1. Mitologia si religiaCaracteristica gîndirii mitologico-religioasa a greciilorPentru contemporani mitologia si religia greciilor sunt niste legende ,unde preotii si artistii moderni

sau inspirat imitînd predecesorii lor greci.Întreaga natura era divinizata, ei erau atenti si mobili si receptionau impresiile naturii.

Religia si religia gr. Era optimista,omul cauta sa obtina protectia zeilor in timpul vietii decît dupa moarte.Mitologia si religia gr. Sunt superioare celorlalte prin bogatia de mituri pe care lea crear in jurul zeilor sai.

Pentru greci zeii sunt apropiati atit prin simtaminturile lor precum si prin cultura lor,fiind convinsi ca putera care o au participa la soarta muritorilor.Zeul este o individualitatea care solicita protectia cu incredere si simpatie,nu numai cu respect si teama.

In evolutia sa divinitatile grecesti capata un caracter antropomorf,apărut din contopirea celor 3 caracteristici care difineau sufletul acestui popor:sentimentul sacru,rationalismul practic si imaginatia creatoare.

Panteonul olimpicIn sec. 6 i.e.n in lumea gr. Se dilimiteaza 2 niveluri de gandire religioasa ,religia orasuului: de stat

oficiala si cea populara.Prima era constituita inca din epoca miceniana in care zeii apareau ca niste nobili

divinizatii,Principalii zei erau in 12 la numar organizati intro familie: tata Zeu su sotia Hera cu fratele Poseidon si cu surorile Hestia si Demeter,urmau cei 7 copii ai sai cu alti copii nascuti, si in anafara caminului conjugal 3 fete si 4 fii.

Zeus –singura divinitate gr.comuna si altor popoare europene.Numele zeus era intilit sub mai multe forme in limbi diferite ca CERUL, LUMINCA CERULUI, ZEUL CERULUI. El reprezenta ploaia si furtuna,mai tirziu devenind capetenia zeilor,reprezentind ploaia su furtuna devin atributele lui : el prezideaza ordinea morala,devine protectoor al familiei ,stainilor si justitiei.

Divinitatile din panteonul Olimpic erau reprezentate ca divinitati oficiale ale statelor grecesti.DE obicei un polis venera in mod special ca unul din acesti zei:cultul zeului ales era obligatoriu pentur toti cetattenii respectivului polis.In cinstea zeilor se faceau sacrficii ,in functie de magnificele temple.Intrun anumit sens templul etse un monument in cinstea comunitatii,o demonstratie a maretiei ,puterii si constiintei de sine a acestei comunitati.

Misterele grecestiPe linga aceasta religie oficila a polisului ,mai exista o religie populara constituita din credinte vechi

care se adauga influiente noi venite din orient sau din tracia. Aceste forme religioase organizate intrun fel ca religii independente cu ceremonii si ritualuri secrete,rezervate doar initiatorilor eau misterelor.

Misterele raspundeau de liniste si pace,promitindui salvare sufletului,salvindui de frica de moarte si asigurindui o viata de dincolo senina si fericita .

Misterele erau recunoscute oficila.Candidatiilor li se cerea o purificare stropinduse sau scufundinduse in bazil=nele rituale,sau spre ase purifica de o crima savirsita prin stropire cu singele unui animal sacrificat,se mai cerea sa posteasca is sa aduca sacrifiuciu.

1. Intre divinitatile misterelor era Demeter,cea mai populara,zeita Neoliticului.Ea era venerata prin ceremoni deosebite.prin dansuri.

2. Alt zeu Dionyos originar din Tracia,zeul al vegetatiei si in primul rind ca zeul al vitei de vie si al vinului.Ritualurile se celebrau noaptea.Adeptii erau incununati cu coroane de edera sau cu coarne de tap.El oferea consolidare pace si sperante.

3. O alta divinitate era Orfeu,el era considerat fondatorul misterelor omonime si initiatorul unei adevarate religii.Potrivit lui :omul poarta inca de la nastere mostenirea pacatului stramosesc sal ispaseasca prin suferinta,pentru aceasta trebuie sa stea la inchisoare.

