grile rezolvate licenta

8/10/2019 grile rezolvate licenta

1/54

grile rezolvate licenta - psihologie 2009 (prima parte )

Fundamentele psihologiei

MULTIL! "#$I"!

%& sihicul uman este un sistem'a) static) proailistc) dinamicd) dinamic-evolutiv

%& a2& cd

*& d+& ad

,.' *

2& In conceptia lui .& Freud/ inconstientul este'

%& integral innascut2& doandit in copilarie*& o componenta a lui este innascuta/ o alta doandita

,.' *

*& In deinirea psihologica a constiintei esentiala este'a) dimensiunea teleonomica) dimensiunea motivationalac) dimensiunea eticad) dimensiunea cognitiva

%& ad2& acd*& cd+& ad

,.' +

+& ,legeti cele doua orme genetice (azale) in care se structureaza constiinta'


2/54

a) constiinta morala) constiinta stiintiicac) constiinta de sined) constiinta 1uridicae) constiinta lumii eterne

%& ace2& de*& acde+& d3& ce

,.' 3

3& "onstiinta este'

%& suma unctiilor si proceselor psihice particulare2& suma proceselor cognitive*& un nivel calitativ superior al organizarii psihice/ caracterizat printr-o emergentaintegrativa ireductiila

,.' *

4& "onstiinta de sine este o unctie'

%& proiectiva2& autoreleiva*& releiva

,.' 2

5& "onstiinta de sine'

%& genereaza identitatea !ului2& deriva din identitatea !ului*& nu are nicio legatura cu identitatea !ului

,.' %

6& .inteza interioara este un stadiu in ormarea'

%& constiintei lumii eterne


3/54

2& suconstientului*& constiintei de sine

,.' *

9& Functia reglatoare a constiintei consta in'a) sistematizarea inormatiilor) planiicarea activitatiic) generarea unor proiecte noid) evaluarea rezultatelor actiunilor intreprinse

%& c2& ad*& acd+& d

,.' +

%0& erceptia este'

%& o senzatie complea2& o structura cognitiva distincta*& o suma de senzatii

,.' 2%%& erceptia relecta'

%& proprietati esentiale si generale ale oiectelor2& proprietati esentiale amalgamate cu proprietati neesentiale/ accidentale*& proprietati situational-accidentale

,.' 2

%2& 7eterminantii perceptiei includ'

%& eclusiv actorii oiectivi eterni2& actorii oiectivi eterni si actorii suiectivi interni luati separat*& eclusiv actori suiectivi interni+& actorii oiectivi eterni si actorii suiectivi interni in interrelatiune


4/54

,.' +

%*& erceptia monomodala consta in'

%& perceperea unui oiect o singura data

2& perceperea aceluiasi oiect de mai multe ori*& perceperea oricarui oiect pe calea unui singur analizator

,.' *

%+& Interpretarea/ ca aza a procesului perceptiei/ inseamna'

%& stailirea semniicatiei si utilitatii oiectului pentru activitatea suiectului2& incadrarea oiectului intr-o clasa*& relationarea oiectului cu eperienta anterioara

,.' %

%3& Invariantii de structura (una orma) in perceptie rezulta din'

%& numarul elementelor componente2& relatiile dimensional-metrice dintre elementele componente*& marimea elementelor componente

,.' 2%4& Iluziile sunt rezultatul'

%& halucinatiilor2& ecedentului de inormatie*& eectelor de camp

,.' *

%5& 8olul setului in perceptie este'

%& intotdeauna pozitiv2& atat pozitiv/ cat si negativ*& intotdeauna negativ

,.' 2


5/54

%6& Legea structuralitatii-integralitatii perceptiei se poate demonstra'

%& cu a1utorul igurilor lacunare (incomplete)2& cu a1utorul igurilor dule

*& cu a1utorul igurilor suprapuse

,.' %

%9& "aracterul mi1locit al gandirii consta in aceea ca'

%& se ieaza direct pe scop2& oloseste procedee logico-ormale*& opereaza cu inormatii urnizate de alte procese psihice

,.' *

20& "are dintre scolile psihologice eplica rezolvarea prolemelor prin enomenulinsight:

%& introspectionista2& gestaltista*& asociationista+& ehaviorista

,.' 2

2%& "are a ost oiectivul principal al scolii de la ;


6/54

,.' *

2*& iramida notiunilor se structureaza dupa criteriul'

%& polaritatii2& generalitatii*& sinonimiei+& contrastului

,.' 2

2+& "ontinutul notiunilor se dezvaluie in'

%& succesiunea reprezentarilor2& 1udecata*& interactiunea dintre cuvant si imagine

,.' 2

23& "are este proprietatea dupa care =&iaget a stailit trecerea de la stadiul preoperator lacel operator in dezvoltarea ontogenetica a gandirii

%& inalitatea

2& structuralitatea*& continuitatea+& reversiilitatea

,.' +

24& rocesarea de tip inductiv asigura'a) descoperirea a ceea ce este comun mai multor cazuri individuale) identiicarea oiectelor in contetul lor naturalc) trecerea de la individual la general

%& c2& ac*& a+& ac

,.' 2


7/54

25& rocesarea de tip deductiv asigura'

%& trecerea de la general la particular2& trecerea de la concret la astract

*& trecerea de la real la virtual

,.' %

26& 7eoseirea intre operatiile concrete si cele ormale ale gandirii consta in'

%& planul de desasurare2& continutul asupra caruia se aplica*& rezultatul la care ne conduc

,.' 2

29& $peratia generalizarii consta in'

