„ASOCIAŢIA GENERALĂ A ÎNVĂŢĂTORILOR DIN ROMÂNIA, FILIALA REPUBLICA MOLDOVA” (AGIRoMd)

www.invatatorul.md

PORTOFOLIU DE PROIECTE

DIDACTICE

GRIGORE VIERU -

14 FEBRUARIE 2014

CUPRINS1. Stella VÎRLAN. Grigore Vieru, poet al neamului nostru2. Maria DUPLAVA. De ziua ta, poete!3. Aliona MUSTEA . Grigore Vieru-poetul neamului.4. Tatiana CECHIR. Poeziile lui Grigore Vieru. Recital de poezie

LICEUL TEORETIC “NICOLAE IORGA”

ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ

GRIGORE VIERU, poet al neamului nostru

mun. Chişinău 2014

Profesor: Stella VîrlanDisciplina: Activitate extracurriculară

Subiectul: Grigore Vieru, poet al neamului nostruClasa: a Forma de organizare: serbare cu recital şi dramatizăriDurata: 60 minuteLoc de desfăşurare: sala de festivităţiSub-competenţe:

Manifestarea afecţiunii pentru creaţia lui Grigore Vieru, pentru cultura neamuluiObiective operaţionale: la finele şi pe parcursul activităţii elevii vor fi capabili:

O1 – să pătrundă în universul şi în intimitatea creaţiei lui Grigore Vieru;O2 – să sesizeze originalitatea şi valoarea acestei creaţii;O3 - să desprindă informaţii de detaliu din textul citit, dovedind înţelegerea mesajului acestuiaO4 – să trăiască intens sentimentele transmise de mesajul poetic

Strategia didactică: Metode, tehnici: recitare expresivă, audiere, interpretare vocală, brainstorming, photovoice, prezentare PPT; Mijloace didactice: portretul poetului, postere cu citate din creaţia poetului, imagini plastice cu un cer, curcubeu, tricolor, soare, picături de ploaie, cărţi ale poetului, videoproiector, laptop, material PPT. Forme de organizare: frontală, individual, în perechi;

Referinţe bibliografice:1. Cimpoi,M., O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, Arc, Chişinău, 1997;2. Dolgan, M., Literatura română postbelică, Tipografia centrală, Chişinău, 1998;3. Simion, E., Scriitori români, vol. III, Litera, Bucureşti-Chişinău, 1998, 4. Vieru, G., Taina care mă apără, Princeps, Iaşi, 2008;5. h ttp://www.youtube.com /watch?v=juA5weMbiEk – cântecul „Se duc artiştii... “

SCENARIUL

Decorul:Pe peretele din spatele scenei în centru: Portretul lui Grigore Vieru, deasupra portretului - citatul „Suflet din sufletul neamului meu”. Restul spaţiului - un cer improvizat: curcubeu (tricolor), soare, picături de ploaie. În partea dreaptă a scenei: ecran pe care vor fi proiectate imaginile din materialul Power Point. La marginea scenei: diverse flori.În sală: fotografii, o foaie literar-comemorativă şi expoziţie de carte a lui G. Vieru. Pe fundal muzical Se duc artiştii, interpretat de Vasile Şeicaru, pe ecran se prezintă fotografiile oamenilor de artă care ne-au părăsit: Doina şi Ion Aldea Teodorovici, Ion Vatamanu, Emil Loteanu, Grigore Grigoriu, Nicolae Sulac, Grigore Vieru.

Prezentatorul 1:A căzut o stea? Nu, a urcat la cer un Luceafăr, ce va dăinui in eternitate. Grigore Vieru s-a înveşnicit prin poezia sa. Poetul s-a împărţit între doua lumi, o jumătate a fiinţei Sale a coborât ,,mai jos ca iarbă’’, cealaltă jumătate a rămas pe veci să dăinuie deasupra florilor, printre sufletele noastre. A durat o Casa a Poeziei în care trăieşte un neam întreg.Declamatorul 1: ,,Noros ori clar ca o amiaza,

Eu sunt poetu-acestui neam Şi –atunci când lira îmi vibrează,Si-atunci când cântece nu am…’’

Prezentatorul 2:Vocea Sa moale, privirea călduroasă,chipul luminos au rămas în amintirea noastră pentru totdeauna. A luat cu sine doar puritatea sufletului, lăsându-ne drept moştenire poezia. El s-a înveşnicit prin creaţie, fiind poezia însăşi. ,,Da fapt, nici nu sunt om, ci pur si simplu poezie.’’Declamatorul 2:,,Iar eu mai cânt de mamă şi pământ Se cere oare voie pentru asta ?! Iar eu mai cânt! De dragoste,de dor, Mai cânt cât sunt şi cât încă nu mor.”Cântecul Cântă,vioara (două perechi de dansatori dansează graţios)Cântă,vioaraVers. :Gr. Vieru Muz. I. Aldea-Teodorovici

Frumoasă e marea cea mare,Frumoasă pădure, izvor.Mi-e dor de pădure la mare, În codru de mare mi-e dor.Păcat că pădurea nu are,Nu are şi-o mare aşa,Păcat, ce păcat că pe mare

Nu cântă şi cucul cumva.Refren: Haide vioară, hai, surioară, Ca pe-o comoară te duc, te duc! Cântă de lume, cântă de ţară Şi nu uita: „Cu-cu! Cu-cu!” Şi nu uita şi de cuc, şi de cuc!

Frumoasă e luna cea lină,

Frumos e pământul cel sfânt.Mi-e dor pe coline de Lună,Pe ea mi-ar fi dor de pământ.Păcat, ce păcat că pământul

Nu are şi-o lună aşa,Păcat că pe Lună nu cântă,Nu cântă şi cucul cumva.

Prezentatorul 3:Vieru a scris o poezie de mici cristale, care reflectă cu toate feţele imagini scumpe, contemplate parcă în genunchi, într-un gest de adoraţie.Născut de miresmele şi durerile pământului, marele poet se simte însetat de doruri arzătoare. Declamatorul 3: ,,Locuiesc la marginea

Unei iubiri.In mijlocul eiTrăieşte credinţa mea.Locuiesc la marginea unui cântec.In mijlocul luiTrăieşte speranţa mea.Locuiesc la margineaUnei pâini,In mijlocul ei –Dragostea meaPentru voi.’

Prezentatorul 4:Poezia lui Grigore Vieru e un lung şi nesfârşit dor: dor de mamă, de baştină, dor de neam românesc întregit, un dor nemărginit de toate. Poezia lui e un continuu ritual al adoraţiei materne.O singura sărbătoare continuă a avut Grigore Vieru. Ea s-a numit Mama.Prezentatorul 1:,,Nici războiul cu urgiile sale, nici foamea necruţătoare n-au putut întuneca această neasemuită sărbătoare. În preajma mamei m-am simţit întotdeauna copil. Abia la 47 de ani, când mama s-a stins din viaţa, când ea a plecat, cum se spune, la strămoşi, abia atunci am pierdut această dulce şi irepetabilă stare.’’ Starea de copil i-a fost protejată de Mama-icoană a statorniciei, stăpână a universului, care menţine respiraţia întregului cosmos.

Declamatorul 1:,, - Pe fag dulce - amărât Arde,mama, alba-ţi stea. Te uitaşi la ea atât Încât semeni azi cu ea.”

Grigore Vieru a devenit ,, un poet prin excelenţă al Mamei şi al maternităţii: Nu-mi mai e dor de nimic, mamă,Numai de tine mi-e dor.(Litanii pentru orgă)

Cântecul ,,Mi-e dor de tine, mama”.Mi-e dor de tine, mamă

Vers.: Gr. Vieru Muz. : A. ChiriacSub stele trece apaCu lacrima de-o seamă.Mi-e dor de-a ta privire,Mi-e dor de tine, mamă.Vânt hulpav pom cuprindeŞi frunza o destramă.Mi-e dor de-a tale braţe,Mi-e dor de tine, mamă.Refren.Măicuţa mea: grădinăCu flori, cu nuci, cu mere,A ochilor lumină,Văzduhul gurii mele!Măicuţo, tu: vecie,

Nemuritoare carteDe dor şi omenieŞi cântec fără moarte!

Tot cască leul ierniiCu vifore în coamă.Mi-e dor de vorba-ţi caldă,Mi-e dor de tine, mamă.O stea-mi atinge faţaOri poate-a ta năframă.Sunt alb, bătrân aproape,Mi-e dor de tine, mamă.

Declamatorul 2:,, Vârstele omului sunt ca o săptămână cu zilele ei.“Ala–bala, prin aluni, Unde eşti, copile-luni ?! Şi tu, copilandre-marţi ?! Cu mari ochii tăi miraţi?! Şi tu, miercure, ah, floare - Adolescenţă visătoare ?! Şi tu, joie mohorâtă- Tinereţea mea pierdută ?! C-o să vină sâmbăta Cu rece suflarea sa ! Şi-o să-mi lase geana stinsă Şi-n duminici gura ninsă! “

Prezentatorul 1:În fiecare dintre vârste trebuie neapărat să ai în adâncul fiinţei tale un copil, pentru că anume ea, copilăria, ne ţine vii şi frumoşi. “Omul nu îmbătrâneşte atâta timp, cât nu moare copilul din el”. De aceea, poetul se simte îndreptăţit să spună:

“În fiecare dimineaţă Îmi bate la geam Copilul care-am fost” (Am îmbătrânit).

Cântecul „Fuga – fuga”. Un băiat şi o fată, din clasele primare, dansează în mijlocul scenei ţinându-se de mâini.„Fuga – fuga”Vers.: Gr. Vieru Muz.: I. Aldea-Teodorovici

Îmi amintesc ades de lunca ce-nverzea,

Prin care alergam cu surioara mea.Mult mi-e dor de ea, de pruncia mea,Şi de sora mea cea dulce,Şi de sora mea.Tu cred că m-ai uitat, copilăria mea,Ci eu cât voi trăi, nicicând te voi uita.Refren:Fuga,Fuga-fuga, prin câmpii,

Fuga-fuga, doi copii:Două păsări fără de griji!Fuga,Fuga-fuga, la bunei,Fuga-fuga, mititei,Două păsări aripi de vis!

2 Îmi amintesc ades de dragii mei bunici Care ne îndulceau cu miere şi cu nuci. Mult mi-e dor de ea ...

Prezentatorul 3:Copilul - Poet s-a întâlnit cu Poetul - Copil. E în această întâlnire o taină, deoarece un poet, ce se naşte în copilărie, păstrează în el copilul, sensibilitatea şi psihologia acestuia. În pofida imaginilor sumbre ale copilăriei, poetul nu şi-a pierdut darul de a privi lumea şi cosmosul cu ochi de copil-ochii mirării, fiind convins că „mirarea e un dar” ce n-a murit în el.Declamatorul 3: „Dar este câte un timp

Când nu mă pot înţelege Cu oamenii mari. Atunci În copil mă preschimb.”

Doi declamatori. Elevii din clasele primare – un băieţel cu umbrelă în mână şi o fetiţă îmbrăcată în rochiţă albastră.

Boc-boc-boc!Ploaia în umbrelă bate:-Pot să intru?-Nu se poate!Boc-boc-boc!Ploaia în asfalturi bate:

-Pot să intru?-Nu se poate!Boc-boc-boc!Ploaia în câmpie bate:-Pot să intru?-Da, se poate!

