Grile Craiova Cu Rasp rezidentiat 2012

MEDICINA- propuneri intrebari -

Tema nr. 1

Starea de rău, pierderea cunoştinţei, criza comiţială la adult

Bibliografie asociata temei:

Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011

pag. 27-29

În care din următoarele situaţii de pierdere a stării de cunoştinţă nu este necesară spitalizarea

scurtă pierdere a cunoştinţei asociată unor anomalii neurologice

sincopa vasovagală tipică fără anomalie ECG

1

A.

scurtă pierdere a cunoştinţei de cauză aritmică suspectată

sincopa vasovagală repetitivă

sincopa de etiologie necunoscută

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 28)

Elementul definitoriu al pierderii de cunoştinţă din sincopă este

prezenţa prodromului

revenirea lent progresivă

2

A.

debutul brusc

caracterul complet

pierderea de urină

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 27)

Cauze cardiace de lipotimie şi sincopă sunt următoarele, cu excepţia

stenoza aortică strânsă

cardiomiopatia hipertrofică obstructivă

3

A.

mixom atrial stâng

tromboza de proteză valvulară mecanică

hipotensiunea arterială

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 27)

Cauze vasculare de lipotimie şi sincopă sunt următoarele, cu excepţia

furtul de arteră subclavie

hipersensibilitatea sinocarotidiană

4

A.

hipertensiunea arterială pulmonară severă

disautonomia neurovegetativă

hipotensiunea arterială

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 27)

Bilanţul biologic la pacientul cu sincopă urmăreşte depistarea următoarelor modificări, cu excepţia

hipercalcemie

supradozaj digitalic

5

A.

diskaliemie

necroza miocardică

creşterea D-Dimerilor

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 28)

Lipotimiile şi sincopele pot avea următoarele cauze cardiace


fibrilaţia ventriculară

6

A.

stenoza aortică strânsă

embolia pulmonară masivă

disfuncţia sinusală

B.

C.

D.

E.

(pag. 27)

Cauze vasculare de lipotimie sau sincopă sunt

hipersensibilitatea sinocarotidiană

hipertensiunea arterială pulmonară severă

7

A.


furtul de arteră subclavie

embolia pulmonară masivă

B.

C.

D.

E.

(pag. 27)

Sincopa vasovagală tipică

nu necesită spitalizare dacă nu sunt anomalii ECG

nu necesită nicio explorare

8

A.

necesită evaluare prin ecografie cardiacă

este de cauză vasculară

necesită înregistrare Holter de 24 ore

B.

C.

D.

E.

(pag. 27-29)

Lipotimiile şi sincopele pot fi de cauză

cardiacă

metabolică

9

A.

neurologică

reflexă

vasculară

B.

C.

D.

E.

(pag. 27)

Pag. 1 din 130

Explorările de a doua intenţie utile la pacienţii cu sincopă au următoarele caracteristici

înregistrarea Holter de 24 ore are valoare predictivă negativă mare

ecografia cardiacă depistează cardiopatia ischemică, dilatativă sau hipertrofică

10

A.

coronarografia poate fi indicată la anumiţi pacienţi

testul mesei înclinate permite diagnosticarea sincopelor vasovagale

electrocardiograma poate identifica mecanismul sincopei

B.

C.

D.

E.

(pag. 29)

Tema nr. 2

Boala cardiacă ischemică



pag. 59-74, 127-137 * fara denumiri comerciale pag. 66, 70, 71, 73, 74, 127, 129, 130, 132, 133, 134, 135, 136

Etiologia anginei pectorale stabile are în 95% din cazuri drept cauză ateroscleroza coronariană şi în 5% din cazuri următoarele, exceptând una

coronarită

anemie

1

A.

pericardită

tahicardie

colaps

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 64-65)

Supradenivelarea persistentă de segment ST prezentă în derivaţiile V1,V2,V3,DII,DIII,aVF, corespunde unui infarct miocardic acut

anteroseptal

inferior şi anterior

2

A.

inferior şi anteroseptal

septal profund

inferior şi posterior

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 69)

La 2 ore de la debutul durerii, pentru diagnosticul pozitiv al unui sindrom coronarian acut, dintre markerii de necroză miocardică se poate utiliza

Troponina I

Troponina T

3

A.

Mioglobina

CK-MB

ASAT

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 69)

Stadiul II al Clasificării Killip se caracterizează prin

Infarct miocardic complicat cu tulburări de ritm ventricular

Infarct miocardic complicat cu raluri crepitante care nu depăşesc jumătate din ariile pulmonare

4

A.

Infarct miocardic complicat cu edem pulmonar acut

Infarct miocardic cu şoc cardiogen

Infarct miocardic cu hipotensiune şi fără raluri de stază pulmonară

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 71)

In evoluţia unui infarct miocardic acut apariţia unui suflu holosistolic în spiţe de roată este sugestivă pentru

Insuficienţă mitrală ischemică

Infarct de ventricul drept asociat unui infarct inferior

5

A.

Ruptura peretelui liber ventricular

Ruptura septului interventricular

Embolie pulmonară cu regurgitare tricuspidiană severă

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 71)

Diagnosticul de anevrism ventricular stâng la un pacient cu infarct miocardic acut se bazează pe următoarele

Persistenţa supradenivelării segmentului ST peste 3 săptămîni

Fenomene de insuficienţă ventriculară stângă

6

A.

Apariţia Sindromului Dressler

Tulburări de ritm ventricular recurente

Suflu sistolic de insuficienţă mitrală ischemică nou apărut

B.

C.

D.

E.

(pag. 72)

Complicaţii mecanice precoce ale unui infarct miocardic acut de ventricul stâng sunt

Ruptura peretelui liber ventricular

Sindromul Dressler

7

A.

Insuficienţa mitrală ischemică

Tromboembolismul pulmonar

Blocurile atrio-ventriculare

B.

C.

D.

E.

(pag. 71)

Pag. 2 din 130

Indicaţia de cardiostimulare temporară la un pacient cu infarct miocardic anterior se impune în prezenţa

BAV de gradul 2 cu sediul infrahisian

BAV de gradul 3 cu sediul infrahisian

8

A.

Bloc complet de ramură stângă cu ritm de fibrilaţie atrială

Alternanţă de bloc de ramură stângă cu bloc de ramură dreaptă

Asocierea bloc de ramură dreaptă cu hebloc anterior stâng

B.

C.

D.

E.

(pag. 71)

Sindromul coronarian acut fără supradenivelare de segment ST se caracterizează prin următoarele afirmaţii

Apare în special la pacienţii tineri fără circulaţie colaterală eficientă

Apare deseori la pacienţi cu leziuni trivasculare severe şi complexe

9

A.

Evoluează frecvent spre insuficienţă cardiacă ischemică

Asociază frecvent complicaţii mecanice gen ruptura de perete liber ventricular

Apare consecutiv rupturii plăcii de aterom pe fondul unei circulaţii colaterale deficitare

B.

C.

D.

E.

(pag. 72)

Aspectul electrocardiografic sugestiv pentru sindromului Prinzmetal este sugerat de următoarele

Supradenivelare de segment ST difuză tranzitorie

Supradenivelare de segment ST concavă în sus

10

A.

Supradenivelare de segment ST gigantă convexă în sus, unde T gigante

Supradenivelare de segment ST corectată de nitroglicerină

Subdenivelare de segment ST focalizată la un teritoriu vascular

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 60)

Tema nr. 3

Hipertensiunea arterială esenţială



pag. 52-58 * fara prevalente in Franta pag. 52, fara denumiri comerciale pag. 55, 57

Hipertensiunea arteriala de gradul II se defineste prin urmatoarele valori tensionale

TA sistolica 140-159 mm Hg

TA diastolica 90-99 mm Hg

1

A.

TA sistolica 160-179 mm Hg

TA diastolica > 110 mm Hg

TA sistolica > 180 mm Hg

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 52)

HTA este un factor de risc cardiovascular independent deoarece determina

risc de AVC crescut de 4 ori

mortalitate cardiovasculara globala crescuta de 2 ori

2

A.

risc de aparitie a insuficiente cardiace crescut de 7 ori

risc de arteriopatie a membrelor inferioare si a aortei crescut de 3 ori

risc de aparitie a unei coronaropatii crescut de 2 ori

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 52)

Sunt considerati ca factori de risc cardiovascular

Antecedentele familiale de accident cardiovascular precoce

Tabagismul oprit de peste 3 ani

3

A.

Varsta < 50 ani la barbat si < 60 ani la femeie

Consumul redus de alcool

HDL-colesterol > 0,40 g/l (1 mmol/l), indiferent de sex

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 53)

Unul din semnele paraclinice de afectare a organelor tinta (de rasunet ale HTA) este

Grosimea intima-medie < 0,9 mm

Hipertrofia ventriculara stanga

4

A.

Velocitatea undei de puls carotido-femurale (PWV) < 12 m/s

Albuminuria < 30 mg/zi

Clearance creatinina > 60 ml/min

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 53)

Pag. 3 din 130

Unul din semnele clinice de rasunet ale HTA este

Sindromul metabolic

Boala hepatica

5

A.

Boala pulmonara

Boala cardiaca

Insuficienta venoasa cronica

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 53)

Examinarile sistematice efectuate pentru a depista o etiologie curabila (HTA secundara), a detecta alti factori de risc cardiovascular si a depista afectarea organelor tinta sunt

Ecocardiografia transtoracica

Acidul uric seric

6

A.

Glicemia plasmatica

Microalbuminuria

Kaliemia fara garou

B.

C.

D.

E.

(pag. 54)

Tratamentul nemedicamentos al HTA se refera la

Activitate fizica regulata

Reducerea consumului de lipide saturate

7

A.

Depistarea si tratamentul celorlalti factori de risc

Favorizarea consumului de alcool

Limitarea aportului de sare (5-6 g/zi)

B.

C.

D.

E.

(pag. 54)

Tratamentul medicamentos al HTA

Debuteaza cu monoterapie sau biterapie cu doze mici pentru fiecare medicament

Favorizeaza medicamentele administrate intr-o singura priza, cu eficienta timp de 24 ore

8

A.

Clasele terapeutice de utilizat in prima intentie sunt aliskirenul, alfablocantele si antihipertensivele centrale

Cel mai important principiu este scaderea in mod eficient a TA, oricare ar fi medicamentul utilizat

Medicamentele de utilizat in a doua intentie sunt: diureticele, betablocantele, inhibitorii enzimei de conversie, inhibitorii calcici si antagonistii receptorilor angiotensinei II

B.

C.

D.

E.

(pag. 54)

Medicamentele antihipertensive recomandate in contextul insuficientei cardiace sunt

Anticalcice

IEC sau ARA II

9

A.

Betablocante

Diuretice tiazidice

Antialdosteronice

B.

C.

D.

E.

(pag. 55)

Medicamentele antihipertensive recomandate post infarct miocardic sunt

Diuretice tiazidice

Betablocante

10

A.

Antialdosteronice

IEC sau ARA II daca exista intoleranta la IEC

Anticalcice

B.

C.

D.

E.

(pag. 55)

Tema nr. 4

Insuficienţa cardiacă



pag. 84-92, 138-141, 1270-1272, 1346 * fara denumiri comerciale (pag. 89, 90, 92, 138, 140, 141)

Edemele de retenţie hidrosodată pot fi cauzate de


Tromboflebită

1

A.

Insuficienţa hepatocelulară

Sindromul nefrotic

Erizipel

B.

C.

D.

E.

(pag. 1346)

Etiologia insuficienţei cardiace diastolice cuprinde

Pericardita constrictivă

Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă

2

A.

Stenoza mitrală

Cardiopatia ischemică

Stenoza aortică

B.

C.

D.

E.

(pag. 91)

La un pacient cu insuficienţă cardiacă antivitaminele K sunt indicate în următoarele cazuri

dacă este în clasa NYHA IV

în caz de fibrilaţie atrială permanentă

3

A.

dacă are proteză valvulară mecanică

în caz de tromb intracavitar

dacă insuficienţa cardiacă este refractară la medicaţia maximală

B.

C.

D.

E.

(pag. 90)

Pag. 4 din 130

Indicatori de prognostic negativ în insuficienţa cardiacă sunt

Hiponatremia

Sexul masculin

4

A.

Complex QRS larg

Anemia

Obezitatea

B.

C.

D.

E.

(pag. 89)

Examenul cheie pentru diagnosticul insuficienţei cardiace diastolice este

Determinarea BNP (peptidul natriuretic tip B) sau NT-proBNP (capătul amino-terminal al BNP)

Radiografia toracică

5

A.

Ecografia cardiacă transtoracică

Anamneza şi examenul clinic

Electrocardiograma

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 91)

Următoarea afirmaţie despre tratamentul cu digitalice în insuficienţa cardiacă este greşită

reduce frecvenţa spitalizărilor

reduce mortalitatea

6

A.

digitalicele sunt utile pentru controlul frecvenţei ventriculare la pacienţii cu fibrilaţie atrială

sunt utile la pacienţii cu insuficienţă cardiacă refractară în ciuda unui tratament maximal

în general sunt utilizate la pacienţii cu clasă III-IV NYHA

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 90)

Medicaţia uzuală a insuficienţei cardiace clasă I-II NYHA nu include

Betablocante

Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei

7

A.

Blocante ale canalelor de calciu

Antialdosteronice

Blocante ale receptorilor angiotensinei

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 90)

Regimul igieno-dietetic în insuficienţa cardiacă include următoarele, cu excepţia

corecţia factorilor de risc cardiovascular

regim sărac în sare (< 4 g/zi) în forma puţin evoluată

8

A.

restricţie hidrică (< 500 - 750 ml/zi) la pacienţii cu edeme

activitate fizică moderată, regulată

vaccinare antigripală, antipneumococică

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 89)

Următoarea afirmaţie despre tratamentul cu betablocante în insuficienţa cardiacă este falsă

reduce mortalitatea cardiovasculară

tratamentul se introduce progresiv, la distanţă de o decompensare

9

A.

se poate folosi oricare dintre betablocante, cu condiţia să fie selectiv

reduce numărul de spitalizări

reduce riscul de moarte subită

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 89-90)

Contraindicaţii ale diureticelor antialdosteronice sunt

Miastenia

Hiponatremia < 125 mmol/l

10

A.

Insuficienţa hepatică severă

Hiperkaliemia

Disfuncţia sistolică ventriculară stângă severă

B.

C.

D.

E.

(pag. 140)

Tema nr. 5

Tulburări de ritm şi de conducere



pag. 30-43

Care dintre următoarele afirmaţii despre flutterul atrial este neadevărată

Tahicardie regulată

Macroreintrare la nivelul atriului drept

1

A.

Activitatea atrială are o frecvenţă de peste 350 bătăi pe minut

Transmiterea la ventriculi poate fi de 2:1, 3:1, 4:1

Undele de activitate atrială se identifică cel mai bine în DII,DIII,aVF

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 30)

Principala cauză etiologică a fibrilaţiei atriale este reprezentată de

valvulopatiile mitrale

valvulopatiile aortice

2

A.

hipertiroidismul

hipertensiunea arterială

cardiopatia ischemică

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 38)

Pag. 5 din 130

Complicaţiile posibile ale fibrilaţiei atriale permanente cuprind toate aceste complicaţii cu excepţia

Complicaţiile tromboembolice

Sîngerările consecutive tratamentului anticoagulant

3

A.

Cardiomiopatia tahiaritmică

Anevrismul ventricular


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 39)

Blocul atrioventricular de gradul I nu este caracterizat de una din următoarele afirmaţii

Prezintă întârzierea conducerii la nivel nodal, hisian sau infrahisian

Ocazional o undă p este blocată apoi ciclul se reia

4

A.

Alungirea intervalului PR peste 210 msecunde

Este foarte rar simptomatic în absenţa altor complicaţii

Poate traduce o incetinire nodală benignă dar şi un bloc distal care poate evolua spre BAV complet

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 41)

Care dintre afirmaţiile de mai jos despre hemiblocul posteroinferior stâng este corectă

Durata complexului QRS depăşeşte 120 msecunde

Axul complexului QRS este la peste – 45 grade

5

A.

Aspectul complexului QRS are morfologie de tip S3, Q1

Nu poate genera bloc complet atrioventricular

Etiologia cea mai frecventă este cea ischemică

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 43)

Care dintre următoarele afirmaţii despre extrasistolele ventriculare maligne sunt adevărate

Se pot manifesta cu lipotimie, sincopă sau moarte cardiacă subită

Se agravează la efort

6

A.

Funcţia ventriculului stîng poate fi normală

Electrocardiograma poate fi normală în afara episodului aritmic

Potenţialele tardive sunt de regulă prezente

B.

C.

D.

E.

(pag. 34)

Tahicardiile ventriculare sunt manifestări clinice frecvente în următoarele boli

Sindromul Brugada

Sindromul de QT lung

7

A.

Displazia de ventricul drept

Sindromul Bouveret

Sindromul de preexcitaţie tip WPW

B.

C.

D.

E.

(pag. 30-31)

Care dintre afirmaţiile următoare despre tahicardia joncţională prin reintrare sunt adevărate

circuitul de reintrare se află la nivelul nodului atrioventricular

fascicolul His este obligatoriu implicat în formarea căii descendente

8

A.

calea ascendentă este o cale accesorie atrioventriculară

poate fi susţinută sau nesusţinută

fenomenul de încălzire este deseori prezent

B.

C.

D.

E.

(pag. 31)

Sindromul Brugada se defineşte prin următoarele

cordul este de regulă indemn

aspectul ECG este de bloc de ramură dreaptă

9

A.

se manifestă de regulă cu fibrilaţie şi flutter atrial

este consecinţa unei mutaţii la nivelul canalului de sodiu

segmentul ST este supradenivelat în derivaţiile V1,V2,V3

B.

C.

D.

E.

(pag. 32)

Displazia aritmogenă de ventricul drept se caracterizează prin

tulburări de ritm ventriculare maligne

bloc complet de ramură dreaptă pe ECG

10

A.

extrasistole ventriculare cu aspect de bloc de ramură dreaptă

undă epsilon prezentă

ventriculul drept este akinetic cu aspect trabeculat la examenul ecocardiografic, scintigrafic sau RMN

B.

C.

D.

E.

(pag. 32)

Pag. 6 din 130

Tema nr. 6

Valvulopatii mitrale, aortice



pag. 93-96, 108-119, 124-126, 1123-1124 * fara denumiri comerciale pag. 124, 125, 126

Insuficienta aortica cronica de etiologie reumatismala prezinta una din urmatoarele caracteristici

afectarea distrofica a valvei aortice si/sau a inelului aortic si/sau a aortei ascendente

este etiologia cea mai frecventa in tarile industrializate

1

A.

valvele sunt ingrosate, apoi calcificate, comisurile fuzioneaza, se retracta, iar mobilitatea lor este diminuata

se asociaza cu bicuspidia aortica

apare frecvent in sindromul Marfan

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 108)

Insuficienta aortica acuta poate avea una din urmatoarele etiologii

bicuspidia aortica

traumatismul toracic

2

A.

sindromul Laubry si Pezzi

lupusul eritematos diseminat

spondilartrita anchilozanta

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 108)

Unul din semnele stetacustice care apare in insuficienta aortica este

Click mezosistolic urmat de un suflu telesistolic

Z2 diminuat sau abolit

3

A.

Suflu holosistolic, maximal in focarul mitral, piolant, care iradiaza in axila

Suflu mezosistolic ejectional, aspru, maximal in focarul aortic, iradiat la nivelul vaselor gatului

Suflu protodiastolic fin, dulce, cu caracter aspirativ, cu maxim in focarul aortic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 109)

Semnul Durozier prezent in insuficienta aortica inseamna

Dublu suflu intermitent crural

Marirea presiunii arteriale diferentiale

4

A.

Balansarea capului la fiecare bataie cardiaca

Hippus pupilar

Puls capilar

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 109)

Etiologia distrofica a insuficientei mitrale cronice prezinta una din urmatoarele caracteristici

Valve si cordaje ingrosate, calcificate, retractate, comisuri fuzionate

Degenerescenta mixoida a valvelor, care se ingroasa, devin redundante

5

A.

Dilatarea inelului mitral

Insuficienta este frecvent asociata unei stenoze

Este asociata unui mixom al atriului stang

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 112)

Semnele fizice care pot fi prezente in insuficienta mitrala sunt

La palpare soc “in dom”, descris de Bard, deplasat in jos si la stanga

Suflu holosistolic, maximal in focarul mitral, in jet de vapori, de intensitate uniforma,,care iradiaza in axila

6

A.

Semne de insuficienta cardiaca dreapta

Z3 supraadaugat

Suflul diastolic Flint in focarul mitral

B.

C.

D.

E.

(pag. 113)

Ecografia Doppler cardiaca transtoracica efectuata la pacientii cu insuficienta mitrala poate evidentia

Dilatarea aortei ascendente

Dilatarea atriului stang

7

A.

Dilatarea ventriculului stang

Directia jetului regurgitant in venele pulmonare

Dimensiunea cavitatilor drepte

B.

C.

D.

E.

(pag. 114)

Complicatiile insuficientei mitrale sunt reprezentate de

Endocardita bacteriana

Insuficienta cardiaca

8

A.

Tulburarile de conducere de grad inalt

Fibrilatia atriala si accidentele embolice

Tulburarile de ritm ventriculare si moartea subita

B.

C.

D.

E.

(pag. 114)

Pag. 7 din 130

Stenoza aortica degenerativa are urmatoarele trasaturi

Este cauza cea mai frecventa la subiectii de varsta medie (50-60 ani)

Exista calcificari al valvelor si ale inelului aortic care se pot intinde pe sept

9

A.

Comisurile sunt fuzionate

Este in scadere ca frecventa in ultimii douazeci de ani

Valvele sunt ingrosate, rigide, cu o mobilitate limitata

B.

C.

D.

E.

(pag. 116)

Semnele clinice prezente in stenoza aortica sunt

Angorul

Dispneea

10

A.

Sincopa

Hemoptiziile

Palpitatiile

B.

C.

D.

E.

(pag. 117)

Tema nr. 7

Endocardita infecţioasă



pag. 97-103 * fara denumiri comerciale pag. 101, 102

Care din următoarele complicaţii cardiace nu sunt caracteristice endocarditei infecţioase:

insuficientă cardiacă,

infarct miocardic prin embolie coronară,

1

A.

abces septal,

distrucţie valvulară,

hipertensiune pulmonară.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 100)

Tratamentul endocarditei infecţioase pe proteză, cu hemoculturi negative se iniţiază cu:

asociere de vancomicina cu rifampicină şi gentamicină,

amoxicilină 200 mg/kg/zi sau aminozide: gentamicină 3 mg/kg/zi,

2

A.

penicilină G sau amoxicilină 200 mh/kg/zi sau aminozide gentamicină 3 mg/kg/zi,

doxiciclina 100 mg de 2 ori / zi în asociere cu ofloxacină 400 mg/zi

vancomicina 30 mg/kg/zi în asociere cu rimfampicină.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 102)

Tratamentul chirurgical al endocarditei infecţioase nu este indicat în următoarele situaţii:

infecţie întinsă sau necontrolată

pentru prevenţia riscului embolic,

3

A.

în situaţiile cu risc hemodinamic,

în şoc, EPA, insuficienţă cardiacă,

dacă sub un tratament antibiotic corect condus, dimensiunile vegetaţiilor nu se reduc şi hemoculturile rămân pozitive după 3 zile de antibioterapie.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 102)

Următoarea afirmaţie legată de antibioprofilaxia endocarditei infecţioase nu este corectă:

toţi pacienţii valvulari trebuie să primească un carnet de profilaxie a endocarditei pe care trebuie sa-l prezinte medicului sau stomatologului la fiecare consultaţie,

prevenţia începe prin măsuri stricte de igenă,

4

A.

antibioprofilaxia este cea mai importantă pentru prevenţia endocarditei infecţioase,

în prezent ultimele recomandări inernaţionale menţin antibioprofilaxia sistematice indiferent de grupa de risc din care face parte pacientul,

antibioprofilaxia trebuie să fie de acum înainte rezervată doar pacienţilor din grupa A supuşi procedurilor celor mai riscante.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 103)

Care din următoarele afirmaţii legate de endocardita infecţioasă este corectă:

nu există examen specific pentru diagnosticarea endocarditei infecţioase, pentru acest motiv au fost stabilite criterii diagnostice precise (criterii Duke).

mortalitatea spitalicească în endocardita infecţioasă este de 50%,

5

A.

criteriile Duke constau din 3 criterii majore şi 5 criterii minore,

endocardita infecţioasă nu poate surveni pe un cord fără o afectare prexistentă,

toate cardiopatiile prezintă acelaşi risc de endocardită.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 99)

Din grupa A, a cardiopatiilor cu risc crescut de a dezvolta endocardită infecţioasă fac parte:

proteze valvulare,

cardiopatii congenitale cianogene neoperate,

6

A.

cardiomiopatie obstructivă,

bicuspidie aortică,

PVM cu IM.

B.

C.

D.

E.

(pag. 97)

Pag. 8 din 130

Semnele periferice de endocardită infecţioasă sunt:

splenomegalia,

purpura peteşială, cutaneomucoasă, descrisă clasic la nivelul feţei,

7

A.

noduli Roth localizaţi la nivel abdominal,

plăci eritematoase palmoplantare Janeway,

fals panariţiu Osler.

B.

C.

D.

E.

(pag. 98)

În endocardita infecţioasă se recomandă:

recoltarea de hemoculturi înaintea oricărei antibioterapii,

recoltarea bilanţului inflamator: hemoleucogramă, VSH, CRP, electroforeza proteinelor plasmatice,

8

A.

proteinurie pe 24 de ore,

recoltarea obligatorie de markeri imunologici indiferent de formele de endocardită acute sau subacute,

dacă nici un germen nu este izolat se fac recoltări pe medii speciale (Bartonella, Coxiella ), serologii Chlamidiae şi germeni atipici.

B.

C.

D.

E.

(pag. 98)

Care din următoarele afrmaţii nu este corectă:

endocardită posibilă: 1 criteriu major plus unul minor sau 3 criterii minore,

endocardită sigură: 5 criterii minore,

9

A.

endocardită sigură: 1 criteriu major plus 2 criterii minore,

endocardită sigură: 2 criterii majore,

diagnosticul de endocardită sigură nu se poate pune doar pe examenul anatomopatologic, sau pe cultură de valve pozitivă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 99)

Criteriile Duke minore sunt:

febră peste 38 de grade,

fenomene vasculare: embolie, anevrism micotic, purpură Janeway, etc.,

10

A.

fenomene imunologice: noduli Osler, pete Roth, factor reumatoid, etc.,

hemoculturi pozitive pentru endocardită infeţioasă,

predispoziţie: valvulopatie sau altă condiţie cardiacă favorizantă sau toxicomanie iv.

B.

C.

D.

E.

(pag. 99)

Tema nr. 8

Pericardita acută



pag. 104-107

În pericadita acută electrocardiograma:

este normală în majoritatea cazurilor,

evoluează în funcţie de patru stadii,

1

A.

prezintă caracteristic supradenivelarea segmentului ST cu semn în oglindă

prezintă alternanţă electrică frecventă a complexului QRS ce nu se corelează cu mărimea revărsatului pleural,

supradenivelarea segmentului ST este concavă în jos ( criterii discriminante faţă de supradenivelarea segmentului ST de cauză ischemică).

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 104)

În pericadita acută electrocardiograma:

este normală în majoritatea cazurilor,

evoluează în funcţie de patru stadii,

2

A.

prezintă caracteristic supradenivelarea segmentului ST cu semn în oglindă,

prezintă alternanţă electrică frecventă a complexului QRS ce nu se corelează cu mărimea revărsatului pleural,

supradenivelarea segmentului ST este concavă în jos ( criterii discriminante faţă de supradenivelarea segmentului ST de cauză ischemică).

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 104)

Care din următoarele afirmaţii sunt false:

pericardita acută reprezintă o inflamaţie a pericardului complicată sau nu, cu un revărsat pericardic,

un revărsat pericardic este întotdeauna datorat unei pericardite,

3

A.

tamponada este o urgenţă terapeutică şi diagnostică,

un revărsat pericardic abundent cu apariţie rapidă poate conduce la o tamponadă,

pericardita uscată reprezintă inflamarea pericardului neînsoţită de revărsat pericardic.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 104)

Pag. 9 din 130

Frecătura pericardică se caracterizează prin:

se aude mai bine în decubit,

zgomot profund, strict în diastolă,

4

A.

la fel ca şi frecătura pleurală nu persistă în apnee,

este constantă în timp,

zgomot superficial sistolodiastolic.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 104)

Care din următoarele elemente nu fac parte din tratamentul simptomatic al pericarditei acute:

repaus, concediu medical,

tratamentul antiinflamator nesteroidian,

5

A.

continuarea obligatorie a tratamentului anticoagulant,

aspirină în doze descrescătoare timp de trei săptămâni,

nu este nevoie de spitalizare în formele benigne.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 106)

Diagnosticul diferenţial al tamponadei cardiace se face cu:

embolia pulmonară masivă,

infarctul de ventricul stăng,

6

A.

pleurezia,

stenoza aortică severă,

endocardita infecţioasă.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 107)

În pericardita acută durerea are următoarele caracteristici:

prezintă strict localizare retrosternală,

acentuată de efort şi sensibilă la trinitrină,

7

A.

are caracter de arsură, constricţie,

este intensificată de respiraţia profundă şi în timpul efortului de tuse,

se calmează în decubit.

B.

C.

D.

E.

(pag. 104)

În primul stadiu de evoluţie a pericarditei acute întâlnim următoarele modificări pe electrocardiogramă:

supradenivelarea segmentului ST, fără imagine în oglindă,

unde T negative,

8

A.

segment ST supradenivelat, difuz, cu concavitatea în sus,

subdenivelarea difuză a segmentului ST,

segment ST de aspect normal şi unde T aplatizate.

B.

C.

D.

E.

(pag. 104)

Drenajul chirurgical este indicat în pericardita acută în următoarele situaţii:

tamponadă cardiacă,

revărsat voluminos, necompresiv persistent sub tratament,

9

A.

revărsat voluminos, necompresiv recidivant,

trebuie efectuat obligatoriu în orice formă de pericardită,

revărsat compresiv.

B.

C.

D.

E.

(pag. 106)

Următoarele afirmaţii legate de pericardita acută nu sunt adevărate:

etiologia virală este cea mai fecventă,

pericadita de etiologie neoplazică are o evoluţie rapidă, zgomotoasă,fiind adeseori diagnosticată în fază precoce,

10

A.

reumatismul articular acut este o cauză frecventă de pericardită acută,

pericadita acută de etiologie TBC este rară şi complică o tuberculoză pulmonară,

pericardita acută idiopatică corespunde cel mai adesea unei cauze virale nediagnosticate.

B.

C.

D.

E.

(pag. 105, 106)

Semnele clinice de tamponadă cardiacă sunt:

A.şocul cardiogen

B.semne de edem pulmonar,

11

A.

C.puls paradoxal,

D.semne drepte majore,

E.creşterea presiunii arteriale în inspir cu peste 10 mmHg.

B.

C.

D.

E.

(pag. 107)

Pag. 10 din 130

Tema nr. 9

Patologia aortei, arterelor periferice şi patologia venoasă a membrelor inferioare: arteriopatia obliterană a aortei şi a membrelor inferioare, ischemia acută, insuficienţa venoasă cronică, varice



pag. 75-80, 81-83, 120-123 * fara denumiri comerciale pag. 80

Ischemia permanentă cronică a membrelor inferioare denumită și ischemia critică:

se definește prin durere de decubit sau tulburări trofice ale piciorului

se însoțește de un index al presiunii sistolice gleznă/braț de 0,9-1,3

1

A.

asociază o presiune sistolică la haluce sub 30 mmHg

asociază o presiune sistolică la haluce sub 30 mmHg

asociază o presiune sistolică la gleznă între 50-70 mmHg

asociază o presiune sistolică la haluce peste 30 mmHg

B.

C.

D.

E.

(pag. 78)

Sindromul Leriche se caracterizează prin:

durere lombară, hematurie, insuficiență renală rapid progresivă

durere fesieră

2

A.

claudicație a celor două membre inferioare

impotență

apare prin afectarea aterosclerotică aortoiliacă

B.

C.

D.

E.

(pag. 77)

Următoarele afirmații referitoare la tratamentul în arteriopatia cronică obliterantă a membrelor inferiore sunt adevărate:

controlul factorilor de risc cardiovascular este obligatoriu în toate stadiile bolii

tratamentul cu prostaglandine nu este indicat în nici un stadiu al bolii

3

A.

angioplastia și endarteriectomia sunt utile în stadiile 3,4 pentru stenoze strânse, proximale, scurte, puțin calcificate

pontajul (by-passul) nu este indicat în stenoze complexe, întinse cu dilatare anevrismală

simpatectomia se folosește la pacienții cu dureri de decubit

B.

C.

D.

E.

(pag. 79, 80)

Printre cauzele de ischemie acută a membrelor sunt:

embolia cu sursă din cavitățile cardiace stângi

embolia provenită dintr-un anevrism arterial sau leziune ateromatoasă ulcerată situată în amonte

4

A.

tromboză in situ pe o leziune atrosclerotică preexistentă

trombocitopenia după tratament cu heparină

hipertensiunea arterială

B.

C.

D.

E.

(pag. 81)

In ischemia acută a membrelor:

leziunile devin ireversibile după 12 ore

membrul afectat este palid, rece, cu puls abolit la unul sau mai multe niveluri

5

A.

apare alungirea timpului de recolorare cutanată la membrul afectat

aparița hipoesteziei și scăderea forței musculare nu sunt semne de gravitate

abolirea pulsului popliteu indică obstrucția arterei femurale superficiale sau a arterei poplitee

B.

C.

D.

E.

(pag. 81,82)

Tratamentul de urgență în ischemia acută a membrelor inferioare:

este numai medicamentos (antialgice, heparină, vasodilatatore)

embolectomia cu sonda Fogarty se face numai pe leziuni ateromatose ce realizează stenoze lungi, distale

6

A.

revascularizarea prin by pass este tratamentul ischemiei acute pe artere patologice

tromboliza in situ și tromboaspirația nu sunt indicate

aponevrotomia de descărcare se face de la început

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 82,83)

Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare:

la o valoare mai mică de 10 mmHg a presiunii transcutanate de oxigen prognosticul de viabilitate tisulară este încă bun

în stadiul III Leriche durerea este în decubit, se calmează în poziție declivă și se însoțește de tulburări trofice distale

7

A.

valoarea indexul gleznă- braț între 0,9 – 1,3 indică o formă compensată de arteriopatie

o presiune transcutanată între 10-30 mmHg indică o bună compensare metabolică a arteriopatiei

este cauzată de ateroscleroză la pacientul vârstnic cu factori de risc cardiovascular

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 77,78)

Pag. 11 din 130

Pacientul cu ischemie acută a membrelor prin tromboză pe un vas cu leziune ateromatoasă:

nu are factori de risc cardiovascular prezenți

debutul simptomelor este subacut cu ischemie mai puțin severă și modificarea pulsului și la alte nivele

8

A.

apariția hipoesteziei și a deficitului motor nu este un indicator de gravitate

are o cardiopatie emboligenă

arteriografia evidențiază oprire netă cu aspect de cupolă a substanței de contrast

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 82)

Insuficiența venoasă cronică:

este întotdeauna secundară trombozei venoase profunde

varicele pot apare prin compresie pelvină tumorală sau prin agenezia venelor profunde

9

A.

incontinența valvulară poate fi apreciată clinic prin proba Trendelenburg (transmiterea vibrației prin percuție de- a lungul venei)

fenomenele hemodinamice nu se însoțesc de activare leucocitară cu inflamație locală

ulcerul maleolar indică insuficiență venoasă minoră

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 121)

Tratamentul în insuficiența venoasă cronică:

venotonicele tratează jena funcțională și previn complicațiile cutanate

strippingul venei safene interne cu ligatura crosei, a venelor perforante, scleroza venelor mici previn complicațiile cutanate

10

A.

drenejul postural și contența elastică sunt singurele eficiente

terapia chirurgicală prin stripping împiedică recidiva

nu se indică contenția elastică cu ciorap sau benzi elastice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 123)

Tema nr. 10

Dispneea acută şi cronică, BPOC



pag. 142-144, 161-168 * fara denumiri comerciale pag. 166

Următoarele cauze pot determina dispneea laringiană:

Edemul pulmonar acut

Edemul Quincke

1

A.

Pleurezia masivă

Pneumotoraxul spontan

Pneumopatia acută infecțioasă

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 143)

Următoarele cauze nu determină apariția dispneei cronice:

Insuficiența cardiacă stângă

Pericardita cronică constrictivă

2

A.

Epiglotita infecțioasă

Anemia cronică

Bolile neuromusculare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 143)

Mai multe afecţiuni pot determina dispnee acută fără zgomote anormale, cu excepția:

Embolia pulmonară;

Edemul glotei;

3

A.

Anemia acută;

Acidoza metabolică;

Tamponada cardiacă.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 143)

Emfizemul panlobular se caracterizează prin

VEMS/CV scăzut;

CPT scăzută;

4

A.

PaO2 normală;

PaCO2 normală;

Complianță crescută.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 162)

Care dintre următoarele explorări nu fac parte din diagnosticul BPOC:

Radiografia toracică;

Probe funcționale respiratorii;

5

A.

Electrocardiogramă;

Gazometria;

Ecografia Doppler vascular.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 162)

Pag. 12 din 130

Care dintre următoarele explorări trebuie realizate de primă intenție în caz de dispnee:

Radiografia toracică față;

Radiografia toracică profil;

6

A.

Gazometria arterială;

EKG;

Fibroscopia bronșică.

B.

C.

D.

E.

(pag. 142)

Precizaţi care sunt semnele de gravitate într-o dispnee acută:

Respirația abdominală;

Semne neuropsihice;

7

A.

Bradicardia;

Hipertensiunea arterială;

Bradipnee.

B.

C.

D.

E.

(pag. 142)

Precizaţi care sunt explorările ce se efectuează pentru orientarea diagnosticului în cazul unei dispnei acute:

PFR;

Ecografia cardiacă;

8

A.

Ecografie abdominală;

CT torace;

Cateterism cardiac drept.

B.

C.

D.

E.

(pag. 143)

Emfizemul centrolobular se caracterizează prin:

VEMS/CV scăzut;

CPT subnormală;

9

A.

PaO2 scăzută;

PaCO2 scăzută;

DLCO crescută.

B.

C.

D.

E.

(pag. 162)

BPOC foarte severă se caracterizează prin

VEMS/CV sub 0,70;

VEMS sub 30% din cel teoretic;

10

A.

VEMS sub 50% din valoarea prezisă în absența insuficienței respiratorii;

30%≤VEMS›50% decât cel teoretic;

VEMS sub 50% din valorile prezise cu PaO2 sub 60 mmHg.

B.

C.

D.

E.

(pag. 163)

Tema nr. 11

Tusea şi hemoptizia la adult



pag. 145-147, 181-182 * fara denumiri comerciale pag. 182

Principalele cauze ale tusei acute, cu o excepție, sunt

Infecțiile căilor aeriene superioare;

Embolia pulmonară;

1

A.

Astmul bronșic;

Emfizemul pulmonar;

Edemul pulmonar.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 145)

Precizaţi care dintre următoarele explorări nu se efectuează de primă intenție într-o hemoptizie:

Hemograma completă;

Examenul de spută;

2

A.

Radiografia toracică;

Fibroscopia bronșică;

CT toracică.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 181)

Care dintre următoarele afirmații nu sunt adevărate în cazul unei hemoptizii:

Orice hemoptizie necesită supraveghere spitalicească;

Reprezintă eliminarea de sânge din căile aeriene subglotice;

3

A.

Hemoptizia masivă nu este precedată de hemoptizii santinele;

Apare în timpul unui efort de tuse;

Sângele eliminat este roşu şi aerat.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 181)

La un fost pacient tuberculos următoarele cauze pot determina apariția unei hemoptizii, cu excepția:

Recidiva BK;

Dilatarea postcicatriceală a bronhiilor;

4

A.

Aspiraţia de corpi străini;

Cancerul bronhopulmonar pe cicatrice;

Bronholitiaza.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 182)

Pag. 13 din 130

În hemoptiziile de mare abundență nu se efectuează:

Administrarea de perfuzii macromoleculare;

Administrarea de terlipresină;

5

A.

Embolizare;

Oxigenoterapie nazală în flux puternic;

Administrarea de hipotensoare.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 182)

Care dintre următoarele afirmații definesc o hemoptizie masivă:

Deces în câteva minute;

Intubație în extremă urgență;

6

A.

>300-500 ml/24h;

Sputa sanghinolentă cu 100 ml/24h;

> 200ml odată.

B.

C.

D.

E.

(pag. 181)

Tusea cronică productivă cu radiografie toracică normală apare în următoarele afecţiuni:

Mucoviscidoză;

Astmul hipersecretant;

7

A.

Pneumocistoza;

Pneumopatia infiltrantă difuză;

Tuberculoza bronșică.

B.

C.

D.

E.

(pag. 145)

Tusea cronică cu radiografie toracică anormală nu apare în următoarele circumstanţe:

Fibroza pulmonară;

Mucoviscidoză;

8

A.

Tratament cu inhibitori ai enzimei de conversie;

Dilatare bronșică difuză;

Reflux gastroesofagian.

B.

C.

D.

E.

(pag. 145)

Printre complicațiile tusei cronice se regăsesc:

Tulburările de ritm;

Cefaleea;

9

A.

Fracturile costale;

Tulburările de tranzit intestinal;

Incontinența urinară.

B.

C.

D.

E.

(pag. 146)

Hemoragia alveolară se întâlnește în următoarele afecțiuni:

Poliangeita microscopică;

Sindromul Goodpasture;

10

A.

LES;

Tuberculoza pulmonară;

Anevrism arterio-venos al bolii Rendu-Osler.

B.

C.

D.

E.

(pag. 181)

Tema nr. 12

Alergiile respiratorii la adult (rinita, astmul bronsic)



pag. 148-150, 151-156 * fara paragraful referitor la prevalenta astmului bronsic in Franta pag. 151 si fara denumiri comerciale pag. 153, 154, 155, 156

Care dintre următoarele afirmații privind dozarea Ig E serice specifice nu este adevărată:

Reprezintă explorarea de primă intenție în testarea unei alergii;

Este limitată la 5 pneumoalergeni;

1

A.

Este utilă când testele cutanate nu se pot efectua;

Este inutilă dacă testele cutanate sunt negative;

Este inutilă dacă examenul clinic este puțin evocator.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 149)

Testele de provocare specifice cuprind următoarele aspecte:

Declanșarea unei reacții alergice la nivelul mucoasei nazale, bronșice sau conjunctivale la alergenul suspectat;

Se realizează în timpul terapiei antialergice;

2

A.

Sunt utile în caz de suspiciune de alergii profesionale;

Se efectuează în timpul episoadelor infecțioase;

Nu necesită supraveghere medicală ulterioară.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 149)

Rinita persistentă se caracterizează prin:

simptome < 4 zile/săpt.;

simptome > 4săpt.;

3

A.

simptome > 4zile/săpt.;

simptome < 4 săpt.;

simptome > 4 zile/săpt sau < 4 săpt.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 148)

Pag. 14 din 130

Obținerea unui control optim al pacientului astmatic nu presupune:

Simptome diurne < 4 zile/săpt.;

Beta 2 mimetice cu acțiune rapidă > 4 doze/săpt.;

4

A.

VEMS sau PEF > 85% din cea mai bună valoare personală;

Simptome nocturne < 1 noapte/săpt.;

Variație nictemerală a PEF < 15%.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 155)

Spitalizarea unei crize astmatice este indicată atunci când:

PEF este < 50% din valoarea optimă la 2-3 ore după tratamentul inițial;

PEF este < 40% din valoarea optimă la 2-3 ore după tratamentul inițial;

5

A.

PEF cuprins între 40-60% din valoarea optimă la 2-3 ore după tratamentul inițial;

PEF cuprins între 30-50% din valoarea optimă la 2-3 ore după tratamentul inițial;

PEF este > 50% din valoarea optimă la 2-3 ore după tratamentul inițial.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 154)

Astmul persistent moderat se caracterizează prin:

Simptome cotidiene;

VEMS < 40% din valorile prezise și cu o variabilitate > 30%;

6

A.

Alterarea somnului;

Utilizarea zilnică de beta 2 agoniști inhalanți cu durată scurtă;

Simptome de astm nocturn < 1/săpt.

B.

C.

D.

E.

(pag. 155)

Diagnosticul astmului presupune:

Episoade recidivante de wheezing, dispnee, tuse;

VEMS/CV diminuat;

7

A.

VEMS mai mare cu cel mult 200 ml față de VEMS inițial după administrarea bronhodilatatorului;

Absența unor alergeni sau factori iritanți;

Absența istoricului de atopie personală/familială.

B.

C.

D.

E.

(pag. 151)

Tratamentul astmului acut grav cuprinde următoarele măsuri:

Oxigen nazal 3-4 l/min.;

Corticoizi sistemici;

8

A.

Nebulizare cu doze crescute de beta 2 agoniști;

Digitalizare;

Flebotomie.

B.

C.

D.

E.

(pag. 153)

Astmul instabil se caracterizează prin:

Scăderea frecvenței crizelor diurne;

Agravare nocturnă;

9

A.

Sensibilitate mai mică a crizelor la bronhodilatatoarele obișnuite;

Scăderea PEF;

Creșterea consumului de beta 2 agoniști.

B.

C.

D.

E.

(pag. 153)

Care dintre următoarele criterii reprezintă semne de gravitate ale unui astmă:

PEF < 30% decât cel teoretic;

FR < 30/min.;

10

A.

Cianoza;

Silențium respirator;

Hipocapnia.

B.

C.

D.

E.

(pag. 152)

Tema nr. 13

Tuberculoza



pag. 157-160 * fara denumiri comerciale pag. 157, 158, 159 fara randul 2 legat de legislatia Franceza pag. 160, fara ultimul chenar cu semnale si notificare pag. 160

Prezența bacililor acido-alcoolo-rezistenți la examenul direct se evidențiază prin:

Colorația Mallory;

Colorația hematoxilină-eozină;

1

A.

Colorația Ziehl-Nielsen;

Colorația Verhoeff;

Colorația nitrat de argint.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 157)

La pacientul aflat sub tratament antituberculos, bilanțul hepatic (monitorizarea transaminazelor) se face:

La o săptămână după inițierea tratamentului;

La 15 zile după inițierea tratamentului și apoi o dată pe lună până la sfârșitul tratamentului;

2

A.

Trimestrial;

O dată la 6 luni;

Nu este necesar un bilanț hepatic.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 160)

Pag. 15 din 130

Confirmarea prezenței bacilului Koch se realizează prin efectuarea de culturi pe mediul:

Geloză simplă;

Chapman;

3

A.

Sabouraud;

Löwenstein-Jensen;

Leifson.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 157)

Înaintea instituirii tratamentului antituberculos cu Etambutol se efectuează:

Examen oftalmologic cu vizualizarea culorilor;

Examen de urină;

4

A.

Audiogramă;

Identificarea unei eventuale sarcini;

Examen neurologic.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 159)

Tratamentul antituberculos se va administra:

În trei prize, în timpul meselor;

Dimineața, à jeun, la mare distanță de mese;

5

A.