%& colectarea la un loc a mai multor genuri de inormatii2& evidentierea asemanarilor intre oiecte si enomene*& etinderea unor insusiri si relatii stailite anterior pe un numar limitat de cazuriindividuale asupra tuturor cazurilor individuale de acelasi el

,.' **0& ,stractizarea consta in'

%& asamlarea insusirilor esentiale2& detasarea unei insusiri din contetul celorlalte*& etragerea si retinerea unor insusiri si eliminarea altora

,.' *

*%& ,lgoritmul este aplicail'

%& oricarei proleme ine deinite2& oricarui gen de proleme*& doar prolemelor de matematica

,.' %


8/54

*2& !uristica se suordoneaza'

%& principiului tot sau nimic2& principiului incercarilor si erorilor

*& principiului coneiunii inverse

,.' 2

**& >andirea euristica este solicitata'

%& in orice situatie sla deinita2& doar in creatia artistica*& doar in 1ocul de sah

,.' %

*+& 8eteaua semantica se realizeaza'

%& pe aza relatiei de sinonimie2& pe aza relatiei de suordonare - incluziune*& pe aza apropierii spatiale a notiunilor

,.' 2

*3& "a activitate decizionala/ gandirea'

%& ierarhizeaza notiunile in ordinea generalitatii2& reduce incertitudinea in situatii alternative*& realizeaza planiicarea actiunilor

,.' 2

*4& "omunicarea desemneaza'

%& schimuri de energie2& orice el de schimuri in societate*& schimuri de inormatie

,.' *


9/54

*5& Latura semantica a comunicarii consta in'

%& legatura unidirectionala intre emitent si receptor2& legatura selectiv ? determinata intre ceea ce se emite si ceea ce se receptioneaza*& raportarea adecvata de catre receptor a mesa1ului la realitate

,.' *

*6& Latura pragmatica a comunicarii rezida in'

%& modul de olosire a alaetelor si codurilor2& valoarea mesa1elor pentru receptor*& coerenta succesiunii mesa1elor

,.' 2*9& "orectitudinea comunicarii se relecta in'

%& promptitudine2& utilitate*& idelitate

,.' *

+0& "odarea/ recodarea/ decodarea ? presupun'a) trecerea de la un mesa1 la altul) transerul inormatiei de pe un tip de semnale pe altulc) intelegerea mesa1ului receptionat

%& ac2& c*& a

,.' 2

+%& "are din proprietatile de mai 1os deinesc algoritmula) concretitudinea) generalitateac) idelitatead) inalitateae) determinarea


10/54

%& acde2& acde*& cd

+& ace3& de

,.' 3

+2& "riteriul principal dupa care gandirea staileste optimalitatea deciziei este'

%& rapiditatea aplicarii ei2& presiunea timpului*& unctia de utilitate

,.' *

+*& .trategia minima se aplica in'

%& ormarea notiunilor2& adoptarea deciziilor*& rezolvarea prolemelor sla deinite

,.' 2++& otrivit legii lui @ip/ lungimea cuvintelor dintr-o lima este invers proportionala cu'

%& diicultatea articularii2& locul ocupat in propozitie*& recventa olosirii in comunicare

,.' *

+3& Latura semantica eprima'

%& o legatura de similitudine2& o legatura designativa*& o legatura spatiala

,.' 2


11/54

+4& Legatura cuvantului cu oiectul'

%& este predeterminata2& este directa

*& este mediata prin imagine+& este impusa din aara

,.' *

+5& Intelegerea structurilor verale este determinata de'a) lungimea lor) ordinea sintactica a cuvintelorc) compatiilitatea semantica dintre cuvinte

%& a2& ac*& ac+& c

,.' +

+6& Modelul gramaticii generative presupune'

%& prevalenta regulilor sintactice asupra celor morologice

2& corelarea laturii semantice cu cea pragmatica*& interactiunea intre mai multe niveluri integrative ierarhice ale realitatii lingvistice

,.' *

+9& Factorul esential de care depinde alegerea cuvintelor in procesul comunicarii este'

%& contetul2& dispozitia interlocutorilor*& oiectul comunicarii

,.' *

30& 7ierentialul lui =& $sgood vizeaza'

%& stailirea raporturilor sintactice2& stailirea raporturilor semantice


12/54

*& stailirea raportului particular ? general

,.' 2

3%& Aeriga eerenta a lima1ului include'a) componenta vizuala) componenta motorie manualac) componenta auditivad) componenta ono - articulatorie

%& d2& ac*& acd+& cd

,.' %

32& Functia reglatorie a lima1ului consta in'

%& relectarea legaturii dintre cuvant si oiect2& inluenta asupra atitudinii si comportamentului celor din 1ur*& alternarea rolurilor intre emitent si receptor

,.' 2

3*& Lima1ul intern este'

%& vocaularul latent al unui suiect2& premisa dezvoltarii lima1ului etern*& lima1ul etern selectiv comprimat

,.' *

3+& Modelul tridimensional al gandirii apartine lui'

%& =& iaget2& &=& >uilord*& $& .elz+& ;& BChler

,.' 2


13/54

33& "are din componentele de mai 1os se includ in veriga eerenta a lima1ului'a) auzul onematic) ono ? articulatoriec) vizuala

d) motricitatea manuala%& cd2& ad*& ac+& d3& acd

,.' +

34& "are din urmatoarele notiuni contine mai multe insusiri comune'%& om2& animal*& mamier

,.' 2

35& ,ectivitatea relecta'

%& proprietatile izice ale stimulilor2& variatiile mediului intern al organismului*& raportul dintre evenimentele din plan intern si evenimentele din plan etern