Orfeu aduce ideea de pacat si rascumparare , de ispasire prin acte de purificare si ascetism. Orfeismul este prima religie care avea carte ,influenta lui sa manifestat asupra curentelor filosofice

Mitul vîrstelor succesiveCenceptia mitologica gr. Privind originea si destinele omenirii a fost expusa in mod detailiat de catre

Hesiod.,,zeii si muritorii au aceeasi origine,,Caci si oamenii sunt nascuti din pamint ,asa cum zeii au fost zamesliti de Gaia.

Miturile virstelor succesive prezinta procesul degradarii omenirii pina la neamul eroilor care au devenit celebri in marele razboiae din Theba si Troia.

Din motive necunoscute zeii si oamnenii au hotarit sa se desparta prin buna intelegere.Oamenii au oferit primul sacrificiu.In acest moment pentru prima oara intervine Prometeumcare pentru aproteja oamneii si al insela pe Zeus ,din boul sacrificat si impartit in 2 parti el a acoperit oasele cu un strat de garsime invelind carnea in burta animalului.Atras de grasime,Zeus a ales pentru zei prtea cea mai slaba,lasind oamenilor carnea si maruntaiele.De atunci spune Heisod,oamenii ard oasele pe altarele zeilor fara de moarte.

Aceasta impartire a avut consecinte pentur omenire,Pe deo parte era promovat regimul carnivor ca act religios exemplar si suprem omagiu adus zeilor. Pe de alta parte inselaciunea lui Prometeu la atîtat pe Zeus ipotriva oamenilor si acesta nu ia mai lasat sa se foloseacsa de foc. Ceea ce priveste pe oamnei pentru ai pedepsi Zeus lea trimis femeea ,,frumoasa calamitate,, sub forma Pandorei cu darul tututror zeilor.

Cultul eroilor.Eroii greci impartasesc modalitatea exestentiala si actioneazaintro epoca premordiala.Activitatea lor

se desfasoaradupa aparitia oamenilor dar intro perioadaa inceputurilor cind structurile nu erau pentru totdeauna fixate si normele nu erau inca suficient de stabile.

Eroii se caracterizeaza printro forma speciala de creativitate coparabila cu cea a eroilor civilizatori dij societatile arhaiice.Ca si stramosii mitici,ei modifica peisaju,sunt considerati autohtoni si stramosii ai raselor ,popoarelor sau familiilor,ei inventeaza,adica intemeiaiza numeroase institutii umane:legile cetatii si regulile vietii urbane,monogamia ,metalurgia,cintecul mscrisul,si sunt primii in practica anumitor meserii.Ei sunt prin excelenta fondatorii de cetati si jocuri sportive.

2. Tabloul filosofic si stiitinfic al lumiiDin sec.5-lea cand au loc mari transformari pe plan politic si spiritual sa produs ruptura dintre

ganditori si mit si sau pus bazele stiintei. Aceia$i oameni care combateau mitul $i existenta zeilor $i care au initiat unele ramuri ale $tiintei.-sofi$tii au fost totodata reprezentantii acestui non inamic al $tiintei.

Democratia in declin ii hartuia, de exemplu, pe unii cercetatori pentru ca, in loc sa se lase jefuiti de ea, isi cheltutse averile pentru a se cultiva, pentru a calatori si a strange colectii. Stiinta greaca s-a format in mijlocul unor astfel de primejdii, avand impotriva-i astfel de dusrnani..Nu s-ar fi ales nimic din ea, data nu ar fi avut la bazA o chemare mai inalta, o neeesitate interioara, o vocatie.

0 calitate innascuta a grecilor este capacitatea for de a deosebi partile de intreg, particularul de general si de a le da nume. Gandirea for ramane in permanenta dinamica. In centrul vietii spirituale a grecilor se inalta filosofia, Multimea scolilor filosofice au impiedicat amnia unei singure secte filosofice,

Filosofia a contribiut la dezvoltarea pe plan exterior a perso-nalitatii libere. Filosofia avea pe timpurile acelea o dubla valoare: oferea celui ce o practica sentimentul unei fericir( launtrice, indepen-dente de statul pe tale de destramare, il invata totodata sa-§i cucereasca libertatea printr-o viata simpla, redusd is strictul necesar, usor de dus, in sfarsit, il educa nu numai pe filosof, ci, in anumite cazuri, si pe cercetator, sA fie o personalitate si nu doar un scrib. De la speculatia cosmogonica la scepticisniul rational — acesta este drumul parcurs de gandirea filosofice greaca de Ia origini pang in momentul in care, care 430,invatatura lui Socratei incepuse sa-si dea roadele.

