Stiri 10 februarie 2021, prima parte

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 10 – 16 Februarie 2021! Agroinfo 10 februarie 2021

Caracteristici meteorologice. Vremea mai caldă de la începutul intervalui va intra într-un proces de răcire accentuată, la nivelul întregii țări.

Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între -8...12°C la începutul perioadei, abaterile termice pozitive fiind de 1...10°C şi -15...-4°C în restul zilelor, valori mai scăzute cu 1...10°C în raport cu mediile multianuale, în majoritatea regiunilor agricole. Temperatura maximă a aerului va fi cuprinsă între -11...18°C, în cea mai mare parte a țării. Temperatura minimă a aerului va oscila între -18...7°C în aproape toate zonele de cultură, producându-se îngheț la sol.

Sub aspect pluviometric, se întrevăd precipitații sub formă de ploi locale, dar și mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), acestea fiind însoţite de intensificări ale vântului, iar cantitățile de apă prognozate pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol.

Caracteristici agrometeorologice

În cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, se va situa în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în toate regiunile agricole ale țării.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

Ca urmare, în zonele de câmpie din sudul, sud-estul şi vestul ţării, ritmurile vegetative ale speciilor de toamnă se vor desfășura uşor mai lent, în special

1

în prima parte a intervalului. Totodată, pe fondul scăderii temperaturilor minime din aer şi sol sub pragurile biologice critice de rezistenţă ale plantelor (Tmin.≤-10...-15...-20°C), precum şi în absenţa unui strat protector de zăpadă, la culturile de toamnă se vor putea semnala brunificări şi arsuri ale vârfului frunzelor, îndeosebi spre sfârșitul perioadei.

La orzul și grâul de toamnă se vor continua fazele de răsărire, formare a frunzei a treia şi înfrăţire (10-100%), în cea mai mare parte a țării.

Rapița va parcurge dezvoltarea aparatului foliar (9-13 frunze), pe aproape întreg teritoriul agricol.

Speciile pomicole și viticole se vor afla în stadiul de repaus biologic, în majoritatea plantațiilor.

În condițiile agrometeorologice menționate, lucrările în câmp se vor desfășura în general normal, în special în zilele fără precipitații.

Recomandări de specialitate:

• Controlul biologic pentru determinarea vigurozităţii plantelor la speciile de toamnă (orz, grâu şi rapiţă), precum şi a evoluţiei mugurilor de rod la pomii fructiferi şi viţa-de-vie;• Administrarea de îngrăşăminte minerale pe bază de azot şi potasiu la culturile de toamnă semănate în perioada optimă;• Efectuarea lucrărilor de întreţinere în plantaţiile pomi-viticole (tăieri, fertilizări, tratamente fito-sanitare).

*Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.

Șoc termic în România: temperaturi de -20 grade Celsius începând de joi Dragos Manea ,10 februarie 2021,

România va avea parte de un șoc termic ce ne va aduce temperaturi extrem de scăzute, chiar și de -20 de grade Celsius în unele zone.

România va traversa un șoc termic cu temperaturi nocturne de până la minus 20 de grade, pe alocuri chiar mai scăzute.

2

„Sistemul Energetic Naţional este pregătit pentru această perioadă”, informează Ministerul Energiei, într-un comunicat transmis miercuri.

„Miercuri, 10 februarie, s-a organizat şedinţa Comandamentului de Iarnă. Aceasta este coordonată la nivelul Ministerului Energiei de către secretarul de stat, Niculae Havrileţ.

La şedinţă au participat cei mai importanţi actori ai sectorului energetic care menţin în funcţiune Sistemul Energetic Naţional şi asigură furnizarea continuă şi în siguranţă.

Din partea Comandamentului, transmitem că, începând cu ziua de vineri, până pe o durată de şapte-opt zile, România va traversa un şoc termic cu minime nocturne de până la – 20 de grade, pe alocuri chiar mai scăzute.

De asemenea, temperatura diurnă va avea un nivel negativ de până la -8 grade.

Sistemul Energetic este pregătit pentru traversarea acestui şoc termic. Toţi actorii esenţiali care asigură funcţionarea Sistemului Energetic Naţional au precizat că sunt pregătiţi pentru perioada care urmează”, se arată în comunicat.

Complexul Energetic Oltenia va „funcţiona normal, iar în cazuri deosebite va fi pus la dispoziţie un grup de producţie de energie electrică de la Turceni”.

Șoc termic în România: temperaturi scăzute începând de joi

Schimbarea meteo începe de joi, 11 februarie. Până duminică avea parte de temperaturi maxime de -4 – -2 grade și minime de aproximativ -15 grade, nopțile devenind geroase.

Meteorologul Roxana Bojariu explică fenomenul care are loc la nivel global. Aerul rece vine de la Polul Nord.

„Ajungem la contraste termice surprinzătoare pe parcursul chiar a câteva ore.

Este vorba despre un efect al circulației aerului de la nivelul Polului Nord, din zona Arctică, în atmosfera joasă și înaltă. S-a perturbat această circulație care menținea aerul rece în Arctica.

3

Astfel, aerul rece poate pătrunde mai ușor spre sud. Pe măsură ce aerul cald dinspre sud a pătruns în Arctica avem și acolo temperaturi mai mari.

Are efect asupra menținerii gheții la un nivel mult mai scăzut pentru această perioadă a anului.

Sunt perturbații în schimbul de căldură între Arctica și zona tropicală”, a explicat Roxana Bojariu pentru Digi24.

APIA si SUBVENTII

MADR ASTĂZI! PLATA AJUTORULUI NAȚIONAL TRANZITORIU LA BOVINE! Agroinfo 10 februarie 2021 -

AGENDA MINISTRULUI AGRICULTURII! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, se întâlnește astăzi, 10 februarie 2021, cu reprezentanții crescătorilor de bovine din România pentru a discuta plata ajutoarelor pentru fermele de creștere a vacilor.

Potrivit agendei de lucru, anunțată astăzi de Ministerul Agriculturii, ministrul agriculturii și crescătorii de bovine discută pe tema acordării celor două subvenții din zootehnie, ajutorul național tranzitoriu, ANT, și sprijinul cuplat zootehnic (SCZ) și a altor ajutoare pentru fermele de creștere a bovinelor. Discuțiile cu crescătorii se desfășoară la Ministerul Agriculturii miercuri, 10 februarie 2021, începînd de la ora 16:00.

Crescătorii de bovine vor negocia cu ministrul agriculturii condițiile de acordare a ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) bovine, respectiv ANT 7 schema decuplată de producție, în sectorul lapte și ANT 8 schema decuplată de producție, în sectorul carne, precum și modul de acordare a sprijinului cuplat în zootehnie (SCZ) pentru specia bovine, informează Ministerul Agriculturii.

La discuțiile cu ministrul agriculturii participă mai multe asociații de profil, printre care Federația Crescătorilor de Bovine din România, Asociația Crescătorilor de Bovine de Carne, Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțata Românească tip Simmental, Asociația Holstein, Asociația Aberdeen Angus, etc.

Tot astăzi, la ora 11:00, ministrul Adrian Oros se întâlnește cu asociațiile crescătorilor de ovine și caprine pentru a discuta condițiile de acordare a sprijinului cuplat zootehnic.

4

CRESCĂTORII DE OVINE și CAPRINE, ACUM LA MINISTRUL AGRICULTURII! PLATA SUBVENȚIILOR APIA! Agroinfo,Publicat: 10 februarie 2021 -

SE ÎNTÂMPLĂ ACUM! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, anunță astăzi că la ora 11.00 are discuții cu crescătorii de ovine și caprine pentru acordarea sprijinului cuplat zootehnic (SCZ), subvenția APIA mare, pentru fermele de creștere a oilor și caprelor.

Agenda de lucru a ministrului Adrian Oros pentru astăzi, miercuri, 10.02.2021:

10:00 – Participare online la deschiderea ședinței grupului de lucru ✅privind măsurile pentru perioada de tranziție 2021-2022;

10:30 – Participare alături de membrii Guvernului la procesul de ✅vaccinare – faza a doua -  împotriva COVID-19 ce va avea loc la Spitalul Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”;

11:00 – Discuții cu reprezentanți ai asociațiilor de ovine și caprine pe ✅tema acordării Sprijinului Cuplat Zootehnic;

13:00 - Participare la Ședința de Guvern ✅15:00 – Participare online la grupul de lucru privind măsurile pentru ✅

perioada de tranziție 2021-2022 – Cooperare lanț scurt;16:00 – Întâlnire cu reprezentanți din sectorul creșterii bovinelor, a ✅

anunțat Ministerul Agriculturii.

Bani mai mulți pentru legumicultori! Ajutorul de minimis care s-ar putea DUBLA anul acesta Ionuț Fîntînă, 10 februarie 2021

Veste bună pentru legumicultori! Programul de minimis pentru cultura de usturoi, care s-a bucurat de o popularitate tot mai mare în rândul fermierilor, ar putea avea parte de o alocare financiară mai consistentă anul acesta. În emisiunea ”Agricultura la Raport”, consultantul Ion Păunel a precizat că, în urma negocierilor pe care le-a purtat cu oficialii MADR, există posibilitatea ca bugetul pentru programul de minimis dedicat cultivatorilor de usturoi în spații protejate să fie dublat în 2021.

”Programul usturoiul va continua în acest an și vin cu o veste bunicică. Cel puțin din discuțiile pe care le-am avut la Ministerul Agriculturii cu domnul ministru Nechita Adrian Oros, se pare că bugetul se va suplimenta față de anul 2020. Dacă anul trecut am avut 1,5 milioane de euro, se pare că ne vom duce către 2,5-3 milioane de euro. Bineînțeles, rămâne de văzut cât va veni per beneficiar”, a precizat președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, Ion Păunel.

5

Informația vine ca o gură de oxigen pentru cultivatorii de usturoi din întreaga țară, în condițiile în care interesul pentru acest program a fost tot mai ridicat în ultima vreme. De altfel, din cauza numărului mare de beneficiari, cuantumul la hectar a scăzut anul trecut la jumătate din valoarea de 3.000 euro pe care o avusese în 2019.

Din informațiile pe care le avem până în acest moment, condițiile pentru ajutorul de minimis vor rămâne aceleași ca și anul trecut, astfel că beneficiarii care doresc să primească banii vor trebui să îndeplinească următoarele prevederi:

a) să dețină o suprafață cultivată cu usturoi de minim 3.000 mp;b) să obțină o producție de minim 3 kg usturoi/10 mp;c) să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu usturoi în anul de cerere.d) să facă dovada producției realizate potrivit prevederilor lit. a) și b) prin documente justificative (se iau în considerare următoarele: bon fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare).

Mai mult, începând cu anul trecut, s-a introdus obligativitatea ca fermierul să țină un registru cu toate tratamentele fitosanitare aplicate culturii, dar și să depună odată cu restul actelor o copie a filelor din Registrul agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ teritorială se află terenul utilizat în anul de cerere, din care să rezulte suprafețele cultivate.

Și ceilalți cultivatori de legume vor beneficia de ajutor de minimis

Usturoiul nu este singura legumă care va fi sprijinită în 2021. Ministerul Agriculturii a dat asigurări că lucrează la un nou program de minimis care să înlocuiască vechiul program ”tomata”, care va fi destinat mai multor legume. Potrivit declarațiilor din spațiul public ale ministrului agriculturii, Adrian Oros, legumele incluse în viitorul program vor fi tomate, varză, vinete, castraveți și ardei, însă decizia finală în acest sens nu a fost luată.

Mai mult, guvernanții au anunțat că pe parcursul acestui an, peste 80 de milioane de euro urmează să intre în conturile fermierilor prin prisma ajutoarelor de minimis, pentru sectoarele bazna și mangalița, apicultură, legume cultivate în spații protejate și plante aromatice.

6

APIA: Cererile pentru Bunăstarea animalelor trebuie depuse până pe data de 21 februarie! meatmilk , 10 februarie 2021

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 08 – 21 februarie 2021, se depun cererile de plată pentru Măsura 14 „Bunăstarea animalelor” – pachetul a) – plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul b) – plăți în favoarea bunăstării păsărilor din cadrul PNDR 2014 – 2020.

Cererea de plată va fi completată online individual prin accesarea site-ului www.apia.org.ro, iar după tipărire, verificare și semnare se depune la Centrul judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, pe a cărui rază teritorială se află sediul social al solicitantului sau pe raza teritorială a judeţului unde este exploatația cu capacitatea de producţie cea mai mare.

Cererile de plată pentru Măsura 14 “Plăţi în favoarea bunăstării animalelor” cuprind angajamentele şi informaţiile aferente tuturor exploataţiilor cu cod ANSVSA deţinute de un solicitant, indiferent pe raza cărui judeţ îşi desfăşoară activitatea solicitantul și se depun însoţite de : 

Copie CUI / CIF, după caz; 

Documente care atestă calitatea de fermier activ: documente privind înregistrarea la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) – cod CAEN/act de înființare/act constitutiv/statut din care reiese că are activitate agricolă (că desfăşoară activitate agricolă cu codul CAEN 0146 – Creșterea porcinelor, respectiv CAEN 0147 – Creșterea păsărilor) și/sau 0150- Activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animalelor).

În cazul în care, din documentele stipulate mai sus, nu reiese activitatea agricolă, trebuie să furnizeze documente din care să rezulte îndeplinirea condiției de fermier activ;

7

o Situaţiile financiare anuale, respectiv raportările contabile anuale, din care rezultă venitul total realizat în anul anterior anului depunerii cererii de plată;

o Formularul „Date informative” (cod 30) care cuprinde indicatorul „venituri din activităţi agricole”;

o Formularul „Situaţia veniturilor şi cheltuielilor” (cod 20) care cuprinde indicatorul „venituri totale”. 

Copie buletin / carte de identitate al/a titularului/administratorului/ reprezentantului legal /împuternicitului; 

Copie/copii autorizaţie/ii sanitar-veterinară/e pentru fiecare exploataţie deţinută înscrisă în cererea de plată;

Copia/copiile autorizaţiei/iilor sanitarveterinară/e poate/pot fi depusă/e de către beneficiar o dată cu primul decont/documente justificativ/e pe care îl înregistrează la CJ APIA în anul respectiv de angajament.

Dacă autorizația este eliberată după data depunerii cererii de plată, aceasta trebuie să fie în vigoare la data populării exploatației ;  Graficul de livrare estimat annual

Graficul de populare estimat anual;

Document coordonate bancare; 

Împuternicire şi copii după actele de identificare ale împuternicitului, dacă este cazul; 

Declarații și angajamente pentru bunăstare și specifice subpachetelor:

În plus față de documentele mai sus menționate, se depun, în funcție de pachetul solicitat:

Pentru pachetul a) porcine  Copia schiţei grajdului/halei pentru fiecare exploataţie cu cod ANSVSA (din care să reiasă adresa, suprafaţa spaţiilor de cazare/spaţiul maxim de cazare pe compartiment/boxă).

Din suprafața totală respectivă se exclude suprafața spațiilor de hrănire și adăpare așezate pe podea, stâlpii, aleile, alte spații nedestinate creșterii pentru toate categoriile de porcine; 

Pe copia schiței fermierul va menționa instrumentul/aparatul cu care au fost efectuate măsurătorile înscrise în schițele depuse și toleranța acestuia în

8

conformitate cu fișa tehnică (carte tehnică) a aparatului/instrumentului cu care au fost efectuate măsurătorile; 

Copii ale documentelor care fac dovada că beneficiarul are la dispoziție echipamente specializate de măsurare și control a calității aerului şi acestea sunt la dispoziţie în exploataţie în vederea monitorizării zilnice a pulberilor (prin prezentarea unui document de achiziție sau a unui contract de comodat sau a unui alt document); 

Copia documentului care atestă funcționarea în parametrii tehnici a echipamentului specializat de măsurare și control a calității aerului. Pentru pachetul b) păsări  Copia notificarii către DSVSA referitoare la densitatea practicată; 

Copia schiţei halelor pentru fiecare explotaţie cu autorizaţie sanitar-veterinară din care să reiasă adresa, suprafaţa spaţiilor de crestere utilă.

Din suprafata totala respectiv suprafaţa cuştilor/ compartimentelor se exclude suprafaţa echipamentelor de hrănire şi adăpare așezate pe podea, stalpi, alte spatii nedestinate creșterii pentru toate categoriile de păsări, inclusiv a cuibarelor în cazul găinilor ouătoare în sistem alternativ la sol a cuibarelor pentru găinile de reproducție rase grele și spațiul aferent cocoșilor pentru categoria de gaini de reproducție rase grele.

Având în vedere că, suprafața minimă obligatorie pe cap de găină ouătoare în sistem de creștere în cuști îmbunătățite, include și suprafața cuibarului (750 cmp/cap găină), la calcularea suprafeței necesare pentru respectarea condițiilor de bunăstare superioară se măsoară suprafața totală a cuștii care include și suprafața cuibarului rezultând astfel o suprafață de 825 cmp/cap pentru subpachetul de densitate 10%, respectiv 862 cmp/cap pentru subpachetul de densitate 15%.

Pe copia schiței halelor fermierul va menționa aparatul cu care au fost efectuate măsurătorile înscrise în schițele depuse și toleranța acestuia în conformitate cu fișa tehnică (carte tehnică) a aparatului/ instrumentului cu care au fost efectuate măsurătorile; 

Copia documentului care atestă că aparatul de măsurare a noxelor în vederea monitorizării acestora zilnice este la dispoziţie în exploataţie; 

Copia documentului care atesată funcționarea în parametrii tehnici a aparatului de măsurat noxe. Modelele cererilor de plată pentru Măsura M14 “Plăţi în favoarea bunăstării animalelor” – pachet

9

a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachet

b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor însoțite de instrucțiunile de completare aferente, sunt aprobate prin OMADR nr.30/05.02.2021, publicat în Monitorul Oficial nr.128/128 bis din 8 februarie 2021 și toate informațiile sunt detaliate în Ghidul solicitantului pentru Măsura M14 Bunăstarea animalelor – pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, ediția a IV a și în Ghidul solicitantului pentru Măsura M14 Bunăstarea animalelor – pachet b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, ediția a IV a, aprobate prin OMADR nr.29/05.02.2021 și postate pe site-ul oficial al APIA www.apia.org.ro , (http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-sprijin-i-iasc/masuri-delegate-dinpndr/masura-14-plati-in-favoarea-bunastarii-animalelor ). SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE

DECIZIE ASTĂZI LA MADR: SUBVENȚIA APIA MARE LA OVINE ÎMPĂRȚITĂ ANUL ACESTA LA CÂT MAI MULȚI OIERI! Agroinfo 10 februarie 2021 FĂRĂ BERBECI CU ORIGINE! Berbecii cu certificate de origine nu mai sunt o condiție obligatorie anul acesta pentru obținerea subvenției APIA de 17,90 euro pe cap de ovină, sprijinul cuplat zootehnic! Este decizia luată astăzi la întâlnirea oierilor cu ministrul agriculturii, Adrian Oros. Banii trebuie să ajungă la cât mai mulți oieri, a declarat crescătorul de ovine Gheorghe Dănulețiu, Ghiță Ciobanul, președintele Asociației Profesionale a Ciobanilor din România, care a participat la întâlnire, exclusiv pentru AGROINFO.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a discutat astăzi cu reprezentanții crescătorilor de ovine și caprine despre acordarea sprijinului cuplat la ovine/caprine pentru acest an.Cuantumul acestei subvenții, despre care oierii spun că este subvenția mare, este de 17,90 de euro pe cap de ovină/caprină la nivelul anului 2020. Lucrul sigur pe care-l știm este că nu se mai dă sprijinul cuplat zootehnic (SCZ) pe berbeci cu certificate de origine, adică un berbec cu certificat de origine la 35 de femele ovine. Urmează ca reprezentanții crescătorilor de ovine și caprine să facă propuneri către ministrul agriculturii, astfel încât sprijinul cuplat să ajungă la cât mai mulți oieri și cât mai corect să fie împărțiți banii.

Propunerile pe care le-am discutat la întâlnirea de astăzi cu domnul ministru Oros au fost mai multe. Unii dintre reprezentanții oierilor au propus acordarea sprijinului cuplat în funcție de producție, să se dea banii doar pentru cei care au animalele în controlul oficial al perfomanțelor/producțiilor, alții au propus să se dea acești bani pe exploatație de 300 de oi, unii au venit cu propunere să se dea pentru toate

10

oile din România, să fie împărțiți banii. Au fost discutate mai multe propuneri, dar singurul lucru stabilit este că berbecii cu origine nu mai sunt o condiție pentru obținerea banilor de la APIA. S-au făcut în trecut prea multe ilegalități cu acei berbeci cu origine, astfel că autoritățile din agricultură sunt decise să elimine orice suspiciune. Încă nu se știe concret care va fi condiția pentru SCZ ovine/caprine. Asociațiile vor trimite propunerile la minister. Toate discuțiile au vizat sprijinul cuplat zootehnic pentru acest an, pentru 2021.

