Grile Stoma Licenta 2007

258
CHIRURGIE OMF TEMA 1 - EXAMENUL CLINIC ÎN CHIRURGIA ORO-MAXILO- FACIALĂ *1. Examenul clinic cuprinde următoarele, cu excepţia: a. examen clinic general b. investigaţii de laborator şi examenele complementare c. examenul clinic loco-regional d. anamneza e. tratament. R: e. pag. 7 *2. Examenul clinic loco-regional se compune din: a. examenul cavităţii orale b. examenul clinic cervico-facial c. examenul nodulilor d. antecedentele personale e. antecedentele heredo-colaterale. R: b. pag. 13 *3. Numărul eritrocitelor poate scădea în: a. anemii posthemoragice b. poliglobulia secundară c. parazitoze d. stări alergice (astm,urticarie, boala serului) e. poliglobulia primară R: a. pag. 26 *4. Teleradiografia este: a. o radiografie efectuată de la distanţă b. nu este un examen complementar c. scintigrafia d. metodă de investigare a glandelor salivare mari e. un examen folosit în chirurgia pediatrică. R: a. pag. 37. *5. Arteriografia carotidiană: a. are indicaţie rară b. se realizează des c. este specifică examenului loco-regional d. datele acestui examen nu vor fi minuţios confruntate e. este metoda care cercetează semnele invaziei axului vascular periferic. R: a. pag. 49 6. Tulburările funcţionale specifice sferei oro-maxilo-faciale sunt: a. de fonaţie 1

description

Grile de licenta

Transcript of Grile Stoma Licenta 2007

  • CHIRURGIE OMF

    TEMA 1 - EXAMENUL CLINIC N CHIRURGIA ORO-MAXILO-FACIAL

    *1. Examenul clinic cuprinde urmtoarele, cu excepia: a. examen clinic general b. investigaii de laborator i examenele complementare c. examenul clinic loco-regional d. anamneza e. tratament. R: e. pag. 7 *2. Examenul clinic loco-regional se compune din: a. examenul cavitii orale b. examenul clinic cervico-facial c. examenul nodulilor d. antecedentele personale e. antecedentele heredo-colaterale. R: b. pag. 13 *3. Numrul eritrocitelor poate scdea n: a. anemii posthemoragice b. poliglobulia secundar c. parazitoze d. stri alergice (astm,urticarie, boala serului) e. poliglobulia primar R: a. pag. 26 *4. Teleradiografia este: a. o radiografie efectuat de la distan b. nu este un examen complementar c. scintigrafia d. metod de investigare a glandelor salivare mari e. un examen folosit n chirurgia pediatric. R: a. pag. 37. *5. Arteriografia carotidian: a. are indicaie rar b. se realizeaz des c. este specific examenului loco-regional d. datele acestui examen nu vor fi minuios confruntate e. este metoda care cerceteaz semnele invaziei axului vascular periferic. R: a. pag. 49 6. Tulburrile funcionale specifice sferei oro-maxilo-faciale sunt: a. de fonaie

    1

  • b. alterarea strii generale c. febr d. de fizionomie e. de deglutiie. R: a,d,e. pag. 12. 7. n cadrul antecedentelor personale fiziologice vom insista pe: a. sarcina b. accidente de erupie a dinilor c. menopauza d. afeciuni generale cum ar fi TBC e. cronologia erupiei dinilor definitivi. R: a,c,e. pag. 13. 8. Prin inspecie vom stabili: a. localizarea b. dimensiunile c. simetria feei d. aspectul i rapoartele labiale e. micrile mimice R: c,d,e. pag. l4 9. Palparea urmrete: a. forma b. dimensiunile c. simetria feei d. mobilitatea e. micrile mimice R: a,b,d. pag. 14 10. Prin palpare se examineaz: a. contururile osoase ale maxilarului i mandibulei b. aspectul i rapoartele labiale c. osul zigomatic d. semnele de inflamaie e. mrimea. R: a,c. pag. 15. 11. n regiunea cervico-facial vom examina: a. grupul ganglionar retroauricular b. grupul ganglionar genian c. grupul ganglionar mediastinale d. grupul ganglionar cervical profund e. grupul ganglionar axilar. R: a,b,d. pag. 16

    2

  • 12. Instrumentarul necesar pentru examenul cavitii orale este: a. sonda dentar b. oglinda i pensa dentar c. stiletul butonat d. substane radioopace e. pensa Pean R: a,b,c. pag. 17 13. Aspectul salivei poate fi: a. glbui b. cu fluocoane de fibrin c. opalescent d. limpede e. purulent R: b,c,d,e. pag. 19 14. n mod fiziologic, putem ntlni sialoree n: a. glosite b. sarcin c. tulburri menstruale d. erupii dentare e. macroglosie R: b,c,d. pag. 19 15. n condiii patologice, hipersalivaia poate aprea datorit unor afeciuni locale: a. ciroza hepatic b. glosite c. macroglosie d. parazitoze intestinale e. stomatite. R: b,c,e. pag. 19 16. n condiii patologice, hipersalivaia poate aprea datorit unor afeciuni generale ca: a. boli ale SNC b. intoxicaii c. parazitoze intestinale d. afeciuni inflamatoare dento-alveolare e. glosite. R: a,b,c. pag. 19 17. Hiposecreia salivar poate fi ntlnit n afeciuni generale cum ar fi: a. tuberculoza b. sialoze c. litiaza salivar d. anemii severe e. boli febrile R: b,c,d,e. pag. 20.

    3

  • 18. Limba se examineaz prin inspecie observnd: a. culoarea b. volumul c. imobilitatea d. aspectul general e. devieri ale poziiei acesteia. R: a,b,d,e. pag. 20 19. Macroglosia temporar apare n: a. glosite ce nsoesc procese septice b. edemul angioneurotic c. TBC d. tumori e. limfangiom R:a,b. pag. 21. 20. Macroglosia persistent apare n: a. acromegalie b. mixedem c. glosite ce nsoesc procese septice d. tumori e. edem angioneurotic al limbii. R: a,b,d. pag. 21 21. Limba sabural o ntlnim n: a. stri febrile prelungite b. tumori c. mixedem d. stri de deshidratare e. respiraie oral. R: a,d,e. pag. 21. 22. Limba de "zmeur": a. apare n scarlatin b. coloraie roie vie c. aspect asemntor murei d. suprafaa este bombat e. caracteristic luesului teriar. R: a,b. pag. 22. 23. Diagnosticul de sintez cuprinde: a. diagnostic odontal b. diagnostic serologic c. diagnostic clinic general d. diagnostic de edentaie e. diagnostic ocluzal. R: a,d,e. pag. 24

    4

  • 24. Numrul eritrocitelor poate fi crescut n: a. poliglobulia primitiv b. poliglobulia secundar c. anemii hemolitice d. anemii posthemoragice e. tratament cu citostatice sau iradiant. R: a,b. pag. 26. 25. Numrul eritrocitelor poate scdea n: a. poliglobulia primitiv b. poliglobulia secundar c. anemii hemolitice d. anemii posthemoragice e. tratament cu citostatice sau iradiant. R: c,d,e. pag. 26. 26. Hematocritul este crescut n: a. hematoame b. poliglobulie c. deshidratare d. hemodiluii e. diverse anemii R: b,c. pag. 26 27. Hematocritul este sczut n: a. hematoame b. poliglobulie c. deshidratare d. hemodiluii e. diverse anemii R: d,e. pag. 26 28. Sodiu scade n: a. diaree b. vomismente c. regim desodat d. deshidratare normal e. accident vascular cerebral. R: a,b,c. pag. 33 29. Sialografia se folosete ca investigaie n: a. tumora glandelor salivare b. sialozelor c. litiaza salivar d. abcese parotidiene e. tumorile glandei tiroide. R: a,b,c. pag. 39

    5

  • 30. Tomografia computerizat: a. metod care utilizeaz radiaiile X b. evideniaz structurile patologice c.metod care utilizeaz ultrasunetele d. permite monitorizarea postterapeutic a pacienilor e. permite examinarea frecvent postoperatorie. R: a,b,d.

    TEMA 2 - ANESTEZIA LOCAL I LOCO-REGIONAL N MEDICINA

    DENTAR 1. Principalele grupe de anestezice de sintez sunt derivai esterici ai: a. acid acetic b. acid benzoic c. acid paraaminobenzoic d. acid paraaminosalicilic e. derivai chimici. R: b,c,d. pag. 80 2. Cocaina este: a. o pulbere alb b. o pulbere alb-glbuie c. un alcaloid d. hidrosolubil e. insolubil. R: a,c,d. pag. 81 3. n stomatologie i chirurgia maxilo-faciala se folosesc soluii de procain.n urmtoarele concentraii: a. 0,5 % pentru anestezie prin infiltraie b. 1 % pentru anesteziile locale c. 2 % pentru anesteziile tronculare periferice d. 3 % pentru anesteziile locale e. 1,5 % pentru anestezia prin infiltraie. R: a,b,c. pag. 84. 4. Ametocaina este: a. un ester paraaminobenzoic b. tetracain c. mai toxic dect procaina d. procain e. un derivat de acetanilid. R: a,b,c. pag. 85 5. Ametocaina se folosete n urmtoarele concentraii: a. 0,5-2% pentru anestezia de suprafa

    6

  • b. 3% pentru anestezia de suprafa c. 0,5% pentru anestezii faringiene d. 1% pentru anestezii faringiene e. 0,10-0,15% pentru anestezii tronculare. R: a,c,e. pag. 85 6. Clorprocaina: a. un ester paraaminobenzoic b. durata scurt de aciune c. mai toxic dect procaina d. se utilizeaz n concentraie de 1% e. se utilizeaz n concentraie de 0,5%. R: a,b. pag. 86. 7. Mepivacaina este: a. carbocaina b. clorprocaina c. un anestezic general d. scandicaina e. un anestezic local R: a,d,e. pag. 89 8. Anestezia local se poate realiza prin mai multe metode: a. prin refrigeraie b. topic c. prin infiltraie d. atopic e. interligamentar. R: a,b,c. pag. 122 9. Aplicarea substanelor pe mucoas se poate face prin: a. mici cauterizri ale mucoasei b. badijonare total c. imbibiie d. badijonare e. pulverizare. R: c,d,e. pag. 123 10. Anestezia plexal (la arcada superioar) intereseaz: a. periostul b. osul c. mucoasa vestibular d. mucoasa jugal e. 1 maxim 2 dini dac substana anestezic se las ntr-un singur loc. R: a,b,c,e. pag. 129.

    7

  • TEMA - 3.EXTRACTIA DENTARA

    1. Extracia este indicat n unele memente numite stri de necesitate - aceste sunt: a.dini supranumerari b. dini cauzali ai sinuzitelor maxilare c. dini aflai n aria de iradiere d. condiii socio-econimice ce nu permit pacientului un tratament conservator e. dini care ntrein manifestri la distan. R: c,d. pag.111 2. Complicaiile locale, loco-regionale ce indic extracii dentare sunt: a. dini cu malpoziii ce nu pot fi redresai ortodontic. b. dini inclui ce nu au spaiu necesar de erupie c. dini cu fracturi coronare d. abcese, adenite, flegmoane de cauz dentar e. gangrena pulpar, necroza pulpar. R: a,b,d. pag.110 3.Contraindicaiile extraciei se mpart n urmtoarele grupe mari: a. contraindicaii relative b. contraindicaii generale c. contraindicaii absolute d. contraindicaii locale e. contraindicaii regionale. R: b,d. pag. 112 4. Contraindicaiile ralative generale pentru extracia dentar: a. diabet zaharat dezechilibrat b. TBC c. adenita cronic d. parotidomegalie e. granulomatoasa Wegener. R:a,b,e. pag.112 5. Afeciunile dermatologice ce reprezint contraindicaii generale relative pentru extracia dentar sunt: a. pemfigus vulgar b. lichen plan bulos c. lichen plan eroziv d. psoriazis e. gingivita generalizat. R:a,c. pag. 113 6. Endocrenopatiile care reprezint contraindicaii relative generale ale extraciei dentare sunt:

    8

  • a. insuficien hipofizar b. acromegalie c. Sindrom Cushing d. hipoparatiroidism e. sarcoidoza. R: a,c,e. pag. 113 7. Pentru o evaluare ct mai corect n vederea extraciei dentare se analizeaz urmtorii factori: a. mobilitatea dentar b. situaia coronar c. accesul la dinte d. examenul radiologic e. instrumentarul. R: a,b,c,d. pag. 114. 8. Indicaiile dinilor temporari ce impun extracia dentar: a. dini cu rizaliz accentuat b. dini ce ntrein procese septice locale c. dini care nu au corespondent cu dinte permenent d. dini cu leziuni traumatice fr posibilitatea de conservare e. dini luxai parial. R:a,b,d. pag. 114 9. Principiile mecanice utilizate n extracia dentar sunt: a. prghia b. balansul c. pana d. priza e. roata i axul. R: a,c,e. pag. 116 10. Etapele principale ale extraciei dentare sunt: a. sindesmotomia b. aplicarea elevatorului c. aplicarea cletelui d. luxarea dintelui e. pregtirea pacientului. R: a,c,d. pag. 118 *11. Sindesmotomia are ca scop: a. secionarea gingiei fixe periodontale b. secionarea ligamentului circular al dintelui c. extracia dintelui d. luxaia dintelui e. mobilizarea dintelui. R: b. pag. 118

    9

  • 12. Poziia operatorului n cazul extraciei dinilor permaneni maxilari permite: a. ndeprtarea prilor moi b. stabilizarea capului pacientului c. sprijinirea mandibulei d. asigurarea informaiilor tactile e. sprijinirea procesului alveolar. R: a,b,d,e. pag. 121 *13. Dac n cazul extraciei caninului superior se produce fractura unui fragment osos al peretelui vestibular cu dimensiuni mici neataat la periost i ataat de canin: a. se oprete extracia i se trimite ntr-un serviciu de chirurgie b. se separ fragmentul de canin i se practic sutura alveolar c. se continu extracia cu evitarea lezrii gingivo-mucoasei vestibulare d. se practic osteosinteza cu fir e. se practic gingivectomia mucoasei aferente. R:c. pag. 124 *14. Extracia caninilor maxilari este mai dificil pentru c: a. este prezent vestibular eminena canin b. seciunea longitudinal a rdcinii este dreapt c. corticala vestibular este subire d. are cea mai lung rdcin e. erupia se face la vrst trzie. R: d. pag. 123 *15. n cazul extraciei molarului I maxilar, la nceput, pentru luxaie se fac micri basculare cu sens: a. palato-vestibular b. vestibulo-oral c. numai vestibular d. vertical e. numai palatinal. R: b. pag. 129 *16. Cdn se extrage molarul II mandibular micarea de basculare: a. este mai ampl vestibular b. este mai ampl lingual c. este egal ca amplitudine vestibulo-oral d. se aplic numai traciune cu ax e. oricare micare este corect. R: a. pag. 138 17. Extracia cu elevatorul Lecluse este indicat atunci cnd: a. coroana dentar este intact i rezistent b. rdcinile sunt recurbate distal c. rdcinile sunt drepte d. rdcinile sunt recurbate mezial e. molarii 1 i 2 nu sunt prezeni.

    10

  • R: a, b. pag. 140 18. extracia rdcinilor dentare poate fi efectuat prin urmtoarele tehnici: a. extracia cu cletele obinuit b. extracia cu ajutorul elevatoarelor c. extracia cu ajutorul sindesmotoamelor d. extracia cu cletele de rdcini e. extracia prin alveolotomie. R: b,d,e. pag. 141 19. Separaia rdcinilor este indicat cnd: a. rdcinile au o convergen accentuat b. rdcinile au o divergen accentuat c. rdcinile sunt drepte d. apexurile sunt aproape unite cu sept intraalveolar gros e. indicat n special n fracturi coronare recente. R: a,b,d,e. pag. 145 20. n separaia rdcinilor este contraindicat folosirea: a. discuri de carborund b. dlilor c. discurilor Horica d. elevatorului e. frezelor diamantate. R: a,c,e. pag. 147 21. Extracia dentar este o intervenie ce implic: a. principii biologice generale b. principii chirurgicale c. principii adaptate din fizic i mecanic d. combinarea principiilor anatomice cu cele fizice e. principii chimice. R: b,c. pag. 109 22. Indicaiile majore ale extraciei dentare sunt date de: a. complicaiile cariilor b. complicaiile parodontopatiilor marginale c. afectrii dento-alveolare prin traumatisme d. complicaiile gingivitelor e. dini luxai parial. R: a,b,c. pag. 110 23. Indicaia extraciei dentare n cazul afectrii dento-alveolare prin traumatisme sunt: a. dini cu fractur coronar necomplicat b. dini din focare de fractur ce nu beneficiaz de tratament conservator c. dini din focare de fractur care mpiedic reducerea corect a fracturii d. dini cu fractura unghiului incizal e. toate acestea.

    11

  • R: b,c. pag.111 *24. Contraindicaiile generale absolute ale extraciei dentare sunt reprezentate de: a. diabetul zaharat tip II b. leucozele acute c. leucozele cronice d. strile febrile e. toate acestea. R: b. pag. 112 *25. Complicaiile cariilor dentare i parodontopatiilor ce indic extracia sunt urmtoarele cu excepia: a. gangrena pulpar, necroza pulpar ce nu pot fi rezolvate conservator b. pulpita total acut. c. eecuri ale chirurgiei ajuttoare tratamentului endodontic d. leziuni parodontale incluse cu pierdere osoas excesiv e. dini cauzali ai supuraiilor osoase. R: b. pag. 110. 26. Particularitile dinilor temporari care influeneaz tehnica de extracie sunt: a. dimensiunea coronar redus b. rdcini joase c. raport intim cu mugurele dintelui permanent d. structura osoas dens e. rdcini divergente n cazul dinilor pluriradiculari. R: a,c,e. pag. 153 27. Dispozitivele menintoare de spaiu utilizate dup extracia dinilor temporari se clasific: a. fixe b. semimobile c. mobile d. impactate e. provizorii. R: a,c. pag. 155 28. Extracia alveolo-plastic prezint dou caracteristici proprii: a. amprentarea imediat b. regularizarea osoas c. sutura postextracional d. protezarea imediat sau precoce e. regularizarea mucoas. R: c,d. pag. 156 29. Avantajele protezrii imediate sau precoce sunt: a. restabilete funcia de deglutiie b. restabilete funcia de masticaie c. restabilete funcia de fonaie

    12

  • d. reface aspectul fizionomic e. reduce perioada de adaptare la proteza conjunct. R: b,c,d. pag. 157 30. n cadrul atitudinii fa de alveola infectat postextracional este contraindicat: a. lavajul antiseptic b. chiuretajul c. regularizarea osoas d. orice manevr ce distruge bariera biologic format n alveol e. curarea alveolei cu compresa. R: b,d. pag. 163.

    TEMA 4 - METODE CHIRURGICALE AJUTTOARE TRATAMENTULUI ENDODONTIC

    1. Cele mai frecvente intervenii chirurgicale ajuttoare tratamentului endodontic sunt: a. osteotomia transmaxilar b. chiuretajul periapical c. rezecia apical d. amputaia radicular e. replantarea teraputic. R: c,d. pag. 199 2. Osteotomia transmaxilar este indicat n: a. parodontite apicale cronice cu secreie persist pe canal b. depiri ale apexului c. chisturi radiculare medii d. ace rupte n 1/3 apical e. parodontite apicale acute supurate. R: a,e. pag. 200 3. Incizia n osteotomia transmaxilar este: a. lung de 2-2,5 cm b. curb cu cavitatea n sus c. curb cu cavitatea n jos d. dreapt e. n dreptul apexului dintelui interesat. R: d,e. pag. 200 *4. Incizia n cazul osteotomiei transmaxilare urmrete: a. evitarea lezrii pachetului vasculo-nervos b. meninerea unei fistule c. sutura facial d. prevenirea dehiscenei plgii e. evitarea recidivei. R: b. pag. 200

    13

  • *5. n cazul tehnicii Sargenti de osteotomie transmaxilar: a. incizia este curb cu concavitatea n sus b. incizia este curb cu concavitatea n jos c. nu se folosete incizie d. incizia este dreapt e. oricare din variantele a,b,d. R: c. pag. 201 6. Accidentele ce se pot ivi n cursul osteotomiei transmaxilare sunt: a. lezarea apexului unui dinte antagonist b. penetrarea sinusului maxilar c. penetrarea foselor nazale d. penetrarea eminenei canine e. lezarea apexului dintelui vecin. R: b,c,e. pag. 201. *7. Chiuretajul periapical este metoda de elecie n cazul: a. obturaiilor calibrate la apex b. obturaiilor radiculare n exces c. necrozei apexului d. fracturii 1/3 apicale e. parodontitei apicale acute. R: b. pag. 201 *8. Condiia esenial care rezid din indicaia metodei n cazul chiuretajului periapical este: a. gingivo-mucoasa vestibular s fie indemn b. rdcina s fie suficient de lung c. canalul radicular s fie liber d. s existe examen radiologic e. canalul radicular s fie complet obturat, preoperator. R: e. pag. 202 *9. Avantajele chiuretajului periapical constau n: a. rapiditatea interveniei b. reluarea masticaiei pe dinte dup 2-4 sptmni c. meninerea unei lungimi totale a rdcinii d. obturarea canalului intraoperator e. reducerea imediat a masticaiei pe dinte. R: c. pag. 202 10. Rezecia apical const n: a. incizia i trepanarea osoasei b. descoperirea chirurgical a apexului dentar i a esuturilor patologice periapicale c. ndeprtarea n totalitate a esuturilor patologice d. tratamentul mecanic de camal e. obturaia corect a canalului radicular. R: b,c,e. pag. 203

    14

  • 11. Dezavantajul rezeciei apicale ca metod conservatoare: a. complexitatea interveniei b. perioadei lungi de recuperare funcional a dintelui c. reducerea lungimii rdcinii d. recidivelor frecvente e. repercursiunilor asupra implantrii dintelui operat. R. c,e. pag. 203 12. Din punct de vedere al leziunii, rezecia apical este indicat n: a. parodontite apicale cronice organizate b. chisturi radiculare mici i mijlocii c. fracturi corono-radiculare d. necroza apexului e. inflamaia apexului. R: a,b,d. pag. 204 13. Rezecia apical n cazul imposibilitii tratamentului corect endodontic are n vedere: a. rdcini curbe b. canale drepte c. dispozitive corono-radiculare d. ace rupte intracanalicular e. delta apical lung. R: a,c,d. pag. 204 14. Regula de baz n cazul rezeciei apicale este ca dup ndeprtarea poriunii apexale compromise: a. mai rmn 1/3 din rdcina cu implantare n os sntos b. mai rmn 2/3 din rdcina cu implantare n os sntos c. pstrarea raportului rdcin/coroan favorabil rdcinii d. pstrarea raportului rdcin/coroan favorabil coroanei e. mai rmne 1/2 din rdcina cu implantare n os sntos dintele fiind intermediar ntr-o lucrare protetic fix. R: b,c,e. pag. 205 15. Elementele principale n succesul rezeciei sunt: a. alegerea dintelui b. ndeprtarea n totalitate a esuturilor patologice c. tratamentul mecanic corect de canal d. obturaia corect a canalului radicular e. sutura corect. R: b,d. pag. 205 16. n cazul n care se alege obturarea preoperatorie a canalului radicular n vederea rezeciei apicale: a. obturaia trebuie efectuat cu cel mult 48 ore naintea operaiei b. intervenia s se efectueaze la cca. 5-7 zile de la obturaie c. obturaia trebuie efectuat cu cel mult 24 ore naintea operaiei d. intervenia s se efectueze la cca. 14 zile de la obturaie

    15

  • e. nu se mai efectueaz rezecia apical. R. b,c. pag. 206 17. Cele mai simple tipuri de incizii n cazul rezeciei apicale sunt cele: a. unice b. n trapez c. orizontale sau curbe d. n " y" e. duble. R: a,c. pag. 208 18. Avantajele inciziei cu convexitate spre coroana dintelui n cazul rezeciei apicale sunt: a. simplu de efectuat b. lamboul se decoleaz uor c. controlul gingiei ataate de dinte este puin modificat d. sutura este uoar e. apexul dentar este imediat abordabil. R: a,b,e. pag. 208 19. Dezavantajele inciziei cu convexitate spre coroana dintelui i a lamboului rezultat: a. lamboul se decoleaz greu b. vizibilitate i acces minim c. cicatrice vizibil d. nu avem repere pentru repoziionarea i sutura lamboului e. aparia fistulei postoperatorii. R: b,c,d. pag. 209. 20. Incizia cu convexitate spre fundul de sac vestibular se caracterizeaz prin: a. vizibilitate redus b. efect fizionomic bun c. apexul dentar este imediat vizibil d. lamboul se decoleaz greu e. cicatrice vizibil. R: a,b. pag. 210 21. Incizia n "L" i lamboul rezultat n cazul rezeciei apicale au urmtoarele avantaje: a. aport vascular maxim b. posibilitatea maxim de dehiscen c. expunere bun a rdcinilor mici d. repoziionarea corect e. decolarea uoar. R: a,c,d. pag. 211 22. Dezavantajele lamboului triunghiular n rezecia apical sunt: a. aport vascular minim b. sutura poate fi eficient interdentar c. decolarea este mai anevoioas