,.' *

36& !motia poate i provocata de'

%& actiunea oricarui stimul2& actiunea stimulilor nocivi*& actiunea stimulilor semniicativi

,.' *

39& 7eclansarea emotiei se produce'

%& in urma delierarii suiectului


14/54

2& in mod involuntar/ neintentionat*& cand suiectul nu este atent

,.' 2

40& In prim ? planul constiintei suiectului se impune'

%& semnul trairii emotionale2& durata trairii emotionale*& intensitatea trairii emotionale

,.' %

4%& "aracterul polar al emotiilor deriva din'

%& intensitatea stimulilor2& starea de motivatie a suiectului*& semnul raportului dintre evenimentele eterne si cele interne

,.' *

42& $ptimumul emotional: este determinat de'

%& intensitatea trairii

2& semnul trairii*& imaginea oiectului

,.' %

4*& roprietatea convertiilitatii se reera la'

%& schimarea intensitatii emotiei2& schimarea semnului emotiei*& schimarea reerentialului emotiei

,.' 2

4+& Trairea emotionala'

%& urmeaza producerii reactiilor perierice2& are loc concomitent cu reactiile perierice


15/54

*& precede reactiile perierice

,.' *

43& "are din asertiunile de mai 1os apartine teoriei =ames ? Lange%& Fug pentru ca mi-e rica:2& Mi-e rica pentru ca ug:

,.' 2

44& In acceptiune restransa/ motivatia desemneaza'

%& totalitatea moilurilor interne care stau la aza conduitei

2& nevoia de hrana*& semnalizarea unei stari de necesitate

,.' *

45& 7inamica motivationala se suordoneaza'

%& principiului tensiune ? reductie:2& legii eectului*& legii contrastului

,.' %

46& "are din urmatoarele entitati motivationale poseda stailitatea cea mai mare in timp'

%& interesul2& idealul*& aspiratia+& treuinta

,.' +

49& La aza ierarhizarii motivelor ,& MasloD a pus'a) criteriul genetic) criteriul prioritatii satisaceriic) criteriul compleitatiid) criteriul speciicitatii umane


16/54

%& acd2& c*& ac+& d

,.' +

50& $ptimumul motivational eprima'

%& intensitatea asoluta a motivului2& caracterul homeostatic al motivului*& raportul invers proportional intre intensitatea motivului si diicultateasarcinii

,.' *

sihologia personalitatii

MULTIL! "#$I"!

%& %& 8olul social eprima',& conceptia despre viataE& imaginea de sine"& standarde comportamentale7& norme sociale

a& ,E& "7c& E"d& E"7

,.' E

2& "onceperea !ului ca nucleu al personalitatii se reera la',& locul !ului in structura personalitatiiE& structura psihologica a !ului"& rolul !ului in structura personalitatii7& particularitatile eului


17/54

a& ,E& E"c& E"7d& ,"

e& E7

,.' 7

*& !traversia este asociata cu tipul',& astenicE& schizotim"& ciclotim7& atletic

a& ,"& "7c& "d& 7

,.' "

+& Legatura dintre iotip si psihotip este',& o legatura geneticaE& o legatura cauzala

"& o corelatie statistica7& o corelatie cantitativa!& o corelatie calitativa

a& ,E& "7c& ,!d& E!e& E"

,.' E

3& Inteligenta de tip , este',& inteligenta innascutaE& inteligenta cristalizata"& rezultatul invatarii7& inteligenta luida!& deicitara in situatii structurate


18/54

F& eicienta in situatii nestructurate

a& ,EF& E"!c& ,7F

d& ,Ee& "7

,.' "

4& ,ptitudinile reprezinta',& valori psihosocialeE& valori morale"& valori unctionale7& valori socioculturale

a& ,& "c& ,"d& ,7e& "7

,.' E

5& ersoanele inalt creative'

,& aleg situatii prolematice noiE& aleg situatii prolematice amigue"& olosesc nivelul constient7& olosesc nivelul inconstient

a& ,"& ,7c& ,"7d& E"7e& ,E"

,.' "

6& Intre inteligenta si aptitudinile speciale',& intodeauna eista o corelatie pozitivaE& nu intotdeauna eista o corelatie pozitiva"& intotdeauna eista o corelatie negativa7& nu intotdeauna eista o corelatie negativa


19/54

a& ,& Ec& "d& 7

,.' E

9& In conceptia lui #enri !/ !ul este',& constiinta de sineE& constiinta de lume"& constiinta releiva7& constiinta morala

a& ,

& Ec& "d& ,"e& "7

,.' 7

%0& Tipul de activitate nervoasa superioara constituie aza neurounctionala a',& sistemului nervosE& inteligentei

"& temperamentului!& activitatii

a& ,& "c& ,"d& ,"!e& ,E"

,.' "

%%& Inteligenta emotioanala contine elemente',& cognitiveE& aective"& motivationale7& sociale

a& ,


20/54

& E"c& ,E"d& E"7e& ,E"7

,.' 7

%2& Modalitatea interna de raportare a unei persoane la diversele laturi ale vietii sociale/ laaltii/ la sine/ la activitate desemneaza',& gandireaE& atitudinea"& opinia7& inteligenta!& creativitatea

a& ,7& E"c& 7!d& Ee& !

