Grila_ED_baza_2k11

download Grila_ED_baza_2k11

of 17

Transcript of Grila_ED_baza_2k11

Model grila Electronica Digitala - 2010-20111. Un semnal numeric periodic, de perioada T=100nsec are factorul de umplere de 20%. Ct este durata aproximativ cat forma de und este in 1: a. 20nsec b. 80nsec c. 50nsec d. 60nsec 2. Un semnal numeric periodic, are perioada T=66nsec. Care este valoarea aproximativ a frecventei, exprimat in MHz: a. 150MHz b. 15MHz c. 18MHz d. 1500MHz Justificare. 3. Pentru un TBJ (Si) npn in regim de saturaie care ar fi o valoare aproximativ a tensiunii B-E: a. 0.8V b. 0.2V c. 1.4V d. 0.4V 4. Pentru un TBJ (Si) npn in regim de saturaie care ar fi o valoare aproximativ a tensiunii C-E: a. 0.7V b. 0.2V c. 1.4V d. 0.4V 5. Care din urmtoarele perechi de regimuri de funcionare pentru un TBJ npn sunt utilizate ca baz de lucru in cazul circuitelor numerice TTL: a. saturat - saturat b. blocat regim activ normal c. blocat - saturat d. regim activ normal - saturat 6. Care din urmtoarele metale nu este utilizat pentru realizarea circuitelor integrate: a. aluminiu b. litiu c. aur d. staniu 7. Care din urmtoarele materiale este folosit ca un conductor la realizarea unui microcircuit (chip) modern: a. siliciu metalic b. siliciu policristalin c. siliciu poros d. siliciu monocristalin 8. Pentru o surs ideal de curent continuu, curentul pe la borne este, in primul rnd: a. independent de frecven b. independent de tensiunea la borne c. d. independent de temperatur independent de polaritate

9. In mod convenional, prin raportare la un nod al unui circuit, semnul curentului este: a. pozitiv cnd intr in nod b. pozitiv cnd iese din nod c. negativ cnd intr in nod d. ntotdeauna pozitiv 10. Care din urmtoarele legi ale fizicii ar fi modelul care descrie comportarea unui rezistor ideal in curent continuu: a. Legea lui Coulomb b. Legea lui Ohm c. Legea lui Faraday d. Legea lui Kirchoff 11. La modul general un capacitor ideal C oarecare introdus in serie cu o latur de circuit: a. nu are nici un efect b. blocheaz componenta de curent continuu c. blocheaz componenta de curent alternativ d. blocheaz componenta de curent sinusoidal 12. La modul general un inductor ideal L introdus in paralel cu o latur de circuit: a. scurtcircuiteaz componenta de curent alternativ b. nu are nici un efect c. scurtcircuiteaz componenta de curent continuu d. blocheaz componenta de curent continuu 13. Pentru majoritatea circuitelor numerice uzuale nivelele logice reprezint: a. rezistene asociate strilor logice b. capaciti asociate strilor logice c. tensiuni asociate strilor logice d. cureni asociai strilor logice 14. Faptul ca pentru un circuit numeric nivelele logice sunt definite in logic pozitiv nseamn si c: a. un nivel de 0 este mai pozitiv dect unul de 1 b. un nivel de 1 este mai pozitiv dect unul de 0 c. un nivel de 1 este mai negativ dect unul de 0 d. nivelele de 0 si 1 sunt pozitive 15. La modul general pentru o poart, caracteristica static de transfer reprezint: a. dependena curentului de intrare b. dependena intrrii de ieire c. dependena ieirii de intrare d. dependena curentului de alimentare