În urma propunerilor reprezentanților crescătorilor de ovine, se va decide cum va fi acordat sprijinul cuplat. Repet, este scoasă obligativitatea deținerii berbecilor cu origine, un berbec cu certificat de origine la 35 de ovine femele, a declarat Ghiță Ciobanul, APC, exlusiv pentru AGROINFO.

Crescătorul de ovine Gheorghe Dănulețiu a mai spus că una dintre condițiile pentru obținerea banilor de la APIA, pentru acest an, va fi înscrierea animalelor în controlul oficial al performanțelor/producțiilor (COP).

Ne bucurăm că avem înțelegere la Ministerul Agriculturii, că autoritățile sunt deschise la propunerile noastre, și că se termină cu această afacere a berbecilor cu certificate de origine, a adăugat Ghiță Ciobanul.

Băieții deștepți din oierit nu mai pot să-și facă cărțile cum vor ei și sperăm să intre pe făgaș normal. Acum vedem ce se va decide, dar noi, Asociația Profesională a Ciobanilor, dorim și cerem ca banii să ajungă la cât mai mulți ciobani. Fiecare asociație va face o propunere și-n funcție de propunerile oierilor se vor stabili condițiile de acordare SCZ, a declarat, pentru AGROINFO, crescătorul de ovine Ioan Sterp. APC, care a participat la ședința cu ministrul agriculturii, alături de colegul lui, Gheorghe Dănulețiu.

Anul trecut, crescătorii de ovine care au cerut sprijinul cuplat zootehnic la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) erau obligați să dețină un berbec cu certificat de origine pentru 35 femele ovine înscrise sau neînscrise în registrul genealogic al rasei sau să dețină berbeci înscriși în secțiunea principală a registrului genealogic al rasei. Anul acesta, oierii care cer subvenția mare din oierit nu se vor mai lovi de această condiție. Tot anul trecut, numărul minim de ovine pentru care se acorda subvenția a fost de 150, excepție fiind zona montană, 60 de ovine, iar numărul maxim, 500 de ovine. Deocamdată nu s-a stabilit care va fi numărul minim de ovine pentru care APIA va achita anul acesta sprijinul cuplat și numărul maxim.

Pe 19 februarie 2021, Ministerul Agriculturii va trebui să notifice la Comisia Europeană noile condiții pentru acordarea SCZ pentru acest an.

11

AFIR si FINANTARI

100 milioane EURO pentru tinerii fermieri! Când începe sesiunea de depunere a proiectelor 10 februarie 2021 Autor: Ionuț Fîntînă

Redeschiderea submăsurii 6.1 este așteptată cu nerăbdare de tinerii fermieri care vor să se instaleze ca șefi de exploatație. În perioada de tranziție 2021-2022, aceasta va avea parte de o alocare finanțare consistentă, așa că fermierii trebuie să-și pună la punct toată documentația pentru a depune proiectele la momentul deschiderii noii sesiuni. În emisiunea ”Agricultura la Raport”, consultantul Ion Păunel a oferit mai multe detalii despre fondurile europene disponibile pentru fermierii români în următorii doi ani.

”România beneficiază în perioada 2021-2022, la fel ca toate celelalte țări europene, de regulamentul de tranziție. România va avea pentru această perioadă aproximativ 2,2 miliarde de euro prin mecanismul de tranziție, plus Instrumentul de Reconstrucție Europeană (ERI) – anvelopa financiară totală este de 3,2 miliarde de euro, dar în jur de 38-40% din aceste fonduri trebuie duse către măsuri de climă și mediu. Pentru partea de dezvoltare rurală, care ne interesează pe noi, vestea bună este că o mare parte din submăsurile din 2014-2020 se vor redeschide”, a subliniat Ion Păunel.

Președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt a mai precizat că Ministerul Agriculturii lucrează din greu pentru a pune la punct toate condițiile pentru această perioadă de tranziție, iar grupurile de lucru au loc chiar în aceste zile. Consultantul anticipează că variantele finale pentru ghidurile solicitantului vor fi lansate în cursul lunii mai, urmând ca fermierii să depună proiectele pentru finanțare în perioada ulterioară.

”Se merge pe repede înainte și la Ministerul Agriculturii, pentru că regulamentul de tranziție a fost aprobat încă din luna decembrie. Aș face o previziune legată de perioada când se vor deschide aceste submăsuri. Dacă inițial am mers pe iunie-iulie, eu sper ca de la jumătatea lunii mai să avem deja ghidurile finale, iar puțin mai devreme forma consultativă a ghidurilor. Voi fi prezent în grupurile de lucru și sper să vin cu vești bune”, ne-a mai spus Ion Păunel.

Legat de sumele alocate pentru tinerii fermieri în perioada de tranziție, bugetul pentru submăsura 6.1 este de 100 milioane de euro, cu posibilitatea ca acesta să fie suplimentat cu cel mult 20 de milioane de euro, dacă suma respectivă nu va fi accesată de fermierii din Diaspora în sesiunea deschisă în prezent.

12

”Avem câteva sume pe care le putem face publice. Pentru 2021-2022, la creionarea bugetară de la MADR, avem 100 milioane de euro care vor fi alocați pentru submăsura 6.1 – instalarea tinerilor fermieri, cu posibilitatea suplimentării acestei sume cu cel puțin 20 de milioane de euro din actualul program pentru tinerii fermieri din Diaspora. Acolo avem 20 de milioane de euro, iar banii care nu vor fi consumați se vor duce în alocarea financiară următoare”, a adăugat Ion Păunel.

Din păcate, potrivit consultantului, este puțin probabil ca suma per proiect pentru tinerii fermieri să crească în acești doi ani de tranziție. Deși existau speculații că s-ar putea ajunge până la pragul de 100.000 euro/fermă, se pare că alocarea va rămâne de 40.000 euro, respectiv 50.000 euro/fermă în perioada 2021-2022.

Pe această cale, le reamintim tinerilor din Diaspora care vor să se întoarcă în țară și să-și înființeze o exploatație agricolă că mai au timp până pe data de 4 mai să depună proiectele pentru a obține fondurile europene. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a deschis, în perioada 4 ianuarie – 4 mai 2021, o nouă sesiune de primire a proiectelor dedicată tinerilor fermieri din diaspora. Alocarea financiară pentru această sesiune continuă este de 20 milioane de euro. Pragul de calitate pornește de la 70 de puncte, descrescând lunar cu 15 puncte. Astfel, în ultima lună de sesiune, în perioada 5 aprilie – 4 mai, pragul lunar de calitate va fi de 25 de puncte. Mai multe detalii despre această sesiune, precum și condițiile pe care trebuie să le îndepliniți pentru a fi eligibili la finanțare, puteți afla cu un CLICK AICI.

ALTELE

DECLARAREA PORCILOR DIN GOSPODĂRII ȘI INTERZICEREA VÂNZĂRII LOR!Agroinfo 10 februarie 2021

UN NOU FOCAR ACTIV DE PESTĂ PORCINĂ AFRICANĂ. Un nou focar de PPA a fost confirmat pe 8 februarie 2021 în județul Bistrița Năsăud pe raza comunei Nuşeni, iar măsurile de prevenţie se extind şi în comuna Chiochiş. Gospodăriile trebuie să declare numărul real de porci și este interzisă vânzarea și cumpărarea porcilor, anunță un comunicat al Prefecturii Bistrița-Năsăud.

Directorul Direcţiei Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Bistrița Năsăud, Romulus Biţa, a anunțat că trebuie declarat de către crescători, gospodării, numărul real de porci crescuţi în gospodării, iar animalele să fie identificate cu crotalii pentru ca, în cazul apariţiei pestei porcine africane, crescătorii să poată fi despăgubiţi.

13

El a subliniat importanţa respectării cu rigurozitate de către proprietarii de animale a măsurilor minime de prevenţie şi biosecuritate (tăviţe dezinfectante, limitarea circulaţiei persoanelor în zonele afectate sau suspicionate cu PPA, interzicerea vânzării şi cumpărării suinelor), astfel ca, în cazul apariţiei PPA, în 45 de zile D.S.V.S.A. să poată stinge focarele; dacă, în schimb, măsurile sunt tratate superficial, riscul este foarte mare ca pesta să fie difuzată dintr-o gospodărie în alta, fiind vorba de un virus extrem de contagios.

Prefectul Stelian Dolha, în calitate de Preşedinte al Centrului Local de Combatere a Bolilor Bistriţa-Năsăud, însoţit de conducătorul Unităţii Operaţionale Locale, directorul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, s-a deplasat marți, 9 februarie 2021, la Primăria Nuşeni şi Primăria Chiochiş (unitate administrativ-teritorială unde există un pericol imediat ca PPA să se răspândească, fiind zonă în care se face comerţ intens cu animale), pentru că se impune acordarea unei atenţii sporite atât înspre aplicarea riguroasă a măsurilor de prevenţie şi combatere specifice, dar şi din perspectiva asigurării faptului că măsurile sunt respectate pe plan local. La şedinţele din aceste două comune au fost prezenţi membrii Unităţilor locale de Sprijin, compuse din primarul localităţii, medic veterinar, şef de post şi reprezentanţii fondurilor de vânătoare adiacente.

În continuare, se va instista pe campaniile de informare a măsurilor de prevenţie, precum şi de conştientizare a contagiozităţii pestei porcine africane, intensificate de medicii veterinari, urmând ca autorităţile din zonă, precum şi membrii Unităţii Locale de Sprijin să monitorizeze respectarea acestora. De asemenea, vor continua patrulările zilnice pe raza fondurilor de vânătoare pentru a depista eventualele animale bolnave sau moarte din cauza pestei porcine şi a limita răspândirea, precizează comunicatul Prefecturii Bistrița-Năsăud.

TURMELE DE OI ȘI CAPRE, LA TĂIERE!Agroinfo 10 februarie 2021 DATE OFICIALE. Numărul sacrificărilor la ovine şi caprine a crescut spectaculos în anul 2020, comparativ cu anul 2019, iar la bovine şi la păsări a scăzut, în timp ce greutatea în carcasă a crescut la bovine, porcine, la ovine şi caprine, iar la păsări s-a redus, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate marţi.

În ceea ce priveşte sacrificarea ovinelor şi caprinelor, datele INS arată un total de 7,36 milioane de capete în 2020, în creştere faţă de 2019 cu 25%. Anul trecut s-a obţinut o producţie de carne din aceste specii de 87.005 tone, comparativ cu 56.254 de tone în 2019.

14

La specia porcine, anul trecut s-au sacrificat 4,528 milioane de capete, cu 3,2% mai multe faţă de anul anterior. Producţia de carne de porc consemnată a fost de 410.893 tone în 2020, faţă de 401.793 de tone în 2019.

În 2020 au fost sacrificate 566.000 de capete de bovine, în scădere cu 13,1% faţă de 2019. Producţia de carne obţinută în 2020 de la animalele sacrificate a ajuns 93.537 tone, faţă de 89.284 tone în 2019.

Potrivit datelor INS, sacrificările de păsări au depăşit 291,1 milioane de capete, în scădere cu 2,9% faţă de 2019. Producţia de carne obţinută a fost de 490.234 tone, faţă de 496.839 de tone în 2019.

Greutatea medie în carcasă consemnată în 2020 a fost de 165,3 kilograme la bovine, 90,7 kilograme la porcine, 11,8 kilograme la ovine/caprine şi 1,7 kilograme la păsări.

Potrivit INS, datele provizorii privind anul 2020 sunt obţinute din însumarea datelor lunare ale anului respectiv.

INS precizează că datele lunare privind sacrificările totale de animale şi păsări sunt obţinute prin însumarea datelor provenite din cercetarea statistică lunară pentru unităţile industriale specializate (abatoare), care furnizează date privind producţia de carne (numărul de capete sacrificate, greutatea în viu şi greutatea în carcasă a acestora). Cercetarea statistică este de tip exhaustiv (datele se colectează de la circa 200 de operatori economici) şi se adresează tuturor întreprinderilor din întreaga ţară care au activitate principală sau secundară "Producţia şi conservarea cărnii". De asemenea, sunt folosite şi estimări ale sacrificărilor din afara abatoarelor, respectiv numărul de animale şi păsări sacrificate şi greutatea în viu a acestora realizate de specialiştii direcţiilor agricole judeţene ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Greutatea medie în carcasă reprezintă raportul dintre greutatea în carcasă totală şi numărul de animale sau păsări sacrificate. Sursa: Agerpres

Asociatiile din zonele montane se reorganizeaza. Ce prevede noul ordin MADR februarie 10, 2021 Agentia Nationala a Zonei Montane a demarat procedura pentru Constituirea Comitetelor de Masiv si invita organizatiile non guvernamentale (ONG-urile), cu activitate pro-munte, sa se inscrie pentru a participa la procesul de selectie pentru desemnarea a cate doi reprezentanti in fiecare comitet de masiv! Legea nr. 197/2018 – Legea muntelui, la art. 4, alin. (1) prevede ca pentru fiecare grupa de munti sa se constituie cate un Comitet de masiv, cu rol consultativ in aplicarea

15

politicilor si strategiilor de dezvoltare si protectia mediului montan, la nivelul teritoriului respectiv.

Hotararea de Guvern nr. 332/2019, modificata si completata prin H.G. nr. 997/2020 prevede stabilirea componentei, atributiilor si responsabilitatilor comitetului de masiv si ale Consiliului National al Muntelui, la art. 2 lit. e), unde este precizat faptul ca: din fiecare Comitet de masiv vor face parte doi reprezentanti ai societatii civile din cadrul unor organizatii cu activitate reprezentativa in domeniul protectiei si dezvoltarii durabile a zonei montane in grupa de munti respectiva, desemnati prin vot de catre aceste organizatii.

In vederea selectarii reprezentantilor societatii civile in cadrul acestor structuri consultative si a stabilirii celor doi reprezentanti pentru fiecare comitet de masiv din fiecare grupa de munti, invitam organizatiile non guvernamentale (ONG-urile), cu activitate pro-munte, sa se inscrie pentru a participa la procesul de selectie si votare.

Pentru a se putea inscrie, ONG-urile trebuie sa aiba sediul si sa-si desfasoare activitatea in zona montana conform Ordinului comun MADR – MDRAP, iar misiunea, scopul si obiectivele prevazute in actul constitutiv si statut sa faca referire la protectia si dezvoltarea zonelor montane, asa cum este prevazut in Legea muntelui nr. 197/2018.

Organizatiile interesate vor transmite datele de identificare (nume organizatie, nume/prenume presedinte, adresa, e-mail, nr. telefon) la adresa de e-mail: comitete.masiv@azm.gov.ro, pana la data de 15 februarie 2021.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Normele de implementare a prevederilor Deciziei Comisiei 2010/346/UE

16

din 18 iunie 2010 referitoare la măsurile de protecţie cu privire la anemia infecţioasă ecvină în România, din 21.01.2021, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 137 din 10.02.2021. A intrat în vigoare la 10.02.2021

Ordinul nr. 16/2021 privind aprobarea Programului pentru supravegherea, controlul şi eradicarea anemiei infecţioase ecvine pe teritoriul României şi a normelor de implementare a prevederilor Deciziei Comisiei 2010/346/UE din 18 iunie 2010 referitoare la măsurile de protecţie cu privire la anemia infecţioasă ecvină în România, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 137 din 10.02.2021. A intrat în vigoare la 10.02.2021

Programul pentru supravegherea, controlul şi eradicarea anemiei infecţioase ecvine pe teritoriul României, din 21.01.2021, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 137 din 10.02.2021. A intrat în vigoare la 10.02.2021

Planul pentru eradicarea anemiei infecţioase ecvine pe teritoriul României şi norme de implementare a prevederilor Deciziei Comisiei 2010/346/UE din 18 iunie 2010 referitoare la măsurile de protecţie cu privire la anemia infecţioasă ecvină în România din 31.03.2014, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Abrogat de Ordin 16/2021 la 10.02.2021

Normele metodologice de aplicare a programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor din 30.03.2016, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Modificat de Ordin 16/2021 la 10.02.2021

Ordinul nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Modificat de Ordin 16/2021 la 10.02.2021

Ordinul nr. 46/2014 privind aprobarea Planului pentru eradicarea anemiei infecţioase ecvine pe teritoriul României şi a normelor de implementare a

17

prevederilor Deciziei Comisiei 2010/346/UE din 18 iunie 2010 referitoare la măsurile de protecţie cu privire la anemia infecţioasă ecvină în România, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Abrogat de Ordin 16/2021 la 10.02.2021

Ordinul nr. 6396/2021 privind instituirea carantinei zonale pentru localitatea Seini, judeţul Maramureş, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 135 din 10.02.2021. A intrat în vigoare la 10.02.2021

Legislaţie europeană

Regulamentul nr. 155/2021 de modificare a anexelor II, III şi V la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte limitele maxime de reziduuri pentru tetraclorură de carbon, clorotalonil, clorprofam, dimetoat, etoprofos, fenamidon, metiocarb, ometoat, propiconazol şi pimetrozin din sau de pe anumite produse (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 46 din 10.02.2021. Va intra în vigoare la 02.03.2021

Decizia de punere în aplicare nr. 151/2021 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1809 privind anumite măsuri de protecţie vizând focarele epidemice de gripă aviară înalt patogenă din anumite state membre [notificată cu numărul C(2021) 922] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 45 din 09.02.2021. A intrat în vigoare la 09.02.2021

………………….

INTERNE

Efectele secetei: Preţul grâului din România a crescut cu aproape 40% faţă de iunie 2020, iar în unele zone creşterile sunt de peste 50% Florentina Niţu 10.02.2021,

♦ Pentru anul agricol 2020 este estimată o scădere a producţiei de cereale de peste 40%, ceea ce înseamnă mai puţin de 18 milioane de tone.

Rusia, Ucraina şi România, principalii exportatori de cereale din piaţa Mării Negre, au oferte de preţ pentru grâu de circa 290 de dolari/tonă, faţă de 210 dolari/tonă în iunie 2020, înregistrând astfel o creştere de 38%, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza unui raport realizat de Grain of Turth,

18

companie care se ocupă cu servicii de consultanţă analitică a pieţelor de cereale.

Preţurile sunt aferente zilei de 28 ianuarie 2021 şi au fost mai mari cu 12% faţă de săptămâna precedentă, astfel, deşi România a suferit pierderi semnificative ale producţiei vegetale, mai ales în zona Moldovei şi în sud, fermierii din centrul şi vestul ţării „profită“ de şansa dată de secetă. „În vestul României preţul grâului a crescut cu peste 55%, de la 0,67 lei/kg la 1,05 lei/kg şi având în vedere că firma noastră a avut o producţie medie de 3.400 kg/ha, datorită preţului mai mare şi al subvenţiei acordate ieşim pe zero. Însă, la porumb stăm foarte bine, pentru că am făcut în medie 11.000 kg/ha, iar preţurile sunt de 0,8 lei/kg“, spune Dan Herţeg, proprietarul com-paniei Agro Raluca, care exploatează peste 2.500 de hectare în judeţul Arad.

ZF Agropower 2021. Mihai Haraga, proprietarul Semtop din Iaşi, specializat în producţia de seminţe, a investit 17 mil. euro pentru a amenaja cu sisteme noi de irigaţii 7.000 de hectare 10.02.2021, 08:30 Florentina Niţu

https://www.zf.ro/zf-agropower/zf-agropower-2021-mihai-haraga-proprietarul-semtop-din-iasi-19910597

„Lucrez de 30 de ani în agricultură şi se vede că avem foarte mult de învăţat în continuare. Nu mai seamănă un an cu altul, în fiecare an avem lucruri noi de făcut.“

Mihai Haraga, proprietarul şi preşedintele Semtop, business specializat în producţia de seminţe, a investit până în prezent 17 milioane de euro, din fonduri proprii, pentru a amenaja cu sisteme noi de irigaţii 7.000 de hectare, aproape 90% din suprafaţa totală pe care o exploatează grupul de firme din judeţul Iaşi.