Protagoras mentiona ca "omul este maSura tuturor lucru-rilor". Socrate a asezat studiul sufletului omenescin centrul preocu-parilor lui, propunand fiecaruia sa se stracluiasca a se cunoaste mai intai pe sine insusi.

Preocuparile lui Paton principale au fost cele morale definirea curajului, a pietatii, a virtutii si a dreptatii, pornind de la cercetarea vorbirii si a comportamentului obisnuit – li se adauga mai apoi investigatii mult mai vaste si mai ambitioase: intelegerea sistemului universului prin teoria sesizarea sufletului nemuritor Isi a relatiilor sale cu trupul. Cel mai impunator discipol al lui Platon a fost Aristotel rector al gandirii occidentale. Aristotel infiintiaza in. la Athena o scoala filosofica, ,numita liceu.Operele lui cuprind aproape toate domeniile stiintifice: psihologia, stiintele naturii, istoria, politica, etica, estetica si altele.

Maretia lui Aristotel consta in aceea ca este parintele logicii. El a elaborat prima teorie a poeziei. Istoriografia dic sec.. V este dorninata de asa personalitati ca „Herodot, Dionysos si de Tucidide. Dionysos din Halicarnas spune cu mandrie despre Herodot ca a atribuit atentie scrierii faptelor, inte-meiata pe independenta lor cauzala, concentrand intr-o imagine concreta multe intamplari din Europa si din Asia, anume, cum spline Herodot, pentru ca faptele marl minunate ale elenilor si ale barbarilor sa nu ramîna fara glorie

Tucidide a descris obiectiv razboiul peloponesiac.El a incercat sa formuleze concluzii de ordin general asupra evolutiei societatii omenesti, pentru a transmite astfel generatiilor viitoare rodul observatiilor sale pe care-1 denumeste "un castig pentru toteauna". Herodot Tucidide au constituit modele pe care ccilalti isto-rici nu erau in stare, macar eel putin sd le urmeze.

In domeniul astironomiei si a stiintelor naturii grecii. Cel mai de vaza savant a fost Hipocrat fondatorul medicinei traditionale, care a influientat dezvoltarea medicinei in anii ulteriori. Corpus hipocratic"Ori acest tratat el a descris cauzele unor boli si a recomandat tratamentul lor. Hipocrat este considerat pe drept cuvant pdrintele medicinei. Fondatorul scolii mecanicii a fost Ctesibios din Alexandria ( care _a, construit masina hidraulica si pneumatick,inventează ceasornicul de apa si o pompa compresoare.

Insa cel mai mare inventator a fost Arhimede ,El a fabricat roata dintata Si a folosit-o la masinile hidraulice., Arhimede a inventat surubul fara sfarsit. Tot el a aplicat scripetele lui Aristotel la con-structia macaralei cu scripete triplu. CuItura Greciei antice a servit drept element de bazA pentru cull ura europeana,-Civilizatia rnoderna.

4. Arta greacaArhitectura „si artele plasticArhitectura aglomeratiilor urbane capata un caracter nou, indeosebi in perimetrul pietii publice. Aici

incep sa se construiasca temple de tip dreptunghiular, impodobite cu coloane, Marile temple din aceasta perioada deseori erau incorporate intr-un complex arhitectonic alcAtuit din curti interioare, terase, rampe, altare, care formau ansamblul impoiantal unui Sanctuar .Plastica statutara din perioada arhaica se remarca prin innoiri stilistice.,In centrul preocuparilor artistilor plastici se afla deja oinul-cetatean, armonios dezvoltat

Templele, statuile, orice alta realizare plastica legate de activitatea zilnica, apartin unui context religios sau unuia cu caracter social. In toate perioadele din cultura Greciei antice un rol important I-a jucat arta ceramicii. Ceramica greaca, influientata de cea orientala, pe la sfarsitul secolului at VIII-lea incepe sa ia conturul propriu; siluietele geometrice incep sa se implineasca, fetele sa prinda contur Si ochiul_uman sa priveasca. Pe la mijlocul acestui secol artistii traseaza cu mana sigura siluete omenesti si le coloreaza: cu o substanta care aminteste de cUloarea pielii. Pentru a identifica figurile zeilor sau ale eroilor, artistii incep sa le scrie alaturi numele.