16. Pentru un circuit numeric (o poart) care din urmtoarele caracteristici, de regul, nu prezint interes: a. de transfer b. de alimentare c. amplitudine-frecven d. de intrare 17. Marginile de zgomot de curent continuu, pentru o familie de circuite integrate numerice, caracterizeaz: a. consumul propriu b. imunitatea la perturbaii c. compatibilitatea nivelelor logice d. tensiunea de prag 18. Marginile de zgomot de curent continuu, pentru o familie de circuite integrate numerice, depind si de valoarea: a. timpului de propagare b. curentului de ieire c. tensiunii de alimentare d. curentului de alimentare 19. Care din urmtoarele pori, ar putea s fie utilizate ca un inversor, prin conectarea intrrilor neutilizate in 1 (H): a. OR4 b. NOR3 c. AND4 d. NAND3 Justificare. 20. Pentru o poarta XOR2 (cu 2 intrri) cum ar trebui sa conectm cealalt intrare pentru a obine un inversor: a. in 1 b. in 0 c. nu conteaz d. nu este posibil Justificare.

23. Teorema lui Norton presupune echivalarea unui circuit (o combinaie de surse de tensiune, curent si rezistori) cu: a. o surs de tensiune serie cu un rezistor b. o surs de curent serie cu un rezistor c. o surs de tensiune paralel cu un rezistor d. o surs de curent paralel cu un rezistor

24. Avei un capacitor (iniial descrcat) care se ncarc de la o surs ideal de tensiune continu printrun rezistor. Timpul de cretere (tr) al tensiunii la bornele capacitorului este: a. invers proporional cu capacitatea capacitorului b. invers proporional cu rezistena rezistorului c. direct proporional cu capacitatea capacitorului d. direct proporional cu tensiunea sursei 25. Pentru o poart oarecare, care din urmtoarele mrimi reprezint un factor de influen extern: a. nivelele logice de intrare b. tensiunea de prag c. tensiunea de alimentare d. nivelele logice de ieire 26. Pentru un inversor numeric minimal realizat cu un TBJ npn, tranzistorul in cauz este intr-o conexiune: a. colector comun b. baz comun c. emitor comun d. baz colector comun 27. Pentru un capacitor (condensator) plan oarecare, capacitatea este proporional cu: a. curentul prin armturi b. distana intre armturi c. suprafaa armturilor d. rezistena armturilor 28. La bornele unei surse ideale de tensiune continu V=+5V se conecteaz doi rezistori R1=5 kOhmi si R2= 15 kOhmi, conectai (legai) la rndul lor in serie. Care este cderea de tensiune la bornele rezistorului R2 ? a. 1.25V b. 3.75 V c. 4.25V d. 2.5V Justificare 29. Care din urmtoarele ordonri, in ordinea cresctoare a rezistivitii electrice, este corect: a. Cupru, Aur, Aluminiu b. Aluminiu, Cupru, Aur c. Cupru, Aluminiu , Aur, d. Aur, Cupru, Aluminiu

21. Fan-out-ul, pentru o familie de circuite integrate numerice, exprim: a. numrul maxim de intrri care poate fi comandat de ieire b. curentul de ieire c. curentul de intrare d. curentul de scurtcircuit al ieirii 22. La bornele unei surse ideale de tensiune continu V=+3.3V se conecteaz doi rezistori R1=500 Ohmi si R2= 1000 Ohmi, conectai (legai) la rndul lor in paralel. Care este curentul I1 prin rezistorul R1? a. cca. 10mA b. cca. 3.3mA c. cca. 6.6mA d. cca. 5mA Justificare.