„Din cele 8.000 de hectare pe care le exploatăm în cadrul grupului, 7.000 de hectare le avem amenajate cu sisteme noi de irigaţii, cu ajutorul cărora am reuşit să ne atingem producţiile planificate la majoritatea hibrizilor de porumb şi de floarea-soarelui pe care i-am avut în producţiile de sămânţă. Fără irigaţii nu am fi reuşit să ne atingem obiectivele, aşa cum s-a întâmplat în cazul mai multor fermieri din zonă, care nu au avut acces la irigaţii“, a

19

spus Mihai Haraga în cadrul emisiunii ZF Agropower, susţinută de Banca Transilvania.

El susţine că judeţul Iaşi a fost puternic afectat de secetă şi 2020 a fost un an foarte dificil pentru agricultură şi „am muncit mai mult decât în oricare an dinainte“. Fermierul afirmă că a fost nevoit să facă opt udări pentru culturile seminciere, iar o udare l-a costat 400-500 de lei/hectar, ceea ce înseamnă cheltuieli de peste 25 mil. lei, potrivit calculelor ZF.

Seceta de anul trecut a scos, din nou, la iveală nevoia acută de irigaţii a României, fără de care în anii dificili fermierii nu îşi pot salva producţiile. Un sistem de irigaţii nou necesită o investiţie între 2.000 şi 4.500 de euro/hectar, banii pe care fermierii mici, cu până în 50 de hectare nu îi pot pune la bătaie, astfel că aşteaptă sprijin din partea statului.

Adrian Nechita Oros, ministrul Agriculturii, a anunţat anul trecut investiţii în infrastructura de irigaţii de circa 6,5 miliarde de euro. „Este o sumă importantă, dar nu este suficientă să irigăm, din nou, măcar suprafaţa pe care am irigat-o în perioada comunistă“, explică Haraga. „România are o experienţă foarte mare în irigaţii, iar în perioada comunistă noi am irigat între 2,5 şi 3 milioane de hectare anual, dar la vremea aceea aveam şi apă pe cale naturală şi repartiţia precipitaţiilor era bună pe parcursul perioadei de vegetaţie. Sistemul de irigaţii era un factor care asigura cantitatea optimă“, adaugă proprietarul Semtop. El consideră că irigaţiile sunt o problemă de interes naţional şi investiţiile în irigaţii trebuie încurajate şi susţinute de stat, adăugând că fără irigaţii e un risc imens să investeşti, mai ales în culturi seminciere. „Cu actualele costuri ale energiei pentru a uda nu ai cum să fii competitiv cu alţii care nu fac culturi de consum în care marja e extrem de mică.“

Antreprenorul menţionează că sunt bani pentru investiţii, dar şi birocraţia este excesivă şi frânzează iniţiativele oamenilor de afaceri din agrobusiness. Pintr-un program cu obiective clare, subvenţionat 100% din fonduri europene şi guvernamentale, el crede că în zece ani România ar putea avea irigaţii care să fcţioneze pe 3 milioane de hectare.

„Câte miliarde de euro au pierdut fermierii care ar fi putut iriga, daca sistemele de irigaţii ar fi funcţionat? Este o sumă mult mai mare decât ar fi costat investiţiile să punem în funcţionare irigaţiile şi pentru a furniza apă graturită la plantă, nu la pompă“, menţionează el. Reprezentantul Semtop mai spune că apa poate fi conservată cu ajutorul perdelelor forestiere. „Într-o fermă avem perdele forestiere şi influenţa lor se vede, mai ales în producţia de sămânţă, pentru că ne ajută la izolarea loturilor seminciere. De altfel, noi

20

nivelăm din toamnă toate terenurile şi primăvară facem un set minimum de lucrări să conservăm apa.“

Mihai Haraga a lucrat mai mult de 15 ani pentru Monsanto, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de sămânţă pentru porumb şi rapiţă, dar şi de erbicide. Ultima funcţie ocupată în cadrul Monsanto a fost cea de field production manager în zona centrală şi de est a Europei, conform informaţiilor de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn.

El a fondat grupul Semtop în 2012. Compania Agricola 96 Ţigănaşi, în care este acţionar majoritar (60%), a avut în 2019 o cifră de afaceri de 62 mil. lei, compania Integrasem (acţionar – 75%) a avut venituri de 42,5 mil. lei, Semconsult Top (acţionar – 85%) a avut venituri de 37,8 mil. lei, iar Semtop IFN (acţionar – 5%) nu are datele din bilanţ delcarate, potrivit Confidas.ro, platformă de analiză a riscului financiar al companiilor.

„Lucrez de 30 de ani în agricultură şi se vede că avem foarte mult de învăţat în continuare. Nu mai seamănă un an cu altul, în fiecare an avem lucruri noi de făcut“, a conchis antreprenorul.

Grafic: Suprafaţa irigată în perioada 2006-2018 (mii ha)

Grafic ZF: Suprafaţa terenurilor amenajate cu lucrări de irigaţii (mil. ha)

21

By lantulalimentar 2021-02-10

România ocupă locul 8 în Uniunea Europeană într-un clasament al efectivelor de suine, cu 3.834.100 porci vii în 2019, potrivit Eurostat. Din păcate, numărul porcilor vii a regresat de la un an la altul, din cauze multiple, lovitura cea mai dură încasată de sector fiind provocată de pesta porcină africană. Pentru comparație, în 2011, viețuiau în fermele românești 5.363.800 de exemplare, în acealași an situându-ne tot pe locul 8 în UE, dar să ținem cont că în clasament se afla și Marea Britanie, care a părăsit între timp spațiul comunitar.

Săptămânal, sunt tranșați în România câteva zeci de mii de porci. De pildă, în săptămâna 18 – 24 ianuarie 2021, au fost evaluate 65.037 carcase, cu greutatea caldă între 50 și 120 kg. Din acestea, 2320 ( 3,57% ) au provenit din comerțul intracomunitar, potrivit datelor furnizate de Comisia pentru Clasificarea Carcaselor.Dar să ne raportăm tot la anul 2019, pentru care avem mai multe date. În anul acela, au fost clasificate 4.002.691 de carcase. Din acestea, 210.586 ( 5,26% ) de caracase au provenit din spațiul comunitar.

România însă importă cantități semnificative și de carnea macră, fie proaspătă, fie refrigerată sau congelată. Potrivit FAOSTAT, cantitatea importată a fost în 2019 de 157.597 tone. Adică, 157.597.000 kg, care împărțite la o greutate medie de 85 kg, ar echivala cu 1.854.082 porci vii importați. Aproape 50% din producția internă abatorizată. Procentul crește dacă adăugăm și pe cele 210.586 carcase din import și produsele finite ( mezeluri ) importate.

Cam acestea ar fi datele statistice. La acestea se adaugă și porcii din gospodăriile populației care nu intră în circuitul comercial. Datele furnizate de Comisia pentru Clasificarea Carcaselor sunt colectate exclusiv din circuitul comercial oficial: ferme, abatoare, lanțuri comerciale.

Desigur, procentul de peste 50% reprezentat de importuri este interpretat ca un dezastru de presa din România. Titlurile articolelor care abordează acest

22

subiect sunt de-a dreptul cataclismice și livrate în cheie anti-europeană: ”am ajuns piața de desfacere a unor țări membre”. Desigur, autorii acestor articole nu văd și celălalt aspect: oferta diversă de carne la raft, consumatorii au de unde alege, orientându-se după cel mai bun raport calitate-preț. Propaganda lucrează și aici destul de eficient: carnea din import e slabă calitativ față de cea produsă în țară, deși crescătoriile din România utilizează aceeași hrană precum crescătorii din celelalte state europene.

Și acum teza veritabil propagandistică: procesatorii de azi produc mezeluri utilizând numai cărnuri inferioare sau alte materii prime cum ar fi oasele, sângele și cartilagiile. Toate acestea amestecate cu săruri și cu substanțe chimice periculoase pentru sănătatatea umană. Pe scurt, mezelurile produse de procesatorii din România sunt de slabă calitate și chiar periculoase și reprezintă un mod de lucru provenit din Vest. Deci, pe scurt, UE ne-a adus mâncare proastă, spre deosebire de mezelurile și preparatele din ceaușism care erau net superioare, adică ”aveau carne”.

Desigur, nu ne-am propus să apărăm industria de procesare a cărnii de porc. Ar trebui să o facă singură, deși nu am prea văzut reacții la tezele propagandistice care zburdă vesele prin media. Vrem numai să semnalăm fractura logică: pe de o parte propaganda deplânge faptul că importăm masiv carne de porc, pe de altă parte acuză că procesarea, organziată după principii europene, produce mezeluri ”fără carne”, din înlocuitori dăunători sănătății umane. Unde ajung atunci cantitățile uriașe de carne importate, care se adaugă producției interne? În ce sunt transformate cele 6.000.000 de carcase de porc clasificate anual în România? Numai în fleici pentru grătar, în sarmale și mititeii cârciumilor șoferești?

Sunt întrebări retorice, desigur. ”Mezeluri fără carne” e numai o teză propagandistică. Ajunsă în mintea celor care acuză cu același aplomb importurile masive de porc produce fractura logică semnalată mai sus. Dar această fractură nu este resimțită de cei care îi sunt gazde. Nu cred că au vreo problemă nici cu fractura comportamentală: când merg în hypermarket, nu ezită să cumpere mezeluri, dar, firește, ți-ar răspunde, ”noi le alegem pe cele cu carne”. foto clean-smoke-coalition.eu

Întrebarea care-i FRĂMÂNTĂ pe fermieri: „Ce înseamnă ajutor de stat după un an 2020?” Ionel Vaduva , 10 februarie 2021 Tot bravii fermieri și răspund acestei provocări, în contextul discuțiilor neoficiale privind posibilele tăieri care ar urma să se producă în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), fix în zona care are cel mai mult nevoie de bani, și anume fermele mici și mijlocii.

23

Potrivit previziunilor făcute pentru Agro TV de Nicolae Vasile, președintele LAPAR, în cazul în care Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT) ar urma să fie diminuat cu 30%, conform spuselor lui Ionel Arion, președintele Pro Agro, multe ferme din România ar urma să intre în faliment.

„Multe ferme vor intra în faliment. Începem campania de primăvară, nu sunt bani. Trebuie făcute strategii. Ministerul Agriculturii nu are un plan. În 30 de ani să nu ai tu o direcție? Unde trebuie să ajungi tu în cinci ani de zile? Unde să ajungi tu în 20 de ani de zile? Tot discutăm de PNS (n.r. – Planul Național Strategic), de nevoi, de analize SWOT.

„O dăm dintr-o extremă într-alta când, de fapt, toate acestea trebuiau regăsite într-o politică de dezvoltare pe 30-50 de ani. România nu are, la nicio ramură de activitate, un plan de dezvoltare pe termen lung. PNS-ul, trebuia să-l găsești, unde? În acest plan de dezvoltare pe 30 de ani. «L-am integrat aici. Acesta este trendul meu»”, a precizat șeful LAPAR.

„Dacă nu discutăm strategii, unde trebuie să ajungem, nu vom face nimic în țara aceasta, și ne tot decapitalizăm. Decapitalizarea este rodul faptului că nu știm să facem strategii și nu știm să facem studii de piață, în funcție de care să luăm hotărâri guvernamentale care pot fi aduse în partea practică, economică. Ce înseamnă ajutor de stat după un an 2020? Măcar, poate stabilim câteva strategii principale pe toate sectoarele de activitate. Noi trebuie să fim realiști. Uitați-vă că nici nu s-au stabilit secretarii de stat.”

Iată, mai jos, radiografia dură a fermierului citat, lider în agricultura românească, viziune care descrie realitatea, inclusiv din sectorul în care acesta activează, în ceea ce privește producția la hectar, raportată de autorități, dar și temerile cu privire la Pactul Verde European și implicațiile sale.

„Ministerul Agriculturii, dacă discut de vegetal, stabilește că ferma medie trebuie să aibă 110 ha și profitul pe unitatea de suprafață 200 de euro. Cum adică, îmi spui dumneata mie că, în 2020, ai obținut 17 milioane de tone de cereale, iar producția medie la nivel de țară de 3,2 tone? Să împărțim suprafața pe care o avem la APIA, la 17 milioane de tone. Realitatea este că nu facem decât 1,7 tone, producția la hectar.

„Avem o populație îmbătrânită. Dați 100 de euro redevență celor care dau terenul în arendă. La nivel național, avem 21-25% din suprafața agricolă pe care n-o valorificăm. Dacă ne uităm pe tot ceea ce înseamnă agricultură ecologică, România este trecută cu 2,5% ca suprafață. Nu este adevărat.

24

„Dacă este să calculăm numai ceea ce înseamnă hotarele între proprietari, acolo unde lăsăm să se dezvolte și dăunători… Venim cu Green Deal-ul. Cum faceți cu reducerea de pesticide? Noi nu vedem copacii de pădure.

„Că discutam de ANT, noi avem 33% din suprafața României acoperită cu pășune. Câte animale mai avem pe ele? Cumpărăm șvaițer din Franța, brânză topită cu nu știu ce mucegai albastru, când poți să crești în zona montană, vaci, oi, și să produc ecologic. Noi nu știm. N-avem nicio treabă.

„Agricultura a devenit o groapă unde am băgat tot balastul: – el era lăcătuș-mecanic, noi l-am făcut fermier, că n-avea unde să lucreze. Am stricat Republica, Electroputere, toate fabricile și uzinele, am vândut fier vechi”, a spus Nicolae Vasile.

„Acum, când este criză, de unde să iei bani?”

În ceea ce privește discuțiile privind subvențiile, inclusiv cea care are loc miercuri, 10 februarie 2021 la sediul MADR, Vasile a spus că doi fermieri din LAPAR vor merge la întâlniri cu o suită de propuneri, una dintre ele fiind și aceea legată de acordarea subvențiilor în funcție de recunoașterea raselor.

„Se vor lua în calcul, probabil, toate aceste măsuri, pentru adoptarea bugetului viitor. Discuțiile sunt de principiu: de unde se vor lua banii, ce se va întâmpla. Sunt mari probleme. Momentan, nici nu s-a votat bugetul de stat.

„Vor fi mai multe propuneri. Eu am trimis deja doi colegi din partea LAPAR, unul dintre ei fiind Alexandru Baciu. Vedem cum vor decurge discuțiile.

„Este o problemă vizavi de acordarea subvențiilor în funcție de performanțele animalelor, recunoașterea raselor. Sunt multe taxe. Plătește și statul, plătește și fermierul”, a conchis pe această temă Nicolae Vasile.

Semne de întrebare cu privire la bugetul Agriculturii

Luni, 8 februarie 2021, liderii fermierilor români mărturiseau pentru ediția online a Agro TV că sunt temeri inclusiv în ceea ce privește propunerea Ministerul Finanțelor Publice (MFP) de a reduce Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT), acordat atât sectorului vegetal, cât și celui zootehnic, cu aproximativ 30%.

25

Potrivit precizărilor făcute pentru sursa citată de Ionel Arion, președintele Pro Agro, totul ține de viziunea MFP în ceea ce privește alocările pentru fermieri din noul buget, dar și de capacitatea de negociere a reprezentanților Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„Vor fi discuții pe buget. Pe lângă chestiunile de secetă vor fi și chestiuni legate de ANT. Se pare că, propunerea Ministerului de Finanțe este să reducă ANT-ul, atât pe vegetal, cât și pe zootehnie, cu aproximativ 30% pe buget. Astea sunt la nivel de discuții și au mai scăpat așa, și printre noi. Nu știm dacă, într-adevăr, asta este și propunerea oficială”, mărturisea Arion la acea dată.

Bugetul țării trebuia pus în dezbatere publică miercuri, 10 februarie 2021, ora 15. După dezbaterea publică, acesta urmează să fie depus la dezbateri în Parlament.

Tot miercuri, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), liderii fermierilor români din toate sectoarele de profil au fost invitați se discută modul de acordare a ANT-urilor.

O informație de ultimă oră primită de la surse parlamentare PNL, se discută în prezent de reorganizarea ANT-urilor, nu neapărat de tăiere semnificativă a lor. Această informație este însă în curs de actualizare.

ULTIMA ORĂ. De ce riscă să dispară mica fermă zootehnică. „Și așa este bătut de Dumnezeu satul românesc” (Exclusiv) , 10 februarie 2021 , : Ionel Vaduva

Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT), în formula în care este acum, „este aproape singura subvenție” destinată fermei mici, gospodăriei tradiționale. Dacă acesta s-ar diminua semnificativ (cum sunt și zvonurile că tăierea ANT pe motiv de buget ar fi de 30%) sau, mai rău, dacă el ar dispărea, ar trage după sine în criză și mica fermă zootehnică de familie.

26

Potrivit precizărilor făcute pentru ediția online a Agro TV de Claudiu Frânc, președintele Federației Naționale a Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), fix în ziua în care la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) se discută modul de acordare a ANT-urilor, în cazul diminuării masive sau chiar al dispariției ANT-ului, demersul ar transforma familia independentă care activează în agricultură și zootehnie într-una asistată social.

„În formula în care este acum, (n.r. – ANT) este aproape singura subvenție care vine pe ferma mică, pe gospodărie. Altfel, ăștia ies din orice schemă de susținere. Ar fi păcat ca o familie care, la ora actuală, cu trei vaci, doi porci și ce mai are, câteva găini, s-o transformăm dintr-una independentă, într-una asistată social. (…) Și așa este bătut de Dumnezeu satul românesc, să-l mai duci și în direcția de a dispărea? Nu cred că-și dorește nimeni asta. (…) Dacă nici la sat nu mai avem voie să facem agricultură, unde să facem? Mergem pe Lună? Îi scoatem din comunități? Vrem numai fermă industrială?”, a declarat cu amărăciune în glas Claudiu Frânc.

Miercuri, 10 februarie 2021, liderii sectoarelor agrozootehnic și agricol din România au fost invitați la sediul MADR, în intervale orare diferite, la discuții pe tema modului de acordare a ANT-urilor, dar și a sprijinului cuplat.

În ceea ce privește sectorul de creștere a bovinelor, la întâlnirea de miercuri, Claudiu Frânc, cu un mandat de la celelalte organizații din Pro Agro, va merge cu o suită de propuneri, una dintre ele fiind și cea a eliminării din plată a exploatațiilor care nu mai dețin nicio bovină/

„Am identificat niște soluții, împreună cu cele trei organizații mari din Pro Agro. (…) Noi avem niște gânduri. Să vedem ce se pot și transpune și în legislație. (…) Noi, cele trei organizații membre din Pro Agro: Aberdeen Angus, Holstein RO și FCBR, am căzut de acord cam pe ce ar trebui să fie. Sigur, să vedem acum, totul depinde de posibilitatea de a le transpune într-un cadru legislativ care să fie acceptat și de către minister (n.r. – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – MADR), și de către reglementările europene. (…)

„Cel mai important lucru ar fi acela să eliminăm din plată exploatațiile care nu mai au nicio bovină la ora actuală. (…) Nu se poate în fiecare an (n.r. – actualizarea anului de referință). Normativele europene care reglementează ANT-ul la bovină, nu sunt total specifice bovinei, nu este posibilă cuplarea de producție. România a optat încă din 2007 pentru ANT-ul decuplat, ceea ce nu-i permite să revină la ANT-ul cuplat. Din 2007 și până acum, am avut două schimbări de dată de referință: 2008 a fost prima, pe urmă a fost 2013,

27

iar acum va urma 2018. Asta dacă vrem să mai dăm acest sprijin. La nivelul Uniunii Europene doar șapte state dau ANT

„Tot ce înseamnă formele de sprijin pe plățile directe, toate modificările pentru perioada 2021, trebuie comunicate, notificate la Comisia Europeană până la data de 19 februarie. Și aici este urgența zero. Pentru anul 2022, termenul este august 2021. (…) Suntem acum în grupele de lucru pe măsurile de finanțare din Pilonul II pe perioada de tranziție. Aici nu avem un termen chiar atât de strâns, dar ne strânge termenul pe toate proiectele. (…) Întâlnirea de astăzi asta va lămuri – modul în care vor fi acordate plățile directe pe anul 2021”, a mai menționat Frânc.

Seceta a declanșat un adevărat jihad în agricultură

Întrebat fiind care au fost efectele secetei asupra sectorului creșterii bovinelor, Frânc a vorbit de un adevărat „jihad”.

„Cunosc foarte mulți fermieri care și-au decimat efectivele din cauza lipsei furajelor. Nu uitați – am fost cei care am militat pentru reducerea perioadei de referință din decembrie în octombrie. Am încercat tot felul de mijloace, am făcut presiune ca SCZ-ul să ajungă cât mai repede la fermieri, ca să poată să-și mai cumpere furaje. Am făcut toate aceste lucruri, tocmai pentru a opri acest jihad în zonele afectate de secetă.