Cea mai pregnanta trasatura a creatiei artistice in ceramics greaca, ca si in sculptura de altfel, este individualiiarea tratarea intr-o maniera cu totul noua si realista a figurilor umane.

. Prin divizarea muncii au aparut si ateliere specializate, unde produsele erau lucrate cu mijloace superioare de productie, sub indrumarea unui specialist. Pentru a incuraja dezvoltarea fortelor de productie si exportul de marfuri, Solon a luat la Athena masuri speciale in acest sens. iin materie de arte frumoase incep sa apara *coil originale in care triumfa individualismul . Arta ceramica apare in secolul al VI-lea. Inca de Ia sfarsitul secolului precedent ceramistii trec de la fabricarea ceramicii cu ornamentul negru, destul de costisitoare, la fabricarea ceramicii cu figuri in ocru

Pe aceste figuri erau trase tente de culoare, care dadeau viata personajelor ce dansau sau se miscau. Centrul cultural at Greciei. Secolul al V-Iea era denumit adesea "Secolul lui Pericele", deoarece cu o vointa demna de admirat strategul a initiat un program de reconstructie a cetatii si de organizare a manifestarilor religioase si culturale, care antrena in realizarea lui masele largi de cetateni din toate partile societatii antice. Asemenea actiuni ingaduiau manifestarea publics a unor forme de culled, inclusiv a,celor provenite din afara cultivatorilor de pamant.

In prima jumatate a secolului V se observa o continuitate a tehnicii de lucru (sculptura in piatra, in marrnura, in bronz si a canoanelor artistice ale secolului precedent. In secolul V se incetățenește tehnica chryselefantina (schelet de la lemn imbracat in foi de aur si placi de filde*). Cel mai important element in tehnicile de lucrlu statutar, adesea reprezentate pe Vaselor. Un alt nume care se impune in creatia plastica a timpului este acela at lui Myron, cel care indrazneste sa incalce fara sfiala canoanele stabilite in trecut si respectate in scolile timpului pentru a infatisa corpuri de animale si oameni in plina miscare

Un loc aparte in arta plastica it ocupa celebrul Fidias. El este autorul giganticelor statui ale Athenei Zeus, care impreuna cu soclul se.ridica la o inaltime de peste 15 m,.Statuia lui Zeus lucrata in tehnica chryselefantina a intrat printre cele 7 minuni ale lumii.

Opera acestor artisti nu este cîtusi de .putin o arta gratuita, desfatare a rafinatiilor, vizand simpla 'delectare a spiritului si simturilor. Opera lor are o setnnificatie, ea raspunde unor nevoi si intentii exacte.

Daca arta este in fond un mestesug, artistul trebuie sa se dovedeasca priceput in meseria lui $i in arhitectura regasim aceeasi atitudine pentru perfectiunea riaguroasa: coloanele unui edificiu

doric nu erau crenelate decat dupa asezarea in opera a tamburilor. Se obtine astfel o corespondenta exacta a finelor muncii de piatra, din varf pana la piciorul coloanei. Se observa o performanta Si in domeniul ceramicii. In locul decoratiei cu figuri negre se impune tehnica decoratiei cu figuri ro§ii, care erau inviorate prin delicate tuse de alb, ocru sau negru. Treptat ceramistii trec la subiecte din viatA; fie a eroilor din cantecele epice sau dramele poetice, din dramele satirice si tragice.

Arta greacA a fost cea dintai care a pus in deplind lumina personalitatea artistului. Pornind de la Dedal, strAmos si patron al sculptorilor, sirul artistilor plastici este neintrerupt.

