generată în cavitatea bucală comparativ cu tehnica directă C) contactul dintre monomerul residual și șesuturile moi este minim D) contactul dintre monomerul residual șI șesuturile moi este maxim E) timp de lucru mai mare în cabinet

A,B,C (14) 1199. Materialele de cimentare provizorie trebuie să prezinte următoarele calități:

184

A) rezistenșă mecanică B) biocompatibilitate C) preparare ușoară D) incompatibilitate E) preparare greoaie

A,B,C (14) 1200. Cimentarea provizorie a restaurărilor protetice provizorii se utilizează cu materiale ce trebuie să prezinte următoarele calități:

A) solubilitate redusă B) solubilitate mare C) să realizeze o închidere marginală bună D) să realizeze o închidere marginală slabă E) posibilitatea de îndepărtare ușoară a excesului

A,C,E (14) 1201*. Elementele câmpului protetic înregistrate în etapa de amprentare sunt următoarele, cu excepția:

A) D.V.O B) dinși stâlpi și șesuturi parodontale C) dinșii vecini D) dinșii antagoniști E) relașia de ocluzie

A (14) 1202. În protetica fixă se folosesc următoarele tipuri de modele:

A) modelul de studio B) modelul document C) modelul de lucru D) modelul duplicat E) niciun raspuns nu este correct

A,B,C,D (14) 1203. Metodele de amprentare în protezarea fixă sunt:

A) optoelectronic B) mecano-electronic C) convenșional D) mecanic E) nici un răspuns nu este corect

A,B,C,D (14) 1204*. Etapele de amprentare convențională sunt următoarele, cu excepția:

A) controlul fluidelor bucale B) realizarea evicșiunii gingivale C) alegera dinșilor artificiali D) alegerea materialului de amprentă E) alegerea portamprentelor

C (14) 1205*. Metodele de izolare ale câmpului protetic sunt următoarele, cu excepția :

A) digă

185

B) rulouri de vată C) comprese D) antiinflamatoare E) aspirator de salivă

D (14) 1206. Metode de lărgire temporală a țanțului gingival sunt următoarele:

A) mecanice B) mecano-clinice C) electrochirurgicale D) chiuretaj gingival rotativ E) nici un răspuns nu este correct

A,B,C,D (14) 1207. Substanțele utilizate pentru retracția gingivală sunt:

A) sulfatul dublu de potasiu șI aluminiu B) bromura de metantelină C) sulfatul feric D) cloridina E) clorura de aluminiu

A,C,E (14) 1208*.Tehnica de impregnare a țnurului impregnat în țsnțul gingival presupune următoarele etape, cu excepția:

A) izolarea câmpului protetic cu aspirator și rulouri de vată B) izolarea câmpului protetic cu digă C) secșionarea unei lungimi de șnur suficientă pentru a încercui dintele D) îmbibarea șnurului în solușie astingentă E) aplicarea șnurului și împingerea ușoară în șanșul gingival

B (14) 1209*. țnurul impregnat se inseră în țanțul gingival după următoarele etape,cu excepția:

A) izolarea câmpului protetic B) selecșionarea unei lungimi de șnur suficientă pentru a încercui dintele C) îmbibarea șnurului în solușie astingentă D) prepararea materialului de amprentare E) aplicarea șnurului îmbibat în șanșul gingival

D (14) 1210. Care din următoarele afirmații referitoare la tehnica de evicțiune gingivală cu un singur țnur sunt false:

A) este simplă B) este rapidă C) este greoaie D) se utilizează mai ales pentru dinșii anteriori E) este o tehnică laborioasă ( greoaie)

C,E (14) 1211. Care din următoarele afirmații referitoare la tehnica de evicțiune gingivală cu un singur țnur sunt adevărate:

186

A) este folosită în 90% din cazuri B) este simplă C) este rapidă D) se utilizează mai ales pentru dinșii posteriori E) se utilizează mai ales pentru dinșii anteriori

A,B,C,E (14) 1212. Tehnica de evicțiune gingivală cu 2 țnururi de grosimi diferite prezintă o serie de avantaje, cum ar fi:

A) agresivitatea mare fașă de structurile parodonșiului marginal B) agresivitatea redusă fașă de structurile parodonșiului marginal C) provoacă frecvent sângerare D) provoacă rareori sângerare E) nu necesită anestezie

B,D,E (14) 1213*. Materialele de amprentă în protezarea fixă sunt următoarele, cu excepția:

A) materiale elastice reversibile B) materiale elastice ireversibile C) cimenturi FOZ D) materiale rigide reversibile E) materiale rigide si semirigide ireversibile

C (14) 1214*. Pentru amprentare în protetica fixă se folosesc următoarele materiale,cu excepția:

A) siliconii B) polieterii C) Repin D) alginate E) stents

C (14) 1215*. La examinarea amprentei se pot constata următoarele elemente, cu excepția:

A) materialul fluid prezintă limitele preparașiei bontului și fundurile de sac B) spașiul care s-a creat pentru viitoarea microproteză C) cele 2 materiale să fie separate D) relieful negativ al feșelor ocluzale E) ambele materiale trebuie să fie solidare

C (14) 1216. Care din următoarele tehnici de amprentare în protetica fixă sunt adevărate:

A) amprenta cu alginat B) amprenta cu Repin C) amprenta de spălare D) amprenta în dublu amestec E) amprenta monofazică în lingură individuală

C,D,E (14) 1217. Care din următoarele afirmații despre amprenta monofazică sunt false:

A) portamprenta individuală este mai ușor de folosit B) portamprenta nu se poate pozișiona cu precizie

187

C) portamprenta se poate pozișiona cu precizie D) stratul de material de amprentă este uniform E) stratul de material de amprentă este neuniform

B,E (14) 1218*. Materialele cu care se pot înregistra ocluzia sunt următoarele cu excepția:

A) ceară de ocluzie B) ceară cu adaos de pulberi metalice C) ceară de modelaj D) ceară armată cu folie de aluminiu E) siliconi de condensare

C (14) 1219*. Relația de ocluzie se poate înregistra cu următoarele materiale, cu excepția:

A) Alwax B) Cuprowax C) Repin D) Zeta Plus E) Ramitec

C (14)

1220*. Erorile care influențează corectitudinea amprentării sunt următoarele, cu excepția:

A) evicșiune gingivală corectă B) evicșiune gingivală incorectă C) alegerea incorectă a portamprentei D) folosirea materialului de amprentare expirat E) omogenizarea incorectă a materialului de amprentă

A (14) 1221. Care din următoarele afirmații despre obținerea unei amprente corecte sunt adevarate:

A) omogenizarea corectă a materialului de amprentă B) evicșiunea gingivală corectă C) deretentivizarea zonelor puternic retentive D) folosirea de materiale de amprentare expirate E) prezenșa salivei în șanșurile gingivo-dentare

A,B,C (14) 1222*. Următoarele afirmații referitoare la o amprentă incorectă sunt adevărate,cu excepția:

A) se realizează o dezinfecșie incorectă B) se depașește timpul de lucru C) se îndepartează amprenta printr-o singură mișcare D) se îndepărtează amprenta înaintea prizei E) se utilizează o cantitate de material insuficientă

C (14) 1223*. Cele mai frecvente deficiențe ale amprentelor sunt următoarele, cu excepția:

A) desprinderea materialului de amprentă B) prezenșa golurilor

188

C) ruperea materialului de amprentă subgingival D) repozișionarea incorectă a amprentei E) repozișionarea corectă a amprentei

E (14) 1224. Care din următoarele afirmații referitoare la dezinfecția amprentei, înainte de a fi trimisă în laborator sunt adevărate:

A) solușia de glutaraldehidă 1% B) solușia de glutaraldehidă 2% C) solușia de glutaraldehidă 3% D) solușia de glutaraldehidă 5% E) spray cu iodoform

C,E (14) 1225. Care din următoarele afirmații referitoare la protezarea provizorie sunt false:

A) protejează vitalitatea pulpară B) restaurează fizionomia și fonașia C) nu previne migrarea dinșilor D) nu ajută la vindecarea șesuturilor restante după intervenșii pre și proprotetice E) stabilește rapoartele ocluzale și D.V.O

C,D (14) 1226*. Materialele utilizate pentru restaurările protetice provizorii sunt următoarele,cu excepția:

A) rășini dual B) Duracrol C) rășini autopolimerizabile D) rășini fotopolimerizabile E) rășini termopolimerizabile

B (14) 1227*. Tehnica directă de obținere a unei proteze provizorii se realizează după următoarele etape, cu excepția:

A) prepararea pastei de acrilat autopolimerizabil B) aplicarea pastei de acrilat în matricea preparată anterior C) aplicarea matricei încărcate cu pastă pe câmpul protetic D) aplicarea pastei de acrilat pe câmpul protetic E) verificarea aspectului final al restaurării provizorii

D (14) 1228*. Care din următoarele materiale nu sunt utilizate pentru restaurările protetice provizorii:

A) rășini autopolimerizabile B) rășini termopolimerizabile C) rășini fotopolimerizabile D) Duracrol E) rășini dual

D (14) 1229*. Avantajele tehnicii indirecte de utilizare a restaurărilor provizorii sunt următoarele, cu excepția:

189

A) protecșia dinșilor preparași B) protecșia șesuturilor parodontale ale dinșilor stâlpi C) adaptarea marginală este mai bună decât la tehnica directă D) adaptarea marginală este mai pușin precisă decât la tehnica directă E) eliminarea distorsionării prin manipulare manuală

D (14) 1230. Care din următoarele afirmații referitoare la calitățile materialelor pentru cimentarea provizorie sunt adevărate:

A) preparare ușoară B) preparare greoaie C) biocompatibilitate D) solubilitate mare E) rezistenșă mecanică

A,C,E (14) 1231. Care din următoarele afirmații referitoare la calitățile materialelor pentru cimentarea provizorie sunt false:

A) solubilitate redusă B) solubilitate mare C) se realizează o închidere marginală bună D) se realizează o închidere marginală slabă E) posibilitate de îndepărtare ușoară a excesului

B,D (14)

1232. Materialele folosite pentru machetă trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii: A.să sufere deformări la compresiune B.să nu se modifice dimensional în condiŃii de mediu

C.după plastifiere să se poată adapta uşor D.gradul de aderenŃă să fie scăzut E.se pot prezenta sub formă de ceară de o singură culoare.

B, C (14) 1233. Regulile care permit acoperirea capelor metalice cu ceramică sunt:

A. unui spaŃiu ocluzal de cel mult 1,5mm B.bruxism C.stopuri ocluzale ce pot fi reproduse foarte exact D.ocluzie funcŃională, fără abateri patologice E.componenta metalică se inseră fără dificultate pe bonturile dentare

C, D, E (14) 1234. Macheta pentru CMMC trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii:

A. limita marginală metal-ceramică să fie în unghiuri rotunjite B. macheta trebuie să acopere marginea incizală a bontului C. suprafaŃa machetei trebuie să fie netedă, fără denivelări şi rugozităŃi D. limita marginală metal-ceramică să fie în unghi ascuŃit E. să se aplice macroretenŃii.

A, C (14)

190

1235.Care sunt tehnicile folosite pentru obŃinerea mchetei:

Ambutisare B.tehnica prin imersie C.tehnica prin picurare

D.tehnica ce utilizează folii de ceară sau mase plastice E .tehnica ce foloseşte răşini fotopolimerizabile. B, C, D, E (14) 1236.Macheta din ceară se pregăteşte pentru ambalare astfel:

A. se aplică tijele într-o zonă mai subŃire a machetei B.se aplică tijele de evacuare a gazelor C. se degresează cu alcool D. se aplică tija într-o zonă mai groasă a machetei E. se detensionează în apă la 45 0 C.

B. D(14) 1237.Scheletul metalic se poate realiza prin:

A.turnare B.sinterizare C. ştanŃare D. pe cale galvanică din Au E.pe cale galvanică din Cr-Co.

A, B, C, D (14) 1238.Arhitecura sistemului canalului de turnare depinde de:

A. aparatura şi tehnica de turnare B. cantitatea şi tipul de aliaj C. mărimea piesei turnate D. dotarea laboratorului E. experinŃa individuală.

A, B, C. E (14) 1239.Rolul tijelor de turnare este de a :

A. dirija aliajul topit în tipar B. realizarea unei soidificări dirijate C. pentru a manipula mai uşor macheta D. pentru a compensa contracŃia de solidificare a aliajului E. să permită o turnare cu densitate neomogenă la suprafaŃă şi omogenă în interior

A, B, D (14) 1240.Macheta componentei metalice a CMMC se realizează stfel:

A. prin adaptarea unei cape din material plastic B. prin depunerea cerii prin pensulare pe bont C. prin picurare de ceară pe bont şi modelare cu spatula

191

D. nu este nevoie de confecŃionarea unei machete E. prin modelarea unei cape din ceară calibrată.

A, E (14) 1241.Lungimea şi diametrul tijelor de turnare depinde de:

A. tipul şi mărimea tiparului B. tipul aparatului de turnat C. dimensiunea conformatorului D. tipul aliajului E. doar răspunsurile c şi d sunt corecte.

A, B, C, D (14) 1242.Tijele de turnare:

A. se pot aplica prin două tehnici: directă şi indirectă B. în tehnica directă se plică pe fiecare element câte o tijă secundară C. unghiul dintre tija de turnare şi suprafaŃa ocluzală este de 450 D. zona în care se aşează tija poate fi pe suprafaŃa unui cuspid de ghidaj E. zona în care se aşează tija nu poate fi zona interproximală.

A, C, D (14) 1243.Canalele suplimentare de evacuare:

A. nu trebuie să fie în număr egal cu cel al tijelor de turnare B.pot fi: fire de ceară, masă plastică sau păr de cal C. diametrul: 0,5-0,7mm D.se aşează în locul cel mai îndepărtat de punctul de fixare al tijelor de turnare E.diametrul: 0,4-0,6mm.