Din păcate, suntem într-o situație total anormală. În Ardeal, încă, la ora actuală – suntem la jumătatea lui februarie – sunt suprafețe imense de porumb nerecoltat. Și eu mai am 10 ha. Eu, din luna noiembrie 2020, nu am reușit să intru în câmp. Am scos pluviometrele când a venit gerul, în decembrie 2020. Până la ora respectivă aveam 300 și ceva de litri de apă. Aproape că media pe un an de zile am primit-o deja din noiembrie până acum. Săptămâna trecută, când mergeam către casă, în zona Albei, Sebeș-Alba, am văzut câteva combine care încercau să se ducă în câmp. Rămăseseră toate împotmolite și erau tractate”, a conchis Frânc

Cu ceva vreme în urmă, eurodeputatul PPE, Daniel Buda, insista în fața colegilor săi din instituțiile de la Bruxelles să permită statelor membre să aloce bani fermierilor proprii, astfel încât aceștia să reziste pe piață.

„În ceea ce privește ajutorul național tranzitoriu, insist foarte mult pe această componentă deoarece oricum avem diferență între subvențiile acordate statelor membre. Trebuie să lăsăm mai departe posibilitatea statelor membre să vină cu resurse financiare pe care să le aloce fermierilor astfel încât aceștia să poată să reziste mai departe pe piață.

28

Nu am înțeles de ce Comisia Europeană s-a opus acestei propuneri, deoarece este o măsură de finanțare a fermierilor. Aș merge mai departe și aș spune că această propunere trebuie să se regăsească și în noua PAC pentru că până la urmă este vorba de banii care se dau fermierilor”, menționa Buda.

La rândul său, ministrul de resort, Adrian Oros, preciza la finele anului trecut că a reușit să păstreze ANT-ul, chiar dacă, în 2020, acesta ar fi trebuit să se oprească din finanțare de la bugetul de stat.

„Am reușit să păstrăm Ajutorul Național Tranzitoriu. Deși este un sprijin din bani de la bugetul național, el trebuie negociat la Comisie, iar în 2020 el ar fi trebuit să se oprească. Am reușit să prelungim până în 2027. De asemenea, am reușit să schimbăm și anul de referință, astfel că vom da bani pentru animale reale și nu pe animale ce figurează în baza de date în 2013. Noua dată de referință pentru ajutorul acordat bovinelor de carne este anul 2018, față de vechea data care era de 31 ianuarie 2013”, preciza ministrul Agriculturii, anul trecut.

În ianuarie 2021, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunța publicarea unui regulament european care le asigură fermierilor români același cuantum pe hectar și pe cap de animal pentru schemele de Ajutor Național Tranzitoriu până în 2022, inclusiv. Astfel, cuantumul pe care fermierii îl vor încasa pentru campania APIA 2020 va fi păstrat și pentru anii de cerere 2021 și 2022, fără scăderea anuală care s-a impus până în prezent la ANT, și anume cea de 5% pe an.

ANT-urile reprezintă plăti suplimentare care se acordă din bugetul național fermierilor din sectoarele vegetal și zootehnic care au beneficiat de plați naționale directe complementare în anul 2013. Condițiile de acordare a ajutoarelor naționale tranzitorii sunt identice cu cele autorizate pentru acordarea plăților aferente anului 2013, urmând ca, odată cu intrarea în vigoare a noului PAC, data să fie schimbată.

ANT 7 sau schema decuplată de producţie, specia bovine – sector lapte are un cuantum de 17,7220 euro/tonă, ANT 8 sau schema decuplată de producţie, specia bovine – sector carne – 69,1109 euro/cap, respectiv ANT 9 sau schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine – 4,7157 euro/cap.

Ciobanii vând lâna, dar nu o cumpără nimeni. Era bun ajutorul de minimis? 10 februarie 2021, Ionuț Fîntînă Nu cu mult timp în urmă a existat o schemă de ajutor de minimis dedicată susținerii crescătorilor de ovine, mai precis pentru comercializarea lânii. De anul trecut, însă, inițiativa aceasta a fost sistată de ministrul Adrian Oros, pe motiv că rezultatele așteptate nu au

29

apărut. Fermierii nu vor să se mai gândească la ce a fost, dar nemulțumirile încă există. Oamenii sunt furioși și preferă să ardă lâna decât să o vândă la un preș de nimic.

Părerile sunt împărțite vis-a-vis de vechiul program pentru lână, chiar și între oieri. Unii ciobani susțin că programul îi ajuta, în timp ce alții spuneau că o bună parte din cantitatea de lână ajungea pe mâna speculanților, iar ei nu se alegeau decât cu munca. Fermierii ne-au explicat că, pentru a intra în posesia subvenției era necesar ca documentele justificative (factura sau filele din carnetul de comercializare) să indice cantitatea de lână comercializată, direct sau prin intermediar. În aceste condiții, mulți ciobani ajungeau să dea lâna pe gratis, ba chiar să mai și plătească ca să le-o ia cineva, doar pentru a intra în posesia documentelor justificative.

Văzând aceste fapte, conducerea de la Ministerul Agriculturii a luat decizia să oprească acest ajutor de minimis, susținând că banii vor ajunge la ciobani sub alte forme. ”Vreau să îi liniștesc pe fermieri că banii care au fost prinși în program, 14,5 milioane de lei, îi vom da tot pentru ei și chiar vom încerca să suplimentăm acest buget și să dăm la toți, pentru că din acest program nu beneficiau toți crescătorii de ovine. Încercăm pe schema cu ANT-ul, nu știu cât va fi, dar vom da un sprijin pentru toți crescătorii care au animalele înscrise la APIA”, declara pentru AGRO TV fostul secretar de stat, George Scarlat, în urmă cu aproape un an. 

Programul ”lâna” a dus și la situații aberante, din cauza unor speculanți care încercau să fenteze sistemul, pentru a primi mai mulți bani. Astfel, s-au descoperit cazuri în care cantitatea de lână raportată per animal ajungea chiar și până la 36 de kilograme.

În căutarea unui răspuns la întrebarea ”ce-i de făcut pentru crescătorii de ovine din România”, realizatorul AGRO TV Ovidiu Ghinea s-a dus până în zona Dobrogei pentru a sta de vorbă cu fermierul Iancu Polifronie. Vă invităm să urmăriți dialogul în materialul video de mai jos:

https://youtu.be/2llq-f_xidc

30

Lupii au dat iama la oi! Cine îi despăgubește pe ciobani? 9 februarie 2021, Diana Vasilescu

De parcă nu era suficient pentru crescătorii de animale din jumătatea nordică a județului Prahova, pe lângă urși, vulpi și mistreți, acum și haitele de lupi au început să le creeze probleme.

După un incident care a avut loc în urmă cu doar câteva zile în urmă, autoritățile au fost solicitate să ia măsuri pentru despăgubirea proprietarilor unei stâne din comuna prahoveană Bertea, informează ziarulprahova.ro

Astfel, ciobanii ar putea să fie despăgubiți de către Ministerul Mediului, după ce, în data de 2 februarie, în punctul Podul Cășăriei, o haită de lupi a atacat și omorât peste 20 de oi, aflate într-un loc special amenajat situat la marginea localității.

Potrivit APM Prahova, s-au făcut demersuri pentru a despăgubi proprietarul de către Ministerul Mediului, lupul fiind specie protejată, alături de urs, râs și pisică sălbatică.

Constatarea a fost facută la fața locului de medicul veterinar din zonă şi de reprezentanții Comisiei de constatare și evaluare a pagubelor. Sesizările privind pagubele făcute de lupi au fost mult mai puține decât în cazul celor produse de urși.

Lupul (Canis lupus) în România este o specie protejată, prezentă în anexele II şi IV din Directiva Habitate şi clasificată ca fiind o specie prioritară pentru conservare. Unele dintre obligaţiile derivate din Directiva Habitate impun necesitatea de a menţine o stare de conservare favorabilă populaţiei naţionale de lup şi de a aplica un protocol de monitorizare şi raportare periodică către Comisia Europeană.

Existenţa unor cerinţe legislative la nivel naţional şi internaţional coroborat cu faptul că lupul se află în conflict cu oamenii, justifică pe deplin

31

necesitatea de a se dezvolta şi pune în aplicare un plan de acţiune pentru lup în Romania.

Omul, de-a lungul istoriei, a încercat să extermine lupul, cu toate că unele societăţi au menţinut atitudini neutre sau pozitive faţă de lupi. În mai mult de o treime din ţările în carea existat lupul, omul fie a reuşit, sau se află pe punctul de a reuşi exterminarea lupului.

Aceasta este o situaţie nefericită si nedorită, deoarece acum există posibilitatea dezvoltării unor programe de management care ar diminua problemele serioase în timp ce, concomitent, s-ar permite lupului să coexiste.

Pagubele făcute de lup animalelor domestice sunt la fel de vechi ca domesticirea speciei în sine. Aceasta problemă este cea mai gravă filă din dosarul de management a lupului, deoarece pagubele sunt motivul principal pentru cerinţa societăţii de a controla sau elimina lupul din anumite zone ale ţării. În ciuda nevoii critice de a avea informaţii adevărate privind cantitatea şi tipul pagubelor cauzate de lupi sectorului zootehnic, au fost efectuate puţine cercetări cu acurateţe sau care se bazează pe cuprinderea totală a datelor de la fermieri.

În conformitate cu prevederile Art. 2 din Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, fauna de interes cinegetic este resursă naturală regenerabilă, bun public de interes naţional şi internaţional, administrată de către autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare.

Gestionarea faunei sălbatice de interes cinegetic se asigură pe fonduri cinegetice de către persoane juridice licenţiate, pe riscul şi răspunderea lor, în baza contractelor de gestiune încheiate cu structurile teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care răspunde de vânătoare.

Managementul faunei cinegetice aflate pe suprafeţe care nu sunt incluse în fondurile cinegetice, prevăzute de lege se asigură de către administraţiile ariilor protejate sau de către consiliile locale, după caz. Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte cine suportă despăgubirile pentru pagubele produse de vânat şi în ce condiţii, astfel:

Pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, cuprinse în anexele nr. 1 şi 2, se acordă despăgubiri. Despăgubirile pentru pagubele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 1 se suportă după cum urmează:

32

pentru pagubele produse în fondurile cinegetice şi în intravilan – de gestionarul faunei cinegetice de pe cuprinsul fondurilor cinegetice în cauză, dacă acesta nu şi-a îndeplinit obligaţiile pentru prevenirea pagubelor;• pentru pagubele produse în ariile naturale protejate, neincluse în fonduri cinegetice sau în care vânătoarea nu este admisă – de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, din bugetul aprobat cu această destinaţie.

Pentru situaţiile în care atât gestionarul, cât şi proprietarii de culturi agricole, silvice şi de animale domestice şi-au îndeplinit toate obligaţiile pentru prevenirea pagubelor, despăgubirile se suportă de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, din bugetul aprobat cu această destinaţie. Despăgubirile pentru pagubele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 2 se suportă de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, din bugetul aprobat cu această destinaţie.

Modalităţile de constatare a pagubelor şi de acordare a despăgubirilor sunt stabilite în  prezent prin Hotarârea Guvernului nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru prevenirea pagubelor.

În conformitate cu prevederile acestei hotărâri de guvern, obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de exemplarele de lup, astfel încât aceştia să fie absolviţi de la plata despăgubirilor, dacă le realizază în totalitate, sunt:

• să elaboreze planuri de management cinegetic care să conţină măsuri pentru menţinerea efectivele speciilor de faună care produc pagube la nivelul efectivelor optime actualizate de administratorul fondului cinegetic naţional după data atribuirii contractului de gestionare;

• să recolteze integral, în sezonul de vânătoare anterior, a numărului de exemplare aprobat pe gestionar, la speciile din anexa nr. 2 la Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au produs pagube;

• să execute acţiuni de îndepărtare a exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic din zonele expuse în perioadele în care există riscul producerii de pagube sau la sesizarea proprietarilor culturilor, acţiuni pe care le aduc la cunoştinţa autorităţii publice teritoriale care răspunde de vânătoare cu cel puţin 24 de ore anterior desfăşurării acestora;

33

• să solicite, în condiţiile legii, aprobările necesare pentru acordarea, reaşezarea, suplimentarea cotelor de recoltă ori pentru vânarea în afara perioadelor legale a acelor exemplare din speciile de faună de interes cinegetic care produc pagube culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice, după caz;

• să vâneze, în locurile unde se produc pagube, exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic care produc pagube sau care pot produce pagube.

În acelaşi act normativ sunt stipulate şi obligaţiile ce revin proprietarilor de animale domestice pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, în vederea acordării de despăgubiri din partea autorităţii publicepentru protecţia mediului sau a gestionarului fondului cinegetic, sunt:

• să facă dovada proprietăţii animalelor domestice, potrivit legii;• să asigure paza animalelor domestice aflate la păşunat sau la diferite munci;• să folosească pentru păşunatul animalelor domestice numai acele suprafeţe admise, potrivit legii, la păşunat;

• să adăpostească, pe timp de noapte, animalele domestice numai în locuri împrejmuite şi păzite;

• să deplaseze animalele domestice prin pădure spre locurile de păşunat şi adăpat numai pe traseele stabilite în acest scop, de comun acord, cu persoana juridică ce gestionează fauna de interes cinegetic din perimetrul respectiv şi cu administratorul suprafeţei respective de fond forestier.

34

35

36

37

38

De vânzare: Complex de sere certificate BIO din județul Bihor! Roxana Dobre - 10 februarie 2021

Reducere la 50 la sută, licitație Complex Sere BIO-12 ha Ciocaia-Bihor, la prețul de pornire de 3.500.000 euro.

CRIST VEST AUDIT SPRL, practician în insolvenţă întregistrat în Registrul Formelor Profesionale ţinut de către Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) sub nr. RFO II 0107, având CIF RO 11576190 cu sediul in Oradea, str. Republicii, nr. 8, jud. Bihor, în calitate de lichidator judiciar, prin prezentul anunţ aduce la cunoştinţă generală că, la data de 17.02.2021, orele 14 va avea loc la sediul lichidatorului judiciar Crist Vest Audit SPRL, din Oradea, str. Republicii, nr. 8, jud. Bihor, România vânzarea liberă de sarcini, la licitaţie publică conform ”Regulamentului de valorificare”, a Pachetului în bloc – Complex de sere certificate BIO, situat în loc. Ciocaia, oraş Săcueni, jud. Bihor, pe o suprafaţă de aproximativ 12 hectare, cu înălţime la bază 4,5 m și înălţime la coamă 7 m.

Construcțiile au fost finalizate în anul 2014. Preţul de pornire a licitaţiei publice este de 3.500.000 euro/PACHETUL ce face obiectul licitației (redus de la 7.182.000 euro). Participanţii trebuie să depună o garanţie de participare la licitaţie reprezentând 10% din preţul de pornire a licitaţiei. Dovada depunerii garantiei de participare va fi transmisa către lichidatorul judiciar.

Cei interesati pot obține date suplimentare și informații la nr. de telefon 0744/619.858, e-mail: office@vestaudit.ro sau pe www.vestaudit.ro.

39

Legumicultorii români cumpără sămânța de roșii Inimă de bou de la bulgari sau din Olanda! Ramona Dascălu - 10 februarie 2021 Legumicultorii români au ajuns să cumpere soiul românesc de roșii inimă de bou de la străini! Un studiu realizat de Costel Vînătoru, de la Stațiunea de Cercetare Legumicolă din Buzău, arată că s-au pierdut 2.668 de soiuri românești de legume, printre care și soiul de roșii inimă de bou, unul dintre cele mai căutate și cele mai gustoase soiuri de roșii din România. Specialiștii de la Stațiunea de Cercetare Legumicolă din Buzău au comparat cataloagele din trecut cu actuala bază genetică de semințe. Așa au aflat că s-a pierdut și roșia numită “inimă de bou”, pe care au găsit-o într-o bancă de gene din Germania, însă nimeni nu știe cum a ajuns acolo.

”Am pierdut soiuri valoroase, cum ar fi ceapa de Buzău, pe urmă tomate- bizon, aurora, inima de bou, mikado, țelină alabaster, victoria, soiuri de ardei gras, galben superior”, a spus cercetătorul Costel Vînătoru.

Așa se face că legumicultorii români sunt nevoiți să cumpere acum de la vecinii bulgari sau chiar de la olandezi soiul de roșii inimă de bou.

”Soiul cel mai căutat și cel mai gustos este inimă de bou, care în România nu prea mai există și atuncea noi cumpărăm de la bulgari, din Olanda, chiar. Eu folosesc semințele românești pentru răsaduri”, a dezvăluit Valentin Harabagiu, legumicultor din județul Galați, pentru stirileprotv.ro.

40

Alin Apostol, deputat USR PLUS: ”Am votat un proiect extrem de benefic pentru tinerii fermieri!” Ramona Dascălu - 10 februarie 2021

Deputatul USR PLUS Alin Apostol anunță că a fost votat în unanimitate, în Comisia de Dezvoltare, proiectul de ordonanță de urgență care le permite tinerilor fermieri să primească teren agricol în arendă de la Agenția Domeniilor Statului (ADS), dacă au depus un proiect pentru subMăsura 6.1 – Sprijin pentru Instalarea Tinerilor Fermieri, chiar dacă este neintabulat.

41

”Astăzi (marți, 9 fbruarie), în Comisia de Dezvoltare, am votat în unanimitate un proiect extrem de benefic pentru tinerii fermieri, OUG 154 din 3 Septembrie 2020. Iată despre ce este vorba: Susținerea generațiilor tinere de fermieri prin finanțări nerambursabile de maxim 50.000 de euro. Astfel, Ministerul Agriculturii prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) poate întări competitivitatea agriculturii românești, poate stimula folosirea de tehnici noi de producție, digitalizare și practici prietenoase cu mediul. Pentru sesiunea din 2020 sunt disponibili 43.022.207 euro, din care 20.000.000 euro pentru tinerii fermieri din diaspora”, a scris într-o postare pe pagina sa de Facebook Alin Apostol, deputat USR PLUS.

Deputatul Alin Apostol subliniază că acest sprijin poate deveni o motivație consistentă pentru tineri astfel încât aceștia să nu mai părăsească mediul rural, ci să-și dezvolte propriile ferme, să devină competitivi și să contribuie la modernizarea sectorului agricol.”Prin această măsură se ating mai multe obiective benefice pentru economia României:

1. Stimulăm creșterea numărului de tineri ce încep pentru prima dată o astfel de activitate. Au posibilitatea să se asocieze, să devină competitivi și să contribuie la modernizarea sectorului agricol.

2. Știm cu toții că mediul rural este depopulat și îmbătrânit. Acest sprijin poate deveni o motivație consistentă pentru tineri să nu mai părăsească mediul rural. Pot rămâne aici, să-și dezvolte propriilor ferme, contribuind pozitiv la economia națională.

3. Pandemia de COVID a dus la reîntoarcerea acasă a unui număr foarte mare de români, majoritatea cu vârsta de până în 40 de ani. Inevitabil, acest lucru a dus la creșterea ratei șomajului. Această ordonanță vine și ca o soluție de degrevare a bugetului de stat de la obligația plății indemnizațiilor de șomaj prin atragerea acestei forțe de muncă în sectorul agriol. Totodată, această măsură le oferă tinerilor până în 40 de ani posibilitatea de a concesiona sau arenda teren agricol (aflat în domeniul public și privat al statului, liber de contract), în suprafață maximă de 50 de ha, pentru a-și

42

înființa ferme. Întâmpinăm aici, însă, două probleme: Agenția Domeniilor Statului deține in administrare o suprafață totală de teren cu destinație agricolă de 177.083,572 ha, din care 8887,3435 ha liber de contract, neînscris în cartea funciară (din lipsă de alocări de la buget de stat pentru finalizarea acestui demers). Legislația spune că suprafața din domeniul public al statului poate fi concesionata numai cu condiția înscrierii în cartea funciară. Această ordonanță de guvern cere o derogare de la această condiție pentru ca aceste terenuri agricole să-și găsească utilitatea. Astfel, România nu mai pierde alocări financiare de la UE sau încasări la bugetul de stat (aprox. 14.000.000 lei la nivelul ADS)”, a explicat deputatul Alin Apostol.