Model grila Electronica Digitala - 2010-201130. Timpii de cretere (rise), respectiv de cdere (fall), pentru o form de und numeric descriu, in primul rnd: a. supracreterea negativ b. supracreterea pozitiv c. ntrzierea intrare-ieire d. viteza de variaie a semnalului 31. Avei 3 capacitori cu valorile: C1= 20nF, C2=50nF si C3= 0.1F. Dac cei 3 capacitori se conecteaz in serie, capacitatea echivalent va fi: a. 175nF b. 15nF c. 12.5nF d. 0.125F Justificare. 32. Timpii de cretere (rise), respectiv de cdere (fall), pentru o form de und, se msoar fa de amplitudinea impulsului: a. ntre 20% si 80% b. ntre 0% si 100% c. ntre 50% si 50% d. ntre 10% si 90% 33. Care din urmtoarele nu afecteaz caracteristica static de transfer a unui circuit numeric: a. tensiunea de alimentare b. viteza de variaie a semnalului c. fan-out-ul d. temperatura 34. Ct este puterea disipat P (exprimat in mW) de un rezistor ideal R=1 KOhm, care are la borne o tensiune continu V=5V ? a. 2500 mW b. 250 mW c. 25 mW d. 500 mW Justificare. 35. Pentru un conductor oarecare, de form cilindric, rezistena electric este proporional cu: a. aria seciunii b. tensiunea la borne c. permitivitatea d. lungimea 36. La modul general, curentul pe la bornele unui capacitor oarecare C depinde de: a. valoarea constant a tensiunii la borne b. viteza de variaie a temperaturii c. viteza de variaie a tensiunii la borne d. energia acumulat in cmpul magnetic 37. Avem un capacitor C = 5pF pe care este acumulat o cantitate de sarcin Q = 100pC. Cat este tensiunea la bornele capacitorului: a. cca. 200 V b. cca. 20 V c. cca. 200 mV d. cca. 2 kV Justificare. 38. Care ar fi numrul minim de terminale (borne) pe care ar trebui s-l aib un circuit numeric utilizabil practic: a. 3 b. 4 c. 5 d. 2 Justificare.

39. Avei 3 rezistori cu valorile: R1= 200 kOhmi, R2=50 kOhmi si R3= 0.1 MOhmi. Dac cei 3 rezistori se conecteaz in paralel, rezistena echivalent va fi: a. cca. 251 kOhmi b. cca. 28 kOhmi c. cca. 280 kOhmi d. cca. 0.128 MOhmi Justificare. 40. Care din urmtoarele combinaii de polarizri ale jonciunilor in cauz ar descrie regimul de saturaie al unui TBJ: a. B-E invers, B-C direct b. B-E direct, B-C direct c. B-E direct, B-C invers d. B-E invers, B-C invers 41. Pentru o surs ideal de tensiune continu, tensiunea la borne este, in primul rnd: a. independent de polaritate b. independent de frecven c. independent de curentul pe la borne d. independent de temperatur 42. Pentru un circuit numeric (o poart), care din urmtoarele informaii nu pot fi determinate pe baza caracteristicii statice de transfer: a. tensiunea de prag b. timpul de cretere c. nivelele logice de intrare d. nivelele logice ieire 43. Care din urmtoarele ordonri, in ordinea cresctoare a lungimii de und a radiaiei luminoase, este corect: a. Rou, Verde, Albastru b. Albastru, Verde, Rou c. Rou, Albastru, Verde d. Verde, Rou , Albastru

44. Variaia cu temperatura a ctigului de curent (F, h21E, hFE) al unui TBJ oarecare este: a. negativ b. pozitiv c. negativ doar la TBJ npn d. pozitiv doar la TBJ pnp 45. Pentru un conductor oarecare, cilindric, odat cu creterea temperaturii, rezistena sa electric: a. crete numai pentru temperaturi pozitive b. crete c. scade d. scade numai pentru temperaturi negative 46. Care din urmtoarele valori reprezint variaia aproximativ cu temperatura a cderii de tensiune la bornele unei jonciuni p-n polarizate direct: a. -220 mV/ oC b. 2.2 mV/ oC c. 220 mV/ oC d. -2.2 mV/ oC 47. Care din urmtoarele tipuri generice de etaje de intrare nu se ntlnete la familiile de circuite numerice TTL: a. DTL b. Darlington c. pnp d. multi-emiter 48. Care din urmtoarele perechi de tensiuni ar reprezenta nivele logice de intrare valide (0, L si 1, H) o poart alimentat la Vcc=5V si descris ca avnd intrarea compatibil TTL: a. VIL=1.5V si VIH=3.5V b. VIL=0.5V si VIH=3.5V c. VIL=1V si VIH=2.5V d. VIL=0.1V si VIH=1.8V 49. Care din urmtoarele perechi de tensiuni ar reprezenta nivele logice de intrare valide (0 si 1) o poart alimentat la Vcc=5V si descris ca avnd intrarea compatibil CMOS: a. VIL=1.9V si VIH=3.5V b. VIL=0.5V si VIH=3.8V c. VIL=1V si VIH=2.5V d. VIL=0.1V si VIH=1.8V 50. Pentru o diod Schottky (metal-semiconductor) care din urmtoarele ar fi o valoare aproximativ a tensiunii de conducie direct: a. 0.75V b. 0.05V c. 1.45V d. 0.35V 51. Diodele Schottky sunt utilizate in circuitele TTL pentru: a. a limita banda de frecvena a circuitului