Declamatorul 1: “Sunt fire nerăbdătoare. Din ţinut străin, ehei, înainte de plecare vin acasă paşii mei”. (Poem grăbit)

Prezentatorul 1:“Deşi pământul se învârte mereu, m-am născut acasă”. Căsuţa cu ochii mici şi înlăcrimaţi e locul sacru.Cântecul „Casa părintească” ( interpret: Mihai Ciobanu)

Ascultaţi-mă, surori, pe mine,Si voi, fraţii mei, ce va sfădiţi:E păcat, nu-i drept si nu e bineSa vinzi casa care te-a-ncălzit.Bani ne-ar trebui la fiecare,Toţi avem copii şi vremea-i grea.Însa cum să vinzi fereastra oare,Cea la care maica te-aştepta?!Casa părinteasca nu se vinde,Nu se vinde tot ce este sfânt.Din atâtea lucruri dragi si sfinteOchii mamei încă ne privesc.

O vom da si vor schimba lăcataŞi vor pune şi ferestre noi.Şi trecând pe lângă ea vreodată,Va privi ca la străini la noi.Casa părintească nu se vinde,Nu se vinde tot ce este sfânt.Din atâtea lucruri dragi si sfinteOchii mamei încă ne privesc.Vom pleca şi noi cândva din viaţaŞi părinţii sus ne-or întrebaCe mai face casa lor cea dragă,Cine are grijă azi de ea.

Prezentatorul 2:Limba este pentru Grigore Vieru ,,un grai cu ochii verzi de dor şi istorie…Un grai cu tâmple îmbrobonate de roua trudei creatoare. Nicăieri dorul nostru de desăvârşire nu s-a arătat mai cu dor şi mai cu tărie ca in cuprinsul limbii.”

Declamatorul 2: În aceeaşi limbăToată lumea plânge,În aceeaşi limbăRâde un pământ.Ci doar în limba taDurerea poţi s-o mângâi,Iar bucuriaS-o preschimbi în cânt.În limba taŢi-e dor de mama,Şi vinul e mai vin,Şi prânzul e mai prânz.Şi doar în limba taPoţi râde singur,Şi doar în limba taTe poţi opri din plâns.Iar când nu poţiNici plânge şi nici râde,Când nu poţi mângâiaŞi nici cânta,Cu-al tău pământ,Cu cerul tău în faţă,Tu taci atunceTot în limba ta.

Prezentatorul 3:,,Din mila, din dragostea şi dărnicia Limbii Române am răsărit ca poet. Limba Româna este destinul meu agitat.” ,,Limba este cea mai mare dreptate pe care

poporul şi-a făcut-o sieşi.” ,,Vieţuiesc in limba mea, acţionez in limba mea; de la un cuvânt până la altul se întâmpla toate minunile Universului in limba mea.”

Declamatorul 3: ,,Sunt un om al nemâniei, Lumii aste nestrăin, Vin din munţii latiniei, deci si scrisul mi-i latin”.

Prezentatorul 4:Eminescu a ajuns târziu la Grigore Vieru, l-a ,,cunoscut” abia în facultate.,,Descoperindu-l pe El, mi-am descoperit sufletul... Eşti steaua care mă păstrează.

Declamatorul 2. Cu o carte de poezii eminesciene.Ştiu: cândva la miez de noapteOri la răsărit de soareStinge-mi-s-or ochii mieTot de-asupra cărţii Sale.Am s-ajung atunce, poate,La mijlocul ei aproape.Ci să nu închideţi carteaCa pe recile-mi pleoape.S-o lăsaţi aşa, deschisă, Ca băiatul meu ori fata Să citească mai departeCe n-a reuşit nici tata.Iar de n-au s-auză dânşii Al străvechii slove bucium,Aşezaţi-mi-o ca pernăCu toţi codrii ei în zbucium.

Cântecul Eminescu (ultima strofă şi refrenul)

EminescuAcum am şi eu pe lume parte: Pot îmbrăţişa măiastra-ţi carte, Ştiu că frate-mi eşti şi mi-eşti părinte, Acum nimeni nu mă poate minte. Bine ai venit în casa noastră, Neamule, tu floarea mea albastră Eminescu.

Refren: Suntem în cuvânt şi-n toate Floare de latinitate Sub un cer cu stele sudice. De avem sau nu dreptate, De avem sau nu dreptate, Eminescu să ne judece.

Prezentatorul 1:

O astfel de întruchipare excepţională a fost acest poet, acest om cât o lacrimă în rostogol pe obrazul planetei. Un asemenea poet rămâne-va ,,suflet in sufletul neamului său”.Creaţia sa va rămâne mereu o creşă pentru prunci,

Prezentatorul 2: o şcoală pentru copii,

Prezentatorul 3: o călăuză pentru tineret,

Prezentatorul 4: îndemnuri spre mai bine pentru maturi

Prezentatorul 1: şi o alinare pentru cei bătrâni.

Prezentatorul 2:,,Este mai mult decât un poet, el este un destin.”El este mai mult decât un destin omenesc. El face parte inalienabilă din destinul unui neam întreg.

Toţi (în cor): Pentru toi Vieru este simbolul neamului nostru.

Declamatorul 3: ,,Doamne, nu usca lacrima pe faţa Poetului,Ci las-o să curgă curăţătoare,Să ne pătrundem de măreţia ProfetuluiŞi de taina simţurilor înălţătoare.

Declamatorul 1: Doamne, nu şterge culorile acestui Frumos Curcubeu,Ci lasă-l aşa proptit în ceruri.Sa ne pătrundem de strălucireaPoetului-zeuŞi a slovelor pline de adevăruri.

Declamatorul 2: Doamne, nu arunca pe umerii mamei cămaşa uitării, Ci las-o să stea lângă noi iubitoare,Să-nvăţam de la ea rugăciunea -ÎnchinăriiÎn fata a tot, ce trăieşte sub Soare.

Declamatorul 3: Doamne, nu-nchide cartea Poetului cu nepăsare,Ci las-o deschisa pentru Copiii mei,Sş se pătrundă de-nţelepciunea atotştiutoareŞi de Iubirea din ochii tai.

Prezentatorul 2:Îţi mulţumim, Poete , ca ai ales timpul nostru pentru a poposi pe Pământ!

Prezentatorul 3:Îţi mulţumim, Poete, pentru versurile tale, prin care am învăţat sa ocrotim şi să valorizăm comorile limbii române, am găsit curajul de a crede, de a iubi, de a spera şi de a lupta pentru Adevăr!

Prezentatorul 1:Îţi mulţumim, Poete, pentru privilegiul acordat de a-ţi fi contemporani!

Toţi (în cor) Îţi mulţumim, Poete al neamului nostru!

GIMNAZIUL CIGÎRLENI, r-nul IALOVENI

ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂSUBIECTUL: «DE ZIUA TA, POETE!»

ÎN MEMORIAM GRIGORE VIERU

elaborat: DUPLAVA MARIAînvăţătoare, grad didactic doi

2014

Duplavă Maria 1

Disciplina: Activitate extracurricularăSubiectul: De ziua ta, poete! în memoriam Grigore VieruClasa: a IV-a Forma de organizare:Durata: 60 minuteLoc de desfăşurare: sală de clasă Sub-competenţe:Manifestarea afecţiunii pentru creaţia lui Grigore Vieru, pentru

cultura neamuluiObiective operaţionale: la finele şi pe parcursul activităţii elevii vor fi capabili: O1să-şi exprime într-un limbaj literar elevat gândurile, ideile, propriile stări emotive în legătură

cu mesajul textului citit, recitat;O2 să-şi cultive sensibilitatea artistică prin interpretarea cântecelor pe versurile şi muzica lui Grigore Vieru;O3 să manifeste interes şi sensibilitate la audierea şi declamarea versurilor din creaţia poetului;O4 să descopere valorile multiple din creaţia lui Grigore Vieru;O5 să elogieze poetul, mama, ţara, patria, neamul prin versuri; O6 să-şi dezvolte o conduită responsabilă faţă de sine şi faţă de semeni şi interlocutori,Strategia didactică:Metode, tehnici: declamaţia, interpretarea vocală, audiţia pieselor muzicale, dramatizarea, discursul în memoriam.Mijloace didactice: cărţile poetului, fotografii, reviste, desenele copiilor, prosop, portret, colaci, busuioc, lumânare, CD-uri muzicale.Forma de desfăşurare: frontal, individualReferinţe bibliografice:1.Antologie Lecturi literare, clasa a III-a, Lyceum, 2012; ISBN 978-9975-4394-0-4

2.Cemortan, S., Matinee literare, Lyceum, 2004, ISBN 9975-9827-94 3.Ciubară, G., Filip, I., Limba română, Carte de lectură, clasa a III-a, Editura Prut Internaţional, 2003; ISBN 9975-69-512-4 4.Manole, A., Osoianu, V., Osoianu, I., Streaşină cu rândunici. Editura Lumina 1999; ISBN 9975-65-053-8 5. Marin, M., Niculcea T., Limba română, Carte de lectură, clasa a IV-a, editura Cartier, 2013; ISBN 978-9975-79-831-0 5.Morari, M., Borş, A., Educaţia muzicală, manual pentru clasa a III-a, editura Ştiinţa, 2012; ISBN 978-9975-67-842-1 6.Rămurele, nemurele, Lumina 1992, ISBN 5-372-01043-6 7.Vieru Gr., Cel care sânt Chişinău 1987;

1 Învăţătoare, grad didactic doi, Gimnaziul Cigârleni, raionul Ialoveni

ARGUMENT:Predarea tematică implică armonizarea diverselor aspecte ale predării prin explorarea unei teme interesante, care atinge prin conţinutul său diferite materii. Elevii au pledat pentru a studia la activităţi tematice creaţia lui Grigore Vieru. La primele lecţii am stabilit modalitatea de desfăşurare a activităţii de încheiere a studiului tematic. Am elaborat Harta proiectului şi am repartizat rolurile. Din creaţia studiată pe parcursul lecţiilor şi din materialele prezentate de către elevi am selectat poeziile şi cântecele pentru scenariu.Decorul sălii de clasă:Pe peretele central se afişează portretul lui G.Vieru, mottoul activităţii. Portretul se împodobeşte cu un prosop. În dreapta se află o masă pe care se va aranja un colac, o lumânare şi busuioc, o vază cu spice şi flori. Se organizează o expoziţie de cărţi, fotografii, citate, alte materiale referitoare la opera poetului. În stânga se acroşează desenele elevilor, realizate după conţinuturile poeziilor, creaţii proprii ale elevilor, realizate în cadrul activităţii “Scriem poezii cu Grigore Vieru”

Motto: ,,Deşi pământul se învârte mereu, m-am născut acasă" Grigore Vieru

Designul activităţii:Pe fundalul melodiei Reaprindeţi candela elevii recită versurile Plânge codrul de Ludmila Popescu.Elevul 1:Plânge codrul întristat/ Geme plugul la arat/ Căci bădiţa… ne-a lăsat…Elevul 2: Drum spre stele printre flori/ Dor şi bocet de viori/ Pentru tine, nea Grigore…Elevul 3: Plânge pragul părintesc/ Casa părintească e pustie/ S-a învelit cu dor şi Cea mai tristă melodie.Elevul 4:Plânge gardul împletit/ Şi izvorul cel grăbit/ Căci bădiţa a murit…Elevul 5: Marele Poet s-a stins/ Şi-a plecat în necuprins/ Cu cuvântul sus aprins…Elevul 6:Cade frunza, cade neaua / Versuri în veşmânt de flori/Nu credeam, că poţi să mori…Prezentatorul 1: Cinci ani fără poet…Cinci ani de la trecerea în eternitate a poetului Grigore Vieru. Să păstrăm un minut de reculegere. (Elevii se ridică în picioare, se aprinde lumânarea)Prezentatorul 2: S-a dus poetul, dar ne-a rămas gândul, versul, înţelepciunea…Prezentatorul 1: Steaua poetului străluceşte sus, alături de geniul literaturii române M. Eminescu.Prezentatorul 2. Răsfoind în cartea vieţii…Poezia Formular