Dimineața și seara, înaintea meselor;

Numai seara, înainte de culcare;

La prânz, imediat după masă.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 159)

În tratamentul antituberculos administrat adultului se regăsesc următoarele preparate:

Etambutolul;

Pirazinamida;

6

A.

Acidul clavulanic;

Metronidazolul;

Rifampicina.

B.

C.

D.

E.

(pag. 159)

Tuberculoza pulmonară comună prezintă următoarele caracteristici:

Debut brusc, cu febră înaltă, dispnee, tahicardie, dureri toracice;

Subfebrilități, transpirații nocturne, tuse persistentă;

7

A.

Episoade de wheezing, opresiune toracică și tuse;

Infiltrate, noduli, caverne la radiografia toracică;

Opacitate parenchimatoasă unică, sistematizată, cu bronhogramă aerică la radiografia toracică.

B.

C.

D.

E.

(pag. 157)

În privința tratamentului antituberculos al unei femei însărcinate, următoarele afirmații sunt adevărate:

Pirazinamida este contraindicată;

Se instituie triterapie IHN + Rifampicină + Pirazinamidă timp de 9 luni;

8

A.

Etambutolul este contraindicat;

Se instituie triterapie IHN + Rifampicină + Etambutol 3 luni, urmată de 6 luni cu IHN + Rifampicină, fără Etambutol;

Durata totală a tratamentului este de 9 luni.

B.

C.

D.

E.

(pag. 159)

Urmărirea pacientului aflat sub tratament antituberculos are ca obiective:

Vindecarea pacientului;

Evitarea răspândirii bolii de către un pacient tratat neadecvat;

9

A.

Dezvoltarea rezistenței la medicamentele antituberculoase;

Supravegherea pacientului până la finalul bolii;

Documentarea sfârșitului tratamentului.

B.

C.

D.

E.

(pag. 159)

Tuberculoza miliară prezintă următoarele caracteristici:

Alterarea rapidă a stării generale;

Dispnee posibilă pentru forma evoluată;

10

A.

Sindrom interstițial micronodular difuz și intens la radiografia toracică;

BK adesea prezent la examenul direct microscopic;

Histologic: granulom epitelioid și giganto-celular cu necroză cazeoasă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 157)

Tema nr. 14

Infecţiile bronhopulmonare la adult



pag. 169-175, 189-192

Durata tratamentului antibiotic într-o pneumonie necomplicată este:

3 zile;

3-5 zile;

1

A.

7-14 zile;

21 de zile;

90 de zile.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 171)

Pag. 16 din 130

Proba funcțională respiratorie (PFR) într-o pneumopatie interstițială difuză arată:

Creșterea capacității pulmonare totale (CPT);

Creșterea raportului DLCO/VA;

2

A.

Scăderea raportului Tiffeneau (VEMS/CV);

Disfuncție ventilatorie restrictivă;

Disfuncție ventilatorie obstructivă.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 190)

Într-o pneumopatie alveolară tratată la domiciliu, antibioticul de primă intenție este:

Amoxicilina;

Ciprofloxacina;

3

A.

Rifampicina;

Ceftriaxona;

Levofloxacina.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 171)

Într-o pneumopatie francă lobară acută cu pneumococ se constată că:

Debutul este insidios;

Există subfebră;

4

A.

Apare hipersonoritate la percuție;

La auscultație: raluri crepitante sau suflu tubar;

Radiologic: opacități alveolare vagi, confluente, nesistematizate, uneori bilaterale.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 172)

Într-o fibroză pulmonară primitivă:

Debutul este brusc, cu tuse și expectorație mucopurulentă;

Apar frecvent semne extrarespiratorii;

5

A.

Vârsta medie de apariție este de 20 de ani;

Evoluția este favorabilă, spre vindecare;

Lavajul bronhoalveolar (LBA): alveolită cu PNN frecvent cu eozinofile.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 191)

Spitalizarea unui pacient cu pneumopatie este recomandată în prezența unor semne de gravitate imediată:

Confuzie;

Frecvența cardiacă ≥ 125/min.;

6

A.

Roșeață la nivelul pomeților;

Temperatura de 37-38ºC;

Presiune arterială < 90/60 mmHg.

B.

C.

D.

E.

(pag. 170)

Printre criteriile biologice și radiologice de spitalizare a unui pacient cu pneumopatie se numără:

Leucopenia (< 4000 GB/ml);

Anemia (hemoglobina < 9 g/dl);

7

A.

Insuficiența renală (uree > 7 mmol/l sau 0,5 g/l, creatinina > 12 mg/l);

PaO2 > 90 mmHg sau PaCO2 < 45 mmHg;

Cavitate pe radiografia toracică.

B.

C.

D.

E.

(pag. 170)

Legioneloza pulmonară prezintă următorul tablou tipic:

Debut lent, insidios, cu subfebră;

Tuse cu expectorație mucopurulentă;

8

A.

Apar semne neurologice (confuzie, agitație, cefalee);

Oligurie;

Radiografie: opacități interstițiale neconfluente, unilaterale.

B.

C.

D.

E.

(pag. 172)

Tabloul tipic într-o pneumopatie cu Mycoplasma pneumoniae cuprinde:

Debut brusc, cu febră ridicată, cu frisoane repetate;

Tuse seacă, tenace;

9

A.

Anemie hemolitică cu aglutinine la rece (test Coombs direct pozitiv);

Radiografie: opacități interstițiale bilaterale;

Tratament: cefalosporine de a treia generație, 5-7 zile.

B.

C.

D.

E.

(pag. 172)

Histiocitoza langerhansiană (histiocitoza X) prezintă următoarele caracteristici:

Afectează subiecții între 20-40 de ani care consumă cantități importante de tutun;

Prezintă tuse, dispnee de efort, febră, pierdere în greutate;

10

A.

Aspect CT toracic: mici cavități chistice care confluează și realizează un aspect de „fagure de miere“;

Biopsiile transbronșice sunt eficiente în confirmarea diagnosticului;

Tratament: oprirea fumatului, eventual corticoterapie orală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 192)

Pag. 17 din 130

Tema nr. 15

Afectiuni ale pleurei (pneumotoraxul, revarsatul pleural)



pag. 183-185, 186-188

Transsudatul pleural apare în una din următoarele condiții:

Mezoteliom malign;

Sindrom nefrotic;

1

A.

Poliartrită reumatoidă;

Febră mediteraneană;

Pancreatită.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 187)

Examenul clinic al unui sindrom de revărsat pleural relevă:

Accentuarea murmurului vezicular;

Accentuarea transmiterii vibrațiilor vocale;

2

A.

Suflu tubar;

Bradipnee, bradicardie, ca semne de intoleranță;

Matitate declivă.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 186)

Între semnele de gravitate dintr-un pneumotorace nu intră:

Dispnee majoră;

Cianoză;

3

A.

Bradipnee;

Puls paradoxal;

Desaturare.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 184)

Una dintre afirmațiile următoare, referitoare la examenul clinic al unui pneumotorace, nu este adevărată:

Timpanism la percuție;

Accentuarea transmiterii vibrațiilor vocale;

4

A.

Diminuarea murmurului vezicular la auscultație;

Dacă apare matitate bazală: suspiciune de hemopneumotorace;

Uneori, examenul clinic poate fi normal.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 183)

Aspectul radiologic al unui pneumotorace poate releva:

Opacitate omogenă între peretele toracic și parenchimul pulmonar;

Opacități interstițiale neconfluente reticulo-nodulare sau miliare;

5

A.

Hiperclaritate omogenă și avasculară între peretele toracic și parenchimul pulmonar;

Excavație cu nivel hidroaeric unic sau multiplu;

Opacitate alveolară sistematizată.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 183)

Semnele radiologice de gravitate într-un pneumotorace sunt:

Mediastin deplasat pe partea contralaterală;

Cupolă diafragmatică convexă;

6

A.

Bridă pleurală;

Nivel hidroaeric;

Pneumotorace bilateral.

B.

C.

D.

E.

(pag. 184)

Un lichid pleural este un exsudat în următoarele condiții:

Raport proteine în lichid/proteine în sânge > 0,5;

Rport LDH în lichid/LDH în sânge > 0,6;

7

A.

Raport proteine în lichid/proteine în sânge < 0,5 ;

Raport LDH în lichid/LDH în sânge < 0,6;

LDH în lichid > două treimi din limita superioară normală a LDH în sânge.

B.

C.

D.

E.

(pag. 187)

Condițiile în care apare pneumotoracele spontan primitiv sunt:

adulți tineri, longilini;

consecutiv unei fracturi costale;

8

A.

fumatul este un factor favorizant;

ruptura unei cavități aerice aflate în contact cu pleura apicală (bula sau blebsuri);

după un infarct pulmonar.

B.

C.

D.

E.

(pag. 183)

Aspectele corecte ale radiografiei toracice într-un revărsat pleural sunt:

Hiperclaritate omogenă, densă;

Opacitate omogenă, densă, cu convexitatea în sus;

9

A.

Opacitate omogenă, densă, cu concavitatea în sus;

Deplasarea mediastinului de partea opusă opacității;

Retracția mediastinului de partea opacității.

B.

C.

D.

E.

(pag. 187)

Pag. 18 din 130

Condițiile patologice în care apare un transsudat pleural sunt:

Insuficiența cardiacă;

Ciroza;

10

A.

Dializa peritoneală;

Pancreatita;

Cancer bronhopulmonar.

B.

C.

D.

E.

(pag. 187)

Tema nr. 16

Tumori ale plămânului primitive şi secundare



pag. 197-202

În cancerul broho-pulmonar fără celule mici, bilanţul iniţial include:


Probele funcționale respiratorii;

1

A.

Markerii tumorali;

Biopsia medulară;

CT toracic.

B.

C.

D.

E.

(pag. 198)

Care dintre următoarele investigații aparțin evaluării inițiale al cancerului broho-pulmonar cu celule mici:


Probe funcționale respiratorii;

2

A.

Markeri tumorali;

Biopsie medulară;

Scintigrafie osoasă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 198)

Cancerul brohopulmonar fără celule mici regrupează următoarele tipuri histologice:

Epidermoid;

Cu celule mici;

3

A.

Cu celule mari;

Adenocarcinoamele;

Slab diferențiat.

B.

C.

D.

E.

(pag. 198)

Care din următoarele afirmații referitoare la cancerul bronhopulmonar fără celule mici este adevărată:

Este mai frecvent întâlnit la femei;

Apare mai frecvent la nefumători;

4

A.

Este mai frecvent întâlnit la bărbați;

Expunerea la factori profesionali nu este implicată în etiologie;

Alcoolismul favorizează apariția acestuia.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 198)

Una dintre următoarele afirmații referitoare la tratamentul cancerului bronhopulmonar fără celule mici este falsă:

În stadiul IA tratamentul este exclusiv chirurgical;

În stadiul I sau II inoperabil tratamentul include și radioterapia;

5

A.

În stadiul IV tratamentul include chimioterapie sau terapie țintită;

În stadiul II se poate efectua tratament chirurgical, radioterapie sau chimioterapie;

În stadiul IIIB tratamentul include doar chimioterapia.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 199)

Cancerele bronhopulmonare cu celule mici au următoarele caracteristici:

Reprezintă 80% din tumorile primitive ale plămânului;

Asociază frecvent prezența metastazelor;

6

A.

Rar, asociază prezența metastazelor;

Baza tratamentului este chimioterapia;

Tratamentul de bază este cel chirurgical.

B.

C.

D.

E.

(pag. 199)

Care din următoarele afirmații referitoare la cancerul bronhopulmonar cu celule mici este falsă:

Are o prezentare centrală;

Are o frecvență crescută a semnelor generale;

7

A.

Are o evoluție lentă, secundară unui timp de dedublare de peste o lună;

Prezintă totdeauna afectare mediastinală;

Prezintă o frecvență crescută a sindroamelor paraneoplazice tip Schwartz-Barter.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 199)

Pag. 19 din 130

Tumorile pulmonare secundare se prezintă sub mai multe aspecte, cu excepţia:

Nodulilor pulmonari;

Limfangitei carcinomatoase;

8

A.

Adenopatiilor cervicale;

Metastazelor endobronșice;

Adenopatiilor mediastinale.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 200)

Miliara metastatică din cadrul tumorilor pulmonare secundare este mai frecvent întâlnită în caz de:

Melanom malign;

Cancer renal;

9

A.

Cancer hepatic;

Cancer testicular;

Cancer ovarian.

B.

C.

D.

E.

(pag. 200)

Care afirmație referitoare la tumorile pulmonare secundare este falsă:

Plămânul este al doilea sit ca frecvență pentru metastazare;

Difuzarea metastatică se poate face pe cale hematogenă;

10

A.

Difuzarea metastatică se poate face pe cale limfatică de la ganglionii abdominali;

Difuzarea metastatică se poate face pe cale limfatică de la ganglionii mediastinali;

Difuzarea metastatică se poate face pe cale limfatică de la pleura viscerală invadată.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 200)

Tema nr. 17

Insuficienţa respiratorie cronică



pag. 203-205 * fara denumiri comerciale pag. 203

Următoarele afirmaţii privind insuficienţa respiratorie sunt adevărate:

Insuficiența respiratorie cronică reprezintă imposibilitatea aparatului circulator de a menține gazometria;

Insuficiența respiratorie obstructivă se caracterizează prin diminuarea capacității pulmonare totale;

1

A.

Insuficiența respiratorie obstructivă se caracterizează prin afectarea schimbului respirator;

Insuficiența respiratorie restrictivă se caracterizează prin diminuarea capacității pulmonare totale;

Insuficiența respiratorie restrictivă se caracterizează prin afectarea pompei ventilatorii.

B.

C.

D.

E.

(pag. 203)

Insuficiența respiratorie restrictivă de cauză mecanică apare în următoarele situații patologice, cu excepția:

Cifoscolioză;

Spondilartrită anchilozantă;

2

A.

Malnutriție;

Pleurezie;

Toracoplastie.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 203)

Insuficiența respiratorie restrictivă datorată unei afectări neurologice sau musculare apare în următoarele circumstanţe patologice:

Poliomielită anterioară acută;

Poliradiculonevrită;

3

A.

Miastenie;

Zona Zoster;

Dermatopolimiozită.

B.

C.

D.

E.

(pag. 203)

Pag. 20 din 130

Insuficiența respiratorie restrictivă apare în următoarele afecțiuni caracterizate prin afectare pulmonară parenchimatoasă, cu excepția:

Fibroză pulmonară idiopatică;

Sarcoidoză;

4

A.

Astm;

Silicoză;

Pneumopatii postradice.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 203)

Diagnosticul de tulburare ventilatorie restrictivă are la bază următoarele elemente:

Diminuarea CPT;

Scăderea raportului VEMS/CV;

5

A.

Diminuarea complianței pulmonare;

Creșterea raportului DLCO/VA;

Creșterea CPT.

B.

C.

D.

E.

(pag. 203)

Ameliorarea oxigenării la pacienții cu insuficiență respiratorie cronică include următoarele mijloace terapeutice, cu excepția:

Kinetoterapie respiratorie;

Oxigenoterapie de lungă durată;

6

A.

Tratament diuretic;

Ventilație asistată;

Prevenirea episoadelor infecțioase.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 204)

Tratamentul etiologic instituit pacienților cu insuficiența respiratorie restrictivă include:

Chirurgie corectoare a unei scolioze;

Decorticare pleurală;

7

A.

Scăderea ponderală în caz de obezitate;

Pneumectomie;

Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic.

B.

C.

D.

E.

(pag. 204)

În caz de afectare a schimbului pulmonar la pacienții cu insuficiența respiratorie markerul biologic cel mai precoce este:

Hipercapnia arterială cronică;

Hipoxemia arterială cronică;

8

A.

Hipokaliemia;

Hiponatremia;

Hipovolemia.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 204)

Singura cauză de insuficiența respiratorie cronică restrictivă al cărui tratament se bazează în principal pe oxigenoterapie pe termen lung este:

Astmul;

BPOC;

9

A.

Fibrozele interstițiale;

Sindromul Guillan-Barre;

Miastenia gravis.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 204)

Mecanismele de acțiune a asistenței ventilatorii mecanice includ:

Creșterea ventilației alveolare;

Punerea în repaus a mușchilor respiratori;

10

A.

Creșterea complianței pulmonare;

Creșterea clearance-ului mucociliar;

Diminuarea hiperinflaței pulmonare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 204)

Tema nr. 18

Detresa respiratorie acută la adult



pag. 176-178 * fara denumiri comerciale pag. 178

Sindromul de detresă respiratorie acută reprezintă:

Insuficiența respiratorie acută ce necesită ventilație asistată;

Insuficiența respiratorie acută cu un raport PaO2/FiO2 sub 200;

1

A.

Insuficiența respiratorie acută cu un raport PaO2/FiO2 peste 200;

Insuficiența respiratorie acută cu o presiune de ocluzie pulmonară sub 18 mmHg;

Insuficiența respiratorie acută cu o presiune de ocluzie pulmonară peste 18 mmHg.

B.

C.

D.

E.

(pag. 176)

Sindromul de detresă respiratorie acută are următoarele caracteristici:

Asociază un edem pulmonar lezional;

Asociază un edem pulmonar cardiogenic;

2

A.

Prezintă creșteri ale presiunii hidrostatice microvasculare;

Prezintă creșterea permeabilității alveolocapilare;

Are prognostic foarte sever.

B.

C.

D.

E.

(pag. 176)

Pag. 21 din 130

Sindromul de detresă respiratorie acută apare secundar următoarelor cauze generale, cu exceptia:

Infecții respiratorii;

Traumatisme;

3

A.

Infarct miocardic acut;

Agresiune pulmonară toxică;

Infecţii extrarespiratorii.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 177)

Sindromul de detresă respiratorie acută secundar agresiunii pulmonare toxice apare în următoarele situații, cu excepția:

Stările cu șoc non-cardiogen;

Stările cu șoc cardiogenic;

4

A.

Hemopatii;

Vasculite;

Stările cu șoc hemoragic.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 177)

Sindromul de detresă respiratorie acută poate apare în următoarele situații patologice, cu excepția:

Înec;

Sindrom Mendelson;

5

A.

Septicemie;

Politraumatism;

Pleurită.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 177)

Sindromul de detresă respiratorie acută poate apare în următoarele stări patologice:

Acidoză diabetică;

Pancreatită acută necrotică;

6

A.

Sindrom nefrotic;

Pneumopatie bacteriană;

Gripă malignă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 177)

Cauzele traumatice ale detresei respiratorii acute sunt:

Contuzia pulmonară;

Traumatismul cranian;

7

A.

Fracturi ale oaselor mici;

Zdrobirea membrelor;

Monotraumatismul.

B.

C.

D.

E.

(pag. 177)

Sindromul de detresă respiratorie acută apare în următoarele circumstanţe accidentale:

Expunere la fumuri toxice;

Expunere la temperaturi scăzute;

8

A.

Expunere la temperaturi ridicate;

Expunere la pulberi minerale neiritante;

Expunere la gaze lipsite de toxicitate.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 177)

Sindromul de detresă respiratorie acută apare în următoarele forme de şoc:

Șoc septic;

Șoc cardiogen;

9

A.

Șoc hemoragic;

Șoc anafilactic;

Orice altă formă de şoc non-cardiogen.

B.

C.

D.

E.

(pag. 177)

Care dintre următoarele afirmații este falsă:

În SDRA perturbarea principală este hipoxemia;

În SDRA capacitatea reziduală funcțională este diminuată;

10

A.

În SDRA volumul de închidere al alveolelor este crescut;

În SDRA nu există afectarea proprietăților elastice ale plămânului;

În SDRA este posibilă apariția hipertensiunii pulmonare.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 178)

Tema nr. 19

Evaluarea gravităţii şi investigarea complicaţiilor precoce la un pacient cu traumatism toracic



pag. 206-209

Un pacient stabil din punct de vedere hemodinamic şi respirator, ce a suferit un traumatism toracic, va putea beneficia imediat de următoarele investigaţii, cu excepţia:

radiografie toracică

ecografie cardiacă transtoracică

1

A.

tomografie toracica cu substanţă de contrast

bronhoscopie

urografie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 206)

Pag. 22 din 130

Care dintre afirmaţiile următoare este falsă:

fracturile costale pot produce un pneumotorax

fractura coastelor inferioare la stanga pot ridica suspiciunea unei leziuni splenice

2

A.

pneumotoraxul apare doar în urma unui traumatism toracic

hemotoraxul poate fi izolat sau asociat unui pneumotorax

pneumotoraxul sufocant necesită drenaj toracic imediat

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 207)

Ruptura de istm aortic se produce prin următoarele mecanisme:

cădere de la înălţime în picioare

decelerare brutală şi violentă

3

A.

fractura primei coaste

plagă tăiată la nivelul hipogastrului

traumatism sever pelvin

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 208)

Afirmaţiile următoare sunt adevărate, cu excepţia:

voletul costal corespunde unor fracturi costale bifocale

este frecvent asociat unui hemotorax prin lezarea pediculului intercostals

4

A.

pacientul cu volet costal va beneficia de corset gipsat

decelerarea brutală şi violentă produce ruptura de istm toracic

pacientul care a suferit un traumatism toracic şi care este stabil hemodinamic poate beneficia de radiografie toracică

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 207)

Care dintre afirmaţiile următoare este falsă:

ruptura unei bronhii poate să apara printr-un traumatism toracic

intr-un traumatism toracic detresa circulatorie poate să se datoreze unei tamponade cardiace

5

A.

ruptura diafragmatică este mai frecventă pe stănga

prezenţa unui nivel hidroaeric intratoracic precizează diagnosticul de ruptura diafragmatica

radiografia toracică este metoda de elecţie in diagnosticul unei rupturi diafragmatice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 207, 208)

Complicaţiile precoce după un traumatism toracic sunt:

pneumotoracele şi hemotoracele

pneumoperitoneul

6

A.

pneumomediastinul

retroperitoneul

contuzia pulmonară

B.

C.

D.

E.

(pag. 207, 208)

Contuzia miocardică produsă prin traumatism toracic se traduce prin:.

emfizem subcutanat

tulburări de repolarizare

7

A.

durere in hipocondrul drept

creşterea troponinei

tulburări de ritm

B.

C.

D.

E.

(pag. 208)

In cazul unui traumatism toracic, leziunile axului traheobronşic sunt:

ruptura bronşică

ruptura membranei traheale

8

A.

ruptura de istm aortic

dezinserţia laringo-traheală

contuzia miocardică

B.

C.

D.

E.

(pag. 208)

Soferul unui vehicul implicat într-un accident rutier frontal, fără să fi avut centura fixată, se loveşte cu toracele de volan; ce leziuni cardiace pot să apară în acest caz?

contuzie miocardică

hemopericard

9

A.

pneumomediastin

dezinserţia cuspidelor

ruptura de pilier

B.

C.

D.

E.

(pag. 208)

Intr-un traumatism toracic, detresa circulatorie poate fi datorată:

unui şoc hemoragic

unui şoc cardiogenic legat de o contuzie miocardică sau o disecţie coronară

10

A.

unei tamponade (hemoragică sau gazoasă în caz de pneumotorace compresiv)

unei contuzii pulmonare

unei luxaţii extrapericardice

B.

C.

D.

E.

(pag. 206)

Pag. 23 din 130

Tema nr. 20

Stopul cardio-respiratoriu şi starea de şoc



pag. 217-219, 220-223

In cadrul manevrelor de baza in reanimarea cardio – pulmonara, rata de compresiuni toracice / insuflari va fi de :

30 compresiuni toracice la 2 insuflari

20 compresiuni toracice la 3 insuflari

1

A.

20 insuflari la 3 compresiuni

30 insuflari la 2 compresiuni

3 compresiuni la 1 insuflare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 217)

In cazul stopului cardiac, dupa administrarea unui soc electric extern se recomanda:

reluarea manevrelor de reanimare cardio - pulmonara de baza timp de 3 minute

reluarea manevrelor de reanimare cardio - pulmonara de baza ( masaj cardiac si ventilatie) timp de 2 min

2

A.

administrarea 1 mg Adrenalina iv

administrarea de 300 mg Amiodarona iv

verificarea imediat a disparitiei FV / TV pe traseul EKG

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 218)

Definitia clinica a starii de soc este:

hTA cu TAS < 90 mmHg + semne de hipoperfuzie a organelor ;

hTA cu TAS < 100 mmHg + semne de hipoperfuzie a organelor

3

A.

hTA cu TAS < 90 mmHg in absenta semnelor de hipoperfuzie a organelor

hTA cu TAS < 90 mmHg indiferent de prezenta sau absenta semnelor de hipoperfuzie a organelor

hTA cu TAS < 100 mmHg indiferent de prezenta sau absenta semnelor de hipoperfuzie a organelor

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 220)

Mecanismul patologic in starea de soc hipovolemic se poate rezuma in :

↓ volumul sangvin circulant →↓ preincarcarea cardiaca →↓ debitul cardiac→↓ aportul de O2 la celule

↓ volumul sangvin circulant →↓ preincarcarea cardiaca →↑ debitul cardiac→↓ aportul de O2 la celule

4

A.

↓ volumul circulant →↑ preincarcarea cardiaca →↓ debitul cardiac→↓ aport de O2 la celule

↑ volumul circulant →↓ prin preincarcarea cardiaca →↓ debitul cardiac→↑ aport de O2 la celule

↓ volumul circulant →↑ preincarcarea cardiaca →↑ debitul cardiac→↓ aportul de O2 la celule

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 220)

Mecanismul patologic in starea de soc cardiogen se poate rezuma in :

↓ functia de pompare cardiaca →↓ debitul cardiac si ↓ preincarcarea cardiaca →↓ aportul de O2 la celule

↓ functia de pompare cardiaca →↓ debitul cardiac si ↑preincarcarea cardiaca →↓ aportul de O2 la celule

5

A.

↓ volumul sangvin circulant →↓ preincarcarea cardiaca →↓ functia de pompare cardiaca

vasodilatatie masiva → scade volumul sangvin circulant →↓ functia de pompare cardiaca→↓ aportul de O2 la celule

vasodilatatie masiva → ↓ perfuzia organelor →↓ functia de pompare cardiaca→↑ debitul cardiac→↓ aportul de O2 la celule

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 220)

In cadrul manevrelor de reanimare cardio – pulmonara sunt adevarate urmatoarele :

masajul cardiac extern se face cu un ritm de 100 compresiuni / min

realizarea ventilatiei e mai importanta decat realizarea masajului cardiac

6

A.

intubarea si ventilatia mecanica trebuie realizate cat mai repede posibil

adrenalina se administreaza in doza de 10 mg iv

In stopul cardiac prin FV / TV fara puls , socurile externe bifazice sunt de 150-200 J

B.

C.

D.

E.

(pag. 217, 219)

Dintre medicamentele intalnite in reanimarea cardio – pulmonara ( in stopul cardiac ) fac parte :

Noradrenalina

Adrenalina

7

A.

Amiodarona

Digogxin

Lidocaina

B.

C.

D.

E.

(pag. 218,219)

Pag. 24 din 130

In cadrul tratamentului socului anafilactic sunt adevarate urmatoarele :

administrarea in bolus iv de Adrenalina 0,1 mg pentru a restabili tensiunea arteriala

administrarea de antibiotice este esentiala

8

A.

In absenta caii intravenoase adrenalina poate fi administrata subcutanat

administrarea de adrenalina se face in bolus iv de 0,5 mg

In absenta caii intravenoase , adrenalina poate fi administrata intramuscular 0,5 mg.

B.

C.

D.

E.

(pag. 222)

In cadrul tratamentului starilor de soc , sunt adevarate urmatoarele :

expansiunea volemica este indicata in toate starile de soc cu exceptia edemelor pulmonare evidente

Daca s-a concretizat o diminuare a contractilitatii cardiace se indica un inotrop pozitiv

9

A.

Noradrenalina( 10 mg / h iv cu seringa automata ) pentru obtinerea unei TA medie ≥ 65 mmHg

In caz de soc cardiogen cu IM acut , se evita revascularizarea

Recurgerea rapida la intubare si ventilatie mecanica in caz de detresa respiratorie grava.

B.

C.

D.

E.

(pag. 221,222)

In stopul cardiac , alcalinizarea prin administrarea de bicarbonat este indicata in caz de :

Hipopotasemie confirmata sau suspectata

Hiperpotasemie confirmata sau suspectata

10

A.

Hipercalcemie

Hipocalcemie suspectata

Stop cardiac in cadrul unei intoxicatii cu antidepresive triciclice.

B.

C.

D.

E.

(pag. 218)

Tema nr. 21

Tromboza venoasă profundă şi embolia pulmonară



pag. 210-216 * fara denumiri comerciale pag. 201, 211, 214

Următoarele semne clinice pot releva o tromboză venoasă profundă:

Febra ridicată (39 – 40 grade), în platou

Tahicardia cu aspect progresiv

1

A.

Durerea de-a lungul traiectului venos

Păstrarea capacităţii de balans a gambei

Existenţa unui cordon venos dur.

B.

C.

D.

E.

(pag. 210)

Manifestările clinice întâlnite contant în embolia pulmonară sunt, cu exceptia:

Polipneea

Hemoptizia

2

A.

Bradicardia

Durerea toracică

Sincopa

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 211)

În embolia pulmonară examenul radiologic toracic poate releva:

O atelectazie în bandă

Existenţa unei pleurezii

3

A.

Opacifierea unui câmp pulmonar

Supraelevaţia domului pleural

O opacitate triunghiulară pe fond pleural.

B.

C.

D.

E.

(pag. 211)

Confirmarea diagnosticului, dar nu a gravităţii emboliei pulmonare este asigurată de:

Dozajul D-dimerilor

Scintigrafia pulmonară de ventilaţie – perfuzie

4

A.

Troponina I sau C cardiacă

Peptidul natriuretic de tip B (BNP)

Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 212)

În faza iniţială a emboliei pulmonare o anticoagulare eficientă poate fi realizată cu:

Acid acetilsalicilic

Heparină nefracţionată

5

A.

Heparină cu masă moleculară mică

Oxigenoterapie

Clopidogrel

B.

C.

D.

E.

(pag. 212)

Pag. 25 din 130

După un prin accident tromboembolic tratamentul anticoagulant durează toată viaţa, în caz de:

Recidiva accidentului tromboembolic

Neoplazie evolutivă

6

A.

Deficit de antitrombină

În absenţa unui factor favorabil

În prezenţa unui factor favorabil reversibil.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 213)

În identificarea unei trombofilii se recomandă următoarele investigaţii:

Hemogramă completă

Dozarea antitrombinei

7

A.

Determinarea indicelui de protrombină

Dozarea factorului VIII

Dozarea hemocisteinemiei.

B.

C.

D.

E.

(pag. 213)

Diagnosticul diferenţial al emboliei pulmonare masive se face mai ales cu:

Insuficienţa cardiacă stângă cronică

Angina pectorală stabilă

8

A.

Tamponada pericardică

Şocul toxico-septic controlat terapeutic

Cordul pulmonar cronic compensat.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 213)

Ecocardiografia transtoracică permite evidenţierea următoarelor aspecte în embolia pulmonară masivă:

Tablou cardiac stâng acut

Dilatare majoră a cavităţii drepte

9

A.

Vizualizarea trombusului în cavităţile cardiace drepte în toate cazurile

Identificarea trombusului în arterele pulmonare în toate situaţiile

Hipertrofia marcată a septului interventricular.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 213)

Tromboliza intravenoasă este indicată în următoarele situaţii:

Emboliile pulmonare demonstrate la examenul CT, fără hipotensiune arterială

Emboliile pulmonare însoţite de creşterea lactatemiei arteriale

10

A.

Emboliile pulmonare confirmate cu stare de şoc

Emboliile pulmonare indiferent de formă, dar neînsoţite de stare de şoc

Emboliile pulmonare diagnosticate clinic, dar neconfirmate prin angioscanner sau ecocardiografic.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 214)

Tema nr. 22

Patologia vasculară cerebrală (accidente vasculare cerebrale hemoragice şi ischemice) şi meningita (hemoragia)



pag. 250-259, 260-262 * fara denumiri comerciale medicamente

Procentul de AVC ischemice din totalul de AVC este

20%

c. 50%d. 80%20%

40%

1

A.

50%

80%

75%

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 250)

Embolia cerebrală cu punct de plecare o endocardită infecţioasă trebuie căutată în caz de

AVC însoţit de febră, suflu de insuficienţă mitrală sau aortică

AVC cu cefalee şi cervicalgie

2

A.

AVC şi fibrilaţie atrială

AVC şi cardiomiopatie dilatativă

AVC şi diabet zaharat decompensate

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 252)

În caul unui AIT deficitul neurologic regresează în mai puţin de

24 ore

30 minute

3

A.

48 ore

1 oră

72 ore

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 253)

Tratamentul neurochirurgical în infarctul cerebral se indică în

tromboză venoasă cerebrală

infarctul transformat hemoragic

4

A.

infarctul lacunar multiplu

infarct emisferic cu edem cerebral “malign” extensiv

infarct în teritoriul arterei cerebrale anterioare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 254)

Pag. 26 din 130

În tratamentul antiplachetar al infarctului cerebral, cel mai bun raport eficacitate-cost îl are

dipiridamolul

clopidogrelul

5

A.

combinaţia dipiridamol-aspirină

combinaţia clopidogrel-aspirină

aspirina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 255)

În cazul suspiciunii de AVC se impune de urgenţă (pentru diagnostic de certitudine)

măsurarea tensiunii arteriale

corectarea glicemiei

6

A.

repausul la orizontală în pat

CT craniu

RMN craniu

B.

C.

D.

E.

(pag. 253)

Infarctul sylvian superficial se manifestă prin:

deficit senzitivo-motor predominant brahio-facial

sindrom frontal

7

A.

afazie dacă este lezată emisfera cerebrală majoră

agnozie vizuală

hemianopsie laterală omonimă

B.

C.

D.

E.

(pag. 251)

Sindromul Wallenberg este

sindrom altern

secundar infarctului protuberanţial bilateral

8

A.

secundar ischemiei latero-bulbare

secundar infarctului în teritoriul vertebro-bazilar

secundar ischemiei capsulei interne

B.

C.

D.

E.

(pag. 251)

Sindromul pseudobulbar constă în

râs şi plâns spasmodic

sindrom cerebelos bilateral

9

A.

tulburări de fonaţie şi deglutiţie

crize epileptice

demenţă

B.

C.

D.

E.

(pag. 252)

Bolile arterelor mici sunt

la originea infarctelor lacunare

responsabile de 50% din infarctele cerebrale

10

A.

produse prin lipohialinoza arterelor mici perforante

generatoare de emboli cerebrale

legate de HTA sau diabet zaharat dezechilibrat

B.

C.

D.

E.

(pag. 252)

Tema nr. 23

Tumorile intracraniene



pag. 274-276

Tumorile intracraniene intraparenchimatoase la copil sunt situate mai ales

în lobul frontal

în hipofiza

1

A.

în fosa cerebrală posterioară

în lobul temporal

în ventriculul lateral

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 274)

Metastazele cerebrale hemoragice apar în

cancerul mamar

cancerul de tiroidă

2

A.

melanomul malign

cancerul de colon

cancerul de prostată

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 274)

Hidrocefalia acută apărută ca urmare a unei tumori cerebrale intraparenchimatoase se tratează prin

echilibrarea aportului hidro-electrolitic

corticoterapie

3

A.

derivaţie ventriculară externă

antiepileptice

antialgice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 274)

Schwanomul acustic este o tumoră benignă derivată din

meninge

ependim

4

A.

celulele tecii Schwan

cortul cerebelului

conductul auditiv intern

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 275)

Riscul tratamentului chirurgical al schwanomului acustic constă în

pareză de plex brachial

crize epileptice

5

A.

paralizie facială periferică postoperatorie

sindrom de hipertensiune intracraniană

migrenă

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 275)

Pag. 27 din 130

Circumstanţele descoperirii tumorilor intracraniene intraparenchimatoase sunt

epilepsie

cefalee

6

A.


deficit neurologic central instalat progresiv

pareză de sciatic popliteu extern

B.

C.

D.

E.

(pag. 274)

Sindromul de hipertensiune intracraniană are în tabloul clinic următoarele semne şi simptome

cefalee predominant matinală

sindrom parkinsonian

7

A.

vărsături în jet

edem papilar la examenul de fund de ochi

vertij Meniere

B.

C.

D.

E.

(pag. 274)

Glioamele se clasifică în

astrocitom

meningiom

8

A.

ependimom

oligodendrogliom

glioblastom

B.

C.

D.

E.

(pag. 274)

Imagistica prin CT în cazul tumorilor cerebrale are următoarele roluri

identifică tumora

identifică dimensiunea

9

A.

identifică tipul anatomo-patologic al tumorii

identifică efectul de masă

identifică riscul de angajare

B.

C.

D.

E.

(pag. 274)

Aspectul tipic RMN pentru meningiom constă în

tumoră extranevraxială

limite imprecise

10

A.

baza de implantare meningiană extracentrală

captare intensă şi omogenă a substanţei de contrast

demielinizare extinsă în trunchiul cerebral

B.

C.

D.

E.

(pag. 275)

Tema nr. 24

Febra acută la adult



pag. 309-311 * fara denumiri comerciale - ex. zovirax

Termenul de febră acută recentă se referă la febra ce durează de:

peste 20 de zile

5-20 de zile

1

A.

mai puțin de 5 zile

mai mult de 30 de zile

mai puțin de 20 de zile

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 309)

Funcția de termoreglare este asigurată de:

hiotalamus

hipofiză

2

A.

epifiză

suprarenale

corticosuprarenale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 309)

La toxicomanii pe cale intravenoasă, etiologia febrei acute poate fi:

infecție urinară

hepatită alcoolică acută

3

A.

pancreatită acută

tuberculoză

endocardită dreaptă

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 311)

Pentru febra acută neînsoțită de semne de toleranță dificilă și a semnelor orientative se recomandă:

antibioticoterapie

antiinflamatoare nesteroidiene

4

A.

antiinflamatoare steroidieine

tratament simptomatic

antivirale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 311)

Dintre substanțele pirogene fac parte:

interleuchinele

lizozimul

5

A.

factorul de necroză tumorală

interferonul

lactoferina

B.

C.

D.

E.

(pag. 309)

Pag. 28 din 130

Din categoria teren cu risc pentru febra acută, fac parte :

nou-născuții

gravidele

6

A.

homosexualii

subiecții cu proteze valvulare

subiecții recent operați

B.

C.

D.

E.

(pag. 309)

Dintre patologiile neinfecțioase, pot fi cauză de febră acută:

bolile metabolice

intoxicația cu fier la menopauză

7

A.

osteoporoza

bolile inflamatorii sistemice

tumorile hematologice

B.

C.

D.

E.

(pag. 310)

Care sunt urgențele infecțioase în fața unei febre acute:

meningoencefalita

meningita bacteriană

8

A.

faringoamigdalita virală

septicemia

endocardita infecțioasă

B.

C.

D.

E.

(pag. 311)

Etiologia febrei acute la pacientul alcoolic poate fi:

infecția cu HIV

pneumopatia prin inhalare

9

A.

infecție urinară

hepatită alcoolică acută

pancreatita acută

B.

C.

D.

E.

(pag. 311)

Examene complementare mai specifice pentru o etiologie a febrei acute sunt:

transaminaze

testele serologice virale și bacteriene

10

A.

hemoleucogramă

proteina C reactivă

VSH

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 311)

Tema nr. 25

Meningitele infecţioase şi meningoencefalitele adultului



pag. 289-293 * fara figuri si explicatiile acestora

Care dintre următoarele condiții nu apare în cursul evoluţiei unei meningite cu LCR purulent?

şoc septic

comă, epilepsie, hidrocefalie

1

A.


coagulare intravasculară diseminată (CIVD)

dezvoltare de xantoame

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 291)

Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul etiologic al meningitelor este falsă?

în meningita pneumococică se administrează Cefotaxim ( ± Vancomicină) timp de 15 zile

în meningita meningococică se administrează Cefotaxim timp de 7 zile

2

A.

în meningita cu Listeria monocytogenes se administrează Amoxicilină + aminozide timp de 21 de zile

în meningita tuberculoasă se instituie cvadriterapie antibacilară

în neuropaludism se administrează Aciclovir, 30 mg/kgc/zi, i.v, timp de 21 de zile

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 289, 290, 292)

În cazul unui pacient diagnosticat cu meningită de etiologie probabil infecţioasă, care dintre situaţiile următoare nu corespunde cu suspiciunea etiologică?

copii mici, nevaccinaţi, cu focare supurative în sfera ORL – se suspicionează implicarea Haemophilus influenzae

tineri ce prezintă un sindrom purpuric – se suspicionează implicarea Neisseria meningitidis

3

A.

pacient cu elemente de meningoencefalită acută, recent întors dintr-o călătorie în ţările scandinave – se suspicionează neuropaludismul

LCR clar, cu predominenţa limfocitelor şi hipoglicorahie- se suspicionează neurotuberculoza

LCR clar, normoglicorahic, cu proteinorahie <1g/l, pacient cu evoluţie spontană bună – se suspicionează etiologia virală

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 289-292)

Pag. 29 din 130

Care dintre următoarele aspecte imagistice (CT sau RMN) nu pledează pentru etiologia herpetică în cazul unui pacient internat cu diagnosticul de meningoencefalită acută?

leziuni intracraniene bilaterale

leziuni intracraniene asimetrice

4

A.

leziuni intracraniene ce capteaza substanta de contrast

anomalii radiologice temporale interne

anomalii radiologice periventriculare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 291)

Care dintre următoarele aspecte ale LCR nu se corelează cu suspiciunea etiologică?

LCR purulent cu vizualizarea de coci Gram negativi – probabil meningococ

LCR purulent cu vizualizarea de coci Gram pozitivi – probabil pneumococ

5

A.

LCR purulent cu evidenţierea de bacili Gram pozitivi – posibil Listeria monocytogenes

LCR clar, cu predominenţă limfocitară, asociind prezenţă de hematii, cu normoglicorahie şi fără evidenţierea unui germen pe frotiu la examenul direct – posibil malarie cerebrală

LCR clar, cu predominenţă limfocitară şi hipoglicorahie – probabil tuberculoză

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 289-291)

În care dintre următoarele situaţii clinice trebuie întotdeauna suspectat diagnosticul de meningită infecţioasă?

pacient ce prezintă sindrom meningean

bolnav icteric

6

A.

in contextul unui sindrom infecţios (febră)

pacient cu trismus, contracturi musculare şi tulburări vegetative

pacient cu paralizii flasce, predominent la rădăcina membrelor, asimetrice, cu evoluţie ascendentă

B.

C.

D.

E.

(pag. 289)

Care dintre elementele următoare se întâlnesc în meningita meningococică?

debut brutal al unui sindrom meningean

suferinţă prodromală în sfera ORL (rinofaringită acută), febră, cefalee, vărsături

7

A.

sindrom meningean şi decelarea unei purpure echimotice la nivel tegumentar

sindrom meningean şi depistarea de coci Gram pozitivi, în diplo, lanceolaţi pe frotiul din LCR

suferinţă neuromeningee diagnosticată mai frecvent la tineri si la cei cu deficit de complement seric

B.

C.

D.

E.

(pag. 290)

Care dintre elementele următoare pot fi întâlnite în meningita pneumococică?

sindrom meningean cu debutul brutal şi tulburări de conştienţă

suferinţă neuromeningee apărută la persoanele vârstnice, alcoolici, pacienţi splenectomizaţi sau cu traumatisme craniene în antecedente

8

A.

frotiu din LCR ce depistează coci Gram negativi în diplo

frotiu din LCR ce depistează coci Gram pozitivi

LCR purulent

B.

C.

D.

E.

(pag. 289)

Care dintre următoarele meningite se declară serviciului epidemiologic?

meningita meningococică

meningita pneumococică

9

A.

meningita tuberculoasă

meningita cu Listeria monocytogenes

meningita cu Haemophilus influenzae

B.

C.

D.

E.

(pag. 290)

Care dintre elementele următoare pot sugera diagnosticul de meningită cu haemophilus influenzae?

suferinţă meningeană ce apare la copii nevaccinaţi, cu focare supurative în sfera ORL

frotiu din LCR ce evidenţiază bacili Gram negativi

10

A.

LCR purulent

LCR clar

LCR hemoragic

B.

C.

D.

E.

(pag. 290)

Tema nr. 26

Gripa



pag. 320-324 * fara epidemiologie (cap I. pct.3), fara denumiri comerciale (ex. Tamiflu, Relenza)

Care dintre următoarele măsuri nu contribuie la întreruperea transmiterii virusului gripal?

izolarea pacienţilor şi a cazurilor suspecte

spălarea sistematică a mâinilor cu soluţii hidroalcoolice (pacienţi, vizitatori, personal sanitar)

1

A.

purtarea măştilor de protecţie de către pacienţi / personalul de îngrijire

purtarea ochelarilor de protecţie, a halatului şi a mănuşilor de protecţie de către personalul de îngrijire aflat în contact cu pacienţii

permisiunea de vizitare a pacienţilor de către rude

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 323)

Pag. 30 din 130

Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la diagnosticul gripei este falsă?

contextul epidemic este important pentru stabilirea diagnosticului de gripă

perioada de incubaţie în gripă este lungă (aproximativ 10 zile)

2

A.

simptomatologia prodromală (febră ridicată, frisoane, artromialgii, cefalee, stare generală de rău) este puţin specifică

tabloul radiologic nu relevă semne specifice

suprainfecţiile bacteriene sunt responsabile de o mare parte dintre decese

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 321-322)

În care dintre situații, diagnosticul de gripă este improbabil:

bolnav cu manifestări de viroză respiratorie în context epidemic gripal

simptome respiratorii şi contact recent cu un pacient confirmat cu gripă

3

A.

debut brusc al unei suferinţe respiratorii de aspect viral, după o incubaţie scurtă (1-3 zile)

tablou clinic caracterizat de febră ridicată, frisoane, semne respiratorii, artromialgii, cefalee, ameţeli

tablou hematologic periferic caracterizat prin leucocitoză şi hipereozinofilie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 321)

Care complicaţie nu apare în infecţia cu virusul gripal?

suprainfecţii bacteriene

decompensare cardiacă la persoane diagnosticate cu insuficienţă cardiacă gravă sau valvulopatii grave

4

A.

decompensarea respiratorie la persoanele cunoscute cu bronhopneumopatii cronice

sindromul de detresă respiratori acută

anizocorie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 321)

Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la tratamentul gripei este falsă ?

în prezent se utilizează următoarele antivirale cu acţiune specifică: oseltamivir, zanamivir, amantadină

antibioticele antibacteriene nu se folosesc decât în cazurile de suprainfecţie dovedită

5

A.

este indicată hidratarea bolnavului pentru combaterea pierderilor secundare febrei ridicate

se utilizează medicamente antalgice, respectiv antipiretice

se indică repausul fizic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 322)

Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la virusurile gripale sunt adevărate?

virusurile gripale au un genom bazat pe ADN

trei genuri sunt patogene pentru om: Myxovirus influenza A, B şi C

6

A.

toate cele trei genuri sunt patogene strict pentru om

subtipurile virale sunt clasificate în funcţie de tipurile de hemaglutinină şi de neuraminidază

recomandările genetice sunt responsabile de epidemiile gripale anuale şi de pandemii

B.

C.

D.

E.

(pag. 320)

Care dintre următoarele subtipuri ale virusului gripal au determinat pandemii în secolul XX ?

