in ultimii 5000 de ani sclavia

a existat in cele

mai multe societiiti umane.

Cele mai cunoscute exemple

de state sclavag.iste sunt

Grecia ~i Roma antice ~i, mai

recent, cele douii Americi.

S clavia implica aflarea unei persoane sub

proprietatea alteia, a unui grup, sau a

unei institutii, cum ar fi un palat sau untemplu. Cu alte cuvinte, sclavii reprezinta oproprietate, oricand la dispozitia stapanilorsau stapanelor lor. in multe societati, sclavilorsau servitorilor li s-au oferit drepturi, dar aces-tea erau de obicei drepturi esentiale: alegereasotuluVsotiei, un cuvant de spus In ceea ceprivea soarta copiilor loi ~i dreptul de a sebucura de roadele muncii lor.

Din punct de vedere istoric, sclavia Insem-na, prin defmitie, negarea egalitatii Intre oa-

O Orez fin, ace, cart,i, panglici, un cal -~isclavi -de vanzare sau inchiriat. Acest flutu-ra~ pentru o licita1ie publica a aparut in mai1829, prezentand numele, varsta ~i califi-carea fiecarui sclav.

meni, iar filosofii, de la Aristotellncoace, Ii des-criau uneori pe sclavi ca o specie aparte ~iinferioara. De fapt, cei mai multi indivizi deve-neau sclavi In urma capturarii lor In timpul raz-boaielor sau erau rapiti. Alte cauze cuprindeaupedepsirea unor persoane pentru diferite de-licte ~i saracia, care li determina pe unii parinti

~ sa-~i vanda copiii ca sclavi; uneori, unii indivizi~ erau lndemnati sa devin:l robi de bun:l voie.6 Sclavia pare sa aiba aceea~i varsta ca ~i::: civilizatia, aparand o data cu surplusul de

bunuri al societ~tilor, pentru unii fiind maiprofitabil s~ Inrobeasc~ alte fiinte umane (Intr-o societate care produce doar atat cat s~.:~ihrnneasc~ membrii detinerea sclavilor nuofer~ nici un avantaj). Toate religiile impor-tante, inclusiv cre~tinismul ~i islamismul, autolerat sclavia ~i foarte putini ganditori i s-auopus pan~ In Epoca Iluminismului, In secolulal XVlII-lea, cand s-au dezvoltat ideile uma-nitariste.

00 Sclavi a~eza,ipe ..corabiile mor,ii...

pentru transportulspre America.Pe o corabiebritanica de sclavi.The Brooke, fiecaruisclav i se atribuia un

spa,iu de 1.8m x16.5cm x 0.7m.pentru o calatoriede 40 de zile.

Mul,i sclavi mureauin timpul calatoriei~i la sosire.

Munca sclavilorDe~i sclavia exista in majoritatea socie~tilor,importanta ei varia de la un loc la altul. Undesclavii erau servitori casnici, prezenta lor aveaun impact relativ mic asupra modului deorganizare a socie~tii ~i, in general, erautratati destul de bine. Dar in societ~tile in caremunca sclayilor era folosit~ pe scam larg~ -pentru a produce recolteaduc~toare de profitsau s~ extrag~ metale pretioase in mine -ace~tia erau putemic exploatati ~i p~ziti cumare atentie. Caracterul acestor socie~ti erain intregime influentat de existenta unorasemenea feluri de sclavie productiv~.

Grecia ~i Roma antice erau ambele socie-~ti sclavagiste. In Atena, majoritatea familiilor

193

SClAVIA

O Mozaic

reprezentand un

sclav casnic roman.

O Unii africani ceurmau sa devinasclavi nu au reu~itniciodata sa ajungape coasta. Incapabilisa continue mar~ulfort,at datoritafoamei, au fost lasa,isa moara. Membriiunor triburi africaneau devenit interme-diari, luand captividin alte triburi, pecare ii dadeau inschimbul bunurilor

europene.