,.' 7

%*& .tadiul ormativ si stadiul normativ al creativitatii se caracterizeaza prin',& conormism

E& nonconormism"& convergenta7& divergenta

a& ,"& ,7c& E"d& E7

,.' ,

%+& In reteaua de statute sociale/ pozitia centrala o detine',& statutul economicE& statutul proesional"& statutul amilial

a& E"& ,E"


21/54

c& ,d& Ee& "

,.' 7%3& !ul este',& gandireE& simtire"& releie7& emotie

a& ,E& "7c& ,E"

d& ,E"7e& E"7

,.' 7

%4& Frecventa trairilor psihice pe o anumita unitate de timp indica',& tempoul trairilor psihiceE& ritmul trairilor psihice"& intensitatea trairilor psihice

a& ,& ,Ec& Ed& E"e& ,E"

,.' ,

%5& 8ealizarea activitatii la un nivel calitativ superior este o conditie speciica ormarii',& caracteruluiE& inteligentei"& aptitudinii7& atitudinii!& deprinderii

a& ,7& E"c& E


22/54

d& "e& "7!

,.' E

%6& "ea mai staila componenta a personalitatii/ in cadrul ontogenezei/ este',& inteligentaE& vointa"& temperamentul7& caracterul!& gandirea

a& ,& "c& ,!

d& !e& ,"

,.' E

%9& ,solutizarea importantei mediului etern in ormarea aptitudinilor corespundeaordarii',& asociationisteE& gestaltiste"& genetiste

7& ineiste!& ehavioriste

a& ,7& E"c& "!d& "e& !

,.' "

20& In conceptia lui =ean iaget/ relatia adaptativa dintre organism si mediu constituie',& inteligentaE& asimilarea"& acomodarea7& echilirul dintre asimilare si acomodare

a& ,E


23/54

& ,"c& ,7d& ,E"e& E"

,.' "

2%& "orelarea si integrarea componentelor caracteriale se realizeaza prin mecanisme',& de apreciereE& de selectie"& de compatiilizare7& de valorizare!& de eedacG

a& "!

& ,Ec& E"7d& ,E7e& E"7!

,.' 7

22& In conceptia lui Fr& Earon/ perormanta si produsul creator treuie sa',& ie rar intalnite in activitatea respectivaE& ie recvent intalnite in activitatea respectiva

"& aia un grad ridicat de neoisnuit7& aia un grad relativ ridicat de neoisnuit!& ie adecvate realitatiiF& ie adecvate imaginatiei creatoare

a& ,"!& E7!c& ,7Fd& E"!e& E"F

,.' ,

2*& Maniestarea a doua atitudini in acelasi timp',& este posiila prin ierarhizareE& este posiila prin compensare"& este posiila prin cooperare7& nu este posiila


24/54

a& ,E& E"c& ,E"d& "

e& 7

,.' !

2+& ,sociatiile de tip creativ/ in conceptia lui MednicG/ sunt',& asemanareaE& contrastul"& serendipitatea7& medierea prin simoluri!& medierea prin imaginatie

a& ,"7& ,"!c& E"7d& E"!e& ,E"7!

,.' ,

23& "omponentele statutului social sunt'

,& suiectiveE& oiective"& atitudinale7& comportamentale

a& ,E& "7c& ,"7d& E"7e& ,E"7

,.' !

24& In raportul dintre eu si constiinta/ !ul',& este o premisa undamentala a constiinteiE& creator de constiinta"& depasete constiinta7& este directionat de constiinta


25/54

a& ,E& E"c& ,E"d& E"7

e& ,E"7

,.' E

25& Tipul sentimental se caracterizeaza prin',& rezonanta aectiva primaraE& rezonanta aectiva secundara"& activism7& nonactivism!& anietate

a& ,"& ,7!c& E7d& E7!e& E"

,.' "

26& .uccesul unei activitati depinde de'

,& prezenta mai multor aptitudiniE& relatiile de compensare dintre aptitudini"& prezenta tuturor elementelor componente ale aptitudinilor7& organizarea elementelor componente ale aptitudinilor

a& ,"& ,"7c& E"d& ,E"e& ,E7

,.' !

29& Factorul general al inteligentei este',& comun tuturor activitatilorE& speciic unei activitati"& o cominatie a actorilor de grup


26/54

a& ,"& E"c& ,d& "e& E

,.' "

*0& Temperamentul',& avorizeaza dezvoltarea aptitudinilorE& inhia dezvoltarea aptitudinilor"& predetermina dezvoltarea aptitudinilor7& determina dezvoltarea aptitudinilor

a& ,

& Ec& ,Ed& ,"e& ,E"

,.' "

*%& .ternerg aordeaza inteligenta din pespectiva',& geneticaE& actoriala

"& cognitiva7& psihometrica!& eclecticaF& sistemica

a& !F& "!c& ,Fd& ,EFe& "!F

,.' !

*2& Forma de maniestare a personalitatii este reprezentata prin',& creativitateE& temperament"& atitudini7& aptitudini


27/54

!& caracter

a& E& ,E!c& "!

d& !e& E"!

,.' ,

**& Trasaturile caracteriale cardinale sunt',& trasaturi comuneE& trasaturi individuale"& duraile7& spontane

!& in numar oarte mareF& in numar oarte mic

a& ,"F& E7!c& E"Fd& ,E"Fe& ,E7!