B, C, D (14) 1244.Linerii:

A. pot fi pe bază de celuloză B.pot fi pe bază de azbest C.pot fi din material ceramic aluminosilicatic D.pot fi mixşti E.niciun răspuns nu este corect.

A, B, C, D (14) 1245. Masa de ambalat folosită pentru confecŃionarea tiparului:

A. este indicat să fie confecŃionată din fosfaŃi B.nu trebuie să compenseze dilatarea de priză a tiparului C.este indicat să fie confecŃionată din silicaŃi D.nu trebuie să fie compatibilă cu aliajul E.este indicat să fie realizată din sulfaŃi, temperaturile la care se arde ceramica fiind scăzute.

A, C (14)

192

1246.Procesul de preîncălzire: A. constă în topirea şi eliminarea cerii din interiorul masei de ambalat B. uscarea cavităŃii tiparului C.arderea restaurărilor de ceară sau a răşinii D.începe dilatarea termică a tiparului E.nu este recomandată încălzirea tiparului ud.

A, B, C, D (14) 1247.Încălzirea tiparului:

A.constă în introducerea acestuia în cuptor la 2000C şi timp de o oră se ridică temperatura la 650-7000C B. scopul încălzirii constă în uscarea totală a tiparului C.apropierea dintre temperatura tiparului şi cea la care este topit aliajul D.arderea cerii din porii pereŃilor tiparului şi a particulelor de carbon Epentru a scurta timpul etapei tehnice de turnare.

B, C, D, E (14) 1248.Ambalarea machetei componenetei metalice a punŃilor mixte metalo-ceramice se realizează cu:

A. masă de ambalat specifică maselor ceramice utilizate B. masă de ambalat pe bază de fosfaŃi C. pastă de ghips D. masă de ambalat specifică aliajului folosit E. ghips clasa a IV a

B, D (14) 1249.Timpii obŃinerii tiparului pentru CMMC sunt:

A. dezambalare B. ambalarea machetei C. îndepărtarea cerii D. sablare E. izolare

B, C (14) 1250.Care afirmaŃii sunt corecte în ceea ce priveşte tiparul:

A.reprezintă negativul machetei structurii metalice B.este o piesă protetică cavitară delimitată de pereŃi groşi C.nu este o etapă obligatorie în obŃinerea scheletului metalic a coroanei mixte metalo-ceramice D.timpii necesari obŃinerii sunt: ambalare, îndepărtarea cerii din tipar E.este negativul machetei.

A, B, D (14)

1251. Topirea şi turnarea aliajului: A. reprezintă procesul tehnologic prin care se materializează componenta metalică

193

B. cuprinde următoarele etape: alegerea calităŃii şi cantităŃii de aliaj, topirea acestuia şi introducerea în tipar

C. metodele de topire necesită doar folosirea flăcării D. cantitatea necesară de aliaj este în funcŃie de volumul componentei metalice E. în cazul topirii electrice, o importanŃă deosebită o au materialele din care sunt

confecŃionate creuzetele. A, B, D, E (14)

1252.Se poate spune despre creuzetele folosite pentru topirea electrică că:

A. nu are importanŃă materialul din care sunt confecŃionate B.pot fi confecŃionate din ceramică C.în timpul turnării cele den grafit formează în prezenŃa aliajului carburi D.creuzetele din grafit nu îmiedică formarea oxizilor metalici E.pot fi confecŃionate şi din grafit.

B, C, E (14) 1253.Topirea cu flacără prezintă următoarele dezavantaje:

A. nu poate modifica compoziŃia aliajului B.aliajele nenobile sunt durificate excesiv şi devin casante C.pot determina oxidarea excesivă a aliajului D.asigură o topire relativ uniformă a aliajului E.supraîncălzirea unora dintre aliaje permite apariŃia porozităŃilor.

B, C, E (14) 1254.Legile turnării presupun:

A. poziŃionarea machetei în centrul termic B.poziŃionarea rezervorului bilei de contracŃie în zona cea mai rece a chiuvetei C.poziŃionarea machetei în zona cea mai rece a chiuvetei D.rezervorul de turnare trebuie să cuprindă suficient aliaj topit pentru a contracara contracŃia componentei metalice E.nerespectarea acestor legi duce la apariŃia porozităŃilor de contracŃie.

C, D, E (14) 1255.După prelucrarea mecanică impurităŃile rămase pe suprafaŃa metalică:

A.se înlătură sub jet de apă (stimer) B.urmează o decapare cu acid fluorhidric 35% timp de 20 de minute C.urmează o decapare cu acid fluorhidric 35% timp de 15 de minute D.în final se imesează în baie de apă distilată la 1000 C pentru 5 minute E.după terminarea acestor procese piesa metalică se poate manipula şi cu mâna.

A, C, D (14) 1256.Prelucrarea componentei metalice a CMMC se realizează în următoarele condiŃii:

A.cu gume abrazive B.cu freze diamantate C.cu freze din oŃel extradur

194

D.se realizează şanŃuri de retenŃie pentru ceramică E.după prelucrare se sablează.

B, C, E (14) 1257.Avantajele tehnicii de obŃinere a componentei metalice pentru CMMC prin galvanizare are următoarele caracteristici:

A.adaptarea este foarte precisă B.preŃul de cost este ridicat C.rezultatul estetic este nesatisfăcător D.capa de Au galvanizată are o duritate mai mare decât cea turnată E.din punct de vedere al biocompatibilităŃii este foarte bine tolerată de căître parodonŃiu.

A, D, E (14) 1258.Tehnologia de sinterizare Sintercast Gold este caracterizată prin:

A.realizarea direct pe modelul master a unei cape B.închiderea marginală este de 20-30µ C.aurul folosit este pur, de 99,9% D.estetica gingivală este slabă datorită pigmentării date de marginea metalică gri E.prin folosirea acestei tehnici se economiseşte timp şi bani.

A, B, C, E (14) 1259.Avantajele tehnicii de obŃinere a componeneti matelice pentru CMMC prin ştanŃare sunt:

A. nu se poate utiliza orice tip de ceramică B. efect estetic slab C. cost ridicat D. capa obŃinută are 0,20mm E. timpul de relizare este de 1-4 minute

D, E (14) 1260.Lipsurile apărute la nivelul componeneti metalice se pot datora:

A. cantitatea de alij folosită nu a fost suficientă B. folosirea canalelor de turnare cu pereŃi groşi C.forŃa de împingere a aliajului fluid a avut putere prea mare D.tiparul nu a fost încălzit la temperatura optimă E. aliajul nu a fost suficient topit.

A, D, E (14) 1261.Care sunt cauzele ce duc la imposibilitatea inserării piesei protetice pe bont:

A. lipsa de paralelism a bonturilor B.resturi de ciment provizoriu pe bonturi C.modelul nu este identic cu câmpul protetic D.resturi de ciment provizoriu în interiorul elementelor de agregare E.lipsa experienŃei tehnicianului.