b. c. d.

a limita saturaia TBJ-ului a limita tensiunea B-E a TBJ-ului a limita tensiunea de alimentare

52. Timpul de propagare, pentru o poart oarecare, descrie: a. amplitudinea maxim a semnalului de ieire b. caracteristica static de transfer c. ntrzierea intrare-ieire d. imunitatea la perturbaii 53. Pentru un circuit numeric (o poart), care din urmtoarele informaii pot fi determinate pe baza caracteristicii statice de transfer: a. timpul de propagare b. tensiunea de prag c. curentul de intrare d. curentul de ieire 54. Pentru o poart TTL, cu etaj de ieire totem-pole, care din urmtoarele relaii intre curenii de ieire Io (ca valori absolute) pentru cele dou stri ale ieirii (H,L), este adevrat: a. IOH IOL b. IOH >> IOL c. IOH > IOL c. IOH 3.3V) putem utiliza o poart CMOS: a. Cu ieire de tip tri-state b. Cu ieire de tip de putere c. Cu ieire de tip dren in gol d. Cu ieire de tip dual

145. Pentru a realiza o translaie de nivele de tip de la mai mic la mai mare (de ex. 2.5V ->3.3V) putem utiliza o poart CMOS:

152. Pentru un CBB de tip D cu comutare pe front intrarea de date trebuie s fie: a. stabil cu un timp de propagare dup frontul activ b. stabil cu un timp de hold nainte de frontul activ c. stabil cu un timp de hold dup frontul activ d. stabil cu un timp de setup dup frontul activ 153. Un CBB de tip D cu comutare pe front difer de unul de tip D - latch si prin: a. momentul de timp la care ieirea comut din 0 in 1 b. doar momentul de timp la care informaia este transferat la ieire c. momentul de timp la care informaia este memorat si respectiv transferat la ieire d. numrul de intrri si respectiv ieiri 154. Pentru un CBB de tip D cu comutare pe front numrul minim total de intrri si ieiri (excluznd bornele de alimentare) ar fi: a. 4 sau 6 b. 3 sau 4 c. 7 sau 9 d. 3 sau 5 Justificare: 155. Pentru un CBB de tip D cu comutare pe front exist si intrri descrise ca asincrone, pentru reset (tergere, aducere in 0) si preset (aducere in 1). Aceasta nseamn c intrrile respective: a. sunt condiionate de intrarea de date b. sunt condiionate de semnalul de ceas c. nu sunt condiionate de semnalul de ceas d. sunt condiionate de semnalul de ceas si de intrarea de date 156. Care din urmtoarele tehnologii de realizare a circuitelor de memorie descriu o memorie volatil: a. SRAM b. EEPROM c. FRAM d. FLASH 157. Care din urmtoarele tipuri de cicluri de acces nu exist pentru circuit de memorie de tip FLASH: a. scriere b. mprosptare c. citire d. tergere 158. Dorim s ecranm electric si magnetic incinta in care se afl un sistem numeric. Trebuie s folosim pentru aceasta ca material: a. Fierul b. Aluminiul c. Cuprul d. Orice mas plastic