-Numele şi prenumele?-Eu.-Anul de naştere?-Cel mai tânăr ancând se iubeaupărinţii mei.-Originea?-Ar şi seamănDealul acela din prelungirea codrilor.Ştiu toate doinele.-Profesiunea?-Ostenesc în ocna cuvintelor.-Părinţii?-Am numai mamă.-Numele mamei?-Mama.-Ocupaţia ei?-Aşteaptă.-Ai fost supus

Judecăţii vreodată?-Am stat nişte ani închisÎn sine.-Rubedenii peste hotare ai?-Da. Pe tata. Îngropat.În pământ străin. Anul 1945.Elevul 1: G. Vieru s-a născut la 14 februarie 1935, în satul Pererâta, raionul Briceni, într-o familie de plugari români, familia lui Pavel şi Eudochia Vieru.Elevul 2: A rămas de mic fără tată, a avut o copilărie grea. A îndrăgit de mic apa Prutului…Intra în

apele Prutului nu ca să se scalde, ci să culeagă scoici - singura cărniţă în anii foametei.Elevul 3: În copacul pădurii urca nu pentru a se legăna în vârful lui, ci pentru a rupe crengi uscate

pentru foc. Avea şi o săniuţă, dar ea mai mult lucra decât zbura la săniuş: căra din pădure lemne.Elevul 4: Cântecul puişorului de melcS-a stins soarele cel bun,Eu mă culc, poveşti îmi spun.Dar nici una nu-i frumoasă…Greu e singurel în casă.Elevul 5: Grigore Vieru compunea versuri de pe când nici nu ştia a scrie. Copil fiind, rămânea

noaptea singur în casă şi nu mai închidea ochii. Atunci a început să facă literatură – de frică şi singurătate.

Elevul 6: Copilăria şi-a petrecut-o în mijlocul codrului. Spicele, frunzele, florile, izvorul i-au fost jucăriile. Vieru-copilul vorbeşte cu aceste “jucării”: cu casa în care s-a născut, cu frunzele de zarzăr, cu izvorul, cu florile, cu stelele…

Cântecul Puii Vers.:G.Vieru Muz.: I.UngureanuO elevă: - Pui golaşi, cum staţi în cuib voi Fără plăpumioare?Toţi: - Ne –nvelim cu ale mamei Calde aripioare.O elevă: - Dar când mama nu-i acasă Şi ploiţa cerne ?Toţi: -Ne-nvelim atunci cu frunza Ramurii materne.O elevă: - Dacă n-o să vină mama Şi-o să cadă frunza?Toţi: - Cum nu o să vină mama? Cum să cadă frunza?Prezentatorul 1: Gr.Vieru a mângâiat cu sufletul verbul şi expresia, a potrivit maiestuos ritmul şi rima în poeziile despre fenomenele naturii.Prezentatorul 2: ,, Slăvesc ploaia care întinereşte pământul. Ploaia care îi strânge acasă pe ai mei, grămăjoară, pe cei de la muncile câmpului…”ne spune Gr.Vieru.Recital : Poezia PloaiaVine ploaia peste lunci/ Cu picioare albastre lungi./ Pic-pic-pic. Pic-pic-pic. Grâul creşte mare-n spic!Iată ca pe ţârâieci,/ Prind în palme stropii reci:/-Ploaie, tu de unde ştii,Să creşti pâine în câmpii ?!Poezia Coada coloratăPeste luncă în hârtop/ S-a dus ploaia hopa-hop,/ Şi cerul s-a limpezit,/Curcubeul a zâmbit.Prindeţi capetele lui/ Coardă mai frumoasă nu-i./ Învârtiţi-l uşurel,/Cine sare peste el?

Uite eu, uite eu!/ Eu sar peste curcubeu./ Hop o data, de trei ori/Pân-la soare, pân la nori.Prezentatorul 1: Poetul alegea îndelung seminţele, adică cuvintele. Apoi potrivea adâncimea brazdei ca să ostenească la legatul snopilor.Prezentatorul 2: Cu fruntea jilăvită de roua hărniciei a trecut prin toate anotimpurile împlinirii. Ca un adevărat rapsod al neamului.Omul lasă-n câmp o boabă,Ploaia o stropeşte-n grabă.Brazda şi omătul grosÎi ţin boabei cald şi dos.Iar din boabă spicul creşte,Soarele mi-l aureşte.Silitoare ca albinaZumzăie pe lan combina.Un copil pe mirişti trece.Duce tatei apă rece.Albă-albă ca zaharulFace făina morarul.Şi brutarul meşter mare,Coace-o pâine ca un soare.Iar femeia la ospăţTaie pâinea în bucăţi.Fiecărui o felie Cui munci cu hărnicie.Iar zăpada, mândrul soare,Ploaia, brazda primitoareLasă partea lor de pâineLa copiii mici ca tine.Prezentatorul 1: Grigore Vieru a construit mănăstiri de cuvinte aidoma meşterului Manole, iar cele mai durabile poezii sânt poeziile dedicate mamei.

Recital de poezie pe fundalul melodiei Sub stele trece apa

Poezia Cuvântul mamăPruncii îl zuruie./ Bătrânii îl visează./ Bolnavii îl şoptesc./ Muţii îl gândesc.Fricoşii îl strigă./ Orfanii îl lacrimă./ Răniţii îl cheamă./ Iar ceilalţi îl uită.O, Mamă! O, Mamă!Poezia Mă rog de tineMă rog de tine, ploaie,/Când zbor către planete,Stropeşte gura mamei/Şi-o apără de sete.Mă rog de tine, codru,/Caci anii tăi tot fi-vorCuprinde-i cald fiinţa/ Şi-o apără de vifor.Mă rog de tine, iarba,/ Mângâie-i talpa goalăŞi sarea grea din oase /Şi-o apără de boală.Mă rog de tine, munte, /Cât zboru-o să mă poarte Sărută ochii mamei/Şi-i apără de moarte.

Poezia Făptura mameiUşoară, maică, uşoară,/ C-ai putea să mergi călcândPe seminţele ce zboară/Între ceruri şi pământ!

În priviri c-un fel de teamă,/Fericită totuşi eşti -

Iarba ştie cum te cheamă,/ Steaua ştie ce gândeşti.Cântecul Frumoşi ca sfinţiiNoi ştim că doar de dragul nostru, /Părinţii se trudesc mereu,Iar pruncii lor le simt răsplata / Venită de la Dumnezeu.Refren: O, ce frumoşi ne sânt părinţii,

Părinţii mei, părinţii tăi! Aşa frumoşi sânt numai sfinţii, Numai fiinţa lacrimii!Putem trăi în voie bună/ Şi fără aur sau argint.E greu să nu ai un prieten,/Străin eşti fără de părinţi.

Noi ştim că ei de dragul nostru/Îşi poartă crucea bucuroşi,Viaţă lungă dă-le, Doamne,/Şi ţine-i veşnic sănătoşi.

Elevul 1:Vieru e înţelepciune, e bunătate, e lumină şi iubire maternă!Elevul 2: E apa neîncepută a cuvintelor!Elevul 3: E duminica cuvintelor!Elevul 4: E abecedarul copilăriei noastre! Elevul 5:În el s-a revărsat tot albastrul cerului şi se leagănă toate spicele Pământului meu!Elevul 6: Cuvintele lui Vieru cântă de pace, de mamă, de Patrie, de grai…Poezia Mamă, tu eşti Mamă, / Tu eşti patria mea!Creştetul tău /Vârful muntelui/ Acoperit cu nea.Ochii tăi/ Mări albastre.Palmele tale /Arăturile noastre.Basmaua / Steag, /Zvâcnind / Ca inimaMamă,/ Tu eşti patria mea!Poezia Pământ frumosÎnv.: Ce culori pământul are?Toţi: Verde, roşu, galben, alb.Un copil: Şi e bun şi darnic tare Ca bunicul nostru drag.Înv.: Ce formă pământul are?Toţi: E rotund ca mărul copt!Un copil: Însă nimeni voie n-are Să-l desfacă-n trei sau opt.Înv: Cum se-nvârte globul oare Cu oraşe, râu, câmpii?Toţi: Uite aşa ca hora mare, Hora noastră de copii.

Un elev: Ţară frumoasă, /Lumină mireasă,/ Cu tricolor. Ţară străbună /Ca pâinea cea bună,/Ţară de dor.Cântecul Moldovioară, floare rară Vers.: Gr. Vieru Muzică: Ion Macovei

1. Moldovioară, nume dulce,/ Nume ce noroc aduce,Ochii semănaţi îmi sânt/ Cu-al tău nume drag şi sfânt.

2. Moldovioară, floare rară, /Care-mi creşti în inimioară, Floare hrănită mereu/ Cu dorul visului meu.

3. Moldovioară truditoare-/Lacrima privighetoarei,

Mititică, - ai încăpea/Toată sub pleoapa mea.Prezentatorul 1 :Limba e opera cea mai de seamă a unui popor. Limba e sufletul unui popor.

Prezentatorul 2: Poate de aceea şi Grigore Vieru s-a aflat printre primii bărbaţi ai neamului care au ridicat steagul naţional, au obţinut independenţa ţării.Prezentatorul 1:Poezia lui a trezit conştiinţa naţională .Prezentatorul 2:Precum îmi iubesc măicuţa, aşa-mi iubesc şi graiul, şi doina cea străbunăşi horele, şi plaiul.Poezia În limba ta,În aceeaşi limbă/ Toata lumea plânge,În aceeaşi limbă / Râde un pământ.Ci doar în limba ta/Durerea poţi s-o mângâi,Iar bucuria/ S-o preschimbi în cânt.În limba ta/ Ţi-e dor de mama,Şi vinul e mai vin,/ Şi prânzul e mai prânz.Şi doar în limba ta/ Poţi râde singur,Şi doar în limba ta/ Te poţi opri din plâns.Iar când nu poţi/ Nici plânge şi nici râde,Când nu poţi mângâia/ Şi nici cânta,Cu-al tău pământ,/ Cu cerul tău în faţă,Tu taci atuncea/ Tot în limba ta.Poezia Dorul si limbaCerul e ţesut din stele, /Luncile – din floricele, Numai dorul strămoşesc –/ Din cuvântul românesc.

Din pământ izvorul iese, /Grâul – din seminţe dese, Numai dorul strămoşesc –/Din cuvântul românesc.

Razele ne vin din soare, /Iar miresmele – din floare, Numai dorul strămoşesc –/Din cuvântul românesc.