H1N1

H2N2

7

A.

H3N2

H5N1

H1N1v

B.

C.

D.

E.

(pag. 323-324)

Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la fiziopatologia gripei sunt adevărate?

virusul gripal penetrează celular cu ajutorul neuraminidazei

după penetrare virusul gripal se replică intracelular

8

A.

eliberarea noilor virioni este facilitată de către hemaglutinină

la nivelul aparatului respirator virusul gripal determină liză celulară şi reacţii inflamatorii

suprainfecţiile bacteriene apar obligatoriu în evoluţia gripei

B.

C.

D.

E.

(pag. 320)

În suspiciunea de gripă, care dintre următoarele explorări biologice pot fi utilizate pentru confirmare?

izolarea virusului gripal pe culturi celulare

detectarea structurilor genomice prin RT-PCR

9

A.

detectarea antigenelor virale prin tehnica ELISA

detectarea anticorpilor specifici prin imunofluorescenţă indirectă (probă din prelevatul nazal)

detectarea anticorpilor specifici prin reacţia Paul-Bunnell-Hăngănuţiu (probă de sânge)

B.

C.

D.

E.

(pag. 322)

Pag. 31 din 130

Următoarele categorii de persoane au indicaţie de vaccinare antigripală:

sugarii peste vârsta de 3 luni

vârstnicii (peste 65 de ani)

10

A.

persoanele cu suferinţe bronhopulmonare cronice

gazdele speciale care prezintă deficite imunitare celulare (mai ales infecţia HIV)

persoanele cunoscute ca fiind alergice la ovalbumină

B.

C.

D.

E.

(pag. 323)

Tema nr. 27

Infecţia cu HIV



pag. 325-328 * fara denumiri comerciale ex. Bactrium, fara date epidemiologice, fara pc. VI Altele - care care cuprinde informatii despre legislatia Franceza

Diagnosticul infecției cu HIV se bazează pe:

tipare limfocitară CD4/CD8

test ELISA combinat de generația a patra

1

A.

determinarea nivelului limfocitelor CD4

test genotipic de rezistență

imunofenotipare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 325)

Care este cea mai frecventă infecție oportunistă întâlnită la pacienții infectați cu HIV:

criptococoza

toxoplasmoza cerebrală

2

A.

pneumocistoza pulmonară

sarcomul Kaposi

leucoencefalopatia multifocală progresivă

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 327)

Profilaxia primară pentru pneumocistoză și toxoplasmoză la pacienții infectați cu HIV se face cu:

cotrimoxazol

fluconazol

3

A.

pirimetamină

ganciclovir

foscarnet

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 326)

Tabloul clinic al pneumocistozei pulmonare este de tip:

pneumonie francă lobară

abces pulmonar

4

A.

pneumopatie interstițială febrilă, rezistentă la antibioticele clasice

sindrom pertusiform cu expectorație purulentă

sindrom al disfuncţiei reactive de căi aeriane (RADS)

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 327)

Cea mai frecventă localizare a infecției cu citomegalvirus la pacienții infectați cu HIV este:

hepatică

ganglionară

5

A.

pulmonară

retiniană

cerebrală

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 327)

Principalele enzime din structura HIV sunt:

transcriptaza inversă

proteaza

6

A.

neuraminidaza

integraza

hemaglutinina

B.

C.

D.

E.

(pag. 325)

Care dintre enunțurile referitoare la tratamentul antiretroviral sunt adevărate:

se recomandă pacienților cu CD4>500 cel/mm³

cuprinde clasic asocierea de 3 antiretrovirale

7

A.

este indicat pacienților simptomatici

se recomandă pacienților cu CD4<200 cel/mm³

scade morbiditatea și mortalitatea, refăcând parțial capacitatea imună

B.

C.

D.

E.

(pag. 326)

Care dintre enunțurile referitoare la toxoplasmoza cerebrală sunt false:

trebuie avută în vedere la un pacient infectat cu HIV în prezența oricărui semn neurologic

în general apare la pacienții cu CD>500 cel/mm³

8

A.

tratamentul se face cu fluconazol

aspectul imagistic este de leziuni rotunjite, cu aspect în cocardă

nu este necesară profilaxia secundară

B.

C.

D.

E.

(pag. 327)

Pag. 32 din 130

În legătură cu leucoencefalopatia multifocală progresivă sunt adevărate afirmaiile:

este determinată de Cryptococcus neoformans

se manifestă prin tulburări neurologice grave

9

A.

este o suferință demielinizantă

se tratează cu voriconazol

este determinată de virusul JC

B.

C.

D.

E.

(pag. 327)

Profilaxia transmiterii materno-fetale a infecției cu HIV cuprinde:

tratarea mamei pe timpul sarcinii

alimentația la sân a nou-născutului timp de 6 săptămâni

10

A.

profilaxia cu cotrimoxazol

tratament profilactic antiretroviral pentru nou-născut timp de 6 săptămâni

aducerea la zi a vaccinărilor

B.

C.

D.

E.

(pag. 328)

Tema nr. 28

Boli cu transmitere sexuală



pag. 329-333 * fara date epidemiologice specifice Frantei, fara denumiri comerciale (ex. Extencilline)

Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la infectiile cu transmitere sexuala (IST) nu este corecta?

In prezenta unei IST se vor cauta intotdeauna alte IST.

Se va insista asupra masurilor de profilaxie.

1

A.

Antecedentele de IST nu constituie un factor de risc

Se vor depista si trata partenerii

IST cuprind si formele asimptomatice de boala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Care dintre urmatoarele infectii nu este IST

Infectiile microbiene stafilococice si streptococice

Infectiile cu gonococ

2

A.

Infectiile cu chlamidia

Sifilisul

Ectoparazitozele (scabia si pediculozele)

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?

IST sunt infectii asimptomatice

IST prezinta arsura, prurit, durere

3

A.

IST prezinta scurgere

IST poate produce prostatite

IST poate produce salpingite

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Diagnosticul de IST nu se pune pe:

TPHA, VDRL

Serologie virusurilor hepatitice A, B, C

4

A.

Serologie HIV 1 si 2

Prelevat uretral sau vaginal

Doar pe examenul clinic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Managementul unei IST nu cuprinde

Profilaxia primara si secundara

Tratamentul curativ

5

A.

Vaccinarea anti-HPV indiferent de varsta

Profilaxia recidivelor

Tratamentul factorilor de risc

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Infectia cu gonococ are urmatoarele caracteristici:

Are perioda de incubatie intre 14-21 zile

Are perioada de incubatie intre 2-7 zile

6

A.

La barbat manifestarea clinica este de uretrita clasica

Boala nu apare niciodata la nou-nascut

La femei poate produce sterilitate tubara

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Care dintre urmatoarele afirmatii privind infectiile gonococice sunt adevarate?

Diagnosticul este sugerat de examenul clinic

Examenul direct este concludent atat la barbati cat si la femei

7

A.

Examenul direct arata prezenta diplococilor Gram negativi in boabe de cafea

In formele neclasice se poate realiza o cultura pe medii speciale

Tratamentul se face cu ceftriaxona 250 mg im

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Pag. 33 din 130

Infectia cu chlamidia trachomatis are urmatoarele caracteristici:

Produce uretrite si cervicite

Serotipurile L1, L2, L3 produc limfogranulomatoza venerica

8

A.

Sindromul Fitz-Hugh-Curtis reprezinta o colecistita acuta

Sindromul Fiessinger-Leroy- Reiter este alcatuit doar din uretrita si poliartrita

Tratamentul uretritei si cervicitei se face cu azitromicina 1g per os

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Care dintre urmatoarele afirmatii ale infectiei sifilitice sunt adevarate:

Este produsa de o spirocheta

Are trei stadii: sifilis primar, secundar si tertiar

9

A.

Neurosifilisul apare doar in stadiul tertiar

Diagnosticul serologic cuprinde doua teste: unul treponemic, altul netreponemic

VDRL este un test sensibil dar putin specific

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Tratamentul sifilisului se face cu:

De electie sunt ciclinele

Penicilina G sau cicline in caz de alergie

10

A.

In sifilisul precoce se administreaza 2,4 Mui benzatin penicilina x3 injectii saptamanale

In neurosifilis se administreaza penicilina G 18-24 Mui/zi, 14-21 zile

In sifilisul tardiv se poate utiliza Doxiciclina 200 mg/zi 18 zile

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Tema nr. 29

Infecţiile nosocomiale



pag. 339-341 * fara date procentuale intrucat nu sunt valabile pentru Romania, fara epidemiologie

Referitor la infecţiile nosocomiale sunt adevărate următoarele aspecte, cu excepţia:

sunt infecţii asociate îngrijirilor medicale

sunt infecţii asociate activităţilor de îngrijire curativă

1

A.

sunt infecţii asociate activităţilor de profilaxie

sunt infecţii asociate activităţilor de diagnostic

sunt infecții asociate automedicației la domiciliu

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 339)

Cele mai frecvente infecţii nosocomiale sunt:

pneumopatiile infecţioase

infecţiile urinare

2

A.

infecţiile digestive

infecţiile leagate de catetere

infecţiile de plagă operatorie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 340)

Infecţiile nosocomiale de plagă operatorie se definesc etiologic prin:

aspect clinic: prezența obligatorie a secrețiilor purulente

serologic: teste bacteriologice pozitive

3

A.

microbiologic: cultură pozitivă dintr-o probă recoltată de la nivelul plăgii operatorii

semne clinice şi biologice apărute în primele 15 zile de la momentul intervenţiei, indiferent de tipul acesteia

semne clinice şi biologice apărute în decurs de 30 de zile de la intervenţie, în cazul implantării de material străin

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 340)

Privitor la măsurile de izolare instituite la identificarea unor infecţii nosocomiale sunt adevărate următoarele, cu excepţia:

este indicată purtarea măştii de către pacientul cu tuberculoză

este indicată purtarea măştii de către personalul de îngrijire a pacientului cu tuberculoză

4

A.

limitarea ieşirilor şi vizitelor pacientului cu tuberculoză până la momentul externării

izolarea pacientului imunodeprimat pentru evitarea contaminării cu microbi oportunişti

limitarea transportului pacienţilor cu infecţie nosocomiale cu bacterii multirezistente

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 341)

Pneumopatiile infecţioase nosocomiale se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:

principalul factor de risc este infectarea endotraheală

semne clinice: febră, expectoraţii purulente

5

A.

semne biologice: hemoculturi pozitive

semne biologice: leucocitoza

semne radiologice: opacităţi pulmonare recent apărute

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 340)

Pag. 34 din 130

Semnele biologice pe care se bazează diagnosticul infecţiilor pulmonare nosocomiale sunt:

hemoculturi pozitive

izolarea unei bacterii din lavajul bronhoalveolar

6

A.

izolarea unei bacterii din expectoraţie

leucocitoză cu neutrofilie

leucopenie cu limfocitoză

B.

C.

D.

E.

(pag. 340)

Referitor la infecţiile nosocomiale de cateter sunt adevărate următoarele:

sunt mai frecvent localizate la cateterele centrale decât la cele periferice

sunt mai frecvent localizate la cateterele periferice decât la cele centrale

7

A.

sunt cele mai frecvente tipuri de infecţiile nosocomiale

diagnosticul pozitiv se stabileşte prin minimum trei culturi pozitive de la nivelul cateterului

diagnosticul pozitiv se stabileşte print-o cultură pozitivă de la nivelul cateterului

B.

C.

D.

E.

(pag. 340)

Definirea infecţiilor urinare nosocomiale se bazează pe următoarele criterii:

epidemiologic: infecţie aflată în perioada de incubaţie la momentul internării într-o unitate sanitară

clinic: febră, polachiurie, imperiozitate micţională, dureri pelvine

8

A.

biologic: prezenţa unei bacteriurii asimptomatice

biologic: examen citobacteriologic al urinei pozitiv (cultură>100 CFU/ml+leucociturie >100/ml)

biologic: examen citobacteriologic al urinei pozitiv (cultură>1000 CFU/ml+leucociturie >10000/ml)

B.

C.

D.

E.

(pag. 340)

Diagnosticul pneumopatiilor infecţioase nosocomiale se bazează pe următoarele semne:

clinice: tuse, dispnee, wheezing

clinice: febră, expectoraţii purulente

9

A.

biologice: hemoculturi pozitive

radiologice: opacităţi pulmonare recent apărute

radiologice: infiltrat interstiţial recent apărut

B.

C.

D.

E.

(pag. 340)

Măsurile profilactice ale infecţiilor nosocomiale cuprind:

spălarea mîinilor înaintea fiecărei îngrijiri acordate

spălarea mîinilor după fiecare îngrijire acordate

10

A.

purtarea mănuşilor sterile indiferent de tipul de îngrijire acordată

sterilizarea instrumentarului

purtarea măştilor

B.

C.

D.

E.

(pag. 340-341)

Tema nr. 30

Septicemiile



pag. 370-375 * fara date epidemiologice

Care dintre următoarele date definesc bacteriemia?

prezența de bacterii în sânge obiectivată prin una sau mai multe hemoculturi

răspunsul inflamator al organismului la o agresiune, infecţioasă sau nu

1

A.

o infecţie sistemică confirmată

o infecţie asociată cu hipotensiune

o infecţie asociată cu disfuncţia unui organ

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 370)

Care dintre următoarele date definesc Sindrom de Răspuns Inflamator Sistemic (SIRS)?

prezenţa de bacterii în sânge obiectivată prin una sau mai multe hemoculturi

răspunsul inflamator al organismului la o agresiune, infecţioasă sau nu

2

A.

bacteriemie si noţiunea clinică a impactului acestei bacteriemii

o infecţie confirmată clinic şi/sau microbiologic

o infecţie asociată cu disfuncţia unui organ

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 370)

Pag. 35 din 130

Care dintre următoarele date definesc şocul septic?

depsis şi hipotensiune arterială

depsis şi insuficienţă respiratorie (hipoxemie inexplicabilă)

3

A.

depsis şi disfuncţie neurologică: confuzie, agitaţie, dezorientare, torpoare

depsis şi disfuncţie hematologică: tulburări de coagulare

depsis grav cu hipotensiune arterială persistentă în ciuda unei umpleri vasculare adaptate (cel puţin 500 ml şi/sau necesitatea de a recurge la amine vasoactive)

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 371)

Care dintre următoarele microorganisme sunt mai frecvent incriminate în etiologia unui sepsis cu punct de plecare pulmonar, în cazul unui pacient alcoolic?

stafilococi, streptococi

enterobacterii

4

A.

pneumococi, Klebsiella pneumoniae

pseudomonas sp, enterococi

bacili Gram negativi, stafilococi

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 373)

Ce tratament etiologic de primă intenţie aţi aplica în cazul unui pacient diagnosticat cu sepsis, fără semne de gravitate, la care presupuneţi implicarea unor enterobacterii dobândite în mediu comunitar?

monoterapie cu Cefotaxim sau Ceftriaxonă sau fluorochinolonă

oxacilină, cloxacilină

5

A.

ticarcilină sau piperacilină asociată cu amikacină sau isepamicină

amoxicilina

amoxicilină asociată cu gentamicină sau netilmicină

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 374)

Definiţia clinică a sindromului de răspuns inflamator sistemic cuprinde:

febră peste 38ºC sau sub 36ºC

frecvenţa cardiacă peste 90/min

6

A.

oligurie

frecvenţa respiratorie peste 20/min

hiperleucocitoză peste 12000/mm³, leucopenie sub 4000/mm³ sau mai mult de 10% celule imature

B.

C.

D.

E.

(pag. 370)

Care dintre următoarele date asociate unei infecţii cu criterii de SIRS definesc sepsisul grav?

hipotensiune arterială: presiunea arterială sub 90 mmHg sau scădere cu 40 mmHg

hipoperfuzie periferică cu cianoză, marmorare

7

A.

insuficienţă respiratorie: hipoxemie inexplicabilă

tulburări de coagulare

hiperleucocitoză peste 12000/mm³, leucopenie sub 4000/mm³ sau mai mult de 10% celule imature

B.

C.

D.

E.

(pag. 370)

În cazul unui pacient cu criterii de sepsis care dintre următoarele date constituie semne de gravitate imediată?

hipotensiune şi semne de anomalie a perfuziei tisulare

febră peste 38ºC sau sub 36ºC

8

A.

semne cutanate: cianoză, marmorare, creşterea timpului de recolorare cutanată, scăderea locală a temperaturii cutanate

oligurie: diureză spontană sub 0,5 ml/kg/oră

anomalii ale funcţiilor superioare

B.

C.

D.

E.

(pag. 371)

Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la tratamenul sepsisului sunt adevărate?

este iniţiat de urgenţă după recoltarea probelor microbiologice

este iniţial probabilistic, ghidat de contextul clinic şi epidemiologic

9

A.

se face pe cale iv, cel mai adesea in biterapie, pe o perioadă de 15 zile, sau mai mult

se face per os, în monoterapie, pe o perioadă de cel putin 3 săptămâni

va fi ulterior adaptat rezultatelor microbiologice

B.

C.

D.

E.

(pag. 374)

Persistenţa febrei la un pacient cu sepsis impune:

repetarea hemoculturilor

identificarea unor noi localizări secundare

10

A.

continuarea tratamentului iniţiat, febra nefiind un indicator fidel al eficienţei terapeutice

verificarea porţii de intrare

identificarea unei complicaţii iatrogene

B.

C.

D.

E.

(pag. 375)

Pag. 36 din 130

Tema nr. 31

Diareea acută şi deshidratarea la adult



pag. 403-407 * fara date epideologice, fara denumiri comerciale (ex. Tiorfan)

Diareea acută se defineşte ca:

emisia de minimum 5 scaune moi sau lichide, cu debut brusc şi durata de mai puţin de 14 zile

emisia unui scaun lichid sau moale şi abundent

1

A.

emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide, cu debut brusc şi durata de mai puţin de 14 zile

emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide, cu debut brusc şi durata de minimum 14 zile

emisia de scaune numeroase, puţin abundente şi care conţin sânge şi puroi

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 403)

Sindromul gastroenteric se caracterizează prin:

diaree profuză şi apoasă

evoluţie rapid favorabilă

2

A.

evoluţie letală în absenţa tratamentului

afectare colică invazivă

risc de şoc septic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 404)

În etiologia sindromului dizenteric este implicat:

clostridium perfrigens

calicivirus

3

A.

rotavirusuri

shigella sp.

vibrio cholerae

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 405-406)

În diareea acută, coprocultura pe medii selective este indicată în caz de:

sindrom dizenteric

sindrom gastroenteritic

4

A.

diaree > 5 zile

diaree apărută după un tratament antibiotic

diaree apărută după chimioterapie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 404)

Tratamentul în diareea acută implică:

spitalizare obligatorie

rehidratare parenterală în caz de deshidratare severă

5

A.

modulatoare de motilitate cu efect de încetinire a tranzitului intestinal în suspciunile de diaree invazivă

rehidratare orală în caz de deshidratare severă

antibioticoterapie empirică, indicată în toate cazurile de diaree acută, până la elucidarea cauzei

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 406-407)

Sindromul holeriform se caracterizează prin:

diaree "banală", puţin severă

diaree profuză şi apoasă

6

A.

diaree cu scaune numeroase, reduse cantitativ şi conţinut bogat de glere, sânge şi puroi

risc de deshidratare severă, în absenţa terapiei

evoluţie rapid favorabilă în majoritatea cazurilor

B.

C.

D.

E.

(pag. 404)

Sindromul dizenteric se caracterizează prin:

afectare intestinală

afectarea invazivă a colonului

7

A.

sindrom septic moderat sau chiar absent

risc de şoc septic

diaree cu scaune numeroase, reduse cantitativ şi conţinut bogat de glere, sânge şi puroi

B.

C.

D.

E.

(pag. 404)

Privitor la toxiinfecţiile alimentare stafilococice sunt adevărate următoarele:

se definesc prin apariţia a minimum trei cazuri grupate, cu simpromatologie similară, în general digestivă, a căror cauză poate fi corelată cu aceeaşi origine alimentară

incubaţie lungă

8

A.

incubaţie scurtă

vărsăturile sunt în prim plan, diareea în plan secund

diareea este în prim plan, vărsăturile în plan secund

B.

C.

D.

E.

(pag. 405)

Pag. 37 din 130

Febra tifoidă se caracterizează prin următoarele aspecte, cu excepţia:

clinic: erupţie rozeoliformă, puls disociat, scaune diareice

biologic: leucocitoză, citoliză hepatică

9

A.

biologic: leucopenie, citoliză hepatică

coprocitologic: hematii și eozinofile abundente

hemoculturile şi serologia Widal pot ajuta la stabilirea diagnosticului

B.

C.

D.

E.

(pag. 406)

Privitor la tratamentul cu antibiotice administrat în diareea acută, sunt adevărate următoarele:

trebuie iniţiat după recoltarea probelor biologice

macrolidele sunt indicate în salmoneloze

10

A.

chinolonele sunt indicate în salmoneloze

doxiciclina este indicată în shigeloze

metronidazolul este indicat în diareea cu Clostridium difficile

B.

C.

D.

E.

(pag. 407)

Tema nr. 32

Profilaxia tetanosului



pag. 367-369 * fara date epidemiologice

Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la managementul unui caz de tetanos este falsă?

plaga se curăţă şi se debridează

plaga se acoperă cu unguente grase şi se pansează ocluziv

1

A.

se practică antibioterapie (Penicilina G administrată i.v.)

se practică seroterapie (administrarea de anticorpi umani specifici, cu rol neutralizant al toxinei)

bolnavul va fi ulterior vaccinat antitetanic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 368)

Care tip de complicaţie nu este specifică tetanosului?

complicaţii tromboembolice

suprainfecţii pulmonare (prin aspiraţie)

2

A.

nevralgii gambiere simetrice, cu caracter de arsură

sindroame disautonome

decompensarea tarelor preexistente

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 368)

Sunteţi în faţa unui pacient vaccinat antitetanic incomplet, care prezintă o plagă cutanată cu risc tetanigen foarte crescut. Care dintre măsurile următoare nu este indicată pentru profilaxia tetanosului?

rapel antitetanic

aducerea la zi a vaccinării conform schemelor recomandate

3

A.

administrarea de anticorpi umani specifici (IgG, 500 ul)

injectarea de permanganat de potasiu (soluţie 1%) în jurul plăgii

antibioterapie empirică

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 369)

Sunteţi în faţa unui pacient, victimă a unui accident rutier, ce prezintă multiple plăgi murdare; pacientul a fost adus tardiv la medic, la locul accidentului efectuându-se doar o debridare incompletă. Ţinând cont de statusul vaccinal, care dintre următoarele afirmaţii este falsă?

rapel antitetanic în urmă cu 3 ani - instituiţi antibioterapie, seroterapie şi vaccinare completă

rapel antitetanic în urmă cu 11 ani - efectuaţi rapel, administrare de imunoglobuline specifice, antibioterapie

4

A.

rapel antitetanic în urmă cu 8 ani - efectuaţi un nou rapel şi instituiţi antibioterapie

pacient cu vaccinare incompletă - practicaţi antibioterapie, rapel antitetanic, aducerea la zi a vaccinării specifice, administrare de imunoglobuline specifice

vaccinare absentă sau nesigură - vaccinare completă, imunoglobuline specifice, antibioterapie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 369)

Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la vaccinarea antitetanică este falsă?

primovaccinarea se practică la sugar şi constă în trei administrări la interval de o lună (2, 3 şi 4 luni de viaţă)

primul rapel se efectuază înainte de vârsta de 18 luni

5

A.

rapeluri se practică ulterior la 6 ani, 11-13 ani şi 16-18 ani

la adult se practică rapel odată la 25 de ani

vaccinul conţine o toxină fără putere patogenă

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 369)

Pag. 38 din 130

Care din următoarele afirmaţii referitoare la fiziopatologia şi profilaxia tetanosului sunt adevărate?

tetanosul este o boală infecţioasă datorată efectului neurogen al exotoxinei produse de Clostridium difficile

pătrunderea microbului în organism se face strict prin intermediul unei plăgi cutanate

6

A.

bacilul tetanic se dezvoltă în condiţii de anaerobioză

toxina se deplasează pe cale axonală, în mod centripet şi blochează eliberarea de neurotransmiţători la nivel sinaptic, ceea ce induce spasticitate musculară

profilaxia specifică apelează la un vaccin ce conţine anatoxina tetanică

B.

C.

D.

E.

(pag. 367-369)

Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la toxina produsă de Clostridium tetani sunt adevărate?

tetanospasmina nu are efect decât dacă subiectul nu este vaccinat (sau este vaccinat incorect) şi dacă local sunt îndeplinite condiţii propice (anaerobioză)

toxina se deplasează pe cale axonală în mod centripet

7

A.

paraliziile produse sunt flasce şi au caracter asimetric, ascendent

la nivel sinaptic, este blocată eliberarea unor neurotransmiţători, ceea ce induce spasticitate musculară

toxina este responsabilă de apariţia de deficite senzoriale

B.

C.

D.

E.

(pag. 367)

În faţa căror situaţii clinice trebuie avut în vedere diagnosticul de tetanos?

plăgi cutanate sau mucoase

plăgi ce crează condiţii locale de anaerobioză (ischemie, necroze)

8

A.

paralizii simetrice, flasce, descendente

trismus decelat la o persoană în vârstă provenită din Franţa

sugar provenit din ţări în curs de dezvoltare, ce prezintă dificultăţi de alimentare

B.

C.

D.

E.

(pag. 367-368)

Pentru diagnosticul tetanosului, care dintre următoarele date clinice sunt adevărate?

incubaţia este în medie de 7 zile

simptomul inaugural este trismusul (permanent, ireductibil, fără febră asociată)

9

A.

simptomul inaugural este ptoza palpebrală simetrică

contracturile musculare cuprind iniţial membrele, apoi trunchiul şi faţa

contracturile generalizate sunt responsabile de opistotonus

B.

C.

D.

E.

(pag. 368)

Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la profilaxia tetanosului sunt adevărate?

vaccinarea antitetanică este obligatorie

vaccinul contine antitoxina tetanică

10

A.

nu există contraindicaţii de vaccinare

primovaccinarea se efectuează la copilul mic sub un an şi constă din trei administrări de produs biologic

in faţa oricărei plăgi trebuie verificat statusul vaccinal al pacientului

B.

C.

D.

E.

(pag. 369)

Tema nr. 33

Hemoragia digestivă



pag. 426-429

În clasificarea Forrest a hemoragiilor digestive superioare, scorul Forrest IB semnifică

Hemoragie în pânză

Vas vizibil nehemoragic

1

A.

Cheag aderent

Pete pigmentare

Hemoragie în jet

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 427)

Hemoragiile diverticulare sunt favorizate de administrarea

Aspirinei

Omeprazolului

2

A.

Enalaprilului

Furosemidului

Metoclopramidului

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 428)

Pag. 39 din 130

Hemoragia digestivă superioară este definită ca hemoragie provenită din tubul digestiv situat

În aval de unghiul duodenojejunal

În aval de flexura splenică

3

A.

În aval de valvula ileocecală

În amonte de unghiul duodenojejunal

În aval de flexura hepatică

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 426)

Circumstanțele în care se efectuează endoscopie digestivă superioară în urgență include

Pacientul cu instabilitate hemodinamică marcată

La toți pacienții intubați și ventilați

4

A.

Cu scop exclusiv diagnostic inițial

La pacientul a jeun de 6 ore sau după golirea stomacului prin administrarea unei perfuzii intravenoase lente cu eritromicină

La 72 ore de la debutul sângerării pentru a aștepta oprirea spontană a acesteia

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 427)

La un pacient cu hemoragie digestivă inferioară cu colonoscopie normală și hemoragie care persistă și este abundentă, se va avea în vedere efectuarea de urgență a

Tomografiei computerizate

Rezonanței magnetice nucleare

5

A.

Arteriografiei celiomezenterice

Examinării cu videocapsula endoscopică

Laparoscopiei diagnostice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 428)

Tratamentul hemoragiilor digestive superioare cu inhibitori de pompă de protoni (IPP) intravenos cu seringă electrică (IVSE) este indicat în

Hemoragia în pânză

Vas vizibil nehemoragic

6

A.

Cheag aderent

Pete pigmentare

Fond alb al leziunii

B.

C.

D.

E.

(pag. 427)

Diagnosticul diferențial în caz de hemoragie digestivă superioară include

Hemopatii maligne

Hemoptizia

7

A.

Sângerarea de origine ORL

Vărsăturile cu conținut de culoare roșie (vin, sfeclă roșie)

Anevrism de arteră mezenterică

B.

C.

D.

E.

(pag. 426)

Producerea unei hemoragii digestive inferioare la pacienţii cu cancer de colon este favorizată de un tratament cu

Antiagregante plachetare

Prokinetice

8

A.

Anticoagulante

Antidiareice

Hipolipemiante

B.

C.

D.

E.

(pag. 428)

Conduita inițială în hemoragiile digestive include

Tușeul rectal

2 căi venoase periferice sau o cale centrală în funcție de gravitate

9

A.

Endoscopie digestivă chiar din momentul primirii pacientului

Administrare de octreotid în caz de ulcer gastric hemoragic

Oxigenoterapie

B.

C.

D.

E.

(pag. 426-427)

La pacienţii cu leziuni ulcerate gastroduodenale complicate cu hemoragie digestivă superioară, în caz de eşec repetat al tratamentului endoscopic, se recomandă

Embolizare arterială pe cale radiologică

Intervenţie chirurgicală

10

A.

Tratament injectabil cu inhibitori de pompă de protoni

Administrare intravenoasă de hemostatice

Tratament cu sucralfat în doză de 4 grame pe zi

B.

C.

D.

E.

(pag. 428)

Tema nr. 34

Hepatitele virale



pag. 450-458

Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hepatita virală tip A este adevărată ?

este determinată de un virus ADN

calea de transmitere este parenterală

1

A.

incubaţia este cuprinsă între 2-6 luni

infecţia este cel mai adesea simptomatică şi cronicizează frecvent la imunodeprimaţi

diagnosticul se stabileşte pe baza evidenţierii IgM anti-VHA în faza acută, IgG anti VHA izolate semnificând un contact vechi

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 451)

Pag. 40 din 130

Referitor la hepatita cronică cu VHB, în care dintre situaţiile următoare se indică tratament antiviral?

ADN VHB ≥ 2000 UI/ml, şi/sau creştere persistentă a ALAT cu viremie detectabilă şi scor Metavir ≥ A2 şi/sau F2

ADN VHB ≥ 20000 UI/ml, şi/sau ALAT ≥ 10 N şi scor Metavir ≥ A1 şi/sau F1

2

A.

ADN VHB detectabil şi/sau ALAT ≥ 10 N şi scor Metavir ≥ A1 şi/sau F1

ADN VHB detectabil indiferent de valoarea ALAT şi scorului Metavir

ADN VHB > 20000 UI/ml indiferent de valoarea ALAT şi scorului Metavir

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 452)

Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul antiviral în hepatita cronică tip C este adevărată?

este contraindicat în cazurile de ciroză compensată

este indicat în principal în cazurile cu scor Metavir F2, F3 sau F4, independent de activitate

3

A.

este indicat la pacienţii cu manifestări extrahepatice VHC sau cu genotip 2 sau 3 doar în prezenţa fibrozei semnificative

se bazează pe monoterapie cu interferon alfapegilat

scăderea încărcăturii virale cu 1 log în săptămâna 12 de tratament permite continuarea tratamentului pe durata prevăzută iniţial

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 453)

Care dintre suferinţele următoare este cauză frecventă a unui sindrom de citoliză hepatică mai mică de 10 ori valoarea normală?

hepatita autoimună, boala Wilson, sindromul Budd-Chiari

ficatul cardiac, boala celiacă, disfuncţia tiroidiană

4

A.

firoză, hepatite virale cronice B şi C, hepatită medicamentoasă, hemocromatoză, hepatopatie alcoolică, steatohepatită nonalcoolică

carcinomul hepatocelular

parazitoze, amiloidoză, tuberculoză

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 455-456)

Care dintre suferinţele următoare este cauză frecventă a unui sindrom de citoliză hepatică mai mare de 10 ori valoarea normală?

boala Wilson, hepatita autoimună

sindromul Budd-Chiari, infiltraţie tumorală hepatică

5

A.

ciroza hepatică, carcinomul hepatocelular

hepatitele acute virale A, B, C Delta, E, CMV, EBV, virusuri din grupul Herpes, hepatita medicamentoasă sau toxică, litiaza veziculară cu migrare de calcul, ischemia hepatică

pancreatita acută, ulcerul gastroduodenal

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 456-457)

Care dintre următoarele date clinice, biologice si evolutive caracterizează o hepatită virală acută formă fulminantă?

apariţia unei encefalopatii hepatice la mai puţin de 2 săptămâni de la apariţia icterului

scăderea indicelului de protrombină (frecvent<25%)

6

A.

mortalitate ridicată (>50% în absenţa tratamentului prin insuficienţă hepatică sau complicaţiile acesteia) impunând internarea în secţii de terapie intensivă

creşterea indicelui de protrombină (frecvent>75%)

apariţia unor manifestări extrahepatice: poliradiculonevrită, anemie hemolitică autoimună, glomerulopatie

B.

C.

D.

E.

(pag. 451)

Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hepatita virală tip B sunt adevărate?

etiologia este reprezentată de un virus ARN, transmis pe cale sexuală, parenterală, verticală sau orizontală

incubaţia este cuprinsă între 6-12 săptămâni

7

A.

diagnosticul de hepatită acută B se bazează pe evidenţierea Ag HBs şi Ig M anti HBc

cronicizarea este frecvent întâlnită la adult

istoria naturală a hepatitei cronice B prezintă 3 faze: imunotoleranţa, imunoeliminarea şi faza non replicativă

B.

C.

D.

E.

(pag. 451, 542)

Pag. 41 din 130

Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hepatita virală de tip C sunt adevărate?

etiologia este reprezentată de un virus ARN, cu transmitere majoritar parenterală şi foarte rar sexuală


8

A.

infecţia acută este frecvent simptomatică şi cronicizează rar

in caz de serologie pozitivă pentru VHC se efectuează PCR VHC calitativ

in cazul în care PCR VHC pozitiv este necesară efectuarea unui bilanţ complet

B.

C.

D.

E.

(pag. 453)

Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hepatita delta sunt adevărate?

este cauzată de un virus ARN defectiv care necesită prezenţa VHB pentru a se multiplica

se poate prezenta ca suprainfecţie sau coinfecţie a VHB

9

A.

virusul cauzal se transmite pe cale enterală

infecţia acută este frecvent simptomatică, nu cronicizează şi nu influenţează istoria naturală a infecţiei cu VHB

diagnosticul se bazează pe detectarea Ac anti Delta în serul pacienţilor Ag HBs pozitivi.

B.

C.

D.

E.

(pag. 454)

Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hepatita de tip E sunt adevărate?

este determinată de VHE, virus ARN cu transmitere parenterală


10

A.

infecţia acută este frecvent asimptomatică, dar deseori mai gravă la vârstnici, femei însărcinate şi persoane cu hepatopatie cronică

diagnosticul se bazează pe detectarea Ac anti VHE în sânge şi PCR ARN VHE în sânge sau materii fecale

cronicizarea a fost observată doar la persoanele imunodeprimate

B.

C.

D.

E.

(pag. 454)

Tema nr. 35

Ulcerul gastric şi duodenal



pag. 433-435

Ulcerul gastric

presupune o pierdere de substanţă a peretelui gastric cu afectarea musculoasei

este similar eroziunilor şi exulceraţiilor peretelui gastric

1

A.

este mai frecvent decât cel duodenal

are o incidenţă în creştere în ultimii 20 de ani

este o urgenţă chirurgicală

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 433)

După tripla terapie a ulcerulului gastric Helicobacter pylori pozitiv, un control endoscopic este indispensabil după

o săptămână

4 săptămâni

2

A.

6 săptămâni

2 săptămâni

8 săptămâni

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 434)

Tratamentul de eradicare al Helicobacter pylori presupune

Inhibitori de pompă de protoni + amoxicilină + claritromicină – 7-10 zile

Inhibitori de pompă de protoni + amoxicilină + claritromicină – 4-8 săptămâni

3

A.

Inhibitori de pompă de protoni + amoxicilină - 14 zile

Inhibitori de pompă de protoni + claritromicină – 14 zile

prescrierea unui tratament cu IPP în doză adaptată pacientului

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 434)

Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la ulcerul gastro-duodenal este adevărată

controlul cicatrizării este obligatoriu în ulcerul duodenal necomplicat

controlul endoscopic cu biopsie este obligatoriu în ulcerul gastric

4

A.

biopsia endoscopică este obligatorie în orice tip de ulcer pentru a exclude un cancer

tratamentul chirurgical este preferat celui cu inhibitori de pompă de protoni

sunt preferate tratamentele cu AINS celor cu inhibitori selectivi Cox-2

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 434)

Pag. 42 din 130

Perforaţia ulcerului

este o urgenţă chirurgicală

evoluează cu durere cronică în epigastru

5

A.

tratamentul constă în administrarea de inhibitori de pompă de protoni în doză mare

intervenţia chirurgicală este rezervată cazurilor care nu răspund la tratament medical

evoluează obligatoriu cu hematemeză şi melenă

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 434)

Factorii etiologici principali ai ulcerului sunt

infecţia cu Helciobacter pylori

consumul de antibiotice

6

A.

consumul de aspirină

consumul de AINS

ingestia de substanţe caustice

B.

C.

D.

E.

(pag. 433)

Durerea ulceroasă tipică

apare la aproximativ 1/3 dintre pacienţii cu ulcer

are sediu epigastric

7

A.

este ritmată de mese

apare în hipogastru

nu are legătură cu ingestia de alimente

B.

C.

D.

E.

(pag. 433)

Următoarele afirmaţii referitoare la rolul endoscopiei digestive superioare în ulcerul gastric şi duodenal sunt adevărate

permite vizualizarea directă a Helicobacter pylori

este examenul cheie pentru diagnostic

8

A.

precizează sediului ulcerului

se poate efectua în urgenţă la pacienţii cu ulcer hemoragic instabili hemodinamic

permite realizarea biopsiilor

B.

C.

D.

E.

(pag. 434)

Tratamentul ulcerului gastro-duodenal presupune

administrarea de cefalosporinde de generaţia a II-a

eradicarea H. Pylori dacă acesta este prezent

9

A.

prescrierea unui tratament cu inhibitori de pompă de protoni

întreruperea administrării medicamentelor gastrotoxice

administrarea AINS în doză de siguranţă pentru ameliorarea durerii

B.

C.

D.

E.

(pag. 434)

Complicaţiile ulcerului duodenal pot fi

hemoragia

ştrangularea

10

A.

perforaţia

stenoza

malignizarea

B.

C.

D.

E.

(pag. 435)

Tema nr. 36

Icterul



pag. 445-446

Colestaza extrahepatică se caracterizează prin

obstrucţia căilor biliare intrahepatice cu cale biliară principală normală

obstrucţie a căii biliare principale

1

A.

distrugerea canaliculelor biliare

disfuncţie hepatocitară

urină deschisă la culoare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 445)

Colangiocarcinomul

este o cauză de icter cu bilirubină neconjugată

este o tumoră benignă

2

A.

poate produce icter cu bilirubină conjugată

este o tumoră cu origine în epiteliul veziculei biliare

este cea mai frecventă formă de cancer hepatic primitiv

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 446)

Dintre examenele paraclinice de primă intenţie în icterul cu bilirubină conjugată fac parte

tomografia computerizată

RMN

3

A.

colangio-RMN

ecoendoscopia

ecografia abdominală

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 446)

În icterul cu bilirubină conjugată

urina are culoare normală

tomografia computerizată este o explorare de primă intenţie

4

A.

scaunele sunt decolorate

scaunele au culoare normală

are loc o hemoliză intensă

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 445)

Pag. 43 din 130

Icterul manifest presupune creşterea nivelului plasmatic al bilirubinei mai mult de

5 µg/l

20 µg/l

5

A.

30 µg/l

25 µg/l

50 µg/l

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 445)

Icterul poate apărea în următoarele condiţii

creşterea producţiei de bilirubină de origine hematologică

deficit de eliminare a bilei

6

A.

stenoză pilorică

infarct miocardic acut

enterocolită acută

B.

C.

D.

E.

(pag. 445)

Icterul cu bilirubină neconjugată se caracterizează prin

distensia veziculei biliare

urină deschisă la culoare

7

A.

scaune normal colorate

creşterea enzimelor de colestază

dilataţie de căi biliare intrahepatice

B.

C.

D.

E.

(pag. 445)

Următoarele afirmaţii despre sindromul Gilbert sunt adevărate

se transmite autozomal dominant

valoarea hemoglobinei este normală

8

A.

nu necesită tratament medicamentos

bilirubina neconjugată este crescută moderat

transaminazele hepatice au valori crescute

B.

C.

D.

E.

(pag. 445)

Principalele cauze maligne ale icterului cu bilirubină conjugată de origine extrahepatică sunt

cancer pancreatic cefalic

ampulom vaterian

9

A.

colangiocarcinom

litiază biliară

hepatită acută

B.

C.

D.

E.

(pag. 446)

Dintre cauzele benigne ale icterului cu bilirubină conjugată fac parte

litiaza biliară

pancreatita cronică

10

A.

colangita sclerozantă primitivă

hemoliza cronică

hemoliza acută

B.

C.

D.

E.

(pag. 446)

Tema nr. 37

Ciroza hepatică şi complicaţiile cirozei



pag. 459-466

Ciroza hepatică se caracterizează din punct de vedere histologic prin

Afectare parcelară a parenchimului hepatic

Prezenţa hiperplaziei nodulare focale

1

A.

Păstrarea arhitecturii normale a ficatului

Steatoză microveziculară

Fibroză mutilantă

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 459)

Între cauzele cele mai frecvente de ciroză hepatică se numară

Hepatita autoimună

Ciroza biliară primitivă

2

A.

Hepatita cronică virală

Tromboza venelor suprahepatice

Ciroza biliară secundară

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 459)

Endoscopia digestivă superioară poate evidenţia în ciroza hepatică următoarele semne

Dilatarea venei porte

Splenomegalie

3

A.

Tromboză portală

Varice esofagiene

Inversarea fluxului portal

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 460)

Precizaţi care dintre următoarele semne clinice se datorează hipertensiunii portale din ciroza hepatică

Angioame stelare

Hipocratism digital

4

A.

Icter

Eritroză palmară

Splenomegalie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 460)

Pag. 44 din 130

Scorul Child-Pugh

Se foloseşte pentru evaluarea gravităţii cirozei

Gravitatea cirozei creşte invers proporţional cu valoarea scorului

5

A.

Endoscopia digestivă se foloseşte pentru calcularea scorului

Diametrul venei porte este unul din parametrii utilizaţi pentru calcularea scorului

Varicele esofagiene mari cresc cu 3 puncte valoarea scorului

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 460-461)

Complicaţiile cirozei hepatice sunt

Hemoragia digestivă

Sindromul hepato-renal

6

A.

Ascita neoplazică

Sindromul hepato-pulmonar

Infecţia spontană a lichidului de ascită

B.

C.

D.

E.

(pag. 462-466)

Hemoragia digestivă din ciroza hepatică

Se produce cel mai frecvent prin erodarea arterei coronare gastrice

Poate duce la decompensarea cirozei şi apariţia encefalopatiei

7

A.

Este o complicaţie rară

Necesită tratament diuretic

Endoscopia digestivă se face de urgenţă, în primele 6 ore

B.

C.

D.

E.

(pag. 463-464)

Ascita din ciroza hepatică are următoarele caracteristici

Fluidul de ascită are celularitate bogată şi conţinut crescut în proteine

Trebuie întotdeauna căutat un factor declanşator

8

A.

Nu necesită puncţie exploratorie pentru efectuarea bilanţului biochimic, citologic şi bacteriologic

Se complică cu infecţia spontană a lichidului de ascită

Tratamentul presupune regim hiposodat, administrarea de diuretice şi puncţie evacuatorie

B.

C.

D.

E.

(pag. 462-463)

Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii cu privire la encefalopatia hepatică sunt adevărate

În stadiul II apare asterixis şi sindrom confuzional

Se impune excluderea tulburărilor neuropsihice de altă cauză

9

A.

Nu este necesară căutarea unui factor declanşator

Coma apare în stadiul III

Furosemidul şi propranololul au efecte benefice

B.

C.

D.

E.

(pag. 464-465)

Următoarele afirmaţii referitoare la complicaţiile pleuropulmonare ale cirozei hepatice sunt adevărate

Hidrotoracele este o acumulare de fluid pleural cu conţinut crescut de proteine

Hipoxemia este legată de prezenţa dilataţiilor vasculare pulmonare şi de shunturi intrapulmonare

10

A.

Tratamentul sindromului hepatopulmonar constă în oxigenoterapie şi transplant hepatic

Hidrotoracele se localizează mai mult pe stânga

Platipneea reprezintă un element cheie de diagnostic al sindromului hepato-pulmonar

B.

C.

D.

E.

(pag. 466)

Tema nr. 38

Boala Crohn şi rectocolita hemoragică



pag. 439-441 * fara date epidemiologice, fara denumiri comerciale (ex. Nexavar)

Rectocolita hemoragică se caracterizează prin

Boală inflamatorie transmurală

Afectează constant rectul

1

A.

Afectează constant ileonul terminal

Leziunile sunt discontinue

Stenoze şi fistule

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 439)

Leziunea caracteristică histopatologică pentru boala Crohn este

Infiltratul limfocitar

Infiltratul cu PMN

2

A.

Necroza cazeoasă

Granulomul epiteloid și gigantocelular, fără necroză cazeoasă

Fibroza intestinală

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 440)

Pag. 45 din 130

Simptomatologia în boala Crohn este dominată de

Rectoragii abundente

Scaune diareice cu glere și sânge la majoritatea pacienților

3

A.

Diareea acută

Prurit

Diaree cronică cu evoluție progresivă asociată cu dureri abdominale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 440)

Care dintre următoarele aspecte pledează pentru rectocolita hemoragică în diagnosticul diferențial cu boala Crohn

Leziuni mucoase discontinue cu limita superioară imprecisă

Prezența de stenoze

4

A.

Prezența de fistule

Leziuni continue omogene, fără interval de mucoasă sănătoasă

Ileon terminal cu mucoasa granulară și ulcerații

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 439)

Precizaţi care dintre următoarele manifestările extradigestive asociate cu bolile inflamatorii cronice intestinale (BICI) evoluează independent de pusee

Uveite

Aftoza genitală

5

A.

Eritem nodos

Colangita sclerozantă primitivă

Aftoza bucală

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 441)

Pe termen lung, boala Crohn se poate complica cu

Denutriţie

Cancer colorectal

6

A.

Tromboză venoasă profundă

Amiloidoză AA

Perforaţie

B.

C.

D.

E.

(pag. 440-441)

Manifestările extradigestive asociate cu bolile inflamatorii cronice intestinale (BICI), care evoluează în paralel cu puseele, cuprind

Uveite

Aftoza genitală

7

A.

Eritem nodos

Pelvispondilita reumatismală

Colangita sclerozantă primitivă

B.

C.

D.

E.

(pag. 441)

Diganosticul de colită acută gravă se bazează pe prezența următoarelor criterii

Număr de evacuări/24 ore > 6, cu sânge

Hemoglobină peste 12 g%

8

A.

Temperatură vesperală sub 37,5⁰C

Frecvenţă cardiacă sub 90/min

Ulcerații extinse, cu dezlipire și punți mucoase

B.