,.' "

*+& & MatussecG considera ca actorii importanti in creatie sunt',& actorii socialiE& actorii culturali"& actorii psihologici

a& ,E& ,"c& E"d& ,E"

,.' 7

*3& Intensitatea unei atitudini este cu atat mai mare cu cat',& ne apropiem de polul pozitivE& ne apropiem de polul negativ"& ne apropiem de etremele polilor pozitiv si negativ7& ne apropiem de 1umatatea distantei dintre polii pozitiv si negativ


28/54

a& ,& Ec& "d& 7

e& "7

,.' "

*4& Modelul tridimensional al intelectului este constituit din',& operatiiE& produse"& structuri7& continuturi

a& ,E& ,"c& ,E"d& ,E7e& ,E"7

,.' 7

*5& redominarea unctionala a primului sistem de semnalizare corespunde tipului',& ganditor

E& artistic"& motor-general7& echilirat!& ecitail

a& ,& Ec& "7d& E!e& ,7

,.' E

*6& $pozitia dintre statutele achizitionate si cele prescrise genereaza/ la nivelul persoanei/conlicte',& intrastatusE& interstatus"& intraindividuale


29/54


30/54

E& geniului"& creativitatii7& talentului

a& ,"

& E7c& Ed& "e& 7

,.' "

+2& "oncordanta atitudinilor cu normele sociale conduce la',& sistemul atitudinal-valoricE& sistemul atitudinal-social

"& sistemul atitudinal-morala& ,& E"c& Ed& ,"e& ,E"

,.' ,

+*& rocesul primar care asigura stimularea creativitatii prin cominarea gandurilornemodulate in constient/ se numeste',& sulimareE& identiicare"& regresie adaptativa7& regresie multipla

a& ,& Ec& "d& 7

,.' "

++& "omponenta conativa a atitudinii caracteriale se reera la',& convingeriE& oiectul atitudinii"& tendinta spre actiune


31/54

7& inormatii!& treuinteF& orientare constienta

a& ,7F

& E!c& E"7d& "Fe& "!F

,.' 7

+3& "apacitatea de transer a creativitatii/ de la un domeniu la altul/ este evidentiata decatre',& ,llport

E& LoDler"& LoDeneld7& >uilord!& >ardner

a& ,7& ,!c& E7d& "7e& "!

,.' 7

+4& Modul in care o persoana isi reprezinta rolul social se numeste',& perceptia roluluiE& conceptia rolului"& epectatia rolului

a& ,& Ec& "

,.' E

+5& ersoanele pseudocreatoare se caracterizeaza prin',& asenta atitudinii creatoareE& prezenta atitudinii creatoare"& asenta aptitudinilor creatoare


32/54

7& prezenta aptitudinilor creatoare

a& ,"& ,7c& E"

d& E7

,.' "

+6& !istenta unei corelatii relativ scazute intre inteligenta si creativitate a ostdemonstrata de',& iagetE& =acGson"& >uilord7& Aernon

!& >etzelsF& =aneta& "7& ,Fc& E"d& E!e& E"!

,.' 7

+9& Trasaturile de personalitate care inluenteaza ailitatile creative sunt',& autodisciplinaE& motivatia intrinseca"& independenta7& sociailitatea

a& ,E& ,"c& "7d& E"7e& ,E"7

,.' E

30& In conceptia lui constantin 8adulescu-Motru/ !ul',& se identiica cu starile de constiintaE& se identiica cu constiinta gloala"& creeaza unitatea constiintei


33/54

7& nu precede constiinta

a& ,"& ,7c& E"

d& E7

,.' E

3%& 8ezistenta scazuta la rustrare este speciica tipului',& hipertimicE& osesiv"& agresiv7& senzitiv-introvertit

a& ,"& Ec& "d& 7e& E"

,.' "

32& 7in punct de vedere iologic/ temperamentul este rezultatul',& genotipului

E& enotipului"& arhetipului

a& ,& Ec& "d& ,Ee& E"

,.' E

3*& 7ominanta !ului psihic implica centrarea pe',& motivatie intrinsecaE& cunoastere"& creatie7& sociailitate!& aectivitate


34/54

a& ,E"& ,"!c& E"d& ,E!e& ,E

,.' "

sihologia varstelor

T8U!HF,L.!

%& .tadiul operator marcheaza preponderenta aspectului operativ al gandirii asupra

aspectului igurativ/ decentrarea gandirii copilului permitand coordonarea reversiila aactiunii interiorizate si constituirea sistemelor operatorii de transormari cu invariant&

,.' T

2& In ultimele decenii se remarca aproape in toate tarile un enomen al ampliicarii vitezeide crestere si dierentiere somatica a copiilor/ paralel cu o dezvoltare psihica precoce&Indicii cresterii somatice/ ca si ai maturizarii seuale/ cunosc un devans semniicativ inraport cu perioade situate cu cateva decenii in urma&

,.' T

*& "omportamentul deviant si delincvent sunt comportamente pentru care minorul poateraspunde penal&

,.' F

+& Un moment esential al construirii identitatii este acela in care copilul voreste despresine olosind pronumele personal eu&

,.' T

MULTIL! "#$I"!

%& =&iaget descrie unctionarea inteligentei prin urmatorii termeni preluati din iologie'a) asimilare) acomodarec) adaptared) cresteree) dezvoltare


35/54

%& a2& ac*& acde

,.' 2

2& iaget prezinta dezvoltarea din perspectiva stadialitatii genetice& .tadiul in aceastaperspectiva presupune 'a) ordinea dieritelor achizitii este neschimataJ) eista o structura proprie a stadiului si nu doar o 1utapunere de proprietati Jc) aceasta structura reconverteste achizitiile anterioare care nu dispar ci se maniesta inalta orma (in situatii regresive pot reaparea ) Jd) iecare stadiu contine un moment de pregatire si unul de stailitate Je) iecare stadiu contine germenii trecerii la urmatorul J

) atat stadialitatea genetica cat si cea dinamica sunt sudivizate in sustadii (aordareape varste)&