159. Cte cuvinte de date pot fi adresate pentru un circuit de memorie avnd o magistral de adrese format din 16 linii: a. 128 Kcuvinte b. 64 Kcuvinte c. 256 Kcuvinte d. 32 Kcuvinte Justificare: 160. Un circuit de memorie EPROM (cu interfa paralel) este descris ca avnd capacitatea de a adresa 256 Kilo cuvinte. Magistrala sa de adrese are: a. 10 linii b. 12 linii c. 18 linii d. 16 linii Justificare: 161. Un circuit de memorie este descris ca avnd dimensiunea de 2048 de cuvinte de 16 de bii. Capacitatea sa total exprimat in bii este: : a. 32 Kbiti b. 16 Kbiti c. 2 Kbiti d. 2 Mbii Justificare: 162. Un circuit de memorie este descris ca avnd dimensiunea de 4096 de cuvinte de 32 de bii. Capacitatea sa total exprimat in octei (Bytes) este: : a. 32 K octei b. 16 K octei c. 2 K octei d. 2 M octei Justificare:

163. Pentru un circuit de memorie utilizarea unor circuite interne de decodificare permite: a. reducerea dimensiunii celulelor de memorare b. reducerea numrului de linii de adresare c. creterea numrului de linii de adresare d. micorarea dimensiunii cuvntului de date Justificare: 164. Un circuit de memorie are si un semnal de intrare pentru activarea ieirii (/OE). Aceasta denot c avem un circuit cu: a. intrri/ieiri de date activate b. intrri/ieiri de date comune c. intrri/ieiri de date separate d. intrri/ieiri de date rapide 165. Coninutul deja programat al unui circuit de memorie EPROM de tip OTP poate fi ters: a. prin expunere la radiaie UV b. prin alimentare la tensiune mai mare dect cea nominala

Model grila Electronica Digitala - 2010-2011c. d. prin expunere la radiaie gama nu poate fi ters a. b. 166. Un circuit de memorie de tip EEPROM poate fi ters: a. prin expunere la radiaie UV b. prin modaliti electrice c. prin expunere la radiaie gama d. prin expunere la radiaie IR 167. Circuitele de memorie de tip FLASH difer de cele EEPROM si prin: a. numrul maxim posibil de operaii de citire b. dimensiunea cuvntului de date c. numrul maxim posibil de operaii de tergere/scriere d. tensiunea de alimentare c. d. stabil cu un timp de propagare nainte de frontul activ stabil cu un timp de setup nainte de frontul activ stabil cu un timp de hold nainte de frontul activ stabil cu un timp de setup dup frontul activ

174. La modul general tensiunea la bornele unui inductor oarecare L depinde de: a. viteza de variaie a temperaturii b. viteza de variaie a curentului pe la borne c. cantitatea de sarcin acumulat d. valoarea constant a curentului pe la borne 175. Un capacitor de decuplare se conecteaz fa de bornele de alimentare ale unui circuit numeric: a. ct mai departe b. in serie cu un rezistor adecvat c. ct mai aproape d. in serie cu un inductor adecvat 176. Ct este impedana, exprimat in Ohmi, a unui inductor ideal cu L= 100mH, la frecvena f=50Hz ? a. cca. 1300 Ohmi b. cca. 62 Ohmi c. cca. 31 Ohmi d. cca. 131 Ohmi Justificare. 177. a. b. c. d. Diafonia descrie un efect de: congruen intre dou semnale interferen intre dou semnale independen intre dou semnale dependen intre dou semnale

168. Circuitele de memorie de tip NAND FLASH difer de cele NOR FLASH si prin: a. tensiunea de alimentare b. modul in care este accesat informaia c. nu exist nici o diferen d. dimensiunea cuvntului de date 169. Necesitatea mprosptrii informaiei memorate este legat circuitelor de memorie: a. FLASH b. SRAM c. DRAM d. PROM periodice a de utilizarea