C.

D.

E.

(pag. 441)

Explorările morfologice efectuate în boală Crohn, cu scopul de a căuta o afecţiune a intestinului subţire, dacă aceasta nu a fost evidenţiată de colonoscopie, sunt

Examenul baritat esogastroduodenal

Radiografie abdominală simplă

9

A.

Irigografia

Enterografia CT

Enterografia-RMN

B.

C.

D.

E.

(pag. 440)

Localizările cele mai frecvente ale bolii Crohn, în practică, sunt

Esofagul

Duodenul distal

10

A.

Ileonul

Colonul

Anusul

B.

C.

D.

E.

(pag. 440)

Tema nr. 39

Patologia hemoroidală



pag. 473-474

Hemoroizii

Sunt formaţiuni vasculare situate la nivelul colonului descendent

Tulburările de tranzit intestinal nu reprezintă un factor favorizant

1

A.

Sunt mai frecvenţi la persoanele între 45 si 65 ani

Antecedentele familiale sunt obligatorii pentru apariţia acestora

Hemoroizii externi sunt situaţi deasupra liniei pectinee

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 473)

Pag. 46 din 130

Următoarele afirmaţii privind fiziopatologia hemoroizilor sunt adevărate

Este pe deplin elucidată

Nu se datorează alterării ţesutului conjunctiv care ancorează hemoroizii de sfincterul extern

2

A.

Factorul vascular nu este implicat în apariţia hemoroizilor

Poate fi implicată perturbarea întoarcerii venoase

Hipovascularizaţia arterială se întâlneşte frecvent

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 473)

Tratamentul medicamentos de primă intenţie a trombozei hemoroidale externe presupune

Antispastice

Antalgice/AINS

3

A.

Probiotice

Cărbune medicinal

Simeticonă

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 474)

Stadializarea Goligher a hemoroizilor

Se aplică hemoroizilor externi

În stadiul II se întalnesc hemoroizi interni fără prolaps

4

A.

Prolapsul permanent şi ireductibil apare în stadiul I

Împarte hemoroizii în 5 stadii

În stadiul III apare prolaps reductibil manual

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 473-474)

Următoarea afirmaţie privind hemoroizii interni este adevărată

Se complică frecvent cu tromboză

Apar sângerări tipic nedureroase, cu sânge roşu, în timpul sau imediat după defecaţie

5

A.

Regimul igienodietetic presupune reducerea raţiei zilnice de fibre alimentare

Diagnosticul este exclusiv paraclinic

Anuscopia se efectuează de urgenţă în caz de prolaps hemoroidal trombozat

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 473-474)

Despre tratamentul trombozei hemoroidale sunt adevărate următoarele afirmaţii

Este medicamentos de primă intenţie

Intervenţia chirurgicală se efectuează în caz de ineficienţă a tratamentului medicamentos

6

A.

Are ca obiectiv reglarea tranzitului intestinal

Venotonicele au eficacitate certă

Nu se administreaza antialgicele şi AINS

B.

C.

D.

E.

(pag. 474)

Tratamentul instrumental în patologia hemoroidală internă constă în

Scleroza hemoroizilor

Hemoroidopexie

7

A.

Fotocoagulare cu infraroşii

Ligatura elastică a hemoroizilor

Ligatura chirugicală

B.

C.

D.

E.

(pag. 474)

Următoarele afirmaţii privind patologia hemoroidală sunt adevărate

Tromboza hemoroidală internă este rară

Tuşeul rectal poate evidenţia noduli fermi şi dureroşi care corespund unui tromb la nivelul hemoroizilor interni

8

A.

Tuşeul rectal şi anuscopia trebuie evitate în urgenţă pentru că sunt inutile şi dureroase

Ligaturarea elastică se face numai în spital

Ligaturarea elastică este mai riscantă decât sclerozarea

B.

C.

D.

E.

(pag. 474)

Tratamentul chirurgical al hemoroizilor constă în

Hemoroidectomie

Îndepărtarea hemoroizilor patologici grupaţi de obicei în 3 pachete

9

A.

Sutura plăgilor după hemoroidectomie

Hemoroidopexie

Scleroterapie

B.

C.

D.

E.

(pag. 474)

Regulile igienicodietetice şi tratamentul medical în patologia hemoroidală include

Creşterea raţiei zilnice de fibre alimentare

Administrarea de laxative

10

A.

Utilizarea de antispastice

Limitarea eforturilor excesive de defecaţie

Utilizarea de medicamente topice

B.

C.

D.

E.

(pag. 474)

Pag. 47 din 130

Tema nr. 40

Patologia tumorală a tubului digestiv: tumorile colonului şi rectului, tumorile stomacului, tumorile primitive şi secundare ale ficatului, tumorile esofagului, tumorile pancreasului



pag. 475-478, 479-480, 481-484, 485-487, 488-490 * fara date epidemiologice

În adenocarcinomul de colon şi rect, forma necomplicată, una din trăsăturile clinice este reprezentată de:

febra

tulburări de tranzit/modificări de tranzit

1

A.

apărare musculară abdominală

distensia abdomenului

vărsături

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 475)

În tumorile de colon şi rect complicate ocluzia este cel mai frecvent întâlnită în:

cancerul de cec

cancerul de colon transvers

2

A.

cancerul de colon stâng

cancerul de rect

cancerul de unghi hepatic al colonului

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 476)

În cancerul antral rezecabil intervenţia chirurgicală indicată este:

gastroenteroanastomoza

gastrostomie de alimentaţie

3

A.

gastrectomie totală

gastrectomie 4/5 şi anastomoză gastrojejunală, limfadenectomie

laparotomie exploratorie + biopsie tumorală + biopsie ganglionară

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 480)

Care din următoarele afirmaţii referitoare la chistul biliar este adevarată:

α-feto-proteina creşte peste 500 ng/ml

apare pe fondul unui ficat cirotic

4

A.

este indicată excizia chirurgicală

este indicată distrucţia locală prin radiofrecvenţă

abţinere terapeutică, fără monitorizare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 482)

În caz de tumoră esofagiană metastatică cu deglutiţie prezentă este indicat:

esofagectomie

radiochimioterapie exclusivă

5

A.

gastrostoma de alimentaţie

numai chimioterapie

instalarea unei proteze

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 487)

Factorii de risc în adenocarcinomul de pancreas sunt:

pancreatita cronică

chistele pancreatice

6

A.

diabetul

adenomul pancreatic

fumatul

B.

C.

D.

E.

(pag. 488)

Elementele de diagnostic clinic în cancerul de esofag sunt:

disfagia

disfonia

7

A.

alterarea stării generale

refluxul gastroesofagian: pirozisul

eructaţiile

B.

C.

D.

E.

(pag. 486)

Tratamentul curativ în carcinomul hepatocelular constă în:

chimioembolizare

Sorafenib

8

A.

Transplantul hepatic

Rezecţie chirurgicală

Distrugere locală (radiofrecvenţă, crioterapie, alcoolizare)

B.

C.

D.

E.

(pag. 483)

Factorii de risc în cancerul gastric sunt:

refluxul gastroesofagian

infecţia cu HP

9

A.

antecedentele familiale de cancer gastric

ulcerul gastric

tumorile gastrice benigne

B.

C.

D.

E.

(pag. 479)

Pag. 48 din 130

Elementele clinice ale extensiei tumorale în cancerul gastric sunt:

masă abdominală epigastrică

hepatomegalie

10

A.

carcinomatoza depistată la tuşeul rectal

ganglion Troisier

paloarea tegumentelor, inapetenţă, alterarea stării generale

B.

C.

D.

E.

(pag. 480)

Formele complicate ale cancerului de colon şi rect sunt:

ocluzia intestinală

hemoragiile oculte

11

A.

tulburări de tranzit intestinal

infecţia

metastazele pulmonare

B.

C.

D.

E.

(pag. 476)

Confirmarea diagnostică în cancerul colorectal se face prin:

depistarea hemoragiilor oculte

masă tumorală abdominală şi tulburări de tranzit intestinal

12

A.

ganglion Troisier

colonoscopie completă + biopsie + examen histologic

coloscaner/clismă cu substanţe de contrast hidrosolubile în caz de colonoscopie incompletă

B.

C.

D.

E.

(pag. 475-476)

În cancerul de colon drept tratamentul chirurgical constă în:

colostomie cutanată

hemicolectomie dreaptă

13

A.

limfadenectomie pe vasele colice drepte şi la originea lor

restabilirea continuităţii printr-o anastomoză ileocolică

aplicarea de endoproteză

B.

C.

D.

E.

(pag. 477)

În cancerul de colon stâng non-ocluziv tratamentul chirurgical constă în:

hemicolectomie stângă

colostomie

14

A.

aplicare de endoproteză

limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare

restabilirea continuităţii printr-o anastomoză colorectală

B.

C.

D.

E.

(pag. 477)

În cancerul de colon stâng ocluziv tratamentul constă în:

rezolvarea de urgenţă a ocluziei (stomie sau endoproteză)

colectomia carcinologică în primul timp

15

A.

reechilibrarea şi stabilizarea funcţiilor vitale

chimioterapie paleativă

hemicolectomie carcinologică stângă în al doilea timp cu anastomoză colorectală

B.

C.

D.

E.

(pag. 478)

În cancerul de rect superior tratamentul chirurgical constă în:

amputaţie de rect abdomino-perineală

colectomie stângă şi rezecţie parţială a rectului (5 cm sub tumoră)

16

A.

limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare

excizia parţială a mezorectului

restabilirea continuităţii printr-o anastomoză colorectală joasă

B.

C.

D.

E.

(pag. 478)

Icterul într-un adenocarcinom de pancreas:

are evoluţie oscilantă

este progresiv

17

A.

este însoţit de durere, febră, frison

nu este însoţit de prurit

este însoţit de scaune şi urini normal colorate

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 489)

În caz de tumoră rezecabilă de cap de pancreas este indicată urmatoarea intervenţie:

duodenopancreatectomie cefalică

splenopancreactectomie corporeocaudală

18

A.

pancreatectomie totală

dubla derivaţie paleativă

laparotomie exploratorie + biopsie ganglionară + biopsie pancreatică

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 489)

Pag. 49 din 130

Tema nr. 41

Evaluarea severităţii şi identificarea complicaţiilor precoce la pacientul cu traumatism abdominal



pag. 491-493

pag. 491-493

Managementul unei contuzii abdominale la un pacient instabil hemodinamic obligă la:

laparotomie de urgenţă

administrarea de analgezice

1

A.

încălzirea pacientului

profilaxia tetanosului

monitorizarea pacientului în unitatea de terapie intensivă

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 491)

Managementul unui traumatism splenic la un pacient stabil hemodinamic presupune:

splenectomie de urgenţă

antibioterapie cu amoxicilină

2

A.

vaccinarea împotriva infecţiilor cu pneumococ

tratament medical şi monitorizare

imobilizarea fracturilor costale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 491)

Care din urmatoarele complicaţii poate apare consecutiv unui traumatism hepatic?


coleperitoneul

3

A.

pancreatita acută

abcesul fundului de sac Douglas

supuraţia parietală

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 492)

Care din următoarele afecţiuni poate apare ca şi complicaţie consecutivă a unui traumatism pancreatic?

peritonită generalizată

hemoperitoneu masiv

4

A.

abces interhepatodiafragmatic drept

pancreatită acută

pancreatită cronică

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 493)

Specificaţi care din următoarele metode de tratament reprezintă conduita corectă în cazul plăgilor abdominale penetrante:

laparotomie, explorarea întregului tub digestiv şi tratamentul leziunilor

pansamentul plăgii asociat cu antibioterapia

5

A.

vaccinarea împotriva infecţiilor cu pneumococ

administrarea de analgezice şi supravegherea plăgii

stimularea tranzitului intestinal

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 493)

În cazul contuziilor abdominale, cele mai afectate organe sunt:

vezicula biliară

ficatul

6

A.

duodenul

stomacul

splina

B.

C.

D.

E.

(pag. 491)

Explorările imagistice (ecografia, CT) folosite în cazul unui traumatism splenic pot evidenţia:

pneumoperitoneu

hemoperitoneu

7

A.

hemotorax

hematom al splinei

nivele hidroaerice multiple

B.

C.

D.

E.

(pag. 492)

Diagnosticul de traumatism pancreatic este susţinut de:

durere de pancreatită acută

scăderea amilazelor

8

A.

creşterea lipazei

febră persistentă şi frison

creşterea calcemiei

B.

C.

D.

E.

(pag. 493)

Complicaţiile traumatismului hepatic sunt:

embolia gazoasă în caz de plagă a venelor suprahepatice

biliom

9

A.

coleperitoneu


şocul toxico-septic

B.

C.

D.

E.

(pag. 492)

Pag. 50 din 130

Examenul clinic al unei plăgi abdominale trebuie să identifice:

punctul de intrare şi punctul de ieşire

traiectoria plăgii

10

A.

debridarea şi sutura plăgii


dacă plaga este penetrantă

B.

C.

D.

E.

(pag. 493)

Tema nr. 42

Sindromul ocluziv



pag. 494-498

Ileus-ul biliar reprezintă un tip de ocluzie intestinală care are ca mecanism:

Strangularea

Obstrucţia

1

A.

Funcţional

Reflex

Necunoscut

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 495)

Ce semn clinic este caracteristic la inspecţia bolnavului cu volvulus de sigmoid?

Abdomen uşor destins, cu echimoză periombilicală (semnul Cullen)

Steluţele vasculare

2

A.

Icter sclero-tegumentar

Meteorismul asimetric

Abdomen plat, imobil cu respiraţia

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 497)

Ce imagine radiologică este patognomonică pentru ocluziile intestinale?

Pneumoperitoneul subdiafragmatic

Pleurezia bazală dreaptă

3

A.

Multiplele imagini de calculi radio-opaci

Nivelele hidro-aerice

Nu exista o imagine radiologică patognomonică pentru ocluziile intestinale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 495)

Sindromul Ogilvie se poate intâlni în următoarele situaţii, cu excepţia uneia:

Context chirurgical postoperator

În reanimare

4

A.

Bolnavul cu hipopotasemie


Hipertensiunea arterială

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 498)

Spuneţi ce simptom sau semn clinic nu face parte din tabloul clinic al ocluziei intestinale joase:

Oprirea precoce a tranzitului pentru materii şi gaze

Vărsături tardive şi de aspect fecaloid

5

A.

Lipsa meteorismului

Durere abdominală

Distensia abdominală

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 494)

Pentru a stabili etiologia unui sindrom ocluziv, în cadrul anamnezei punem accent pe următoarele:

Antecedentele chirurgicale (eventuale operaţii anterioare)

Medicaţia anterioară

6

A.

Semnele de impregnare neoplazică

Antecedentele personale fiziologice

Anamneza nu are un rol important în stabilirea etiologiei, doar investigaţiile paraclinice singure pot stabili etiologia sindromului ocluziv

B.

C.

D.

E.

(pag. 494)

Caracteristice pentru sindromul ocluziv sunt următoarele semne şi simptome:

Durerea abdominală

Meteorismul abdominal

7

A.

Hematemeza

Vărsăturile

Oprirea tranzitului pentru materii şi gaze

B.

C.

D.

E.

(pag. 494)

Următoarele patologii pot determina ocluzie intestinală prin mecanism de obstrucţie:

Tumori intestinale

Polipi

8

A.

Ileus biliar

Volvulus sigmoidian

Ileus postoperator

B.

C.

D.

E.

(pag. 495)

Tratamentul volvulusului de sigmoid poate fi reprezentat de:

Reducerea volvulusului cu o sonda Faucher +/- colonoscopie

Scurtă sigmoidectomie cu anastomoză colo-rectală

9

A.

Rezecţia colonului volvulat urmat de stomie (intervenţia Hartmann)

Doar tratament medical

Nu este nevoie de vreun tratament – sigmoidul se devolvulează spontan

B.

C.

D.

E.

(pag. 497)

Pag. 51 din 130

Care dintre următoarele sunt considerate semne de severitate la un sindrom ocluziv?

Nivele hidro-aerice

Sepsis sever

10

A.

Apărarea abdominală

Meteorismul abdominal

Pneumoperitoneul la radiografia abdominală

B.

C.

D.

E.

(pag. 494-495)

Tema nr. 43

Apendicita la copii şi adulţi



pag. 499-500

Tratamentul plastronului apendicular presupune:

apendicectomie de urgenţă

apendicectomie de urgenţă şi administrarea de antibiotice cu spectru larg

1

A.

tratament medical iniţial şi apendicectomie la distanţă

tratament medical profilactic

apendicectomie laparoscopică

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 500)

În cazul apendicitei mezoceliace, tabloul clinic este cel de:

peritonită generalizată

infecţie urinară

2

A.

ocluzie febrilă

torsiune ovariană

colică renală

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 500)

În apendicita acută, infecţia apendicelui se produce cel mai adesea:

pe cale endogenă, ca urmare a unei obstrucţii a apendicelui

pe cale hematogenă, de la un focar infecţios aflat la distanţă

3

A.

pe cale respiratorie, în cazul epidemiilorpe cale respiratorie, în cazul epidemiilor

pe cale limfatică, de la o infecţie de vecinătate

pe cale digestivă, de la o toxiinfecţie alimentară

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 499)

În apendicita acută, explorările biologice semnificative sunt reprezentate de:

sindromul de citoliză hepatică

sindromul inflamator

4

A.

sindromul de activitate imunologică

sindromul bilio-excretor

sindromul de retenţie azotată

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 499)

Tratamentul etiologic în apendicita acută este reprezentat de:

analgezice şi reechilibrare hidroelectrolitică

antibioterapie intravenos 24-48 ore

5

A.

apendicectomie

vaccinare profilactică

regim alimentar absolut şi repaus la pat

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 500)

Diagnosticul clinic de apendicită acută este susţinut de:

durere în fosa iliacă dreaptă

vărsături, greţuri

6

A.

disurie, polakiurie

febră 37,5-38,5°C

tuşeu pelvin dureros

B.

C.

D.

E.

(pag. 499)

Complicaţiile apendicitei acute sunt:

plastronul apendicular

peritonita generalizată

7

A.

abces apendicular

degenerarea malignă

hemoragie digestivă inferioară

B.

C.

D.

E.

(pag. 500)

Diagnosticul diferenţial al apendicitei acute se face cu:

invaginaţia intestinală acută

limfadenita mezenterică

8

A.

orhiepididimita acută

torsiunea ovariană

colica renală dreaptă

B.

C.

D.

E.

(pag. 500)

Tratamentul etiologic al apendicitei acute constă în:

apendicectomie

prelevarea de lichid pentru examen bacteriologic

9

A.

omentectomie parţială

salpingectomie dreaptă

lavajul cavităţii abdominale

B.

C.

D.

E.

(pag. 500)

Pag. 52 din 130

Tratamentul peritonitei apendiculare constă în:

lavaj peritoneal abundent


10

A.

apendicectomie

antibioterapie timp de cel puţin 5 zile

repaus la pat timp de cel puţin 5 zile

B.

C.

D.

E.

(pag. 500)

Tema nr. 44

Hernia parietală la copil şi adult



pag. 504-505

Care dintre următoarele afirmaţii defineşte o hernie?

Corespunde unei exteriorizări a conţinutului abdominal printr-un orificiu ne-natural

Corespunde unei exteriorizări a conţinutului abdominal printr-un orificiu din vecinătatea cicatricei unei laparotomii

1

A.

Corespunde unei exteriorizări a conţinutului abdominal printr-un orificiu natural al peretelui

Se distinge de eventraţii prin apariţia la scurt timp scurt după intervenţia chirurgicală

Se distinge de eventraţii prin absenţa peritoneului din jurul viscerelor

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 504)

Care dintre următoarele afirmaţii legate de herniile femurale este adevărată?

Sunt acele hernii al căror orificiu este situat mai sus de arcada crurală

Sunt acele hernii al căror orificiu este situat sub arcada crurală, medial de vasele femurale

2

A.

Sunt acele hernii al căror orificiu se exteriorizează prin fascia transversalis

Sunt acele hernii al căror orificiu se exteriorizează prin orificiul inghinal profund în relaţie cu funiculul spermatic

Sunt acele hernii al căror orificiu este situat la nivelul inelului ombilical

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 504)

Care dintre următoarele afirmaţii legate de arcada crurală (ligamentul inghinal) este adevărată?

Bandă fibroasă întinsă între spina iliacă antero-superioară şi pubis (tuberculul pubian)

Bandă fibroasă întinsă între spina iliacă antero-inferioară şi tuberculul pubian

3

A.

Bandă fibroasă întinsă între spina iliacă postero-superioară şi pube

Bandă fibroasă întinsă între creasta iliacă şi pube

Bandă fibroasă întinsă între spina iliacă antero-superioară şi ischion

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 504)

Herniile inghinale sunt acele hernii:

Al căror orificiu este situat mai sus de arcada crurală

Al căror orificiu este situat sub arcada crurală

4

A.

Al căror orificiu este medial de vasele femurale

Al căror orificiu este la nivelul zonei ombilicale

Al căror orificiu este situat pe linia albă

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 504)

Care dintre următoarele afirmaţii legate de reparaţia parietală într-o hernie inghinală este adevărată?

Sutura directă prin coborârea tendonului conjunct la ligamentul Cooper

Poziţionarea unei plase nerezorbabile, fixată la arcada crurală

5

A.

Sutura simplă prin puncte separate pentru micile orificii

Laparotomia sau laparoscopia

Eliberarea sacului herniar şi reintegrarea conţinutului în cavitatea abdominală

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 505)

Care dintre următoarele afirmaţii legate de herniile inghinale la copii sunt adevărate?

Afectează mai ales băieţii

Sunt congenitale

6

A.

De multe ori sunt chiar bilaterale

Sunt dobândite

Uneori sunt asociate cu criptorhidia

B.

C.

D.

E.

(pag. 505)

Care dintre dintre următarele afirmaţii legate de hernia inghinală necomplicată sunt false?

Masă inghinală nedureroasă, reductibilă

Masă inghinală, impulsivă la tuse, reductibilă

7

A.

Poate fi situată în scrot, reductibilă

Hernia este dureroasă

Hernia este de volum mare, ireductibilă

B.

C.

D.

E.

(pag. 505)

Pag. 53 din 130

Principiile intervenţiei chirurgicale ale unei hernii sunt:

Laparotomia sau laparoscopia

Eliberarea sacului herniar şi reintegrarea conţinutului în cavitatea peritoneală

8

A.

Reparaţia parietală

Enterectomia

Drenajul cavităţii peritoneale

B.

C.

D.

E.

(pag. 505)

În cazul în care conţinutul sacului de hernie strangulată este reprezentat de intestin subţire, simptomele digestive sunt:

Durere abdominală majoră

Ocluzie intestinală înaltă cu vărsături precoce

9

A.

Blocarea tranzitului pentru materii fecale şi gaze în primă instanţă

Tablou clinic atenuat, în afara unui ileus reflex (paralitic)

Constipaţie rebelă la tratamente cu purgative

B.

C.

D.

E.

(pag. 505)

Care dintre următoarele afirmaţii legate de reparaţia parietală într-o hernie ombilicală sunt false?

Sutură simplă prin puncte separate pentru micile orificii

Poziţionarea unei plase nerezorbabile, în caz de orificiu mare

10

A.

Poziţionarea unei plase nerezorbabile, fixată la arcada crurală

Sutura directă prin coborârea tendonului conjunct la ligamentul Cooper

Sutura tendonului conjunct la arcada crurală

B.

C.

D.

E.

(pag. 505)

Tema nr. 45

Litiaza biliară şi complicaţiile ei



pag. 508-512

Factorii de risc în litiaza veziculară sunt:

sexul masculin

sedentarismul

1

A.

stressul

regimul alimentar hipercaloric

dislipidemia

B.

C.

D.

E.

(pag. 508)

Examenul ecografic in litiaza veziculară simptomatică necomplicată evidenţiază:

colecist mărit de volum

colecist cu perete ingroşat peste 2 mm

2

A.

colecist cu perete neângroşat sub 2 mm

lichid pericolecistic

calculi hiperecogeni cu con de umbră

B.

C.

D.

E.

(pag. 509)

Colecistita acută litiazică:

reprezintă inflamaţia peretelui colecistic

reprezintă inflamaţia căilor biliare extrahepatice

3

A.

poate evolua spre constituirea piocolecistului

poate evolua spre gangrena peretelui colecistului

se poate rezorbi în totalitate prin tratament intensiv timp de 3 zile

B.

C.

D.

E.

(pag. 510)

Diagnosticul clinic de colecistită acută se susţine pe următoarele simptome şi semne:

durere epigastrică iradiată posterior şi vărsături

durere în hipocondrul drept cu iradiere în umărul drept şi apărare musculară

4

A.

prezenţa constantă a febrei

prezenţa constantă a subicterului conjunctival

prezenţa meteorismului asimetric în hipocondrul drept sau flancul drept

B.

C.

D.

E.

(pag. 510)

Examenul ecografic în colecistita acută litiazică poate evidenţia:

dilataţia constantă a căilor biliare extrahepatice

lichid liber perivezicular

5

A.

îngroşarea peste 4 mm a peretelui vezicular

perete vezicular în mare tensiune şi subţiat

calculi în colecist

B.

C.

D.

E.

(pag. 510)

Colica biliară litiazică este durerea tipică în litiaza veziculară, caracterizată prin:

acompanierea constantă de febră şi de icter

instalarea apărării musculare în hipocondrul drept

6

A.

apariţia bruscă a icterului cu evoluţie progresivă

durere în hipocondrul drept cu iradiere în umărul drept

durere în punctul cistic şi sindrom febril prelungit

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 508)

Pag. 54 din 130

Ileusul biliar este:

consecinţa migrării spontane a calculilor din coledoc în duoden

o formă de ocluzie intestinală prin obstrucţie

7

A.

o pareză a intestinului subţire în contextul litiazei biliare simptomatice

un semn acompaniator al peritonitei biliare

o pareză a întregului intestin secundară unei litiaze biliare asimptomatice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 511)

Triada Charcot se caracterizează clinic prin următoarele elemente:

durere biliară urmată de febră şi apoi de icter

colică biliară, febră şi vărsături bilioase

8

A.

durere biliară, febră şi adenopatie supraclaviculară dreaptă

durere în hipocondrul drept, icter şi prurit tegumentar

colică biliară, hepatomegalie şi icter

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 512)

Diagnosticul clinic de angiolangită se susţine pe următoarele elemente clinice:

colică biliară urmată de febră şi de instalarea icterului

ficat palpabil la rebord, icter şi vărsături

9

A.

colecist palpabil, febră şi frisoane

durere în hipocondrul drept, icter şi scaune decolorate

durere epigastrică, icter şi frisoane

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 512)

Sfincterotomia endoscopică de urgenţă este indicată în:

colecistita acută gangrenoasă

icterul mecanic însoţit de hepatomegalie

10

A.

angiolangita cu sepsis necontrolat

pancreatita acută de cauză biliară

litiaza biliară de migrare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 512)

Tema nr. 46

Panceatita acută si cronică



pag. 467-469, 513-516

Care afirmaţie este falsă în cazul pancreatitei cronice:

Cauza net dominantă este consumul de alcool

În evoluţia bolii se întâlnesc trei faze succesive

1

A.

Examenul clinic este sugestiv

Pseudochistul poate apare ca şi complicaţie evolutivă

Ecografia abdominală este o metodă de diagnostic puţin sensibilă şi puţin specifică

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 467, 468, 469)

În managementul terapeutic al pancreatitei cronice intră:

Tratamentul disfuncţiei organice multiple

Colecistectomia laparoscopică de principiu

2

A.

Anastomoza pancreatico-jejunală

Splenectomia

Drenajul focarelor de necroză pancreatică şi peripancreatică

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 469)

Care afirmaţie este falsă cu privire la pancreatita acută?

Durerea este localizată epigastric, transfixiantă, iradiată spre posterior

Creşterea lipazemiei > 3N

3

A.

Este prezent şocul septic în formele severe

Ecografia abdominală este cea mai sensibilă metodă imagistică de diagnostic

Scorul Ranson şi Balthazar sunt scoruri de gravitate

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 513, 514, 515)

Tratamentul etiologic al pancreatitei acute constă în:

Pseudochisto-jejuno anastomoză

Drenajul necrozelor pancreatice şi peripancreatice

4

A.

Tratamentul disfuncţiei organice multiple

Colecistectomie de urgenţă în formele grave

ERCP în cazul persistenţei unui calcul la nivelul căii biliare principale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 516)

Pag. 55 din 130

Nu reprezintă cauze de pancreatită acută:

Litiaza biliară

Consumul de alcool

5

A.

Traumatismele abdominale

Medicaţia antiinflamatorie nesteroidiană

Hiperlipidemia

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 513)

Diagnosticul diferenţial al pancreatitei cronice se face cu:

Tumori pancreatice

Dilataţii chistice ale canalelor pancreatice

6

A.

Angiocolita

Chistul hidatic hepatic

Angorul mezenteric

B.

C.

D.

E.

(pag. 467)

Complicaţiile posibile în evoluţia pancreatitei cronice sunt:

Diabetul insulino-necesitant

Pseudochistul de pancreas

7

A.

Adenocarcinomul de pancreas

Insuficienţă renală acută

Compresiune duodenală

B.

C.

D.

E.

(pag. 468)

Care afirmaţii sunt false cu privire la pancreatita cronică?

Cauza cea mai frecventă este consumul prelungit de alcool

Poate apare ca urmare a unui obstacol la nivelul canalului pancreatic principal

8

A.

Apare cel mai frecvent la pacienţii cu litiază biliară

Ecoendoscopia este o metodă de diagnostic cu sensibilitate redusă

Examenele biologice nu sunt relevante pentru diagnosticul pozitiv

B.

C.

D.

E.

(pag. 467, 469)

Care afirmaţii sunt corecte cu privire la pancreatita acută?

Este o inflamaţie acută a pancreasului

Cauzele cele mai frecvente sunt litiaza biliară şi consumul de alcool

9

A.

Apare frecvent în evoluţia tumorilor de cap de pancreas

Se poate complica cu insuficienţă multiorganică

Nu este necesară internarea în formele uşoare de boală

B.

C.

D.

E.

(pag. 513, 515)

Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la tratamentul pancreatitei acute?

Orice pacient cu pancreatită acută se internează

Formele grave de boală se tratează în secţiile de terapie intensivă

10

A.

La pacienţii ce prezintă şi angiocolită este indicată colecistectomia clasică de primă intenţie

Orice formă de pancreatită acută necesită intervenţie chirurgicală

Tratamentul antibiotic se face cu antibiotice cu spectru larg de tipul Tienamului

B.

C.

D.

E.

(pag. 515)

Tema nr. 47

Peritonita acută



pag. 517-518 * fara denumiri comerciale (ex. Tezocilin)

Peritonita corespunde:

Unei inflamaţii acute a peritoneului

Inflamaţiei acute a ţesutului gras retroperitoneal

1

A.

Torsiunii unui organ intraperitoneal

Obstrucţiei acute a intestinului

Prezenţei sângelui în cavitatea peritoneală

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 517)

Majoritatea peritonitelor sunt secundare:

Infecţiei hematogene a lichidului de ascită

Tuberculozei abdominale

2

A.

Perforaţiei de tub digestiv

Extensiei unei leziuni pleurale de vecinătate

Ingestiei de substanţe caustice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 517)

Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată în cazul peritonitei acute secundare:

Infecţia este în majoritatea cazurilor monomicrobiană

Bacilul Koch este responsabil de majoritatea infecţiilor peritoneale

3

A.

Agenţii infecţioşi sunt de cele mai multe ori multiplii

Iritaţia peritoneală este indusă pe cale hematogenă

Dializa peritoneală este principalul factor etiologic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 517)

Pag. 56 din 130

Intervenţia Hartmann în peritonita prin cancer de colon stâng perforat constă în:

Sutura perforaţiei fără drenaj

Hemicolectomie stângă şi anastomoză colorectală termino-terminală

4

A.

Colectomie stângă, închiderea bontului rectal, colostomie terminală

Colectomie stângă şi anastomoză colorectală latero-terminală

Ileo-recto-anastomoză latero-laterală

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 518)

Următoarea afirmaţie referitoare la peritonita acută secundară este adevărată:

Principalul factor prognostic este intervalul de timp scurs până la intervenţia chirurgicală

CT este obligatorie pentru stabilirea conduitei terapeutice, indiferent de starea pacientului

5

A.

Intervalul de timp debut – tratament chirurgical nu influenţează prognosticul

Tratamentul antibiotic singular este suficient în majoritatea peritonitelor secundare

Tratamentul chirurgical trebuie evitat

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 518)

Următoarele circumstanţe etiologice corespund unei peritonite acute primitive:

Tuberculoza abdominală

Perforaţia ulcerului duodenal

6

A.

Dializa peritoneală

Peritonita cu fungi

Infecţia ascitei

B.

C.

D.

E.

(pag. 517)

Tabloul clinic al peritonitei acute extrahospitaliere cuprinde:

Durerea abdominală brutală, ce creşte tot mai mult

Contractura abdominală

7

A.

Hemoptizia

Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale şi gaze

Durere toracică accentuată de tuse şi inspir profund

B.

C.

D.

E.

(pag. 517)

Tratamentul etiologic al peritonitei acute constă în:

Laparotomie

Pleurostomie

8

A.

Lavaj al cavităţii peritoneale cu 10-15 l de ser fiziologic

Tratamentul cauzei peritonitei

Corticoterapie

B.

C.

D.

E.

(pag. 518)

Următoarele afirmaţii referitoare la peritonita acută postoperatorie sunt adevărate:

Uneori este dificil de diagnosticat

Poate fi determinată de dehiscenţa anastomotică

9

A.

CT nu este necesar, diagnosticul fiind adesea evident

Este o formă de peritonită primitivă

Va fi evocată de durerea toracică intensă însoţită de tuse şi dispnee

B.

C.

D.

E.

(pag. 518)

Peritonita acută postoperatorie va fi evocată în special în caz de:

Febră

Secreţii purulente prin cicatrice

10

A.

Secreţii purulente pe tubul de dren

Semn Babinski intens pozitiv

Tulburări de cunoştinţă, agitaţie, insuficienţă renală acută, insuficienţă respiratorie acută

B.

C.

D.

E.

(pag. 518)

Tema nr. 48

Sarcina normală si patologică: travaliul, naşterea şi post-partumul normal, principalele complicaţii ale sarcinii, sarcina extrauterină



pag. 521-524, 525-532, 533-536, 549-551 * cu exceptia tabel 1 "concedii de materinitate" pag. 524 si paragraf 1 pag. 524, fara denumiri comerciale la tratamentul preeclampsiei, delivrentei dirijate, pag 551, subcapitol 7

Factorii de risc pentru sarcina extrauterină sunt următorii, cu excepţia:

Tratamentul cu clomifen citrate

Endometrioza pelvină

1

A.

Antecedente de salpingită

Tratament cu Metrotrexat

Antecedente de sarcină extrauterină

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 533)

Pag. 57 din 130

Sunt semne directe de sarcină extrauterină:

Endometrul decidualizat

Evidenţierea ecografică a sacului gestaţional extrauterin

2

A.

Hemoperitoneu

Sac gestaţional intrauterin absent

Hematosalpinge

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 534)

Semne indirecte de sarcină extrauterină sunt urmatoarele:

Hematosalpinge

Hemoperitoneu

3

A.

Evidenţierea ecografică a sacului gestaţional extrauterin

Endometru gros, decidualizat

Sac gestaţional intrauterin absent

B.

C.

D.

E.

(pag. 534)

Sarcina extruterină necomplicată (care nu s-a rupt) se manifestă clinic prin:

Dureri pelvine moderate si metroragie la începutul sarcinii

Durere violenta, sincopală

4

A.

Laterouterin, la tuşeul vaginal, se palpează masă tumorală

Tahicardie

Durere ce iradiază la nivelul umerilor

B.

C.

D.

E.

(pag. 534)

Sarcina heterotopica reprezinta localizarea:

tubara

interstitiala

5

A.

peritoneala

cervicala

localizarea concomitenta intra si extrauterina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 533)

Semnele indirecte ecografice ale sarcinii extrauterine sunt :

absenta sacului gestational intrauterin

vizualizarea unui sac gestational extrauterin

6

A.

hematosalpinx

hemoperitoneu

endometru gros, decidualizat

B.

C.

D.

E.

(pag. 534)

Scorul Fernandez in evaluarea oportunitatii tratamentului chirurgical al sarcinii extrauterine cuprinde:

nivelul HCG

nivelul estrogenilor

7

A.

nivelul progesteronului

dimensiunea hematosalpingelui

prezenta hemoperitoneului

B.

C.

D.

E.

(pag. 535)

Testul O’sullivan in dozarea glicemiei venoase la cat timp dupa ingerarea a 50 g de glucoza ?

30’

1h

8

A.

1.5h

2h

3h

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 531)

Obiectivele conduitei dupa descoperirea diabetului gestational sunt:

Glicemia a jeun < 0,95 g/l

Glicemia a jeun < 1,2g/l

9

A.

Glicemia la 2 ore postprandial < 1,2 g/l

Glicemia la 1 ora postprandial < 1,2 g/l

Glicemia la 2 ore postprandial < 1,4 g/l

B.

C.

D.

E.

(pag. 532)

Sarcina heterotopica reprezinta:

Sarcina extrauterina tubara

Sarcina extrauterina ovarian sau abdominala

10

A.

Sarcina cervicala

Coexistenta unei sarcini intrauterine cu una extrauterina

Sarcina extrauterina tubara bilaterala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 533)

Tabloul clinic al sarcinii extrauterine rupte cuprinde:

Aparare abdominala

Dureri pelvine moderate la debutul sarcinii

11

A.

Durere ce iradiaza in umeri

Durere violenta sincopala

Semne de anemie

B.

C.

D.

E.

(pag. 534)

Pag. 58 din 130

Care dintre urmatoarele examene paraclinice nu sunt obligatorii sau recomandate in timpul primei consultatii sunt:

Grup sangvin, Rh

Testul de toleranta la glucoza

12

A.

VDRL

Proteinurie

Frotiu cervico-vaginal

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 522)

Sindromul HELLP se caracterizeaza prin:

hemoliza

citoliza hepatica

13

A.

leucocitoza

d.trombopenie

anemie

B.

C.

D.

E.

(pag. 528)

In cazul unei HTA de novo,precizati semne asociate care justifica suspectarea unei preeclampsii:

uricemia mai mica de 350micromol/l

scaderea ASAT sub valoarea normala

14

A.

trombocite sub 150.000/mm3

absenta edemelor

macrosomie fetala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 525)

Diagnosticul diferential al unei sarcini extrauterine care nu s-a rupt se face cu:

avort

ruptura unui chist hemoragic

15

A.

torsiunea anexiala(daca durerile pelvine sunt severe si fara metroragii)

ruptura unui anevrism al arterei splenice

apendicita

B.

C.

D.

E.

(pag. 535)

In prescrierea dietei diabetului gestational sunt urmarite urmatoarele principii

insulinoterapia va fi instaurata de la inceput daca glicemia a jeun este mai mica de 1,3g/l

alimentatia va contine 50% lipide

16

A.

ratia energetica totala va fi repartizata pe trei mese si trei gustari

insulinoterapia va fi instaurata de la inceput daca glicemia a jeun este mai mare de 3,6g/l

alimentatia va contine 50% proteine

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 532)

Examene paraclinice, obligatorii, in timpul primei consultatii sunt:

VDRL si TPHA

grupa de sange si factorul Rh

17

A.

proteinurie si glicozurie

serologie HIV, CMV

frotiu cervico-vaginal

B.

C.

D.

E.

(pag. 522)

Preeclampsia severa se manifesta prin:

Tas>160mmHg si Tad>110mmHg

dureri in epigastru, greturi, varsaturi

18

A.

proteinurie >2,5g/ zi

hemoliza

trombocitopenie<80.000mm3

B.

C.

D.

E.

(pag. 525)

Hematomul retroplacentar se caracterizeaza prin:

sangerare redusa cu singe negricios

sangerare abundenta

19

A.

ecografic imagine de hematom ce decoleaza placenta

anomalii ale RCF

context de preeclampsie

B.

C.

D.

E.

(pag. 530)

Obiectivele primei consultaţii în sarcina normală sunt următoarele, cu excepţia:

confirmarea stării sarcinii

evaluarea factorilor de risc

20

A.

evaluarea permeabilităţii colului uterin

informarea pacientei asupra depistării trisomiei 21

stabilirea unui plan de monitorizare adaptat contextului clinic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 521)

Semnele sugestive pentru diagnosticul de sarcină sunt următoarele, cu excepţia :

creşterea tensiunii sânilor

greţuri matinale

21

A.

creşterea temperaturii bazale

col violaceu la examenul cu speculul

uter moale la tuşeul vaginal

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 521)

Pag. 59 din 130

Depistarea trisomiei 21 în sarcină se face pe baza următorilor parametri:

vârsta pacientei

dimensiunea translucenţei nucale fetale în primul trimestru de sarcină

22

A.

tensiunea arterială maternă

markeri serici în primul trimestru

diametrul mediu al sacului gestaţional

B.

C.

D.

E.

(pag. 523)

Bilanţul paraclinic în luna a 6-a de sarcină presupune:

AgHbs

Hemogramă

23

A.

trensaminaze hepatice

serologia toxoplasmozei la nevoie

identificarea albuminei şi a glucozei în urină

B.

C.

D.

E.

(pag. 523)

Consultaţia şi bilanţul preanestezic în sarcină se efectuează:

în luna a 3-a de sarcină


24

A.



la termen

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 523)

Scopurile primei ecografii în sarcină sunt următoarele, cu excepţia:

diagnosticul precoce al sarcinilor multiple

depistarea precoce a unor malformaţii severe

25

A.

diagnosticul leziunilor de col uterin

depistarea precoce a trisomiei 21

confirmarea sau corectarea vârstei sarcinii

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 523)

Managementul cazurilor de preeclampsie presupune:

internarea de urgenţă

transferul in utero la o maternitate adaptată pentru aceste cazuri

26

A.

tratament ambulatoriu

supravegherea permanentă materno-fetală

odihna pacientei

B.

C.

D.

E.

(pag. 526)

Sindromul HELLP presupune:

hemoliza

hematemeza

27

A.

citoliza hepatica

trombocitoza

trombopenie

B.

C.

D.

E.

(pag. 528)

Termenul teoretic al sarcinii este:

Data ultimului ciclu + 9 luni

Data ultimului ciclu + 14 zile + 9 luni

28

A.



Data ultimului ciclu – 14 zile + 9 luni

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 521)

La ce data se prescrie prima examinare ecografica in sarcina?

Imediat ce se instaleaza amenoreea, la 4 saptamani, pentru a confirma prezenta sarcinii in uter

La 7-8 saptamani de sarcina, cand se poate aprecia viabilitatea embrionara

29

A.

La 11-13 saptamani, cand se poate face primul examen de anatomie fetala si diagnosticul malformatiilor severe, se poate aprecia riscul pentru cromozomopatii (masurarea translucentei nuchale), poate fi diagnosticata Gemelaritatea, se poate confirma sau corecta datarea sarcinii

La 22-24 de saptamani, varsta la care se poate face examinarea completa a morfologiei fetale

La 35-37 de saptamani, pentru a aprecia greutatea fatului si a estima prognosticul de nastere naturala al pacientei

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 523)

Intre modificarile fiziologice din timpul sarcinii fac parte:

Proteinuria > 300 mg/l

Leucocitoza <14000-16000/mm3 (hiperleucocitoza fiziologica)

30

A.

Scaderea fosfatazei alcaline

Cresterea VSH

Hb <10g/100 ml (hemodilutie fiziologica)

B.

C.

D.

E.

(pag. 522)

Preeclampsia severa presupune:

Trombocitopenia <300 000/mm3

Sindromul HELLP

31

A.

Oliguria cu diureza <100 ml/h

Proteinuria >3,5g/zi

cefalee persistenta

B.

C.

D.

E.

(pag. 525)

Pag. 60 din 130

Următorul element se suplimentează pe parcursul sarcinii pentru toate gravidele:

fier

calciu

32

A.

magneziu

vitamina D

vitamina E

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 524)

Preeclampsia severă reprezintă asocierea preeclampsiei cu unul din semnele următoare:

proteinuria > 3,5 g/zi

hemoliza

33

A.

trombopenia < 150000/mm3

tulburări neurologice

sindrom HELLP

B.

C.

D.

E.

(pag. 525)

Monitorizarea maternă în caz de preeclampsie include:

monitorizare cardio-respiratorie

pulsoximetrie

34

A.

ecografie fetală

diureza

edeme

B.

C.

D.

E.

(pag. 527)

Metroragia în primul trimestru de sarcină nu poate fi determinată de:

sarcină oprită în evoluție

sarcină extrauterină

35

A.

molă hidatidiformă

placenta praevia

avort spontan

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 529)

Localizarile posibile ale sarcinii extrauterine sunt , cu exceptia :

Tubara

Interstitiala

36

A.

Intrauterina

Cervicala

Peritoneala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 533)

Printre factorii de risc ai sarcinii extrauterine fac parte :

Tabagismul

Alcoolismul cronic

37

A.

Tratamentul cu clomifen citrat

Antecedente de interventii chirurgicale in sfera hepatica

Varsta sub 35 de ani

B.

C.

D.

E.

(pag. 533)

Preeclampsia severa se caracterizeaza prin :

Dureri in epigastru , greturi , varsaturi

Proteinurie < 3.5g / zi

38

A.

Poliurie

Leucopenie

ASAT normala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 525)

Explorarile paraclinice obligatorii in timpul primei consultatii ginecologice sunt:

Grupa sangvina si factorul Rh

Serologie CMV si HIV

39

A.

Proteinuria si glicozuria

Hemograma pentru depistarea anemiei

Frotiu cervico-vaginal

B.

C.

D.

E.

(pag. 522)

Bilantul biologic si ecografia in SEU evidentiaza:

beta-hCG> 1500 ui/l si absenta ecografica a sacului intrauterin

beta-hCG< 1500 ui/l

40

A.

progesteronemia< 5 ng/ml

progesteronemia> 2,5 ng/ml

hemoperitoneu

B.

C.

D.

E.

(pag. 534)

Indicatiile de tratament chirurgical al SEU sunt urmatoarele cu exceptia:

beta-hCG plasmatic > 10.000 ui/l

dureri abdominele severe

41

A.

scor Fernandez ≥ 13

scor Fernandez < 12

hematosalpinge > 4cm ecografic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 535)

Pag. 61 din 130

Factorii de risc in preeclampsie sunt urmatorii cu exceptia:

antecedentele de preeclampsie la mama sau sora

multiparitatea

42

A.

varsta inaintata a mamei

obezitatea

insulinorezistenta

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 525)

Indicatiile pentru inducerea travaliului sau operatia cezariana in preeclampsie sunt:

HTA controlata

eclampsie

43

A.

hematom retroplacentar

trombocite > 300.000

sindrom HELLP

B.

C.

D.

E.

(pag. 527)

Tema nr. 49

Anomalii ale ciclului menstrual si hemoragia genitală la femei



pag. 559-561, 583-586 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor

Care dintre urmatoarele afirmatii sunt valabile, referitor la fazele ciclului menstrual?

Faza foliculara se incheie cu ovulatia

Faza luteala se incheie cu ovulatia

1

A.