Cântecul Nu uita Versuri:Grigore Vieru Muzică: Iulia Ţibulschi

1. Măi copile, nu uita /Vorba noastră înţeleaptăFie-ţi dragă limba ta/ Ea e ţara ta cea dreaptă.

2. Măi copile, nu uita/Vorba cea folositoare. Să munceşti în limba ta/Ca albinele în floare.

3. Măi copile, nu uita/ Ce te-nvaţă Râul, Ramul,De-i întreagă limba ta,/ E întreg atunci şi neamul.Învăţătorul: Cuvintele lui Vieru cântă mama, patria, limba, dorinţa poporului nostru de a trăi în pace.Un elev: Legenda Pasărea păcii A fost odată un împărat. Şi iată că împăratul a pus la cale un război. Au sunat trâmbiţele. S-au adunat ostaşii, aveau arcuri şi săgeţi. Împăratul şi-a pus sabia la şold. Dar la război nu te duci cu capul gol. Împăratul a vrut să-şi ia coiful. L-a găsit răsturnat. O porumbiţă îşi făcuse cuib în coiful împăratului. Împăratul a căzut pe gânduri, apoi le-a dat drumul ostaşilor acasă.De atunci i se spune porumbelului pasărea păcii.

Poezia Mulţumim pentru paceMama pâine albă coace,/ Noi zburdăm voios,

Pentru pace, pentru pace/ Mulţumim frumos.

Tata fluiere ne face, / Noi cântam duios.Pentru pace, pentru pace/ Mulţumim frumos.

Înfloresc în jur copacii,/ Ceru-i luminos.Pentru pace, pentru pace / Mulţumim frumos.

Cântecul Floarea păciiUnde creşte oare ,Floarea păcii,floare?!Creşte -n grâu şi creşte-n stele,Floarea păcii, floare,Şi-n privirea maicii mele,Floarea păcii, floare. Unde creşte oare,Floarea păcii, floare?!Creşte-n poarta grădiniţei, Floarea păcii, floare, Şi în cântecul mierliţei, Floarea păcii, floare!Iată unde creşte,Unde înfloreşteFloarea păcii lucitoareFloarea păcii, floareCea mai mândră -n lume floare,Floarea păcii, floare!Învăţătorul:Grigore Vieru a învăţat copiii litera scrisă. Abecedarul e conceput ca un film cu desene animate. Dacă desenele nu se mişcă pentru cei maturi, apoi pentru copii ele învie, vorbesc, cântă împreună cu albina, cu firicelul de iarbă, cu tata, cu mama.

Poezia Părintele Abecedarului de Cezarina AdamescuPentru muguri-muguraşiŞtrengăreii copilaşi Tu ai scris AbecedarŞi ni l-ai trimis în dar. Noi am învăţat citireaDescifrând ce e Iubirea Şi de Limbă şi de GlieFie munte, ori câmpie. Iar apoi am desluşitCum să scriem negreşit. Pentru-aşa averi prea sfinte,Noi îţi mulţumim, părinte!Învăţătorul :Pe paginile Abecedarului a semănat şi ghicitori pentru copii . Încercaţi să răspundeţi la ghicitorile alcătuite de poet.Cinel-cinel, ghici cine-i el?1.Ce zvârli pe vânt 2.Ce creşteŞi nu cade jos? Cu rădăcina în sus?

(Pasărea) (Ţurţurele)3.Malul e verde, 4. Multe fire de argintApa e roşie, Leagă cerul de pământ.Peştişorii – negri. ( Ploaia) (Harbuzul)

5. Patru fraţi îngemănaţi 6. Geamul gros Prinşi la joc De două şchioapeÎntr-un cojoc. Ţine cald la peşti şi ape. ( Nuca) ( Gheaţa)

Învăţătorul: Ca compozitor Grigore Vieru este cunoscut mai târziu, fiind de acum tată a doi copii: Călin şi Doru. Melodiile veneau singure, aproape fără ştirea lui, uşor ca lumina zilei, odată cu versurile, deşi ştia numai două note: ochii copilăriei.

Cântecul Cântare copilăriei Versuri şi muzică: Grigore Vieru

1.Astea mai frumoase sunt: Mama si bunica mea, Marea, muntele cărunt, Soarele şi liniştea.Refren: Sânt copil, căci Domnul A dorit să fiu aşa: Un copil! Ocrotiţi-mi somnul, Jocul meu, povestea mea De copil!2.Astea sunt împărăteşti, Astea pururi ne cuprind: Cerul Limbii Româneşti Zi de Paşti ori de colind!

3.Astea nu le poţi uita : Ale noastre dragi poveşti, Ţara mea şi ţara ta , Pragul casei părinteşti!

Audiţie: Cântecul Casa părintească Interpret: Mihai CiobanuAscultaţi-mă, surori, pe mine, Şi voi, fraţii mei, ce vă sfădiţi:E păcat, nu-i drept şi nu e bineSă vinzi casa care te-a-ncălzit.Casa părinteasca nu se vinde, Nu se vinde tot ce este sfântÎncă vin copiii s-o colindeNu ştiu că stăpânii nu mai sânt.Refren:Casa părinteasca nu se vindeNu se vinde pragul părintesc.Din atâtea lucruri dragi şi sfinteOchii mamei încă ne privesc.

2. Bani ne-ar trebui la fiecare Toţi avem copii şi vremea –i grea Însă cum să vinzi fereastra oare?! Cea la care maica te-aştepta?! O vom da şi vor schimba lăcata Şi vor pune şi ferestre noi. Şi trecând pe lângă ea vreodată, Va privi ca la străini la noi.

3.Vom pleca şi noi cândva din viaţă Şi părinţii sus ne-or întreba Ce mai face casa lor cea dragă, Cine are grijă azi de ea. Ce mai face casa lor cea dragă, Cine are grijă azi de ea.Poezia Nu am, moarte, cu tine nimicNu am, moarte, cu tine nimic,Eu nici măcar nu te urăscCum te blastămă unii, vreau să zic,La fel cum lumina pârăsc.Dar ce-ai face, tu, şi cum ai trăiDe-ai avea mamă şi-ar muri,Ce-ai face, tu, şi cum ar fiDe-ai avea copii şi-ar muri?!Nu am, moarte, cu tine nimic,Eu nici măcar nu te urăsc.Vei fi mare tu, eu voi fi mic,Dar numai din propria-mi viaţă trăiesc.Nu frica, nu teamă,Milă de tine mi-i,Că n-ai avut niciodată mamă,Că n-ai avut niciodată copii.Poezia Cu dor de poezie de V. PopoviciNe laşi cu dor de poezie…Ne laşi cu dor de Dumnezeu…O lume-ntreagă vrea să ştieDe ce s-a întâmplat aşa?

Ne laşi cu sufletu-mpietritŞi cu un dor nemărginit,Iar noi te vom iubi mereu,Chiar de Te-ai dus la Dumnezeu.

Poezia Marelui poet… de A. VişnevschiPlânge Ţara Românească,Plâng şi dincolo de Prut,Plânge casa de departe,Plâng toi cei ce te-au ştiut.

Te plâng ape curgătoareNistrul, Dunărea şi PrutulNimeni nu le-a scris ca tine,Te-a durut şi i-a durut.

Poezia Rugă pentru poet de R. Tâbârnă Elevul 1: Doamne , nu usca lacrima pe faţa Poetului, Ci las-o să curgă curăţătoare, Să ne pătrundem de măreţia

Profetului Şi de taina simţurilor înălţătoare.Elevul 2:Doamne, nu şterge culorile acestui Frumos Curcubeu, Ci lasă-l aşa proptit în ceruri, Să ne pătrundem de strălucirea Poetului-zeu Şi a slovelor pline de adevăruri.Elevul 3:Doamne, nu arunca pe umerii mamei Cămaşa uitării, Ci las-o să stea lângă noi iubitoare, Să-nvăţăm de la ea rugăciunea –nchinării În faţa a tot, ce trăieşte sub Soare.Elevul 4:Doamne, nu-nchide cartea Poetului cu nepăsare, ci las-o deschisă pentru copiii mei, să se pătrundă de-nţelepciunea atotştiutoare şi de iubirea din ochii tăi.Expoziţia de cărţi:

Învăţătorul: Aceste cărţi ascund farmecul fiecărui cuvânt aşternut de Grigore Vieru. Ele vin să facă clipa omului mai frumoasă, să-l facă să îndrăgească viaţa, natura şi să fie mai bun la suflet. Versurile lui Gr.Vieru vin să strige din când în când vremii, mai ales atunci când vremea ne scutură. Casa în care vă îmbie Grigore Vieru cu sufletul se numeşte Poezie, ea are ferestrele larg deschise spre soare şi cântec, atât pentru maturi cât şi pentru cei mici. Bateţi în uşă! Mai îndrăzneţ, azi, mâine, mereu! Bateţi la poarta Poeziei Dumisale!

LICEUL TEORETIC „ A. MATEEVICI”

Activitate extracursClasa a III-a

SUBIECTUL:

„GRIGORE VIERU-poetul neamului”

GRIGORE VIERU - POETUL NEAMULUI

Mustea Aliona, GD I,master în ştiinţe ale educaţiei

or. Donduşeni

Obiective : * Formarea competenţelor literar-artistice, sensibilizând

plasticitatea, lirismul şi frumuseţea lingvistică a versurilor lui GRIGORE

VIERU . * Omagiu celui mai mare poet al timpului - GRIGORE VIERU, la doi ani de la trecerea în nefiinţă . * Dezvoltarea caracterul imaginativ al gândirii , al emotivităţii şi spiritul creativ la elevi ; * Cultiva vorbirea fluentă, expresivă, literară ;Strategii didactice : declamaţia; interpretarea şi audiţia pieselor muzicale; dialogul ; dramatizarea ; discursul în memoriam Mijloace : expoziţie de cărţi ale lui GRIGORE VIERU şi portretul lui; o expoziţie de desene executate de elevi după subiectele poeziilor poetului; o masă ; un prosop brodat ; colaci ; busuioc ; lumânare ; imagini Power Point; CD-uri muzicale , laptop , proiector .

Desfăşurarea activităţii :

Învăţătorul : -Dragi elevi , stimaţi oaspeţi , onorată asistenţă , ne-am întâlnit astăzi într-o activitate de comemorare : „ Lui Grigore Vieru - florile dalbe din sufletul nostru ” Să intrăm în casa cu numele POEZIE . Să păşim pragul acestei veşnicii şi valsând uşor să pătrundem în tainele poeziei lui VIERU . Copilăria , iubirea , mama şi maternitatea , sacralitatea , sunt temele fundamentale ale poeziei lui GRIGORE VIERU . În totul EL a pus o sinceritate şi o trăiredramatică profundă , exprimate cu simplitate , în chip de dialog imperativ cu cititorul . Forţa şi taina cuvântului său ne va face oricând să medităm şi să cinstim

graiul nostru matern , care ne priveşte cu „ ochii umezi de dor ”. Mierea muzicalităţii , vraja sunetelor , izvorâte din cuvinte le găsim în versurile poetului . GRIGORE VIERU a fost mai mult decât un poet . Versul lui pulsează plin de tărie şi puritate . De sus , din cer , poetul ne priveşte cu nădejde şi încredere . El scrie acum pentru îngeri , iar ei vor coborî în taină să ne aducă oricând aminte de marele poet cu numele VIERU .Încet se luminează cerul Cum nu e-n fiecare ziZâmbeşte steaua lui VIERU , Acel ce este şi va fi .Îi numărăm paşii porniţi de acolo , din casa părintească , care-i duce dorul .