%& a2& acd*& acde

,.' *

*& "are sunt etapele dezvoltarii atasamentului conorm teoriei lui =& EoDlK

a) preatasamentul) atasamentul de actiunec) atasamantul delimitatd) ormarea de relatii reciproce

%& a2& acd*& d+& acd

,.' +

+& Imitatia amanata este'

,& o preigurare a reprezentarii ara ca aceasta sa ie prezenta in gandireJE& proces care incepe in aseta modelului si preigureaza reprezentarea propriu-zisa'


36/54

%& a2&

,.' %

3& "onceptul olosit in teoria lui =& iaget pentru a descrie o stare prin care prorpiileplaceri si dorinte ale copilului sunt suverane si lipsa intelegerii aprului ca ceilalti traiescsentimente dierite si gandesc dierit/ diicultatea de a corela punctul sau de vedere cu alaltora este cel de'a) egocentrism) imagine mintalac) evocare verala

%& a2& a

*& ac

,.' %

4& !gocentrismul gandirii copilului poate i in perioada de pana la 4H5 ani'

a) logic) ontologicc) patologic

%& a2& *& c

,.' %

5& !gocentrismul copilului se maniesta prin'

a) artiicialismul gandirii) sincretismul gandiriic) realismd) animism

%& ac2& acd*& acd+& cd


37/54

,.' *

6& $peratiile logico-matematice care devin posiile in urma achizitiei reversiilitatiisunt '

a) clasiicarea) seriereac) conceptualizarea numarului

%& a2& *& ac

,.' *

9& entru insusirea limii romane metoda de invatare a scris-cititului treuie sa ie'

a) analitica) sinteticac) onetica

%& a2& a*& ac

,.' *

%0& 7ezvoltarea gandirii copilului de la 4 la %2 ani este caracterizata printre altele de'

a) decentrare socio-aectiva) decentrare intelectuala

%& a2&

,.' %

%%& Tipurile de conduita caracteristice perioadei adolescentei descrise de =&8ousselet sunt'

a) conduita suportului) coduita revolteic) conduita inchiderii in sine


38/54

d) conduita ealtariie) conduita airmarii

%& ade2& c

*& cde+& de3& e

,.' *

%2& !tapele socializarii in perioada adolescentei dupa >&Lerancois sunt'

a) etapa dependentei) etapa conlictului

c) etapa relativei independented) etapa maturizarii aectiv ?emotionale

%& a2& ac*& cd+& d

,.' 2

%*& Imaginea de sine este structurata de'a) imaginea eului izic) intarirea pozitiva a comportamentuluic) imaginea eului psihic si psihosocial

%& a2& ac*& c

,.' 2

%+& erioada adulta dominata de tinerete dupa 8& ;& ;hite este caracterizata deurmatoarele directii de dezvoltare'

a) stailirea identitatii eului) independenta relatiilor personalec) cresterea intereselorHpreocuparilor


39/54

d) umanizarea valorilor

%& a2& ad*& acd

+& cd

,.' *

%3& $peratiile postormale includ urmatoarele tipuri de rationamente'

a) gandirea pozitiva) gandirea relativistac) gandirea dualistad) gandirea sistematica

%& a2& ad*& cd+& d

,.' *

%4& "riteriile de maturitate ale personalitatii dupa ,llport sunt'

a) etensiunea simtului eului) raportarea calda a eului la ceilaltic) securitatea emotionalad) perceptia realistae) oiectivarea eului) ilosoia uniicatoare a vietii

%& ac2& de*& ade+& acde

,.' +

%5& Mecanismele de aparare sanatoase caracteristice adultului/ propuse de >&!& Aaillantsunt'

a) altruismul


40/54

) sulimareac) umoruld) reprimareae) rationalizarea

%& a2& acd*& ce+& acd3& e

,.' +

%6& evoile pentru dezvoltarea intelectuala corespunzatoare a copilului sunt'

a) "rearea de acilitati educationale/ adaptate nevoilor copilului) .timularea dezvoltarii intelectuale se incepe in perioada de sugar si se ace/ de regula/de catre parinti/ in special de catre mama

%& a2& a*&

,.' 2

%9& La sarsitul primului an de viata dezvoltarea inteligentei conorm teoriei lui iagetparcurge sustadiile 3 si 4 ale dezvolttarii senzorio-motorii iar acestea cuprind'a) "onduita sorii) "onduita suportuluic) 8eactiile circulare tertiared) "onduita astonului

%& acd2& ad*& ac+& cd

,.' %

20& "onorm teoriei lui iaget/ notiunea de oiecta) este innascuta) se ormeaza


41/54

%& a2& *& a

,.' 22%& #& ;allon arata ca perioada % - * ani este deinitorie pentru dezvoltarea personalitatii &"ele doua stadii descrise de ;allon sunt '

a) centripeta) egocentricac) centriuuga

%& ac

2& c*& ac

,.' *

22& In teoria piagetiana a dezvoltarii egocentrismul ontologic se maniesta prinurmatoarele caracteristici ale gandirii'

a) animismul) artiicialism

c) realismul%& a2& c*& ac

,.' *

2*& "are este perioada cand au loc urmatoarele transormari' se ace trecerea de la emotiila sentimente ca stari aective staile si generalizate Jse contureaza mai clar unelesentimente morale (rusinea/ multumirea/ prietenia si dragostea) iar conduita negativistaintra intr-un proces de involutie si devine evidenta adancirea si nuantarea trairiloraective&