O Planta,ie debumbac pe fluviulMississippi.Revolu'ia Industrialadin Marea Britanie adus la o mare cererede bumbac neprelu-crat in SUA. Muncasclavilor era ideala

pentru ob,inerearecoltelor, carenecesitau pu,inaexperien,a ~i pri-cepere, dar multatruda.

se ocupau cu agricultura, avand unul sau doisclavi care ii ajutau atat la treburile casnice cat~i la munca pe camp, astfel incat ace~tia nuaveau o via~ mai grea decat muncitorii liberi.Dar rninele de argint de la Laureum -singuraintreprindere cu adevi1rat mare din Grecia -au reprezentat o exceptie insemnati1. pani1 la30.000 de sclavi lucrau sub pi1mant, inconditiile cele mai mizerabile ~i periculoase.

Munca sclavilor a avut un rol ~i mai impor-tant in Imperiul Roman. Victoriile ~i cuceririle

Romei au dus la un influx stabil de sclavi, iarsclavia a afectat toate nivelele de viat:1. Sclaviideveneau servitori casnici, me~te~ugari sauprofesori ~i, i:n timpul imperiului, toate servicii-le civile erau conduse de sclavi ~i de oameniliberi. La un nivel mai sc:lzut, sclavii eraufolositi pentru producerea m:lslinelor, astrugurilor ~i a a1tor recolte. O consecint:1 a fostalungarea micilor fermieri ~i a muncitorilorliberi de pe teritoriile lor, creandu-se astfel omas:l urbam nemuncitoare, aceasta devenind

o caracteristica a vietii 1n Rorna. Felul 1n caresclavii rornani -erau tratati varia mult de la uncaz la altul, dar 1n timpul perioadei imperiale(spre deosebire de cea republican~) conditiilede munca s-au imbunatatit treptat $i un rnarenurrulr de stapani le-au redat sclavilor liber-tatea. Aceasta politica a fost incurajata de legileromane, dar un om liber ~i descendentii saierau obligati sa aduca anumite servicii fo~tilorstapani timp de trei generatii.

Criza de sclaviin perioada tarzie a Imperiului Roman, cindarmatele nu au. mai cucerit noi teritorii,nurrulrul de sclavi s-a mic~orat. Deoarecedificultatile economice s-au intensificat, co-mertul a cunoscut un declin, iar proprietarii sebazau mai mult pe propriile lor puteri, sclaviadevenind o institutie rnai putin folositoare.

Diminuarea puterir centrale ~i dependentacrescanda a populatiei de protectia aris-tocratilor locali ~i a marilor proprietari depamant, au facut ca atat oamenii liberi cat ~icei asupriti sa devina iobagi, legati de pamant~i impovarati cu obligatii, dar bucurandu-setotu~i de drepturi substantiale.

Sclavia a cunoscut un declin foarte lent inEvul Mediu (Domesday Book -registrulcadastral, arata ca zece la suta din populatiaAngliei era inca fQrmata din sclavi 1n 1086), ~ia reaparut in Europa pe scara larga o data cuexpansiunea Imperiului O.tornan in Balcani.in anii 1440, in urma expeditiilor portughezede descoperire pe coasta de vest a Africii, aufost adu~i in Europa primii sclavi negri.

OroriOrorile comertului cu sclavi, condus de euro-peni, sunt bine cunoscute. Totu~i, aceastaactivitate mai fusese practic;ata ~i de altii. Cu, cateva secole 1nainte ca europenii sa-~i faca

0 aparitia, popoarele africane se inrobeau unele~ pe altele, iar arabii de pe coasta de est expe-:3 diau un nurrulr mare de sclavi pe mare, in

Asia. Asemenea arabilor, europenii patrun-deau rar in interiorul continentului, bazandu-se pe intermediarii africani, care capturausclavii ~i ii vindeau in porturile de pe coastade vest:

incepand cu secolul al XVI-lea, cerereacontinua de mana de lucru 1n America a facutdin comertul cu sclavi din Africa de Vest oafacere profitabila. Minele de argint dinAmerica de Sud, plantatiile de cafea dinBrazilia ~i suprafetele cultivate cu sfecla dezahar din Caraibe, necesitau mai multi

194

O "Comer1u! tri-unghiu!ar" a! MariiBritanii cu Africa deVest ~i cu America.Arabii dominau Co-mert,u! cu sc!avi inAfrica de Est.