Prezentatorul I : Scăldat de valurile bătrânului Prut , Se-ntinde pe vale un mic sătuc . Umbrit de trei păduri de stejari , Pererîta – sat de gospodari .Prezentatorul II : De acolo zborul şi-a luat Cel ce lumea a colindat . Versuri tuturor a dăruit De aceea l-au şi îndrăgit .Pe fondal de melodie câte un copil va trece la masa de scris amenajată în centrul sălii şi vor citi CARTEA VIEŢII POETULUI .1935 -14 februarie . În satul Pererîta , pe malul stâng al Prutului , se naşte marele

Poet , în familia de plugari români a lui Pavel şi Eudochia .1942-1949 – Urmează cursurile şcolii primare şi gimnaziale de şapte clase în satul natal .1953- Termină şcoala medie din Lipcani .1957- Debutează editorial la Editura „ Şcoala Sovietică ” cu volumul de versuri pentru copii Alarma . 1958 –Absolveşte Institutul Pedagogic „ Ion Creangă ” din Chişinău .

Apare a doua carte de versuri pentru copii , Muzicuţe .1960- Grigore Vieru este redactor la revista „ Nistru ” a Uniunii Scriitorilor din R.S.S. Moldovenească .1961- Referent la Uniunea Scriitorilor , apoi redactor la editura „ Cartea Moldovenească ”, unde apar două plachete de versuri pentru copii : Făt – Frumos , Curcubeul , Bună ziua , fulgilor ! .1963 –La editura „ Cartea Moldovenească ” văd lumina tiparului alte cărţi pentru copii Mulţumim pentru pace ! şi Făguraşii .1964 –Revista „Nistru ” publică poemul Legământ , dedicată poetului – nepereche Mihai Eminescu .

1965 –Cu o prefaţă de Ion Druţă , apare volumul Versuri , pentru care va primi Premiul republican pentru tineret . 1966- La editura „ Lumina ” se tipăreşte culegerea pentru copii Poezii de seama voastră.1969 -Apare volumul Duminica cuvintelor , o carte îndrăgită de preşcolari .1970 -Este anul în care apar volumele : Codrule , codruţule , Trei iezi . Editura „ Lumina

”scoate de sub tipar Abecedarul .1974 –Apare o altă carte- eveniment : volumul Aproape .1975 –Volumul Un verde ne vede , publicat la editura „ Lumina ”, primeşte Premiul pentru tineret al R.S.S. Moldoveneşti .1979 –Apar volumele Mama şi Albinuţa , cartea preşcolarilor .1982- Este lansat la Bucureşti şi Chişinău filmul muzical pentru copii Maria

Mirabela , autorul textelor pentru cântece este Grigore Vieru .1984 –Poetul îşi adună cele mai frumoase poezii şi cântece , medalioane , secvenţe

publicistice în volumul Scrieri alese .1986- Volumul Poezii de seama voastră apare la Chişinău , Editura „ Literatura artistică ” .1987 –Se tipăreşte cartea Cel care sunt .1990- Iese de sub tipar culegerea Frumoasă-i limba noastră , cuprinzând versuri pentru preşcolari .1994 –La editura „ Scrisul Românesc ” îi apare antologia Rugăciune pentru mama . 2000-Marele Poet este decorat cu medalia guvernamentală a României „ Eminescu - 150 ani de la naştere ” . 2001 – Se reeditează cărţile : Acum şi în veci şi Strigat-am către Tine . 2007 -Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova îi conferă titlu de Doctor Honoris Causa . Tot în acest an poetul primeşte Medalia de aur a Organizaţiei Mondiale de la Geneva pentru Proprietatea Intelectuală .2009- 18 ianuarie . Poetul trece în nefiinţă .Prezentatorul I : Dumnezeu a sorbit poetul din popor cum soarbe soarele un nor de aur din marea de amar , i-a dăruit lumina , înţelepciunea şi-o rază nemuritoare ce leagă cerul de pământ . Prezentatorul II : Sunt iarbă, mai simplu nu pot fi – modest afirma poetul, evocând de fapt sacrificiul în numele crezului de salvare a sufletelor românilor. În anumite împrejurări avea să spună : „ A

fi simplu nu este o treabă uşoară. A fi simplu înseamnă să mori câte puţin în fiecare zi, în numele celor mulţi, până când te preschimbi în iarbă . Iar mai simplu ca iarba ce poate fi ? ”. Poetul este mare , doar , numai un om cu adevărat mare şi puternic poate fi şi fir de iarbă . Îl cunoaşte fiecare : GRIGORE VIERU - Poet cu nume mare .Poezia „ Formular ” - Numele şi prenumele ?- Un omuleţ fericit . Aurul părinţilor mei . Romaniţa - aşa îmi spun părinţii .- Anul de naştere ?- Ziua şi anul când m-am născut . Cel mai fericit an pentru părinţii mei .- Originea ?- Ar şi semăn dealul acela din prelungirea codrilor . Ştiu toate doinele .- Profesiunea ?- Cetăţean . Îmi iubesc părinţii .- Părinţii ?- Mama şi tata . Cei mai buni părinţi din lume .- Numele mamei ?- Mama .- Ocupaţia ei ?- Mă învaţă . Mă iubeşte . Aşteaptă .- Rubedenii peste hotare ai ?- Da . Pe tata îngropat în pământ străin . Anul 1945 .Prezentatorul I : Copilăria grea , căci a coincis cu seceta şi războiul , l-a îndemnat să scrie despre hulubaşi şi albinuţe , rândunele , furnicuţe , iepuraşi şi greieraşi , despre picii cei poznaşi , ca să uite şi „ să sperie ” singurătatea . Crescut numai cu mamă , singurel , doar melcul cânta un cântecel .Poezia „Cântecul puişorului de melc ” S-a stins soarele cel bun ,Eu mă culc , poveşti îmi spun .Dar nici una nu-i frumoasă ...Greu e singurel în casă !Poezia „ Autobiografică ” Mama mea viaţa – ntreagăA trăit fără bărbat .Singurel eram în casăPloi cu grindină când bat .

Mama mea viaţa – ntreagă ,Stând la masă , ea şi eu ,Se aşază între mineŞi Preabunul Dumnezeu . Prezentatorul I : "Pierzând pe mama , îţi rămâne Patria , dar nu mai eşti copil " . A avut grijă poetul să ne simţim copii . Măria sa ne-a mângâiat pe creştet fiind copilaşi de grădiniţă , din paginile „ Albinuţei ” . Şi astăzi trăim copilăria evocând magicele versuri care ne fac să fim optimişti .Poezia „ Albinuţa ” Hai , copile , dă fuguţaŞi deschide AlbinuţaŞi-ai să vezi , din ea tresarFlori cu aripi ca-n ierbar . Să culegi sfios buchetulSă se bucure Poetul ,Tatăl ei ce-a zămislit-oŞi cu drag ţi-a dăruit-o . Vei găsi în ea de toate , Tu , primeşte-le , nepoate , Băieţele ori fetiţă Cât ai fi de neghiniţă . Ca-n palatul de cleştar Vorbele din ea tresar , Poezii şi cântecele Pentru vârste mititele Prichindei şi prichinduţe Privegheaţi de Albinuţe . Poezia „ Albinuţa” - Albinuţă mititea , Semeni cu măicuţa mea !- Drept , copile , tot aşa , Aleargă şi maica ta !- Albinuţă , cum lucrezi ? Colo-n stup nimic nu vezi !- Fagurul şi cu mierea Luminează casa mea !Cântecul „ Albinuţa ” ( Daria Radu , „ Clopoţelul de argint ”, pag. 106 ) 1. Zboară albinuţa ,Zum - zum - zum -, zum ,

Prin toată luncuţa ,Zum - zum - zum - zum ,Cea mai harnică ,Cea mai darnică ,Zum - Zum - zum ...! 2. Merea este bună ,Zum - zum - zum - zum ,Însă greu se-adună ,Zum - zum - zum ,Numai muncileGustă dulcele !Zum - zum - zum ... !

Poezia „ Ursuleţul ” Martinel primi în darUn frumos abecedar .„ Învaţă de mititelŞi ţi-a fi mai uşurel ! ”Ursuleţul se siliSă-l înveţe într-o zi .Tatăl zise : „ Mai încet ,Te mai joacă prin făget .E destul , aş socoti ,Câte-o literă pe zi .Ştii zicala cu răbdarea ?Cu răbdarea treci şi marea ! ”Poezia „ Cântecul ochilor ” - Unde-aţi fost voi , ochişori ? - În pădure , după flori ! Ochişorii le găseau Mânuţele le strângeau .- Unde-aţi fost voi , ochişori ?- Mingea am jucat în zori ! Ochişorii o vedeau , Picioruţele-o loveau .- Unde-aţi fost voi , ochişori ? - După fragii roşiori ! Ochişorii îi căta Şi guriţa în mânca .- Cum o duceţi , ochilor ?

- Bine-o ducem , florilor ! De măicuţa sărutaţi , Cu tăicuţa mângâiaţi !Prezentatorul I : Soarele de după vii . Îşi arată faţa . Curcubeul din câmpii . Strigă picilor zglobii : „ Bună dimineaţa ” Cântecul „ Bună dimineaţa ”(Daria Radu „Clopoţelul de argint ”,pag .64 ) 1. Bună dimineaţa ,Ochişorii mamei . La-la-la... V-am dorit aşa de multM-am trezit să vă sărut . 2. Bună dimineaţa , Gura mamei dulce . La-la-la... Te-am dorit aşa de mult M-am trezit să te ascult . 3. Bună dimineaţa ,Mâinile măicuţei . La-la-la...V-am dorit aşa de multM-am trezit să vă ajut .ziua : „ Cântecul soarelui ” Copiii : - Soare- soare , domn bălai , spune câte raze ai ? Soarele : - Zău că nu ştiu , măi nepoţi , câte am , ajung la toţi !Copiii : - Soare – soare , domn frumos , la câţi dai lumină jos ?Soarele : - Nu ştiu , eu nu socotesc pe câţi mângâi şi-ncălzesc !Cântecul : „ Spicule din vârf de pai ”- Spicule din vârf de pai , la, la , la ... Spune câte boabe ai ? la, la , la ...- Multe tare , multe tare , la, la , la... Câte stele cerul are , la, la , la ... - Cerule albastru plai , la, la , la ... Spune câte stele ai ? la, la , la ... - Multe tare , multe tare , la, la , la ... Câţi copii pământul are , la, la , la ...- Măi pământ în verde strai , la, la , la ... Spune câţi copii tu ai ? la, la , la ... - Mulţi copii , mulţi copii , la, la , la ... Câte spice în câmpii , la, la , la ...Prezentatorul I : E de neînchipuit o copilărie fără bunei . Relaţia dintre copii şi bunei este foarte importantă . Calmul şi experienţa de viaţă a bunicilor face o combinaţie excelentă cu agitaţia şi energia micuţilor . Cântecul „ Fuga - fuga ” (muzica Ion Aldea - Teodorovici )