În încheiere, deputatul Alin Apostol a dezvăluit că ceea ce l-a mânat să dea aviz pozitiv acestei ordonanțe a fost și faptul că nu vrea ca țara noastră să mai piardă tineri. ”Am dat aviz pozitiv acestei ordonanțe nu numai pentru implicațiile pozitive asupra modernizării agriculturii, stimulării competitivității și creșterii economiei, ci și dintr-un motiv „sufletesc” – dacă mulți tineri diasporeni s-au întors acasă, să nu-i mai pierdem. Să le întindem o mână de ajutor și să le oferim un motiv real de a rămâne aici, acasă”, a subliniat acesta.

Ce presupune Ordonanța de Urgență 154 din 3 Septembrie 2020

Prin această ordonanță de urgență se dorește o derogare astfel încât suprafețele disponibile să poată fi concesionate de tinerii fermieri și fără finalizarea cadastrului.

”Prin derogare de la prevederile art.288 alin. (3) și ale art.305 alin. (2) – (4) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, Agenția Domeniile Statului poate încheia contracte de concesiune și poate întocmi inventarul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al statului pe care le are în administrare în vederea concesionării, fără înscrierea acestora în sistemul integrat de cadastru și carte funciară până la finalizarea Programului național de cadastru și carte funciară 2015-2023, respectiv până la data de 31 decembrie 2023”, se arată în proiectul de OUG.

De asemenea, este specificat faptul că aceste prevederi se aplică ”beneficiarilor prevăzuți la art.4 alin. (1) lit. c) din Legea 268/2001 peivind privatizarea societăților ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniile Statului, cu modificările și completările ulterioare, respectiv tinerilor de până 40 de ani, absolvenți ai învățământului de profil, în vederea înființării de ferme.”

43

În OUG 154 din 3 Septembrie 2020, la punctul 3, se menționează și faptul că la momentul deschiderii procedurii de concesiune bunurilor imobile prevăzute la aliniatul 1, nu fac obiectul unor litigii, a unor cereri de reconstituire a dreptului de proprietate și sunt libere de orice alte sarcini.

Legea compostului: Primăriile au obligația să organizeze colectarea resturilor vegetale! agrointeligenta.ro - 10 februarie 2021

Începând din această lună, mai exact în data de 20 februarie 2021, intră în aplicare, cel puțin în scripte, Legea nr 181 privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile, pe scurt Legea Compostului, potrivit căreia toate resturile biodegradabile trebuie colectate separat de celelalte deșeuri, în pubele maro sau transformate în îngrășământ natural, în propria gospodărie, cu ajutorul unor containerelor individuale speciale pentru compostare individuala.

Pentru nerespectarea acestor prevederi, amenzile prevăzute de lege sunt cuprinse între 400 și 800 de lei, pentru persoanele fizice, între 10.000 și 20.000 de lei, pentru cele juridice si intre 5.000 și 15.000de lei, pentru primării. Normele tehnice de aplicare, inclusiv cele pentru Ordinul privind aprobarea Procedurii de emitere a certificatelor de origine pentru biomasa provenită din deșeurile industriale și municipale, utilizată în producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie, necesare implementării sunt, însă neoficializate.

„Această lege este o etapă necesară atingerii obiectivului anual de reducere a cantităților de deșeuri municipale eliminate prin depozitare, prevăzut la art. 9 alin. (1) lit. p) din OUG 196 privind Fondul pentru Mediu de 60% din care reciclare de minimum 50% din cantitatea totală de deșeuri generate și 10% alte forme de valorificare, pe care trebuie să îl îndeplinim la nivel național, pentru a ne alinia normelor europene și a nu risca amenzi care pot ajunge la 200.000 de euro pe zi. În mod normal, o dată cu intrarea în vigoare a acestei legi, fiecare producător de deșeuri ar trebui să precolecteze în trei categorii mari: reciclabile ( hârtie carton, mase plastice, sticla, metal), biodeseuri

44

(deșeuri bioedegradabile) și deșeuri nereciclabile. În același timp, pentru ca aceasta lege să își atingă scopul, este obligatoriu ca autoritățile publice locale să implementeze în regulamentele de salubrizare, modalitatea sistemului de colectare separată a deșeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din ușă în ușă a biodeșeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei „plătește pentru cât arunci” și să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural, inclusiv sa introducă tarif dedicat colectării separate a deșeurilor biodegradabile”, explică Bogdan Constantinescu, managerul general al Brai Cata, companie care activează în domeniul salubrizării în județele Brașov, Hunedoara, Timiș, Brăila, Giurgiu și Vâlcea.

Conform legii, este obligația autorităților publice locale, respectiv a Asociațiilor de dezvoltare de gestionare a deșeurilor, să modifice regulamentele de salubritate și să introducă colectarea biodegradabilului separat, în același timp cu asigurarea tratării deșeurilor biodegradabile, fie în instalații de compost, fie în instalații de digestie anaerobă. Legea compostului este binevenită, însă trebuie să aibă în spate o infrastructură deja funcțională și norme de aplicare, care în prezent sunt în curs de elaborare de către Ministerul Mediului și alte autorități.

„În Legea compostului problemele sunt lipsa normelor tehnice de aplicare, lipsa facilităților de tratare și implicarea primăriilor. Colectarea se învață și se face, dar nu putem duce aceste deșeuri biodegradabile, din toată țara, în doar câteva județe care dețin astfel de instalații de compostare sau biogaz, ci ar trebui să avem la dispoziție astfel de stații cel puțin la nivelul fiecărui județ”, subliniază Bogdan Constantinescu.

Specialistul în colectare separată a deșeurilor este de părere că o altă problemă importantă care trebuie depășită în tot acest proces este mentalitatea celor care nu sunt pregătiți să accepte ideea colectării în mai multe recipiente diferite și să precolecteze deșeurile pe mai multe categorii, pe platformele de colectare.

„Dacă în zonele rurale legea se aplică deja parțial, în special un județele care au beneficiat de finanțare europeană oamenii fiind obișnuiți să refolosească resturile organice din bucătărie pentru hrana animalelor sau pentru compost, în amestec cu resturile vegetale de prin grădină, la orașe oamenii se plâng ba că nu au loc în bucătărie pentru mai multe recipiente, ba că trebuie să consume prea mulți saci. Acest sistem sănătos pentru mediu funcționează de ani buni în țări din vestul Europei și și-a dovedit deja eficiența, așa că tot ce ar trebui să facem ar fi să îl aplicăm și la noi. Și în acest moment sunt disponibile pe platformele de depozitare containere separate pentru toate

45

categoriile de deșeuri, dar experiența din stațiile de sortare ne-a arătat că unora le pasă prea puțin de reguli. Dacă s-ar introduce acele sisteme de colectare inteligente, care să contorizeze cât aruncă fiecare abonat și să îl oblige să plătească funcție de cât aruncă, am reuși mult mai repede să atingem țintele de reciclare”, a conchis managerul Brai Cata.

Datele statistice arată că doar 20% din totalul deșeurilor produse de populație ar trebui să ajungă la gropile de gunoi, diferența de 80% constând în proporții egale, în deșeuri reciclabile uscate – plastic, hârtie, sticlă, carton, metal – și în deșeuri biodegradabile, România fiind o campioană a risipei alimentare cu 24% hrană gătită ajunsă la gunoi, 24% fructe, 21% legume și 20% pâine.

Florin Chirea: Plățile directe să ajungă la fermierii activi, nu la cei de “catifea” De Viorela Pitulice La feb. 10, 2021

https://youtu.be/L5s-l0Zke-w

Florin Chirea, un tânăr fermier din localitatea Rușănești, județul Olt, care administrează circa 4.000 ha de teren agricol și deține o fermă de vaci de lapte și de carne, susține că plățile directe derulate prin APIA  trebuie să meargă către fermierii activi și nu la proprietarii de terenuri, care nu ajung niciodată în câmp.

Speră ca acest lucru să fie bine reglementat în viitoarea PAC, iar cei care depun cererile de ajutoare să fie mai bine controlați. În același timp, atrage atenția autorităților că este nevoie de sume importante pentru realizarea de investiții în fermele zootehnice pentru respectarea normelor de mediu.

“Ar trebuie intervenit pe Pilonul I – Plăți directe în agricultură, care se derulează prin APIA, să se țină cont și să se controleze mai bine acele persoane care depun cereri de ajutoare și nu lucrează terenurile în realitate, sunt doar proprietari de terenuri, iar acestea sunt lucrate de către un fermier activ. Practic, acești bani să meargă la fermierii activi, cei care fac investiții în agricultură, care au grijă de pământ și îl mențin la producția cea mai bună și sănătos. Să nu meargă către acei oameni care fac cerere pentru terenuri,

46

sunt decât proprietari și nu le muncesc. Li se mai spune și fermierii de catifea, sunt cei care nu ajung niciodată în câmp”, a declarat pentru FoodBiz Florin Chirea.

Este nevoie de investiții în ferme

Fermierii români care lucrează de la câteva mii de hectare în sus au tehnologie de ultimă oră, sunt la curent cu noile tendințe pe plan internațional în domeniu.

Ar trebui, însă, să se bucure de mai multă atenție din partea Ministerului Agriculturii, a autorităților, în general, afirmă agricultorul din Olt. Se referă, în principal, la accesul la fondurile europene, la care fermele mari n-au mai putut apela în ultima vreme.

“Atenția celor de la fondurile europene trebuie să se îndrepte către fermele mari, care nu au avut acces la acești bani nerambursabili. Fermele zootehnice trebuie să facă investiții și sunt necesare milioane de euro. Trebuie să mergem pe energie verde, biomasă, să rezolvăm problema dejecțiilor, să fie protejat terenul și să avem produse sănătoase”, atrage atenția Florin Chirea.

Fermierul oltean are în fermă circa 1300 de vaci, din care 1.000 sunt vaci de lapte, iar restul de carne. Laptele este livrat la Danone, iar pentru carne colaborează cu Alexandru Baciu – Ferma Baciu, care deține măcelării.

Pe ce își cheltuiesc fermierii banii februarie 10, 2021 agrimanet

Discuțiile despre bani și pe ce își cheltuiesc fermierii banii determină agricultura modernă. Fermierii achiziționează îngrășăminte, pesticide, etc. pe baza a ceea ce consideră ei că sunt nevoile solului și culturilor lor.

47

Ei determină acele nevoi prin prelevarea de probe și testarea atât a solului, cât și a plantelor, studiind hărțile randamentului, experiența personală, testarea țesuturilor vegetale și alte tehnologii actuale pentru a regla fin sistemele lor de producție a culturilor. Toate acestea se bazează pe metode testate în timp care se potrivesc cu intrările și randamentul culturilor. Un proces de gestionare a solului și a culturilor care se dovedește de succes.

În funcție de starea de sănătate a unui sol dat, nevoia de inputuri cumpărate de producător poate varia dramatic. Solurile sănătoase și funcționale necesită o fracțiune din aporturile de sol disfuncțional. Procesul nostru venerat actual de gestionare a solului și a culturilor a fost dezvoltat în jurul unui sol disfuncțional și a inputurilor corespunzătoare care vor genera randamente pe aceste soluri disfuncționale.

Gandeste-te la asta! Până când a fost dezvoltată o agronomie modernă bazată pe inputuri (construită pe testarea solului și aplicații de îngrășăminte pentru a obține un răspuns dat la un randament scontat), solurile pe care le-am testat fuseseră deja grav degradate de decenii de prelucrare și eroziune.

Drept urmare, am considerat de ceva vreme solul disfuncțional ca fiind „normal”.

AGRIMASAT este partenerul vostru pentru a implementa supravegherea prin satelit a terenurilor agricole.Serviciile noastre sunt adaptate tuturor fermierilor, fiecare beneficiind de o experienta personalizata si consultanta profesionala permanenta.Pentru detalii programează o discuție cu unul dintre consultanții AGRIMASAT

Dacă o persoană este bolnavă, căutăm să-i redăm sănătatea deplină și capacitatea de a funcționa. Dacă motorul unui tractor funcționează prost, încercăm să-l readucem la putere completă. Când ceva nu funcționează la întregul său potențial, ne referim la sursa modului în care acel lucru a fost conceput inițial să funcționeze pentru a-l restabili. Cu excepția solului. Continuăm să privim solul care funcționează prost ca o problemă, deoarece am ajuns să-l acceptăm în starea actuală de degradare. De atunci am construit toate practicile noastre agronomice în jurul acelui standard de sol disfuncțional. Deoarece nu am recunoscut necesitatea de a restabili capacitatea solului de a funcționa, acesta continuă să se degradeze, necesitând inputuri din ce în ce mai mari pentru a face diferența.

Deoarece paradigma gestionării solului disfuncțional prin aplicarea de inputuri a învăluit întreaga agricultură, se pare că nimeni nu poate vedea ieșirea. Fără o mare trezire și o schimbare de paradigmă corespunzătoare,

48

declinul insidios al solului și al economiilor noastre rurale va continua. Deoarece majoritatea producătorilor ignoră modul în care ar trebui să funcționeze pe deplin solul, paradigma persistă.

Cercetarea agricolă în interesul de a ajuta fermierii se concentrează în prezent pe gestionarea solului disfuncțional cu inputuri, deseori finanțate de o industrie agricolă care vinde aceste inputuri fermierilor. Deci, paradigma persistă, fermierii plătind factura în timp ce încearcă să susțină soluri care continuă să scadă ca randament. Din păcate, aceasta este o spirală a morții pentru fermieri. Unii vor deveni mai mari înainte de a ieși, dar spirala descendentă este aceeași.

În timp ce sistemele actuale de agronomie modernă se străduiesc să satisfacă cerințele fermierilor de a-și îndeplini obiectivele de producție a culturilor, doar o mică minoritate de fermieri sunt conștienți de faptul că restabilirea solurilor la un nivel mai ridicat de funcționalitate este adevărata problemă cu care se confruntă dacă vor rămâne in business.

Acei câțiva fermieri luminați își îndreaptă drumul spre un obiectiv de restabilire a capacității solurilor de a funcționa, în timp ce devin mai profitabili în același timp. Randamentul recoltei nu a fost niciodată un indicator bun pentru succes. Rentabilitatea, în timp ce restabilește sănătatea solului, ar putea fi o modalitate mai bună de a măsura succesul în agricultură.

Cred că trezirea necesității urgente de a ne reface solurile trebuie să vină de la fermieri. Producătorii determină unde vor curge banii; nu numai pentru a produce fiecare cultură, ci pentru cercetări care îi vor ajuta să-și refacă solul și să devină mai profitabili. Îi încurajez pe fermieri să înceapă sau să continue să se educe în ceea ce privește refacerea sănătății solurilor lor, apoi să se stabilească pe o cale care va face acest lucru. Pe ce își cheltuiesc banii pentru a realiza o restaurare atât a solului, cât și a profiturilor lor este alegerea lor! Jon Stika pentru AGDAILY

Cum se va acorda sprijinul cuplat zootehnic pentru ovine/caprine?februarie 10, 2021 agrimanet După cum v-am informat, astăzi a avut loc o întânire între asociațiile crescătorilor de ovine/caprine si conducerea MADR, intânire prezidată de domnul ministru Adrian Oros. Una dintre deciziile importante privește berbecii cu certificate de origine. Se pare că berbecii cu certificate de origine nu mai sunt o condiție obligatorie pentru crescătorii de ovine care accesează sprijinul cuplat zootehnic (SCZ).

49

O altă propunere vizează ca sprijinul cuplat să se acorde doar pentru oile/caprele inscrise în Controlul Oficial al Performanțelor (COP).

Este posibil și ca pragurile minime și maxime să sufere modificări, urmând a se acorda SCZ pentru un număr cuprins între 100 și 650 de capete femele.

Propunerile asociațiilor trebuie trimise către MADR până luni, 15 februarie 2021, urmând ca Ministerul să informeze până în 19 februarie 2021 Comisia Europeană.

Cam pe ultima sută de metri!

Deputatul Alin Apostol se laudă că sprijină agricultura, dar habar n-are ce votează! februarie 10, 2021 agrimanet

Deputatul Alin Apostol se laudă că sprijină agricultura, in special tinerii fermieri…

Iată parte din anunțul triumfător:

50

“Astăzi (9.02.2021 – nr), în Comisia de Dezvoltare, am votat în unanimitate un proiect extrem de benefic pentru tinerii fermieri. OUG 154 din 3 Septembrie 2020.

Iată despre ce este vorba. Susținerea generațiilor tinere de fermieri prin finanțări nerambursabile de maxim 50.000 de euro. Astfel, Ministerul Agriculturii prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) poate întări competitivitatea agriculturii românești; poate stimula folosirea de tehnici noi de producție, digitalizare și practici prietenoase cu mediul. Pentru sesiunea din 2020 sunt disponibili 43.022.207 euro, din care 20.000.000 euro pentru tinerii fermieri din diaspora.”

Domnule deputat Alin Apostol, sau, pe limba noastră, a țăranilor, BĂIEȚAȘ, in februarie 2021 ai dat aviz favorabil pentru ce? Ne trezim și noi puțin? Citim și noi ceva?

Ce ai votat ieri?

Ai votat ca tinerii care au accesat submăsura 6.1 (de care habar nu ai) să poata primi gratuit teren de la ADS!

Prin această ordonanță de urgență se stabilește o derogare astfel încât suprafețele disponibile să poată fi concesionate de tinerii fermieri și fără finalizarea cadastrului.

”Prin derogare de la prevederile art.288 alin. (3) și ale art.305 alin. (2) – (4) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, Agenția Domeniile Statului poate încheia contracte de concesiune și poate întocmi inventarul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al statului pe care le are în administrare în vederea concesionării, fără înscrierea acestora în sistemul integrat de cadastru și carte funciară până la finalizarea Programului național de cadastru și carte funciară 2015-2023, respectiv până la data de 31 decembrie 2023”.

Prevederile acestei ordonanțe se aplică ”beneficiarilor prevăzuți la art.4 alin. (1) lit. c) din Legea 268/2001 peivind privatizarea societăților ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniile Statului, cu modificările și completările ulterioare, respectiv tinerilor de până 40 de ani, absolvenți ai învățământului de profil, în vederea înființării de ferme.”

Este timpul pentru un control de sănătate al culturilor de rapiță, februarie 10, 2021 agrimanet

51

Control de sănătate în șase puncte pentru culturile de rapiță

În ciuda condițiilor umede, este momentul să examinăm culturile.

Încurajăm fermierii ce au înființat cultura de rapiță să utilizeze un plan simplu în șase puncte pentru a-și evalua potențialul de producție, înainte de a interveni cu prima doză de azot.

Evaluați nivelul de înrădăcinare, de îmbătrânire, precum și prezența larvelor de gândaci și de purici înainte de a planifica gestionarea pentru primăvară.

Multe culturi au intrat în iernă arătând în general bine. Pe de altă parte, rapița are puteri incredibile de recuperare, iar solele ce par slabe pot produce randamente decente și pot avea nevoie doar de îngrășăminte azotoase datorită nivelurilor scăzute de azot mineral din sol după o iarnă umedă.

AGRIMASAT este partenerul vostru pentru a implementa supravegherea prin satelit a terenurilor agricole.Serviciile noastre sunt adaptate tuturor fermierilor, fiecare beneficiind de o experienta personalizata si consultanta profesionala permanenta.Pentru detalii programează o discuție cu unul dintre consultanții AGRIMASAT

Fermierii ar trebui să-și evalueze culturile folosind următoarele șase puncte pentru a vedea dacă vor da suficient randament potențial.

Verificare de sănătate în șase puncte:

Cât de bine înrădăcinată este cultura ta? Cât de stabilă este cultura ta pe teren? A existat sau nu fenomenul de băltire pe parcela ta? Cât timp a stat

rapița în apă peste iarnă?

52

Care este probabilitatea ca zona ta să fie afectată de secetă la începutul verii?

Cât de rezistent este soiul cultivat? Care este obiceiul său de creștere în primăvară?

Cât de mare este sarcina larvară a tulpinii de rapiță?

Perspectivele culturilor

În ciuda vremii, multe culturi sunt mai bine plasate decât anul trecut, deoarece sunt mai uniforme pe teren.

Culturile cu densități de până la 10 plante / mp pot da o recoltă reușită și adesea cheia este o bună înrădăcinare. Plantele de rapiță cu rădăcini bine înrădăcinate au un diametru al rădăcinii de peste 10 mm, o rădăcină adâncă de cel puțin 10-15 cm și multe rădăcini fibroase în primii 10 cm de sol.