170. Pentru un circuit de memorie de tip NAND FLASH mecanismul de acces la informaie (scriere sau citire) poate fi descris ca: a. asimetric b. diferenial c. aleatoriu d. secvenial 171. O celul de memorare SRAM difer de una DRAM si prin: a. temperatura de lucru b. tensiunea de alimentare c. numrul de tranzistoare d. numrul de diode 172. Acronimele SPI si I2C caracterizeaz pentru unele circuite de memorie utilizarea unei: a. interfee asimetrice b. interfee paralele c. interfee seriale d. interfee difereniale 173. Pentru un CBB de tip D cu comutare pe front intrarea de date trebuie s fie:

178. Pentru o und (nu neaprat de natur electric), lungimea ei de und este legat de frecvena ei f prin intermediul: a. amplitudinii undei b. vitezei de propagare a undei c. distanei dintre dou vrfuri d. semiperioadei undei 179. Pentru un sistem numeric, cuplajele capacitive parazite, ca mecanism de generare a zgomotului, sunt legate de: a. variaia rezistentelor b. variaia curenilor c. variaia tensiunilor variaia temperaturilor 180. Un condensator de decuplare se conecteaz, fa de bornele de alimentare ale circuitului integrat: a. n serie b. n paralel c. serie si paralel

d.

numai dac tensiunea de alimentare este mai mare de 5V Efectul de diafonie este legat si de existena: unei instabiliti parazite a sistemului de inductane si capacitai mutuale parazite de tensiuni de alimentare parazite de conductane si transconductane mutuale parazite

181. a. b. c. d.

187. Faptul c o legtur intrare - ieire pentru circuitele numerice trebuie uneori modelat ca o linie de transmisie poate fi legat si de: a. temperatura de lucru b. lungimea legturii c. zgomotul electric d. curenii de alimentare 188. Neadaptarea de impedan pentru legtur intrare - ieire a unui circuit numeric poate avea ca efect asupra semnalului: a. articularea formei de und b. deformarea formei de und c. stabilizarea formei de und d. asanarea formei de und 189. a. b. c. d. Un terminator de linie se utilizeaz pentru: a asigura compatibilitatea de nivele logice a asigura adaptarea de impedan a asigura un consum redus a asigura meninerea tensiunii de alimentare

182. Pentru un sistem numeric, cuplajele inductive parazite, ca mecanism de generare a zgomotului, sunt legate de: a. variaia curenilor b. variaia tensiunilor c. variaia rezistenelor d. variaia temperaturilor

183. Ct este impedana, exprimat in kOhmi, a unui capacitor ideal cu C= 50nF, la frecvena f=50Hz ? a. cca. 128 kOhmi b. cca. 64 kOhmi c. cca. 6.4 kOhmi d. cca. 640 kOhmi Justificare. 184. Care din urmtoarele tipuri constructive de capacitori ar fi adecvat pentru decuplarea alimentrii unui circuit numeric? a. Capacitor transparent b. Capacitor ceramic multistrat c. Capacitor spiralat d. Capacitor PET 185. Firul (traseul) care leag borna + a sursei de alimentare cu borna Vcc a unui circuit numeric are inductana proprie de 15nH. Curentul de alimentare al circuitului prezint la un moment dat o variaie caracterizat de o vitez de 20mA/nsec. Ct este variaia maxim a tensiunii de alimentare a circuitului: a. cca. 30mV b. cca. 3V c. cca. 0.3V d. cca. 30V Justificare: 186. Faptul c o legtur intrare ieire, pentru circuitele numerice, trebuie uneori modelat ca o linie de transmisie este legat in primul rnd de: a. nivelele logice b. timpii de propagare ai porilor in cauz c. timpii de front ai semnalului d. tensiunile de alimentare utilizate

190. Care din urmtoarele circuite electronice nu poate fi implementat utiliznd un circuit CPLD: a. sumator binar b. decodificator c. amplificator operaional d. numrtor