Faza foliculara corespunde transformarii foliculului in corp galben

Faza luteala corespunde transformarii foliculului in corp galben

Faza luteala corespunde menstruatiei

B.

C.

D.

E.

(pag. 559)

Care este semnificatia menoragiei?

Sangerare in afara menstruatiei

Cicluri neregulate si rare

2

A.

Menstruatie abundenta cantitativ

Absenta menstruatiei pentru mai mult de trei luni

Menstruatii cu frecventa crescuta

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 559)

Sindromul ovarelor polichistice este asociat cu urmatoarele anomalii ale ciclului menstrual:

Metroragie

Spaniomenoree

3

A.

Menoragie

Amenoree

Hipomenoree

B.

C.

D.

E.

(pag. 559)

Care dintre urmatoarele simptome nu sunt caracteristice sindromului premenstrual?

Meteorism abdominal

Dureri pelvine

4

A.

Iritabilitate

Mastodinie

Metroragie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 561)

Metroragia este:

menstruatie prea abundenta

sangerare in afara menstruatiei

5

A.

menstruatie survenita la interval > de 45 zile

menstruatie in cantitate mica

lipsa menstruatiei

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 559)

Cauze ale metroragiei in timpul sarcinii sunt:

placenta praevia

mola hidatidiforma

6

A.

avortul spontan

polipul endometrial

adenomioza

B.

C.

D.

E.

(pag. 529)

Cauze ale hemoragiei genitale in afara sarcinii sunt:

polipul endometrial

ectropionul

7

A.

endometrita

hiperplazia endometriala

ruptura uterina

B.

C.

D.

E.

(pag. 584)

Tratamentul recomandat al fibromului intracavitar submucos < 4 cm este:

rezectia histeroscopica

miometrectomie laparoscopica

8

A.

histerctomie

anexectomie

chiuretaj uterin

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 585)

Pag. 62 din 130

Spaniomenoreea reprezintă:

sângerarea între menstruaţii

menstruaţie în cantitate redusă

9

A.

menstruaţie abundentă

cicluri menstruale prea neregulate si prea rare (> 45 zile)

absenţa menarhei

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 559)

Despre sindromul premenstrual sunt adevarate următoarele afirmaţii, cu excepţia

Apare predominant în adolescenţă si premenopauză

Mastodinie ciclică secundară unei insuficienţe foliculare

10

A.

Meteorism abdominal

Tulburări de somn

Iritabilitate

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 561)

Care este etiologia metroragiei în timpul sarcinii?

Adenomioza

Risc de avort

11

A.

Sarcina molară

Administrarea de anticoagulante

Sarcina extrauterină

B.

C.

D.

E.

(pag. 560)

Semne de anemie greu tolerabilă sunt urmatoarele:

Tahicardia

Lipotimia

12

A.

Dispnee

Transpiratia

Extremităţile reci

B.

C.

D.

E.

(pag. 583)

Enumerati cauze uterine ale hemoragiei genitale in afara sarcinii:

cancerul endometrial

adenomioza

13

A.

ectropion

endometrita

cervicita

B.

C.

D.

E.

(pag. 584)

In ce consta bilantul de sangerare genitala in afara sarcinii:

hemoleucograma si trombocitele

ecografia pelvina pe cale abdominala si transvaginala

14

A.

histerosalpingografia

examinarea clinica a colului cu specul,TV

frotiu cervicovaginal

B.

C.

D.

E.

(pag. 585)

In cazul hemoragiei genitale la femeie,care sunt semnele de anemie greu tolerabila:

bradicardie

cresterea temperaturii

15

A.

dispnee

hipertensiune arteriala

marmorare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 583)

Ce este metroragia?

menstruatia prea abundenta in cantitate sau ca durata

cicluri prea neregulate si prea rare

16

A.

menstruatia in cantitate mica

sangerarea in afara menstruatiei

absenta menarhei

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 559)

Cauze uterine de hemoragie genitala inafara sarcinii sunt urmatoarele, cu exceptia:

cancer endometrial

ectropion

17

A.

polip endometrial

fibrom uterin

adenomioza

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 584)

Tratamentul menometroragiei asociate cu adenomioza este:

miomectomia prin laparoscopie

agonisti de GnRH

18

A.

sterilet cu eliberare de progestativ

embolizarea arterelor uterine

mioliza cu ultrasunete focalizate sau cu radiofrecventa

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 585)

Pag. 63 din 130

Semne de soc in hemoragie :

hipotensiune arteriala

dispnee

19

A.

extremitati reci

transpiratii

vertij

B.

C.

D.

E.

(pag. 583)

La femeile cu metroragie, aflate la menopauza , se va efectua:

frotiu Papanicolau

biopsie endometriala, insotita de examen anatomopatologic

20

A.

histerosalpingografie

laparoscopie

ecografie pelvina

B.

C.

D.

E.

(pag. 561)

Hemoragia genitala de cauza uterina in afara sarcinii este data de:

cancerul endometrial

polipul endometrial

21

A.

ectropion

endometrita

chistul ovarian

B.

C.

D.

E.

(pag. 584)

Sangerarea genitala intre perioadele menstruale este definiția pentru:

menoragie

menometroragie

22

A.

metroragie

hemoragie

spaniomenoree

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 559)

Durata menstruaţiei la specia umană este:

maxim 10 zile

maxim 7 zile

23

A.

minim 3 zile

minim 7 zile

28 zile

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 559)

Metroragia reprezintă:

sângerarea în afara menstruaţiei


24

A.

menstruaţie foarte abundentă

absenţa menstruaţiei

cicluri foarte rare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 559)

Sindromul ovarului polichistic se asociază cu următoarele semne:

alopecie

spaniomenoree

25

A.

amenoree

scădere ponderală

hiperandrogenism

B.

C.

D.

E.

(pag. 559)

În orice caz de sângerare a femeilor de vârstă fertilă (<50 ani) , se impune:

dozarea transaminazelor hepatice

examinare cu specul a colului uterin

26

A.

tuşeu vaginal

test de sarcină

tuşeu rectal

B.

C.

D.

E.

(pag. 559)

Menarha defineşte:

debutul menopauzei

prima menstruaţie

27

A.

ultima menstruaţie

menstruaţie abundentă


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 559)

Menoragia reprezintă:

sângerarea în afara menstruaţiei


28

A.

menstruaţie prea abundentă, în cantitate sau ca durată


cicluri foarte rare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 559)

Sindromul premenstrual presupune:

mastodinia ciclica, secundară unei insuficienţe luteale

durei pelvine

29

A.

dismenoree

epistaxis

spaniomenoree

B.

C.

D.

E.

(pag. 561)

În contextul hemoragiei genitale la femeie, semnele de anemie greu tolerabilă sunt:

tahicardia

dispneea

30

A.

astenia

vertijul

bradicardia

B.

C.

D.

E.

(pag. 583)

Pag. 64 din 130

Metroragia este:

Sangerarea de cauza vaginala

Sangerarea prea abundenta de cauza uterina, in momentul menstruatiei

31

A.

Sangerarea in afara menstruatiei

Sangerarea menstruala neregulata

Sangerarea menstruala in cantitate mica

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 559)

Selectati afirmatia adevarata despre metroragia la femeile aflate la menopauza:

Este necesar examenul citoexfoliativ Babes Papanicolaou, chiar in timpul hemoragiei, pentru a exclude cancerul de col uterin

Este indicat examenul ecografic, pentru a se masura endometrul

32

A.

Este indicata histerosalpingografia, pentru a fi evaluata cavitatea uterina si a exclude prezenta unui polip de endometru

Este indicata completarea scorului Higham

Este indicata in toate cazurile histerectomia

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 561)

Bilantul in cazul sangerarii de cauza genitala in afara sarcinii se face astfel:

Nu se face examenul de specialitate cu speculul, contraindicat in timpul sangerarii

Se indica excluderea unei sarcini, prin dozarea beta HCG plasmatic si urinar

33

A.

Se indica hemoleucograma si numararea de trombocite

Este absolut contraindicata biopsierea endometrului, pana la oprirea sangerarii

Se indica feritinemia

B.

C.

D.

E.

(pag. 585)

Intre cauzele metroragiei in afara sarcinii intra:

Cancerul de col uterin

Fibromioamele subseroase

34

A.

Endometrita

Torsiunea de ovar

Cancerul de endometru

B.

C.

D.

E.

(pag. 584)

În afara sarcinii în etiologia metroragiei pot fi implicate:

cancerul de col uterin

polipul endometrial

35

A.

hematomul retroplacentar

avortul spontan

endometrita

B.

C.

D.

E.

(pag. 560)

Menoragia este

menstruatia în cantitate mică

absența menstruației pentru mai mult de trei luni

36

A.

cicluri prea neregulate si prea rare

menstruatia prea abundentă, în cantitate sau ca durată

absența menarhei

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 559)

Bilantul în caz de sângerare genitală in afara sarcinii cuprinde:

cuantificarea sângerării

hemoleucograma

37

A.

ecografia pelvină

feritinemia

Histerosalpingografia

B.

C.

D.

E.

(pag. 585)

Sindromul ovarului polichistic se asociaza cu urmatoarele semne:

Spaniomenoreea sau amenoreea

Hipomenoreea

38

A.

Dureri lomboabdominale

Menoragie

Mastodinie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 559)

In caz de metroragie, este contraindicat:

Sterilet cu eliberare de progestativ

Histerectomia, ca ultima solutie

39

A.

Distrugerea endometrului

Frotiu Papanicolau

Antifibrinolitice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 561)

Sindromul premenstrual se caracterizeaza prin:

Dureri pelvine, dismenoree

Dureri lombare

40

A.

Senzatie de meteorism abdominal

Modificari ale caracterului : iritabilitate, tulburari de somn

Metroragie

B.

C.

D.

E.

(pag. 561)

Pag. 65 din 130

Hemoragia genitala in afara sarcinii este data de:

Hematom retroplacentar

Cancerul ovarian

41

A.

Adenomioza

Endometrita

Chist ovarian

B.

C.

D.

E.

(pag. 560)

În sindromul ovarului polichistic apare:

hiperandrogenism

chisturi ciocolatii

42

A.

infertilitate, obezitate, hiperpilozitate

hipermenoree, polimenoree

spaniomenoree sau amenoree

B.

C.

D.

E.

(pag. 559)

Clasificarea sângerărilor genitale şi tulburărilor ciclului menstrual nu include:

meno- metroragia

spaniomenoreea

43

A.

amenoreea primară sau secundară

hipomenoreea

menarha

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 559)

Metroragia la femeile în postmenopauză:

este evocatoare pentru cancerul endometrial

examenul ecografic identifică un endometru subţire, atrofic

44

A.

tratamentul este hormonal, pastila combinată

histerosalpingografia este utilă pentru evidenţierea unui endometru hipertrofic

diagnosticul anatomopatologic este obligatoriu, prin prelevarea unei biopsii endometriale

B.

C.

D.

E.

(pag. 561)

Sindromul premenstrual

predominant la femeile active sexual

simptomatologia predomină în perioada ovulatorie

45

A.

mastodinia ciclică presupune o patologie mamară asociată

biopsia de endometru este obligatorie pentru stabilirea diagnosticului

beneficiază de AINS şi terapie anxiolitică

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 561)

Prima menstruatie poarta denumirea de :

metroragie

menoragie

46

A.

menarha

mamografie

amenoree

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 559)

Tratamentul in SOP poate consta in :

reducerea greutatii

administrarea de metformin

47

A.

sterilet ce elibereaza progestativ

administrarea de clomifen citrat

decorticare sau drilling ovarian chirurgical

B.

C.

D.

E.

(pag. 559)

Metroragia in afara sarcinii poate fi cauzata de ;

adenomioza

endometrita

48

A.

hematomul retroplacentar

polip endometrial

ectropion

B.

C.

D.

E.

(pag. 560)

Ce investigatie este contraindicata in caz de metroragie la femeia in menopauza

ecografia pelvina

histerosalpingografia

49

A.

biopsia de endometru

examen anatomopatologic

examen de boli de nutritie si metabolism

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 561)

Tema nr. 50

Infecţiile genitale la femei



pag. 576-578 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor

Tratamentul caror infectii genitale joase este asigurat de Metronidazol?

Trichomonas vaginalis

Streptococ grup B

1

A.

Candidoza vaginala

Gardnerella vaginalis

Herpes virus genital

B.

C.

D.

E.

(pag. 576)

Pag. 66 din 130

Care simptome sunt caracteristice infectiei vaginale cu Candida albicans?

Leucoree gri

Leucoree verde

2

A.

Leucoree alba

Depozite vaginale albicioase

Eritem vaginal

B.

C.

D.

E.

(pag. 576)

Care dintre urmatoarele entitati patologice nu reprezinta o complicatie a infectiilor genitale inalte?

Infertilitatea tubara

Sarcina extrauterina

3

A.

Dureri pelvine cornice

Vulvo-vaginite

Recidive

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 578)

Testul pozitiv cu hidroxid de potasiu este diagnostic pentru infectia cu:

Candida albicans


4

A.

Gardnerella vaginalis

Chlamidia trachomatis

Papiloma virusuri

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 576)

Testul cu hidroxid de potasiu se face pentru confirmarea infectiilor vaginale cu:

Trichomonas

Candida

5

A.

Gardnerella

Chlamidia

Mycoplasma

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 576)

Tratamentul infectiei cu Trichomonas se face prin administrarea de :

Amoxicilina

Ofloxacina

6

A.

Metronidazol

Antiinflamatoare

Analgezice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 576)

Vaginita cu Candida prezinta urmatoarele simptome:

leucoree gri, urat mirositoare

leucoree verde

7

A.

leucoree alba

prurit

dispareunie

B.

C.

D.

E.

(pag. 576)

Vaginita cu Trichomonas prezinta urmatoarele simptome:

leucoree gri, urat mirositoare

leucoree verde

8

A.

leucoree alba

prurit

dispareunie

B.

C.

D.

E.

(pag. 576)

Vulvo-vaginita cu Trichomonas vaginalis prezintă urmatoarele simptome, cu excepţia:

Leucoree verde

Prurit

9

A.

Dispareunie

Aspect normal al colului uterin

Arsuri vaginale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 576)

Despre infecţiile genitale joase, vulvovaginitele, sunt adevarate următoarele afirmaţii:

Sunt insotite de febra

Dureri pelviabdominale

10

A.

Prezenţa abundentă a lactobacililor

Favorizate de un tratament antibiotic

Dureri la mobilizarea uterina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 576)

Despre endometrită sunt adevarate următoarele afirmaţii:

Este însoţită de febră

Mobilizarea uterina fără durere

11

A.

Leucoree purulentă

Dureri abdomino-pelvine

Apare post-partum sau post-avort

B.

C.

D.

E.

(pag. 577)

Pag. 67 din 130

Tratamentul piosapinxului cuprinde:

Laparoscopie, drenaj si evacuare de puroi

Puncţie diagnostic

12

A.

Antiinflamatoare nesteroidiene şi corticoterapie

Montare DIU

Antibioterapie

B.

C.

D.

E.

(pag. 577)

Trichomonas vaginalis se caracterizeaza prin:

eritem vaginal

leucoree verde,urat mirositoare

13

A.

cervicita

leucoree gri,urat mirositoare

disurie

B.

C.

D.

E.

(pag. 576)

Care sunt infectiile genitale inalte:

vaginita bacteriana

endometrita

14

A.

micoza


vulvovaginita

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 576)

Piosalpingele se caracterizeaza clinic prin:

febra

leucoree murdara sau purulenta

15

A.

frison

dureri abdominopelvine,uneori pulsatile si insomniante

dispareunie

B.

C.

D.

E.

(pag. 576)

Vaginita bacteriana se caracterizeaza prin:

leucoreea gri,urat mirositoare(de peste putred)

eritem vaginal

16

A.

depozite albicioase(lapte batut)

leucoree verde,urat mirositoare

disurie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 576)

Vaginita bacteriana se manifesta clinic prin:

febra

dureri abdominopelvine

17

A.

leucoree

modificarea aspectului colului

durere la mobilizarea uterina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 576)

Complicatiile pe termen lung ale infectiilor genitale inalte pot fi:

aderente pelvine

sarcina extrauterina

18

A.

endometrite

distrugerea mucoasei ciliate a trompelor uterine

piosalpinx

B.

C.

D.

E.

(pag. 578)

Candida albicans se manifesta clinic prin:

leucoree gri

prurit

19

A.

depozite albicioase

modificarea aspectului colului

dispareunie

B.

C.

D.

E.

(pag. 576)

Semnele endometritei sunt următoarele, cu excepţia:

febra


20

A.

vărsături

dureri la mobilizarea uterină

leucoree

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 577)

Diagnosticul salpingitei presupune următoarele semne, cu excepţia :

leucoree purulentă sau murdară

hipermenoree

21

A.


febra

dureri în hipocondrul drept în cadrul unui sindrom Fitz-Hugh-Curtis

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 577)

Piosalpingele presupune din punct de vedere clinic:

amenoree

febră

22

A.


leucoree murdară sau purulentă

masă laterouterină dureroasă

B.

C.

D.

E.

(pag. 577)

Pag. 68 din 130

Complicaţiile pe termen mediu şi lung ale infecţiilor genitale înalte sunt:

infertilitatea tubară

sarcina extrauterină

23

A.

adenomioza

aderenţe pelvine

recidive

B.

C.

D.

E.

(pag. 578)

Complicaţiile pe termen mediu şi lung ale infecţiilor genitale înalte sunt următoarele,



24

A.

adenomioza

aderenţe pelvine

recidive

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 578)

Tratamentul piosalpingelui presupune:

chimioterapie

laparoscopie cu drenaj şi evacuare de puroi din piosalpinge

25

A.

radioterapie

numai antibioterapie

histeroscopie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 578)

Simptomele în infecţia genitală cu Trichomonas vaginalis sunt:

leucoree verde, urât mirositoare

spaniomenoree

26

A.

dispareunie

prurit vulvovaginal

cervicită

B.

C.

D.

E.

(pag. 576)

Simptomele în infecţia genitală cu Candida albicans sunt:

prurit

leucoree albă

27

A.

metroragie

eritem vaginal

dispareunie

B.

C.

D.

E.

(pag. 576)

Trichomonasul este:

O bacterie mobila

O micelie mobila

28

A.

Un protozoar mobil

Un germene ce nu poate fi transmis pe cale sexuala

Un germene din categoria celor implicate in aparitia bolii inflamatorii pelvine cronice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 576)

Complicatiile pe termen lung ale infectiilor genitale inalte includ:

Cresterea riscului de sarcina multipla

Cresterea riscului de infectii renale

29

A.

Cresterea riscului de infertilitate de cauza tubara

Cresterea riscului de cancer ovarian

Cresterea riscului de cancer mamar

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 578)

Vaginita bacteriana (Gardnerella vaginalis):

Prezinta leucoree verde, urat mirositoare

Prezinta leucoree gri, urat mirositoare, de peste putred

30

A.

Prezinta leucoree alba, zgrunturoasa, nemirositoare

Colul are aspect de cervicita

Colul are aspect normal

B.

C.

D.

E.

(pag. 576)

Piosalpinxul:

Da febra

Nu da febra

31

A.

Da dureri importante pelvine

Se insoteste de prezenta de masa laterouterina dureroasa la tuseul vaginal

Este o infectie torpida, paucisimptomatica

B.

C.

D.

E.

(pag. 576)

Piosalpingele se caracterizează prin:

febră

cefalee

32

A.


leucoree purulentă

masă latero-uterină dureroasă la tușeul vaginal

B.

C.

D.

E.

(pag. 577)

Pag. 69 din 130

Următoarele afirmații despre endometrită sunt adevărate:

febră

dureri abdomino-pelvine

33

A.

dureri la mobilizarea uterină

hidroree

leucoree purulentă

B.

C.

D.

E.

(pag. 577)

Diagnosticul diferențial al salpingitei nu se face cu:

apendicita

diverticulita

34

A.

sarcina ectopică

sarcina intrauterină

chisturi ovariene

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 577)

Complicațiile pe termen mediu și lung ale infecțiilor genitale înalte nu includ:


boala abortivă

35

A.


dureri pelvine cronice

recidive

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 578)

Vaginita bacteriana se caracterizeaza prin :

Leucoree urat mirositoare

Eritem vaginal

36

A.

Prurit vulvovaginal

Depozite albicioase ( lapte batut )

Dispareunie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 576)

Diagnosticul diferential al salpingitei include urmatoarele , cu exceptia :

Apendicita

Diverticulita

37

A.

Colecistita

Avort septic

Hidronefroza

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 577)

Urmatoarele simptome sunt specifice endometritei :

Febra

Cefalee

38

A.

Leucoree purulenta

Lombalgii

Prurit

B.

C.

D.

E.

(pag. 577)

Complicatiile pe termen mediu si lung ale infectiilor genitale inalte sunt :

Infertilitate tubara

Litiaza renala

39

A.

Sarcina extrauterina

Cistita acuta hemoragica

Boala abortiva

B.

C.

D.

E.

(pag. 578)

Endometrita post- avort nu se caracterizeaza prin:

febra

durere la mobilizarea uterina

40

A.

dureri pelvine

dureri in hipocondrul drept

leucoree purulenta, murdara

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 577)

Diagnosticul diferential al salpingitei se face cu:

chisturi ovariene

sarcina ectopica

41

A.

pancreatita

pielonefrita

colecistita

B.

C.

D.

E.

(pag. 577)

Complicatiile pe termen mediu si lung ale infectiilor genitale inalte sunt:

sarcina extrauterina

fibromatoza uterina

42

A.

cancerul de endometru

infertilitatea tubara

dureri pelvine cronice

B.

C.

D.

E.

(pag. 578)

Vulvo-vaginita cu Trichomonas vaginalis se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

prurit vulvo-vaginal

senzatia de arsura vaginala

43

A.

dispareunie

leucoree de culoare gri, urat mirositoare

necesita tratament per os

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 576)

Pag. 70 din 130

Tema nr. 51

Patologia tumorală genitală pelvină şi mamară la femei



pag. 587-589, 598-600, 601-604 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor

Următoarele semne ecografice, pentru chistul organic, sunt evocatoare pentru malignitate, cu excepţia:

Ascita

Componenta solidă

1

A.

Indice Doppler crescut

Prezenţa vegetaţiilor

Vascularizaţie centrală

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 588)

La femeile aflate la menopauză şi care prezintă chist de ovar benign, se va recomanda:

CA 125

CA 19-9

2

A.

CA 153

CEA

Mutaţia BRCA1 sau BRCA2

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 588)

Despre adenomioză sunt adevarate următoarele afirmaţii:

Dismenoreea debutează înainte de menstruaţie şi continuă, uneori, şi după încheierea menstruaţiei

Uterul nu poate fi complet invadat de adenomioză

3

A.

Este o patologie rară

Poate fi asociata cu fibromul uterin

Reprezintă infiltrarea zonei joncţiunii cu ţesut endometrial în cadrul miometrului

B.

C.

D.

E.

(pag. 589)

Lipomul:

Este o proliferare malignă a ţesutului adipos înconjurat de o capsulă

Vârsta medie de apariţie este de 45 ani

4

A.

Masă moale,mobilă, nedureroasă

Impune tratament chirurgical

Mamografie: zonă hiperclară, înconjurată de o capsulă fină si opacă

B.

C.

D.

E.

(pag. 602)

Semnele ecografice evocatoare ale malignitatii unui chist organic ovarian sunt :

ascita

componenta solida importanta

5

A.

existenta vegetatiilor

vascularizatia centrala si un indice de rezistenta Doppler scazut

vascularizatia periferica si un indice de rezistenta Doppler crescut

B.

C.

D.

E.

(pag. 588)

Markeri tumorali cuprinsi in bilantul preterapeutic al maselor ovariene suspecte sunt :

HER – 2

CA 125

6

A.

ACE

CA 19-9

CA 15-3

B.

C.

D.

E.

(pag. 600)

Screeningul cancerului mamar presupune:

mamografie incepand de la 50 de ani


7

A.


ecografie incepand de la 50 de ani

ecografie bianual de la 50 de ani

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 603)

Imunoterapie (erceptine) se administreaza :

in caz de supraexpresie HER-2

in caz de CA-125 crescut

8

A.

in caz de CA-125 scazut

in caz de CA-15-3 crescut

in caz de CA-15-3 scazut

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 603)

Chistul dermoid este din punct de vedere histologic o tumora cu celule:

Mucinoase

Endometroide

9

A.

Tranzitionale

Germinale

Clare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 598)

Pag. 71 din 130

Care dintre urmatoarele situatii clinice reprezinta complicatii ale chisturilor ovariene?

Necrobioza

Hemoragia intrachistica

10

A.

Ruptura hemoragica a chistului

Torsiunea

Sepsis

B.

C.

D.

E.

(pag. 599)

Analiza histologica a zonei de rezectie larga in tumora mamara canceroasa palpabila, sub 3 cm, include urmatoarele, cu exceptia:

Tipul histologic al tumorii

Dimensiunea tumorii

11

A.

Invadarea marginilor de rezectie

Examenul citologic pe lama

Expresia receptorilor pentru hormonii sexuali

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 603)

Factorii de risc pentru cancerul mamar includ:

Antecedente personale patologice de tumori benigne mamare

Antecedente personale patologice de tumori maligne mamare

12

A.

Multigestitate

Pubertate tardiva

Prima sarcina precoce

B.

C.

D.

E.

(pag. 602)

Care sunt factorii de risc pentru cancerul mamar:

conditiile socioeconomice favorabile

pubertatea precoce,nuligestitate

13

A.

mutatia genelor BRCA1 si BRCA2

antecedente personale de cancer mamar

prima sarcina precoce.

B.

C.

D.

E.

(pag. 602)

Mastoza sau distrofia fibrochistica a sanului:

conduita terapeutica consta in administrarea de progestative per os sau topice timp de 20 de zile pe luna

marimea chisturilor este variabila in functie de momentul ciclului

14

A.

este o tumora mamara maligna

creste riscul cancerului de san

tratamentul este eminamente chirurgical

B.

C.

D.

E.

(pag. 601)

Natura organica a chistului ovarian va fi evocata de prezenta unuia dintre urmatoarele semne:

componenta lichida

una sau mai multe vegetatii intrachistice

15

A.

perete gros

diametrul chistului mai mare sau egal cu 3 cm indiferent de aspectul ecografic

ascita

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 588)

Tratamentul adjuvant al carcinomului ductal mamar consta in:

chimioterapie

hormonoterapie

16

A.

radioterapie externa a sanului restant

tratament chirurgical

suprimarea functiei ovariene cu GnRh

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 604)

Distrofia fibro-chistica a sanului se caracterizeaza prin:

prezenta unui nodul sau mai multi, chiar placard

nu creste riscul cancerului de san

17

A.

nodul mamar care este constant indiferent de momentul ciclului

mastodinie cronica cu agravare premenstrual

pot fi prezente adenopatii axilare homolaterale

B.

C.

D.

E.

(pag. 601)

Chisturile dermoide:

contin fanere, grasime, fragmente os

sunt tumori benigne de ovar

18

A.

sunt tumori maligne de ovar

se impune rezectie(chistectomie) in momentul diagnosticului indiferent de dimensiune si simptomatologie

diagnosticul este confirmat de CT/RMN

B.

C.

D.

E.

(pag. 598)

Adenofibromul mamar:

are dimensiune variabila in functie de momentul ciclului menstrual

tegumentul din jurul sau este afectat

19

A.

este prezenta adenopatie axilara homolaterala

este un nodul mamar izolat, superficial, bine delimitat, nedureros

apare la femei peste 35 ani

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 601)

Pag. 72 din 130

Natura organica a chistului ovarian va fi evocata de prezenta unuia dintre urmatoarele semne:

perete subtire

componenta lichidiana

20

A.

caracter unilocular


diametrul chistului mai mare sau egal cu 4 cm.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 588)

Una dintre particularităţile chisturilor dermoide este:

este o tumoră malignă

dispare sub tratament estroprogestativ

21

A.

conţine grăsime, fanere, dinţi, fragmente de os

are exclusiv conţinut lichidian

se remite sub tratament antibiotic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 598)

Tratamentul adjuvant al carcinomului mamar ductal presupune

chimioterapie

hormonoterapie

22

A.

chirurgie radicală

radioterapie externă a sânului restant

chirurgie conservatoare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 604)

Natura organică a unui chist ovarian poate fi evocată de următoarele semne:

una sau mai multe vegetaţii intrachistice

spaniomenoree

23

A.

componentă solidă

caracter multilocular

hiperandrogenism

B.

C.

D.

E.

(pag. 588)

Semne ecografice evocatoare ale malignităţii pentru un chist ovarian organic sunt:

ascita

importanţa componentei solide

24

A.

existenţa vegetaţiilor

indice de rezistenţă Doppler scăzut

conul de umbră posterior

B.

C.

D.

E.

(pag. 588)

Adenomioza este:

infiltrarea cu ţesut endometrial în cadrul miometrului

o afecţiune genitală malignă

25

A.

sindrom aderenţial pelvin postoperator

infiltrarea cu ţesut endometrial la nivelul ovarului

infiltrarea cu ţesut endometrial la nivelul marelui epiploon

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 589)

Următoarele afirmaţii cu privire la piosalpinx sunt adevărate, cu excepţia:

este un abces tubar sau tubo-ovarian

reprezintă o complicaţie a salpingitei

26

A.

este localizarea tubară a sarcinii ectopice

este o colecţie dureroasă latero-uterină vizibilă la ecografie

se asociaza cu sindrom biologic inflamator

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 589)

Ruptura hemoragică a unui chist ovarian are următorul tablou:

hemoperitoneu cu dureri pelvine severe

apărare musculară abdominală

27

A.

dismenoree

şoc hemoragic dacă sângerarea este severă

bradicardie

B.

C.

D.

E.

(pag. 599)

Afirmaţiile adevărate cu privire la adenofibromul mamar sunt:

apare la femeile tinere cu vârste între 15-35 de ani

este o tumoră benignă

28

A.

este o tumoră malignă

este un nodul mamar izolat, superficial, bine delimitat, ferm

există adenopatie asociată

B.

C.

D.

E.

(pag. 601)

Pag. 73 din 130

In cazul unei formatiuni tumorale pelvine la femeie, din bilantul paraclinic, se recomanda de prima intentie:

Tomografia computerizata, datorita sensibilitati si specificitatii foarte mari

Rezonanta magnetica nucleara, datorita eficacitatii crescute si datorita absentei riscului de iradiere

29

A.

Examenul ecografic pelvin, examinare ieftina, neiradianta, accesibila, fara risc, sensibilitate si specificitate mare

Interventia chirurgicala, care ofera examenul histopatologic al piesei

Markerii tumorali (CA12-5, CA 19-9, CEA), markeri specifici si utili in procesul de diagnostic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 587)

Selectati afirmatia adevarata despre adenomioza:

Este o patologie rar intalnita

Este o leziune preneoplazica a uterului

30

A.

Este frecvent intalnita la femei tinere, in asociere cu endometrioza

Se poate asocia cu cresterea de volum a uterului si cu dismenoree

Este intotdeauna o afectiune izolata, nu se asociaza cu fibromul uterin.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 589)

Natura organica a unui chist ovarian este evocata de:

Prezenta unui perete subtire

Prezenta de vegetatii

31

A.

Prezenta de septuri fine la examinarea ecografica, evocatoare pentru hemoragie intrachistica

Dimensiuni mai mici de 6 cm

Caracterul multilocular

B.

C.

D.

E.

(pag. 588)

Cancerul ovarian este:

O boala ce apare cel mai frecvent la femei in plina viata reproductiva

O boala frecvent diagnosticata in stadiile precoce, daca pacienta se prezinta la medicul specialist anual, si i se practica examenul Babes Papanicolaou

32

A.

O boala depistata tardiv frecvent, la aparitia complicatiilor (exemplu ascita)

O boala ce apare frecvent in climax

O boala ce poate da colectii pleurale

B.

C.

D.

E.

(pag. 599)

Mastoza este:

O afectiune eminamente benigna a sanului, nu creste riscul de cancer mamar

O afectiune preneoplazica a sanului, ce asociaza un interval mic de timp de la diagnostic pana la aparitia cancerului mamar

33

A.

O afectiune care asociaza diferite tipuri de leziuni, non-inflamatorii, non-neoplazice, si care creste riscul de cancer de san

O afectiune care necesita intotdeauna biopsiere si cura chirurgicala.

O afectiune benigna, care nu asociaza niciodata adenopatie axilara

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 601)

Screening-ul populational pentru cancerul de san se face:

Cu examene mamografice anuale de la 35 de ani

Cu examene ecografice, imediat dupa inceperea vietii sexuale, annual

34

A.

Cu examen RMN de san, la toate pacientele cu risc, annual

Cu mamografie la doi ani la pacientele cu varste peste 50 de ani

Cu identificarea mutatiei BRCA 1 si 2

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 603)

Intre factorii de risc pentru cancerul mamar intra:

Multiparitatea, cu pauze scurte intre alaptari multiple

antecedente personale de patologie benigna a sanului, cu atipii

35

A.

Pubertatea tardiva

Prima sarcina tardiva

Menopauza precoce

B.

C.

D.

E.

(pag. 602)

Principiul ganglionului santinela axilar:

Chiar daca ganglionul santinela nu este invadat, este frecventa invadarea celorlalti, de aceea se indica evidarea ganglionara completa chirurgicala in toate cazurile

Tehnica a fost validata doar pentru tumori mai mari de 3 cm

36

A.

Localizarea ganglioniilor santinela se face palpator, intraoperator

Se practica examenul HP extemporaneu din ganglionii santinela

In caz de ganglion santinela metastatic se practica limfadenectomie axilara

B.

C.

D.

E.

(pag. 603)

Pag. 74 din 130

Poate fi semn ecografic evocator al malignitătii unui chist ovarian:

ascita

importanta componentei lichide

37

A.

absenta vegetatiilor

vascularizarea periferică

indice de rezistentă Doppler crescut

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 588)

Torsiunea ovariană nu se caracterizează prin:

durere cu iradiere epigastrică

vărsături

38

A.

apărare abdomino-pelvină

durere de tip lovitură de pumnal

durere cu iradiere lombară

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 599)

Natura organică a unui chist ovarian este evocată de prezența unuia din următoarele semne:


diametrul chistului mare sau egal cu 1 cm

39

A.


perete gros

perete subțire

B.

C.

D.

E.

(pag. 588)

Următoarele afirmații despre mastoză sunt adevărate:

creste riscul cancerului de sân

după terminarea menstruației simptomele se atenuează

40

A.

pot fi prezente adenopatii axilare homolaterale

tratamentul este eminamente chirurgical

tratamentul constă în administrarea de progestative

B.

C.

D.

E.

(pag. 601)

Piosalpinxul se caracterizeaza prin:

Dureri,febra sau subfebrilitate

Sindrom biologic inflamator

41

A.

Dismenoree

Ascita

Metroragie

B.

C.

D.

E.

(pag. 589)

Factorii de risc pentru cancerul mamar sunt:

prima sarcina tardiva

Obezitatea

42

A.

Alcoolismul

Prezenta alaptarii

Tabagismul

B.

C.

D.

E.

(pag. 602)

Abcesul mamar:

Complica alaptarea materna

Nu este favorizat de fumat

43

A.

Reprezinta proliferarea benigna a tesutului adipos inconjurat de capsula

Este o tumora benigna ce se dezvolta din canalele galactofore

Renuntarea la fumat nu influenteaza recidivele.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 602)

Hemoragia intrachistica se caracterizeaza prin:

Hemoperitoneu

Durere pelvina, de multe ori fara aparare

44

A.

Beta-HCG pozitiv

Metroragie

Durere severa de tip ‘lovitura de pumnal’.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 599)

Clasificarea histologică a tumorilor ovariene cuprinde:

tumori epiteliale

tumori ale stromei gonadale şi ale cordoanelor sexuale

45

A.

tumori cu celule germinale

tumori de “rete ovarii”

tumori borderline de ovar

B.

C.

D.

E.

(pag. 598)

Complicaţiile chisturilor ovariene includ:

involuţia în menopauză

torsiunea ovarului

46

A.

ruptura hemoragica

degenerescenţa malignă

hemoragia intrachistică

B.

C.

D.

E.

(pag. 599)

Pag. 75 din 130

Diagnosticul imunologic al tumorilor ovariene presupune:

alfa- fetoproteina

beta- HCG

47

A.

CA 125

CA 19.3

progesteronul

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 600)

Privind cancerul ovarian urmatoarele afirmaţii sunt adevărate:

nu prezintă factori de risc

vârsta medie de apariţie este 40- 45 ani

48

A.

existenţa unei colecţii pleurale

tulburările digestive sunt rare

tratament de elecţie: histerectomie totală cu anexectomie bilaterală

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 599)

Adenofibromul mamar:

este forma comună de tumoră malignă

apare de obicei la vârste înaintate

49

A.

diagnosticul de certitudine este dat de biopsia sub ghidaj ecografic

are limite imprecise, plurilobulat, nedureros

excizia chirurgicală se face numai la pacientele în postmenopauză

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 601)

Screeningul pentru cancerul de sân:

este indicat la toate femeile în perioada de activitate sexuală

este indicat la femeile peste 70 de ani

50

A.

include examinare echografică

include examinare clinică şi mamografică

este indicat anual la femeile peste 50 de ani

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 603)

În distrofia fibrochistică a sânului:

se asociază leziuni de diferite tipuri

unul sau mai mulţi noduli, uneori apar scurgeri mamelonare

51

A.

acuzele sunt exacerbate în perioada premenstruală

adenopatii homolaterale suspecte

aderă la piele şi la planurile subiacente

B.

C.

D.

E.

(pag. 601)

Modificările mamografice în cancerul mamar sunt:

îngroşarea sau retracţia tegumentelor

prezenţa unei opacităţi stelate, neregulate

52

A.

modificari de sensibilitate

opacitate cu contur regulat

modificări de temperatură la nivelul formaţiunii tumorale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 603)

Natura organică a unui chist ovarian este evocată de:

diametrul chistului mai mare sau egal cu 6 cm

componenta lichidiană

53

A.


perete subţire, nevizualizabil

prezenţa vegetaţiilor intrachistice

B.

C.

D.

E.

(pag. 588)

Managementul unei tumori anexiale suspecte presupune:

RMN pelvin

CA 125

54

A.

CT toracoabdominopelvin

histerosalpingografie

aspiraţia transvaginală sub ghidaj ecografic

B.

C.

D.

E.

(pag. 589)

Semnele ecografice evocatoare ale malignităţii nu includ:

ascita

existenţa vegetaţiilor

55

A.

vascularizarea periferică

indice de rezistenţă Doppler scăzut

componenta solidă

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 588)

Indicaţia operatorie ( chistectomie prin laparoscopie) se recomandă în caz de:

chist cu aspect organic evidenţiat prin ecografie

creştere de volum a chistului

56

A.

prezenţa ascitei în cantitate mare

prezenţa unui chist follicular sau de corp luteal

în caz de modificări morfologice ale chistului

B.

C.

D.

E.

(pag. 589)

Pag. 76 din 130

Semnele ecografice evocatoare pentru tumora maligna ovariana sunt;

ascita

vegetatii intrachistice

57

A.

componenta solida

diametrul chistului sub 2,5 cm

continut intrachistic clar, anecogen

B.

C.

D.

E.

(pag. 588)

Hemoragia intrachistica ovariana se manifesta clinic prin;

durere severa tip " lovitura de pumnal"

tablou de hemoperitoneu

58

A.

aparare abdomino-pelvina obligatorie

durere pelvina, de multe ori fara aparare

soc hemoragic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 599)

Factorii de risc pentru cancerul mamar sunt urmatorii, cu exceptia;

pubertate precoce

menopauza tardiva

59

A.

alaptarea

nuligestitate

antecedente de radioterapie toracica

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 602)

Conduita terapeutica in cancerul mamar subclinic consta in:

tumorectomie

radioterapie externa a sanului restant

60

A.

chimioterapie

fara hormonoterapie

limfadenectomie axilara

B.

C.

D.

E.

(pag. 604)

Tema nr. 52

Poliartrita reumatoidă




Identificaţi afirmaţia corectă privind afectarea articulară în poliartrita reumatoidă

respectă articulaţiile metacarpofalangiene si interfalangiene proximale

implică preferenţial articulaţiile interfalangiene distale

1

A.

asociază frecvent simptome/semne extraarticulare

este o poliartrită acută cu durata sub şase săptămâni

se caracterizează prin prezenţa sinovitei şi eroziunilor cu pattern poliarticular

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 629)

Precizaţi afirmaţia corectă referitor la evaluarea radiografică a unui pacient cu poliartrită reumatoidă

necesită expunerea mâinii şi a pumnului pentru identificarea semnelor de condrocalcinoză

nu identifică leziuni radiologice în primii 2 ani de evoluţie

2

A.

este obligatorie expunerea radiografică a articulaţiilor tibio-tarsiene

absenţa leziunilor radiologice exclude diagnosticul

expunerea 3/4 picior bilateral faţă poate identifica pensări de spaţiu articular şi eroziuni

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 629)

Care dintre complicaţiile enumerate nu este întâlnită în poliartrita reumatoidă

pericardita

amiloidoza AA

3

A.

glomerulonefrita proliferativă difuză

multinevrita

episclerita

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 630)

Reacţiile adverse la methotrexat nu includ

citopenia

stomatita

4

A.

hirsutismul

infecţiile

citoliza hepatică

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 631)

Pag. 77 din 130

Tratamentul de fond convenţional în poliartrita reumatoidă utilizează

etanercept

leflunomidă

5

A.

tocilizumab

infliximab

abatacept

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 631)

Evaluarea complementară a pacientului cu poliartrită reumatoidă presupune

cercetarea sindromului inflamator, VSH, CRP

identificarea terenului genetic HLA-DR0401, 0404, 0405

6

A.

determinarea anticorpilor anti-CCP şi a factorului reumatoid

radiografia de mâini şi ecografia articulară

testarea funcţiei hepatice şi a creatininei

B.

C.

D.

E.

(pag. 629)

Afirmaţiile incorecte privind anticorpii anti-CCP sunt

apar la 15% din vârstnicii peste 70 de ani

sunt identificaţi frecvent în lupusul eritematos sistemic, sclerodermie şi spondiloartropatii

7

A.

sunt foarte sensibili şi specifici pentru PR

prezintă semnificaţie diagnostică dar nu şi prognostică, de severitate a bolii

se pozitivează în infecţii cronice (virus hepatitic C, tuberculoză, mononucleoză).

B.

C.

D.

E.

(pag. 628)

Tratamentul de fond în poliartrita reumatoidă presupune

utilizarea de primă intenţie a terapiei anti-TNF în formele uşoare şi moderate de boală

iniţial administrarea de metotrexat sau leflunomidă

8

A.

administrarea de rituximab de primă intenţie în formele severe de boală

evitarea hidroxiclorochinei în monoterapie

utilizarea terapiei combinate metotrexat + sulfasalazină

B.

C.

D.

E.

(pag. 630,631)

Monitorizarea pacientului cu poliartrită reumatoidă include

evaluarea clinică a rigidităţii matinale şi durerii articulare

determinarea markerilor biologici: VSH, CRP, ANA, ANCA

9

A.

evaluarea radiografică a mâinilor la fiecare trei luni

scorul de activitate a bolii DAS28

identificarea comorbidităţii cardiovasculare

B.

C.

D.

E.

(pag. 631)

Factori de prognostic ai severităţii în poliartrita reumatoidă sunt

vasculita reumatoidă

prezenţa eroziunilor la diagnostic

10

A.

teren genetic HLA-B27

persistenţa sinovitei la 3 luni de tratament

debut acut monoarticular

B.

C.

D.

E.

(pag. 629,630)

Tema nr. 53

Spondilită anchilozantă



pag. 634-635

Care dintre urmatoarele afirmatii despre spondiloartropatii nu este adevarata:

asociaza afectare de tip inflamator axial, periferic si entezal

sunt cert definite de pozitivitatea pentru HLA-B27

1

A.

reunesc spondilita anchilozanta, artrita psoriazica, artritele reactive, artritele din boli inflamatorii intestinale, sindromul SAPHO;

pot avea manifestari extraarticulare oculare, gastrointestinale, cutanate

au frecventa similara poliartritei reumatoide

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 634)

Alegeti afirmatia adevarata privind testul Schober in spondilita anchilozanta

este manevra de provocare a durerii in articulatiile sacroiliace

evalueaza afectarea inflamatorie a articulatiei soldului

2

A.

este util in aprecierea redorii coloanei lombare

reprezinta metoda de electie pentru aprecierea expansiunii toracice

este indispensabil in aprecierea afectarii articulare periferice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 634)

Pag. 78 din 130

Care dintre semnele radiologice enumerate nu este specific spondilitei anchilozante

semnul Romanus

sindesmofitele

3

A.

aspectul de “vertebre patrate”

osteofitele

sacroiliita

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 635)

Care dintre urmatoarele manifestari extraarticulare nu este caracteristica spondilitei anchilozante

amiloidoza AA

nefropatia IgA

4

A.

boala de reflux gastroesofagiana

insuficienta aortica

uveita anterioara

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 634,635)

Tratamentul cu metotrexat in spondilita anchilozanta este util in controlul

artritei periferice

afectarilor entezelor

5

A.

progresiei axiale a bolii

uveitei

afectarii coxofemurale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 635)

Alegeti afirmatiile adevarate privind afectarea entezelor in spondiloartropatii

se exprima frecvent prin talalgii

consta in inflamatia zonei de insertie pe os a tendoanelor si ligamentelor

6

A.

raspunde la administrarea de sulfasalazina

se trateaza cu AINS

consta in dureri trohanteriene, sternale

B.

C.

D.

E.

(pag. 634,635)

Tratamentul anti-TNF-alfa in spondilita anchilozanta este

indicat in cazurile cu afectare vertebrala dupa esec succesiv la trei AINS

indicat in afectarea coxofemurala

7

A.

prescris dupa excluderea istoricului de tuberculoza primara

singura optiune terapeutica a uveitelor

util in cazurile cu afectare a entezelor care nu raspund la administrarea corecta a AINS

B.

C.

D.

E.

(pag. 635)

Examenul RMN in spondilita anchilozanta evidentiaza

efuziunea articulara de sold

afectarea sacroiliaca si vertebrala in cazurile cu radiografii normale

8

A.

hiposemnal T1 dupa administrarea de gadolinium si hipersemnal T2 la nivelul spatiilor sacroiliace

aspectul de spondilodiscita infectioasa

sinovita articulatiilor periferice in cazurile cu aspect ecografic normal

B.

C.

D.

E.

(pag. 635)

Evaluarea complementara in spondiloartropatii consta in

determinarea prezentei HLA-B27

testarea VSH, CPR, factor reumatoid

9

A.

ecografia articulara

radiografii ale bazinului, coloanei vertebrale toraco-lombare, picioarelor

determinari ale hemogramei, transaminazelor, ureei, creatininei

B.

C.

D.

E.

(pag. 635)

Care dintre urmatoarele afirmatii privind diagnosticul clinic al spondilitei anchilozante nu sunt adevarate

durerea de spate de tip inflamator raspunde prompt la administrarea AINS si reaparare dupa 48 de ore dupa oprirea tratamentului

afectarea fesiera este obiectivata prin durere fesiera

10

A.

artritele periferice sunt simetrice

antecendetele familiale de spondiloartropatie, psoriazis, boli inflamatorii intestinale – sunt semnificative pentru diagnostic

niciuna dintre afirmatiile de mai sus

B.