    16

  • d. expunere precar a rdcinilor e. poate aprea o retracie parodontal. R: b,c,e. pag. 211 23. Avantajele lamboului trapezoidal n rezecia apical sunt: a. acces foarte bun b. poate fi folosit pentru mai muli dini c. vascularizaie bogat d. estetic bun e. se poate repoziiona uor i corect. R: a,b,e. pag. 212 24. Dezavantajele lamboului trapezoidal n rezecia apical sunt: a. acces minim ctre zona de operat b. gingia se poate retrage c. sutura dificil interdentar d. vascularizaia este mai srac e. repoziionare dificil. R: b,c,d. pag. 212 25. Dac dup chiuretajul procesului patologic ntr-o rezecie apical sngerarea se menine abundent pot exista mai multe cauze: a. tulburri de coagulare de ordin general b. deschiderea unor caviti naturale (sinus maxilar) c. canal radicular neobturat d. zon inflamat, hiperemic e. cale fals. R: a,b,d. pag. 219 26. Contraindicaiile rezeciei apicale pot fi sistematizate n: a. contraindicaii ce in de tinte b. contraindicaii generale. c. contraindicaii relative d. contraindicaii locale e. contraindicaii absolute. R: a,c,e. pag. 222 27. Contraindicaiile absolute ale rezeciei apicale sunt: a. hemofilia b. leucemia cronic c. afeciuni metabolice d. afeciuni cardiace decompensate e. tireotoxicoze grave. R: a,d,e. pag. 223. 28. Indicaiile amputaiei radiculare sunt: a. molari cu reacii radiculare constituite pe o rdcin b. premolari inferiori cu rdcina fracturat

    17

  • c. molari cu canale impermeabile pe o rdcin d. gingivite cronice pe o rdcin a unui molar e. pungi parodontale complete pe o rdcin a unui molar. R: a,c,e. pag. 228. 29. Secionarea complet a rdcinilor n cazul amputaiei radiculare se face cu: a. freza cilindric b. dltia fin c. sindesmotom d. elevator e. freza sferic. R: b,d. pag. 229 30. La molarii mandibulari n cazul amputaiei radiculare: a. numai rdcina mezial este amputat b. numai rdcina distal este amputat c. oricare din rdcini mezial/distal d. operaia se mai numete premolarizare e. secionarea rdcinilor se face n "T". R: c,d. pag. 228.

    TEMA - 5. REPLANTAREA I TRANSPLANTAREA

    1. Indicaiile replantrii terapeutice sunt: a. premolarii cu gangren simpl ce nu pot beneficia de alte tratamente conservatoare b. molarii cu gangren simpl ce nu pot fi tratai endodontic i nu ndeplinesc condiiile altor intervenii chirurgicale ajuttoare c. dini monoradiculari cu necroz pulpar d. molari cu rdcini relativ drepte, fr curburi exacerate e. molari cu procese apicale pe ambele rdcini la cre nu este indicat amputaia radicular. R: b,d,e. pag. 234 *2. Replantarea terapeutic este o metod de tratament indicat: a. dinilor maxilari monoradiculari b. dinilor pluriradiculari c. dinilor monoradiculari d. dinilor cu coroana indemn e. dinilor extrai recent. R: b. pag. 233 *3. perioada medie de meninere a unui dinte replantat pe arcad este de: a. 3-4 ani b. 4-5 ani c. 5-6 ani d. 6-7 ani e. 10 ani.

    18

  • R: b. pag. 235 *4. Dintele replantat poate fi folosit n masticaie dup: a. 2-3 zile b. 5-7 zile c. 7-10 zile d. 10-15 zile e. 15-21 zile. R: d. pag. 235 5. Dezavantajele replantrii dentare terapeutice sunt: a. posibilitatea mai mare de eec fa de alte metode conservatoare b. durata mare a interveniei c. prognosticul de supravieuire al dintelui este limitat n timp d. costurile mari ale interveniei e. posibilitatea recidivei. R: a,c. pag. 234. *6. Dup replantarea dintelui n alveol nu se practic: a. imobilizarea prin ligaturi de srm b. lefuirea pentru scoaterea din ocluzie c. imobilizarea prin atele d. imobilizarea prin gutiere e. sutura mucoasei alveolare. R: b. pag. 235 7. Postoperator dup replantarea dentar poate aprea: a. edem discret de vecintate al prilor b. hemoragie discret c. echimoz a mucoasei peridentare d. dureri paroxistice e. chemozis. R: a,c. pag. 235.

    TEMA - 6. METODE CHIRURGICALE AJUTTOARE TRATAMENTULUI PROTETIC

    1. Precizati care din urmatoarele stari patologice ale partiilor moi impun tratament chirurgical proprotetic:

    a) mucoasa gingivala groasa, neteda, cu usoara mobilitate pe substratul osos b) hiperplazii epitelioconjunctive c) frenuri labiale sau linguale inserate la 1,5-2 cm de creasta alveolara d) insertia mucoasei mobile in apropierea crestei alveolare e) bride fibroase anormale ce traverseaza santurile periosoase

    R: b, d, e ; pag.198

    19

  • 2. Care din urmatoarele elemente caracterizeaza fibromatoza tuberozitara: a) deformeaza regiunea in plan transversal b) deformeaza regiunea in plan vertical c) pot fi congenitale d) sunt determinate de microtraumatisme cronice e) recidiveaza dupa extirpare

    R: a, b, c, pag.198,199 3. Interventiile chirurgicale proprotetice asupra planului osos sunt indicate in urmatoarele cazuri:

    a) torus palatin sau mandibular proeminente b) atrofia accentuata a crestei alveolare c) hipertrofia tuberozitatii maxilare prin fibromatoza d) creasta alveolara neregulata e) creasta milohioidiana stearsa, nedureroasa la presiunea digitala

    R: a, b, d pag.199,200 4. Incizia in "felie de pepene" este utilizata in cadrul tratamentului chirurgical proprotetic al urmatoarelor afectiuni ale partilor moi:

    a) fibromatoza gingivala b) hipotrofia aparenta a mucoasei gingivale c) hiperplazii epitelioconjunctive vestibulare putin intinse d) mucoasa gingivala subtire, insuficient captusita, ulcerata e) frenoplastie

    R: a,c, pag.201 5. Precizati in care din interventiile chirurgicale proprotetice asupra partilor moi se poate folosi grefa de piele libera ca element de plastie:

    a) excizia si modelarea fibromatozelor gingivale b) plastia santurilor paralinguale c) plastia santurilor perituberozitare d) vestibuloplastia prin procedeul Obwegeser e) in nici una din situatiile mentionate

    R: b, c pag.208 6. Care din urmatoarele etape operatorii apartin plastiei santurilor perituberozitare:

    a) incizie curba cu concavitatea anterioara situata in fundul de sac vestibular superior si prelungita p`na la nivelul crestei alveolare

    b) se practica o decolare larga a fibromucoasei, atat spre distal, cat si spre proximal pentru o buna evidentiere a substratului osos ce trebuie modelat

    c) rezectia aripilor apofizei pterigoide in treimea inferioara d) acoperirea versantului posterior al tuberozitatii cu grefa de piele libera e) pentru dirijarea cicatrizarii se aplica o placa palatinala preconfectionata

    R: c, d pag.206,207

    20

  • 7. Care din urmatoarele tipuri de incizii sunt utilizate in frenoplastii: a) incizie in "V" b) incizie in "L" c) incizie transversala d) incizie in "Y" e) incizie in "Z"

    R: a, c, e pag.203 8. Dispozitivele protetice confectionate preoperator vor fi mentinute la maxilar in pozitie corecta prin:

    a) fire in "U" b) tije extraorale fixate la o capelina c) crearea unor valuri de ocluzie d) fire de sarma trecute transalveolar e) suspendari la arcada temporo-zigomatica

    R: b, d, e pag.201 9. In care din procedeele de vestibuloplastie mai jos mentionate este respectat periostul de pe suprafata vestibulara a planului osos:

    a) procedeul Clark b) procedeul Kazanjian c) procedeul Edlan-Mejchar d) procedeul Obwegeser e) nici unul

    R: a,b pag.205 10. Tehnicile moderne de inaltare a crestei alveolare utilizeaza:

    a) implante de biovitroceramica b) materiale biologic inactive c) baghete de ceramohidroxilapatita combinata cu colagen d) transplante osoase alogene e) transplante osoase autogene fixate intre periost si os

    R: a, c ; pag.213, 214 11. Interveniile proprotetice sunt contraidicate n urmtoarele situaii clinice cu excepia: a. cardiopatia ischemic b. boli psihice c. osteomielite d. parotidite e. macrodontie.

    R. d,e pag. 198. 12. Fibromatoza tuberozitar prezint urmtoarele cauze: a. aciunea prelungit a protezelor cu stabilitate deficitar b. contagioase c. aciunea iritativ prelungit a rondelelor de cauciuc d. absena protezrii timp ndelungat e. .congenital

    R. d,e pag. 199.

    21

  • 13*. Hiperplaziile epitelioconjunctive prezint urmtoarele localizri: a. la mandibul vestibular b. la maxilar palatinal c. la mandibul foarte des lingual d. la maxilar retrotuberozitar e. doar afirmaiile A i D sunt adevrate.

    R. a; pag. 199. 14*. Hiperplaziile epitelioconjunctive nu pot fi: a. subiri, flotante, pediculate b. congenitale c. voluminoase, indurate, ngroate d. consecina iritaiilor cronice ale unei proteze vechi e. au o baz mare de implantare.

    R. b; pag. 200. 15*. Atitudinea fa de hiperplaziile gingivomucoase puin ntinse situate pe versantul vestibular: a. extirpare printr-o incizie n V b. extirpare prin dou incizii paralele longitudinale c. extirpare printr-o incizie n felie de portocal d. expectativa e. toate afirmaiile sunt adevrate.

    R. c pag. 200.

    16. Interventiile chirurgicale proprotetice sunt indicate in urmatoarele stari patologice ale substratului osos al campului edentat: a. creasta alveolara prezentand proeminente neregulate, ascutite b. torus palatin sau mandibular proeminent c. spina nazala proeminenta si prea apropiata de creasta d. atrofia accentuata a crestei edentate e. spina nazala neretentiva. R. a,b,c,d. pag198 17.Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un camp protetic edentat pentru o protezare optima, sunt: a.crestele alveolare edentate inalte, netede si regulate b. gaurile mentoniere la distanta de creasta si deci de marginile protezei c. limba de volum normal d. santuri vestibulare si paralinguale de ad`ncime suficienta. e. nici un raspuns nu este corect. R. a,b,c,d. pag198 18. Interventiile chirurgicale proprotetice sunt indicate in urmatoarele situatii: a fren labial scurt, inserat pe creasta b. frenuri laterale inserate pe creasta c. hiperplazie epitelio-conjunctiva