Dacă fermierii decid, după ce au analizat cele șase puncte, că merită să se investească în culturile lor și să nu întoarcă în primăvară cultura, atunci strategia azotului va fi probabil prima lucrare majoră.

Îngrășăminte cu azot

O cultură cu aspect mediu poate avea nevoie de 30-50 kg / ha azot cât mai curând posibil, iar culturile foarte înapoiate pot necesita chiar și 100 kg / ha, în timp ce culturile foarte avansate ar putea aștepta până la stadiul de muguri verzi pentru aplicarea ingrășămintelor cu azot.

Fermierii ar trebui să-și fertilizeze culturile pentru un indice de suprafață verde optim (GAI) de 3,5 până la înflorirea timpurie, iar pentru majoritatea culturilor acestea ar trebui să se termine cu un randament recoltat de 3,5-4 t / ha.

GAI se calculează recoltând o suprafață de 1 mp la nivelul solului, cântărind-o în kilograme și înmulțind acea greutate cu 0,8. Dacă culturile prezintă în prezent 50% acoperire, aceasta echivalează cu un GAI de aproximativ 1 și indică faptul că există deja aproximativ 50 kg / ha de azot în cultură.

Boli și dăunători

A existat suficientă presiune din cauza migrației dăunătorilor în toamna anului 2020 pentru a oferi îngrijorare, dar multe culturi s-au stabilizat bine și au arătat mai puține daune vizuale.

53

Întrebarea este acum cât de mare este pericolul larvelor în culturi, astfel încât fermierii trebuie să taie tulpinile și pețiolurile plantelor pentru a căuta larve și pentru a face o evaluare.

Nu există un prag clar pentru nivelul larvelor, astfel încât fermierii vor trebui să fie pragmatici în evaluarea lor.

Culturile înainte cu rădăcini bune pot tolera larvele mai bine decât culturile mai puțin dezvoltate pe solurile saturate de apă.

Cu atăta umiditate prezentă, nu multe culturi au avut parte de un fungicid în toamnă, care ar fi avut ca scop în principal prevenția. Considerăm ca o aplicare de fungicid în primăvară poate fi considerat o prioritate.

Foto: Ion Constantin Olteanu

Prețul ingrașămintelor în creștere – Cum să le folosești eficient? februarie 10, 2021 AgrimaSat

Agricultura de precizie valorifică tehnologiile pentru a spori sustenabilitatea prin utilizarea mai eficientă a inputurilor, cum ar fi pământul, apa, combustibilul, îngrășămintele și pesticidele. Fermierii care folosesc tehnologii agricole de precizie folosesc mai puțin pentru a produce mai mult.

Trăim într-o nouă eră a agriculturii, iar tehnologia de precizie de astăzi a echipamentelor poate avea un impact pozitiv enorm asupra fermierilor și a mediului. Unul dintre obiectivele noastre de la AGRIMASAT este de a încuraja adoptarea acestor tehnologii de către cât mai mulți fermieri. Cinci beneficii cheie realizate prin adoptarea tehnologiei de supraveghere prin satelit a culturilor:

Beneficiile obținute prin eficiență sporită. Rezultate instantanee asupra fertilității solului, cu date care se întind

pe 4 ani, Reducerea îngrășămintelor printr-o aplicare mai precisă. Reducerea pesticidelor printr-o aplicare mai precisă. Economii de apă prin detectarea mai precisă a nevoilor.

Repere Deoarece tehnologiile agricole de precizie sunt adoptate pe scară tot mai largă, acestea vor duce la creșteri semnificative ale randamentelor și la economii suplimentare cu inputurile.

54

Analizele făcute la fermierii care utilizează tehnologia AGRIMASAT au aratat:

Productivitatea a crescut cu aproximativ 4% și are potențialul de a crește în continuare cu până la 6% odată cu atingerea unui interval de 4 ani de date istorice analizate.

S-a îmbunătățit eficiența aplicării îngrășămintelor cu aproximativ 9% și are potențialul de atinge pragul de 30%.

Utilizarea erbicidelor a fost redusă cu aproximativ 9% și are potențialul de a scădea în continuare cu 15%.

Utilizarea combustibililor fosili a scăzut cu aproximativ 6%, cu potențialul de a scădea în continuare cu 16%.

Utilizarea apei a scăzut cu aproximativ 4% cu potențialul de a scădea în continuare cu 21% la adoptarea completă.

AGRIMASAT este partenerul vostru pentru a implementa supravegherea prin satelit a terenurilor agricole.Serviciile noastre sunt adaptate tuturor fermierilor, fiecare beneficiind de o experienta personalizata si consultanta profesionala permanenta.Pentru detalii programează o discuție cu unul dintre consultanții AGRIMASAT

Depășirea barierelor

Agricultura de precizie contribuie atât la îmbunătățirea producției pe termen scurt, cât și, mai important, la un randament crescut pe termen lung. Dar dacă vrem să adoptăm în totalitate tehnologia – și să realizăm câștiguri la nivel de industrie în ceea ce privește randamentul culturilor și reducerea inputurilor – avem încă mult de lucru!

AGRIMASAT și partenerii săi lucrează împreună pentru a avansa tehnologii și practici care să contribuie la creșterea veniturilor fermierilor astfel încât producătorii să aibă capital de investit în operațiunile lor.

Conferința Meat.Milk 2021, momentul perfect pentru prezentarea directă a celor mai noi tehnologii și produse, meatmilk , 10 februarie 2021

Cea de-a zecea ediție a expo-conferinței internaționale Meat.Milk, care se va desfășura în zilele de 24 și 25 mai la Hotel Alin din Poiana Brașov, va reprezenta pentru participanți nu doar un moment de sărbătoare, ci și oportunitatea de a lua contact cu cele mai noi tehnologii destinate sectoarelor de carne și lapte.

55

Și de această dată, seciunea Business to Business-Expova fi organizată într-un spațiu de maximă vizibilitate. Vor fi puse la dispoziție standuri propice dialogului dintre profesioniștii prezenți la eveniment, prezentării detaliate a ofertelor companiilor expozante, precum și degustării de produse premium din carne și lapte.

La rândul ei, secțiunea Movie Meat.Milk, care a căpătat în timp o deosebită consistență, ca punct distinct în program, va oferi companiilor o excelentă oportunitate de prezentare.Ca urmare firmele pot opta pentru proiecția pe ecranele evenimentului a unui film de companie de cca. 3 minute.

Filmele vor fi proiectate pe ecranele conferinței în Sesiuni și pe monitoarele care vor fi montate la recepția Expo-Conferinței, dar, vor fi preluate și de transmisia tv live, asigurată de postul de televiziune Agro TV, partener media exclusiv a, conferinței.

Informații suplimentare pe site-ul meat-milk.ro/conferinta. Înscrieri, la office@infogroup.ro și la telefon 021.223.25.21.

56

57

Cum a lovit pandemia la Slobozia Moară? un articol de STELIAN RĂDESCU, Ferma, 10 februarie 2021 - Închiderea unităților HoReCa a avut efecte negative asupra fermelor furnizoare. Fermierii din Dâmbovița raportează scăderi drastice ale veniturilor. Mai au vreo șansă?  Despre fermierul Cătălin Voinic din comuna Slobozia Moară am mai vorbit în trecut, el fiind născut într-un cartier din București, unde a crescut, cum îi place să spună, ”cu cheia la gât”. Aici, la țară, în patria legumelor, a venit după revoluție, când bunicul său și-a recuperat pământul confiscat de comuniști. Băiatul de oraș s-a transformat încet-încet într-un fermier adevărat, Voinic fiind în prezent unul dintre cei mai cunoscuți și activi producători de varză și cartofi din bazinul legumicol Slobozia Moară - Lungulețu. Curios să aflu cum s-a descurcat omul într-un an plin de provocări, pandemie și secetă deopotrivă, i-am bătut prin toamnă în poarta fermei.

   3 căi de comercializare:

 Trei sunt liniile principale de vânzare ale fermierului: • cartofii sunt livrați 1. unui comerciant (firma este a unui nepot), care îi vinde mai departe hypermarketurilor și altor beneficiari, și 2. unor restaurante din București. • întreaga producție de varză o vinde 3. unui procesator local care o murează și o distribuie mai departe în rețelele marilor magazine. Sigur, mai sunt oportunități locale: piața de gros și clienții care cumpără direct de la fermă, dar acestea sunt vânzări ocazionale.

 Uși închise

 Dintre aceste trei căi de comercializare, cea către HoReCa a avut cel mai mult de suferit. ”Vindeam, undeva, la 20-30% din producție către restaurante. Aveam un client în București cu șapte săli unde organiza evenimente. Toate sunt închise din cauza pandemiei”, spune Voinic.

58

  Cheltuieli mari, prețuri mici

 Pandemia Covid-19 a produs perturbări pe tot lanțul de aprovizionare, iar producătorii din Slobozia Moară au resimțit din plin efectele negative, fiindcă prețul de livrare a scăzut cu, țineți-vă bine, 1 leu! ”Anul trecut la piața de gros din sat, unde prețurile sunt stabilite în funcție de cerere și ofertă, un kilogram de cartofi a fost 1,30 lei sau chiar 1,40 lei. Anul acesta a scăzut la 0,50 lei. Dar cheltuielile au fost mai mari în 2020 decât în 2019, din cauza secetei. A trebuit să udăm mai mult, iar acest lucru a antrenat consum mai mare de combustibil, deci cheltuieli mai mari”, susține fermierul.

 Polonezii, cei mai buni clienți ai cartofului

 Un lucru mai puțin cunoscut opiniei publice este acela că în marele bazin legumicol din județul Dâmbovița sosesc numeroase camioane din Polonia ca să preia marfă, polonezii fiind clienți generoși. ”E un decalaj de recoltare între ei și noi sau, uneori, la ei e vreme nefavorabilă și nu au recolte bune. Atunci vin și cumpără de la noi și prețurile lor sunt bune. De pildă, au cumpărat din piața de gros cartofi cu 1 leu sau 1,20 de lei. După ce polonezii au încetat să mai vină, prețul a scăzut și la 0,30 lei pe kg”, explică Voinic conexiunea dintre oferta locală și cererea comunitară.

Cum valorifică varza?

 În ceea ce privește varza, agricultorul are siguranța livrării, fiindcă a încheiat un contract cu un procesator local, care și-a extins activitatea prin construirea unei noi hale de murare, cu ajutorul fondurilor europene. Hypermarketurile au avut vânzări bune în timpul pandemiei, fiindcă au

59

rămas deschise. Cererea pe piața retailerilor se resimte până la producători, tot lanțul alimentar fiind activ. ”Am negociat cu procesatorul ca prețul de livrare să fie același cu prețul din piața de gros. Când a fost mai mic, unii furnizori locali nu și-au mai onorat contractul cu procesatorul și au vândut acolo unde prețul a fost mai mare”, explică fermierul.

 Un an ”cu minus”

 O variație de numai 10 bani per kilogram e determinantă pentru producătorul agricol, fiindcă acei 10 bani sunt înmulțiți cu zecile de mii de kilograme. Asta e aritmetica agricolă, aici se joacă totul. Desigur, ca să ajungă aici, fermierii trebuie să ia cele mai bune decizii. Să aleagă, de pildă, cele mai bune semințe: ”eu cumpăr cartofi certificați din Olanda. Nu am avut surprize. Semințele de varză le iau tot din Olanda, dar am și din Japonia. Produc și eu semințe, pentru varza românească”, spune Cătălin Voinic.Fermierul nostru e tranșant: ”cine nu face profit după 2-3 ani, să se lase de meserie”. El recunoaște însă că profitul, în ultimii ani, e tot mai mic, iar anul trecut, cel puțin la cartofi, a fost sub zero: ”a fost un an cu minus”.

Cine nu face profit după 2-3 ani, să se lase de meserie - CĂTĂLIN VOINIC, legumicultor din Slobozia Moară

A VENIT ȘI AJUTORUL DE MINIMIS: 5000 DE EURO PENTRU 10 HECTAREGuvernul a decis anul trecut acordarea unui ajutor financiar fermierilor pentru a compensa pierderile suferite din cauza pandemiei Covid-19, cultura de cartof fiind pe lista culturilor eligibile (coduri APIA: 251 și 253). Este vorba de binecunoscuta Măsură 21, în baza căreia cultivatorii de cartof care întrunesc condițiile legale pot încasa de la 700 euro, la 5000 de euro, în funcție de suprafața cultivată. Cătălin Voinic a depus dosarul al APIA și bine a făcut. La începutul lunii trecute i-au intrat în cont 5000 de euro, întrucât a avut 10 hectare eligibile. ”Sunt foarte buni acești bani, acoperă o parte din pagubă”, recunoaște fermierul.

60

NOSTALGICI DUPĂ ANII ’90Legumicultorii din Slobozia Moară mai în vârstă, trecuţi de 40 de ani, au nostalgia anilor ’90. Căzuse comunismul cu regulile lui, mai mult sau mai puţin respectate, şi comerţul se liberalizase. După penuria de alimente din anii ’80, pieţele s-au umplut cu recoltele ţăranilor. ”Câştigam bani mulţi”, îşi aminteşte Gheorghe Neamţu. Apoi lucrurile s-au schimbat radical.

Ce spuneau fermierii din Slobozia Moară la jumătatea anului 2018 despre rentabilitatea fermelor lor, citiți AICI!

Bun venit în era digitală! Ești pregătit? Liviu GORDEA , 10 februarie 2021 -

Este absolut şocant să aflăm că 85% dintre meseriile care vor exista în 2030 (peste numai nouă ani!) nu au fost încă inventate, potrivit unui raport publicat de Dell Technologies. Asta spune practic totul despre cât de mult va evolua lumea într-un timp atât de scurt. 

Ritmul schimbărilor va fi atât de rapid încât oamenii vor fi nevoiți să dobândească abilităţi pe care cu greu ni le putem imagina astăzi. Capacitatea de a asimila noi cunoştinţe va fi mai valoroasă decât cunoştinţele în sine. Privind din perspectiva fermierilor, transformarea este cât se poate de evidentă. Agricultura de precizie, în special, care implică drone, senzori, achiziţia de date şi multe altele, constituie un salt uriaş înainte în era digitală.

Automatizarea sarcinilor de teren care conduc la apariţia unei noi forme de producţie agricolă reprezintă o provocare semnificativă în ceea ce priveşte organizarea întregului sector. Dar cum va influenţa oare aceasta la nivel de profesie e greu de intuit. Cel puţin deocamdată... Tehnologiile agricole evoluează rapid către această nouă paradigmă - Agricultura 4.0. În cadrul acesteia, digitalizarea, automatizarea şi inteligenţa artificială joacă un rol major în producţia vegetală, inclusiv în ceea ce priveşte controlul buruienilor şi combaterea dăunătorilor. Această evoluţie prezintă atât provocări, cât şi oportunităţi, precum trecerea de la tehnologii manuale la echipamente automatizate şi mecanizate. Mecanizarea agricolă tradiţională, caracterizată prin utilizarea tractoarelor şi a puterii motorului,

61

va fi depăşită de echipamentele autonome şi de robotică, care sunt mult mai precise. Până atunci mai sunt însă de parcurs câţiva paşi mari, şi nu doar din punct de vedere legislativ. Dar ce ar înseamna o lume în care tractoriştii nu mai există? Manipularea maşinilor autonome necesită o pregătire specială, dar cine trebuie să antreneze pe cine? Producătorii de echipamente vor trebui să elaboreze noi strategii pentru a oferi consumatorului final cea mai bună experienţă şi o tranziţie cât mai uşoară către scenariul 4.0.

Pentru cei care se tem că agricultura va deveni mult prea tehnologizată, subjugată pe undeva inteligenţei artificiale, nu e cazul să ne alarmăm - toate prognozele susţin că omul va continua să deţină controlul. Cel puţin la nivel decizional. Robotica sau orice altă formă de tehnologie avansată nu vor înlocui fermierul. Tot el va fi cel care va lua deciziile importante. Rămâne de văzut cât de accesibile vor fi aceste noi tehnologii. Şi nu doar pentru marile exploataţii, care dispun oricum de resurse, ci şi pentru fermele de dimensiuni mai mici. Aici, probabil orice formă de asociere va deveni mult mai relevantă. Şi chiar dacă roboţii agricoli se află încă într-o etapă incipientă de dezvoltare, există indicii foarte clare privind potenţialul lor. Provocările viitoare nu sunt doar de natură tehnică, ci prezintă şi o componentă socio-economică, în special în ceea ce priveşte consolidarea capacităţilor şi necesitatea de a înţelege pe deplin principiile şi tehnologiile implicate.

LIVIU GORDEA , Redactor Ferma Media GrupE-mail: liviu.ferma@gmail.com

CE PIERDEM DACĂ NU MAI CULTIVĂM OVĂZ? Ioan Borcean 10 februarie 2021

Odată cu mecanizarea agriculturii şi a transportului, suprafaţa cultivată cu ovăz în România s-a redus de la 370.000 ha, în 1956-1960, la numai circa 100.000 ha, în prezent. În lume se cultivă peste 11 milioane ha.

Boabele de ovăz au peste 14% proteină şi peste 7% lipide, depăşind cu mult porumbul. Proteina din ovăz conţine avenină formată din numeroşi aminoacizi importanţi, vitaminele A şi B, iar substanţele minerale conţin siliciu, fosfor şi potasiu.

Datorită digestibilităţii ridicate, ovăzul este indicat în alimentaţia copiilor, a adulţilor cu regim dietetic Şi a vÂrstnicilor. În general, se foloseşte sub formă de făină şi grişuri. În alimentaţia animalelor este foarte apreciat pentru reproducători, tineret şi păsări.

62

DE CE SĂ SEMĂNAŢI MAZĂRE?Seminţele de mazăre conţin 25% proteină, 50% amidon, 1-1,4% lipide, vitaminele complexului B şi vitaminele A, K şi C. Din punct de vedere agronomic, mazărea e o foarte bună premergătoare pentru majoritatea culturilor Şi, datorită perioadei scurte de vegetaţie, permite realizarea a încă unei culturi. După mazăre, solul e îmbogăţit cu azot, curat de buruieni, într-o stare de fertilitate deosebit de favorabilă plantelor cu care este în rotaţie.

INDUSTRIE ALIMENTARA

INS: cresteri de sacrificari si a productiei de carne in anul 2020. Unde s-au inregistrat cele mai mari majorari februarie 10, 2021

In 2020, numarul sacrificarilor la porcine, ovine si caprine a crescut, comparativ cu anul precedent, iar greutatea la carcasa s-a majorat la ovine, caprine, porcine si bovine, in timp ce la pasari s-a redus, arata datele Institutului National de Statistica (INS).

Numarul sacrificarilor si greutatea in carcasa au crescut la ovine si caprine, in luna decembrie 2020, fata de luna decembrie 2019, iar la bovine, porcine si la pasari au scazut.

La specia porcine, anul trecut s-au sacrificat 4,528 milioane de capete, cu 3,2% mai multe fata de anul anterior. Productia de carne de porc consemnata a fost de 410.893 tone in 2020, fata de 401.793 de tone in 2019.

In ceea ce priveste sacrificarea ovinelor si caprinelor, datele INS arata un total de 7,36 milioane de capete in 2020, in crestere fata de 2019 cu 25%. Anul trecut s-a obtinut o productie de carne din aceste specii de 87.005 tone, comparativ cu 56.254 de tone in 2019.

63

In 2020 au fost sacrificate 566.000 de capete de bovine, in scadere cu 13,1% fata de 2019. Productia de carne obtinuta in 2020 de la animalele sacrificate a ajuns 93.537 tone, fata de 89.284 tone in 2019.

Potrivit datelor INS, sacrificarile de pasari au depasit 291,1 milioane de capete, in scadere cu 2,9% fata de 2019. Productia de carne obtinuta a fost de 490.234 tone, fata de 496.839 de tone in 2019.

Greutatea medie in carcasa consemnata in 2020 a fost de 165,3 kilograme la bovine, 90,7 kilograme la porcine, 11,8 kilograme la ovine/caprine si 1,7 kilograme la pasari.

Potrivit INS, datele provizorii privind anul 2020 sunt obtinute din insumarea datelor lunare ale anului respectiv.

INS precizeaza ca datele lunare privind sacrificarile totale de animale si pasari sunt obtinute prin insumarea datelor provenite din cercetarea statistica lunara pentru unitatile industriale specializate (abatoare), care furnizeaza date privind productia de carne (numarul de capete sacrificate, greutatea in viu si greutatea in carcasa a acestora).