C.

D.

E.

(pag. 634,635)

Pag. 79 din 130

Tema nr. 54

Osteoporoză



pag. 636-640

Osteoporoza este

boala extrem de dureroasa indiferent de instalarea unei fracturi

maladie difuza a scheletului, caracterizata prin scaderea masei osoase

1

A.

afectiune rara de tip primar

boala grava cand valoarea scorului T se regaseste in intervalul -1 si -2.5

afectiune preponderent diagnosticata la varsta tanara

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 636)

Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la osteoporoza este adevarata

Osteoporoza primara este boala osoasa fragilizanta cea mai frecventa

Osteoporoza nu necesita teste de laborator in cazul unei fracturi cu aparenta osteoporotica

2

A.

Tratamentul osteoporozei presupune doar un regim igieno-dietetic

Terapia osteporozei este strict medicamentoasa

Oricare dintre variantele de mai sus

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 636)

Diagnosticul de osteoporoza primara

nu consta in excluderea osteoporozei secundare

poate fi obiectivat la un pacient cu mastocitoza sistemica

3

A.

nu include evaluarea imunofixarii urinare sau a TSH-ului

presupune in primul rand decelarea unei cauze generale de osteopatie fragilizanta non-osteoporotica

consta in efectuarea frecventa a densitometriei osoase

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 637)

Osteoporoza secundara

nu are niciodata o cauza endocrinologica

nu trebuie exclusa in momentul diagnosticului formei primare intrucat reprezinta un alt tip de patologie

4

A.

se poate regasi la un pacient cu rezectie intestinala extinsa in antecedentele patologice

reprezinta un stadiu evolutiv al osteoporozei primare

niciuna dintre variantele de mai sus nu este corecta

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 637)

Fracturile osteoporotice

nu apar niciodata consecutiv unui traumatism minim

sunt extrem de frecvente la nivelul extremitatii proximale a antebratului

5

A.

afecteaza preponderent segmentul cervical al coloanei vertebrale

sunt localizate uzual la nivel vertebral

prezinta simptome neurologice in majoritatea cazurilor

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 637)

Care afirmatii referitoare la osteoporoza sunt incorecte

Terapia osteoporozei in absenta unor fracturi este intotdeauna de tip farmacologic sistematic

Osteoporoza severa nu se asociaza decat rareori cu prezenta uneia/mai multor fracturi

6

A.

Diagnosticul de osteoporoza secundara nu se regaseste niciodata la un pacient cunoscut cu boala celiaca

Testele de laborator ce trebuie efectuate la pacientul cu osteoporoza cuprind doar: hemograma, calciu seric si calciuria

Maladia Marfan este o osteopatie fragilizanta non-osteoporotica

B.

C.

D.

E.

(pag. 637, 638)

Osteoporoza primara

exclude alte cauze de osteopatie fragilizanta

presupune evaluarea vitezei de sedimentare a hematiilor, electroforeza proteinelor serice, calciului seric, creatininuriei

7

A.

poate induce afectiuni de tip malign

poate fi diagnosticata atat la femei cat si la barbati

nu este dureroasa, simptomatologia algica fiind de fapt prezenta doar in cazul unei fracturi

B.

C.

D.

E.

(pag. 636,637)

Absortiometria cu raze X

este utilizata pentru terapia osteoporozei

masoara densitatea minerala osoasa la nivelul coloanei vertebrale lombare

8

A.

reda un scor T mai mare de -2.5 pentru osteopenie

reda un scor T normal mai mare de -1

reprezinta un instrument important in diagnosticul osteoporozei secundare

B.

C.

D.

E.

(pag. 636)

Pag. 80 din 130

Bisfosfonatii

reprezinta substanta activa a ranelatului de strontiu

reduc riscul fracturilor vertebrale si de sold

9

A.

au ca efecte secundare: osteonecroza aseptica de cap femural si stomatita

se administreaza concomitent cu raloxifenul, dimineata pe stomacul gol fara a manca cu un pahar mare de apa

pot fi administrati la pacienti cu osteoporoza, de sex feminin inainte de 70 de ani cu DMO foarte scazut (scorul T mai mic de -3) chiar si in absenta unei fracturi

B.

C.

D.

E.

(pag. 638,639)

Cand indicati efectuarea densitometriei osoase

La populatia generala cu antecedente personale de fractura la nivel vertebral lombar fara o trauma majora

In cazul descoperirii unei tumori osoase vertebrale

10

A.

La femei in postmenopauza cu un IMC mai mic de 19kg/m², cu exceptia celor care se afla in terapie de substitutie hormonala cu TSH in doze mai mici decat cele necesare pentru protectia oaselor

La femei aflate in postmenopauza cu istoric concomitent de tratament cu corticosteroizi pentru o perioada de cel putin 3 luni consecutive la o doza care sa depaseasca 7.5 mg/zi echivalent al prednisonului

La subiecti de sex feminin cu menopauza inainte de 40 de ani

B.

C.

D.

E.

(pag. 638)

Tema nr. 55

Radiculalgia şi sindromul de comprensiune nervoasă



pag. 625-627

Lomboradiculalgia comuna

este intotdeauna bilaterala cu exceptia stenozei de canal verterbal lombar

rareori este relationata cu o deformare rahidiana congenitala sau dobandita

1

A.

se caracterizeaza prin hernie de disc mai ales la pacientii varstnici cu un factor declansator

presupune efectuarea de rutina a unui examen computer-tomografic

toate variantele de mai sus sunt corecte

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 625)

Radiculalgia simptomatica

poate releva o spondilodiscita infectioasa

are un caracter strict mecanic, fara asocierea semnelor generale de tip febril sau alterarea starii generale

2

A.

nu reprezinta o urgenta diagnostica sau terapeutica putand fi usor recunoscuta clinic

traduce o afectare tronculara a nervului sciatic popliteu extern

cand este asociata cu un sindrom rahidian si in cazul herniei de disc rupte, cu migrare trebuie cautata o compresie extrarahidiana

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 625)

Semnele Leri si Lasegue

sunt pozitive in cazul herniei rupte

traduc sciatica L3-L4

3

A.

redau originea discala a unei afectari radiculare

sunt echivalente semnului soneriei

niciunul dintre raspunsurile de mai sus nu este cel corect

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 627)

Sindromul de tunel carpian

se insoteste clinic de hiperestezie in teritoriul nervului median

va fi obiectivat prin semnul Tinel efectuat prin hiperflexia incheieturii mainii

4

A.

conduce la acroparestezie nocturna, cu interesarea teritoriului nervului median –fata palmara a primelor 2 degete si jumatatea exterioara din medius

conduce la acroparestezie nocturna cu interesarea teritoriului nervului median –fata palmara a primelor 3 degete si jumatatea exterioara din inelar

nu poate avea semne functionale de tip acroparestezie noctura

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 627)

Teritoriul senzitiv al afectiunii radiculare cu topografie la nivelul C5 va fi evaluat

prin abductia bratului

prin determinarea reflexului bicipital

5

A.

pe fata interna a bratului

prin manevre pasive de mobilizare ale articulatiei scapulo-humerale

in partea de sus a umerilor

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 626)

Pag. 81 din 130

Tratamentul radiculalgiei si al sindromului de compresie nervoasa

include administrarea pe cale sistemica si pe termen lung a unui corticoid

presupune terapia cauzei principale

6

A.

poate fi de tip medicamentos local

nu include cura chirurgicala in ceea ce priveste sindromul de tunel carpian

permite infiltratia cu corticosteroizi si la pacientii cu tulburari de coagulare

B.

C.

D.

E.

(pag. 626,627)

Investigatiile suplimentare in cazul unei radiculalgii necomplicate includ:

decat radiografia de coloana vertebrala indiferent de durata simptomatologiei algice

nimic suplimentar, cu exceptia radiografiei de coloana vertebrala, hemoleucograma, CRP si hemostaza in cazul duratei sub 6 saptamani a simptomatologiei si numai daca s-au prevazut inflitratii rahidiene

7

A.

evaluare extensiva indiferent de durata simptomatologiei sau de afectiunile preexistente

radiografie de coloana vertebrala, CRP, hemostaza dupa 6 - 8 saptamani de la debutul simptomatologiei

CT rahidian dupa 6-8 saptamani de la instalarea simptomatologiei algice

B.

C.

D.

E.

(pag. 626)

Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte

Un fumator cu radiculalgie C8-D1, cu orar inflamator si asociere de sindrom Claude-Bernard-Horner poate fi diagnosticat cu afectiune maligna pulmonara

Nementionarea posibilitatii unei amiloidoze AL la un pacient de peste 65 de ani cu sindrom de tunel carpian – reprezinta o eroare de diagnostic

8

A.

Afectarea radiculara L5 include lezarea tronculara a nervului sciatic popliteu extern

Cruralgia poate fi definita la nivel L3 sau L4

Sindromul de coada de cal reprezinta indicatie chirurgicala in cazul unei lomboradiculalgii

B.

C.

D.

E.

(pag. 626)

Indicatiile chirurgicale ale unei lomboradiculalgii

sunt rezervate doar cazurilor extrem de grave, cu potential letal

includ deficitul motor recent si radiculalgia hiperalgica

9

A.

se adreseaza cazurilor cu afectiuni pluriradiculare, tulburari sfincteriene, dar si celor cu dureri radiculare de origine discala cu insufcienta functionala majora

nu exista indicatie chirurgicala in cazul lomboradiculalgiilor

nu se poate recurge la terapie chirurgicala in primele 8 saptamani de la diagnosticul sindromului de coada de cal

B.

C.

D.

E.

(pag. 627)

Examinarile complementare in cazul sindromului de tunel carpian

pot releva semne de denervare cu indicatie chirurgicala imediata

nu aduc nici un beneficiu comparativ cu examenul clinic

10

A.

includ efectuarea de radiografii ale mainilor

presupun inclusiv prelevarea proteinuriei de 24 de ore

vor cuprinde si hemograma, VSH,CRP

B.

C.

D.

E.

(pag. 627)

Tema nr. 56

Prescrierea şi monitorizarea antiinflamatoarelor corticosteroidiene şi necorticosteroidiene




Care dintre urmatorii agenti farmacologici sunt de tip AINS

Pirazolii

Prednisonul

1

A.

Betametazona

Ketotifenul

Lorazepamul

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 646)

In care dintre afectiunile enumerate mai jos este permisa infiltrarea de corticosteroizi?

Status infectios activ

Bursita olecraniana

2

A.

Artrita septica

Osteocondrom

Toate raspunsurile de mai sus sunt eronate

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 649)

Pag. 82 din 130

Ce tipuri de afectiuni dintre cele redate mai jos, presupun administrarea pe o perioada lunga a AINS

Rahialgii

Tendinite si bursite

3

A.

Traume sportive

Spondilita anchilozanta

Guta cronica tofacee

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 646)

Care sunt reactiile adverse dupa administrarea steroizilor pe cale generala

Hipercorticismul iatrogen, retard de crestere la copil, amenoree, osteonecroza aseptica

Boala Crohn, complicatii cardio-vasculare, hiperlipemie, sigmoidita, acnee

4

A.

Diverticuloza, cicatrici cheloide, infectii oportuniste

Diabet zaharat tip I insulinonecesitant

Feocromocitom, hipotiroidism, hipopotasemie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 648,649)

Interactiunile medicamentoase ale AINS includ

antihipertensivele de tip sartan

fenitoina-cu risc de supradozaj

5

A.

corticosteroizii –indiferent de diagnostic si de simptomatologia algica

salicilatii – cu risc de reactie de hipersenibilizare imediata

inhibitorii de pompa de protoni

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 647,648)

Este permisa

prescrierea a doua antiinflamatoare simultan

prescrierea de AINS concomitent cu anticoagulante orale

6

A.

continuarea terapiei cu AINS si in afara perioadelor nedureroase din artroze

administrarea de corticosteroid la un pacient cu poliartrita reumatoida

infiltrarea locala de corticosteroizi la pacientul cu sindrom de tunel carpian

B.

C.

D.

E.

(pag. 646,647,648)

Reprezinta complicatii specifice la infiltratii de corticosteroizi

hemartroza

ruptura tendinoasa in cazul infiltrarii periarticulare

7

A.

risartroza

artrita acuta gutoasa

artrita psoriazica

B.

C.

D.

E.

(pag. 650)

Care dintre urmatoarele afirmatii sunt incorecte

AINS au si efecte de tip analgezic si antipiretic

Etoricoxibul este un inhibitor selectiv al ciclooxigenazei 1

8

A.

Indometacinul face parte din clasa pirazolilor

AINS pot induce crize de crize de diverticulita sigmoidiana

Administrarea de AINS poate avea drept efect secundar, nefrita acuta interstitiala imunoalergica

B.

C.

D.

E.

(pag. 645,646)

Ce indicati in prescriptia corticosteroizilor

scaderea treptata a dozelor fara necesitatea unei terapii de fond in poliartrita reumatoida

contraindicatia acestor substante medicamentoase in vasculite sistemice, tip boala Horton

9

A.

administrarea in polimialgia reumatica in doza initiala de „atac” cu diminuarea ulterioara treptata

riscul de insuficienta suprarenala consecutiv unei diminuari a dozei de steroid sub 0,1mg/kgc/zi impune efectuarea unui test la Synacthen

terapia pe termen scurt nu impune descrestere progresiva

B.

C.

D.

E.

(pag. 648)

AINS pot fi administrate in siguranta in urmatoarele circumstante

topic, de exemplu ketoprofenul fara a induce fenomene de fotosensibilizare

la pacientul cu osteoartrita de genunchi, in puseu congestiv

10

A.

in patologii radiculare

in doze mari la pacientii cu boli inflamatorii intestinale

in colagenoze simultan cu antiinflamatoare corticosteroidiene

B.

C.

D.

E.

(pag. 646,647)

Pag. 83 din 130

Tema nr. 57

Fractura extremităţii inferioare a radiusului şi a extremităţii superioare a femurului la adult şi particularităţile fracturilor la copil



pag. 653-654, 655-656, 664

Fractura extraarticulară cu deplasare posterioară a extremității inferioare a radiusului se numește:

Pouteau-Colles

Goyrand-Smith

1

A.

Gerard-Marchand

Destot

Galeazzi

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 653)

Fractura extraarticulară cu deplasare anterioară a extremității inferioare a radiusului se numește:

Pouteau-Colles

Goyrand-Smith

2

A.

Gerard-Marchand

Destot

Galeazzi

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 653)

Conform clasificării Garden, fractura cervicală a femurului cu ruptură completă este de tip:

Garden I

Garden II

3

A.

Garden III

Garden IV

Garden V

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 655)

Fracturile intertrohanteriene sunt fracturi cu traiect de fractură:

Parcelare ale marelui trohanter

Ce separă un fragment diafizar

4

A.

Oblic de la marele la micul trohanter

Orizontal între marele și micul trohanter

Sub nivelul micului trohanter

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 655)

Fractura-dezlipire epifizară Salter 3 este fractura cartilajului de creștere cu

Traiect numai prin cartilajul de creștere

Prelungire metafizară

5

A.

Prelungire epifizară

Prelungire metafizară și epifizară

Compresiune axială

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 664)

Deformarea membrului inferior într-o fractură dezangrenată a extremității superioare a femurului este în:

Rotație externă

Rotație internă

6

A.

Abducție

Adducție

Flexie

B.

C.

D.

E.

(pag. 655)

Următoarele afirmații referitoare la fracturile extremității superioare a femurului sunt adevărate:

Fracturile cervicale sunt fracturi extraarticulare

Fracturile cervicale prezintă risc de necroză secundară a capului femural

7

A.

Fracturile capului femural sunt relativ frecvente

Fracturile cervicale prezintă risc de pseudartroză

Fracturile masivului trohanterian au risc de consolidare vicioasă

B.

C.

D.

E.

(pag. 655)

O fractură a extremității inferioare a radiusului se caracterizează clinic prin:

Durere

Impotență funcțională

8

A.

Deformarea pumnului „în dos de furculiță” dacă deplasarea este anterioară

Leziune a nervului radial

Edem

B.

C.

D.

E.

(pag. 653)

Din complicațiile posibile ale unei fracturi a extremității inferioare a radiusului fac parte:

Leziunea nervului radial

Deschidere cutanată

9

A.

Sindromul de compartiment

Infecția zonei operate

Necroza osoasă

B.

C.

D.

E.

(pag. 654)

Pag. 84 din 130

Cel mai frecvent tratament al fracturilor la copil este tratamentul ortopedic din următoarele motive

Risc de epifiziodeză postoperatorie (dacă intervenția chirurgicală este localizată pe cartilajul de creștere)

Tolerabilitate bună a fixării vicioase prin remodelarea ulterioară

10

A.

Epifize fertile: aproape de genunchi și departe de cot

Formarea unui punct osos la nivelul leziunii cartilajului de creștere

Absența complicațiilor de rigiditate sau a tromboflebitei sub ghips

B.

C.

D.

E.

(pag. 664)

Tema nr. 58

Infecţiile acute ale părţilor moi (abces, panariţiu, flegmon al tecii)



pag. 669-670

Unele din semnele clinice locale ale abcesului părților moi sunt:

Colecția fluctuentă

Febra

1

A.

Hiperleucocitoza

Durerea pulsatilă

Hipotermia locală

B.

C.

D.

E.

(pag. 669)

Flegmonul digital este caracterizat clinic prin:

Mărirea în volum a degetului afectat

Localizarea infecției

2

A.

Iradierea durerii de-a lungul învelișului

Durere la extensia pasivă a degetului

Deformarea degetului cu încovoierea lui

B.

C.

D.

E.

(pag. 669)

Din factorii favorizanți ai infecțiilor părților moi fac parte:

Hipotiroidismul

Artroza la nivelul degetelor mâinii

3

A.

Diabetul zaharat

Deficiență a statusului imunologic

Prezența de corpi străini

B.

C.

D.

E.

(pag. 669)

Complicațiile generale și la distanță ale infecțiilor acute ale părților moi sunt:

Artroza

Endocardita

4

A.

Tetanosul

Decompensarea în cazul unui teren favorizant

Flegmonul digital

B.

C.

D.

E.

(pag. 669)

Tratamentul chirurgical al flegmonului digital se poate face prin:

Ablație prin contraincizii la extremitățile degetului

Antibioterapie cu spectru larg pentru 21 de zile

5

A.

Deschidere în Z a degetului

Sinovectomie digitală

Excizia tendonului

B.

C.

D.

E.

(pag. 670)

Tratamentul flegmonului digital în stadiul 2 se face prin:

Dacă nu a colectat, antibioterapie pentru 10 zile și băi antiseptice de 2 ori/zi

2 contraincizii la nivelul extremităților degetului, apoi antibioterapie pentru 21 de zile

6

A.

Excizia tendonului interesat dacă acesta a necrozat

Deschidere în Z a degetului și sinovectomie digitală


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 670)

Tratamentul flegmonului digital în stadiul 3 se face prin:

Dacă nu a colectat, antibioterapie pentru 10 zile și băi antiseptice de 2 ori/zi

2 contraincizii la nivelul extremităților degetului, apoi antibioterapie pentru 21 de zile

7

A.

Excizia tendonului interesat dacă acesta a necrozat și reconstrucție ulterioară

Deschidere în Z a degetului și sinovectomie digitală


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 670)

Durata antibioterapiei în artrita (complicație locală în infecțiile acute ale părților moi) este de:

7 zile

14 zile

8

A.

21 de zile

45 de zile

60 de zile

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 669)

Pag. 85 din 130

Investigațiile de laborator în diagnosticul pozitiv al infecțiilor acute ale părților moi arată:

Hipertermie locală

Leucopenie

9

A.

Trombocitoză

Creșterea proteinei C reactive

Scăderea vitezei de sedimentare a hematiilor

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 669)

În flegmonul digital, durerea este caracterizată de:

Intensificare la extensia pasivă a degetului

Intensificare la flexia pasivă a degetului

10

A.

Iradiere până la pliul palmar proximal pentru degetele II, III și IV

Iradiere până la pliul pumnului pentru degetele II, III, IV

Iradiere până la pliul palmar distal pentru degetele I și V

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 669)

Tema nr. 59

Anomalii ale vederii cu debut brutal




Care dintre urmǎtoarele afecṭiuni este caracterizatǎ de scǎderea brutalǎ a vederii cu ochi roṣu, dureros?

dezlipirea de retinǎ

neuropatia opticǎ ischemicǎ acutǎ anterioarǎ

1

A.

glaucom neovascular

d.degenerescenṭa macularǎ legatǎ de vȃrstǎ

ocluzia venei centrale ale retinei

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 678)

Care dintre urmǎtoarele afecṭiuni este caracterizatǎ de scǎderea brutalǎ a vederii cu ochi alb, nedureros?

glaucomul acut

keratita acutǎ

2

A.

endoftalmitǎ

d.neuropatia opticǎ ischemicǎ anterioarǎ

glaucom neovascular

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 678)

Ocluzia arterei centrale a retinei se caracterizeazǎ prin:

congestia ocularǎ

scǎderea bruscǎ a vederii

3

A.

precipitate pe faṭa posterioarǎ a corneei

d.sinechii irido-cristaliniene

edem macular cu aspect de cireaṣǎ macularǎ

B.

C.

D.

E.

(pag. 679)

Ocluzia venei centrale a retinei se caracterizeazǎ prin:

artere ṣi vene subṭiri ṣi filiforme la nivelul retinei

hemoragii retiniene striate sau rorunde

4

A.

edem macular ischemic cu aspect de cireaṣǎ macularǎ

d.Tyndall pozitiv la nivelul camerei anterioare

vene ṣi artere ȋntecuite sub formǎ de manṣoane perivasculare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 680)

Tratamentul glaucomului acut presupune urmǎtoarele metode cu excepṭia:

beta-blocante administrate local

inhibitor de anhidrazǎ carbonicǎ administrate local ṣi general

5

A.

midriatice administrate local

d.iridotomie la nivelul ochiului afectat

iridotomie la nivelul ochiului congener, sǎnǎtos

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 682)

Care dintre urmǎtorii factori favorizeazǎ apariṭia glaucomului acut prin ȋnchiderea unghiului?

hipermetropia

administrare simpaticolitice

6

A.

administrare parasimpaticomimetice

d.stress

expunere prelungitǎ la ȋntuneric

B.

C.

D.

E.

(pag. 682)

Care dintre urmǎtoarele afirmaṭii sunt valabile ȋn cazul neuropatiei oprice ischemice acute anterioare?

scǎderea brutalǎ a vederii

durere ocularǎ, congestie ocularǎ apǎrutǎ cu 24 de ore ȋnainte de scǎderea acuitǎṭii vizuale

7

A.

amputarea cȃmpului vizual

d.edem papilar cu hemoragii peripapilare

poate reprezenta o manifestare a bolii Horton

B.

C.

D.

E.

(pag. 681)

Pag. 86 din 130

Uveita anterioarǎ acutǎ este caracterizatǎ prin:

hemoftalmus

cerc pericheratic

8

A.

efect Tyndall

d.precipitate endocorneene

sinechii iridocristaliniene, care forṭeazǎ pupila sǎ rǎmȃnǎ ȋn midriazǎ maximǎ

B.

C.

D.

E.

(pag. 684)

Conduita terapeuticǎ a complicaṭiilor ocluziei venei centrale a retinei includ:

mǎsurarea tensiunii oculare si tratament hipotonizant pentru glaucomul secundar

fotocoagulare panretinianǎ pentru prevenirea complicaṭiilor neovasculare

9

A.

injectare intravitreeanǎ de corticosteroizi pentru tratamentul edemului macular cistoid

d.antibioterapie masivǎ pentru evitarea panoftalmiei oculare

lavaj al camerei anterioare pentru eliminarea hipopionului

B.

C.

D.

E.

(pag. 680)

Care dintre formele de keratitǎ acutǎ este caracterizatǎ de ulcer dendritic sau ȋn hartǎ geograficǎ:

keratita bacterianǎ

keratitǎ herpeticǎ

10

A.

keratitǎ cu adenovirus

d.sindrom cu ochi uscat

sindrom de expunere prin malpoziṭie palpebralǎ

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 684)

Tema nr. 60

Ochiul roşu şi/sau dureros




Care dintre urmǎtoarele afecṭiuni sunt caracterizate de scǎderea acuitǎṭii vizuale?

conjunctivita acutǎ

Keratita acută

1

A.

Sclerita anterioară acută

d. Glaucomul acut

Endoftalmita

B.

C.

D.

E.

(pag. 687)

In care dintre urmǎtoarele afecṭiuni caracterizate de ochi roṣu ṣi dureros nu apare scǎderea acuitǎṭii vizuale?

conjunctivita bacteriana

traumatism ocular cu hemoragie subconjunctivalǎ

2

A.

plagǎ conjunctivalǎ cu retenṭie de corp strǎin

d. keratita acutǎ

episclerita acutǎ

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 686)

Urmǎtoarele semne ṣi simptome sunt caracteristice pentru sclerita acutǎ anterioarǎ?

acuitate vizualǎ normalǎ

ochiul prezintǎ roṣeaṭǎ localizatǎ care dispare dupǎ aplicarea unui vasoconstrictor

3

A.

apare durere ocularǎ intensificatǎ la miṣcǎrile globului ocular

d. cristalinul prezintǎ opacifiere nuclearǎ sau corticalǎ posterioarǎ

edem papilar bilateral, cu hemoragii ṣi exsudate peripapilare

B.

C.

D.

E.

(pag. 687)

Care dintre urmǎtoarele afecṭiuni pot determina scleritǎ?

boala Behcet

tuberculoză

4

A.

sarcinǎ extrauterinǎ

d. boalǎ Crohn

poliartritǎ reumatoidǎ

B.

C.

D.

E.

(pag. 687)

Care dintre urmǎtoarele afecṭiuni oculare sunt caracterizate de scǎderea acuitǎṭii vizuale?

conjunctivita acutǎ

plagǎ ocularǎ cu retenṭie de corp strǎin intraocular

5

A.

keratitǎ acutǎ

d. scleritǎ acutǎ anterioarǎ

uveitǎ anterioarǎ acutǎ

B.

C.

D.

E.

(pag. 687)

Glaucomul acut se caracterizeazǎ prin urmǎtoarele semne ṣi simptome cu excepṭia:

congestie ocularǎ

ochi dur datoritǎ creṣterii tensiunii intraoculare

6

A.

durere ocularǎ intensǎ

d.miozǎ, cu pupilǎ fixǎ areflexivǎ

stare generalǎ alteratǎ, greṭuri, vǎrsǎturi

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 682)

Pag. 87 din 130

Urmǎtoarele semne ṣi simptome sunt caracterizate pentru keratitǎ epitalialǎ acutǎ cu excepṭia:

congestie ocularǎ

scǎderea acuitǎṭii vizuale

7

A.

midriazǎ

d.reflex corneean modificat cu hipoestezie corneeanǎ

coloraṭie cu fluoresceinǎ pozitivǎ

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 683)

Urmǎtoarele semne clinice sunt caracteristice uveitei anterioare acute cu excepṭia:

acuitate vizualǎ normalǎ

congestie ocularǎ

8

A.

durere ocularǎ

d.pupil ǎ deformatǎe.apare cu recurenṭe identice ȋn cadrul unei boli generale

apare cu recurenṭe identice ȋn cadrul unei boli generale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 684)

Lentilele de contact pot predispune la una sau mai multe dintre urmǎtoarele afecṭiuni:

glaucom acut

keratita epitelialǎ acutǎ

9

A.

episcleritǎ acutǎ

d.cataractǎ traumaticǎ

corioretinitǎ

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 688)

Uveita acutǎ este caracterizatǎ de urmǎtoarele aspecte clinice cu excepṭia:

precipitate pe endoteliul corneean

efect Tyndall al umorii apoase

10

A.

sinechii iridocristaliniene

d.focar inflamator corioretinian localizat peripapilar sau la nivelul retinei periferice

focar inflamator localizat la 2-3 mm de limbul sclerocorneean

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 684)

Tema nr. 61

Otalgii şi otite la copii şi adulţi




Inervaţia senzitivă a urechii externe este asigurată de:

Nervul auriculotemporal

Nervul Wrisberg

1

A.

Ram auricular al nervului vag

Nervul timpanic

Plex cervical superior

B.

C.

D.

E.

(pag. 716)

Stadiile otitei medii acute sunt:

Stadiul de colectare

Stadiul de cicatrizare

2

A.

Stadiul perforat

Stadiul congestiv

Stadiul cataral

B.

C.

D.

E.

(pag. 717)

Otita externă se manifestă prin:

Hipoacuzie neurosenzorială

Otalgie

3

A.

Edem al conductului auditiv extern

Congestia timpanului

Ameţeli

B.

C.

D.

E.

(pag. 718)

Semnele de atenţionare ale unei posibile otite seromucoase la copil sunt:

Tulburări de atenţie

Otite externe repetate

4

A.

Întârzierea vorbirii

Tulburări de comportament

Somnolenţa

B.

C.

D.

E.

(pag. 719)

La impedanţmetrie în cadrul explorării otitei seromucoase găsim:

Curba tip A

Curbă tip B

5

A.

Curbă tip C

Curba tip D

Curbă tip A şi C

B.

C.

D.

E.

(pag. 720)

Pag. 88 din 130

Suspiciunea de otita medie acută cu Haemophilus influenzae se pune când este asociată otitei:

Otoragie

Conjunctivita

6

A.

Somnolenţă

Disfagie

Meningita

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 718)

Complicaţiile otitei medii acute nu includ:

Mastoidita

Tromboflebita sinusului lateral

7

A.

Nevralgia facială

Menigita

Abcesul cerebral

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 718)

Otita seromucoasă cronică are o durată a evoluţiei simptomelor de:

7 zile

3 săptămâni

8

A.

4 săptămâni

2 luni

3 luni

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 719)

Otita seromucoasă cronică este secundară:

otitelor furunculoase

disfunctiei trompei lui Eustachio

9

A.

mastoiditei

otitelor externe virale

traumatismelor otice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 719)

Durata tratamentului antibiotic per os recomandat la copii peste 2 ani în otita medie acută este:

2 zile

5 zile

10

A.

9 zile

o zi

14 zile

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 720)

Tema nr. 62

Angine şi faringite ale adultului



pag. 722-727 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor,fara tratamentul anginei pag. 723 - recomandarea AFSSAPS

Angina ulcero-necrotică se întâlneşte în:

Mononucleoza infecţioasă

Difterie

1

A.

Angina Vincent

Şancru sifilitic

Herpes

B.

C.

D.

E.

(pag. 722)

Angina veziculară se întâlneşte în:

Herpangină

Gripă

2

A.

Herpes

Difterie

Zona nervului IX

B.

C.

D.

E.

(pag. 722)

Angina eritemato-pultaceee se întâlneşte în:

Angina Vincent

Angina streptococică

3

A.

Difterie

Herpangina

Mononucleoza infecţioasă

B.

C.

D.

E.

(pag. 722)

În angina eritemato-pultacee depozitele pultacee sunt:

Aderente pe amigdale

Neaderente pe amigdale

4

A.

Albicioase

Cenuşii

Punctiforme

B.

C.

D.

E.

(pag. 722)

Diagnosticul pozitiv în mononucleoza infecţioasă se stabileşte pe baza:

Reacţia VDRL

Hemogramei

5

A.

Reacţia Paul-Bunnel-Davidsohn

Serologia HIV

Serologia EBV

B.

C.

D.

E.

(pag. 725)

Pag. 89 din 130

Difteria are ca agent etiologic :

Bacil Gram +

Bacil Gram –

6

A.

Spirochet

Adenovirus

Virusul parainfluenza

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 725)

Angina lui Vincent este cauzată de:

Bacil gram pozitiv

Corynebacterium

7

A.

Spirochetă + Bacil gram negativ

Streptococ

Stafilococ

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 726)

Mononucleoza infecţioasă prezintă:

Uneori o purpură a vălului palatin

Rash cutanat

8

A.

Paralizie velopalatină

Trismus

Erupţie veziculară

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 725)

Angina pseudomembranoasă se întâlneşte în:

Difterie

Angina Vincent

9

A.

Herpangină

Herpes

Zona nervului IX

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 722)

Amigdalectomia are indicaţie doar în cazul:

anginelor care se repetă (2/iarnă)

anginelor care se repetă (1/an)

10

A.

anginelor care se repetă (o dată/ 2 ani)

recidivei flegmonului periamigdalian

recidivei anginelor veziculare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 727)

Tema nr. 63

Epistaxisul şi tratamentul acestuia



pag. 737-739

Factorii implicaţi în aprecierea abundenţei epistaxisului sunt:

vârsta pacientului

durata sângerării

1

A.

voma

debitul sângerării

ameţelile

B.

C.

D.

E.

(pag. 737)

În aprecierea abundenţei unui epistaxis este primordială investigarea:

paloarei tegumentare

hipotensiunii

2

A.

temperaturii

tahicardiei

tahipneei

B.

C.

D.

E.

(pag. 737)

Oprirea sângerării într-un epistaxis presupune:

antialgice

tamponament nazal anterior

3

A.

tamponament nazal posterior

embolizarea vaselor incriminate

antibioterapie

B.

C.

D.

E.

(pag. 737,738)

Examinările complementare în epistaxis presupun:

bilanţul coagulării

bilanţul factorilor de risc cardio-vascular

4

A.

bilanţ de imagistică (CT, RMN)

examinarea otică

bilanţ de imagistică (angiografie)

B.

C.

D.

E.

(pag. 738,739)

Rinitele şi sinuzitele pot acţiona în mod sistemic cu:

purpura (febră tifoidă)

tahicardie

5

A.

fragilitate capilară (gripă)

disfagie

dispnee inspiratorie

B.

C.

D.

E.

(pag. 739)

Pag. 90 din 130

Care din afirmaţiile următoare nu este specifică fibromului naso-faringian:

tumoră bogat vascularizată

frecventă la adolescenţii de sex masculin

6

A.

frecventă la adolescenţii de sex feminin

are risc de sângerare crescut

este o cauză locală de epistaxis

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 739)

Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai jos care nu este cauză generală:

HTA

Anomalie vasculară Rendu Osler

7

A.

Rinosinuzită

Hemofilie

Insuficienţa hepatică

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 739)

Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai jos care nu este cauză locală:

Rinosinuzita

Boala Rendu Osler

8

A.

Tumori nazale

Epistaxis esenţial

Traumatisme nazale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 739)

Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai jos care nu este cauză generală:

Carenţa de vitamină K

Anomalie vasculară Rendu Osler

9

A.

Epistaxis esenţial

Hemofilie

Trombopenie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 739)

Din afirmaţiile următoare care nu corespunde pentru boala Rendu Osler:

Este o angiomatoză autozomal dominantă

Prezintă malformaţii vasculare mucoase

10

A.

Prezintă malformaţii vasculare extra-mucoase

Nu este responsabilă de sângerări recidivante

Tratamentul său vizează utilizarea anticorpilor anti VEGF

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 739)

Tema nr. 64

Pacientul vârstnic: îmbătrânirea normală şi particularităţi semiologice, psihologice, terapeutice



pag. 776-778, 779-782

Care sunt formele de imbatranire?

Imbatranire datorita unui accident vascular cerebral

Imbatranire obisnuita fara patologii evolutive, dar cu o limitare relativa a capacitatilor functionale

1

A.

Imbatranire genetica

Imbatranire prematura

Imbatranire patologica cu patologii cronice evolutive provocand handicapuri si dependenta care poate ajunge pana la dependenta totala pentru toate activitatile vietii cotidiene

B.

C.

D.

E.

(pag. 776)

Care sunt consecintele imbatranirii functiei renale?

Scaderea volumului rinichilor bilateral

Scaderea volumului unui singur rinichi

2

A.

Frecventa complicatiilor renale iatrogene

Frecventa deshidratarilor extracelulare si toleranta scazuta la regimurile desodate

Frecventa hipo- si hipernatremiei

B.

C.

D.

E.

(pag. 777)

Imbatranirea neurocognitiva determina:

dificultati in coordonarea miscarilor

diminuarea capacitatii de invatare

3

A.

diminuarea timpului de reactie

cresterea timpului de reactie

diminuarea atentiei

B.

C.

D.

E.

(pag. 777)

Managementul pacientului varstnic trebuie sa cuprinda intotdeauna

anularea datelor anamnestice

reconstituirea anamnezei

4

A.

tratament de urgenta indiferent de tratamentele urmate anterior

cunoasterea tratamentului pacientului, fara a omite automedicatia

examen clinic complet, inclusiv tuseu rectal si ECG

B.

C.

D.

E.

(pag. 780)

Pag. 91 din 130

Inainte de a face prescrierea medicamentelor in geriatrie trebuie realizate

ierarhizarea patologiilor, tinandu-se cont de parerea pacientului

tratamentul suferintei vasculare cerebrale

5

A.

se va determina daca pacientul poate sa isi administreze singur tratamentul

se va determina calitatea venelor pentru administrarea perfuziilor

se va estima nevoia de oxigenoterapie

B.

C.

D.

E.

(pag. 781)

Care din urmatoarele reguli de management pentru un pacient varstnic bolnav sunt valide?

prezenta aparaturii necesare neuroimagisticii

capacitatea si independenta de miscare a pacientului pastrate

6

A.

identificarea rapida a patologiilor acute si tratarea lor pentru a evita decompensarile in cascada

evidentierea lipsei in antecedente a tulburarii depresiva

evidentierea prezentei in antecedente a tulburarii depresiva

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 780)

Riscul iatrogen este mai crescut la persoanele in varsta datorita

culorii identice a tabletelor unor medicamente diferite

medicatiei administrate sub forma de solutie orala

7

A.

nerespectararii regimului igieno-dietetic

modificari farmacocinetice datorate varstei

existentei hipertermiei

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 781)

Imbatranirea aparatului respirator poate fi determina

algii intercostale bilaterale

algii intercostale unilaterale

8

A.

cresterea suprafetei schimburilor gazoase

lipsa posibilitatii de efectuare a schimburilor gazoase

diminuarea suprafetei schimburilor gazoase

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 777)

Imbatranirea vasculara are urmatoarele consecinte clinice

tendinta la hipotensiune ortostatica accentuata de anumite probleme venoase, deshidratare sau medicament

aparitia anevrismelor aortice

9

A.

edem pulmonar

pierderea acuitatii vizuale

cefalee de tip migrenoid

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 777)

Imbatranirea sistemului musculare determina

neuropatii periferice

sarcopenia = scaderea masei musculare

10

A.

crampe musculare

fracturi ale colului femural

rupturi musculare repetate

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 777)

Tema nr. 65

Tulburări anxioase, tulburări fobice,tulburări obsesiv-compulsive, tulburări convertive, starea de stres posttraumatic şi tulburările de adaptare




In cadrul tulburarilor anxioase sunt cuprinse:

tulburarea anxioasa provocata de o boala sau substanta

pierderea controlului emotional

1

A.

agitatia psihomotorie

fobia specifica

starea de stres acut

B.

C.

D.

E.

(pag. 913)

Tulburarea anxioasa generalizata poate avea urmatoarea evolutie

complicatii: tulburari depresive, tulburari de panica, dependente, izolare sociala

deterioararea cognitiva

2

A.

remisii

cronicizare

frecvente accidente vasculare cerebrale

B.

C.

D.

E.

(pag. 914)

Pag. 92 din 130

Diagnosticul diferential pentru tulburarea obsesiva compulsiva se va face cu:

patologia organica

tulburari anxioase

3

A.

tulburari de dispozitie

dementa vasculara

tulburarea deliranta

B.

C.

D.

E.

(pag. 917)

Care din urmatoarele argumente clinice sunt in favoarea diagnosticului de tulburare conversiva?

traumatisme craniene in antecedentele recente

doliu patologic

4

A.

bilant somatic perfect normal

personalitate histrionica sau pasiv-dependenta

relatie comprehensiva intre tulburarile prezentate si contextul patologic

B.

C.

D.

E.

(pag. 918)

Formele clinice ale tulburarii de adaptare sunt:

tulburarea de adaptare cu dispozitie depresiva

tulburarea de adaptare cu anxietate

5

A.

tulburarea de adaptare antisociala

tulburarea de adaptare cu perturbari de conduita

tulburarea de adaptare mixta (depresiva, anxioasa)

B.

C.

D.

E.

(pag. 921)

Care din urmatoarele afirmatii privind diagnosticul tulburarii de panica sunt advarate?

tulburarea este mai frecventa la femei

tulburarea este mai frecventa la barbati

6

A.

tulburarea este mai frecventa la batrani

tulburarea este mai frecventa la copii

tulburarea este mai frecventa dupa accidentele rutiere

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 913)

In managementul terapeutic al tulburarii anxioase generalizate trebuie urmarite tintele urmatoare:

tratarea bolilor somatice asociate

tratarea crizei de angoasa acuta

7

A.

instituirea unui regim dietetic adecvat

tratamentul contracturilor musculare

tratamentul tulburarilor de atentie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 915)

Tulburarea obsesiv-compulsiva poate avea urmatoarele comorbiditati:

episod maniacal acut

dementa Alzheimer

8

A.

tulburari de limbaj

schizofrenia

tulburari de coordonare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 917)

Simptomele tulburarilor de conversie pot fi:

hipoglicemii

hiperglicemii

9

A.

cresterea creatininei

transpiratii profuze nocturne

manifestari acute: agitatia psihomotorie, sincope, indispozitie, lipotimie, crize pseudo-convulsive, miscari anormale, tremuraturi

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 919)

Care din urmatoarele caracteristici sunt specifice diagnosticului pentru tulburarea de adaptare

tulburare permanenta

tulburare paroxistica

10

A.

tulburare tranzitorie

tulburare cu evolutie progredienta

tulburare dependenta de factorii vasculari cerebrali

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 920)

Tema nr. 66

Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale post-partumului




Managementul tulburarilor psihice in perioada sarcinii si tulburari ale post-partumului necesita:

spitalizarea in caz de simptomatologie deliranta sau risc suicidar

tratamente medicamentoase

1

A.

terapie electroconvulsivanta

interventie obstetricala in regim de urgenta

scaderea riscului pentru diabet zaharat tip II

B.

C.

D.

E.

(pag. 923)

Pag. 93 din 130

Factorii de risc pentru depresia post-partum sunt:

antecedente psihiatrice de depresie

sarcini multiple

2

A.

evenimente stresante

complicatii obstetricale

statut socio-economic scazut

B.

C.

D.

E.

(pag. 924)

Care din elementele diagnostice sunt valabile pentru post-partum blues sau sindromul celei de-a treia zile sau baby blues

halucinatii auditive persistente

delir de persecutie

3

A.

tuloburari de somn

anxietate, neliniste

astenie

B.

C.

D.

E.

(pag. 924)

Psihoza puerperala (bufeu delirant acut confuzo-oniric) poate avea urmatoarea evolutie:

favorabila

recidive in post-partum in 50% din cazuri sau in cursul unei sarcini ulterioare la 30% din cazuri

4

A.

deteriorare cognitiva de tip demential

tulburare de conversie

poate evolua spre o tulburare bipolara sau schizofrenie

B.

C.

D.

E.

(pag. 925)

In faza prodromala a psihozei puerperale pot aparea urmatoarele simptome:

comportament bizar

insomnie

5

A.

manifestari depresive in cursul ultimelor saptamani de sarcina

manifestari anxioase

deteriorare cognitiva

B.

C.

D.

E.

(pag. 925)

Depresia in perioada sarcinii se caracterizeaza prin:

varsaturi matinale

varsaturi incoercibile

6

A.

varsaturi postprandiale

varsaturi nocturne

intoleranta la fructoza

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 922)

Managementul tulburarilor psihice in perioada sarcinii in primul trimestru va respecta urmatoarele reguli:

utilizarea in doze mici a antipsihoticelor

utilizarea in doze mici a antidepresivelor

7

A.

utilizarea benzodiazepinelor

utilizarea anticonvulsivantelor cu efect timostabilizator

evitarea prescrierii medicamentelor psihotrope

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 923)

Tratamentul post-partum blues (sau sindromul celei de-a treia zile sau baby blues) impune:

terapie electroconvulsivanta

utilizarea medicamentelor psihotrope injectabile

8

A.

utilizarea medicamentelor psihotrope sub forma de solutie orala

utilizarea medicamentelor psihotrope cu actiune prelungita

nu se administreaza tratament medicamentos

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 924)

Melancolia deliranta post-partum are urmatoarele riscuri:

risc de accident vascular cerebral

risc suicidar si de infanticid

9

A.

risc de infarct miocardic

risc pentru dezvoltarea unei stari dementiale

risc neurodegenerativ

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 925)

Negarea sarcinii are drept consecinta:

debutul schizofreniei

debutul tulburarii bipolare

10

A.

debutul unei tulburari obsesivo-compulsive

rata mare a mortalitatii perinatale

reactia de stres post-traumatic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 923)

Pag. 94 din 130

Tema nr. 67

Dezvoltarea psihomotorie a sugarului şi a copilului: aspecte normale şi patologice




Dezvoltarea normala a copilului de la nastere pana la varsta de 6 ani evaluata prin monitorizarea motricitatii se caracterizeaza prin:

merge singur la 12-18 luni

dobandirea progresiva a echilibrului perfect

1

A.

atonii musculare tranzitorii

activitatea motrica este subordonata reflexelor primare

motricitatea spontana arhaica asimetrica

B.

C.

D.

E.

(pag. 995)

Enurezisul se caracterizeaza prin:

aparitia predominent la baieti

aparitia predominent la fete

2

A.

aparitie nocturna

evolutie defavorabila neurodegenerativa

evolutie favorabila spontana

B.

C.

D.

E.

(pag. 998)

Tulburarile psihotice din perioada copilariei

autismul Kanner

sindromul Rett

3

A.

sindromul Apserger

tulburarea psihotica bipolara cu debut precoce

schizofrenia infantila cu debut precoce

B.

C.

D.

E.

(pag. 999)

Autismul Kanner impune un diagnostic diferential cu:

manifestari epileptice

afectiuni metabolice

4

A.

sindromul X fragil

surditate

traumatismele obstetricale severe

B.

C.

D.

E.

(pag. 999)

Dificultatile de calcul matematic afecteaza urmatoarele componente:

lingvistice (neintelegerea termenilor aritmetici si conversia problemelor in simboluri aritmetice)

perceptive (recunoasterea si intelegerea simbolurilor)

5

A.

motorie (incapacitatea de deplasare)

atentionale (copierea cifrelor si a simbolurilor)

cognitiva (deficit cognitiv sever)

B.

C.

D.

E.

(pag. 1001)

Managementul dificultatilor de calcul matematic se va face prin:

antidepresive

antipsihotice

6

A.

reeducarea adaptata copilului

psihostimulente

neuroprotectoare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1001)

Managementul dificultatilor de citire ale copilului va beneficia de:

antidepresive

antipsihotice

7

A.

psihostimulente

neuroprotective

reeducare logopedica

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1001)

Autismul infantil Kanner este definit ca si:

o tulburare neurodegenerativa precoce

o tulburare metabolica precoce

8

A.

o tulburarea de dezvoltare precoce si severa care afecteaza limbajul si abilitatile de comunicare

o tulburare post-traumatica

o tulburare de tip epileptic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 999)

Examinari complementare recomandate in diagnosticul diferential al autismului Kanner:

examen ORL adaptat varstei

evaluarea perimetrului abdominal

9

A.

evaluarea nivelului trigliceridelor

evaluarea colesterolemiei

examen coproparazitologic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 999)

Pag. 95 din 130

Initierea precoce a relatiei parinti-copil se bazeaza pe urmatoarele nivele de interactiune:

interactiuni motorii

interactiuni operationale

10

A.

interactiuni competitionale

interactiuni afective

interactiuni de tip managerial

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1000)

Care dintre urmatoarele este caracteristica motricitatii normale la nastere?