    22

  • d. exostoze vestibulare e. nici un raspuns nu este corect. R. a,b,c,d, pag198 19. Interventia chirurgicala este indicata in urmatoarele stari patologice ale partilor moi: a. mucoasa gingivala groasa, captusita cu tesut dermic si bine vascularizata b. hipertrofia fibromucoasei gingivale prin fibromatoza c. hipertrofia aparenta a mucoasei (creasta balanta) d. hipertrofia tuberozitatilor maxilare prin procese de fibromatoza gingivala e. frenuri labiale sau linguale prea scurte. R. b,c,d,e. pag198 20. Vestibuloplastia prin tunelizare submucoasa, consta in: a. aplicarea mucoasei vestibulare pe periost dupa deplasarea in sens apical a planului celulo-muscular care se interpune intre ele b. incizie paralela cu creasta la distanta de 1-1,5 cm. de aceasta c. mucoasa vestibulara e sectionata imediat in afara liniei mucogingivale in tot lungul crestei si deplasata apical d. incizia vestibulara si decolarea lamboului mucos, se fac p`na la linia mucogingivala e. la mandibula se fac doua incizii verticale, interesand numai mucoasa vestibulara la nivel canin-premolar. R. a,e. pag207 21*. Dupa plastia santurilor perituberozitare, este necesar: a. purtarea unei proteze conformator 3-4 zile b. purtarea unei proteze conformator, timp de 2 luni permanent c. purtarea unei proteze conformator cel putin 3 luni d. nu este necesara purtarea conformatorului e. purtarea conformatorului doar in anumite situatii. R. b. pag209 22. Rezectia modelanta se foloseste pentru urmatoarele structuri osoase ale campului edentat: a. fibromatoza tuberozitara b. creste alveolare in protruzie c. hiperostoze tuberozitare d. torus maxilar sau mandibular proieminent e. apofize coronoide proieminente R. ,b,c,d, pag. 210 23. Excizia hiperplaziilor epitelio-conjunctive vestibulare, se face respectand urmatoarele reguli: a. incizie paralela cu creasta, ce inconjoara baza de implantare a formatiunii b. hiperplaziile multiple, situate la distanta, se excizeaza printr-o singura incizie c. defectul ramas, se acopera cu mucoasa vestibulara, chiar daca astfel se micsoreaza vestibulul bucal d. plaga rezultata poate fi lasata libera, ea vindecandu-se prin epitelizare secundara e. defectul poate fi acoperit cu grefa libera de mucoasa sau de piele

    23

  • R. a,d,e. pag.200 24. *Prin vestibuloplastia - procedeul Obwegeser-, se obtine: a. o latime mai mare a crestei alveolare b. o latime mai mare a crestei, dar pe seama micsorarii inaltimii crestei c. o aprofundare a santurilor perimaxilare sau perimandibulare d. aprofundarea santurilor perimandibulare sau perimaxilare si obtinerea unei latimi mai mari a crestei edentate e. nici un raspuns nu este corect. R. c pag207 25. Frenoplastia este o interventie chirurgicala prin care: a. se obtine o scurtare a frenurilor labiale sau linguale, daca se foloseste plastia "in Z" b. se obtine o alungire a frenurilor , daca se foloseste plastia inY c. nu se obtin modificari ale lungimii prin simpla sectiune transversala a frenului d. se obtine o eliberare a buzei sau a limbii e. se excizeaza frenurile hipertrofiate. R. b,d. pag202 26. Plastia santurilor perituberozitare (procedeul Celesnik) se face astfel: a. incizii bilaterale, simetrice, curbe, de la creasta zigomato-alveolara la mucoasa velara b. dupa decolare, se practica fracturarea apofizei pterigoide in 1/3 medie c. aripile apofizei pterigoide pot fi rezecate in 1/3 inferioara d. mucoasa este suturata in pozitie mai superioara, la muschii restanti, in profunzimea plagii e. dupa interventie este obligatorie purtarea unui conformator 2 luni. R. a,c,e pag209 27. Tehnica rezectiei torusului palatin , presupune urmatoarele incizii: a. incizie mediana b. incizie in "H" culcat c. incizie in "M" d. 2 incizii orizontale de degajare e. incizie dubla in "z". R. a,d pag 211. 28. Regularizarea crestei alveolare edentate, se practica in urmatoarele situatii: a. existenta unor neregularitati pe creasta alveolara b. creasta alveolara si-a pierdut inaltimea prin resorbtie c. prezenta unor proeminente osoase d. exostoze vestibulare e. toate raspunsurile sunt corecte. R. a,c,d. pag.198

    24

  • 29.* Plastia santurilor paralinguale se realizeaza prin: a. inaltarea crestei alveolare prin diverse metode b. rezectia torusului mandibular c. procedeul Kazanjian d. procedeul Edlan-Mejchar e. nici un raspuns nu este corect. R. e. pag207 30. Interventiile chirurgicale proprotetice asupra planului osos sunt urmatoarele: a. inaltarea crestei alveolare b. acoperirea suprafetelor periostice c. rezectia torusului mandibular d. hiperostozele tuberozitare e. excizia fibromatozelor tuberozitare. R. a,c,d pag 211

    TEMA - 7.PATOLOGIA ERUPIEI DENTARE 1. Variaiile normale ale erupiei dinilor temporari sunt determinate de diferii factori: a. greutatea la natere b. sexul c. vrsta mamei d. bolile mamei e. momentul naterii R: a,b,c,e. pag. 301 2. Accidentele i complicaiile erupiei dinilor temporari d.p.d.v. etiopatogenic pot fi: a. tulburri cronologice b. complicaii nervoase c. tulburri topografice d. tulburri mecanice e. complicaii infecioase. R: a,c,e. pag. 303 3. Factorii generali enumerai n erupia precoce a dinilor permaneni: a. hipotiroidism b. hipergonadism c. boli febrile d. clima e. ereditatea. R: b,c,e. pag. 303 4.Factorii locali implicai n erupia precoce a dinilor permaneni: a. poziia intraosoas a mugurelui dentar b. poziia superficial a mugurelui dentar

    25

  • c. procese inflamatorii periapicale cu rizaliz accentuat d. afeciuni ale gingivo-mucoasei periodontale e. extracia precoce a dintelui temporar. R:b,c,e. pag. 303 5. Erupia tardiv a dinilor permaneni este influenat de unii factori generali: a. disostoza cleidocranian b. hipertiroidismul c. nateri premature d. rujeola prenatal e. sifilis congenital. R: a,c,e. pag. 304 6. Tulburrile topografice ale erupiei se refer la: a. ectopia dentar b. reincluzia dentar c. transpoziia dentar d. incluzia dentar e. heterotopia. R: a,c,d,e. pag. 304 7. Complicaiile infecioase ale erupiei dinilor temporari sunt: a. pericoronarita congestiv b. gingivita acut c. pericoronarita cronic d. foliculita expulziv e. pericoronarita supurat. R: a,d,e. pag. 305 8. Accidentele regionale ce pot s apar n cazul erupiei dentare sunt: a. fotofobie b. hiperemie conjunctival c. hiposecreie salivar i nazal d. corez e. herpes. R: a,b,d,e. pag. 306 9. *Cel mai frecvent rmn n incluzie n cazul maxilarului superior: a. molarii de minte b. molarii de 12 ani c. caninii d. premolarii e. incisivii. R: c. pag. 310 10. Dup criteriul topografic incluziile pot fi: a. ectopice b. intraosoase

    26

  • c. submucoase d. extraosoase e. simetrice sau asimetrice. R: b,c, e. pag. 311 11. Prin inspecie sunt observate o serie de tulburri ce sugereaz prezena unei incluzii dentare a unui dinte permanent: a. lipsa de pe arcad a dintelui temporar b. existena unui spaiu pe arcad c. deformaii osoase d. dureri cu caracter nevralgiform e. mucoasa sensibil la palpare. R:b,c,d. pag. 312 12. Semnele clinice obiective sunt reliefate prin accidente sau complicaii generate de incluzie care pot fi: a. septice b. generale c. mecanice d. nervoase e. trofice. R: a,c,d,e. pag. 312 13. Examenul radiologic ne poate preciza n cazul incluziilor dentare: a. absena dintelui inclus b. poziia n os a dintelui inclus c. aportul cu formaiunile anatomice vecine d. prezena complicaiilor nervoase e. forma coroanei i a rdcinilor. R: b,c,e. pag. 313 14. n funcie de angulaia molarului de minte inferior incluziile pot fi: a. incluzie mezio-distal b. incluzie mezio-angular c. incluzie oblic d. incluzie orizontal e. incluzie vestibular. R: b,d,e. pag. 319. 15. n funcie de relaia cu planul de ocluzie al M1, 2 incluzia molarilor inferiori se clasific: a. la nivelul sau uor sub nivelul planului ocluzal al M de 12 ani b. n contact c. tre planul ocluzal i linia cervical a milarului de 12 ani d. la distan e. sub linia cervical a molarului de 12 ani. R: a,c,e. pag. 323

    27

  • 16. Morfologia rdcinii influeneaz dificultatea extraciei molarului de kinte prin: a. grosimea rdcinii b. lungimea rdcinii c. curbura rdcinii d. direcia curburii rdcinilor e. aspectul rdcinilor. R: b,c,d. pag. 324 17. Factorii care uureaz extracia molarului de minte inclus: a. poziia mezio-angular b. poziia vertical c. spaiul parodontal larg d. spaiul fa de molarul de 6 ni e. os elastic. R: a,c,e. pag. 327 18. Factorii care ngreuneaz extracia: a. poziia disto-angular b. rdcini lungi i subiri c. os elastic d. rdcini conice fuzionate e. aproape de canalul alveolar inferior. R: a,b,e. pag. 327 19. Infecia sacului pericoronar al molarului inclus se poate face: a. printr-un traumatism ce produce o soluie de continuitate a sacului cu cavitatea oral b. de la pung parodontal de vecintate c. pe cale submucoas d. de la un focar de osteomielit e. pe cale limfatic. R: a,b,d. pag. 329 20. Difuzarea procesului septic de la o pericoronarit supurat poate duce la : a. abces maseterin b. abces mentonier c. abces buccinato-maxilar d. abces perimandibular extern e. abces genian. R: a,c. pag. 332 21. Complicaiile septice la distan provocate de pericoronarita supurat a molarului inferior sunt: a. meningita b. complicaii septice pulmonare c. tromboflebita sinusului cavernos d. septicemia e. abcesul cerebral. R: b,c,d. pag. 335

    28

  • 22. Tulburrile nervoase asociate erupiei molarului de minte inferior sunt: a. otalgii b. nevralgii dentare c. trismus d. sialoree e. rinoree. R: a,b,c,d. pag. 336 23. Decapuonarea este indicat n cazul molarului de minte inferior cnd: a. capuonul de mucoas acoper ca o "fa de mas" faa ocluzal a molarului b. incluzia vertical c. incluzia distal d. spaiu suficient pe arcad e. incluzie submucoas. R: a,b,d,e. pag. 339 24. Contraindicaiile decapuonrii molarului de minte inferior sunt: a. spaiu insuficient retromolar b. capuon de mucoas gros c. incluzie submucoas d. incluzie ectopic e. incluzie vertical. R: a,b,d. pag. 339 25. Incizia n cazul odontectomiei molarului de minte inferior poate fi: a. incizia n stea b. incizia n anvelop c. incizia n baionet d. incizia dreapt e. incizia rectilie. R: b,c,e. pag. 343 26.Accidentele posibile n cazul odontectomiei molarului de minte inferior sunt: a. fractura mandibulei b. luxaia mandibulei c. fractura tbliei osoase vestibulare d. deschiderea sinusului maxilar e. luxaia molarului de 12 ani. R: a,b,e. pag. 354 27. Durerea postoperatorie odontectomiei molarului de minte inferior are urmtoarele caracteristici: a. intensitatea maxim apare dup dispariia efectului anesteziei b. este de intensitate medie c. cedeaz la analgezice obinuite d. ca durat, rar depete 2.3 zile e. este iradiant spre partea opus.