191. Avem un numrtor binar de 4 bii si dorim s-i vizualizm starea prin intermediul unui sistem de afiare cu 7 segmente. Care din urmtoarele circuite ar fi necesar: a. un multiplexor 7: 4 b. un decodificator 4 : 7 c. un sumator de 7 bii d. un numrtor de 7 bii 192. Care din urmtoarele limbaje de programare nu este un limbaj HDL: a. Verilog b. ABEL c. Prolog d. VHDL 193. Care din urmtoarele acronime nu reprezint un tip standardizat de CBB: a. T b. S-R c. D d. V-K 194. Pentru un decodificator numeric binar zecimal (cod 8421) care din urmtoarele combinaii de intrare (ordinea fiind MSB-d3, d2,d1,d0-LSB) este invalid: a. 1001 b. 0101 c. 0111

Model grila Electronica Digitala - 2010-2011d. 1010 d. cod surs 195. Un decodificator numeric de tip binar 7 segmente este utilizat de regul la realizarea unui sistem de afiare in tehnologie LED sau LCD de tip: a. alfanumeric b. vectorial c. grafic d. numeric 196. Un circuit de tip multiplexor numeric poate fi descris si ca avnd un rol de: a. multiplicator b. transportor c. sumator d. selector 197. Un circuit de tip decodificator numeric are de regul: a. un numr de intrri mai mare dect cel de ieiri b. nu are dect ieiri c. un numr de intrri egal cu cel de ieiri d. un numr de intrri mai mic dect cel de ieiri 198. Un circuit CPLD utilizeaz si o tehnologie similar circuitelor de memorie: a. cu acces secvenial b. nevolatile c. volatile d. cu acces aleatoriu 199. Interfaa JTAG, existent la toate circuitele CPLD si FPGA moderne, se utilizeaz tipic pentru: a. asocierea circuitului b. alimentarea circuitului c. programarea circuitului d. minimizarea circuitului 200. Un circuit FPGA utilizeaz si o tehnologie similar circuitelor de memorie: a. cu acces secvenial b. nevolatile c. volatile d. cu acces aleatoriu 201. Utilizarea unui limbaj HDL presupune si necesitatea utilizrii unui program care s realizeze: a. o descriere logic b. o analiz logic c. o sintez logic d. o descompunere logic 202. Dac vrem s utilizm un limbaj HDL pentru implementarea unei sistem numeric, atunci utilizatorul trebuie s-l descrie folosind in primul rnd un: a. cod main b. cod obiect c. netlist 203. Circuitele FPGA utilizeaz pentru implementarea funciilor logice combinaionale o tehnic bazat pe: a. tabele K-V b. tabele de cutare c. tabele Venn d. tabele Quine-McKluskey 204. Un circuit FPGA ofer utilizatorului, in mod tipic, si posibilitatea: a. programrii numrului de pini ai capsulei b. programrii tensiunii de alimentare c. programrii tipului de interfa intrare/ieire d. programrii complexitii resurselor disponibile 205. Folosind doar un circuit FPGA se poate implementa cu relativ uurin: a. un amplificator de audiofrecven b. un microprocesor c. un convertor analog numeric d. un convertor numeric analogic 206. Pentru un CBB e tip D cu comutare pe front ridictor (CK- intrare de ceas, D- intrare de date si Qieirea directa) desenai diagrama temporal idealizat corespunztoare ieirii Q din figura urmtoare. Timpii de propagare, setup (pregtire) si hold(meninere) sunt, in mod ideal, nuli.

CK D

Q207. Pentru un CBB e tip D latch (transparent) cu comutare (G- intrare de activare, D- intrare de date si Q- ieirea direct) desenai diagrama temporal idealizat corespunztoare ieirii Q din figura urmtoare. Intrarea de activare este activ in 1. Timpii de propagare, setup (pregtire) si hold(meninere) sunt, in mod ideal, nuli.