Motricitate spontana asimetrica

Ridicarea capului atanci cand este intins pe spate

11

A.

Tonus axial al membrelor este crescut

Hipotonie generalizata

Lipsa reflexelor primare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Varsta la care sugarul poate sta in pozitie sezanda cu sprijin este de obicei:

3 luni

o luna

12

A.

6-7 luni

9 luni

1 an

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Inceputul controlului sfincterian la copil are loc in jurul varstei de:

4 luni

8 luni

13

A.

1 an

2 ani

4 ani

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Intarzierea achizitiilor corespunzatoare varstei la copil se poate manifesta prin:

dupa 5 luni nu-si poate sustine capul

la o luna hipertonia membrelor

14

A.

dupa 10 luni nu poate sta in sezut

dupa 6 luni persistenta reflexelor arhaice

dupa 3 luni nu poate sta in sezut

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Enurezisul la copil este caracterizat prin:

Mictiuni complete, involuntare la copilul de cel putin 5 ani

Apare mai frecvent la fete

15

A.

Apare in majoritatea cazurilor diurn

Evolutie nefavorabila in lipsa tratamentului

Forma primara e cea mai frecventa

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu encoprezisul la copil sunt adevarate?

Apare mai frecvent la baieti

Sunt mai ales forme secundare

16

A.

Nu se asociaza cu constipatia

Mai putin grav decat enurezisul

Dispare adesea in timpul separarii de familie

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Care este perioada caracteristica de aparitie a mericismului?

La nastere

In primele 3 luni de viata

17

A.

Intre 3 si 12 luni

Intre 1 si 2 ani

Dupa varsta de 5 ani

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Sindromul Münchhausen prin transfer la copil se caracterizeaza prin:

Patologia copilului provocata sau simulata de un parinte

Examene medicale foarte rare prin opozitia parintilor

18

A.

Negarea cauzei simptomelor de catre parinti

Regresia simptomelor atunci cand copilul este despartit de parinte

Riscuri de sechele fizice, psihologice

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu dezvoltarea normala a vorbirii la copil sunt adevarate?

La sfarsitul celei de-a doua luni gangureste

La 4 luni: lalalizare

19

A.

La 6 luni articuleaza primele silabe

La 7 luni pronunta primele cuvinte

In jurul varstei de 3 ani construieste propozitii corecte

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Pag. 96 din 130

Encoprezisul se caracterizeaza prin defecatie involuntara in absenta unor afectiuni organice la copilul de cel putin:

6 luni

1 an

20

A.

2 ani

4 ani

6 ani

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Tema nr. 68

Nutriţie şi alimentaţie pediatrică




Principiile alaptarii naturale sunt:

precoce, din primele ore de viata

la cererea sugarului

1

A.

de 2-3 ori pe zi

durata de sub 20 de minute a suptului, din fiecare san

dupa fiecare masa se poate suplimenta cu o formula de lapte adaptata varstei

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Printre beneficiile alaptarii materne se pot mentiona:

Contine acizi graşi esentiali indispensabili pentru maturizarea cerebrala

Nu contine Ig A

2

A.

Nu contine proteine alergizante (lactoglobulina din laptele de vaca)

Avantaje psihoafective in relatia mama-copil

Compozitie perfect adaptata nevoilor copilului

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Care e formula de lapte utilizata in caz de atopie familiala?

lapte praf integral

formule de start

3

A.

formule de soia

formule fara lactoza

formule hipoalergenice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Care din urmatoarele afirmatii referitoare la alimentatia sugarului pana la varsta de 4 – 6 luni este adevarata:

este exclusiv lactata

se recomanda diversificarea precoce

4

A.

formulele de lapte praf sunt obligatorii

se face dupa un program strict al meselor

nu este necesar nici un supliment vitaminic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Laptele hipoalergenic are urmatoarea particularitate:

Nu se utilizeaza in caz de atopie familiala

Este obtinut prin hidroliza partiala a proteinelor din laptele de vaca

5

A.

Este obtinut prin hidroliza totala a proteinelor din laptele de vaca

Se utilizeaza in caz de intoleranta la lactoza

Se utilizeaza in realimentare dupa gastroenterocolita acuta

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Laptele de soia:

Nu se poate folosi la sugar

este alimentul de electie in primele luni de viata

6

A.

Prezinta risc de alergii incrucişate

Este o alternativa posibila in caz de alergie la proteinele din laptele de vaca (PLV)

Are repercursiuni asupra dezvoltarii organelor genitale (fitoestrogeni)

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Referitor la diversificare este adevarata afirmatia:

Numarul de mese creste progresiv

Cerealele cu gluten se introduc la 4 luni

7

A.

Introducerea proteinelor animale de la 5 luni

Nu se incepe inainte de 4 luni

Introducerea fructelor fierte de la 3 luni

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Perioada de alimentatie de la 1 la 3 ani are urmatoarele caracteristici:

Este necesara mentinerea aportului lactat de 500 ml/zi

Apa este singura bautura recomandata

8

A.

Şase mese principale pe zi

Se pot folosi bauturi carbogazoase

Se va opri diversificarea

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Pag. 97 din 130

Care dintre urmatoarele este contraindicatie exceptionala pentru laptele matern:

Galactozemie

Ragade mamare

9

A.

Diabet zaharat

Gastroenterocolita acuta

Intoleranta la gluten

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Perioada de tranzitie si diversificare al sugarului se caracterizeaza prin:

dureaza de la 2 la 4 luni de viata

alimentatia lactata ramane necesara: mimim 500ml/zi

10

A.

se trece la formulele de start

scaderea progresiva a numarului de mese

continua suplimentarea cu vitamina D

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Tema nr. 69

Febra la copil



pag. 1039-1041

Care sunt germenii cei mai frecventi in cazul infectiilor maternofetale la copilul sub varsta sub 3 luni cu febra acuta?

Streptococ grup B

E. Coli

1

A.

Enterococi

Streptococ β hemolitic de grup A

Listeria monocytogenes

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Managementul tipic al febrei acute la copilul cu varsta sub 6 saptamani presupune:

Urmarire la domiciliu

Hemograma, PCR, examen de urina

2

A.

Administrarea de betalactamine per os

Punctie lombara

Hemocultura, radiografia toracelui

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Care este cea mai frecventa cauza de febra acuta la copilul cu varsta intre 3 şi 36 luni?

Endocardita

Infectie ORL sau respiratorie

3

A.

Pielonefrita

Meningita

Boala diareica acuta

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Managementul febrei acute la copilul cu varsta peste 3 ani implica urmatoarele:

Masurarea temperaturii auricular sau axilar

Corticoterapie

4

A.

Cautarea semnelor de gravitate

Cautarea unui punct de plecare

Tripla antibioterapie de prima intentie

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Orientarea diagnostica in functie de examenul clinic in meningita la copilul cu febra acuta este sustinuta de:

Fontanela deprimata

Tulburari de conştienta

5

A.

Fontanela bombata

Redoare de ceafa

Stare de rau epileptic

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Orientarea diagnostica in functie de examenul clinic in infectia urinara la copilul cu varsta peste 3 luni cu febra acuta se bazeaza pe:

Apetit crescut

Iritabilitate

6

A.

Urina tulbure sau hematurie

Polakiurie

Disurie

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

La copilul cu febra acuta, purpura orienteaza diagnosticul catre:

encefalita

meningococemie

7

A.

hemofilie

infectie urinara

artrita

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Care este tratamentul de prima intentie al febrei acute la copil?

Aspirina

Ibuprofen

8

A.

Paracetamol

Diclofenac

Ampicilina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Pag. 98 din 130

La copilul cu febra acuta, conjunctivita aseptica, enantem, edem al extremitatilor, eruptie polimorfa si adenopatie, cel mai probabil diagnostic este:

Septicemie

Sindrom nefrotic impur

9

A.

Meningita

SIDA

Boala Kawasaki

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Antibioticul de prima intentie in tratamentul febrei acute la copilul intre 3 si 36 de luni este:

Macrolid

Gentamicina

10

A.

Flourochinolona

Cefalosporina de generatia a III-a

Biseptol

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Tema nr. 70

Diareea acută la copil, Vărsăturile la sugar şi copil (şi tratament)




Care este cea mai frecventa cauza de diaree acuta la copil?

Bacteriana

Virala

1

A.

Parazitara

Greşeli de alimentatie

Fungica

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Care este microorganismul implicat cel mai frecvent in diareea acuta la copil?

Salmonella

E. coli patogen

2

A.

Adenovirusul

Rotavirusul

Giardia lamblia

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Diagnosticul de deshidratare acuta la copil se face in principal prin urmatoarea interventie:

anamneza

identificarea unui teren predispozant

3

A.

examenul clinic

coprocultura

ionograma sanguina şi urinara

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Varsaturile sugarului cu agravare progresiva, aparute dupa un interval liber si cu pastrarea aperitului sunt caracteristice:

alergiei alimentare

refluxului gastroesofagian

4

A.

hipertensiunii intracraniene

epilepsiei

stenozei pilorice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Stenoza pilorica la sugar se manifesta dupa un interval liber de:

2-3 ore

2-3 zile

5

A.

7 zile

2-8 saptamani

6-8 luni

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Deshidratarea extracelulara la copil se caracterizeaza prin:

Scadere importanta in greutate

Pliu cutanat persistent

6

A.

Hipotonia globilor oculari

Colaps

Sete vie

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Managementul deshidratarii acute la copil implica:

Urgenta terapeutica in cazul deshidratarii peste 10%

Internare obligatorie

7

A.

Rehidratare intravenoasa chiar expansiune volemica in caz de hipovolemie

Solutii de rehidratare orala in cantitati mici in orice tip de deshidratare

Rehidratare intravenoasa in cazul eşecului rehidratarii pe cale orala in deshidratarea 5-10%.

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Pag. 99 din 130

Criteriile de spitalizare in diareea acuta la copil sunt:

Varsta sub 3 luni

Necesitatea rehidratarii orale

8

A.

Deshidratare peste 10%

Intoleranta digestiva totala

Prematuritate

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Atitudinea terapeutica in diareea acuta la copil implica urmatoarele:

Realimentare precoce

Antibioticoterapie in fiecare caz de diaree acuta

9

A.

Antisecretorii (racecadotril)

Lapte delactozat in caz de teren fragil sau diaree persistenta

Realimentare cat mai tardiva

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Varsaturile cronice la sugar şi copil mic au urmatoarele cauze digestive:

Stenoza pilorica

Apendicita acuta

10

A.

Alergia alimentara

Imperforatia anala

Refluxul gastro-esofagian

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Tema nr. 71

Convulsiile şi epilepsia la copil




In encefalita herpetica la copil, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

Varsta de debut este sub 1 an

Alterarea constientei este progresiva

1

A.

Apar convulsii intarziate la 48-72h

Debut brusc

Apare in afebrilitate

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Convulsiile simple la copil sunt caracterizate de:

Asociere cu febra

Antecedente neurologice

2

A.

Durata peste 30 minute

Aparitie la sugar sau la copilul mic (3 luni-5ani)

Fara semne de infectie intracraniana

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Tabloul clinic in convulsiile simple ale copilului cuprinde:

Criza tonico-clonica generalizata

Hipotermie

3

A.

Durata sub 15min

Sugar cu dezvoltare psiho-motorie normala

Sugar cu deficit neurologic

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Pentru encefalita post-infectioasa la copil pledeaza:

Varsta peste 5 ani

Anomalii neurologice severe focale

4

A.

Debut progresiv

CT cu hipodensitati focale

Febra moderata

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Tratamentul unei convulsii simple la copil cuprinde:

Antipiretice

Plasarea copilului in pozitie laterala de siguranta

5

A.

Antibioterapie, la nevoie

Bronhodilatatoare

Antitusive

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Care este situatia in care RMN cerebrala este utila in diagnosticul copilului cu epilepsie?

Numai la sugar

Numai inainte de interventia chirurgicala

6

A.

In epilepsiile generalizate

Pentru decelarea unei origini focale de epilepsie partiala sau simptomatica

Numai in cazurile in care se efectueaza RMN functionala.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Forma de epilepsie a copilului cu EEG cu aspect de varf-unda de 3 Hz si prognostic bun este:

Epilepsia grand mal

Epilepsia petit mal

7

A.

Sindromul West

Sindromul Dravet

Sindromul Lenox-Gastaut

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Pag. 100 din 130

In epilepsia copilului, triada : spasme in flexie, hipsaritmie la EEG si regresia achizitiilor este caracteristica:

Sindromului West

Sindromului Dravet

8

A.

Sindromului Doose

Epilepsiei grand mal

Epilepsiei petit mal

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

La copilul cu epilepsie, anomaliile bifrontale aparute la EEG sunt caracteristice sindromului:

West

Dravet

9

A.

Lennox-Gastaut

Doose

Down

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

In epilepsia grand mal la copil, crizele epileptice au urmatoarea caracteristica:

Sunt atone

Apar mai ales la sugar

10

A.

Sunt localizate pe un hemicorp

Prognosticul este infaust

Sunt tonico-clonice generalizate

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Tema nr. 72

Infecţii ale tractului respirator la copil (Angine şi faringite, Infecţii bronho-pulmonare la sugar şi copil)




Care din urmatoarele afirmatii legate de rinofaringita acuta este adevarata:

Aproape exclusiv de origine bacteriana

Afecteaza mai ales copiii mici

1

A.

Evolutie prelungita 2-3 saptamani

Necesita obligatoriu antibioterapie

Este rara la copii

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

In anginele si faringitele copilului, etiologia virala se manifesta mai degraba prin:

simpla congestie eritematoasa a amigdalelor

aspect eritemato-pultaceu

2

A.

abces retrofaringian

angina pseudomembranoasa

angina veziculoasa

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Strategia antibiotica in pleuropneumopatiile la copil se face prin urmatoarea asociere:

ampicilina plus gentamicina

cefalosporine de generatia III asociate cu vancomicina sau rifampicina

3

A.

penicilina plus doxiciclina

cefalosporine plus gentamicina

penicilina plus flourochinolone

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

In diagnosticul pneumoniei la copil, determinarea PCR in secretiile nazale este utila in identificarea urmatorului germen:

Streptococ betahemolitic

E. coli

4

A.

Proteus

Mycoplasma

Chlamydia.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Tratamentul bronşitei acute la sugar trebuie sa cuprinda urmatoarea interventie:

obligatoriu antibioterapie

perfuzii endovenoase cu anticolinergice

5

A.

antibioterapie in caz de febra persistenta

badijonaj lingual cu solutii de Nistatin

efort fizic sustinut

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Tabloul clinic al rinofaringitei acute presupune:

rinoree anterioara/posterioara

tuse iritativa

6

A.

raluri bronşice

modificari Rx

obstructie nazala

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Pag. 101 din 130

Care din urmatoarele afirmatii despre anginele acute sunt adevarate?

anginele sunt afectiuni inflamatorii ale amigdalelor palatine

cel mai adesea sunt virale

7

A.

formele streptococice sunt caracteristice sugarilor

febra este adesea ridicata

tratamentul antibiotic se foloseşte de rutina

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Urmatoarele sunt caracteristice pentru bronşiolitele acute ale sugarului:

varsta sub 2 ani

apar in epidemii vara

8

A.

sunt frecvent virale

examinarile complementare sunt obligatorii

pot fi precedate de rinofaringita acuta

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Care sunt indicatiile pentru efectuarea radiografiei toracice in bronşita acuta?

febra inexplicabila, mai ales la sugar

etiologia virala

9

A.

tuse persistenta insotita de tahipnee

pneumonii recidivante

suspiciune de inhalare de corp strain

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Tratamentul in pneumoniile acute presupune:

antibioterapie de urgenta şi de prima intentie

spitalizarea cazurilor grave

10

A.

tratament cu penicilina pe o durata de 5 zile la cei cu varsta mai mica de 3 ani

cefalosporine daca tabloul clinic evoca mycoplasma

evaluare la 48-72 de ore in toate cazurile

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Tema nr. 73

Alergii respiratorii la copii: Rinita alergica, astmul la copil




Care sunt examinarile complementare necesare in astmul bronsic la copil?

Ancheta alergologica

Prick test cutanat

1

A.

IgE serice totale la copilul sub 36 de luni

Testare alergeni alimentari

Testare alergeni respiratori

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Factorii de risc endogeni pentru alergiile respiratorii la copil sunt:

Teren genetic

Factori emotionali

2

A.

Infectiile respiratorii

Poluarea atmosferica

Obezitatea

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Care din urmatoarele sunt semne de atopie personala utile in diagnosticul astmului alergic?

Psoriazis

Eczema

3

A.

Rinita atrofica

Rinita sezoniera

Alergie alimentara

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Care dintre urmatoarele reprezinta tratamentul de fond folosit in astmul intermitent?

Corticoizii inhalatori

Corticoizii per os

4

A.

Inhibitorii de leucotriene

Beta 2 adrenoimimetice cu durata lunga de actiune

Astmul intermitent nu are tratament de fond

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Pag. 102 din 130

In astmul alergic sever se poate folosi ca tratament asociat urmatoarea substanta:

Omalizumab

Propranolol

5

A.

Histamina

Aspirina

Ranitidina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Tratamentul rinitei alergice intermitente consta in:

Evictiune alergenica

Corticoizi inhalator

6

A.

Histamina

Cromone

Decongestionante

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Care este criteriul de gravitate care poate anunta stop respirator iminent in astmul bronsic la copil?

Dispneea la effort

Bradicardia

7

A.

Ralurile sibilante

PEF peste 80%

SaO2 90-95%

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Care este tratamentul de fond de prima intentie in nivelul 1 din astmul bronsic dupa GINA 2006?

Corticoizi inhalatori in doze slabe

Antileucotriene

8

A.

Betaadrenergice cu actiune prelungita

Teofiline retard

Anti IgE

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Care este tramentul crizei de astm bronsic dupa GINA2006?

Corticostreroizi in doze slabe

Histamina

9

A.

Adrenalina

Antileucotriene

Beta 2 adrenergice cu actiune rapida la nevoie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Dupa GINA 2006, astmul bronsic controlat se poate defini prin urmatorii parametrii:

Fara limitarea activitatilor

Fara simptome nocturne

10

A.

Valoarea VEMS/PEF sub 80%

Fara exacerbari

Folosirea zilnica a beta 2 agonistilor

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Tema nr. 74

Infecţiile urinare la copil. Leucocituria




In pielonefrita acuta la copil, bandeleta urinara este utila pentru determinarea:

Cilindrilor leucocitari

Leucocituriei

1

A.

Nitritilor

Hematuriei

Cristalelor birefringente

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Care este examinarea complementara de prima intentie in pielonefrita la copil?

Hemograma

Urocultura

2

A.

Bandeleta urinara

Ecografia renala

Hemocultura

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Entitatea patologica depistata prin cistografie retrograda efectuata la copil cu pielonefrita este:

Insuficienta renala cronica

Refluxul vezico-ureteral

3

A.

Ptoza renala

Malformatiile vasculare renale

Cicatricile renale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Pag. 103 din 130

Asocierea unui aminoglicozid la tratamentul de atac al pielonefritei copilului este necesara in caz de:

Uropatie malformativa cunoscuta

Varsta < 3 luni

4

A.

Sindrom septicemic

Imunodepresie

Urocultura pozitiva pentru enterococ

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Referitor la tratamentul antibiotic al pielonefritei copilului, care din afirmatii este adevarata?

Dureaza 10 zile in total

Este obligatoriu intravenos

5

A.

Tratamentul de atac dureaza 12 ore

Aminoglicozidele sunt contraindicate

Se efectueaza intotdeauna in ambulator

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu diagnosticul cistitei la fetite este adevarata?

Bandeleta urinara este negativa (leucociturie, nitriti)

Prezenta febrei

6

A.

Prezenta durerii lombare

Prezenta sindromului inflamator

In sumarul de urina se identifica flora bacteriana unica

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Tratamentul oral de intretinere in pielonefrita copilului consta in:

Cotrimoxazol sau Cefixim, in functie de rezultatele antibiogramei

In caz de rezistenta la alte familii de antibiotice, ciprofloxacina poate fi luata in considerare in prepubertate

7

A.

Reevaluare clinica dupa 10 -14 zile

Prevenirea si tratamentul costipatiei

Cotrimoxazolul se poate administra de la nastere

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Care din urmatoarele afirmatii referitoare la diagnosticul de pielonefrita la copil este adevarata?

Se confirma in caz de leucociturie de peste 104/ml chiar fara bacteriurie

Se confirma in caz de prezenta a unei bacteriurii unice peste 105/ml

8

A.

Se confirma in caz de leucociturie de peste 104/ml şi prezenta unei bacteriurii unice peste 105/ml

Se confirma in caz de hematurie microscopica

Se confirma prin prezenta cristalelor birefringente

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Tratamentul cistitei copilului consta in:

Ceftriaxon (i.v sau i.m)

Cotrimoxazol sau cefixim pentru 3-5 zile

9

A.

Nu este necesara prevenirea recidivelor

tratamentul diareei, frecvent asociate in aceste cazuri

tratamentul instabilitatii vezicale.

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Principiile terapeutice in pielonefrita copilului includ:

spitalizare daca copilul are varsta sub 3 luni

spitalizare daca sunt semne de infectie severa

10

A.

evitarea initiala a tratamentului antibiotic

tratament antibiotic timp de 3-4 saptamani

initial tratament antibiotic intravenos, apoi oral

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Tema nr. 75

Boli de nutriţie la copil (Diabetul zaharat tip 1 şi 2 la copil, Obezitatea la copil)




Sindromul cardinal in diabetul zaharat la copil este compus din:

Poliurie osmotica

Transpiratii profuze

1

A.

Polidipsie

Polifagie

Scadere in greutate

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Pag. 104 din 130

Cetoacidoza diabetica la copil se manifesta prin:

Bradipnee

Deshidratare globala

2

A.

Greturi, varsaturi

Dureri abdominale

Astenie

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Semnele clinice neuroglicopenice in hipoglicemia din diabetul zaharat la copil sunt:

Hipotonia generalizata

Tulburarile de vedere

3

A.

Tuburarile de echilibru

Tulburarile de constienta

Convulsiile, astenia

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Obezitatea de gradul I la copil se defineste prin urmatorul element:

IMC peste percentila 50


4

A.


IMC peste 30 kg/mp suprafata corporala

IMC peste 40 kg/mp suprafata corporala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Tratamentul medicamentos sau chirurgical in obezitatea la copil este indicat la:

Copiii cu obezitate comuna

Adolescent cu obezitate morbida

5

A.

Esecul masurilor dietetice

Esecul masurilor de suport psihologic

Esecul masurilor de adaptare a activitatii fizice

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Care din afirmatiile urmatoare, in legatura cu managementul chirurgical al obezitatii la copil este adevarata?

Este o masura de prima intentie

Se indica mai ales in obezitatea comuna

6

A.

Este contraindicat la adolescentul mare

Consta in aplicarea unui inel gastric

Este contraindicat in obezitatea morbida

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Diagnosticul sigur de diabet zaharat la copil se poate pune in urmatoarele situatii:

Glicozurie plus cetonurie

Glicemie plasmatica peste 11 mmol/l

7

A.

2 glicemii a jeun peste 7 mmol/l

crestere in greutate

apetit capricios

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

In diabetul la copil, determinarea anticorpilor anticelule insulare si anti GAD este utila in urmatoarea situatie:

Calcularea riscului de hipoglicemie

Diagnosticul pozitiv al bolii

8

A.

Confirmarea caracterului autoimun

Confirmarea cetoacidozei

Confirmarea caracterului insulinodependent

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

In managementul diabetului la copil, Hb glicata trebuie sa aiba o valoare:

Sub 3%

Sub 5%

9

A.

Sub 7,5%

Peste 9%

Peste 10%

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Care este masura terapeutica ce se poate aplica la un copil autonom cu diabet zaharat?

Insulina cu actiune rapida inainte de mese

Insulina cu actiune lenta dimineata

10

A.

Gustare la ora 10

Maxim 2 injectii pe zi

2/3 din doza totala dimineata si 1/3 seara

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Tema nr. 76

Evaluarea şi îngrijirea nou-născutului la termen




Scorul Apgar utilizat pentru evaluarea nou nascutului este constituit din:

Activitate cardiaca

Respiratie

1

A.

Culoare

Tonus, reactivitate

Eliminarea meconiului

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Pag. 105 din 130

In evaluarea nou nascutului, serologia materna in sarcina trebuie sa cuprinda:

HIV

HBV, HCV

2

A.

Rujeola

Rubeola

Sifilis, toxoplasmoza

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Ingrijirea nou nascutului la termen implica urmatoarele interventii care se efectueaza sistematic la nastere:

Administrarea de vitamina D

Administrarea de vitamina K

3

A.

Administrarea de colir oftalmologic antibiotic

Administrarea de cefalosporine iv in primele 24 de ore de viata

Punerea la san sau primul biberon in primele ore dupa nastere

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Varsta gestationala in cazul prematuritatii este:

Sub 40 de saptamani

Peste 42 de saptamani

4

A.

Sub 37 de saptamani

Sub 30 de saptamani

Sub 28 de saptamani

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Care este afirmatia ce defineste retardul de crestere intrauterina a nou nascutului?

Greutate la nastere sub 2500 g


5

A.


Greutatea la nastere raportata la varsta gestationala este inferioara percentilei 10

Greutatea la nastere raportata la varsta gestationala este inferioara percentilei 50

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Care sunt cei mai frecventi germeni implicati in infectia materno-fetala?

Streptococ B

E. Coli

6

A.

Pneumococ

Enterococi

Listeria monocitogenes

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

Scorul Silverman din sindromul de detresa respiratorie a nou nascutului este compus din:

Bataia aripilor nazale

Balans toraco-abdominal

7

A.

Tiraj intercostal, geamat respirator

Deprimare xifoidiana

Cianoza generalizata

B.

C.

D.

E.

(pag. -)

La nou nascutul normal primul meconiu trebuie emis la:

O ora de la nastere

6 ore de la nastere

8

A.

24 de ore de la nastere



B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Metoda recomandata pentru depistarea precoce a icterului neonatal este:

Dozarea sangvina a bilirubinei

Bilirubinometria transcutanata

9

A.

Examenul sumar de urina

Determinarea grupului sangvin al mamei si copilului

Dozarea bilirubinei materne in ultimul trimestru de sarcina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu curba ponderala a nou-nascutului este adevarata?

Nou nascutul nu trebuie sa piarda mai mult de 25% din greutatea de la nastere

Nou nascutul nu trebuie sa piarda mai mult de 10% din greutatea de la nastere

10

A.

Revenirea la greutatea de la nastere trebuie sa se faca in prima luna de viata

Nou nascutii la termen nu au pierdere ponderala dupa nastere

Formulele lactate permit cresterea ponderala mai rapida comparativ cu alimentatia cu lapte matern

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Pag. 106 din 130

Tema nr. 77

Lupusul eritematos diseminat. Sindromul antifosfolipidic (SAFL)



pag. 1138-1142

Diagnosticul în lupusul eritematos discoid presupune existenţa

rash-ului malar

pericarditei constrictive

1

A.

artritelor erozive

ulceraţiilor mucoasei gastrice

ac anti-RNP

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1138)

Lupusul eritematos diseminat

este o boală autoimună organ-specifică

asociază autoimunitate îndreptată împotriva componentelor citoplasmatice

2

A.

afectează predilect femeile post-menopauză

prezintă antigenitate a componentelor nucleare celulare

survine doar la vârstă tânără (15 – 45 ani)

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1138)

Afectarea hematologică în lupusul eritematos diseminat este reprezentată în principal de

limfocitoză constatată la 2 determinări

trombopenie > 100G/L

3

A.

leucopenie < 4G/L constatată la 2 determinări

anemie feriprivă

trombocitoză

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1138)

Identificaţi manifestarea clinică posibilă în LED

fotosensibilitate normală

alopecie

4

A.

endocardită septică

artrite erozive

ulceraţii genitale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1138)

Afirmaţia corectă privind afectarea renală în lupus

afectarea renală este de tip interstiţial

nu necesită monitorizarea creatininei

5

A.

necesită obligatoriu examen citobacteriologic pentru diagnostic

sindromul nefrotic impur impune puncţie biopsie renală

nu determină glomerulonefrită proliferativă

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1139)

Următoarele criterii definesc sindromul antifosfolipidic

cel puţin un episod de tromboză venoasă profundă sau arterială

cel puţin o moarte fetală după săptămâna 10 de gestaţie

6

A.

cel puţin o naştere prematură înainte de săptămâna a 34-a de sarcină

absenţa anticoagulantului lupic la două determinări succesive

detectarea ac anticardiolipină la două determinări succesive la valori < 40U

B.

C.

D.

E.

(pag. 1142)

Care din următoarele afirmaţii referitoare la autoimunitate din lupusul eritematos diseminat sunt corecte

AAN sunt prezenţi în 95% din LED dar înalt specifici + +

ac anti-ADN reflectă activitatea bolii

7

A.

ac anti-Sm sunt specifici LED

C3 şi ac anti-ADN sunt factori predictivi ai puseelor în LED

Anticardiolipinele IgG şi IgM sunt specifice LED

B.

C.

D.

E.

(pag. 1140)

Următoarele explorări nu sunt necesare în bilanţul unui LED

dozarea ac anti-ADN

deteminarea ac anti-limfocitari

8

A.

determinarea C1q

testul Coombs granular

dozarea anti-ECT

B.

C.

D.

E.

(pag. 1140)

Asocierea LED – sarcină presupune

risc de declanşare a unui puseu evolutiv al bolii

risc de eclampsie

9

A.

rar lupus neonatal

boală stabilizată de cel puţin 3 luni

risc de retard de creştere a fătului

B.

C.

D.

E.

(pag. 1141)

Pag. 107 din 130

Bilanţul iniţial în LED presupune

ac anti-AAN, anti-ECT, ANCA

factor reumatoid

10

A.

test Coombs globular

ionogramă sanguină

puncţie biopsie renală

B.

C.

D.

E.

(pag. 1140)

Tema nr. 78

Patologii autoimune: aspecte epidemiologice, diagnostice şi principii de tratament



pag. 1136-1137

Identificaţi anticorpii cu specificitate înaltă pentru poliartrita reumatoidă

anticorpii antinucleari (AAN);

ac anti-CCP;

1

A.

factorul reumatoid

ac anti-centromer

ac anti-ADN

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1136)

Anticorpii specifici, de interes diagnostic şi prognostic în lupusul eritematos sistemic sunt reprezentaţi de

anticorpii antinucleari (AAN)

ac anti-histone

2

A.

ac anti-ADN

anticoagulantul lupic

ac anti-antigene nucleare solubile

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1136)

Anticorpii anti-antigene nucleare solubile includ, cu excepţia

ac anti-RNP

ac anti-centromer

3

A.

ac anti-histone

ac anti-ADN

ac anti-PM1

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1136)

Precizaţi afirmaţia corectă privind ac anti-ENA

ac anti-histone sunt specifici pentru lupusul eritematos sistemic

ac anti-SCL-70 sunt asociaţi sclerodermiei limitate

4

A.

ac anti-RNP sunt identificaţi în lupusul indus medicamentos

ac anti-SSA şi SSB pot fi prezenţi în poliartrita reumatoidă

ac anti-Jo1 sunt prezenţi în sindromul CREST

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1136)

Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la anticorpii antinucleari

prezintă specificitate înaltă pentru lupusul eritematos discoid

sunt prezenţi la 95% din cazurile de LED

5

A.

includ ac anti-ADN şi anti-ENA

sunt de interes diagnostic în colagenoze

anti-RNP se asociază bolii mixte de ţesut conjunctiv

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1136)

Anticorpii asociaţi sindromului antifosfolipidic sunt:

anticoagulantul lupic;

anti-proteinaza 3

6

A.

anti-beta2-glicoproteina 1

anti-mieloperoxidază

anti-cardiolipină

B.

C.

D.

E.

(pag. 1137)

Care din următoarele afirmaţii privind anticorpii anti-ENA nu sunt adevarate

ac anti-Sm sunt foarte specifici pentru lupusul indus medicamentos

sclerodermia sistemică poate pozitiva ac anti-SCL-70

7

A.

ac anti-PM1 sunt asociaţi miozitelor inflmatorii

ac anti-SSA şi anti-SSB sunt specifici lupusului eritematos sistemic

sindromul CREST nu se asociază cu ac anti-centromer

B.

C.

D.

E.

(pag. 1136)

Pag. 108 din 130

Principiile de tratament şi monitorizare pe termen lung a unei boli autoimune vizează

corticoterapia adesea nu este necesară, fiind suficient tratamentul simptomatic

imunosupresoarele se adresează formelor corticodependente

8

A.

scăderea dozelor de cortizon necesită administrarea imunosupresiei

imunoterapia cu anti-TNF-α este un tratament simptomatic obligatoriu în poliartrita reumatoidă

suprimarea factorilor declanşatori

B.

C.

D.

E.

(pag. 1137)

Principalele patologii autoimune

prezintă o frecvenţă crescută la femei

sunt îndreptate împotriva antigenelor ubicuitare

9

A.

nu prezintă factori favorizanţi

survin pe fondul predispoziţiei genetice

nu recunosc etiopatogenic implicarea factorilor de mediu

B.

C.

D.

E.

(pag. 1136)

Vasculitele necrozante primitive

definesc o bolă autoimună organ-specifică

în boala Wegener ac anti-cANCA prezintă specificitate înaltă

10

A.

ac anti-MPO sunt asociaţi cu micropoliangeita

sindromul Churg-Strauss pozitivează ac anti-p-ANCA

anti-proteinază-3 sunt de tip p-ANCA

B.

C.

D.

E.

(pag. 1137)

Imunoglobulinele monoclonale

sunt tipate prin imunofixare

peak-uri IgM evocă boala Waldenstrom

11

A.

peak-uri IgE, IgA sau IgM ne orientează spre un mielom

nu pot fi identificate în limfoame şi colagenoze

se identifică prin electroforeza protidelor serice

B.

C.

D.

E.

(pag. 1137)

Tema nr. 79

Indicaţii şi strategii de utilizare a principalelor examene imagistice



pag. 1149-1154 * fara pag. 1150 Tabelul 2, pag. 1151 Tabelul 3

Care dintre următorele afecţiuni constituie contraindicaţie în cazul efectuării unei radiografii

sarcina

disecţia de aortă

1

A.

apendicita acută

colecistita

insuficienţa renală severă în caz de utilizare a substanţelor de contrast vasculare

B.

C.

D.

E.

(pag. 1149)

Care sunt avantajele utilizării ecografiei

rapiditatea

costurile reduse

2

A.

este neiradiantă

neinvazivitatea

este operator dependentă

B.

C.

D.

E.

(pag. 1149)

Următoarele afirmaţii sunt adevărate în cazul utilizării computer tomografiei ca metodă de diagnostic

foloseşte radiaţii X cu posibilitatea injectării de produse de contrast vasculare

utilizează rezonanţa magnetică nucleară

3

A.

utilizează radiaţii radioactive

se bazează pe propagarea ultrasunetelor

este neiradiantă

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1149)

Printre contraindicaţiile computer tomografiei se numără

femei gravide

alergia

4

A.

insuficienţa renală terminală

malformaţii fetale

epilepsia

B.

C.

D.

E.

(pag. 1150)

Pag. 109 din 130

Contraindicaţiile absolute în cazul folosirii rezonanţei magnetice ca metodă de diagnostic sunt

fibroza nefrogenică

pacemaker

5

A.

corpii străini metalici

claustrofobia

costul ridicat

B.

C.

D.

E.

(pag. 1150)

6.Radiografia simplă se foloseşte în cazul următoarelor urgenţe diagnostice

insuficienţă renală acută obstructivă

embolie pulmonară

6

A.

pneumoperitoneu

ocluzie intestinală

compresiune medulară

B.

C.

D.

E.

(pag. 1151)

Care din următoarele urgenţe diagnostice necesită utilizarea CT cerebral

malformaţia arterio-venoasă

accident vascular cerebral sub anticoagulant

7

A.

pneumocefalie

tulburări ale stării de conştienţă

epilepsie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1152)

În cazul uni politraumatism al întregului corp, care este metoda de urgenţă diagnostică folosită

computer tomografică

rezonanţă magnetică

8

A.

radiografia

ecografia

ultrasonografie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1153)

În cazul cărei afecţiuni se efectuează RMN medulară de urgenţă

spondilodiscită

hernie de disc

9

A.

tumori intrarahidiene

compresiune medulară

rahialgii

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1154)

10.În cazul unui traumatism cerebral, ce metodă de diagnostic este preferată la un pacient simptomatic

radiografia craniană

CT cerebral

10

A.

rezonanţă magnetică

scintigrafia

tomografia cu emisie de pozitroni (PET-CT)

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1154)

Tema nr. 80

Infecţii cutaneo-mucoase bacteriene şi micotice



pag. 1168-1172

Precizati care afirmatie este falsa

Pielea nu este sterila

Infectiile cutanate bacteriene sunt foliculare si nefoliculare

1

A.

Diagnosticul infectiilor bacteriene este clinic in majoritatea cazurilor

Exista imunizare impotriva infectiilor bacteriene

Majoritatea infectiilor cutanate bacteriene sunt produse de cocii Gram +

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1168)

Care dintre caracteristicile foliculitei nu este adevarata

Reprezinta inflamatia foliculului pilosebaceu

Face parte dintre infectiile cutanate bacteriene nefoliculare

2

A.

Are ca leziune elementara papulo-pustula

Se poate localiza la barba

In majoritatea cazurilor este produsa de stafilococul aureu.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1168)

Care dintre urmatoarele caracteristici ale furunculului nu este corecta

Este o infectie profunda a foliculului pilosebaceu produsa de streptococul beta-hemolitic

Este un nodul centrat de fir de par

3

A.

Are evolutie spre necroza si eliminarea burbionului

Stafilococia maligna a fetei reprezinta o complicatie a furunculului.

Tratamentul furunculului se face cu antiseptice sau antibiotice locale.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1169)

Pag. 110 din 130

Impetigo se caracterizeaza prin

Stare generala alterata, febra si frisoane

Prezenta unor vezicule si bule superficiale

4

A.

Localizare periorificiala

Forma buloasa este intalnita mai ales la copii si varstnici

Contagiozitate mare

B.

C.

D.

E.

(pag. 1169)

Care dintre afirmatiile referitoare la tratamentul infectiilor cutanate stafilococice este adevarata

In formele localizate este suficienta toaleta cu apa si sapun, antiseptice si antibiotice topice

Indiferent de forma clinica este necesara antibioterapie per os

5

A.

Indiferent de forma clinica este necesara spitalizarea si antibioterapie iv

Penicilina este unul dintre antibioticele de electie

Tratamentul antibiotic trebuie efectuat timp de 4 saptamani.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1169)

Erizipelul se caracterizeaza prin

Placard inflamator eritematos, cald, dureros.

Debuteaza sub forma unei pustule foliculare centrata de fir de par

6

A.

Prezenta unei porti de intrare nu este obligatorie

Este necesar intodeauna examenul histopatologic pentru stabilirea diagnosticului.

Stare generala alterata, febra, frisoane.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1170)

Care dintre urmatoarele afirmatii legate de erizipel sunt adevarate

Fasceita necrotizanta este o complicatie generala a erizipelului

Fasceita necrotizanta este favorizata de administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene

7

A.

Indiferent de forma clinica de erizipel este necesara spitalizarea de urgenta

Penicilina G in perfuzie este tratamentul de electie

Nu este obligatorie tratarea portii de intrare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 1170)

Candidozele cutaneo-mucoase au urmatoarele caracteristici

Se pot localiza atat la nivelul marilor pliuri cat si la nivelul pliurilor mici cutanate.

Apar doar la persoanele cu imunodepresii severe

8

A.

Se trateaza cu antifungice generale timp de 6 luni

Diagnosticul de certitudine se pune pe baza examenului clinic

Candidozele genitale nu apar niciodata la barbat

B.

C.

D.

E.

(pag. 1171)

Care dintre urmatoarele afirmatii caracterizeaza dermatofitoza pielii glabre

Se localizeaza in special la nivelul scalpului

Se poate confunda cu eczema numulara sau psoriazisul inversat

9

A.

Este foarte dureroasa

Se prezinta sub forma unor placi inelare cu extindere centrifuga

Se poate confunda cu candidoza marilor pliuri.

B.

C.

D.

E.

(pag. 1171)

Kerionul este

O candidoza cutanata suprainfectata

O tricofitie supurata cu inflamatie majora

10

A.

O infectie dermatofitica produsa de dermatofiti patogeni

Infectie dermatofitica a pielii glabre insotita de adenopatii satelite frecvente

Afectiune cauzata de Malassezia furfur.

B.

C.

D.

E.

(pag. 1171-1172)

Tema nr. 81

Guşa şi nodulul tiroidian, hipotiroidismul si hipertiroidismul



pag. 1215-1220, 1221-1223, 1224-1226 * fara subcapitolul III pag 1225

Care sunt examinările biologice în gușa simplă:

TSH

Dozarea ATPO și antiTG

1

A.

În caz de hipertrofie dozarea anticorpilor antireceptor TSH

Ioduria pe 24 de ore

Dozarea tireoglobulinei

B.

C.

D.

E.

(pag. 1216)

Pag. 111 din 130

În hipertiroidismul indus de amiodaronă:

Ecografia Doppler tiroidiană arată hipervascularizație tiroidiană

Scintigrafia este fixantă

2

A.

Există o patologie tiroidiană preexistentă

Ecografia Doppler tiroidiană este normală

Tratamentul se bazează pe anxiolitice, repaus

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1223)

Diagnosticul de hipertiroidism frust presupune:

TSH scăzut cu FT4 crescut

TSH scăzut cu FT4 scăzut

3

A.

TSH scăzut cu FT4 normal

TSH crescut cu FT4 crescut

TSH crescut cu FT4 normal

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1221)

Boala Basedow este confirmată de:

Anticorpi antitireoglobulină crescuți

Anticorpi antireceptori TSH (TRAb) crescuți

4

A.

TSH crescut

Proteina C reactivă crescută

Anticorpi antiperoxidază crescuți

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1221)

Cum se monitorizează toleranța la tratamentul cu antitiroidiene de sinteză:

GOT, GPT la intervale regulate

Hemoleucogramă la intervale regulate

5

A.

Proteina C reactivă bilunar

Bilirubina totală lunar

Tireoglobulina la 3 luni

B.

C.

D.

E.

(pag. 1223)

În insuficiența tireotropă există:


TSH normal cu FT4 crescut

6

A.


TSH normal sau scăzut, cu FT4 scăzut

TSH crescut cu FT4 scăzut

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1224)

Complicațiile hipotiroidismului sunt:

Insuficiență coronariană

Blocuri de ramură

7

A.

Coma mixedematoasă

Depresie

Stenoză mitrală

B.

C.

D.

E.

(pag. 1225)

În insuficiența corticotropă (insuficiența suprarenală centrală) există:

Melanodermie

Paloare

8

A.

Hipertensiune arterială

Surplus ponderal

Semne de virilizare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1227)

Diagnosticul de hipertiroidism frust presupune:


TSH scăzut cu FT4 scăzut

9

A.

TSH scăzut cu FT4 normal


TSH crescut cu FT4 normal

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1221)

Cauzele bolii Addison sunt:

Atrofia corticală autoimună

Tuberculoza suprarenală

10

A.

Boala Biermer

Cauze iatrogene

Cauze genetice

B.

C.

D.

E.

(pag. 1228)

Tema nr. 82

Diabetul zaharat tip 1 şi 2 la adult – definiţie, diagnostic, complicaţii acute, complicaţii cronice, algoritm terapeutic, monitorizare, principii, management



pag. 1236-1254 * fara date epidemiologice, fara denumiri comerciale din tratamentul cu insulina, pag. 1250.

Diabetul zaharat se defineşte prin:

Glicemie a jeun în sânge venos mai mare de 1,16g/l;

Glicemie postprandială mai mare de 1,30g/l;

1

A.

Glicemie a jeun în sânge venos mai mare de 1,26g/l, în două ocazii diferite sau mai mare de 2g/l în orice moment al zilei;

Glicemie a jeun în sânge venos mai mare de 1,20g/l, în două ocazii diferite sau mai mare de 1,6g/l în orice moment al zilei;

Glicemie postprandială mai mare de 1,40g/l;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1236)

Pag. 112 din 130

Diabetul zaharat tip 1 are ca substrat patogenic:

Insulinorezistenţa musculară şi hepatică;

Citoliza hepatică;

2

A.

Pancreatita cronică alcoolică;

Distrugerea autoimună (în 95% din cazuri) a celulelor beta din insulele Langerhans pancreatice, responsabilă de un deficit de insulină;

Amiloidoza pancreatică.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1236)

Coma diabetică hiperosmolară se caracterizează prin:

Glicemie plasmatică mai mică de 2g/l şi pH arterial mai mic de 7,30;

Glicemie plasmatică mai mică de 2g/l şi bicarbonat plasmatic mai mic de 15mmol/l;

3

A.

Bicarbonat plasmatic mai mic de 15mmol/l şi pH arterial mai mic de 7,30;

Hiperglicemie mai mare de 33mmol/l şi osmolaritate mai mare de 350mmol/l;

Osmolaritate cuprinsă între 310 mOsm/kg şi 315mOsm/kg;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1241)

Tratamentul hipoglicemiant în diabetul zaharat tip 1 se face cu:

Metformin;

Metformin şi sulfamide hipoglicemiante;

4

A.

Insulină;

Glinide;

Sulfamide hipoglicemiante;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1250)

Hemoglobina glicată (HbA1c) reflectă echilibrul metabolic:

Zilnic;

Săptămânal;

5

A.

Lunar;

Din cele 2-3 luni precedente;

Anual;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1249)

Retinopatia diabetică neproliferativă se caracterizează prin:

Dilatare capilară;

Microanevrisme;

6

A.

Exudate;

Hemoragii;

Neovase.

B.

C.

D.

E.

(pag. 1244)

Nefropatia diabetică incipientă se caracterizează prin:

Microalbuminurie anormală cuprinsă între 30mg/24 ore şi 299mg/24 ore (sau 30mg şi 299mg/g creatinină);

Macroalbuminurie (albumină mai mare de 300mg/24 ore sau mai mare de 300mg/g creatinină);

7

A.

Tensiune arterială normală;

Filtrare glomerulară normală;

Sindrom edematos;

B.

C.

D.

E.

(pag. 1245)

Efectele secundare ale tratamentului cu insulină sunt reprezentate de:

Hipoglicemie;

Câştig în greutate în caz de supradozare;

8

A.

Alergie;

Lipodistrofii hipertrofice;

Hirsutism;

B.

C.

D.

E.

(pag. 1250)

Efectele diabetului zaharat asupra sarcinii sunt reprezentate de:

Malformaţii, avort;

Microsomie;

9

A.

Retard de maturare;

Hipoglicemie şi hipocalcemie neonatale;

Hipertensiune gravidică şi preeclampsie;

B.

C.

D.

E.