    29

  • R: b,c,d. pag. 355 28. Tipurile de incluzie ale molarului de minte superior funcie de angulaie sunt: a. incluzie vertical b. incluzie orizontal c. incluzie distoangular d. incluzie mezioangular e. incluzie oblic. R: a,c,d. pag. 356 29. Anatomoclinic, incluzia caninului superior se clasific astfel: a. incluzie palatinal mezializat b. incluzie palatinal distalizat c. incluzie vestibular d. incluzie transversal e. incluzie vertical. R: a,b,c,d. pag. 366 30. Accidente intraoperatorii posibile in odontectomia caninilor superiori: a. descoperirea sau fracturarea apexului unui dinte vecin b. luxatia unui dinte vecin c. fractura crestei zigomato-alveolare d. deschiderea sinusului maxilar e. perforarea planseului nazal. R. a,b,d,e. pag367

    TEMA - 8. TRAUMATISMELE OMF

    1*. Modalitatea cea mai frecventa de producere a unei fracturi de mandibula este: a) presiune b) flexiune c) tasare d) smulgere e) in lemn verde R: b ; pag. 530 2*. Zona cu cea mai scazuta rezistenta la traumatismele mandibulare este: a) unghiul mandibulei b) la nivelul caninului c) intre radacinile premolarilor d) simfiza mentoniera e) apofiza condiliana R: e ; pag 528 3. Intre factorii care influenteaza deplasarea fragmentelor in fracturile de mandibula se inscriu: a) forta traumatismului b) contractia muschilor ce se insera pe acestea

    30

  • c) mecanismul de producere al fracturii d) directia liniei de fractura e) alte stari patologice concomitente (osteoporoza) R: a, b, d , pag.533 4. Semne comune tuturor fracturilor de mandibula: a) durere b) tulburari de fonatie c) mobilitate anormala d) tulburari de ocluzie e) tulburari de sensibilitate in teritoriul nervului mandibular R: a, c, pag. 539 5*. Care sunt punctele cheie unde se aplic primul fir n sutura unei plgi: A. linia pupilara B. inseriea sprncenelor C. dorsul nasului D. bride intersprncenoase E. proeminena malar

    R. b, pag. 520 6. Care din urmatoarele tipuri de fracturi mandibulare sunt considerate de Rowe ca fracturi simple: a) fractura ramului orizontal b) fractura de condil c) fractura crestei alveolare d) fractura de coronoida e) fractura de ram ascendent R: b, d, e ; pag. 532 7. Care sunt rolurile unei imobilizari de urgenta: a) sa readuca fragmentele in pozitia anatomica b) sa reduca durerea c) sa impiedice suprainfectia d) sa scada riscul de asfixie e) sa reduca hemoragia R: b, d, e pag. 578 8*. Fronda mentoniera este contraindicata in urmatoarele tipuri de fracturi mandibulare: a) mediosimfizara b) de ram orizontal cu fragmentul mic lingualizat (edentati neprotezati) c) de ram ascendent d) bicondiliene e) in nici unul din cazurile mentionate R: b pag. 578 9. Ligatura hipocratica este indicata in imobilizarea: a. fracturilor crestei alveolare

    31

  • b. fracturi mediosimfizare cu deplasare in plan vertical c. dinti luxati d. fractura paramediana fara deplasare e. in nici una din situatiile mentionate R: a, c, d ; pag. 579 10*. In care din urmatoarele tipuri de fracturi mandibulare apare contact molar prematur de partea leziunii: a. fractura ramului orizontal b. fractura longitudinala a ramului ascendent c. fractura orizontala a ramului ascendent d. fractura goniului e. fractura intracapsulara a condilului R: c pag. 570 11. In cazul clasificarii fracturilor de masiv facial sunt incluse si cele cu componenta dentoalveolara: a. fracturi suprazigomatice b. fractura tuberozitatii c. fractura Le Fort II d. fractura Le Fort III e. fractura Guerrin R: b, c, e pag. 661 12*. Care este cel mai frecvent accident ce insoteste o fractura a tuberozitatii maxilare: a. hemoragie abundenta din plexul venos pterigoidian b. impingerea fragmentului osos in fosa pterigoida c. deschiderea sinusului maxilar d. blocarea miscarilor mandibulare e. aspirarea in caile aeriene superioare a fragmentului osos R: c ; pag. .665 13. In fractura Guerrin linia de fractura trece prin: a. oasele nazale b. tuberozitate c. fosa canina d. treimea medie a apofizelor pterigode e. peretele intern al foselor nazale R: b,c pag. 662 14. Intre tulburarile de ocluzie ce apar in fracturile orizontale inferioare tip Le Fort I se pot mentiona: a. retrognatism tulburri in sens antero-posterioare b. inocluzie frontala c. ocluzie incrucisata tulburri in sens lateral d. contact molar prematur bilateral e. ocluzie in doi timpi R: a, c ; pag. 662 15. Linia de fractura incazul fracturilor orizontale mijlocii trece prin:

    32

  • a. osul lacrimal b. osul planum al etmoidului c. vomer d. treimea inferioara a apofizelor pterigoide e. peretele extern al orbitei R: a, b , pag. 662 16*. In fracturile tip Wassmund I ale etajului mijlociu linia de fractura nu intersecteaza: a. oasele lacrimale b. oasele nazale c. apofiza ascendenta a maxilarului d. vomerul e. treimea mijlocie a apofizelor pterigoide R: b ; pag. 662 17. Care din urmatoarele semne clinice apar in cazul unei fracturi tip Le Fort II: a. echimoza geniana b. echimoze in ochelari c. epifora si epistaxis bilaterale d. ocluzie inversa e. hipoestezie in teritoriul nervului palatin anterior R: c, e pag. 673 18. Linia de fractura in disjunctiile cranio-faciale inalte trece prin: a. osul planum al etmoidului b. peretele interior al foselor nazale c. peretele extern al orbitei d. treimea superioara a apofizei pterigoide e. tuberozitatea maxilarului R: a, c, d , pag. 663 19. Intre semnele clinice ce apar intr-o fractura Le Fort III se pot mentiona: a. exoftalmie b. echimoze palpebrale inferioare c. falsa progenie d. emfizem subcutanat e. hipoestezie in teritoriul nervului infraorbitar R: a, c pag. 673 16. In fracturile tip Wassmund I ale etajului mijlociu linia de fractura nu intersecteaza: a. oasele lacrimale b. oasele nazale c. apofiza ascendenta a maxilarului d. vomerul e. treimea mijlocie a apofizelor pterigoide R: b,d pag. 663 21. Fracturile latero-faciale pot interesa: a. osul malar b. peretele intern al orbitei

    33

  • c. peretele anterior al sinusului maxilar d. apofiza ascendenta a maxilarului e. perete lateral al orbitei R: a, c, e , pag. 666 22*. In fracturile tip "blowout" leziunile osoase apar la nivelul: a. peretelui extern orbitar b. peretelui intern orbitar c. podeaua orbitei d. oase nazale e. arcadei temporo-zigomatice R: c ; pag. 666 24. Contuziile: a. sunt leziuni inchise, fara solutie de continuitate ale tegumentului sau mucoasei b. sunt leziuni superficiale ale pielii, produse prin frecare pe un plan dur c. au margile nete, liniare sau neregulate, apropiate sau intredeschise, intrerup`nd sau nu continuitatea orificilor fetei d. se manifesta clinic prin edem, hematom, echimoze, serom,stupoare si zdrobire musculara e. pot realiza un tatuaj traumatic. R: a,d. pag497 25.Excoriatiile: a. sunt leziuni superfiale ale pielii, produse prin frecare pe un plan dur b. pot realiza un tatuaj traumatic c. prezinta un orificiu de intrare si un traiect d. prezinta un orificiu mai mic si un orificiu de iesire, in general mai mare, neregulat e. sunt leziuni inchise, fara solutii de continuitate ale tegumentului sau mucoase. R:. a,b. pag501 26. In fracturile orbito-sinusale cu deplasarea placii malare inainte si inafara se pot intalni urmatoarele semne clinice: a. tulburari de sensibilitate in teritoriul nervului infraorbitar b. blocajul miscarilor mandibulare c. echimoza in monoclu d. asimetrie faciala prin proeminenta reliefului zigomatic e. epistaxis bilateral R: a, c pag. 677 27. In fracturile posterioare ale complexului zigomatico-maxilar nu este interesata: a. podeaua orbitei b. apofiza pterigoida c. apofiza frontala a malarului d. arcada temporo-zigomatica e. peretele posterior al sinusului maxilar R: a,b,c,e pag. 677 28. Caile de reducere ale unei fracturi orbito-sinusale sunt:

    34

  • a) mediala b) temporala c) transjugala d) rinologica e) orbitara

    R: b, d pag. 680 29. Calea sinusala de tratament a fracturilor orbito-sinusale este indicata in:

    a) fracturi cominutive ale placii malare b) fracturi cu hematoame intrasinusale c) fracturi tip "blowout" d) fracturi cu dislocari mari e) fracturi ale placii malare in care aceasta are tendinta de a se infunda

    R: a, c pag. 695 30. Intre sechelele ce pot apare dupa fracturi ale complexului zigomatico-maxilar se inscriu:

    a) blocajul mandibulei b) tulburari fizionomice c) cicatrici retractile d) diplopie e) pseudartroza balanta

    R: a, b, d pag.696

    TEMA 9 - TRAUMATISMELE DENTO-PARODONTALE *1. Fracturile dinilor anteriori sunt datorate mai ales: a. accidentelor de joac b. agresiunilor c. accidentelor rutiere d. accidentelor sportive e. toate de mai sus. R. c pag. 699 *2. Dinii cei mai afectai n cazul traumatismelor dento-alveolare sunt: a. incisivii centrali inferiori b. grupul frontal inferior c. caninii superiori d. incisivii centrali superiori e. grupul frontal superior. R: e. pag. 699 3. Factorii favorizani n leziunile dento-parodontale aprute prin traumatisme: a. modificri ale structurii de rezisten intrinsec a dinilor b. dispozitive corono-radiculare c. discromii d. igien defectuoas e. tulburri de mineralizare.

    35

  • R: a,b,e. pag. 699 4. ntr-un studiu realizat de Onetto i Flares pe un lot de pacieni ntre 2 i 21 ani s-a constatat: a. cderile au reprezentat cele mai frecvente cauze ale traumatismelor b. loviturile au reprezentat cele mai frecvente cauze ale traumatismelor c. accidentele rutiere au reprezentat cele mai frecvente cauze ale traumatismelor d. cea mai comun leziune la dentiia temporar a fost luxaia e. cea mai comun leziune la dentiia temporar a fost fractura. R: a,d. pag. 700 5. Conform clasificrii OMS leziunile dentare se clasific n: a. fracturi coronare b. fracturi radiculare c. fracturi coronoradiculare d. luxaii e. smulgeri. R: a,b,d. pag. 700 *6. Testul de vitalitate are valoare diagnostic dup traumatism: a. 2 sptmni b. 4-5 sptmni c. 2 luni d. 3-4 luni e. 4-6 luni. R: e. pag. 701 *7. Radiologic ntr-o inciden ocluzal o fractur oblic a rdcinii este vizibil pe film ca: a. o linie ntrerupt b. 2 linii suprapuse c. o linie oblic d. o elips e. o linie curb. R: d. pag.701 8. n cazul traumatismelor dinilor temporari se ntlnesc mai frecvent : a. fracturi coronare b. fracturi radiculare c. avulsii d. fracturi corono-radiculare oblice e. luxaii. R: c,e. pag. 702 9. Luxaiile dinilor temporari pot fi ntlnite ntr-o mare varietate de forme: a. contuzia b. luxaia total c. extruzia

    36

  • d. luxaia intruziv e. luxaia lateral R: b,c,d. pag. 702 *10. Dilacerarea ca i consecin a traumatismelor dinilor temporari asupra dinilor permaneni se manifest clinic prin: a. erupie ntrziat b. erupie precoce c. erupie m poziie vicioas d. erupie ectopic e. neerupia dintelui. R: e. pag. 703 *11. Aplicarea mijloacelor de imobilizare la dinii temporari este ngreunat de : a. vrsta pacientului b. forma cilindro-conic a dintelui c. forma rotunjit a dintelui d. forma scurt i conic a dintelui e. forma scurt i cilindric a dintelui. R: d. pag. 704. 12. Cele mai obinuite tipuri de fracturi coronare la dinii permaneni sunt: a. fisuri b. fracturi unghi incizal c. fracturi coronare necomplicate d. fracturi coronare complicate e. fracturi totale. R: a,c,d. pag. 705 13. ntr-un studiu efectuat n Italia asupra leziunilor traumatice ale dinilor permaneni s-au constatat c cele mai frecvente cauze au fost: a. cderi b. lovituri c. accidente rutiere d. accidente casnice e. accidente sportive. R: b,c. pag. 704 14. Tratamentul de elecie n fracturile coronare necomplicate const n: a. extirparea pulpar vital b. protecia dentinei i pulpei c. protecia smalului d. aplicarea Ca(OH)2 e. aplicarea de ciment sau coroan de acrilat. R: b,d,e. pag. 705 15. Fracturile smalului se pot trata prin: a. extirparea pulpar