G D Q

208. Pentru urmtoarea poriune dintr-o form de und numeric (reprezentare trapezoidal) artai cum se msoar perioada si cum se calculeaz factorul de umplere (ce si cum se msoar pe forma de und si relaia de calcul).

211. Desenai schema minimal dar si complet (incluznd alimentarea) a unei pori CMOS NAND2 (cu 2 intrri).

209. La intrarea (In) a unui circuit inversor se aplic forma de und numeric (periodic) de mai jos. Desenai forma de und de la ieire (out) punnd in eviden timpii de propagare intrare-ieire. Pentru referin ei sunt aproximativ egali cu: tpHL = 0.25 din perioad, iar tpLH = 0.5 din perioad.

Grila este: de tip cu un singur rspuns corect, care se va ncercui. - de tip ilustrativ in care informaia cerut trebuie introdus (grafic si/sau analitic ) ncercuirea (marcarea sub orice form) a mai mult de un rspuns este echivalent cu anularea punctajului ntrebrii. Pentru ntrebrile de tip ilustrativ punctajul este intre 0 si 0.5 funcie de corectitudinea si completitudinea rspunsului Punctaj maxim: 20 ntrebri x 0.5pcte =10 (fr puncte din oficiu)!. Justificare (funcie si de natura ntrebrii) = explicaie textual, relaii de calcul, calculul efectiv (de exemplu, din care s rezulte modul in care ai manipulat exponenii!), ecuaii booleene, calcul efectiv, schema minimal. VEZI pentru ilustrare documentul Ce se ateapt de la un viitor inginer.pdf Valorile numerice sunt date doar pt exemplificare, ele se pot modifica. Atenie la sensul afirmativ sau negativ al unora din ntrebri. O ntrebare de natur afirmativ poate avea enunul modificat in negativ (..nu..) , rspunsul corect devenind evident altul. Justificrile menionate sunt cu titlu ilustrativ, in sensul c o cerere de justificare poate aprea si la alte ntrebri. Justificrile trebuie s fie cat mai concise posibil, in spaiul dedicat (pe grila de examen). VETI AVEA LA DISPOZITIE CEL PUTIN O CIORNA, CARE NU SE PREDA! -

In

Out

210. La intrrile A si B ale unui circuit XOR2 se aplic formele de und numerice idealizate de mai jos. Desenai forma de und de la ieirea Y, presupunnd ca circuitul este ideal din punct de vedere al timpului de propagare, cu:tpHL = tpLH = 0 .

A B Y

Model grila Electronica Digitala - 2010-2011Un rspuns corect dar fr justificare (in cazul in care aceasta precizare este fcut) aduce doar 0.1 pcte. Utilizarea oricrui mijloc de calcul electronic este interzis! O legend (dei nu ar trebui s fie necesar!): 3-S: tri-state (trei-stri) AND: SI BE: baza emiter CB:colector baza CE: colector emiter CBB: circuit basculant bistabil CPLD: Complex Programmable Logic Device - circuit programabil complex DRAM: RAM dinamic FPGA: Field Programmable Gate Array- masiv de porti logice programabile de utilizator HDL: hardware Description Language limbaj de descriere hardware IR: Infrared - radiaie infraroie JTAG: Joint Test Action Group K-V: Karnaugh-Veitch LSB: Least Significant Bit- bitul cel mai puin semnificativ MSB: Most Significant Bit- bitul cel mai semnificativ NOR: SAU-NU NOT: Nu - inversor NAND: SI-NU NVM: memorie nevolatila OC, OD: open collector / drain (colector sau drena in gol) OR: SAU OTP: One Time Programmable SPLD: Simple Programmable Logic Device: circuit logic programabil simplu Si: Siliciu SRAM: RAM static TBJ: tranzistor bipolar cu jonciuni XOR: SAU-EXCLUSIV UV: radiaie ultravioleta Prin poart s-a neles un circuit numeric, dintr-o familie existent oarecare, indiferent de funcia logic implementat, si de numrul de intrri/ieiri.