Creatia literarA. Sunt cunoscute numele a aproape cloud mil de scriitori greci antici; In marea sa majoritate aceasta

literature a dis-parut in cele trei marl incercari prin care a trecut mo§tenirea antichi-tatii; incendierea bibliotecii din Alexandria, inlocuirea volumen-ului de papirus cu codex-ul de pergament in fine, criza imperiului Bizantin in perioada iconoclasniului

Cei mai mari dintre acesti scriitori sau ganditori au trait in epocile an ait-e- *i-clasice, a caror bogatie a fost –fara egal.Poezia greaca arhaica este un fenomen literar diferit de poezia moderna in continut, forma si mod de comunicare.Ea exprima in primul rand evenimentele esentiale, in mare masura recurge la povestirea mitica, fie si ca termen de referire, dar are o functie prioritara didactica si pedagogica.

Perfectionarea operelor lui Homer ne releva ca ele sunt rodul unei indelungate traditii, deoarece Aristotel serie in Poetica sa: "Nu avem stire de nici un poem asemanator,; compus de predecesorii lui Homer, dar totul indica existenta. mai_ multora":, Disparitia intregii literaturi anterioare se datoreaza neindoelnic absentei unui procedeu adecvat de transcriere:,

In schimb Homer va fi beneficiat de ajutorul alfabetului, iar opera lui a dat uitarii pe toate cele ce au precedat-o. Majpritatea operelor literare au fost concepute spre a fi ascultate: ele sunt destinate cantecului oral,reprezentarii dramatice sau lecturii publice, in fata unui cerc de ascultatori, Epopeea homerica apare dintr-o data in istorie in forma ei fnita. "lliada" oglinde*te razboiul aheilor impotriva Troiei., Poemul elogiaza : curajul, forta, onoarea, gloria, sentimentul prieteniei si spuritul de sacrificiu.

In jurul iliadei s-au dezvoltat poemele Ciclului Troian. Tot din Ciclui Troian face parte si "Odyseea "Iliada" si "Odyseea" reprezinta o culme in creatia rapsodica, nu un inceput, insumand o bogata si

pretioasa informatie asupra perioadei miceniene, a secolelor obscure si a procesului colonizarii. Opera lui Hesiod ca si cea a lui Homer reprezinta tun apogeu al genului epic din perioada arhaica.

"Teogonia" descria traditiile referitoare la nasterea zeilor si la originea lumii, .Poezia lirica este foarte variata.,. Temele tratate se refereau la preocuparile cele mai diverse: imnuri

liturgice, cantece sacre, cantece de mars pentru proces'iuni, coruri pentru dansuri, elegii, razboinice, cantece de victorie, care celebrau invingatorii de jocuri, cantece de dragoste, cantece de pahar, indemnuri civice, toate sentimentele omului isi aflau expresia prin intermediul liricii grecesti.

Din punct de vedere cronologic, tragedia i comedia au apArut destul de tarziu in raport cu celelalte genuri poetice.Aceste genuri s-au nascut la Athena, pe timpul lui Pisistrate, unul din ditirambi, cealalta — din cantetele Inchinate lui Dionysos.

Tragedia moderna datoreaza tragicilor greci, dincolo de the-nica literara, un lucru ce-i confera mereu noblete si maretie: problema destinului. La Eschil, ca si la ceilalti doi mari sariitori, pe scena se joaca soarta omului, asa cum e ea decisa de puteri supranaturale.

Eschil, insufletit de credinta religioasa, adaptata la izvoarele traditionale ale sacrului, ii infatiseaza pe muritorilsupusi zeitei Nemesis

Epiharm primul comediant. Cu ocazia sarbatorilor lui Dyonisos se organizau concursurile comediale.. Se enumerau aproape 40 de autori de comedii "vechi", ceea ce dovedeste cu prisosinta succesul acestui gen literar tipic athenian.

Comedia "veche" este totdeauna o opera de actualitate si de lupta., cautand mai ales sä stameasai rasul prin inventiuni bufoane si neincetate aluzii la cotidian. Dintre cei aproape 40 de autori cel mai cunoscut este Aristofan .(445-386 i.e.n.). In comedia "Cavalerii" auto-rul ataca demagogia taheniand, in "Viespele" — nietodele de a corupe poporul, in "Pacea" — pe instigatorii de razboi.