    37

  • b. protecia dentinei i pulpei c. aplicaii de soluii fluorurate d. aplicaii Ca(OH)2 e. rotunjirea marginilor ascuite. R: c,e. pag. 705 16. n cazul fracturilor coronare complicate aciunea teraputic imediat este: a. aplicarea Ca(OH)2 sub pansament ocluziv b. amputaia vital dac apexul este deschis c. pulpotomie devital dac apexul este deschis d. pulpectomie vital dac apexul este nchis e. extirpare devital. R: b,d. pag. 706 17. Factorii favorizani n cazul fracturilor radiculare la dinii permaneni sunt: a. lungimea corono-radicular b. rezistena osului alveolar c. lungimea coroanei clinice d. limea rdcinii e. grosimea rdcinii. R: b,c. pag. 706 18. Fracturile radiculare se clasific n: a. fracturi verticale pariale b. fracturi orizontale c. fracturi verticale d. fracturi oblice e. fracturi incomplete radiculare R: b,c. pag. 706 19. Semnele clinice n fracturile radiculare sunt: a. dureri b. tulburri de fonaie c. sensibilitate la percuia n ax pentru dinii vitali d. mobilitate discret e. discromie. R: a,c,d. pag. 706 20. Tratamentul fracturilor orizontale radiculare implic: a. toaleta local b. reducerea c. fixarea d. imobilizarea e. anestezia. R: b,c,d. pag. 707 21. ntr-o contuzie parodontal semnele clinice sunt:

    38

  • a. durere la percuie b. mobilitate anormal c. reacie pozitiv la curentul electric d. hemoragie n spaiul parodontal e. plag gingivo-mucoas. R: a,c,d. pag. 708 22. ntr-o subluxaie dento-parodontal semnele clinice sunt: a. uoar intruzie b. hemoragie n spaiul parodontal c. uoar mobilitate d. durere la percuie e. sensibilitate crescut. R: b,c,d. pag. 708 23. n cazul intruziei dentare semnele clinice sunt: a. deplasarea dintelui n procesul alveolar b. test de vitalitate pozitiv intens c. test de vitalitate negativ d. plag gingivo-mucoas e. mobilitate crescut. R: a,c. pag. 708 24. n cazul luxaiei laterale semnele clinice sunt: a. mobilitate crescut b. raporturi de ocluzie nemodificate c. vitalitate absent d. un anumit grad de intruzie e. mobilitate sczut. R: a,c. pag. 708 25. n determinarea prognosticului fracturilor radiculare un rol important l joac: a. atitudinea imediat post-traumatism b. radiografia c. anamneza d. testele de vitalitate e. mijloacele de imobilizare. R: b,d. pag. 708 26. Luxaia dinilor permaneni este frecvent asociat cu: a. fisuri b. fracturi radiculare c. fracturi coronare complicate d. fracturi coronare necomplicate e. contuzii. R: a,b,d. pag. 708 27. Criteriile principale care trebuie ndeplinite de orice metod de fixare sunt:

    39

  • a. fixare rapid b. fixare imediat c. fixare fr a afecta dintele sau gingia d. fixatoarele s fie elastice e. fixatoarele s fie rigide. R: a,c,e. pag. 709 28. Metodele care ndeplinesc criteriile de fixare n cazul luxaiilor dinilor permaneni sunt: a. arcul metalic b. arcul acrilic c. fixatorul acrilic d. fixatorul metalic e. fixatorul din material compozit. R: a,c,e. pag. 709 29. Dup aplicarea imobilizrii periodic este monitorizat: a. igiena oral b. starea general a pacientului c. stabilitatea fixatorului d. vitalitatea dinilor vecini e. vitalitatea dinilor afectai. R: a,c,e. pag. 710 30. Complicaiile ce pot apare dup luxaii depind de : a. gradul luxaiei b. starea gingivo-mucoasei c. starea parodoniului d. stabilitatea mijlocului de fixare e. rigiditatea mijlocului de fixare. R: a,c,e. pag. 710.

    TEMA - 10.INFECIILE ORO-MAXILO-FACIALE *1. Infeciile perimaxilare se ntlnesc: a. rar la copil b. frecvent nou nscut c. la orice vrst d. frecvent la adult e. frecvent la copil. R: c. pag. 293 *2. n patologia traumatic intervin: a. bacterii anaerobe sporulate b. bacterii aerobe sporulate c. bacterii anaerobe nesporulate d. streptococi grup E

    40

  • e. coci aerobi. R: a. pag. 294 *3. Flegmonul este: a. o supuraie circumscris b. constituit din esuturi necrozate, celule parial sau total distruse c. forma difuz a proceselor supurative d. frecvent la nou nscut e. ntlnit frecvent la adult. R: c. pag. 296 *4. Abcesul "n semilun" este localizat strict: a. loja submandibular b. loja sublingual c. spaiul latero-faringian d. loja submentonier e. n jurul marginii bazilare a mandibulei. R: e. pag. 307 *5. Bula grsoas Bichat se gsete situat: a. ntre muchiul buccinator i muschii pilieri b. loja submandibular c. loja submentonier d. ntre muschiul buccinator i muschii pieloi e. loja sublingual. R.:d. pag. 314 6. Cauzele cele mai frecvente ale infeciilor prilor moi perimaxilare sunt: a. leziunile dentare b. complicaiile anesteziei loco-regional c. leziuni amigdaliene d. leziunile parodontale e. nici una dintre acestea. R: a,d. pag. 293 7. Mecanismele patogene prin care se constituie procesele supurative ale prilor moi sunt: a. calea indirect b. calea transosoas c. calea submucoas d. calea limfatic i arterial e. toate acestea.

    R: b,c. pag. 294

    *8. Semnul patognomonic al unui abces poate fi: a. mpstarea b. fluctuena c. induraia

    41

  • d. durerea pulsatil e. crepitaii gazoase. R: b. pag. 294. 9. Pentru stabilirea gravitii unei infecii de cauz dentar exist o serie de criterii: a. febr >38C b. dificulti funcionale severe c. interesarea lojilor i spaiilor din prile moi perimaxilare d. febr >40C e. toate acestea. R: a,b,c. pag. 297 *10. Abcesele palatine cu punct de plecare incisivii laterali superiori provoac: a. colecii difuze b. abcese de form (alungite) c. colecii nchistate d. abcese de form rotunjit e. nici una dintre acestea. R: b. pag. 302. 11. Diagnosticul diferenial al abcesului palatinal se face cu: a. sarcoame b. goma luetic c. tumorile de maxilar superior d. chistul de maxilar suprainfectat e. toate acestea. R: b,c,d. pag. 303 12.Tratamentul abcesului palatinal urmrete: a. drenarea abcesului pe cale exobucal b. deschiderea coleciei c. drenajul coleciei d. drenarea abcesului pe cale mixt e. nici una dintre acestea. R: b,c. pag. 303 13. Abcesul perimandibular intern submucos are punct de plecare: a. molarii b. incisivii c. premolarii d. corpii strini care ptrund accidental n mucoasa planeului bucal e. toate acestea. R: a,c,d. pag. 304 14. *Abcesul perimandibular intern submucos se poate confunda cu: a. ranula b. abcesul de loj sublingual c. abcesul de loj submaxilar

    42

  • d. tumori chistice a planeului oral e. toate acestea. R: b. pag. 304 15. Diagnosticul diferenial al abcesul perimandibular intern submucos se face cu: a. epulidele b. abcesul de loj sublingual c. whartonita litiazic d. perwhartonita litiazic e. abcesul perimandibular extern. R: b,c,d. pag. 304 *16. Abcesul n semilun l deschidei: a. pe cale cutanat b. pe cale oral c. n funcie de localizare d. pe cale mixt e. numai n recesus. R: a. pag. 305. 17. Diagnosticul diferenial al abcesului n semilun se face cu: a. abcesul de loj submaxilar b. tumori ale corpului mandibular c. abcesul de loj sublingual d. adenita supurat submandibular e. abcesul perimandibular extern. R: a,b,d. pag. 305 18. Abcesele lojilor superficiale sunt: a. abcesul lojii submandibulare b. abcesul lojii sublinguale c. abcesul mentonier d. abcesul fosei infratemporale e. abcesul spaiului laterofaringian. R: a,b,c. pag. 310 19. Abcesele lojilor profunde sunt: a. abcesul mentonier b. abcesul spaiului laterofaringian c. abcesul lojii sublinguale d. abcesul lojii maseterine e. abcesul fosei infratemporale. R: b,e. pag. 329 20. Diagnosticul diferenial al abcesului lojii submandibulare se face cu: a. adenita supurat b. abcesul spaiului laterofaringian c. abcesul "n semilun"

    43

  • d. abcesul de loj submentonier e. toate acestea. R: a,c,d. pag.330 21. Simptomatologia abcesului lojii submentoniere: a. tumefacia apare ca o a doua brbie b. endooral, simptomatologia este absent c. debut cu mpstare submentonier dureroas d. mentonul tumefiat proemin ca o fald progenie e. toate acestea. R: a,b,c. pag. 312 22. Diagnosticul diferenial al abcesului mentonier se face cu : a. chisturile de menton b. tumorile de arc mentonier suprainfectate c. adenitele supurate d. piodermitele cu localizare submentonier e. toate acestea. R: a,b. pag. 313 23. Supuraiile extinse ale obrazului, clinic se pot prezenta: a. sub form difuz b. sub form extins c. sub form de colecii limitate d. sub form sistemic e. toate acestea. R: a,b,c. pag. 314 24. Deschiderea larg a supuraiilor extinse ale obrazului poate fi fcut: a. pe cale endooral b. pe cale exooral c. pe cale mixt d. pe cale cutanat e. toate acestea. R: a,c,d. pag. 314. 25. Diagnosticul diferenial al abcesului lojii parotidiene se face cu: a. parotiditele supurate b. abcesul maseterin c. adenitele supurate intraparotidiene d. tumora de parotid e. nici una dintre acestea. R: a,b,c,d. pag. 318 26. Diagnosticul diferenial al abcesului limbii se face cu: a. tumori maligne ale limbii b. inflamaii specifice ale limbii c.inflamaii nespecifice ale limbii

    44

  • d. chisturile dermoide ale bazei limbii suprainfectate e. toate acestea. R: a,b,d. pag. 320 27. Diagnosticul diferenial al abcesului orbitei se face cu: a. abcesul palpebral b. sinuzite acute supurate etmoidale c. tromboflebita de sinus cavernos d. supuraiile spaiului retromaxilar e. celulita orbitar pasager. R: a,c,d,e. pag. 322 28. Din punct de vedere anatomo-patologic ntlim urmtoarele forme de osteit: a. acut supurat b. cronic c. scleroas d. cronic supurat e. acut nesupurat R: a,b,c. pag. 347 29. Laskin clasific osteomielita n urmtoarele forme: a. supurate (acute i cronice) b. cu debut endoosos c. nesupurate de tip cronic sclerogen d. osteomielita Garre e. toate aceste forme. R:a,c,d. pag. 348 30. Necroza maxilarelor se instaleaz n urma aciunii: a. agenilor termici b. agenilor fizici c. agenilor chimici d. agenilor toxici e. agenilor fizico-chimici. R: a,b,c. pag. 353 31. La nivelul oaselor maxilare leziunile teriare din sifilis se manifest prin: a. sifilom circumscris b. sifilom difuz c. prezena sifilidelor d. tuberculos e. nici una dintre acestea. R: a,b. pag. 356

    TEMA 11 - SINUZITA ODONTOGEN SI COMUNICAREA ORO-SINUZALA

    45

  • 1. Factorii care favorizeaz mbolnvirea sinusului maxilar: a. diminuarea rezistenei generale a organismului b. modificri de tip alergic ale mucoasei sinuzale c. inflamaia cronic a mucoasei nazosinusale d. absena deviaiei de sept e. toate aceste. R: a,b,c. pag. 366 2. n etiologia sinuzitelor maxilare se pot incrimina: a. leziuni periapicale ale dinilor din vecintatea sinusului b. osteite ale procesului alveolar c. chisturi suprainfectate d. pungi parodontale adnci e. tratamente cosmetice. R: a,b,c,d. pag. 366 3. n sinuzita acut, n faza cataral mucoasa este: a. edemaiat b. hiperemiat c. cu infiltrat limfocitar d. cu infiltrat leucocitar e. ngroat. R: a,b,d. 4. n forma purulent a sinuzitei acute: a. mucoasa se ngroa b. apar ulceraii c. secreia devine mucopurulent d. mucoasa este dedublat e. infiltratul inflamator crete. R: a,b,c,e. pag. 368 5. n sinuzita acut: a. mucoasa este edemaiat b. mucoasa prezint un infiltrat limfoplasmocitar c. apar procese de osteit d. apar numeroi polipi e. mucoasa se ngroa. R: a,e pag. 368 6. Germenii microbieni cel mai frecvent prezeni ntr-o sinuzit maxilar odontogen sunt: a. helicobacter pylori b. s. piogenes c. virusul urlian d. klebsiele, aerobacterii i colibacili e. actinomycees, brucella.