Cercetarea statistica este de tip exhaustiv (datele se colecteaza de la circa 200 de operatori economici) si se adreseaza tuturor intreprinderilor din intreaga tara care au activitate principala sau secundara “Productia si conservarea carnii”. De asemenea, sunt folosite si estimari ale sacrificarilor din afara abatoarelor, respectiv numarul de animale si pasari sacrificate si greutatea in viu a acestora realizate de specialistii directiilor agricole judetene ale Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Prin programul Zero Risipă, Auchan salvează anual peste 800 de tone de alimente, meatmilk , 10 februarie 2021

Zero Risipă, programul Auchan pentru valorificarea alimentelor cu un ciclu de viață redus și reducerea risipei alimentare, a generat rezultate semnificative în primele 6 luni de la lansare, se arată într-un comunicat remis redacției Meat.Milk.

În acest interval, alături de clienții săi, retailerul a salvat peste 1,4 milioane de alimente, echivalentul a 406 tone de produse și a peste 812.000 de mese complete, evitând producerea a 1.016 tone de emisii de gaze cu efect de seră.

64

Disponibil în toate cele 33 de hipermarketuri Auchan, proiectul Zero Risipă este una dintre soluțiile propuse de companie pentru a reduce risipa alimentară, un fenomen care se manifestă în prezent la nivel global.

Proiectul presupune identificarea zilnică a alimentelor cu termen de valabilitate scurt, care sunt în perfectă stare de consum conform legislației, și reducerea prețului acestora cu 30%. Pe aceste produse se aplică o etichetă galbenă, cu noul preț redus, fiind ulterior expuse în zonele speciale din magazine marcate cu simbolul Zero Risipă.

„Scopul este acela ca hipermarketurile Auchan să devină magazinele în care niciun aliment nu este risipit. Aceasta este miza și ne bazăm în continuare pe responsabilitatea clienților noștri, cărora le mulțumim că au ales să achiziționeze produse din zona Zero Risipă, contribuind astfel, alături de noi, la reducerea risipei alimentare, precum și echipelor din magazine fără de care nu am fi avut aceste rezultate.”, a declarat Corina Dospinoiu, Responsabil CSR Auchan Retail România.

În zonele Zero Risipă din magazinele Auchan se regăsesc produse ambalate din categoriile legume, fructe, carne, pește, brânzeturi, mezeluri, lactate, congelate, sărate, dulciuri, alimentație specială și produse pentru animale, dar și băuturi și produse de panificație, urmând ca proiectul să fie extins și spre alte segmente de alimente.

Afaceri de la zero. Miruna şi Andreea Toanchină produc zilnic torturi raw vegane sub brandul Rawmantic şi aşteaptă vânzări de 120.000 de euro 10.02.2021,: Livia Gheorghe Două surori, un joc de cuvinte în alegerea numelui, multă ambiţie şi certitudinea că vor să fie antreprenoare, aşa ar putea să arate reţeta brandului Rawmantic, un atelier de prăjituri şi torturi fără zahăr din Bucureşti care îşi propune să se dezvolte prin franciză în toată ţara.

65

Miruna Toanchină avea 20 de ani în 2019, când a preparat un tort sănătos pentru cineva drag, a urmat o postare pe o reţea de socializare şi primul client care a întrebat de preţ.

„Prietenii mă întrebau de unde am cumpărat tortul şi erau uimiţi când le spu-neam că eu l-am făcut. A doua zi am deschis o pagină pe un site de socializare unde să postez torturi făcute de mine, fix cu numele de Rawmantic. Pentru nume m-am gândit la faptul că mă consider o fire romantică, torturile fiind raw vegane, e cumva un joc de cuvinte. După ceva timp am primit un telefon de la o persoană care mă întreba cât ar costa tortul, eu nu ştiam nimic despre preţuri, vânzări, aşa că am spus 100 de lei. Nu am făcut niciun ban din acel tort, dar cumva aşa a început toată po-vestea“, povesteşte Miruna Toanchină, cofondatoarea Rawmantic.

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-miruna-si-andreea-toanchina-produc-zilnic-torturi-19911311

Miruna Toanchină şi sora sa Andreea spun că „se mândresc“ în prezent cu un portofoliu de peste 1.500 de clienţi şi 2.500 de torturi, prăjituri şi bomboane livrate.

Pentru Andreea Toanchină, cofondatoare a brandului, povestea de viaţă a contat în intrarea în acest business. Ea s-a alăturat afacerii şi din dorinţa de a demonstra că te poţi bucura de ceva dulce, dar de un produs sănătos, fără zahăr, un produs care să nu-ţi influenţeze negativ starea de sănătate.  „În urmă cu zece ani aveam multe kilograme în plus pentru vârsta de atunci, aşa

66

că am decis să fac o schimbare şi să îi ajut şi pe ceilalţi. Oamenii au nevoie să înteleagă că nu trebuie să renunţe la dulce, ci să aibă grijă cât mănâncă“, explică Andreea Toanchină, , cofondatoarea Rawmantic.

Afacerea celor două surori a început în 2019, când trimiteau torturi apro-piaţilor pentru a primi feedback, iar aceştia le spuneau că piaţa din România are nevoie de astfel de produse. Cele două fondatoare au urmat cursuri online de cofetărie raw vegană în Anglia şi Rusia, pentru că în România acest concept nu era foarte dezvoltat. Ele au început prin a face torturi la comandă, fix aşa cum îşi doreau clienţii, acum au 10 sortimente de torturi, prăjituri, protein balls pe care le produc într-un atelier de producţie, nu au încă un spaţiu pentru vânzări.

„La început, oamenii erau destul de reticienţi, nu prea aveau încredere şi nu înţelegeau noţiunea de raw vegan, astăzi oamenii sunt foarte deschişi. Noi nu avem un spaţiu fizic, oamenii trebuie să urmărească totul în online, ceea ce pentru noi este o provocare. Obiectivul nostru pentru sfârşitul anului 2021 este să ne deschidem un spaţiu de vânzare“.

Rawmantic se bazează în prezent pe clientul persoană fizică, mai ales pe familii, pe mame care îşi doresc pentru copiii lor deserturi fără zahăr. Un kilogram de tort costă 160 de lei, iar într-o zi bună din atelierul celor două surori pot pleca 10 torturi pe lângă prăjituri.

Anul 2020 a fost bun pentru Rawmantic pentru că multe dintre cofetăriile clasice au fost închise iar afacerea lor a continuat să livreze torturi şi prăjituri clienţilor, lucru care le-a ajutat pe cele două surori să lege noi relaţii şi să găsească noi clienţi. „Anul 2021 vine cu multe provocări, ne dorim să ne extindem afacerea prin colaborări cu săli de fitness, cafenele şi bistro-uri şi să ajungem la o cifră de afaceri în jur de 120.000 de euro. În trecut am fost prezente cu candy-bar-uri la nunţi, botezuri şi evenimente de business, sperăm să se organizeze mai multe anul acesta“.

Miruna, 22 de ani,  şi Andreea Toanchină, 24 de ani,  spun că nu ar fi preferat să facă altceva decât antreprenoriat, chiar dacă este nevoie de multă

67

muncă.  „Mama noastră ne spunea de mici că trebuie să fim independente şi am avut mare nevoie de asta. Cred că primul milion de euro va veni în trei ani, eu nu văd ca afacerea să rămână doar în Bucureşti, îmi doresc să o dezvoltăm în ţară printr-un sistem de franciză“, concluzionează Miruna Toanchină.

Andreea Petrişor, managing director foodpanda Romania: Doar 15-17% din populaţie comandă pentru acasă mâncare din restaurante, însă ponderea s-a dublat în 2020. Piaţa de livrări va continua să crească Cristina Roşca 10.02.2021,

Andreea Petrişor, managing director foodpanda Romania: Considerăm că piaţa locală de livrări va continua să crească. Chiar dacă restricţiile se vor relaxa, gradul de penetrare al pieţei este încă departe de saturaţie. Probabil anul acesta nu va mai exista o dublare a volumului, însă piaţa cu siguranţă va creşte, cu sau fără restricţiile generate de criza sanitară.

♦ Platforma de livrări foodpanda, unul dintre principalii jucători de pe piaţa de profil, listează în total la nivelul întregii ţări 7.000 de restaurante partenere şi magazine ♦ Compania s-a extins în zona de magazine abia anul trecut, pandemia facilitând accelerarea dezvoltării şi semnarea de noi parteneriate ♦ Totodată, în 2021, foodpanda a anunţat că intră direct în retail, o piaţă de peste 20 mld. euro ♦ Platforma de livrări îşi deschide propriile magazine sub brandul pandamart.

Piaţa de livrare la domiciliu s-a dezvoltat puternic în 2020 când limitarea libertăţii de mişcare i-a ţinut pe români mai mult în casă, iar închiderea temporară a HoReCa ori funcţionarea acestui domeniu cu o serie de restricţii i-a determinat pe consumatorii locali să comande acasă.

„Piaţa serviciilor de ordering şi delivery din România, în care activează şi foodpanda, se dezvoltă într-un mod accelerat, neputând fi estimată clar în momentul de faţă. Pe lângă livrarea prin intermediul platformelor de agregare, mai estimăm o pondere foarte mare pe care o au şi livrările directe

68

ale celor peste 25.000 de restaurante active în România în momentul de faţă, atât în oraşele mari (cu peste 100.000 de locuitori), cât şi din ce în ce mai mult în oraşele mici şi mijlocii“, spune Andreea Petrişor, managing director foodpanda Romania.

Comarket preia 51% din acțiunile platformei Harta Producătorilor Locali, Profit.ro scris astăzi,

Eugen Zbîrcea , COO și co-fondator al Comarket Platforma Comarket, marketplace B2B adresat industriei ospitalității românești, preia 51% din acțiunile platformei Harta Producătorilor Locali, proiect inițiat de doi tineri studenți români, Andrei-Leonard Ilie și Mihail Feraru. Harta Producătorilor Locali este o platformă care facilitează interacțiunea dintre consumatori și producătorii locali din România. În prezent, pe platformă sunt înscriși circa 550 de producători, informează StartUpCafe.

Comarket va oferi furnizorilor înscriși în platformă posibilitatea să-și promoveze produsele și către industria ospitalității. “Ne dorim să fim aproape de platformele și comunitățile care, prin intermediul inovației, aduc produsele cu specific local mai aproape de consumator. Ne dorim să impulsionam industria Horeca să folosească mai mult produsele românești. Conceptul farm to table trebuie să fie un obiectiv central la care antreprenorii din ospitalitate să aspire cât se poate de mult pentru că în acest fel dish-urile lor vor căpăta personalitate și vor susține micile afaceri locale”, a declarat Eugen Zbîrcea, COO și co-fondator al Comarket.

Platforma Comarket a atras până acum o finanțare de 80.000 de euro în prima fază a listării pe Seedblink, după o investiție inițială a fondatorilor de 100.000 de euro. Fondatorii estimează că evaluarea companiei va atinge valoarea de 2,5 milioane de euro după primul an de funcționare și 5 milioane după doi ani de la momentul lansării. În prezent, evaluarea Comarket a ajuns la 1 milion de euro după ce platforma a devenit operațională. Comarket are în prezent circa 4.000 de produse listate în platformă. De asemenea, aproximativ 70 de restaurante, cafenele și hoteluri s-au înscris în platformă.

69

Din echipa executivă a Comarket fac parte cei trei co-fondatori ai companiei, Florin Maxim, antreprenor cu experiență de 20 de ani în industria ospitalității, Eugen Zbîrcea, executiv cu 25 de ani activi în retail la nivel C-level, și Daniel Nanboe, antreprenor IT cu peste 20 de ani de experiență în proiecte B2B.

Producătorii și retailerii care s-au listat la bursă în 2020 Angela Alexandru10 Feb 2021 -

În ciuda unui an dificil din punct de vedere al provocărilor financiare există, totuși, câteva companii românesti din producție, retail și industrii conexe comerțului care au finalizat planurile pentru listarea la bursă în 2020. Cu potențial major în domeniul unde activează, acestea au atras în scurt timp interesul investitorilor și pariurile pe valori de piață sunt ridicate.

Perioada pandemiei cu Covid-19 a adus schimbări majore în diverse piețe, iar multe companii au ales să își redirectioneze atenția către strategii diferite, menite să le accelereze afacerile. Astfel, în anul pandemic 2020, au fost doar câteva listări de companii românești la Bursa de Valori București.

Compania care deține brandul Lăptăria cu Caimac, respectiv Agroserv Măriuța SA, a făcut primul pas pe bursa pe Bursa de Valori București (BVB) în data de 8 decembrie, unde a fost listată prima emisiune de obligațiuni a societății. În noiembrie, producătorul român a derulat un plasament privat prin care a vândut obligațiuni denominate în euro, în valoare de 3 milioane euro, Lăptăria cu Caimac fiind primul business cu activitate în domeniul lactatelor care a listat obligațiuni pe piața AeRO a BVB.

Fondurile obținute urmează să fie folosite pentru a susține dezvoltarea fabricii, pentru extinderea secției de producție și construcția unui depozit nou. Managementul societății are în plan investiții de 16 milioane euro în următorii ani, printre obiectivele vizate regăsindu-se și construirea unei stații de biogaz și a unui sistem de recuperare și de refolosire a sticlei. Mai multe despre planurile Lăptăriei cu Caimac, aici. 

Un alt emitent recent al Bursei de Valori București este MAM Bricolaj, companie românească ce se ocupă cu furnizarea cu autoservire în domeniul bricolajului din România. Debutul din 21 ianuarie a fost marcat de un record, astfel că acțiunile retailerului au atins cea mai mare valoare a tranzacțiilor în prima zi de listare la BVB, dintre toate companiile antreprenoriale care au intrat pe piața AeRO din 2015 și până în

70

prezent. Valoarea tranzacțiilor a ajuns la aproape 3,1 milioane de lei în prima zi, cu o creștere de 53% a valorii acțiunilor față de momentul evaluării înainte de listare. În plus, a încheiat pe locul 7 între cele mai tranzacționate acțiuni ca valoare.

Listarea la Bursa de Valori București este parte din strategia de dezvoltare a companiei și o componentă importantă în planul de extindere accelerată a rețelei de magazine MAM Bricolaj în principalele centre urbane din România. Retailerul va deschide în aprilie al treilea magazin în cartierul Ghencea din București și plănuiește deschiderea celui de-al patrulea magazin din rețea în Brașov.

După ce Agroland a preluat Avicola Mihăilești, ca parte din strategia de dezvoltare s-a numărat și listarea la Bursa de Valori București, lucru care s-a întâmplat spre final de 2020. Încă din prima zi a vândut pe bursă acțiuni de aproape 8 mil. lei. 2020 a fost pentru Agroland unul dintre cei mai profitabili ani și a încheiat primul semestru din 2020 cu o cifră de afaceri de 25,5 milioane de euro. Fondată în 1997 de Horia Cardos, în Timișoara, Agroland este cea mai mare rețea de magazine cu produse pentru gardening, pet care și hobby farming din țară și are capital 100% românesc.

Anul 2020 s-a încheiat pentru 2Performant prin listarea la BVB. Liderul pieței de marketing afiliat din România, compania de tehnologie 2Performant Network S.A. a intrat din 9 decembrie la Bursa de Valori București. Aceasta a devenit din 2015 societate pe acțiuni, de când este și audiată. Cu investiții de peste milion de euro, businessul îi are în funcțiile de conducere pe Dorin Boerescu (CEO), Irina Dumitrașcu (CTO) și Bogdan Aron (CFO).

Tot anul trecut, pe 3 martie, a intrat la tranzacționare pe piața AeRO a Bursei de Valori București și Norofert, unul dintre cei mai importanți producători români de îngrășăminte organice.

Pe lista de companii românești care și-au mai anunțat intenția de a se lista la Bursa de Valori București se numără și Cellini, cea mai veche rețea de magazine de bijuterii și ceasuri din România, Vifrana, producător românesc de vin integral certificat ecologic, cât și eMag, cel mai mare retailer online din țară.

Lanțul de cafenele Captain Bean vrea peste 50 de locații noi în 2021. Cât costă o franciză ,Andra Imbrea,10 Feb 2021 -

71

Captain Bean, lanț de cafenele din Cluj-Napoca, a încheiat anul 2020 cu o rețea de 17 unități, dintre care 10 deschise anul trecut în sistem de franciză, la nivel național. Pentru acest an, fondatorii businessului își propun un ritm de dezvoltare accelerat și mizează pe 50 de noi locații, atât francize, cât și unități proprii, estimând o cifră de afaceri de 5 milioane de lei.

Pe lângă cele 7 locații deja existente în Cluj, rețeaua Captain Bean s-a extins anul trecut cu încă 10 noi francize în Oradea, Câmpina, Târgu Mureș, Baia Mare, București, Cluj, Craiova și Tulcea. Pentru anul în curs, planurile de expansiune vizează 36 de noi francize la nivel național și 15 unități proprii în orașe cu potențial din Transilvania.

„Dacă în 2020 am învățat să dezvoltăm, anul acesta vom aplica ce am învățat. Pe baza experienței și a notorietății acumulate anul trecut, suntem pregătiți pentru un ritm de creștere accelerat. În primul rând, vizăm extinderea în Capitală, în orașele reședință de județ, dar avem potențial și în orașele din provincie cu peste 30.000 de locuitori, unde, alături de oamenii potriviți, avem toate atuurile de a dezvolta brandul nostru”, a declarat Bogdan Pandea, CEO și fondator Captain Bean.

Prin extinderea rețelei Captain Bean, fondatorii și-au propus și expansiunea conceptului de coffee corners în locații precum patiserii, cofetării, benzinării sau alte spații similare în care vânzarea de cafea este oportună.

„Am identificat oportunitatea de a oferi produsul nostru complementar și ne-am adresat afacerilor unde se pliază acest lucru. Avem deja 5 coffee corners operaționale în cadrul unui lanț de cofetării, iar rezultatele sunt semnificative. Noi venim în sprijinul acestor afaceri nu doar cu un meniu, ci și cu training și marketing dedicat, servicii pe care distribuitorii de cafea nu le oferă. De asemenea, lucrăm la asocierea brandurilor pentru a crește împreună și pentru a crea produse special pentru ei”, a menționat fondatorul Captain Bean.

Cât costă o franciză Captain Bean

72

Investiția într-o franciză Captain Bean pornește de la 17.000 euro și poate fi amortizată în 6-24 luni. Taxa de franciză pentru Captain Bean este de 5000 euro, sumă ce include training de specialitate, design-ul spațiului, consultanță financiară și antreprenorială, precum și suport operațional și strategic pe întreaga perioadă a contractului. Pe lângă această taxă, mai sunt necesare investițiile în echipament și stand/locație, bugetul total inițial ajungând, în funcție de spațiu și concept, la cca. 17.000 euro.

O franciză Captain Bean poate fi dezvoltată în două variante - Captain Bean Gallery, concept pliabil pentru centrele și galeriile comerciale și pentru care este necesară o suprafață de 6-8 mp și Captain Bean Coffee Shop pentru care necesarul de spațiu variază între 25-40 mp. În ambele cazuri, meniul cuprinde o gamă diversificată de cafea – blendul casei și de origine și, în funcție de conceptul dezvoltat, produse complementare precum ceai, patiserie proaspătă și mini-gustări. În plus, începând din acest an, meniul Captain Bean va fi extins și cu preparate pentru mic dejun și desert.

În ceea ce privește profilul unui francizat, acesta este în esență un antreprenor, informat cu privire la ce prespun rentabilitatea, profitabilitatea și latura operațională a unui astfel de business, precum și o persoană care respectă și implementează procedurile conform ghidurilor transmise de către francizor.

„Din punctul meu de vedere, avantajul esențial al unei francize este antreprenorul, o persoană proactivă care își dorește depășirea limitelor, nu doar alinierea la media pieței, iar franciza este un mecanism de remunerare care trebuie pliat pe acesta. În egală măsură, trainingul oferit este cel mai important aspect al francizei, întrucât prin aplicarea celor învățate, atât de către francizat, cât și de angajații acestuia, locația va putea deveni rapid apreciată și profitabilă”, a completat Bogdan Pandea.

Potrivit acestuia, vârsta nu este un impediment în acest tip de business, deoarece există proceduri și sisteme care, dacă sunt respectate, vor aduce rezultatele dorite. Un francizat mai tânăr va opta, probabil, pentru a lucra el însuși în cafenea, în timp ce un antreprenor cu o experiență mai mare și cu resurse financiare poate opta pentru dezvoltarea și managementul mai multor locații.