a) prescolaritate) anteprescolaritatec) scolaritate mare


42/54


43/54

2& c*& a

,.' *

25& 7ezvoltarea miscarilor poate i apreciata pe cateva mari directii'

a) suplete/) echiliruc) calitatea miscarilor

%& a2& ac*& ac

,.' 2

26& ,daptarea copilului la real si traducerea realului prin perceptii si reprezentari a osturmarita in evolutia desenului copiilor de la 2 la 6H%0 ani/ clasic pentru acest tip de studiuiind >& Luuet (%925)& "are sunt stadiile pe care el le descrie'

a) stadiul mazgalelii) stadiul realismului ortuit/c) stadiului realismului nereusitd) stadiul realismului intelectual

e) stadiul realismului vizual) stadiul realismului izutit

%& ac2& ad*& cde+& acde

,.' +

29& 7e la 5H6 la %0 H%% ani gandirea copilului trece in '

a) stadiul operatiilor concrete) stadiul preoperatorc) stadiul operatiilor ormale

%& ac2& c


44/54


45/54

**& ,naliza mediului scolar arata ca principalele diicultati intampinate de elevi in primulan de scoala pot i clasiicate astel'

a) diicultati aective

) diicultati cognitivec) diicultati de organizarea motivelor pentru atingerea unei actiunid) diicultati de relationare cu adultii si grupul de copii de aceeasi varsta si de varste maimari

%& ac2& ac*& cd+& acd

,.' +*+& 7ezvoltarea personalitatii copilului dupa #& ;allon in perioada * - 4 ani corespundestadiului personalismului& In cursul acestei perioade se pot distinge mai multe sutadii '

a) perioada de opozitie) perioada de tranzitiec) perioada de gratied) perioada de imitatie

%& acd

2& a*& acd

,.' *

*3& >andirea egocentrica este o gandire 'a) prelogica) intuitivac) preconceptualad) euristica

%& a2& c*& ac+& a

,.' *


46/54

*4& "are este termenul prin care se eprima aptul ca dezvoltarea motricitatii este legatade celelalte progrese in dezvoltarea intelectuala si socioaectivaKa) dezvoltare psihosociala) psihomotricitate

%& a2&

,.' 2

sihanaliza

T8U!HF,L.!

%&,triutul de dinamic se reer la aptul c elementele ce aparNin inconOtientului (idei/imagini) eercit continuu o presiune pentru a intra Pn conOtient Oi se asociaz Pntre ele&

,.' F

2&Mecanismul producerii enomenelor psihice/ evoluNia orNelor pulsionale/ reprezint

perspectiva economic Pn psihanaliz&,.' F

*&rincipiul plcerii stipuleaz c principalul scop al activitNii psihice este evitareaneplcerii Oi oNinerea plcerii&

,.' T

+&rincipiul realitNii stipuleaz c satisacerea nevoii treuie amQnat Pn uncNie decerinNele realitNii

,.' T

3&erspectiva dinamic se reer la aptul c orice enomen psihic posed o dimensiunecantitativ/ conNinuturile psihice iind investite cu o anumit cantitate de energie psihic


47/54

,.' F

4&Investirea aectiv presupune detaOarea unei cantitNi de energie unui conNinut psihic

,.' T

5&7ezinvestirea aectiv presupune ataOarea cantitNii de energie de reprezentarea aerent

,.' F

6&.imptomul nevrotic are un caracter represiil iind mai puternic decQt voinNa pacientului

,.' F9&Aindecarea nevrozei depinde de voinNa pacientului de a depOi strile prin care trece

,.' F

%0&.imptomele nevrotice au la az perturri Pn viaNa seual a individului

,.' F

%%&Imposiilitatea descrcrii tensiunii seuale pe cale normal duce la descrcarea acesteitensiuni pe ci indirecte Oi nespeciice prin atacuri de panic/ simptome somatice etc&

,.' F

%2&Rn perioada adolescenNei individul renunN la imaginile parentale idealizate Oi la iluziaatotputerniciei

,.' T

MULTIL! "#$I"!

%& unctul de vedere economic se reer la'

a& cantitatea de energie investit Pntr-un proces sau enomen psihic& deplasarea Oi condensarea energiei psihice


48/54

c& caracterul irepresiil al simptomului nevrotic

,.' ,

2& .imptomul apare ca rezultat al'a& imposiilitNii descrcrii tensiunii psihice datorit interdicNiei impuse de eu Oi supraeu& echilirului dinamic dintre sine/ eu/ supraeu Oi realitatea eterioarJ depinde decapacitNile adaptative ale euluic& energiei psihice liere care caut s se descarce su orm de angoas

,.' E

*& InconOtientul este caracterizat de '

a& procesele primare/ mecanismele condensrii/ deplasrii Oi simolizriiOi de principiul economiei psihice& tendinNe interzise care caut continuu s devin conOtientec& evenimente din trecut

,.' ,

+& "onlictul speciic stadiului oral este legat de'

a& PnNrcare& cliva1ul oiectuluic& tendinNele agresive ale copilului

,.' ,

3& rincipala uncNie psihic Pn stadiul SSS este'

a& educarea toaletei& doQndirea controlului asupra propriilor tendinNec& inhiarea agresivitNii

,.' E

4& Mecanismul psihozelor are la az'


49/54

a& conlictul dintre !u Oi realitate& proiectarea conlictului Pn eterior Oi nu reularea luic& asenNa tatlui

,.' E

5& .chizorenia este rezultatul'

a& unei iaNii la stadiul schizoparanoid& introiectrii aspectelor rele ale oiectuluic& cliva1ului