1. Îmi amintesc adesDe lunca ce-nverzeaPrin care alergamCu surioara mea Mult mi-e dor de ea De pruncia mea Şi de sora mea cea dulce Şi de sora mea .Tu cred că m-ai uitatCopilăria meaCi eu cât voi trăiNicicând te voi uita . Refren : Fuga , Fuga , fuga prin câmpii , Fuga , fuga doi copii , Două păsări fără de griji . Fuga , Fuga , fuga la bunei , Fuga , fuga mititei , Două păsări - aripi de vis ! 2. Îmi amintesc adesDe dragii mei buniciCare ne îndulceauCu mere şi cu nuci Mult mi-e dor de ea De pruncia mea Şi de sora mea cea dulce Şi de sora mea .Tu cred că m-ai uitatCopilăria meaCi eu cât voi trăiNicicând te voi uita . Prezentatorul I : Poetul Grigore Vieru , fiind întrebat care e cea mai frumoasă sărbătoare , a răspuns :„ Mama ” . Floricică dulce poamă Toată lumea are mamă : Melcul , iedul , ursulică , Puiul cel de rândunică .Poezia „ Tu , iarbă , tot ai mamă ? ” Tu , iarbă , tot ai mamă ?De ai , de bună seamă :

Atunci când înverzeşti ,De ea îţi aminteşti .Tu , floare , tot ai mamă ?De ai , de bună seamă :Atunci când înfloreşti ,De ea îţi aminteşti .Tu , steauă , tot ai mamă :De ai , de bună seamă :Atunci când te iveşti ,De ea îţi aminteşti .Poezia „ Puişorii ” - Pui golaşi , cum staţi în cuib voi Fără plăpumioare ?- Ne- ncălzim cu ale mamei Calde aripioare !- Dar când mama nu-i acasă Şi ploiţa cerne ?- Ne- nvelim atunci cu frunza Ramurii materne .- Dacă n-o să vină mama Şi- o să cadă frunza ? !- Cum nu o să vină mama ,- Cum să cadă frunza ? !Poezia „ Mă rog ” Mă rog de tine , ploaie ,Când zbori către planete ,Stropeşte gura mameiŞi-o apără de sete .Mă rog de tine , codru ,(Căci anii tăi tot fi-vor )Cuprinde-i cald fiinţaŞi-o apără de vifor .Mă rog de tine , iarbă ,Mângâie-i talpa goalăŞi sarea grea din oaseŞi-o apără de boală .Mă rog de tine , munte ,Cât zboru-o să mă poarteSărută ochii mameiŞi-i apără de moarte . Prezentatorul II :

Grigore Vieru nu a murit. Şi-a dat întâlnire cu mama sa de care-i era dor... Şi-a luat un răgaz, o clipă de veşnicie să mai fie cu ea. Mama ne mângâie , Soarele luceşte . Soarele e unul ,

Mama una este .Poezia „ Ghicitoare fără sfârşit ” Ce izvor se ia după om ?Glasul mamei .Ce e dulce şi nu se aduce ?Buzele mamei .Care spice cresc cu vârful în jos ?Braţele mamei .Care stele pe cer cad amândouă odată ?Ochii mamei .Ce se ară cu lacrima ?Chipul mamei .Ce este nemărginit şi nu calcă iarbă străină ?Sufletul mamei .Prezentatorul I : Mama e prima şi veşnica iubire , ea este întruchiparea dragostei divine .Mama e femeia în faţa căreia îngenunchezi şi-i şopteşti : ” Veşnic să trăieşti” . Cântecul : „ Veşnic să trăiască ” 1. Cât de bună-i mama , Doina strămoşească .Să trăiască doina ,Veşnic să trăiască ! 2. Cât de bună-i pâinea , Pâinea părintească . Să trăiască pâinea , Veşnic să trăiască ! 3. Cât de bună-i doina ,Doina strămoşească .Să trăiască doina ,Veşnic să trăiască ! 4. Cât de bun eşti soare , Soare – floare lină . Să trăiască de-a pururi , Dulcea mea lumină !Prezentatorul II :

Mâinile mamei - două aripi salvatoare între cer şi pământ , făptura ei luminează sufletele noastre rătăcite în întunericul timpului . Sufletul mamei e pasărea albă pornită spre pământ , cuvântul „mama ” va dăinui veşnic . Poezia „ Cuvântul mamă ” Pruncii îl zuruie .Bătrânii îl visează .Bolnavii îl şoptesc .Muţii îl gândesc .Fricoşii îl strigă .Răniţii îl cheamă .Iar ceilalţi îl uită .O , Mamă ! O , Mamă !Poezia „ Cântec de leagăn pentru mama ” Dormi - adormi , măicuţă dragă ,Dorm nepoţii tăi de fragă ,Dorm şi blidele spălate ,Dorm şi rufele curate .Dorm trudite-a scării trepteLângă cuibul meu de pietre ,Doarme-n tihnă greieraşu-nClopoţelul de la uşă ,Doarme casa ta bătrână ,Doarme via sub ţărână ,Dormi ! Prin vis - pe val de mareSă te vezi copilă mare ,Lângă-un ciob şi o cordicăSă te vezi copilă mică ,Să te vezi şi mai - nainte:Când erai cum nu ţii minte .Dormi , măicuţa mea albită ,Dormi , măicuţa mea iubită .Poezia „ Făptura mamei ” Uşoară , maică , uşoară , C-ai putea să mergi călcândPe seminţele ce zboarăÎntre ceruri şi pământ !În priviri c-un fel de teamă ,Fericită totuşi eşti -Iarba ştie cum te cheamă ,Steaua ştie ce gândeşti .Cântecul : „ Iartă - mă ” 1. Iartă-mă , ţi-e părul înălbit , cărunt ,

Iartă-mă , pe lângă tine eu nu sunt .Iartă-mă , cu ochii stai mereu la drum ,Iartă-mă , de- atâta timp nu ne-am văzut . Refren :RozeleNu ţie , mamă , ţi le-am dus ,PozeleNu pe-ale tale-n rămi le-am pus ,CânteceNu pentru tine eu am scris ,Iartă-mă ,Pe alta o văzui în vis .

2. Iartă-mă , se duc ţipând cocoarele ,Iartă-mă , asfinte rece soarele ,Iartă-mă , e timpul nu ştiu cum grăbit ,Iartă-mă , nu îndeajuns eu te-am iubit .Prezentatorul II : Mama este numele lui Dumnezeu pe buzele şi în inimile copiilor ...A fi mamă este una din cele mai mari responsabilităţi pe care le are o femeie . Mama poetului , concretă , reală , veghetoare şi însufleţitoare a spaţiului copilăriei , care este prin excelenţă matern , devine Mama Naturii şi a Cosmosului , Mumă în genere .Poezia “ Mamă , tu eşti ... ” Mamă,Tu eşti patria mea!Creştetul tău ? Vârful muntelui Acoperit cu nea.Ochii tăi ?Mări albastre.Palmele tale ?Arăturile noastreRespiraţia ta ?Nor din care curg ploi Peste câmp şi oraş.Inelul Din degetul tău ?Cătare Prin care ochesc În vrăjmaş.

Basmaua ?Steag,ZvâcnindCa inima?Mamă, Tu eşti patria mea ! Cântecul : „ Sub stele trece apa ” 1. Sub stele trece apaCu lacrima de-o samă ,Mi-e dor de-a ta privire ,Mi-e dor de tine , mamă . Refren : Măicuţa mea : grădină Cu flori , cu nuci şi mere , A ochilor lumină , Văzduhul gurii mele ! Măicuţo , tu : vecie , Nemuritoare carte De dor şi omenie Şi cântec fără moarte ! 2. Vânt hulpav pom cuprindeŞi frunza o destramă .Mi-e dor de-a tale braţe ,Mi-e dor de tine , mamă . 3. Tot cască leul ierniiCu vifore în coamă .Mi-e dor de vorba-ţi caldă ,Mi-e dor de tine , mamă . 4. O stea mi-atinge faţaOri poate-a ta năframă .Sunt alb , bătrân aproape ,Mi-e dor de tine , mamă .Prezentatorul I : Peste ani , cuvântul marelui poet Grigore Vieru devine tot mai profund şi mai puternic . Luptând pentru crezul naţional , după cum este şi firesc , poetul afirma că „ în aceeaşi limbă / toată lumea plânge , / în aceeaşi limbă / râde un pământ ”, dar totodată ne face atenţi la faptul că – „ doar în limba ta / durerea poţi s-o mângâi , / iar bucuria / s-o preschimbi în cânt ” . Prezentatorul II : Mama e prima mea întâlnire cu un înger ,dar... Precum iubesc măicuţa ,

Aşa-mi iubesc şi graiul Şi doina cea străbună , Şi horele , şi graiul .Poezia “ Frumoasă-i limba noastră ” Pe ramul verde taceO pasăre măiastră ,Cu drag şi cu mirareAscultă limba noastră .De-ar spune şi cuvinteCând cântă la fereastră ,Ea le-ar lua , ştiu bine ,Din , sfânta , limba noastră .Poezia “ În limba ta ” În aceeaşi limbăToată lumea plânge ,În aceeaşi limbăRâde un pământ .Ci doar în limba taDurerea poţi s-o mângâi ,Iar bucuria .S-o preschimbi în cânt .În limba ta Ţi-e dor de mama ,Şi vinul e mai vin ,Şi prânzul e mai prânz .Şi doar în limba taPoţi râde singur ,Şi doar în limba taTe poţi opri din plâns .Iar când nu poţi Nici plânge şi nici râde ,Când nu poţi mângâiaŞi nici cânta ,Cu-al tău pământ ,Cu cerul tău în faţă ,Tu taci atunciTot în limba ta .

Cântecul “ Lăsai ”1. Dragu-mi-i a te cânta ,Scrisule venit din stele ,Orice literă a taCa pe ochii maicii meleDornic o sărut . Refren : Răsai , răsai , răsai , Ca grâul cel verde , Ca lacrima ! Răsai , răsai , răsai , Şi nu te mai pierde , Iubirea mea ! 2. Mere purpurii pe ram ,Văi cu spic de aur pline !Totuşi ce săraci eram ,Ne-avîndu-te pe tine ,Scrisule cel scump . 3. Bucură-te , scris latin ,Că pe valea dulce-amarăN-ai venit ca un străin ,Ai venit la tine-n ŢarăŞi la fraţii tăi .Poezia “ Limba noastră ” Floare micşunea ,Graiul meu cel rupt din soare ,Care-mi mângâi inima ,Floare .Dulce pentru vorba zisă ,Graiul meu înfloritor ,Dulce pentru vorba scrisă ,Graiul meu nemuritor .