195

A, B, C (14)

1262.DinŃii îmbătrâniŃi au următoarele caractere: A.nu sunt mai netezi

B.sunt mai închişi la culoare C.au un grad mai mare de saturare D.ambrazurile gingivale sunt mai înguste E.sunt mai scurŃi spre gingival.

B, C (14) 1263. DinŃii tineri: A. au un grad mai redus de saturare B. au ambrazuri incizale semnificative C. sunt mai texturaŃi D. au ambrazuri gingivale deschise E. preintă ambrazuri incizale semnificative. A, B, C, E (14) 1264. Despre ambrazura incizală sunt adevărate următoarele afirmaŃii:

A. la dinŃii conici este mult mai mare decât la dinŃii ovoizi B. este un spaŃiu negativ între marginile incizale şi zona de contact

C.mărimea acestui spaŃiu creşte cu vârsta D.variază în funcŃie de vârstă, formă, poziŃia punctului de contact E. nu variază în funcŃie de topografia dintelui.

B, D (14) 1265. Ambrazura papilară:

A. în condiŃii de sănătate orală nu se observă, fiind ocupat de papila interdentară B. se mai numeşte şi triunghi papilar C. nu depinde de distanŃa interradiculară D. la femei acest spaŃiu este mai mic decât la bărbaŃi E. depinde de morfologia coronară A, B, E (14) 1266. Zona de contact:

A. este o suprafaŃă ce contribuie la stabilirea arcadei dentare, prevenind pătrunderea alimentelor interproximal

B. între incisivul lateral şi canin zona de contact se află mai aproape de treimea cervicală

C. între incisivul central şi lateral este mai aproape de treimea incizală D. poziŃia ariei de contact se determină acu ajutorul aŃei dentare E.în cazul restaurărilor există zone de contact care se verifică cu ajutorul hârtiei de articulaŃie. A, B, D, E (14)

196

1267. În determinarea culorii dentare intervin o serie de variabile fizice, cum ar fi: A. metamerismul B. distanŃa la care se află observatorul C. mediul ambietal D. tenul pacientului E. dacă madecul este purtător de ochelari. A, B, C (14) 1268. Care sunt avantajele folosirii cheii de culori Vita: A. utilizare facilă B. densitatea acoperă tot spectrul dinŃilor naturali C. dinŃii din cheia de culori prezintă forme asemănătoare dinŃilor naturali D. nu pot fi emise nuanŃe E. spaŃiul de culoare coincide cu cel al dinŃilor naturali. A, C, E (14) 1269.. Folosirea cheilor de culoare are nişte limite date de: A. gradul de opalescenŃă B. grosimea smalŃului C. obiectivitate D. textura şi luciul smalŃului E. transluciditate. A, B, C, E (14) 1270. Culorile se pot clasifica în: A. culori primare B. culori fundamentale C. culori complementare D. culori metamerice E. culori secundare. A, B, C, D (14) 1271. Variabilele care intervin în determinarea culorii unui dinte sunt: A. fizice B. ambientale C. dentare D. fiziologice E. chimice A, C, D (14) 1272 .FluorescenŃa:

A. este descrisă ca fiind o emisie a luminii vizibile de la un obiect în prezenŃa luminii ultraviolete

B. face ca dinŃii să pară mai albi şi mai strălucitori

197

C. lumina ultravioletă a început să prevaleze şi în lumina naturală zilei datorită distrugerii stratului de ozon

D. nu alterează vizibil culoarea dintelui la lumina zilei E. este un tip de luminiscenŃă.

A, B, C, E (14) 1273.Examinarea componentei metalice pe model presupune urmărirea: A. raportului elementelor de agregare cu dinŃii vecini B. existenŃei spaŃiului necesar pentru viitorul placaj ceramic C. aspectul bonturilor D. morfologia dinŃilor restanŃi E. raportul feŃelor ocluzale cu dinŃii antagonişti. A, B, E (14) 1274.Subdimensionarea este determinată de:

A.tensiuni interne înmagazinate în structura machetei de ceară B.contracŃia cerii C.introducerea machetei într-un mediu cu temperatură scăzută

D.coeficientul de dilatare al masei de ambalat este mai mic decât cel de contracŃie al aliajului

E.se poate corecta. B,C,D (14) 1275.Avantajele sistemului Golden-Gate de la firma Degussa sunt:

A. economie de timp şi cost B. presupune o calificare specială a tehnicianului C. biocompatibilitate crescută D. estetică deficitară E. eventualele deteriorări ale microprotezelor pot fi reparate datorită

compatibilităŃii cu ultima gemneraŃie de materiale pentru restaurări directe. A, C, E (14) 1276.Tehnica de obŃinere a componeneti metalice prin ştanŃare presupune:

A. cost mult mai mare B. modelarea capei din aliaj nobil prin ambutisare între matrice şi patrice C. condiŃionare acesteia prin acoperirea cu un agent de cuplare (bonding) D. timpul de realizare al capei este mai lung E. eventualele completări se fac prin depuneri de pulberi metalice care se sinterizează ulterior.

B, C, E (14) 1277.Tehnica de obŃinere a componeneti metalice prin electrodepunere se foloseşte:

A. pentru Au sau alieje de Cr-Ni B.pentru aliaje de Cr-Co

C.componenta metalică obŃinută ărezintă pereŃi uniform dimensionaŃi

198

D.reducerea timpului de lucru E.componentă metalică foarte precisă.

A, C, D, E (14) 1278.Sablarea se realizează cu:

A. particule de corinon pentru aliaje nenobile B. polimetacrilat de metil în cazul aliajelor nobile C. particule de oxid de siliciu D. este contraindicată sablarea cu particule de oxid de siliciu E. particule de corinon pentru aliaje nobile

A, B (14)

1279.Macheta componentei metalice a punŃilor mixte metalo-ceramice are următoarele caracteristici:

A. sunt contraindicate macroretenŃiile B. grosime uniformă cu macroretenŃii C. grosime uniformă D. subdimensionată, cu rugozităŃi E. subdimensionată, cu suprfaŃă netedă.

A, E (14) 1280.Spatula electrică:

A.nu se poate folosi pentru modelaj B.se foloseşte doar pentru plastifierea cerii C. se foloseşte pentru plastifierea cerii, picurarea acesteia şi modelaj D.poate fi de două feluri E.nu i se poate regla intensitatea.

C, D (14) 1281.Tehnica de obŃinere a machetei prin reducerea unui bloc de ceară presupune:

A.folosirea batoanelor de ceară cu consistenŃă medie şi cu punct de plastifiere crescut B.izolarea cu lac a bontului C.modelarea prin răzuire sau tăiere D.segmentul de ceară să fie mai scurt decât bontul pentru ca ulterior să se realizeze modelajul prin picurare E.folosirea batoanelor de ceară cu consistenŃă medie şi cu punct de plastifiere scăzut.