Pe urmele Kaufland și Lidl: polonezii de la Scallier deschid trei parcuri de retail anul acesta în România 09 feb, 2021 | Andrada Ghira | ECONOMICA.net

Extinderile rețelelor Lidl și Kaufland pe plan local i-a determinat pe polonezii de la Scallier să vâneze terenuri în apropierea magazinelor

73

pentru deschiderea de parcuri de retail. Compania și-a recrutat un director din cadrul Lidl și va deschide anul acesta primele parcuri în România.

Polonezii de la Scallier au anunțat în pandemie intrarea pe piața din România cu noi parcuri comerciale de mici dimensiuni în orașe unde spațiile moderne de retail lipsesc. Șase orașe au fost puse pe harta dezvoltării, de care se va ocupa un fost manager din cadrul Lidl România. Polonezii au tatonat România înainte. "Am studiat piața timp de doi ani, am creat o echipă locală, am achiziționat terenuri pentru a construi parcurile comerciale Funshop Park. În ciuda pandemiei, programul merge așa cum a fost planificat”, a declarat pentru ECONOMICA.NET, Wojciech Jurga, Managing Partner la Scallier.

Primul parc care se va deschide anul acesta este cel de la Roșiori, urmat de cele din Focșani și Moșnița. Pentru acestea trei compania are autorizațiile. Parcurile de retail din Turda, Vaslui și Hunedoara sunt programate pentru deschidere în 2022. Investiția într-un parc de retail este cuprinsă între cinci și zece milioane de euro, potrivit informațiilor furnizate de companie la solicitarea ECONOMICA.NET. “Spații comerciale trebuie create acolo unde este retailul. Iar strategia pe care mulți o urmăresc include dezvoltarea în România. Un exemplu în acest sens este Schwartz Group, proprietarul lanțurilor Lidl și Kaufland. Multe orașe nu dispun de spații comerciale moderne”, mai spune Jurga. Oficialul mai spune că a ales locații unde nu este, deocamdată, competiție și că regulile sunt simple: contează locația și cine a ajuns primul acolo să deschidă un business. Șase noi parcuri comerciale În total, aproape 40.000 de mp de noi spații comerciale vor fi livrate de Scallier. Primul centru, cel de la Roșiori, are ca și ancoră un magazin Lidl, iar suprafața închiriabilă va fi de 6.500 de mp. Parcul comercial de la Moșnița, de lângă Timișoara, va avea ancore Penny și Lidl, și o suprafață închiriabilă de 10.600 de mp.

Lângă un Lidl se va construi și parcul din Hunedoara, care va avea 6.200 de mp. În Focșani, compania va construi spații comerciale de 5.000 de mp lângă un Lidl, iar cel de la Vaslui va fi construit lângă magazinul Kaufland și va avea o suprafață închiriabilă de aproape 10.000 de mp. Tot lângă un Kaufland va fi construit și parcul de la Turda. Cel care se va ocupa de dezvoltarea centrelor Scallier pe plan local este Adrian Aleman, fost director de depozit al centrului logistic Lidl de la Lugoj și director regional de expansiune, cu 16 ani de experiență în domeniu. Mai multe spații pentru restaurante Chiar dacă par la fel, piețele din Polonia și România sunt diferite. Cel puțin în privința preferințelor consumatorilor.

74

Wojciech Jurga spune că în România a înregistrat o cerere mai mare pentru oferta gastronomică decât în Polonia. Lucru care nu a fost luat în calcul de la început. Când primele două proiecte se aflau în desfășurare, a apărut și această nevoie. "Așa că am decis să includem nu doar spații de reail, ci și spații pentru agrement, zone de catering sau locuri de joacă pentru copii. Au existat și solicitări de spațiu pentru facilități medicale. Înainte de pandemie, am negociat chiar un contract cu un lanț de cinematografe. Din motive evidente, parteneriatul nu a fost finalizat. Acest lucru arată diferențele dintre piaţa poloneză și cea românească, precum și nivelul cererii de spații comerciale moderne", mai spune oficialul Scallier. Extensii și parcuri de retail Unii dezvoltatori și-au amânat planurile de construcție a mallurilor, în schimb se merge pe dezvoltări mai mici. Astfel pe lângă extensiile unor malluri care vor fi deschide anul acesta, precum cei 25.000 de mp în Iulius Town sau cei 6.700 de mp în Ploiești Shopping City, 12 parcuri de retail se vor deschide anul acesta la nivel național, potrivit unui raport de piață al companiei de consultanță imobiliară CBRE. 459.000 de mp de noi spații de retail erau în construcție la sfârșitul anului trecut. Aceștia urmează să fie livrați până la sfârșitul lui 2022, iar jumătate din acest stoc se va deschide anul acesta.

GLOBAL

Heineken, care are fabrici și în România, a anunțat tăierea a 8.000 de posturi în întreaga lume, din cauza pierderilor generate de pandemie, Economedia • 10 Februarie 2021 • Ioana Milonean

Compania olandeză Heineken a anunțat, miercuri, că va renunța la 8.000 de posturi din întreaga lume, după ce a fost afectată grav de pandemie, care a dus la o pierdere netă de 204 milioane de euro în 2020, relatează AFP. „Pandemia de COVID-19 și măsurile guvernamentale continuă să aibă un impact asupra piețelor și asupra activității noastre”, a precizat grupul într-un comunicat în care prezintă rezultatele anuale.

75

Producătorul de bere Haineken deține patru fabrici în România, la Constanța, Craiova, Târgu Mureș și Miercurea Ciuc.

Lumea asistă la o scumpire generalizată a materiilor prime nemaivăzută de decenii. Aceasta înseamnă că producătorii prosperă pe cheltuiala consumatorilor, cei care ar trebui să scoată economiile din criză. Bogdan Cojocaru 09.02.2021,

“Ne-am uitat până în urmă cu 50 de ani şi n-am văzut niciodată ca atât de multe materii prime să se scumpească toate împreună.”

În Occident, scumpirea materiilor prime este pusă în seama apetitului Chinei pentru orice şi pe lipsa de anticipare a producătorilor. În China, producătorii dau vina pentru creşterile de preţuri pe mărfurile mai scumpe importate din Europa şi SUA.

În Filipine, autoritarul preşedinte Rodrigo Duterte a dat ordin ca preţurile cărnii de porc şi de pasăre să fie îngheţate pentru a frâna scumpirea alimentelor în plină recesiune. În Rusia, preşedintele Vladimir Putin a cerut suprataxarea exporturilor de grâu, porumb şi orz în speranţa că va încetini inflaţia la alimente. Pe burse, cotaţiile materiilor prime, de la minereu de fier şi oţel la cupru şi soia, sunt în ascensiune din martie, ajungând la maximele ultimilor şase ani. Petrolul este tranzacţionat la preţurile de dinainte de criză, ajutat de cererea în creştere din China.

Acest lucru înseamnă că veniturile producătorilor cresc pe cheltuiala consumatorilor, scrie Reuters. Iar consumatorii sunt cei în care cele mai multe guverne şi-au pus speranţele că vor scoate economiile din criză.

Preţurile materiilor prime urcă în tandem, iar investitorii se aşteaptă ca tendinţa, nemaivăzută de decenii, să persiste. Pe pieţe se vorbeşte deja de un „superciclu“ cum a fost cel din anii 2000, când cotaţiile petrolului şi

76

metalelor au atins la maxime record din cauza faptului că industrializarea rapidă a Chinei a luat pe nepregătite industria, scrie Financial Times. De data aceasta, piaţa „bull“ este hrănită cu cheltuieli guvernamentale şi cu speranţa că vaccinurile vor ajuta economiile lumii să-şi revină din pandemie. Băncile de pe Wall Street îşi sfătuiesc clienţii să-şi mărească expunerea la materii prime, în timp ce alţi analişti atrag atenţia că scumpirile, rezultatul dezechilibrului provocat de reducerea capacităţilor furnizorilor în primele faze ale crizei şi revenirea cererii, vor pune presiune pe lanţurile de aprovizionare.

Sfârşitul posibil al pandemiei va aduce probabil o explozie a consumului, tensionând şi mai mult lanţurile de aprovizionare deja fragile şi alimentând creşterea preţurilor, spun analiştii de la Merchant Commodity Fund, citaţi de Bloomberg. Aceste lanţuri sunt deja mai întinse decât au fost vreodată în ultimii 20 de ani din cauza congestiei, birocraţiei, disputelor comerciale şi altor greutăţi.

„Ce credem că este important este că această revenire a preţurilor materiilor prime va fi începutul unui marş structural mai lung“, spun analiştii de la Goldman Sachs. Materiile prime, neglijate de investitori în cea mai mare parte a ultimului deceniu, au crescut puternic în ultimele luni, ajutate de cererea solidă din China, cel mai mare cumpărător de resurse naturale. Spre exemplu, preţurile boabelor de soia au crescut cu 50% în ultimul an, iar cotaţiile cuprului au urcat cu 40%. Mai important, petrolul a ajuns la maximele de dinainte de criză, Brentul, referinţa pentru piaţa europeană, atingând luni 60 de dolari pe baril. La raliu participă un număr neobişnuit de mare de materii prime, variind de la cafea la nichel.

„Este ceva chiar neobişnuit. Ne-am uitat până în urmă cu 50 de ani şi n-am văzut niciodată ca atât de multe materii prime să se scumpească toate împreună“, a explicat Kurt Nelson, analist la SummerHaven. Unii investitori cred că piaţa nu este pregătită pentru un nou superciclu. „Ceea ce avem acum este o revenire ciclică produsă de refacerea stocurilor în Europa, SUA şi China şi susţinută de perturbările de aprovizionare“, crede George Cheveley, analist la Ninety One. O schimbare mai amplă, spune el, va veni în doi-trei ani. Analistul a explicat că un catalizator important al efervescenţei actuale este îngrijorarea că politicile monetare şi fiscale fără precedent aplicate în timpul crizei vor hrăni inflaţia, încurajând managerii de fonduri să se protejeze cumpărând materii prime folosite în mod obişnuit în acest scop cum ar fi petrol şi metale. În China, producătorii se tem de inflaţie şi vor să se asigure că au suficiente stocuri pentru a o ţine sub control, spune King de la Merchant Commodity Fund.

77

Tot în China, presa locală scrie că producătorii au probleme din cauza materiilor prime mai scumpe importate din Europa şi SUA. Şi dolarul are un rol important în această revenire. Pentru că cele mai multe din materiile prime sunt tranzacţionate în dolari, deprecierea de anul trecut a monedei americane face ca mărfurile să fie mai ieftine în alte valute, încurajând cererea. EliotGeller, analist la CoreCommodity Management, crede că fondul macroeconomic pentru materii prime este mai solid ca niciodată în ultimele decenii.

Entuziaştii pieţei văd venind şi un decalaj al ofertei. Goldman Sachs apreciază că tranziţia energetică are potenţialul de a crea investiţii în infrastructură de 1.000-2.000 de miliarde de dolari pe an în următorul deceniu pe măsură ce lumea îşi reduce dependenţa de carbon. Acest lucru ar trebui să însemne cerere mai mare pentru o varietate de materii prime, inclusiv cupru, de care va fi nevoie la panourile solare şi maşinile electrice ale noii economii.

Unii nu cred că boom-ul actual al preţurilor se va ridica la nivelul celui anterior. „Istoric vorbind, un superciclu se produce o dată la 30-40 de ani şi tocmai am ieşit dintr-unul. Deci, acesta ar fi o excepţie“, spune Norbert R¸cker, strateg la Julius Baer. „Iar dacă te uiţi la ce a declanşat ultimul superciclu, au fost urbanizarea din China şi cheltuielile imense care au venit odată cu aceasta. Tranziţia energetică nu se va produce la fel de rapid.“ Însă alţii sunt convinşi că există acum toate condiţiile pentru ca avansul preţurilor să continue şi mult după pandemie. Nelson, de la SummerHaven, spune că acest ciclu poate dura şi zece ani.

UNIUNEA EUROPEANA

Planul UE pentru introducerea agriculturii ecologice in peisajul European: utilizarea pesticidelor poate fi restrictionata februarie 10, 2021

Obiectivele UE privind protectia mediului se indreapta si catre agricultura, iar Comisia Europeana a precizat ca se doreste reducerea la jumatate a utilizarii pesticidelor si incurajarea agriculturii ecologice, astfel incat, pana in anul 2050, sa se produca refacerea ecosistemului natural si emisii zero.

Comisia Europeana a anuntat ca vrea sa reduca la jumatate utilizarea pesticidelor in agricultura, cu scopul de a proteja mediul si sa incurajeze agricultura ecologica.

78

La nivel de UE, emisiile din agricultura reprezinta circa 10% din emisiile de gaze cu efect de sera, iar consecintele schimbarilor climatice sunt resimtite din plin de fermieri, care au de suferit de pe urma secetei si inundatiilor, informeaza Reuters.

Potrivit CE, printre obiective se regasesc refacerea ecosistemului natural si adoptarea de masuri care sa sprijine tinta UE de emisii 0 pana in anul 2050.

„Daca aceasta criza provocata de pandemia de coronavirus (COVID-19) ne-a invatat ceva, este ca va trebui sa recalibram relatia noastra cu mediul natural, va trebui sa devenim mai rezilienti”, a declarat Frans Timmermans, vicepresedintele Comisiei Europene, care raspunde de Pactul Ecologic European.

Planurile Comisiei Europene pentru agricultura

Comisia Europeana vrea sa reduca folosirea de pesticide chimice cu 50%, sa reduca folosirea ingrasamintelor cu 20% si vanzarile de antimicrobiene – o categorie de substante care include antibioticele – pentru animale si pestii din crescatorii cu 50% pana in 2030.

Procentul terenurilor unde se practica agricultura ecologica ar trebui sa ajunga la 25% in 2030, in timp ce 10% din terenul agricol trebuie transformat in “peisaje extrem de diversificate”, cum ar fi iazuri si arbusti.

Totusi, aceste obiective nu sunt inca obligatorii si urmeaza a fi realizata o evaluare a impactului, noteaza Comisia Europeana.

De asemenea, Executivul comunitar vrea ca un procent minim din fondurile alocate pentru Politica Agricola Comuna (PAC) sa mearga spre “schemele ecologice” pentru a-i plati pe fermierii care practica agricultura ecologica sau sunt implicati in captarea dioxidului de carbon (CO2).

CEHIA

Cehia, o ţară est-europeană ce nu vrea să audă încă de euro, a depăşit Spania, una dintre cele mai mari economii europene, la PIB pe cap de locuitor Catalina Apostoiu 09.02.2021,

În plină recesiune şi cu turismul la pământ, Spania, una dintre cele mai mari economii ale Europei, suferă un regres, alte ţări, în special din Europa de est avansând mai puternic la capitolul PIB pe cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare şi reducându-şi astfel distanţa faţă de economiile avansate, scrie El Pais, unul dintre cele mai

79

răspândite ziare din Spania.

În anii ‘90, Cehia ieşea din communism şi producea numai două treimi din avuţia generată de Spania. Însă în trei decenii, aceasta a reuşit să devanseze economia spaniolă din punct de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare. Estonia, Lituania şi Slovenia sunt la rândul lor pe punctul de a reuşi o performanţă similară.

Cifrele evidenţiază un regres al Spaniei, care şi-a redus distanţa faţă de economiile europene mai avansate până la criza financiară din 2008. De la crahul sectorului imobiliar, însă economia spaniolă s-a depărtat de ţările nord-europene, blocată la niveluri de avuţie similare celor ale Italiei şi Franţei.

Anul trecut, economia spaniolă a suferit un declin de 11%, cel mai puternic de la războiul civil de la sfârşitul anilor ‘30, în contextul pandemiei. Pandemia a adus şi o scădere record a sectorului de turism al ţării, iar dificultăţile din acest sector continuă şi sunt deosebit de semnificative, Spania fiind a doua cea mai populară destinaţie turistică din lume, potrivit Financial Times. Într-un an normal, industria reprezintă 12% din PIB şi 13% din rata ocupării forţei de muncă.

Este adevărat că PIB-ul pe cap de locuitor al Spaniei a avansat cu 50% în ultimii 30 de ani, scrie El Pais.

Însă acesta a crescut mult mai puternic în alte ţări, în special din Europa de est. Între timp, distanţa dintre Spania şi Germania s-a adâncit de la criza financiară, situându-se acum la nivelurile din 1997.

Cu alte cuvinte, la aproape 20 de ani de la adoptarea euro, spaniolii nu au înregistrat nicio convergenţă cu nemţii, care sunt în continuare cu aproximativ 25% mai bogaţi decât ei.

Cele mai recente date Eurostat arată că Cehia a devansat Spania între 2018 şi 2019. OCDE listează 2019 drept anul în care economia cehă a performat peste cea spaniolă, în timp ce după FMI acest moment a avut loc în 2020.

80

Cum au ajuns cehii la o astfel de performanţă? Răspunsul are în mare măsură legătură cu faptul că Cehia s-a transformat într-un subcontractor industrial pentru Germania. Industria şi exporturile reprezintă o parte mult mai mare din PIB.

Însă există şi alţi factori. Şomajul din Cehia este de doar 3%, faţă de 16% în Spania. Iar numărul slujbelor temporare este mult mai redus. Drept rezultat, inegalitatea este mai redusă.

Pregătirea profesională este de asemenea decizivă. În Spania, 30% din adulţii tineri nu au decât diplome de liceu, în timp ce în Cehia procentul este de 7%. Iar deşi numărul absolvenţilor de universitate este similar, mult mai mulţi cehi au studii profesionale.

În acelaşi timp, guvernul ceh cheltuie cu o jumătate de punct din PIB mai mult pe cercetare şi dezvoltare decât cel spaniol, iar finanţele sale publice sunt mai solide. Înainte de pandemie, exista un uşor excedent, iar datoria se situa la 30% din PIB comparativ cu 95% în cazul Spaniei.

Din 1997, Cehia şi-a redus constant diferenţa economică faţă de Germania, de la -40% la -23%. Spania a rămas la -23%.

BALCANI

Perutnina Ptuj, peste 115 ani de activitate marcați într-un mod inedit 10 Feb 2021 | de Progresiv

Perutnina Ptuj, cel mai important furnizor de carne și preparate din pui și curcan din Balcani, a sărbătorit 115 ani de tradiție și a marcat acest eveniment prin publicarea cărții „Miroase a acasă”. Bucatele descrise în carte sunt o selecție din rețetele primite de la echipa Perutnina Ptuj din toate cele șapte țări unde este activ grupul.

Din 1905, prima avicolă și primul loc de achiziție a păsărilor de curte a fost stabilit în Ptuj. De-a lungul celor 11 decenii și până astăzi, angajații avicolei

81

Ptuj au reprezentat un factor cheie pentru dezvoltarea și succesul Grupului Perutnina Ptuj.

Acesta este motivul pentru care grupul dedică această aniversare ce marchează existența a mai mult de un secol, angajaților săi și bucătăriei lor de acasă.

Angajații Perutnina Ptuj din Slovenia, Croația, Bosnia și Herțegovina, Serbia, Macedonia de Nord, România și Austria au fost întrebați ce arome se pot întâlni în bucătăria lor și au fost invitați să împărtășească rețetele lor favorite gătite de bunici. Rețetele vechi au primit o notă modernă prin metoda de preparare sau ingrediente noi, iar altele au servit drept inspirație pentru crearea de mâncăruri noi.

Aniversarea a reprezentat o oportunitate pentru angajați de a se interconecta, prin colectarea rețetelor, în ciuda distanțării sociale impuse de pandemie. Prin campania internă de colectare a rețetelor, au fost promovate valori precum colaborarea și creativitatea și au fost recepționate rețete din toate cele șapte țări membre grupului Perutnina. Împreună au creat o colecție de rețete dintr-o vastă regiune, adunând într-o singură carte o abundență de arome. Colecția a fost îmbogățită și cu rețetele primite de la partenerii externi ai grupului. Selecția finală a fost făcută împreună cu revista profesională culinară Dober Tek (Bon Appetit), iar toate rețetele selectate au fost apoi gătite de stilistul culinar Grusa Zorn și pregătite pentru a fi fotografiate de renumita fotografă Manca Jevšček, ambii din Slovenia.

Editarea și designul cărții în nu mai puțin de opt limbi, reprezintă, de asemenea, efortul angajaților Perutnina Ptuj.  Perutnina România, parte din grupul de firme Perutnina Ptuj, este cel mai important producător şi procesator de carne de pui din Sud-Estul Europei.

... citeste si partea a doua ...

82