    46

  • R: b,d. pag. 369 7. Durerea n sinuzita acut: a. caracter pulsatil b. localizat c. iradiere n regiunea orbitar, frontotemporal, occipital. d. iradiere submandibular e. iradiere n regiunea orbitar, submaxilar, laterocervicala. R: a,b,c. pag. 369 8. Obiectiv n sinuzita acut, rinoscopia anterioar relev: a. edemul mucoasei b. prezena puroiului n fosa nazal unilateral c. hiperemia mucoasei d. prezena puroiului n fosele nazale bilateral e. toate acestea. R: a,b,c- pag.369 9. Semnele generale n sinuzita acut: a. inapetena b. febr 37C c. stare general alterat d. stare general normal e. apatie. R: a,c,e. pag. 369 *10. Radiografic, n stadiul acut al sinuzitei se observ: a. discret opacitate unilateral b. opacitate omogen bilateral c. leziuni dentoparodontale d. leziuni alveolare e. nici una dintre acestea. R: a. pag. 369 11. Diagnosticul diferenial al sinuzitei acute maxilare se face cu: a. tumori chistice dentare n faza de complicaie septic b. chistul mucos intrasinusal c. cilindromul d. celulita genian de cauz dentar e. osteomielita maxilarului. R: a,d,e. pag. 370 12. Sinuzita cronic maxilar poate prezenta urmtoarele semne clinice: a. cacosmie subiectiv permanent b. durere lancinant iradiat, nocturn c. rinoscopia anterioar relev prezena unei secreii mucopurulente unilateral cu mucoasa hiperemic d. durerea este prezent mai ales dimineaa

    47

  • e. faza de debut este asimptomatic. R: a,c,d. pag. 370 13. Durerea n sinuzita cronic: a. prezent mai ales dimineaa b. poate s dispar temporar n cursul zilei c. caracter pulsatil d. localizat e. prezent mai ales seara. R: a,b. pag. 370 14. Rinoscopia anterioar n sinuzita cronic relev: a. uneori se observ polipii sinuzali proliferai prin ostium n meatul mijlociu b. mucoasa ngroat c. prezena unei secreii mucopurulente unilateral d. prezena unei secreii mucopurulente bilateral e. mucoasa hiperemic. R: a,b,c,e. pag. 370 *15. Semnele generale n sinuzita cronic : a. starea general de obicei nu este afectat b. stare general alterat c. febr >38C d. inapeten e. toate cele de mai sus. R: a. pag. 370 *l6. Radiografic n sinuzita cronic se constat: a. opacitatea unilateral a maxilarului superior b. opacitatea bilateral a mandibulei c. opacitatea unilateral a sinusului maxilar d. opacitatea bilateral a sinusului e. opacitate omogen sub form de triunghi. R: c. pag. 370 17. Cauzele comunicrii oro-sinusale pot fi: a. chimice b. traumatice c. infecioase d. nespecifice e. nici un rspuns nu este corect. R: b,c. pag. 375 18. Cauzele infecioase n comunicarea oro-sinuzal cele mai frecvente sunt: a. infecii nespecifice b. acte chirurgicale c. traumatisme accidentale d. infecii specifice

    48

  • e. toate acestea. R: a,d. pag. 375 19. n comunicarea oro-sinuzal cauzele traumatice sunt reprezentate de: a. interveniile chirurgicale b. extracia dentar, rezecii osoase c. infecii nespecifice d. traumatisme accidentale e. toate acestea. R: a,b,d. pag. 375 *20. n sinuzita maxilar cronic odontogen, fr comunicare buco-sinuzal se indic: a. extracia dintelui cauzal sub protecie de antibiotice b. drenajul sinusului c. cura radical a sinusului dup metoda Caldwell-Luc d. puncia sinusului e. administrarea de antibiotice cu spectru larg. R: a. pag. 373 *21. Procedeul Denker realizeaz: a. un drenaj n unghi infero-intern al sinusului b. un drenaj n unghi supero-intern c. un drenaj n unghi supero-extern al sinusului d. un drenaj n unghi infero-extern e. nici un rspuns corect. R: a. pag. 375 22. Tratamentul comunicrilor orosinuzale este: a. protetic b. general c. chirurgical d. local e. antibiotic. R: a,c. pag. 376 23. ngrijirile postoperatorii din tratamentul comunicrii orosinuzale sunt: a. evit micrile de masticaie b. igien bucal ngrijit c. dezinfecia faringelui d. alimentaia n primele 3 zile va fi solid e. alimentaia n primele 3 zile va fi lichid sau semisolid. R: a,b,e. pag. 379 24. Radiografia cu film retroalveolar n sinuzita cronic evideniaz: a. leziuni dentoparodontale b. leziuni alveolare c. opacitate unilateral a maxilarelor d. leziuni dentare

    49

  • e. leziuni parodontale. R: a,b,d,e. pag. 370 25. Diagnosticul diferenial al sinuzitei maxilare cronice se face cu: a. epiteliom de mezostructur b. osteomielita maxilarului c. sinuzita acut rinogen d. chist mucos intrasinusal e. sinuzite maxilare specifice R: a,d,e. pag. 370+371 26. Care sunt complicaiile sinuzitei maxilare odontogene: a. osteomielita maxilar b. supuraiile de orbit c. supuraiile lojei submandibulare d. boala de focar e. nici una dintre acestea R: a,b pag. 372 27.Drenajul sinusului in sinuzita acut va fi asigurat prin instilaii nazale cu: a. soluii decongestionante b. soluii antiseptice c. Rinofug d. Fedrocain e. nici una dintre acestea. R. a,b,c,d. pag. 372. *28. n sinuzita cronic odontogen se ncepe tratamentul prin: a. aerosoli b. extracia dintelui cauzal c. tehnici de fizioterapie d. cura radical a sinusului maxilar e. toate de mai sus. R: b. pag. 372 29. Cura radical Caldwell-Luc a sinusului maxilar are ca scop: a. asigur drenaj eficient al cavitii sinusale b. nu asigur drenajul cavitii sinusale c. ndeprtarea mucoasei sinusale d. lavajul sinusal e. nici un rspuns nu este corect. R: a,c. pag. 372. 30. Localizrile cele mai frecvente ale comunicrii oro-sinusale sunt: a. vestibulul oral inferior b. creasta alveolar superioar c. creasta alveolar inferioar d. vestibulul oral superior

    50

  • e. toate cele de mai sus. R: b,d. pag. 375

    TEMA - 12. CHISTURILE MAXILARELOR SI CHISTURILE PARTILOR MOI ORO-MAXILO-FACIALE

    1. *Cea mai frecventa localizare a keratochistului este: a) la mandibula, regiunea molara b) la nivelul corpului mandibulei c) la nivelul simfizei mentoniere d) la nivelul tuberozitatii maxilare e) la nivelul apofizei coronoide R : a Pag. 715

    2. *Care din elementele mentionate nu caracterizeaza chistul gingival al sugarului ? a) a fost descris de Laskin si ca nodul Bonn b) se observa inainte de aparitia primilor dinti c) sunt durerosi d) nu afecteaza suptul e) au forma unor noduli R : c Pag. 714-715 3. *Chistul globulo maxilar are urmatoarea localizare : a) portiunea inferioara a canalului nazo-lacrimal b) intre radacinile incisivilor central superiori c) intre incisivii laterali si caninii superiori d) la nivelul tuberozitatii maxilare e) intre incisivii centrali si incisivii laterali superiori R : c Pag. 720 4. *Chistul periodontal lateral se dezvolta : a) lateral in raport cu radacina unui dinte devital b) lateral in raport cu radacina unui dinte vital c) la nivelul orificiului unui canal dentar aberant d) la nivelul unei cai false e) la nivelul unei fracturi radiculare R : a Pag. 723 5. *Dupa O.M.S, din categoria chisturilor de dezvoltare nu face parte : a) chistul dentiger b) chistul de eruptie c) chistul gingival al sugarului d) chistul rezidual e) chistul calcifiat odontogen R : d Pag. 714

    51

  • 6. *Urmatoarele categorii de chisturi sunt situate endoosos, cu exceptia : a) chist radicular b) chist periodontal lateral c) chist globulo maxilar ? d) chist nazo- labial e) chist rezidual R : d Pag. 720 7. *Imaginea de radiotransparenta in inima este caracteristica pentru : a) ameloblastom b) keratochist c) chist nazo- palatin d) chist nazo- labial e) chist periodontal lateral R : c Pag. 719 8. In categoria chisturilor neepiteliale se incadreaza : a) chistul osos simplu traumatic b) chistul primordial c) chist osos anevrismal d) cavitati osoase idiopatice e) chist ciliat chirurgical al maxiarului R: a; c; d Pag. 714 9.Sindromul Gorlin se caracterizeaza prin: a) transmitere dominant autozomala b) chisturi primordiale multiple situate pe cadrane diferite c) tulburari digestive d) nevomatoza bazo-celulara e) modificari vertebrale R : a ; b ; d ; e Pag. 715 10. Urmatoarele afirmatii cu privire la chistul primordial sunt adevarate : a) se dezvolta pe locul unui dinte b) nu recidiveaza c) este mai frecvent la barbati d) este mai frecvent la maxilar e) nu se suprainfecteaza R : a ; c Pag. 715 11.Chistul de eruptie se caracterizeaza clinic prin : a) deformatia mucoasei gingivale b) continut de culoare galbuie c) dureri spontane intense d) consistenta elastica e) consistenta ferma R : a ; d Pag. 717-718

    52

  • 12. Urmatoarele afirmatii caracterizeaza chistul folicular cu exceptia : a) evolueaza la mandibula in regiunea premolar-molar b) evolueaza la maxilar in regiunea tuberozitara c) coroana dintelui inclus este situata intrachistic d) nu sufera transformari maligne e) poate fi descoperit intamplator radiologic R : b ; d Pag. 716-717 13. Tratamentul chistului calcifiat odontogen consta in : a) atitudine expectativa b) enucleere ca tratament de electie c) rezectie de maxilar in anumite cazuri d) marsupializare e) nici unul din raspunsurile de mai sus R : b ; c Pag. 719 14. In evolutia chistului nazo palatin se intalnesc aspectele : a) tumefactie palatinala sau vestibular mediana b) evolutie rapida cu crestere in dimensiuni a formatiunii c) hipoestezie a fibromucoasei palatine in 1/3 anterioara d) inclinare divergenta a axei de implantare a incisivilor centrali superiori e) evolutii lente datorita unui drenaj intermitent al continutului chistului R : a ; c ; e Pag. 719 15. Diagnosticul diferential al chistului nazo- labial se face cu : a) abcesul vestibular - superior b) chistul radicular cu punct de plecare caninul c) furunculul nazal d) botriomiconul e) chistul salivar labiar superior R : a ; b ; c ; e Pag. 720 16. Clinic si evolutiv, chistul nazo- labial se caracterizeaza prin : a) tumefactie la limita laterala a portiunii inferioare aperturii piriforme b) evolueaza cel mai frecvent spre peretele lateral al fosei nazale c) evolueaza cel mai frecvent spre fundul de sac vestibular superior d) poate produce dificultate in respiratie e) este foarte dureros spontan R : a ; b ; d Pag. 720 17. *Cea amai frecvent categorie de chisturi este: a. chistul primordial b. chistul nazo-palatin c. chistul radicular d. chistul rezidual e. chistul globulo-maxilar R: c Pag. 721

    18. Urmtoarele afirmaii privind chistul radicular sunt adevrate:

    53

  • a. localizarea la maxilar este mai frecvent dect la mandibul b. este frecvent ntlnit la vrste mici c. este urmarea unei infecii pulpare cronice d. mrimea volumului chistului se datoreaz unei condentraii mari de proteine e. mrimea volumului chistului se datoreaz unei condentraii mari de glucide R. a, c, d Pag. 722 19. Imaginea radiologic a chisturilor radiculare: a. arat o imagine de radiotransparen cu contur net b. prezint focare chistice secundaresituate la distan de zona de radiotransparen principal c. este mai mic dect dimensiunile clinice ale chisturilor pentru chisturile cu evoluie vestibular d. arat o imagine de radiotransparen cu contur policiclic e. este caracterisic imaginea radiotransparent n form de inim R: a, c Pag. 724-725 20. Lacuna esenial a maxilarelor se caracterizeaz prin. a. cavitate endoosoas necptuit de membran b. coninutul reprezentat de esut moale c. coninutul reprezentat de lichid hemoragic sau aer d. pereii cptuii cu membran e. cae mai frecvent localizare este la nivelul ramurilor mandibulare sau simfizei mentoniere R: a, c, e Pag. 733 21. Urmtoarele simptome se regsesc n clinica lacunei eseniale a maxilarelor. a. tumefacie vestibular b. dinii juxtalezionali devitali c. dinii juxtalezionali vitali d. dureri e. parestezii ale buzei inferioare R: a, c, d, e Pag. 733 22. Indicaiile marsupializrii sunt: a. cnd peretele chistului este singura barier ntre cavitatea chistic i mucoasa nazal sau sinusal b. formaiuni chistice mandibulare de dimensiuni mici c. la toate chisturile foliculare d. n chisturi supurate cnd colecia este n tensiune e. cnd starea general a pacientului nu permite cura radical R: a, d, e Pag. 726 23. Marsupializarea ca metod chirurgical n chisturile maxilare: a. const n extirparea complet a membranei chistului b. constituie metoda de elecie c. const n suprimarea unui perete al cavitii chistice i transformarea acesteia ntr-o cavitate anex a cavitii bucale