,.' ,

6& erspectiva dinamic se reer la'

a& eplicarea mecanismului producerii enomenelor psihice prin interacNiunea dintreorNele ce tind ctre scderea tensiunii psihice Oi cele care se opun acestei descrcri& principiul plcerii Oi principiul realitNiic& studiul pulsiunilor individului Oi al evoluNiei lor Pn timp

,.' ,

9& !nergia psihic aparNine'a& sinelui ca sediu al pulsiunilor& pulsiunii ca reprezentant psihic al instinctuluic& iecrei instanNe psihice/ iind repartizat Pntre cele trei instanNa Oi putQnd circula Pntreele

,.' "

%0& entru a menNine tensiunea psihic la un nivel constant/ aparatul psihic'

a& transorm energia lier Pn energie ataOat unei reprezentri sau idei astel PncQtdescrcarea s ie PntQrziat Oi controlat& tinde s descarce cQt mai repede tensiunea prin satisacNie pulsional directc& recurge la mecanismul reulrii


50/54

,.' ,

%%& Rntre instanNele Oi nivelurile psihice eist urmtoarele relaNii'

a& sinele este inconOtient/ eul Oi supraeul aparNin conOtientului

& sinele este inconOtient/ eul este Pn parte inconOtient Pn parte conOtient/ supraeul estesediul unor orNe inhiitorii care acNioneaz inconOtientc& sinele ca sediu al pulsiunilor este inconOtient/ eul ca sediu al mecanismelor de aprareeste inconOtient/ supraeul ca instanN moral este conOtient

,.' E

%2& ulsiunea este constituit la nivel psihic din '

a& reprezentare pulsional Oi aectul care o PnsoNeOte

& scopul Oi oiectul pulsiuniic& orN Oi surs pulsional

,.' ,

%*& rima teorie a lui Freud asupra pulsiunii ia Pn considerare'

a& un singur tip de pulsiune/ liidoul& dou tipuri de pulsiune' liidoul Oi interesul euluic& dou tipuri de pulsiune' liido Oi destrudo

,.' E

%+& rincipala activitate psihic Pn stadiul oral este'

a& plcerea oNinut prin stimularea zonei orale& asimilarea de inormaNii auditive/ vizuale/ cutanatec& identiicarea cu oiectele din eterior

,.' E

%3& FuncNionarea psihic Pn plan cognitiv este caracterizat Pn stadiul oral de'

a& nedierenNierea dintre antasm Oi realitate& angoasa de a nu i PnghiNit sau devoratc& satisacerea halucinatorie a dorinNei


51/54


52/54

c& trecerea Pn conOtiinN a unor conNinuturi inconOtiente

,.' E

2%& ulsiunea reprezint'a& un rspuns automat la stimulrile din mediu& reprezentantul psihic al instinctuluic& o imagine

,.' E

22& "onlictul psihic se maniest'

a& Pn nevroz& Pn nevroz Oi psihozc& Pn nevroz/ psihoz Oi normalitate

,.' "

2*& Tulurrile psihice apar cQnd'

a& orNele ce intr Pn conlict sunt egale ca intensitate& orNele de reulare sunt mai puternice decQt cele ce tind spre descrcare

c& nu eist reulare

,.' ,

2+& Rntre normal Oi patologic eist o deoseire'

a& cantitativ& calitativc& dinamic

,.' ,

23& !nergia psihic se deplaseaz Pn aparatul psihic'

a& de la un element la altul prin intermediul lanNurilor asociative& de la un neuron la altulc& Pntre structurile psihice Oi cele somatice


53/54

,.' ,

24& rocesul reulrii const Pn'

a& Pmpingerea unei reprezentri Pn inconOtient Oi separarea ei de aectul ataOat ei& descrcarea aectului acumulat Pn psihism Pn urma unei traumec& elierarea aectului su orm de angoas

,.' ,

25& ulsiunea este un proces alat la graniNa dintre'

a& psihic Oi somatic

& aect Oi reprezentarec& !u Oi .ine

,.' ,

26& "ompleul $edip presupune dou conlicte'

a& un conlict interior dat de regretul aN de printele respins Oi unul eterior dat de teamaaN de printele respins& un conlict pozitiv dat de atracNia aN de printele de se opus Oi un conlict negativ dat

de atracNia aN de printele de acelaOi sec& un conlict moral Pntre !u Oi .upraeu Oi un conlict

,.' ,

29& arcisismul primar se reer la investirea aectiv a'

a& suiectului Oi a corpului su& !ului prin intermediul identiicrilorc& oiectului asemntor cu sine

,.' ,

*0& Rn stadiul oral relaNia de oiect este caracterizat de'

a& a PnghiNi sau a i PnghiNit& narcisismul secundar


54/54

c& amivalenN

,.' ,

*%& $iectul pulsiunii Pn stadiul SSS este reprezentat de'a& oiectul parNial ce treuie controlat Pn scopul airmrii autonomiei& oiectul clivat Pn oiect un Oi oiect ruc& oiectul parNial incorporat Pn scopul identiicrii

,.' ,

*2& evroza oic are drept simptome'

a& idei sau acte indeziraile pe care suiectul se simte Pmpins s le Pnptuiasc dintr-onecesitate intern& teama de necontrolat aN de anumite oiecte sau situaNiic& elaorarea psihic a angoasei

,.' E

**& sihozele au ca speciic'

a& nedierenNierea dintre realitatea psihic Oi cea etern& dierenNierea dintre oiectul un Oi cel ruc& regresia la narcisismul secundar

,.' ,

grile rezolvate licenta

Documents

Transcript of grile rezolvate licenta