Pasăre de dor , Limba mea de doină , horă ,Care nu mă laşi să mor , Soro .Dulce pentru cununare ,

Graiul meu înfloritor ,Dulce pentru legănare ,Graiul meu nemuritor .Poezia “ Limba noastră cea română ” Sărut vatra şi-al ei numeCare veşnic ne adună ,Vatra ce - a născut pe lumeLimba noastră cea română .Cânt a Patriei fiinţăŞi-a ei rodnică ţărânăCe-a născut în suferinţă Limba noastră cea română .Pre pământ străvechi şi magic Numai dânsa ni-i stăpână :Limba neamului meu dacic ,Limba noastră cea română .În al limbilor tezaurPururea o să rămânăLimba doinelor de aur ,Limba noastră cea română .Cântecul : “ Pentru ea ” 1. Pentru ea la Putna clopot bate Pentru ea mi-i teamă de păcate , Pentru ea e bolta mai albastră - Pentru limba noastră . Refren: Dumnezeu prima oară Când a plâns printre astre, El a plâns peste ţară Cu lacrima limbii noastre . 2. Pentru ea ninsori se cern din spaţii Pentru ea puternici sunt Carpaţii Pentru ea e caldă vatra poamei - Pentru limba mamei . 3. Pentru ea noi văruim pereţii , Pentru ea mai sunt răniţi poeţii , Pentru ea cresc florile visării -

Pentru limba ţării . Prezentatorul I : - Dintr – un interviu al lui Grigore Vieru :„ Copil fiind , am văzut cel din urmă rănit în al doilea războiul mondial - Soarele , ridicându-se însângerat deasupra milioanelor de mame şi copii . Semăna la faţă cu tata pe care-l aşteptam ”. Astfel s-au născut fiorii baladei „ Cămaşele ” . Poezia „ Cămaşele ” A fost război .Ecoul luiŞi-acum mai este viu .Cămaşe vechi , mai noi –Amară amintire de la fiu .De cât au fost , ah ,La izvor spălateC-a ros de-acum uzorulŞi , alb , bumbaculS-a rărit în spateŞi nu le-a îmbrăcat demult Feciorul .Cămaşe vechi , mai noi -A fost război .Ci maica luiDe ani prea lungi de-a rândulTot vine la izvoare :Ea şi gândul ;Şi iar luând cămaşele în poală ,De cum ajunge sâmbăta , Le spală .Căci mâine Fac băieţii horă-n satIar fete multe-s :Câte-n flori albine !Şi-atunciBăiatul ei cel drag băiat ,Cu ce se-mbracă , bunul ,Dacă vine ?!Prezentatorul II : Grigore Vieru ne chema să trăim patriotic .„ Chiar dacă nu aş avea copii , chiar dacă nu aş avea mamă ,chiar dacă nu aş avea Patrie – războiul mi-ar răni copii , mi-ar înălbi mama şi mi-ar însângera Patria ” .

Poezia „ Ţărişoara mea ” Am o casă printre ramuri ,Am un sat întreg de neamuri ,Am un codru , o câmpie ,Am un grai ce-mi place mie .Am un plai ca din poveste ,Altul mai frumos nu este ,El mi-i drag până la stele ,Şi pîn-dincolo de ele .Poezia „ Floarea omenirii ” Ţara mea nu-i floarea cea de vieŢară , ţărişoara mea ,Dar mi-i floarea cea de omenie ,Plaiul meu curat ca lacrima .Ţara mea nu-i floarea de pe ramuri ,Ţară , ţărişoara mea ,Dar mi-i floarea dragostei de neamuri ,Plaiul meu curat ca lacrima .Poezia : „ Cântec despre pace ” Iese soarele-n poianăCa o pâine rumeoară .Mândrul soare mult îmi place ,Ce frumos e când e pace !Tot sunând ca fluieraşulFuge-n vale izvoraşul .Izvoraşul mult îmi place ,Ce frumos e când e pace !Cântă-n ramuri păsărele Eu mă-ntrec sub cer cu ele .Mie câmpul mult îmi place ,Ce frumos e când e pace !Cântecul „Floarea păcii ” 1. Unde creşte oare ,Floarea păcii , floare !?Creşte-n grâu şi creşte-n stele ,Floarea păcii , floare ,Şi-n privirea maicii mele ,Floarea păcii , floare ,2. Unde creşte oare ,Floarea păcii , floare !?Creşte-n poarta şcolii ,Floarea păcii , floare ,

Şi în cântecul mierliţei ,Floarea păcii , floare , 3. Iată unde creşte ,Unde înfloreşte ,Floarea păcii lucitoare ,Floarea păcii , floare ,Cea mai mândră-n lume floare ,Floarea păcii , floare ! Prezentatorul I : Venii târziu acasă ,Să văd ce-i zice tu ,Luai puţin din masă ,Să văd ce-i zice tu ,Mi-a râs pe drum o fată ,Să văd ce-i zice tu ,Sunt palid ca lămâiul ,Să văd ce-i zice tu ,Să mor aş vrea întâiul ,Să văd ce-i zice tu .Prezentatorul II : „ Ştiu : cândva , la miez de noapte ... / Stinge-mi-s-or ochii mie / totdeasupra cărţii sale ... ” . Astfel poetul şi-a prorocit soarta . S-a stins din viaţă într-o noapte de duminică , pe 18 ianuarie 2009 , la întoarcerea de la o ceremonie de omagiere a lui Eminescu ... Inima i-a stat în loc . Poezia : „ Legământ ” Ştiu : cândva , la miez de noapteOri la răsărit de Soare ,Stinge-mi-s-or ochii mieTot deasupra cărţii Sale .Am s-ajung atunce , poate ,La mijlocul ei aproape .Ci să nu închideţi carteaCa pe recile-mi pleoape .S-o lăsaţi aşa , deschisă ,Ca băiatul meu ori fataSă citească mai departeCe n-a dovedit nici tata .Iar de n-au s-auză dânşiiAl străvechii slove bucium ,Aşezaţi-mi-o ca pernăCu toţi codrii ei în zbucium .

Prezentatorul I : Poetul GRIGORE VIERU ne-a îmbiat să păşim în casa cu nume – Poezie . Ea are geamurile larg deschise spre ziua de azi , de mâine , spre viitor . Prezentatorul II : GRIGORE VIERU e poetul timpului . VIERU a fost în toate - în poezii , cântece , aforisme , luări de atitudine publicistice - o fiinţă întru Poezie . Poezia : „ Rugă pentru poet ” Ci las-o să curgă curăţătoare ,Să ne pătrundem de măreţia ProfetuluiŞi de taina simţurilor înălţătoare .Doamne , nu şterge culorile acestui Frumos Curcubeu ,Ci lasă-l aşa proptit în ceruri ,Să ne pătrundem de strălucireaPoetului - zeuŞi a slovelor pline de adevăruri .Doamne , nu arunca pe umerii mamei Cămaşa uitării ,Ci las-o să stea lângă noi iubitoare ,Să- nvăţăm de la ea rugăciunea- nchinăriiÎn faţa a tot , ce trăieşte sub soare .Doamne , nu-nchide cartea Poetului cu nepăsare , Ci las-o deschisă pentru Copiii mei ,Să ne pătrundă de- nţelepciunea atotştiutoareŞi de iubirea în ochii tăi .Poezia „ Lui GRIGORE VIERU ” Poporul plânge fără de-alinare ,E greu să crezi c-ai dispărutUn alt VIERU Moldova n-areŞtii cât de tare ne-a durut ? !Am crescut cu ale tale versuri - Albinuţa , de mici pici ,Ne-a arătat tot universulBuchilor mari şi mici !Te port în inimă , Poete ,Te vom purta cu toţi mereu ,Căci ale tale blânde versuriCălăuzesc destinul greu .Prezentatorul I : Să aveţi mereu pe masă - poezia lui VIERU !Să citiţi mereu în casă - poezia lui VIERU !

Prezentatorul II : Să vă fie sfântă cartea - poezia lui VIERU !Să cinstiţi a neamului comoară - poezia lui VIERU !

REPERE BIBLIOGRAFICE :Manuale şcolare :Abecedar , ( co- autor ) , 1974 Albinuţa , „ abecedar ” , cu ilustraţii de Lică Sainciuc , Chişinău ,1979 .Steluţa ( co- autor ) , 1970 .Opera poetică :Cel care sînt , poezii , Chişinău ,1987 .Mama , poezii , Chişinău ,1988 .Să creşti mare , cântece pentru copii , 1987 .Să facem cunoştinţă , versuri pentru cei mici , Chişinău ,1989 .Scrieri , Editura „ Lumina ”, Chişinău ,1984 .Spune-i soarelui o poezie , versuri pentru copii , Chişinău ,1989 .Poezii , Colecţia „ Biblioteca şcolarului ” , Editura „ Literatura artistică”,Chişinău , 1983 .„Acum şi în veac ”, (Colecţia Biblioteca şcolarului , serie noua ) .„ Cartea Vieţii Mele ”(Colecţia Biblioteca de aur , serie noua ) ( 2002) .Marii Scriitori Români , Mihai Cimpoi , „Taina care mă apără . Opera poetică ” , Colecţia Ediţii critice , 2009 .

POEZIILE LUI GRIGORE VIERU. RECITAL DE POEZIECechir Tatiana, grad didactic IILiceul Teoretic „M. Eminescu”

s. Baimaclia, r. Cantemir

Disciplina: Limba şi literatura română. Tainele cărţiiClasa:IDurata: 45 minuteSubiectul: POEZIILE LUI GRIGORE VIERU. RECITAL DE POEZIESub-competenţele curriculare:5.1 Sesizarea conţinutului emotiv al textului/cărţii citite în timpul audierii acestuia/acesteia.5.4 Manifestarea preferinţei de a citi texte literare de diferite specii.Obiectivele lecţiei. La finele lecţiei elevii vor fi capabili:O1 să recite expresiv, emotiv poeziile din creaţia poetului Grigore Vieru;O2 să clasifice poeziile conform tematicii abordate de către poet;O3 să manifeste interes pentru studierea creaţiei pentru copii a poetului;O4 să creeze o ilustraţie a unei poezii prin diverse mijloace artistice .Tehnologii didactice:

a) forme: frontal, individual.b) metode: audiţie, recitare, demonstrare, prezentare de carte, ilustrare, PPT, atelierul „Micului ilustrator”, enunţuri lacunare,

„Scrisoare poetului”.c) resurse: portretul poetului, lumânări mari, călimară, prosop naţional,cărţi scrise de G. Vieru sau creaţii publicate şi în periodice,

expoziţie, foi pentru desene, creioane colorate, proiector, computer, înregistrări audio şi video, poster pentru scrisoare.Evaluarea: recitare expresivă, observaţii curente, aprecieri verbale sau prin aplauze.Surse:http://www.versuri-si-creatii.ro/poezii/v/grigore-vieru-6zuocuu/http://www.grigorevieru.md/biografiehttp://petru-botezatu.blogspot.com/2011/01/poezia-pentru-copii-lui-grigore-vieru.htmlhttp://www.grigorevieru.md/creatia/poezii/190-albinuta-cartea-prescolarului-selectiuni

Secvenţele lecţiei

Ob.op Activitatea cadrului didactic şi a elevilor Metode, forme Resurse Evaluare

1.EvocareCaptarea atenţiei

Se creează atmosfera de sărbătoare „Întâlnire imaginară cu poetul Grigore Vieru”

Băncile se află în formă de masă rotundă. În faţa clasei este organizată expoziţia de carte a poetului. Pe o masă aparte este amenajat ungheraşul poetului: portretul, lumânări mari, un condei cu stilou, câteva foi împrăştiate, prosop naţional etc.

Invitaţi: cadre didactice, părinţi, elevi din clasa paralelă, bibliotecarul.

Se audiază înregistrarea cântecului „Ţărişoara mea” pe versurile poetului G. Vieru sau interpretează elevii, dacă cântecul a fost studiat cu altă ocazie.

După audiţie se desfăşoară o discuţie referitoare la cele audiate

-Ce emoţii aţi trăit atunci când aţi audiat/interpretat cântecul?-Cine este autorul versurilor?-Ce titlu are acest cântec?-Despre ce este cântecul?-Care versuri confirmă cele spuse de voi?-Cine dintre voi a mai recitat poezii de G. Vieru? Când, unde, cu ce ocazie?-Despre ce a mai scris poetul în poeziile sale?