O Sclavi pe insulabritanica vestindiana,Antigua, in 1823.Fabricile de zaharin care munceausclavii, func,ionaucontinuu, pentru ase recupera investi-,iile proprietarului.

trateze ca ~i cum n-ar fi rost riinte umane. Calntotdeauna, sclavii casnici erau destul de binetratati dar, In cele din unrul, chia:r ~i comporta-mentul stapanilorindulgenti era bazat pe rorti1.Atitudinea sclavilor se rnanifesta prin revolteizolate ~i lncerc:lri de a sc:lpa.

in secolul al XVIII-lea opinia progresistadin Europa s-a lntors lmpotriva sclaviei, lns:laceasta era ap:lrata de putemice interese con-stitutionale. in 1772, printr-o hotarare legisla-tiv:l, sclavia a rost interzis:l In Anglia, astrellncat un sclav devenea liber doar p:l~ind pep:lmant englez. Sclavia a continuat lns:l s:lexiste In coloniile britanice din Caraibe, undeproductia de zah:lr aducea rnari profituri. inanii 1780, William Wilberforce (1759-1833) alntreprins o campanie menita s:l pun:l cap:ltcomertului cu sclavi. cand idealurile Revo-lutiei Franceze s-au r:lcut sirntite In Caraibe,sclavii condu~i de Toussaint L'Ouverture,"Napoleon cel Negru", au lnfiintat o republic:lindependenta, care avea s:l devin:lHaiti.

A Interdic\ia britanicaIn 1807, Wilberforce a reu~it s:l-i conving:l pemembrii parlamentului s:l interzic:l comertulcu sclavi In Imperiul Britanic. Apoi a lansat unatac sustinut 1:mpotriva sclaviei lns:l~i, care arost In fmal abolita In 1834; proprietarii ~ubenericiat de compensatii substantiale pentrupierderea sclavilor. Franta a procedat In ace-la~i mod In 1848 ~i deoarece europenii eraudin ce In ce mai convin~i de imoralitateasclaviei, i se lmpotriveau de cate ori aveauocazia. A.5adar, un erect secundar pozitiv alimperialismului european a rost abolirea

lucratori decat putea s:l ofere populatia amer-ican:l aflat:l In sc:ldere, astfel dezvoltandu-seun comert triunghiular, pentru satisfacereanevoilor; c:lpitanii europeni f:lceau troc cuproduse proprii In schimbul sclavilor In Africade Vest dup:l care li transportau pesteOceanul Atlantic, unde erau vanduti Inschimbul m:lrfurilor americane, care aveautrecere i:n Europa.

Sclavii incatu~a~iComertul cu sclavi era deosebit de profitabil.De exemplu, In Marea Britanie, acesta a con-tribuit la Imbgg:ltirea ora~elor Bristol,Liverpool, Lancaster ~i a altor porturi de pecoasta de vest. La modul general, bun:lstarea~i activitatea pe care le-a generat au dat unimbold econorniei europene, ce este posibils:l fi declan~at Revolutia Industrial:l. Pretul afost pl:ltit de milioane de africani Inc:ltu~ati -

probabilln jur de zece milioane de-a lungulsecolelor -care au suportat lungile travers:lriale Atlanticului In conditii mizerabile ~iaglomeratie, care au dus la cre~terea rateimortalit:ltii In randurile lor.

Cei care supravietuiau transportUlui spreLumea Nou:l m