(pag. 1251)

Monitorizarea biologică a pacientului cu diabet zaharat presupune:

HbA1c, monitorizare sistematică, de 4 ori pe an;

Glicemie venoasă a jeun, 1 dată pe lună;

10

A.

Bilanţ lipidic (CT, HDL-C, TG, calculul LDL-C) 1 dată pe an;

Microalbuminurie, 1 dată pe an;

Creatinemie a jeun 1 dată pe an.

B.

C.

D.

E.

(pag. 1253)

Pag. 113 din 130

Tema nr. 83

Obezitatea la adulţi




Sindromul metabolic are următoarele elemente:

Insulinorezistență;

Diabet zaharat;

1

A.

Hipertensiune arterială;

Obezitate ginoidă;

Hiper HDL colesterolemie.

B.

C.

D.

E.

(pag. 1276)

Obezitatea secundară este dată de:

Hipotiroidism;

Hipertiroidism;

2

A.

Factori genetici;

Hipocorticism;

Hipercorticism;

B.

C.

D.

E.

(pag. 1276)

Care dintre următoarele afirmații despre Indicele de masă corporală sunt corecte:

IMC peste 40 kg/m2 semnifică obezitate morbidă;

IMC peste 18,5 kg/m2 semnifică subponderabilitate;

3

A.

IMC între 18,5 și 24,9 semnifică greutate normală;

IMC între 25 și 29,9 semnifică supraponderabilitate;

IMC între 30 și 34,5 inseamnă obezitate.

B.

C.

D.

E.

(pag. 1276)

Complicațiile cardio-vasculare ale obezitații sunt:

Hipertensiunea arterială;

Insuficiența cardiacă;

4

A.

Hipotensiune arterială;

Accident vascular cerebral;

Hipertrofie ventriculară;

B.

C.

D.

E.

(pag. 1276)

Complicațiile endocrine ale obezității sunt:

Litiaza biliară;

Sindromul ovarelor polichistice;

5

A.

Hipofertilitate;

Hipogonadism;

Boală de reflux gastroesofagian.

B.

C.

D.

E.

(pag. 1277)

Contraindicațiile chirurgiei bariatrice sunt, cu excepția:

Tulburări mentale severe;

Dependența de alcool;

6

A.

Pacient bine informat, cu spijin psihologic;

Dependența de substanțe psihoactive;

Tulburări severe ale comportamentului alimentar.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1279)

Complicațiile respiratorii ale obezității sunt, cu excepția:

Sindromul metabolic;

Astmul;

7

A.

Dispneea de efort;

Sindromul de apnee în som;

Sindromul restrictiv pulmonar.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1276)

Chirurgia bariatrică reversibilă constă în:

By-pass gastric;

Gastro-duodeno anastomoză;

8

A.

Gastrectomie totală;

Esofagoplastie;

Gastroplastie cu inel gastric.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1279)

Obezitatea poate fi secundară:

Hipertiroidismului;

Hipercorticismului;

9

A.

Hipocorticismului;

Gutei;

Dislipidemiei.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1276)

Indicele de masă corporală are la o persoană normoponderală următoarea valoare:

Sub 18,5;

Peste 40;

10

A.

Între 18,5 și 24,9;

Sub 40;

Peste 18,5.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1276)

Pag. 114 din 130

Tema nr. 84

Infecţiile urinare la adult. Leucocituria




Leucocituria se defineşte (se caracterizează) printr-un număr de leucocite la ECBU

mai mare de 10/ml

mai mare de 100/ml

1

A.

egal cu 1000/ml

mai mare de 1000/ml

mai mare de 10000/ml

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1292)

Leucocituria cu leucocite nealterate, în cilindru, este caracteristică pentru:

glomerulopatia cronică

nefropatia tubulointerstiţială cronică

2

A.

feocromocitom

tuberculoza urinară

infecţia cu chlamydia

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1292)

În pielonefrita acută simplă, durata tratamentului antibiotic trebuie să fie de:

12 zile

15 zile

3

A.

18 zile

21 zile

31 zile

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1289)

La un pacient cu prostatită acută la care se instalează şi retenţia acută de urină este indicat(ă):

sondajul uretral

cateter suprapubian

4

A.

nefrostomie bilaterală

cateterism ureteral bilateral

cistoscopia

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1290)

Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la infecţiile urinare nosocomiale sunt adevărate?

sunt infecţiile nosocomiale cele mai rar întâlnite

sunt cu germeni sensibili la antibiotice uzuale

5

A.

sunt definite ca infecţii dobândite după externarea dintr-un centru de îngrijire

sunt cu germeni cel mai adesea multirezistenţi

sunt foarte greu de diagnosticat

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1291)

Leucocituria izolată (cu uroculturi negative) cu leucocite alterate se poate întâlni în:

imunodepresie

infecţie urinară decapitată de tratament antimicotic

6

A.

litiază vezicală

infecţii cu germeni atipici (Klebsiella, Proteus)

tumoare de vezică

B.

C.

D.

E.

(pag. 1292)

Pentru prevenţia infecţiilor urinare nosocomiale la pacienţii cu sondaj vezical sunt recomandate:

administrarea de laxative pentru a preveni constipaţia

păstrarea unei diureze importante

7

A.

limitarea duratei sondajului

menţinerea sacului colector în poziţie declivă

spălarea zilnică a sondei cu soluţii antibiotice

B.

C.

D.

E.

(pag. 1291)

Dintre diversele clase de antibiotice, în tratamentul prostatitelor cronice sunt indicate:

cefalosporine de generaţia a 2-a

cefalosporine de generaţia a 3-a

8

A.

fluorochinolone

aminoglicozide

cicline

B.

C.

D.

E.

(pag. 1290)

Semnele funcţionale urinare prezente în prostatita cronică sunt:

disurie

hematurie

9

A.

ejaculare retrogradă

anejaculare

arsuri micţionale

B.

C.

D.

E.

(pag. 1290)

Pag. 115 din 130

Semnele clinice ale cistitei acute simple sunt:

urină tulbure şi urât mirositoare

polakiurie

10

A.

imperiozitate

febră

disurie

B.

C.

D.

E.

(pag. 1287)

Tema nr. 85

Retenţia acută de urină



pag. 1295-1296

Diagnosticul retenţiei acute de urină este:

clinic

radiologic

1

A.

ecografic

tomografic

radiourografic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1295)

Retenţia acută de urina este:

situaţia clinică în care rinichii nu mai produc urină

fază tardivă ce apare în evoluţia insuficienţei renale cronice

2

A.

imposibilitatea totală şi brutală de a urina

un fenomen asociat colicii renale

un fenomen mai frecvent întâlnit la femei decât la bărbaţi

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1295)

Pentru diagnosticul retenţiei acute de urină, la pacienţii obezi, poate fi utilă:

uroflowmetria

citologia urinară

3

A.

cistografia retrogradă

ecografia vezicală la patul pacientului

ureteropielografia retrogradă

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1295)

La pacienţii cu retenţie acută de urină se impune:

drenajul de urgenţă al urinei prin sondaj vezical

drenajul de urgenţă al urinei prin nefrostomie bilaterală

4

A.

drenajul de urgenţă al urinei prin cateterizarea ureterală retrogradă bilaterală

drenajul de urgenţă al urinei prin montarea unui prezervativ anti-incontinenţă

drenajul urinei după examen neurologic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1295)

La pacienţii cu retenţie acută de urină la care s-a practicat sondaj uretral este recomandată golirea vezicală progresivă pentru a evita:

infecţia de tract urinar

hematuria ex vacuo

5

A.

dispariţia retenţiei azotate

apariţia dezechilibrelor hidro-electrolitice

apariţia tulburărilor echilibrului acido-bazic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1295)

Globul vezical se caracterizează prin:

bombarea regiunii lombare

matitate

6

A.

durere în fosele iliace, bilateral

asociere cu cefalee

palparea regiunii hipogastrice trezeşte nevoia de a urina

B.

C.

D.

E.

(pag. 1295)

La pacienţii cu retenţie acută de urină, sondajul uretral este contraindicat în următoarele cazuri:

prostatită acută

traumatism de bazin

7

A.

traumatism de uretră

tromboză hemoroidală

sechele post-accident vascular cerebral

B.

C.

D.

E.

(pag. 1295)

La pacienţii cu retenţie acută de urină, în afara drenajului urinei, sunt necesare măsuri asociate:

cuantificarea urinei recoltate

o bună hidratare a pacientului

8

A.

repaus la pat pentru 24 de ore

tratament anticoagulant

ECBU pe urina drenată

B.

C.

D.

E.

(pag. 1295)

Monitorizarea pacienţilor cu retenţie acută de urină la care s-a realizat drenajul urinei include:

monitorizarea diurezei

monitorizarea ionogramei urinare

9

A.

monitorizarea ionogramei sanguine

monitorizarea culorii urinei

monitorizarea tensiunii arteriale

B.

C.

D.

E.

(pag. 1296)

Pag. 116 din 130

Dintre următoarele clase de medicamente, care sunt factori declanşatori/favorizanţi ai retenţiei acute de urină?

inhibitorii enzimei de conversie

alfa blocante

10

A.

alfa stimulante

beta blocante

morfina

B.

C.

D.

E.

(pag. 1295)

Tema nr. 86

Litiaza urinară




Drenajul de urgenţă – prin montarea de sondă ureterală /dublu J sau nefrostomie percutană – la un pacient cu litiază urinară este necesar dacă:

este vorba de litiază recidivată

colica renală este complicată

1

A.

colica renală este precedată de hematurie totală

pacientul este necooperant şi se anticipează că nu va respecta indicaţiile de tratament

calculul are 5 mm

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1313)

Pentru ablaţia calculului la un pacient cu litiază urinară se poate folosi:

nefrostomia percutanată

uretroscopia

2

A.

cistoscopia

rezecţia transuretrală

litotriţia extracorporeală

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1314)

În colica renală simplă se administrează:

diuretic

antibiotic i.v. apoi per os

3

A.

AINS i.v. apoi per os

alfa stimulant

morfină

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1313)

Prevenirea recidivelor litiazei urice se realizează prin:

acidifierea urinei

cură de diureză

4

A.

regim hiperpurinic

tratament diuretic

fitoterapie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1314)

Oxalatul de calciu din compoziţia calculilor calcici poate fi:

dihidratat

trihidratat

5

A.

tetrahidratat

pentaahidratat

hexatahidratat

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1312)

Dintre următoarele uropatii, care sunt implicate în etiologia litiazei urinare?

rinichi în potcoavă

rinichi spongios

6

A.

rinichi polichistic

ureterocel

megaureter

B.

C.

D.

E.

(pag. 1312)

Ancheta etiologică la un pacient cu litiază urinară include:

interogatoriu: antecedente de uretrită, obiceiul de a fuma, consum de alcool

identificarea unei uropatii obstructive

7

A.

spectrofotometrie în infraroşu a calculului

spectrofotometrie în ultraviolet a calculului

spectrofotometrie LASER

B.

C.

D.

E.

(pag. 1314)

Litiaza fosfoamoniacomagneziană este favorizată de:

pH urinar acid

pH urinar alcalin

8

A.

infecţii urinare acute

infecţii urinare cronice

glomerulonefrite acute

B.

C.

D.

E.

(pag. 1312)

Pag. 117 din 130

Pe radiografia abdominală simplă efectuată la un pacient cu litiază urinară, în faţa calcificărilor prezente pe radiografie, diagnosticul diferenţial al acestora se va face cu:

litiaza biliară

calcificări ganglionare

9

A.

calcificări pleurale

ateroame aortice

calcificări condrocostale

B.

C.

D.

E.

(pag. 1314)

Diagnosticul diferenţial al colicii nefretice se face cu alte cauze de durere lombară acută:

pneumopatie

colica biliară

10

A.

colon iritabil

durerea articulară din gonartroză

pancreatita acută

B.

C.

D.

E.

(pag. 1314)

Tema nr. 87

Patologia tumorala benigna si maligna a aparatului uro-genital masculin: hipertrofia benignă de prostată, tumori de prostată, tumori de rinichi, tumori de testicul



pag. 1316-1318, 1319-1322, 1323-1327, 1328-1331 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor

În hipertrofia benignă de prostată cu simptomatologie severă, scorul internaţional al simptomelor de prostată (IPSS) este:

0 - 7

8 – 19

1

A.

20 – 35

20 – 45

20 – 50

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1316)

În hipertrofia benignă de prostată, în cadrul depistării individuale a cancerului de prostată, bilanţul complementar trebuie să includă:

PSA total

PSA total şi PSA liber

2

A.

Fosfataza alcalină prostatică

Antigenul carcinoembrionar

Lactic dehidrogenaza

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1316)

Beta blocantele sunt utilizate în tratamentul hipertrofiei benigne de prostată pentru că prin modul lor de acţiune realizează:

relaxarea muşchilor netezi prostatici

deschiderea colului vezical

3

A.

diminuarea volumului prostatei

scăderea vascularizaţiei prostatei

nu sunt utilizate

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1317)

Inhibitorii de 5 alfa reductază sunt utilizaţi în tratamentul hipertrofiei benigne de prostată pentru că prin modul lor de acţiune realizează:

relaxarea muşchilor netezi prostatici şi deschiderea colului vezical

diminuarea volumului prostatic

4

A.

controlul hematuriei caracteristice hipertrofiei benigne de prostată

sterilizarea urinei

optimizarea diurezei şi controlul nicturiei

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1317)

Inhibitorii de 5 alfa reductază - utilizaţi în tratamentul hipertrofiei benigne de prostată – au:

eficacitate imediată

eficacitate după 3 luni

5

A.




B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1317)

În hipertrofia benignă de prostată, semnele funcţionale urinare obstructive sunt:

jet urinar întrerupt

jet urinar sanguinolent

6

A.

jet urinar tulbure

disurie

picături retardate

B.

C.

D.

E.

(pag. 1316)

În hipertrofia benignă de prostată, semnele funcţionale urinare iritative sunt:

polakiurie

usturimi la micţiune

7

A.

nicturie

urgenturie

incontinenţă de urină prin revărsare

B.

C.

D.

E.

(pag. 1316)

Pag. 118 din 130

În hipertrofia benignă de prostată, bilanţul complementar trebuie să includă:

Aprecierea funcţiei renale prin dozarea ureei, creatininei, acidului uric şi RFG (rata filtrării glomerulare)

ECBU

8

A.

Ecografie reno-vezico-prostatică

Debitmetrie urinară

Măsurarea volumului vezical premicţional

B.

C.

D.

E.

(pag. 1315)

În evoluţia hipertrofiei benigne de prostată pot apărea următoarele complicaţii datorate impactului asupra aparatului urinar superior:

hidronefroză

polichistoză

9

A.

rinichi spongios

insuficienţă renală cronică obstructivă

hematurie macroscopică

B.

C.

D.

E.

(pag. 1317)

În evoluţia hipertrofiei benigne de prostată pot apărea următoarele complicaţii datorate impactului vezical:

diverticuli vezicali

litiază vezicală

10

A.

retenţie acută de urină

micţiuni prin revărsare

hidaturie

B.

C.

D.

E.

(pag. 1317)

În scopul depistării individuale a cancerului de prostată, dozarea PSA seric total trebuie:

începută la vârsta de 50 de ani şi repetată annual

începută la vârsta de 50 de ani şi repetată la fiecare 3 ani

11

A.

începută la vârsta de 50 de ani şi repetată la fiecare 2 ani

începută la vârsta de 50 de ani şi repetată la vârsta de 75 de ani

începută la vârsta de 60 de ani şi repetată la fiecare 6 luni

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1319)

La un pacient cu o valoare determinată a PSA total mai mare de 4 ng/ml, sunt necesare:

masaj prostatic

prostatectomie radicală laparoscopică

12

A.

biopsii prostatice

scintigrafie osoasă

stabilirea riscului pentru progresie D´AMICO

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1319)

În cancerul prostatic avansat local – conform stadializării TNM – tratamentul poate fi curativ şi metoda aleasă va fi reprezentată de:

RTUP

prostatectomie totală

13

A.

radioterapie prelungită

radio-hormono-terapie prelungită

radioterapie prostatică conformaţională

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1322)

În cancerul prostatic metastatic – conform stadializării TNM – tratamentul este paliativ şi metoda aleasă va fi reprezentată de:

hormonoterapie


14

A.


radio-hormono-terapie prelungită


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1322)

Triptorelina este folosită în tratamentul hormonal al cancerului de prostată si este un:

antiandrogen

blocant androgenic complet

15

A.

estrogen

agonist LHRH

androgen

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1322)

Pentru diagnosticul de certitudine al cancerului prostatic sunt necesare biopsiile prostatice recoltate prin puncţie. Complicaţiile posibile ale puncţiei sunt reprezentate de:

pneumaturie

hematurie

16

A.

rectoragie

melenă

boală hemoroidală

B.

C.

D.

E.

(pag. 1320)

PSA este o proteină specifică prostatei şi creşterea sa poate avea şi alte etiologii în afara cancerului prostatic. Care dintre cele de mai jos poate duce la creşterea PSA?

hematuria

tumora vezicală

17

A.

prostatita

hipertrofia benignă de prostată

ecografia abdominală a prostatei

B.

C.

D.

E.

(pag. 1319)

Pag. 119 din 130

Pentru diagnosticul de certitudine al cancerului prostatic sunt necesare biopsiile prostatice recolatae prin puncţie. Precauţiile prealabile puncţiei includ:

preparare rectală

tratament anticoagulant

18

A.

antibioprofilaxie

tratament antiagregant plachetar

injectare intraprostatică de substanţă de contrast

B.

C.

D.

E.

(pag. 1320)

Care dintre următorii pacienţi cu cancer de prostată stadializaţi TNM se încadrează în stadiul l?

T1c /N0/ M0

T2a/N0/M0

19

A.

T2b/N0/M0

T2c/N0/M0

T3a/N0/M0

B.

C.

D.

E.

(pag. 1321)

În cancerul prostatic localizat – conform stadializării TNM – tratamentul este curativ şi pacientul poate opta – ca metodă de tratament – pentru:

RTUP


20

A.


radio-hormono-terapie


B.

C.

D.

E.

(pag. 1321)

Vârful de incidenţă (de frecvenţă) al cancerului testicular este situat în intervalul:

15-25 ani

20-35 ani

21

A.

25-45 ani

35-45 ani

30-50 ani

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1328)

Cel mai important factor de risc pentru cancerul testicular este:

atrofia testiculară posttraumatică

atrofia testiculară infecţioasă

22

A.

torsiunea cordonului spermatic

varicocelul

criptorhidia

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1328)

În cadrul examinării testiculare la un pacient la care diagnosticul prezumtiv este de tumoare testiculară, semnul Chevassu pozitiv înseamnă:

identificarea unei mase dure, indolore

opacitate la transiluminare

23

A.

identificarea dificilă a deferentului

conservarea şanţului epididimo-testicular

durere la palparea testiculului

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1328)

La un pacient cu tumoare testiculară, examenul clinic general caută:

adenopatie inghinală superficială

adenopatie inghinală profundă

24

A.

adenopatie retroperitoneală

adenopatie perineală

adenopatie femurală

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1328)

Orice dubiu în diagnosticul diferenţial al unei tumori testiculare impune:

RMN pelvis

CT pelvis

25

A.

Orhiectomie

Explorare chirurgicală pe cale scrotală

Explorare chirurgicală pe cale inghinală

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1328)

Markerii serici în tumorile testiculare sunt:

alfa fetoproteina

HCG

26

A.

LDH

CAE

TSH

B.

C.

D.

E.

(pag. 1329)

Tratamentul chirurgical al tumorilor testiculare este reprezentat de orhiectomia pe cale inghinală şi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

clampare prealabilă a cordonului spermatic

ligatura în bloc a cordonului spermatic

27

A.

montarea de proteză testiculară (în absenţa infecţiei)

explorarea chirurgicală a bursei scrotale controlaterale

limfodisecţia inghinală superficială homolaterală

B.

C.

D.

E.

(pag. 1329)

Pag. 120 din 130

Din punct de vedere al răspunsului la tratament complementar, seminomul este:

radiorezistent

radiosensibil

28

A.

chimiorezistent

chimiosensibil

hormonodependent

B.

C.

D.

E.

(pag. 1330)

După orhiectomie, pacienţii cu tumori testiculare non-seminomatoase beneficiază de tratament:

chimioterapic

chirurgical

29

A.

radioterapic

hormonoterapie

corticoterapie

B.

C.

D.

E.

(pag. 1331)

Monitorizarea pacienţilor cu tumori testiculare (operaţi şi care au necesitat/nu au necesitat tratament complementar) include:

markeri serici

CT toraco-abdomino-pelvin

30

A.

Autopalpare

Radiografie pulmonară – annual

Radiografie abdominală – annual

B.

C.

D.

E.

(pag. 1331)

Clasificarea Bosniak utilizată în chistul renal se referă la:

aprecierea gradului de diferenţiere celulară pentru celulele din lichidul intrachistic

aprecierea aspectului macroscopic al lichidului intrachistic

31

A.

clasificarea chisturilor funcţie de dimensiunile acestora

clasarea chisturilor de la benign la foarte suspect

clasarea chisturilor de la benign la malign

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1327)

Identificarea ecografică sau tomografică a unui chist renal de 4 cm clasificat Bosniak l va fi urmată de:

tratament conservator

puncţionare percutanată sub control ecografic

32

A.

evacuare prin chirurgie laparoscopică

evacuare prin chirurgie deschisă

tratament diuretic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1327)

În tumorile maligne de rinichi, forma anatomopatologică cea mai frecventă este:

carcinomul tubulo-papilar tip l

carcinomul tubulo-papilar tip ll

33

A.

carcinom la celulele cromofobe

carcinom la tubii colectori Bellini

carcinom cu celule clare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1326)

Carcinomul renal cu celule clare se dezvoltă începând din:

celulele tubului contort

celulele tubului colector

34

A.

celulele epiteliului din capsula Bowman

uroteliul calicelor mici

uroteliul calicelor mari

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1326)

În tumorile maligne ale rinichiului, gradul nuclear Fuhrman se stabileşte pe baza:

examenului CT

examenului uro-CT

35

A.

examenului anatomopatologic

examenului RMN

examenului scintigrafic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1326)

La examinarea ecografică a unui chist renal, leziunea are următoarele caracteristici:

anecogenă cu întărire posterioară

izoecogenă cu minimă întărire posterioară

36

A.

hiperecogenă cu întărire anterioară

avasculară

pereţi rigizi

B.

C.

D.

E.

(pag. 1327)

Dintre următoarele afirmaţii referitoare la oncocitomul renal, bifaţi-le pe cele corecte:

diagnosticul diferenţial cu cancerul renal este uşor

diagnosticul diferenţial cu cancerul renal este dificil

37

A.

diagnosticul diferenţial cu cancerul renal nu este necesar

imagistic este anecogen, omogen, cu pereţi fini

imagistic se identifică cicatrice centrală în mijlocul leziunii

B.

C.

D.

E.

(pag. 1327)

Pag. 121 din 130

Dintre următoarele afirmaţii referitoare la angiomiolipomul renal, bifaţi-le pe cele corecte:

poate fi bilateral

este totdeauna unilateral

38

A.

este totdeauna bilateral

este o tumoare mezenchimatoasă benignă

este cea mai frecventă tumoare benignă solidă a rinichiului

B.

C.

D.

E.

(pag. 1326)

Care dintre următoarele variante de abordare terapeutică ale angiomiolipomului renal pot fi corecte (funcţie de particularităţile cazului)?

embolizare

chimioterapie

39

A.

radioterapie

tratament chirurgical conservator

abstenţie terapeutică

B.

C.

D.

E.

(pag. 1327)

După nefrectomia lărgită la un pacient cu tumoare renală malignă, monitorizarea va include:

creatininemia

VSH-ul

40

A.

urografia i.v.

CT abdominal

Scintigrafia renală

B.

C.

D.

E.

(pag. 1326)

Tema nr. 88

Insuficienţa renală acută si cronica. Anuria



pag. 1350-1352, 1353-1357

Selectati cauzele obstructive (postrenale) ale insuficientei renale acute:

adenom sau cancer prostatic

litiaza urinara

1

A.

insuficienta cardiaca

sindrom nefrotic

fibroza retroperitoneala

B.

C.

D.

E.

(pag. 1350)

La un pacient varstnic, cu hipertrofia prostatei decelata la tuseul rectal, cresterea brusca si importanta a ureei si creatininei serice sugereaza:

infectie urinara

insuficienta renala acuta functionala (prerenala)

2

A.

insuficienta renala acuta organica (renala)

insuficienta renala acuta obstructiva (postrenala)

insuficienta renala cronica.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1350)

Cea mai frecventa cauza a insuficientei renale acute organice (renale) este:

necroza tubulara acuta

nefropatia interstitiala acuta

3

A.

sindromul nefrotic impur

glomerulonefrita rapid progresiva

nefroangioscleroza maligna.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1351)

Necroza tubulara acuta poate fi cauza insuficientei renale acute daca:

apare dupa administarea de: substante toxice: antibiotice, substante de contrast iodate

ecografia renala este normala

4

A.

clinic exista frecvent deshidratare extracelulara

sunt absente: HTA, hematuria sau albuminuria

se produce retentie acuta de urina.

B.

C.

D.

E.

(pag. 1351)

Care din urmatoarele afectiuni pot determina aparitia insuficientei renale acute functionale (prerenale):

fistule digestive

arsuri

5

A.

fibroza retroperitoneala

periarterita nodoasa

insuficienta cardiaca

B.

C.

D.

E.

(pag. 1351)

Stadiul 3 al insuficientei renale cronice este definit prin rata filtrarii glomerulare estimata de:

> 90 ml/min/1,73 m ²

60 - 90 ml/min/1,73 m ²

6

A.

30 - 59 ml/min/1,73 m ²

15 - 29 ml/min/1,73 m ²

< 15 ml/min/1,73 m ²

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1354)

Pag. 122 din 130

Complicatiile cardiovasculare ale insuficientei renale cronice sunt:

HTA

hipotensiunea arteriala

7

A.

pericardita

cardiopatia hipertrofica

endocardita bacteriana

B.

C.

D.

E.

(pag. 1353)

Initerea terapiei de substitutie renala la pacientii cu insuficienta renala cronica este indicata in:

stadiul 1

stadiul 2

8

A.

stadiul 3

stadiul 4

stadiul 5.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1355)

Care sunt indicatiile absolute pentru initierea epurarii extrarenale (EER) la pacientii cu insuficienta renala cronica ?:

pericardita uremica

HTA severa

9

A.

hipervolemie care nu poate fi controlata cu diuretice

acidoza metabolica severa

hiperkalemie rezistenta la tratament medical

B.

C.

D.

E.

(pag. 1357)

Care dintre urmatoarele enunturi NU asigura nefroprotectie in insuficienta renala cronica :

controlul presiunii arteriale < 140/90 mmHg

controlul proteinuriei < 0,5 g/24 ore

10

A.

existenta unui echilibru metabolic al diabetului

evitarea administrarii de substante si medicamente nefrotoxice

controlul factorilor de risc cardiovascular

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1356)

Tema nr. 89

Nefropatii glomerulare si vasculare



pag. 1364-1366, 1367-1369

Sindromul glomerular este definit de urmatoarele semne clinico-biologice:

proteinurie, adesea abundenta

hematurie (microscopica sau macroscopica) de cauza non-urologica

1

A.

leucociturie

HTA

edeme ale membrelor inferioare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 1364)

La pacientii cu sindrom glomerular, bilantul biologic minimal cuprinde:

glicemia si Hb A1c

Ac anti AND

2

A.

ANCA

Ac anti MBG

antigenul specific prostatic

B.

C.

D.

E.

(pag. 1364)

Care din urmatoarele enunturi referitoare la sindromul nefritic acut este FALS :

aparitia brusca a unei hematurii microscopice

apare proteinurie glomerulara

3

A.

se insoteste de HTA

apare insuficienta renala acuta

prezinta leucociturie si cilindri leucocitari

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1364)

Care dintre urmatoarele nefropatii glomerulare este proliferativa

cu leziuni glomerulare minime (LGM)

hialinoza segmentara si focala (HSF)

4

A.

nefropatia cu Ig A

glomerulonefrita extramembranoasa (GEM)

diabet.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1365)

Pag. 123 din 130

Care din urmatoarele enunturi referitoare la nefropatia cu Ig A este FALS :

este cea mai frecventa forma de GN cronica, cu exceptia diabetului

se intalneste la persoane varstnice, de sex feminin

5

A.

prezinta hematurie +++, proteinurie cu debit variabil, HTA, IRC

apar depozite mezangiale de IgA la IF

30% din cazuri evolueaza spre IRC in 20 de ani.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1365)

Care este criteriul care pemite diferentierea nefropatiilor glomerulare proliferative de cele neproliferative:

prezenta/absenta hematuriei > 100000 /ml

HTA

6

A.

insuficienta renala

gradul proteinuriei

edemele.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1365)

Selectati enuntul referitor la sindromul Alport care este FALS;

boala ereditara legata de o anomalie de structura a colagenului IV

cea mai frecventa forma de glomerulonefrita cronica, cu exceptia diabetului zaharat

7

A.

sindrom glomerular, hipoacuzie de perceptie, uneori afectare oculara

transmitere autosomal dominanta legata de cromozomul X in 85 % din cazuri

evolutie spre insuficienta renala cronica terminala in special la femei.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1366)

Manifestarile clinico-biologice sugestive pentru stenoza de artera renala sunt urmatoarele:

HTA severa, rezistenta la tripla terapie

agravarea unei insuficiente renale cronice dupa introducerea tratamentului cu IEC / ARA 2

8

A.

proteinurie peste 3,5 g/24 ore

hiperpotasemie

suflu abdominal

B.

C.

D.

E.

(pag. 1367)

Selectati nefropatiile vasculare cronice:

stenoza de artera renala

nefroangioscleroza maligna

9

A.

sindromul hemolitic-uremic

nefroangioscleroza benigna

boala emboliilor cu cristale de colesterol

B.

C.

D.

E.

(pag. 1367-1368)

Diagnosticul de sindrom hemolitic-uremic se formuleaza daca sunt prezente:

anemie hemolitica

trombocitoza

10

A.

insuficienta renala acuta cu hematurie si proteinurie

hipocalcemie

trombopenie prin consum

B.

C.

D.

E.

(pag. 1369)

Tema nr. 90

Anemia



pag. 1376-1378

Anemia este definita de:

paloarea cutaneo-mucoasa

scaderea nivelului de hemoglobina sub 12 g/dl la femeie si sub 13 g/dl la barbat

1

A.

scaderea VEM sub 80 fl

scaderea sideremiei

prezenta asteniei

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1376)

In anemia microcitara volumul eritrocitar mediu (VEM) este:

≤ 80 fl

81 - 85 fl

2

A.

85 - 90 fl

90 -100 fl

> 100 fl

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1376)

Cele doua examinari cheie care ajuta la precizarea cauzei anemiei microcitare sunt:

electroforeza de Hb si PCR

feritinemia si PCR

3

A.

sideremia si reticulocitele

frotiul sanguin si haptoglobina

bilirubina si testul Coombs

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1376)

Explorarea fundamentala care stabileste caracterul regenerativ sau aregenerativ al unei anemii normo- sau macrocitare este:

haptoglobina

feritinemia

4

A.

numarul de reticulocite

testul Coombs

sideremia

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1377)

Pag. 124 din 130

Urmarirea eficacitatii tratamentului cu fier se realizeaza prin determinarea:

bilirubinei neconjugate

PCR

5

A.

electroforezei de Hb

feritinemiei

haptoglobinei

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1378)

In cazul unei anemii microcitare (VEM ≤ 80 fl) ne gandim in principal la o :

anemie hemolitica

anemie carentiala martiala

6

A.

anemie posthemoragica acuta

anemie inflamatorie

anemie prin deficit de folati

B.

C.

D.

E.

(pag. 1376)

Cauzele principale ale unei anemii aregenerative normocitare sunt:

insuficienta renala cronica

inflamatia cronica

7

A.

mieloame, limfoame

leucemia acuta

carenta de vitamina B12 si folati

B.

C.

D.

E.

(pag. 1378)

Principalele cauze ale carentei martiale sunt:

leucemiile acute

deficitul absorbtiei fierului

8

A.

sangerarile de cauza ginecologica

patologia digestiva

sangerarile voluntare

B.

C.

D.

E.

(pag. 1377)

Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul unei anemii de origine centrala?

reticulocite < 150.000/mmc

reticulocite > 150.000/mmc

9

A.

anemie aregenerativa

anemie regenerativa

necesita mielograma pentru precizarea diagnosticului

B.

C.

D.

E.

(pag. 1378)

Tratamentul carentei martiale presupune:

tratament etiologic

administrarea de fier per os 200 mg/zi, in cure de 4 luni

10

A.

administrarea de fier per os 100 mg/zi, in cure de 4 luni

urmarirea eficacitatii tratamentului cu fier prin determinarea feritinemiei

urmarirea eficacitatii tratamentului prin efectuarea mielogramei

B.

C.

D.

E.

(pag. 1378)

Tema nr. 91

Anomalii ale hemostazei şi coagulării



pag. 1383-1384

Timpul de protrombina Quick (PT) exploreaza:

hemostaza primara

hemostaza secundara, calea intrinseca a coagularii

1

A.

hemostaza secundara, calea extrinseca a coagularii

hemostaza secundara, calea comuna

fibrinoliza

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1383)

Factorii plasmatici ai coagularii dependenti de vitamina K sunt:

I, V, VIII, XI

II, VII, IX, X

2

A.

II,V,XI, XII

I, V, VIII, XIII

II, VIII, XI, XII

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1383)

Timpul de protrombina Quick (PT) exploreaza activitatea factorilor:

II, V, VII, X

I, VIII, IX, X

3

A.

II, V, IX, XI

I, V, VIII, XII

II, VIII, IX, XIII

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1383)

Pag. 125 din 130

Timpul de cefalina activata (TCA) exploreaza:

hemostaza primara

hemostaza secundara, calea extrinseca a coagularii

4

A.

hemostaza secundara, calea intrinseca a coagularii

hemostaza secundara, calea comuna

fibrinoliza

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1383)

Testele care exploreaza hemostaza primara sunt:

PT, fibrinogen

TCA, D- dimeri

5

A.

fibrinogen, dozare FXIII

numar trombocite, timp de sangerare/PFA

PT, TCA

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1383)

In deficitul de factor VII plasmatic :

PT este normal

TCA este normal

6

A.

PT este scazut

TCA este prelungit

PT este crescut

B.

C.

D.

E.

(pag. 1383)

In hemofilia A :

factorul VIII plasmatic este scazut

factorul IX plasmatic este scazut

7

A.

PT este normal

TCA este prelungit

PT este scazut

B.

C.

D.

E.

(pag. 1383)

In cazul unui PT normal si TCA prelungit examinarile care trebuie efectuate cu prioritate sunt:

determinarea nivelului de F VIII

determinarea nivelului de F IX

8

A.

determinarea nivelului de F V

cautarea unui anticoagulant circulant

determinarea de D-dimeri

B.

C.

D.

E.

(pag. 1383)

Cauzele frecvente in care PT este scazut si TCA prelungit sunt:

insuficienta hepatica

boala von Willebrand

9

A.

coagularea intravasculara diseminata

hemofilia A

administrarea de AVK

B.

C.

D.

E.

(pag. 1383)

In coagularea intravasculara diseminata (CIVD) se intalnesc:

PT scazut

fibrinogen scazut

10

A.

trombopenie

D-dimeri crescuti

TCA normal

B.

C.

D.

E.

(pag. 1384)

Tema nr. 92

Mielomul multiplu



pag. 1390-1394

Cel mai frecvent tip de mielom multiplu, in functie de imunoglobulina monoclonala secretata, este:

mielomul multiplu tip IgA

mielomul multiplu tip IgG

1

A.

mielomul multiplu tip IgD

mielomul multiplu tip IgE

mielomul multiplu tip Ig M

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1390)

Procentul minim al plasmocitozei medulare pentru stabilirea diagnosticului de mielom multiplu este:

≥ 10%

≥ 20%

2

A.

≥ 30%

≥ 40%

≥ 50%

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1393)

Pag. 126 din 130

Criteriile CRAB in mielomul multiplu se refera la prezenta:

hiperuricemie, insuficienta renala, amiloidoza, leziuni osoase

hipercalcemie, insuficienta renala, anemie, leziuni osoase

3

A.

hiperproteinemie, insuficienta respiratorie, anemie, neuropatie

hipercalcemie, radiculalgie, artropatie, sindrom infectios

hipervascozitate,imunodepresie, atrofie cutanata, endocrinopatie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1392)

Factorul de prognostic negativ legat de gazda in mielomul multiplu se refera la :

nivelul β2 microglobulinei crescut

hipercalcemie

4

A.

varsta inaintata

chimiorezistenta

LDH crescuta

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1394)

Diagnosticul de mielom indolent (smoldering myeloma) se stabileste pe baza urmatoarelor criterii:

prezenta in ser si/sau urina a unei proteine monoclonale < 3g/100ml + plasmocitoza medulara ≥10% + prezenta a cel putin unuia din criteriile CRAB

prezenta unei proteine monoclonale in ser < 3g/100ml + plasmocitoza medulara < 10% + absenta criteriilor CRAB

5

A.

prezenta unei proteine monoclonale in ser ≥ 3g/100ml si/sau a unei plasmocitoze medulare ≥ 10% + absenta criteriilor CRAB

localizare unica a plasmocitelor monoclonale la nivelul oaselor/tisular + maduva osoasa normala

localizare unica a plasmocitelor monoclonale la nivel osos/tisular + absenta criteriilor CRAB

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1393)

Diagnosticul de mielom multiplu se stabileste pe baza urmatoarelor criterii:

prezenta in ser si/sau urina a unei proteine monoclonale ( cu exceptia unui mielom nesecretant)

plasmocitoza medulara < 10%

6

A.

plasmocitoza medulara ≥ 10%

prezenta a cel putin unuia din criteriile CRAB

hiperuricemie

B.

C.

D.

E.

(pag. 1393)

Cauzele sindromului hemoragic din mielomul multiplu sunt reprezentate de :

trombopenie

deficit de F XIII

7

A.

trombopatie indusa de hiperproteinemie

dereglari ale coagularii induse de proprietatile imunoglobulinei monoclonale

activitate anti-X a amiloidozei AL

B.

C.

D.

E.

(pag. 1391)

Complicatiile determinate de componentul monoclonal in mielomul multiplu sunt:

hipercalcemia

insuficienta renala

8

A.

complicatiile tromboembolice

complicatiile neurologice

sindromul de hipervascozitate

B.

C.

D.

E.

(pag. 1392)

Conform clasificarii lui Salmon si Durie privind evaluarea masei tumorale, mielomul multiplu in stadiul III necesita prezenta unuia din urmatoarele criterii

hemoglobina < 8,5 g/dl

calcemie > 3 mmol/l

9

A.

anomalii cromozomiale

multiple leziuni litice osoase

niveluri ridicate de Ig monoclonale:Ig > 70g/L, IgA >50g/L, Ig monoclonal urinar ≥12 g/24 ore

B.

C.

D.

E.

(pag. 1394)

Diagnosticul de gamapatie monoclonala cu semnificatie nedeterminata (MGUS) se stabileste pe baza urmatoarelor criterii:

prezenta unei proteine monoclonale in ser ≥ 3g/100ml

prezenta unei proteine monoclonale in ser < 3g/100ml

10

A.

plasmocitoza medulara < 10%

plasmocitoza medulara ≥ 10%

absenta criteriilor CRAB

B.

C.

D.

E.

(pag. 1393)

Pag. 127 din 130

Tema nr. 93

Cancerul: cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factorii de risc preventia si depistarea



pag. 1421-1425, 1426-1428 * fara subcapitolul epidemiologie pag 1420-1421, fara ultimul paragraf

Cancerul:

Este o boala mono-factoriala

Are origine monoclonala

1

A.

Un cancer cu determinism genetic se dezvolta intr-o prima etapa somatica

Este necesara o perioada de 5 luni pana la 1 an pentru a se dezvolta de la prima celula pana la manifestarea clinica

Un cancer sporadic se dezvolta intr-o prima etapa germinala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1421-1422)

Alterari moleculare implicate in aparitia si dezvoltarea cancerului:

Inactivarea cailor de transductie a semnalului de proliferare celulalara

Eliminarea rezistentei la “moarte celulara” (apoptoza)

2

A.

Inhibitia neo-angiogenezei

Potential de imortalizare prin inactivarea telomerazei

Independenta in raport cu semnalele de inhibare a cresterii

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1422)

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre clasificarea cancerelor in functie de origine:

Leiomiosarcomul se dezvolta din tesutul muscular striat

Rabdomiosarcomul se dezvolta din tesutul muscular neted

3

A.

Fibrosarcomul se dezvolta din tesutul conjunctiv

Carcinoamele paramalpighiene se dezvolta din tesut adipos

Adenocarcinoamele se dezvolta din epiteliul malpighian

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1423)

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre clasificarea stadiala a cancerului:

Clasificarea FIGO se utilizeaza pentru cancerul colo-rectal

Clasificarea Dukes se utilizeaza pentru cancerului colului uterin

4

A.

Invazia ganglionara se exprima prin simbolul N

Clasificarea Breslow se utilizeaza pentru carcinoamele cutanate spinocelulare

Extensia metastatica se exprima prin simbolul T

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1424)

Urmatoarele afirmatii privitoare la factorii de risc pentru aparitia si dezvoltarea cancerului sunt adevarate:

Fumatul pasiv este responsabil de peste 4000 de decese anuale in Franta

Riscul de a dezvolta cancer pulmonar scade cu 25% in cazul in care doar partenerul de viata fumeaza iar persoana in cauza nu fumeaza.

5

A.

Dintre factorii profesionali arsenicul este cel mai frecvent intalnit (in Franta, responsabil de peste 550 de cazuri de mezoteliom)

Alimentatia joaca un rol probabil in aparitia cancerului de san

Infectia cu virusul papiloma uman (HPV) este responsabila de aparitia limfoamelor

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1426-1427)

Alterari moleculare implicate in aparitia si dezvoltarea cancerului:

Activarea cailor de transductie a semnalului de proliferare celulalara

Rezistenta la “moarte celulara” (apoptoza)

6

A.

Potentialul de neo-angiogenezei

Independenta in raport cu semnalele de inhibare a cresterii

Potential de imortalizare prin inactivarea telomerazei

B.

C.

D.

E.

(pag. 1422)


Adenocarcinoamele se dezvolta la nivelul epiteliului glandular

Carcinoamele paramalpighiene sunt caracteristice tractului urinar

7

A.

Leiomiosarcoamele se dezvolta la nivelul musculaturii neted

Neuroblastoamele sunt tumori cu origine ectodermica

Carcinoamele epidermoide sunt tumori mezoectodermice

B.

C.

D.

E.

(pag. 1423)

Pag. 128 din 130


Fibrosarcoamele se dezvolta la nivelul tesutului conjunctiv

Rabdomiosarcoamele se dezvolta la nivelul muschiului neted

8

A.

Liposarcoamele sunt tumori caracteristice tesutului adipos

Nefroblastoamele sunt tumori cu origine ectodermica

Adenocarcinoamele sunt caracteristice tractului urinar

B.

C.

D.

E.

(pag. 1423)


Dintre factorii profesionali aminele aromatice sunt cel mai frecvent intalnit (in Franta, responsabil de peste 2.200 de cazuri de cancer pulmonar)

Fumatul pasiv este responsabil pentru 2500 - 3000 de decese anuale in Franta

9

A.

Hipoestrogenemia relativa creste riscul de cancer de san

Infectia cu virusul papiloma uman (HPV) este responsabila de aparitia unora dintre cancerele din sfera ORL

Cancerul de san sporadic este legat de prezenta onco-genelor BRCA1 si BRCA2

B.

C.

D.

E.

(pag. 1426-1428)


Alimentatia joaca un rol probabil in aparitia cancerului gastric

Obezitatea (mai ales dupa menopauza) este un factor de risc relativ pentru aparitia cancerului de san

10

A.

Fumatul este responsabil de aproximativ 25 – 30% de decese prin cancer

Alcoolul este un factor de risc independent pentru aparitia si dezvoltarea cancerelor

Infectiile cu virusurile HTLV1 si/sau HTLV2 sunt responsabile de aparitia cancerului colului uterin

B.

C.

D.

E.

(pag. 1426-1427)

Tema nr. 94

Leucemii (acute si cronice) si limfoame maligne



pag. 1434-1435, 1436-1437, 1438-1439

Pentru stabilirea diagnosticului de leucemie acuta procentul de blasti la nivel medular trebuie sa fi cel putin:

10%

20%

1

A.

30%

40%

50%

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1434)

Leucemia limfoida cronica este o proliferare limfoida monoclonala constituita din:

limfocite mature cu fenotip B in 95% din cazuri

limfocite mature cu fenotip T in 95% din cazuri

2

A.

limfocite imature cu fenotip B in 5% din cazuri

limfocite imature cu fenotip T in 95% din cazuri

limfocite T citotoxice in 95% din cazuri

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1436)

In leucemia limfoida cronica mielograma arata o infiltare cu :

plasmocite

limfocite mici

3

A.

limfoblasti

prolimfocite

promielocite

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1436)

In limfomul de manta este prezenta urmatoarea anomalie citogenetica:

t(15;17)

inv.16

4

A.

t(14;18)

t(11;14)

t(9;22)

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1438)

Limfoamele maligne in stadiul II, conform clasificarii Ann Arbor, prezinta:

un singur teritoriu ganglionar afectat

cel putin doua teritorii afectate de aceeasi parte a diafragmei

5

A.

afectare ganglionara supra- si subdiafragmatica

afectare viscerala (hepatica, pulmonara)

afectare medulara

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1439)

Pag. 129 din 130

Anomaliile citogenetice cu prognostic favorabil in leucemiile acute sunt:

t(8;21)

t(15;17)

6

A.

cariotipurile complexe

inv.16

t(16;16)

B.

C.

D.

E.

(pag. 1435)

In leucemiile acute semnele clinice nespecifice consecinta a insuficientei medulare sunt reprezentate de :

anemie

neutropenie si infectii

7

A.

sindrom hemoragic

adenopatii

hepato-splenomegalie

B.

C.

D.

E.

(pag. 1434)

Pacientii cu leucemie limfoida cronica stadiul B conform clasificarii Binet prezinta:

mai putin de trei arii ganglionare afectate

mai mult de trei arii ganglionare afectate

8

A.

prognostic intermediar

anemie si/sau trombopenie

supravietuire medie de 6 ani

B.

C.

D.

E.

(pag. 1436)

Diagnosticul si prognosticul in leucemiile acute se bazeaza pe:

examinarea morfologica a blastilor din sange si maduva osoasa hematogena

imunofenotipare

9

A.

examen citogenetic

studiu molecular

biopsie ganglionara

B.

C.

D.

E.

(pag. 1434)

Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul limfomului Burkitt?

afecteaza copii sau adulti tineri

este o urgenta terapeutica

10

A.

prezinta anomalia citogenetica t(9;22)

in cazul unei mase tumorale mari exista un risc crescut de liza tumorala

se insoteste de plasmocitoza medulara

B.

C.

D.

E.

(pag. 1438,1439)

Pag. 130 din 130

Grile Craiova Cu Rasp rezidentiat 2012

Documents

Transcript of Grile Craiova Cu Rasp rezidentiat 2012