Expoziţia

Audiţie sau interpretare

Dialog cu eleviiFrontal

Portretul poetului Grigore Vieru şi alte rechizite pentru decoraţie

Mijloace tehnice (casetofon, computer), înregistrări audio şi video

Orală, curentă

2. Realizarea

PREZENTARE „Grigore Vieru şi poezia Măriei sale” (Anexa 1)

PPT Proiector, materiale PPT

sensului

O3

O1

O2

O4

Scurte date biografice (Anexa 2) Citate, maxime scrise de G. Vieru (Anexa 3)

PREZENTARE DE CARTE Bibliotecarul, prezent la sărbătoare, va prezenta

elevilor şi oaspeţilor cărţile, creaţiile cele mai de vază ale poetului. Va atrage atenţia la traducerile în diferite limbi ale poeziilor, la premiile obţinute pentru creaţia sa etc.

RECITAL DE POEZIE Poezii de G. Vieru repartizate pe tematici:

mama, plai, pâine, grai matern, carte, animale, dragoste, război, casa părintească, doină, dor î însoţite de imagini respective. (Anexa4)

Elevii vor recita emotiv, expresiv poezii din creaţia poetului. Vor enunţa titlul , vor comenta tema dezvăluită în aceste poezii, vor motiva alegerea poeziei pentru recital.

Recitalul poate fi completat cu cântece pe vesrurile lui G. Vieru interpretate/audiate de către elevi

ATELIERUL DE CREAŢIE “MICUL ILUSTRATOR” Se va propune elevilor să creeze ilustraţii la

poezia pe care au recitat-o. Se va organiza o mini-expoziţie a ilustraţiilor, care

vor fi prezentate şi expuse la panoul pregătit din timp.

Lectură

Prezentare de carte

Recitare

Atelier de creaţie

Expoziţie

Postere, fişe cu maxime

Cărţi şi periodice cu creaţia poetului

Imagini care sugerează tematica/mesajul poeziei

Foi de desen, creioane, creioane de ceară

Recitare expresivă, emotivă

Aprecieri verbale, aplauze

3.Reflecţie O3 „SCRISOARE POETULUI GRIGORE VIERU”

Pe un poster pregătit din timp sînt scrise enunţuri lacunare. Împreună cu învăţătorul elevii vor completa spaţiile rezervate cu informaţia acumulată la lecţia dată. (Anexa 5)

Enunţuri lacunareScrisoare

Poster cu enunţuri lacunare

Orală, curentă, verbală

4.Extindere O3 Se propune elevilor să citească şi să memorizeze şi alte poezii de G. Vieru pentru a fi recitate la lecţiile de limba şi literatura română, la sărbătorile clasei cu diferite tematici, frăţiorilor, părinţilor.

Bibliotecarul va propune elevilor spre lectură poeziile poetului publicate în reviste, ziare, cărţulii etc.

ANEXA 2

Iată ce ne spune însuşi poetul: „M-am născut în 14 februarie 1935, din părinţi plugari, Eudochia şi Pavel, într-un sat frumos – Pererîta - aşezat pe malul stâng al Prutului şi înconjurat din trei părţi de păduri… Tatăl meu adevărat a murit când aveam jumătate de an. Tatăl vitreg, cel care m-a crescut şi el cum a putut, s-a pierdut în război. Copilăria mi-a fost desculţă. Dar nu m-am jeluit de asta niciodată…Am secerat desculţ grâul şi porumbul nostru…am cules desculţ strugurii… Mama nu a mai vrut să-şi lege viaţa de nimeni decât de noi: de mine şi de sora mai mare Sofia.”

A debutat editorial în 1957, student fiind, cu o plachetă de versuri pentru copii, "Alarma", apreciată de criticii literari. În 1958, Vieru a absolvit Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chişinău, Facultatea de Filologie şi Istorie. În acelaşi an, i-a apărut a doua culegere de versuri pentru copii, "Muzicuţe", şi s-a angajat ca redactor la revista pentru copii „Scânteia Leninistă”. A fost redactor la revista Nistru, publicaţie a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Între 1960 şi 1963, Vieru a fost redactor la editura Cartea Moldovenească, unde i-au apărut şi două plachete de versuri pentru copii: "Făt-Frumos şi Curcubeul" şi "Bună ziua, fulgilor!". În 1964, publică în revista Nistru poemul "Legământ", dedicat poetului Mihai Eminescu. În 1970, editura Lumina publică "Abecedarul", semnat de Spiridon Vangheli, Grigore Vieru şi pictorul Igor Vieru. S-a dat o luptă aprigă de câţiva ani pentru apariţia lui, luptă în care s-au angajat şi învăţătorii basarabeni, lucrarea fiind considerată naţionalistă de către autorităţi. La 16 ianuarie 2009, poetul a suferit un grav accident de circulaţie, în apropiere de Chişinău. La 48 de ore după accident, inima lui Grigore Vieru a încetat să bată.

ANEXA 3

“Cea mai veche carte din lume este o mamă, cea mai frumoasă carte din lume este o mamă.”

“S-a mutat pe mormântul mamei toată iarba din abecedarul copilăriei mele.”

“N-am ştiut a preţui zilele în care măicuţa noastră mai putea să trăiască.”

“Sunt trei fiinţe pe care nu te poţi supăra: Dumnezeu, mama şi moartea.”

“Copiii scriu pe zăpadă numele mamei cu atâta bucurie, de parcă dânşii au descoperit numele ei şi strălucirea zăpezii.”

„ A vorbi sănătos limba mamei este o datorie"

Două mere Iar e toamnă. Zile calde.Frunza ruginie cade.Frumuşel cei mici se spalăŞi se duc cuminţi la şcoală.Maica în ghiozdan le puneCâte două mere buneŞi creioane, cărţi, caieteŞi le dă în mâini buchete.Eu sunt mic, rămân acasă,Vreau să plâng, că nu mă lasă…Şi-mi aduce mama mieMere mari, o farfurie.Însă ce să fac cu ele?Fie chiar să-mi dea şi-o poală.Eu vreau două, două mere,Dar să le mănânc la şcoală.Dorul şi limba Cerul e ţesut din stele,Luncile – din floricele,Numai dorul strămoşesc –Din cuvântul românesc.Din pământ izvorul iese,Grâul – din seminţe dese,Numai dorul strămoşesc –Din cuvântul românesc.Razele ne vin din soare,Iar miresmele – din floare,Numai dorul strămoşesc –Din cuvântul românesc.Cum se spală ariciorii

Aricioaica-n umbra floriiÎşi grijeşte ariciorii,Îi tot spală de cu zoriPe botic şi ochişori.Doar pe spate, doar pe spateSă-i grijească nu mai poate.Ariciorii, aşadar,Stau cu spatele murdar.Şi-s spălaţi abia când plouă,La o lună sau chiar două.

Bucuraţi-vă, măi pici,Că nu sunteţi pui de-arici.

Cuvântul “mama” ANEXA4

Pruncii îl zuruie.Bătrânii îl visează.Bolnavii îl şoptesc.Muţii îl gândesc.Fricoşii îl strigă.Orfanii îl lacrimă.Răniţii îl cheamă.Iar ceilalţi îl uită.O, Mamă! O, Mamă!

Mulţumim pentru paceMama pâine albă coace, Noi zburdăm voios, Pentru pace, pentru pace Mulţumim frumos.Tata fluiere ne face, Noi cântăm duios. Pentru pace, pentru pace Mulţumim frumos.Înfloresc în jur copacii, Ceru-i luminos. Pentru pace, pentru pace Mulţumim frumos.

Tu, iarbă, tot ai mamă?Tu, iarbă, tot ai mamă?De ai – de bună seamă:Atunci când înverzeşti,De ea îţi aminteşti.Tu, floare, tot ai mamă?De ai – de bună seamă:Atunci când înfloreşti,De ea îţi aminteşti.Tu, steauă, tot ai mamă?De ai – de bună seamă:Atunci când te iveşti,De ea îţi aminteşti.

Satul meuSatul nostru-i mare tare,Satul nostru capăt n-are.Până la bunicul PetruEste cam vreun kilometruPână la unchiul AndreiKilometri sunt vreo trei.Nu-i cunosc pe cei din vale,Da-i salut pe toţi în cale.Puiu-Ce ai puiu, nu vrei mei ?-Am pierdut pe fraţii mei.-Cum arată ?-Tot gălbui.-Cum îi cheamă ? –Pui, Pui, Pui.

Albinuţa Zum-zum-zum,Eşti mereu pe drum,Şi mereu prin floriceleTu culegi miere din ele.Zum-zum-zum,Eşti mereu pe drum, Ne dai şi nouă din ea,Dragă albinuţa mea !

Albinuţa -Albinuţă mititea,Semeni cu măicuţa mea,Semeni cu măicuţa mea!-Drept, copile, tot aşa,Aleargă şi maica ta,Aleargă şi maica ta!-Albinuţă, cum lucrezi?Colo-n stup nimic nu vezi,Colo-n stup nimic nu vezi!-Fagurul şi cu miereaLuminează casa mea!Luminează casa mea!

UrsuleţulMartinel primi în darUn frumos Abecedar.

«Învaţă de mititel Si-ţi va fi mai uşurel!»Ursuleţul se siliSă-l înveţe într-o zi.Tatăl zise: Mai încet!Te mai joacă prin făget. E destul, aş socoti,Câte-o literă pe zi.Ştii zicala cu răbdarea?«Cu răbdarea treci şi marea!»Cântecul ochilor-Unde-aţi fost voi, ochişori?-În pădure, după flori!Ochişorii le găseauMânuţele le strângeau.-Unde-aţi fost voi, ochişori?-Mingea am jucat în zori!Ochişorii o vedeau,Picioruţele-o loveau.-Unde-aţi fost voi, ochişori?-După fragii roşiori!Ochişorii îi cătaŞi guriţa în mânca.-Cum o duceţi, ochilor?-Bine-o ducem, florilor!De măicuţa sărutaţi,Cu tăicuţa mângâiaţi!

Fluturaşii Fluturaşii numărauCâte flori pe văi erau.Fâl-fâl acolo, fâl-fâl ici,Unu, doi, trei, patru, cinci!Şase, şapte, opt şi nouă,Vine seara cea cu rouă.Cum să le numeri pe toate?Nici albina nu le poate.

Bună dimineaţaBună dimineaţa,Ochişorii mameiV-am dorit aşa de mult

M-am trezit să vă sărut,Ochişorii mamei,Bună dimineaţa.Bună dimineaţa,Gura mamei dulce!Te-am dorit aşa de mult,Bună dimineaţa,Mâinile măicuţei!V-am dorit aşa de multM-am trezit să vă ajut.

ANEXA 5

Dragă Grigore Vieru,

Noi, __________, am citit__________ Măriei Tale. Ne pare ____ că ai avut grijă să scrii poezii, pentru copii şi despre copii, despre__________________

________________________________________ Ştim deja că eşti numit______________.

Promitem că vom mai _________________ şi alte poezii din creaţia TA.

Mulţumim mult!

Dragă Grigore Vieru,

Noi, __________, am citit__________ Măriei Tale. Ne pare ____ că ai avut grijă să scrii poezii, pentru copii şi despre copii, despre__________________

________________________________________ Ştim deja că eşti numit______________.

Promitem că vom mai _________________ şi alte poezii din creaţia TA.

Mulţumim mult!