    54

  • d. prezint riscul de degenerare ameloblastic e. necesit un interval de timp scurt pentru vindecare R: c, d Pag. 726-727 24. Tendina de recidiv a chistului primordial se datoreaz: a. friabilitii membranei b. numrului mare de corpusculi Palade care secret interleukine osteolitice c. prezenei proteinei p 53 n membrana chistului d. coninutului de keratin e. existena unor microchisturi adiacente membranei n osul aparent sntos R: a, e Pag. 715-716 25. Chistul periodontal lateral: a. se dezvolt lateral n raport cu rdcina unui dinte vital b. cel mai frecvent se formeaz pe faa distal a molarului 3 maxilar c. se dezvolt lateral n raport cu rdcina unui dinte devital d. cel mai frecvent se formeaz pe faa distal a molarului 3 mandibular inclus e. se confund cu chistul folicular R: a, d, e Pag. 723 26. Diagnosticul diferenial al chisturilor nazo-palatine se face cu: a. tumora cu mieloplaxe b. chistul dentiger al unui meziodens c. dou chisturi radiculare pe ambii incisivi centrali superiori d. ameloblastomul e. chistul globulo-maxilar R: b, c Pag. 719-720 27. Infectarea supraadugat a chisturilor radiculare determin: a. hiperplazia sau distrucia epiteliului b. coninut hemoragic c. aderena la peretele osos d. subierea peretelui chistic e. coninut purulent R: a, c, e Pag. 723 28. Degenerescena malign a chisturilor de maxilar: a. a fost semnalat frecvent b. este pus pe seama iritaiilor cronice c. apare cu totul excepional d. apare ndeosebi dup extirpri incomplete e. apare dup aplicri de substane chimice cauterizante R: b, c, d, e Pag. 725 29. Atitudinea fa de dinii a cror rdcin proemin n cavitatea chistic este: a. conservatoare, indiferent de implantare b. conservatoare dac au o implantare bun c. extracie, indiferent de implantare d. extracie, dac au o implantare precar

    55

  • e. toate variantele de mai sus R: b, d Pag. 729 30. Urmtoarele afirmaii privind cura radical a chisturilor maxilare sunt adevrate: a. atitudine radical fa de membrana chistic i dinii cu rdcini intrachistice b. necesit pregtire preoperatorie c. atitudinea fa de dini este n funcie de gradul de distrucie, deplasare i mobilitate d. urmrete conservarea structurilor de vecintate: mnunchi vasculo-nervos, fose nazale, sinus maxilar e. toate afirmaiile de mai sus R: b, c, d Pag. 727

    TEMA - 13 - TUMORILE BENIGNE ALE PARTILOR MOI ORO- FACIALE

    1. *Localizarea caracteristic a granulomului piogen este: a. gingia b. limba c. mucoasa jugal d. vlul palatin e. palatul dur R: a Pag. 755 2. *Granulomul periferic cu celule gigante este o leziune caracteristic pentru: a. persoanele vrstnice b. persoanele dentate c. sexul masculin d. persoanele edentate e. copii R: b Pag. 757 3. *Cea mai frecvent tumor benign a cavitii orale este: a. fibromul b. fibromatoua gingival c. hiperplazia epitelio-conjunctiv d. papilomul e. osteomul R: a Pag. 759 4. *Osteomul esutului moale este localizat la nivelul: a. mucoasei gingivale b. palatului c. feei dorsale a limbii d. feei ventrale a limbii e. buzei R: c Pag. 761

    56

  • 5. *Precizai cea mai grav malformaie superficial: a. hemangiomul imatur b. hemangiomul matur de tip capilar c. hemangiomul matur de tip arterio-venos d. hemangiomul matur de tip capilaro-venos e. toate cele de mai sus R: c pag. 766 6. *Urmtoarele afirmaii privind lipomul sunt adevrate, cu excepia: a. este compus din celule grsoase mature b. scade n dimensiuni n urma unei cure de slbire c. are o cretere lent d. nu degenereaz malign e. la palparea formelor difuze avem senzaie de fluid R: b Pag. 760 7. *Forma comun de lipom prezint caracterele de mai jos, cu excepia: a. este o tumor dur b. este mobil pe planurile din jur c. este neaderent d. este bine delimitat e. are culoare galben R: a Pag. 760 8. Urmatoarele afirmatii referitoare la papilomul mucoasei orale sunt adevarate: a) are origine pe suprafata epiteliului mucoasei orale b) are crestere endofitica c) apare doar la varste inaintate d) este bine circumscris e) aparitia se datoreaza raspunsului inflamator la iritatiile cronice R : a) ; d) ; e) Pag. 753-754 9. Semnele de susupiciune pentru o degenerare maligna a papilomului mucoasei orale sunt : a) indurarea tesutului in profunzime b) dimensiunea de 3-4 cm c) fixarea bazei de implantare d) durerea provocata de traume mecanice e) sangerarea la traumatisme R : a) ;c) Pag. 754 10. Prezinta predispozitie catre hiperplazie epitelio- conjunctiva pacientii cu : a) depozite tartrice b) proteze mobile, largi, cu margini ascutite c) infectie cu papilomavirus d) restaurare protetica maxilara care au prezenti dintii frontali inferiori e) tratament cu hidantoina R : b) ;d) Pag. 755

    57

  • 11. Inflamatiile care duc la formarea granulomului piogenic se caracterizeaza prin : a) distructie redusa a celulelor osoase b) stimularea proliferarii endoteliului vascular c) distructia intense a celulelor osoase d) inchiderea proliferarii endoteliului vascular e) toate variantele mentionate R: a); b) Pag. 755 12. In tratamentul granulomului piogenic se efectueaza : a) extirpare chirurgicala b) atitudine expectativa c) extractia obligatorie a dintilor adiacenti d) conservarea dintilor adiacenti si detartraj e) injectii sclerozante R : a) ;d) Pag. 756 13. In apariia granulomului gravidei sunt implicati : a) dezechilibru hromonal b) infectia cu papilomavirus c) deficiente nutritionale d) igiena orala necorespunzatoare e) iritatiile cronice R : a) ; c) ;d) Pag. 756-757 14. Simptomatologia granulomului periferic cu celule gigantice consta in : a) localizare frecventa pe gingie anterior de molari b) localizare frecventa la nivelul mucoasei jugale c) debuteaza in tesutul interdentar d) culoarea caracteristica este rosu purpuriu e) este mai frecvent la barbati R : a) ; c) ; d) Pag. 757 15.Granulomul periferic cu celule gigantice prezinta urmatoarele aspecte caracteristice : a) masa non-capsulata de testut conjuctiv reticulat sau fibros b) focare hemoragice cu pigment de hemosiderina c) prezenta de infiltrat celular inflamator d) tesut osos nou format printre elementele vasculare si celulare e) nici unul din aspectele mentionate R : a) ;b) ;c) ;d) Pag. 757-758 16.Fibromatoza gingivala se poate asocia cu : a) nas marit b) urechi decolate si elongate c) hepatomegalie

    58

  • d) splenomegalie e) hipertricoza R : a) ;b) ;d) ;e) Pag. 758 17. Precizati aspectele intalnite in fibromatoza gingivala : a) gingia care acopera procesul alveolar este hipertrofiata b) extractia unui singur dinte poate duce la regresie, pana la normalitate c) mucoasa este hemoragica si dureroasa d) de obicei debuteaza in timpul eruptiei dentilor temporari 3) patologic predomina masele de tesut conjuctiv fibros R : a) ;b) ;e) Pag. 758 18. Aspectul tesutului gingival in hiperplazia hidantoinica este: a) pietros, globulat, neregulat b) dens, rezilient c) cu tendinte de sangerare d) la debut una sau mai multe papile marite ca volum e) toate aspectele mentionate R : a) ;b) ;d) Pag. 759 19. Care din urmatoarele afirmatii caracterizeaza fibromul partilor moi maxilo-faciale a) este cea mai frecventa tumora benigna a cavitatii orale b) provine din tesutul conjunctiv submucos c) localizarea cea mai frecventa la gingie d) localizarea cea mai frecventa la mucoasa jugala e) are o crestere rapida R: a);b);c) Pag. 759 20. Lipomul in regiunea faciala se caracterizeaza prin: a) crestere rapida b) la nivelul gatului si fetei apare in tesutul subcutanat c) apare mai frecvent la copii d) nu degenereaza niciodata e) lipoamele cu localizare profunda au tendinte la difuzare R: b);d);e) Pag. 760-761 21. Rabdomiomul partilor moi: a) are origine in musculatura striata b) apare frecvent la copii c) apare in decada a V-a de viata d) este dureros e) este bine circumscris R: a);c);e) Pag. 762 22. Leiomiomul: a) are origine in musculatura striata

    59

  • b) are culoare asemanatoare cu a mucoasei c) are localizare predilecta in zona distala a limbii d) are o crestere rapida; dureroasa e) are origine in musculatura neteda R: b);c);e) Pag. 762 23. Semnele clinice ale epulisului congenital sunt: a) este prezent de la nastere b) fetele sunt mai afectate decat baietii c) baietii sunt mai afectati decat fetele d) localizare mai frecventa la nivelul crestei alveolare edentate maxilare e) localizare mai frecventa la nivelul crestei alveolare edentate mandibulare R: a);b);d) Pag. 764 24. Urmatoarele localizari ale hemangiomului imatur pot produce tulburari functionale sau pot pune in pericol viata copilului: a) hemangioamele subglotice b) hemangioamele palpebrale c) hemangioamele varfului nasului d) hemangioamele labiale e) nici una din cele de mai sus R: a);b);c);d) Pag. 765 25. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind hemangiomul matur de tip capilar: a) prezinta tendinta de regresie spontana b) prezinta tendinta la extindere fata de dimensiunea initiala c) sunt plane d) sunt prezente de la nastere e) aspectul caracteristic este de pata de vin R: c);d);e) Pag. 765-766 26. Hemangioamele mature capilaro- venoase: a) au aspect de pata de vin b) se prezinta sub forma de tumefactie moale, depresibila, rece c) cresc in volum cu pozitie decliva; la efort sau la plans d) nu se insotesc de tulburari functionale e) sunt cele mai grave malformatii superficiale R: b);c) Pag. 766 27. Simptomele determinate de limfangiom sunt: a) depresie respiratorie cand prezinta extensii difuze b) macroglosie c) macrocheilie d) deformare nodulara cu localizari profunde e) nici unul din cele mentionate R: a);b);c);d) Pag. 768-769 28. Precizati caracterele neuromului de amputatie:

    60

  • a) frecvent apare in jurul gaurii mentoniere b) se manifesta ca un nodul unic c) prezinta crestere rapida d) prezinta crestere lenta e) este nedureros spontan si la palpare R:a);b);d) Pag. 769-770 29. Semnele clinice ale neurinomului: sunt: a) este in general dureros b) apare doar la varstnici c) leziunile din partile moi sunt nodulare, bine circumscrise d) are o crestere lenta indelungata e) parestezii in localizarile pe alveolarul inferior R: c);d);e) Pag. 771

    TEMA 14 - TUMORI BENIGNE ALE MAXILARELOR:OSTEOGENE SI NON-OSTEOGENE

    1.*Localizarea cea mai frecvent a osteomului la nivelul maxilarului este: a. la nivelul tuberozitii maxilare b. pe fata anterioara nspre malar c. n zona incisiv- canin d. n zona premolar-molar e. nici una din localizrile de mai sus R: b. 2. *Vrsta cel mai frecvent afectat de osteomul maxilar