A, B, C (14) 1282.Tehnologia obŃinerii capei metalice prin imersie:

A.se poate folosi şi pe modele monobloc B.se mai numeşte tehnica răcirii progresive C.presupune răcirea progresivă a cerii combinată cu picurarea

199

D.macheta obŃinută are o grosime de 0,4-0,5mm E.obŃinerea formei finale se realizează prin răzuire.

B, C, E (14) 1283.Tehnica prin imersie presupune:

A.confecŃionarea unui model cu bonturi mobilizabile B.izolarea bontului C.imersia bontului în baia de ceară D.obŃinerea unei machete de 0,3-0,6mm E.asupra capei obŃinută prin imersie nu se mai intervine ulterior.

A, B, C (14) 1284.Avantajele coroanei cu grosime dirijată sunt:

A.pentru confecŃionare se consumă o cntitate apreciată de aliaj B.pereŃii laterali au dimensiuni egale (0,3mm) C.pereŃii laterali nu sunt la distanŃă de feŃele bontului dentar D.pentru confecŃionare se conservă o cantitate minimă de aliaj E.între suprafaŃa internă şi feŃele bontului dentar există un spaŃiu ocupat de cimentul de fixare.

B, D, E (14) 1285.Tijele pentru turnare:

A.pot fi confecŃionate din ceară, în laborator B.pot fi prefabricate din ceară C.pt fi din păr de cal D.pot fi din mase plastice sau metal E.în cazul tijelor din mase plastice tehnica de topire este mai complicată.

A, B, D, E (14) 1286.Ataşarea tijelor:

A.se face prin tehnica directă, indirectă şi mixtă B.se face prin tehnica directă, indirectă C.în tehnica directă tija leagă direct macheta de pâlnie de turnare D.pe tija de turnare, la 2 mm de macheta se poate aşeza o bilă de contracŃie de ceară E.unghiul dintre tija de turnare şi suprafaŃa ocluzală este de 350

B, C, D (14) 1287.Prepararea masei de ambalat:

A.amestecul pulberii cu lichid se poate efectua manual sau electromecanic B.pentru produsele care nu au lichid special se poate folosi apa distilată C.proporŃia apă-pulbere este de 1 la 2 D.nu este recomandată apa distilată E.apa distilată este recomandată deoarece este lipsită de săruri minerale care pot intra în reacŃie cu substanŃele din compoziŃia pulberii.

A, B, E (14)

200

1288. În tehnica metalo-ceramică se succed următoarele etape de laborator, cu o excepŃie: A. se ambalează si se obŃine tiparul

B. se topeşte şi se toarnă metalul . C. se dezambalează şi se prelucrează scheletul metalic . D. scheletul metalic este oxidat E. se modelează macheta componentei ceramice

E (14) 1289. Macheta CMMC trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii:

A. să se aplice macroretenŃii B. pragul cervical să fie în lamă de cuŃit C. tranziŃia dintre metal şi ceramică să se facă în unghiuri ascuŃite D. suprafaŃa machetei să fie cât mai netedă, fără denivelări şi rugozităŃi E. macheta trebuie să acopere marginea incizală a coroanei

D (14) 1290. Scheletul metalic pentru CMMC se poate realize prin următoarele procedee, cu o excepŃie: A. ştanŃare B. ambutisare C. turnare D. sinterizare E. galvanizare pentru aliajele de Cr-Ni E (14) 1291. Care din următoarele reguli nu se aplică în cazul acoperirii capelor metalice cu ceramică:

A. ocluzie funcŃională, fără abateri patologice (bruxism);

B. existentenŃa unui spaŃiu ocluzal de cel puŃin 1,5 mm;

C. componenta metalică se inseră fără dificultate pe bonturile dentare; D. stopurile ocluzale să se poată reproduce foarte exact E. niciun răspuns nu este corect.

E (14) 1292. În ceea ce priveşte materialele folosite pentru realizarea machetei din ceară a componentei metalice, care din următoarele afirmaŃii sunt false: A. să nu se modifice dimensional în condiŃii de mediu B. să ardă fără reziduri pentru a putea fi eliminate complet din tipar C. să sufere deformări la compresiune D. gradul de aderenŃă să fie crescut pentru a se menŃine pe model; E. după plastifiere să se poată adapta uşor C (14) 1293. Macheta coroanelor si corpurilor de punte nu au în compozitie:

A. ceruri de albine, B.ceruri Carnauba,

201

C.parafină D. feldspat E. coloranŃi D (14)

1294. Despre tehnica de obŃinere a machetei componentei metalice sunt adevărate

următoarele afirmaŃii, cu o excepŃie:

A. tehnica necesită îndemânare şi experienŃă dar şi o viziune în spaŃiu

B. în final se aplică dinspre colet spre partea ocluzală sau incizală o peliculă de

ceară cu grad mărit de plastifiere

C. nu este nevioe să izolăm bontul

D. la final nu este nevoie de rătuire sau tăiere

E. niciun răspuns nu sete corect

C (14)

1295. Tehnica prin imersie se caracterizează prin:

A. macheta obŃinută are o grosimea de 0,30-0,50mm

B. se introduce doar o singură dată bontul mobil în baia de ceară

C. se poate folosi şi modelul monobloc

D. forma finală nu se obŃine prin răzuire

E. grosimea machetei astfel obŃinută este de 0,2-0,3mm C (14)

1296. Tehnica de obŃinere a machetei pentru componenta metalică ce foloseşte răşini fotopolimerizabile se caracterizează prin următoarele, cu o excepŃie:

A. este cea mai modernă B. cel mai crescut preŃ de cost C. după modelare se fotopolimerizează şi dacă este nevoie ulterior se poate finisa cu o freză D. răşinile fotopolimerizabile se comercializează sub formă plastică E. bontul poate fi izolat cu orice lac

E (14)

1297. Arhitectura sistemului canalelor de turnare nu depinde de:

A. aparatul şi tehnica de turnare;

B. cantitatea şi tipul de aliaj;

C. mărimea piesei turnate;

D. dotarea laboratorului

E. experienŃa individuală. D (14)

202

1298. Tijele de turnare pot fi confecŃionate din următoarele materiale, mai puŃin:

A. ceară, în laborator

B. metal

C. plastic

D. ceară, prefabricate

E. răşini E (14)

1299. ObŃinerea componentei metalice a CMMC presupune următoarele etape, mai puŃin:

A. dezambalare

B. sablarea

C. ambalare

D. preîncălzirea-încălzirea tiparului

E. topirea aliajului şi introducerea în tipar

B (14)

1300. Hârtia de azbest nu are rolul de :

A. a favoriza dilatarea de priză a masei de ambalat

B. de a împiedica pierderile de temperatură ale tiparului

C. a favorizează detaşarea din conformator

D. a se dilata hidroscopic

E. a menŃine în contact conformatorul de viitorul tipar

E (14)

1301.Procesul de preîncălzire nu constă în:

A.opirea şi eliminarea cerii din interiorul ambalajului

B.arderea resturilor de ceară sau a raşinii din care a fost confecŃionată macheta

C. uscarea pereŃilor tiparului

D.încălzirea tiparului uscat

E.plasarea conformatorului cu pâlnia de turnare în jos

D (14)

1302.Încălzirea tiparului nu constă în:

A.introducerea acestuia în cuptor la o temperatură de 300 °C

B.timp de o oră se ridică temperatura la 700° - 750° C

C.arderea cerii din porii pereŃilor tiparului şi a particulelor de carbon care îl

obstruează

D.apropierea între temperaturile tiparului şi cea la care este topit aliajul

E.introducerea acestuia în cuptor la o temperatură de 200 °C

203

A (14)

1303. În tehnica adaptabilă, capa din material plastic trebuie să prezinte următoarele caracteristici: A. să aibă o grosime de 1 mm B. să acopere bontul în totalitate C. să reproducă în totalitate relieful ocluzal D. marginea capei să rămană la o distanŃă de 1-1,5 mm de preparaŃia cervicală

E. să redea convexităŃile maxime

D (14)

1304. PorozităŃile prezente pe suprafaŃa scheletului metalic au următoarele cauze:

A. aplicarea unui lac izolator pe bont B. prelucrarea cu freze uzate C. impurităŃi în grosimea machetei D. tiparul a prezentat ă zonă cu dimensiuni reduse E. pozitŃonarea gresită a tijelor

C (14) 1305. Macheta componentei metalice a CMMC se realizează astfel:

A. prin picurare de ceară pe bont, urmată de modelare cu spatula B. nu este necesară confecŃionarea unei machete C. prin modelarea unei cape din ceară necalibrată D. prin adaptarea unei cape din material plastic E. prin depunerea cerii prin pensulare pe bont

D (14) 1306. Metoda de elecŃie pentru obŃinerea scheletelor metalice din titan în tehnologia

metalo-ceramică sunt: A. galvanizarea

B. turnarea C. electroscintieroziunea sau tehnologiile computerizate D. sinterizarea E. ambutisarea

C (14) 1307.Ambalarea machetei infrastructurii metalice a punŃilor mixte metalo-ceramice se realizează cu:

A. pastă de gips B. masă de ambalat specifică aliajului si maselor ceramice utilizate C. masă de ambalat specifică aliajului folosit D. gipsuri dure E. orice tip de masă de ambalat.

C (14)

204

1308. Sablarea în tehnologia metalo-ceramică:

A. este contraindicată B. se realizează vederea cură’irii suprafetei metalice C. se realizează in vederea obtinerii unor macoretentii suplimentare D. se realizează in scopul lustruirii scheletului metalic E. se realizează prin proiectarea unui jet de particule ceramice asupra

infrastructurii metalice B (14)

1309.Metoda cea mai des utilizata pentru obtinerea componentei metalice este: A. turnarea B. sinterizarea C. galvanizarea D. stantarea E. electrodepunerea

A (14)

1310.Masele de ambalat cel mai des folosite in metoda metalo-ceramica sunt pe baza de:

A silicati B. fosfati C.sulfati D.oxalati E.siliconi

B (14)

1311. Despre procedeul Sintercast Gold sunt adevarate urmatoarele afirmatii, mai putin una:

A.procedura este complicata B.etapele de lucru rapide şi scurte C.permit realizarea unei coroane din Sintercast Gold în aproximativ 30 de minute D.nu necesită o investiŃie iniŃială în echipament special E.folosind aceasta tehnica se face economie de timp si bani

A (14)

1312.Avantajele tehnicii de obtinere a capei metalice prin stantare sunt urmatoarele, cu o exceptie:

A.cost mult mai redus B.se poate utiliza un anume tip de carmica C.efectul estetic este deosebit D.nu este nevoie de o experienta indelungata din partea tehnicianului E.timpul de lucru este mare

E (14)

205

1313. Caracteristicile sistemului Golden-Gate sunt urmatoarele, cu o exceptie: A. biocompatibilitate crescuta B. estetica deosebita C. economie de timp si cost D. calificare deosebita a tehnicianului E. compatibilitate cu materiale de restaurare directa D (14) 1314.La proba componenetei metalice a punŃilor metalo-ceramice, doctorul nu urmăreşte:

A.raportul feŃelor ocluzale cu antagoniştii

B.calitatea turnăturii (lipsa porilor, plusurilor, fisurilor)

C.gradul de prelucrare în interior al elementelor de agregare

D.respectarea spaŃiului necesar papilelor interdentare ale dinŃilor stâlpi de punte E.placarea ceramcii.

E (14) 1315. Cauzele care pot duce la imposibilitatea inserării piesei protetice metalo-ceramice sunt următoarele, cu o excepŃie:

A. resturi de ciment provizoriu pe bonturi B. migrarea bonturilor C. resturi de ceară în interiorul elementelor de agregare D. şlefuirea inccorectă a bonturilor E. modelul nu este identic cu câmpul protetic.

C(14)

1316. În cavitatea bucală, la proba componentei metalice a punŃilor metalo-ceramice medicul urmăreşte câteva repere, mai puŃin:

A. adaptarea elementelor de agregare la bonturi

B. existenŃa spaŃiului necesar pentru componenta fizionomică

C. raportul corpului de punte cu cresta edentată

D. încadrarea piesei protetice în ansamblul arcadelor dentare

E. executarea corectă a morfologiei primare.

E (14) 1317. Principiile de bază ale iluziei care se referă la formă şi contururi sunt următoarele, cu o excepŃie: A. liniile verticale accentuează înălŃimea şi diminuează lăŃimea B. liniile orizontale accentuează lăŃimea şi diminuează înălŃimea C. liniile şi suprafeŃele curbe sunt mai plăcute, ele sunt percepute ca fiind mai feminine decât unghiurile ascuŃite D. relaŃiile dintre obiective nu ajută la determinarea aspectului E. unghiurile influenŃează perceperea liniilor care se interesectează

D (14)

206

1318. Care din urmatoarele caracteristici ale dinŃilor imbătrâniŃi nu sunt adevărate:

A. mai netezi B. mai închişi la culoare C. croma este mai mica D. mai lungi spre gingival E. ambrazurile gingivale mai largi

C (14)

1319. Mărimea triunghiului papilar nu depinde de: A. morfologia coronară B. morfologia radiculară C. distanŃa interradiculară D. calitatea Ńesutului gingival E. niciun răspuns nu este corect

E(14)

1320. Avantajele cheii de culori 3D Master sunt următoarele, cu excepŃia: A. simplu, sigur, corect B. alegerea nu este simplă C. sistematizat D. determinarea se face rapid E. se bazează pe un sistem metric de ordonare a culorii

B (14)

1321. Folosirea cheii de culori prezintă nişte limite, cu o excepŃie: A. grad de fluorescenŃă B. grad de opalescenŃă C. grosimea smalŃului D. mediul ambiental E. obiectivitate

D(14)

1322. Care din următoarele principii nu stau la baza determinării în protetica fixă: A. să existe un mediu ambiental liniştit B. în prezenŃa tehnicianului C. evitarea îmbrăcăminŃii aprinse la culoare D. culoarea din apropiere să fie neutră E. dinŃii nu trebuiesc umeziŃi

E(14) 1323. Care din următoarele afirmaŃii nu sunt corecte în ceea ce priveşte linerii:

A. grosimea stratului de liner trebuie să fie 4-5 mm B. permit expansiunea laterală a masei de ambalat

207

C. pot fi pe bază de celuloză D. pot fi din material ceramic aluminosilicatic E. cei mai utilizaŃi au fost linerii pe baza de azbest

A(14)

1324. Arhitectura sistemului canalelor de turnare nu depinde de: A. aparatul şi tehnica de turnare B. cantitatea şi tipul de aliaj C. tipul de masă de ambalat D. experienŃa tehnicianului E. mărimea piesei turnate

C(14)

1325. Tehnica ce utilizează folii de ceară sau mase plastice folosită pentru obŃinerea machetei componentei metalice are următoarele caracteristici, cu excepŃia:

A. se foloseşte folia de ceară calibrată B. grosimea foliei de ceară este de 0,3 mm C. modelarea feŃelor laterale se realizează cu ajutorul unui fuloar D. tehnica presupune răcirea progresivă a cerii E. viitorul schelet metalic va avea o grosime ce trebuie să asigure un spaŃiu uniform pentru componenta ceramică

D(14)

1326. Avantajele coroanei cu grosime dirijată sunt următoarele, cu o excepŃie: A. pereŃii laterali au dimensiuni egale B. metoda de realizare a machetei pentru acest tip de coroană nu poate folosi cape siliconate C. pereŃii laterali sunt la distanŃă de feŃele bontului dentar D. intre suprafaŃa interna a coroanei şi feŃele bontului exista s,paŃiu ocupat de cimentul de fixare E. pentru confecŃionare se consumă o cantitate minima de aliaj

B(14)

1327. Despre metoda de realizare a scheletului metalic prin galvanizare, următoarele afirmaŃii sunt false:

A. poate fi folosit orice tip de aliaj B. condiŃionarea suprafeŃei se obŃine prin depunerea unui agent de cuplare (bonding) C. adaptara pe bont este precisă D. preŃul de cost este redus E. timpul de funcŃionare a băii galvanice depinde de grosimea piesei metalice

A(14)

1328. Care nu sunt dezavntajele topirii aliajului cu ajutorul flacării: A. poate determina oxidarea excesiva a aliajului

208

B. aliajele mobile sunt durificate excesiv C. poate modifica compoziŃia aliajului D. se pot forma porozitaŃi E. topirea se realizeaza rapid

E(14)

1329 Care din afirmaŃiile despre lineri sunt false:

A. pot fi pe bază de celuloză B.pot fi pe bază de azbest C.pot fi din material ceramic aluminosilicatic D.pot fi mixşti E.niciun răspuns nu este corect.

E (14)

1330. Care din afirmaŃiile de mai jos nu se referă la topirea şi turnarea aliajului: A.reprezintă procesul tehnologic prin care se materializează componenta metalică B.cuprinde următoarele etape: alegerea calităŃii şi cantităŃii de aliaj, topirea acestuia şi introducerea în tipar C.metodele de topire necesită doar folosirea flăcării D.cantitatea necesară de aliaj este în funcŃie de volumul componentei metalice E.în cazul topirii electrice, o importanŃă deosebită o au materialele din care sunt confecŃionate creuzetele.

C (14) 1331. Care sunt materialele necesare pentru obŃinerea machetei:

A. ceruri de albină B. ceruri Carnauba C. feldspat D. caolin E. ceresină

A, B, E (14) 1332.Etapele tehnice de realizare a restaurarilor mixte metalo-ceramice sunt:

A. Stabilirea diagnosticului si a planului de tratament; B. Confectionarea modelului; C. Verificarea adaptarii componentei metalice in cavitatea bucala; D. Depunerea succesivă a straturilor de masă dento-ceramică pe componenta metalică şi arderea

lor; E. Amprentarea elementelor campului protetic.

B.D (14 ) 1333.Etapele clinice de realizare a restaurarilor mixte metalo-ceramice sunt:

A. Realizarea machetei scheletului metalic; B. Dezambalarea, prelucrarea şi finisarea componentei metalice; C. Topirea şi turnarea aliajului dentar în tipar; D. Proba componentei metalice în cavitatea bucală şi alegerea culorii componentei fizionomice

209

E. CondiŃionarea componentei metalice la interfaŃa cu stratul de masă ceramică. D (14)

1334. Examinarea aparatului dento-maxilar se realizeaza astfel:

A. Se realizeaza individual stanga –dreapta prin inspecŃie comparativă regiunile pretragiene; B. Se urmareste amplitudinea deschiderii gurii si concomitent excursia mentonului; C. Inspectand uzura coronară, gradul de supraacoperire frontală, breşe edentate, contacte

premature; D. La nivelul ATM se pot percepe diferite zgomote, ce pot avea uneori semnificaŃie

patologică; E. Bolnavul va executa câteva mişcări lente de deschidere - închidere a cavităŃii bucale.

B,D,E (14) 1335. Examenul endobucal al arcadelor dentare cuprinde urmatoarele etape inafara de:

A. Inspectia leziunilor carioase tratate sau netratate, stadiul tratamentului şi corectitudinea lui;

B. Tratamentul leziunilor datorate tipului de ocluzie dentara; C. Observarea mucoasei bucale,boltii palatine, vălului palatin, planşeul bucal şi limbii; D. Examenul arcadelor dentare, al restaurărilor protetice existente şi statusul parodontal; E. tipul de abraziune,gradul de mobilitate si eventualele defecte cuneiforme de colet.

B (14) 1336. Elaborarea unui plan de tratament in conformitate cu statusul clinic trebuie sa tina cont de urmatorele cu exeptia:

A. Numărul, poziŃia şi direcŃia de implantare a dinŃilor restanŃi B. Cerintele si posibilitatile pacientului C. Raportul ocluzal. D. Criterii de analiză privind suportul dentoparodontal. E. Morfologia coronară şi calitatea implantării osoase a dinŃilor.

B (14) 1337. Relatiile mandibulo-maxilare pot fi astfel:

A. Relatii fara sprijin in plan sagital cu contacte dento-dentare; B. Relatii fara sprijin in plan frontal cu contacte de tip cap la cap; C. Relatii fara contacte dento-dentare de tipul rotatiei pure a condilului in axa balama terminala; D. Relatii in plan sagital cu contacte dento-dentare; E. Relatii in plan frontal pozitie cap la cap in lateralitate.

C,D,E(14) 1338. PoziŃia de repaus a mandibulei :

A. Reprezinta un reper inconstatnt in determinarea relatiilo intermaxilare; B. Se determina mentinand un contact strans de presiune intre cele doua arcade dentare; C. Este un reper important in determinarea relatiilor intermaxilare deoarece se ajunge la pozitia

de intercuspidare maxima printr-o miscare usoara; D. Se poate verfica fara contacte dento-dentare lipsit de presiune; E. Pozitia de repaus este influentata de pozitia pacientului.

A,C,D (14) 1339. Pozitia de intercuspidare maxima:

A. Este caracterizata de contcte maxime intre cele doua arcade dentare; B. Poate coincide cu relatia centrica –point centric , avand contacte ocluzale stranse si tripodice;

210

C. In cazul restaurarilor protetice aceasta pozitie se poate adapta in functie de spatiul protetic existent;

D. Este uneori o pozitie de ghidaj ce determina mandibula sa alunece usor ajungand in relatie centrica;

E. Se determina cu ajutorul unor metode de colorare intrinseca A,B (14) 1340. Relatia centrica are urmatoarele caracteristici cu exceptia:

A. Este o pozitie nelimitata, determinata tegumentar si ligamentar; B. Poate fi modificata temporar de contractii musculare anormale; C. Se mai numeste si pozitie ligamentara ; D. Este o pozitie ce se poate determina si transfera la nivelul unui ocluzor sau articulator; E. Intervine in timpul masticatiei cand condilii au nevoie de un sprijin ferm.

A(14) 1341. Clasificarea stopurilor ocluzale:

A. cuprinde trei sau patru tipuri de stopuri ocluzale; B. primul grup este reprezentat de cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor care intra

in contact cu fosetele centrale si fosetele marginale ale dintilor laterali maxilari; C. al doi-lea grup este reprezentat de marginea libera a frontalilor mandibulari care

articuleaza cu fata palatinala a dintilor frontali maxilari in vecinatatea cingulumului; D. al trei-lea grup este reprezentat de cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor maxilari

care articuleaza cu fosetele centrale si marginale proximale ale premolarilor si molarilor; E. al patru-lea tip poate fi o combinative intre primul grup si cel de-al trei-lea grup,cuspizii

vestibulari ai molarilor si premolarilor intra in contact cu fosetele centarle si proximale ale dintilor laterali.

B,C,D(14) 1342. Examenul miscarilor mandibulare cu contacte dento-dentare:

A. In miscarea de retpropulsie interferentele si contactele premature sunt nocive; B. Contactul prematur nelucrator in lateralitate trebuie desfiintat prein slefuire selectiva; C. Miscarile de lateralitate sunt miscari voluntare nefunctionale produse in timpul

masticatiei; D. Panta incisiva este dependanta de realizaarea unei dezocluzii laterale in propulsie; E. Orice restaurare protetica trebuie sa rezolve morfologia fetelor vestibulare,pozitia

marginilor libere si relieful palatinal. B,D,E(14) 1343. Transferul relatiei centrice pe modelul de lucru implica:

A. Manualitatea si experienta tehnicianului in pozitionarea manuala a modelelor; B. Pozitionarea in intercuspdare maxima a modelelor sa fie stabila; C. Nexistenta unor obstacole care sa impiedice pozitionarea mandibulei in relatie centrica; D. Modele de lucru complete si exacte; E. Orice pozitie diagnosticata cu contact dento-dentar poate fi transferata in laborator cu

ajutorul inregistrarilor interocluzale. B,C,D,E(14) 1344. Metode de inregistrare a relatiilor intermaxilare in protezarea fixă, cand nu exista stopuri ocluzale:

A. Inregistrarea cu materiale siliconate pe suport de material chitos; B. Inregistrarea cu suport rigid si paste de oxid de zinc – eugenol;

211

C. Inregistrarea prin cape de transfer si răsină autopolimerizabilă; D. Inregistrarea prin metoda ocluziei profilactice; E. Sablon de ocluzie.

E(14) 1345. Caracteristicile metodei de inregistrare a contactelor ocluzale cu ceara de ocluzie:

A. Este mai putin precisa decat cea care utilizeaza hartia de articulatie; B. Nu permite lucrul fara ajutor; C. Presupune un consum mare de folii de ceara; D. Se adreseaza mai ales etapelor finale ale echilibrarilor ocluzale; E. Presupune cresterea timpului de lucru, prin schimbarea repetata a foliilor de ceara.

C,D,E(14) 1346. Ariculatoarele programabile indeplinesc urmatoarele conditii cu execeptia:

A. Distanta intercondiliana sa fie reglabila; B. Sa mentina constanta pozitia de relatie centrica inregistrata la pacient; C. Sa nu fie rigid,permitand functia libera a partilor moi artificial; D. Trebuie să posede un ax orizontal de transfer şi să menŃină modelele în relaŃie orizontală

corectă, raportată la acest ax; E. Sa accepte un plan de referinŃă la braŃul superior pentru a putea transfera valorile

numerice înregistrate pe pacient; C(14) 1347. Conform parametrilor anatomici si functionali articulatoarele au urmatoarele caracteristici:

A. Reproduc curburile pantei tubercului articular, în funcŃie de datele înregistrate la pacient; B. DistanŃa intercondiliană este complet reglabilă; C. Nu pot programa ghidajul condilian de partea lucratoare ; D. Acceptarea unui ax cinematic de transfer; E. Incapacitatea de a individualiza traiectoria condiliană în trei planuri.

A,B,D (14) 1348. Urmatoarele afirmatii referitoare la articulatorul Arcon sunt adevarate cu exceptia:

A. Are doua brate solidare, fiind greu manevrabil; B. Bratul superior este detasabil; C. Programarea pantei condiliene este precisa; D. Mentinerea modelelor in RC este dificila; E. Este instrumentul de electie pentru realizarea machetelor protezelor totale.

A,E(14) 1349. Articulatorul biofunctional Stratos 2000 are următoarele caracteristici:

A. Poate functiona ca un articulator cu valorii medii sau individual progamabil; B. Se poate modifica axa balama; C. Este compatibil cu orice tip de sisteme; D. Bratele sunt independente; E. Completeaza sistemul protetic biogen.

A,B,D,E(14) 1350. Arcul facial indeplineste urmatoarele conditii:

A. Inregistreaza aleatoriu pozitia relativa a rapoartelor mandibulo-maxilare; B. Stabileste o pozitie relativa a modelelor in articulator;

212

C. Este compus dintr-un cadru metallic cu o parte intraorala si una extraorala; D. Facilitează interpretarea, în general a rapoartelor mandibulo-maxilare; E. Extraoral este reprezentat de o portamprenta sau de o furculita metalica;

B,C,D(14) 1351. Tehnica traiectoriilor generate functional:

A. Se bazeaza pe inducerea unor factori de eroare in simularea miscarilor; B. Utilizeaza portamprente uzuale; C. Modelul va deveni functional si nu va mai fi montat intr-un articulator; D. Permite analiza ocluzala pe modele; E. Foloseste sabloane de ocluzie sau punti provizorii acrilice.

A,C,D,E(14)