Efectul mişcării naturale a populaţiei în România şi...

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 6 / 2018 65

Efectul mişcării naturale a populaţiei în România şi evoluţia populaţiei după domiciliu şi rezidenţă

Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE ([email protected])

Academia de Studii Economice din București / Universitatea „Artifex” din București Ec. Ștefan Gabriel DUMBRAVĂ([email protected])Ec. Lucian ENE ([email protected])

Abstract În contextul actual, pe fondul evoluției generale a natalității în Europa, și România se înscrie printre țările cu o creștere naturală negativă, în sensul că fertilitatea este sub 2 copii ceea ce înseamnă că nu se mai asigură reproducția simplă care să mențină un standard al populației. Câțiva indicatori analizați relevă faptul că în țara noastră mortalitatea este mai mare decât natalitatea de mai mulți ani,așa încât indicatorul ”spor natural” sau ”morți/natalitate” este negativ. În aceste condiții, problema menținerii populației țării noastre este în scădere. Autorii studiază acest fenomen și prezintă date certe în legătură cu modul în care a evoluat mișcarea naturală a populației în România în ultimele 12 luni și comparativ, pe termen mai lung, cu alte perioade de referință. Numărul nașterilor este în scădere, numărul deceselor copiilor sub 1 an este în scădere dar pe un fond de natalitate redus iar nupțialitatea și divorțialitatea sunt în proces invers. Pe perioade scurte de timp crește numărul căsătoriilor dar superioară acestei evoluții este creșterea divorțialității. Pe acest fond, apreciem că familia este astăzi pe un plan îndepărtat în a fi nucleul care să asigure creșterea natalității și, pe această cale, a mișcării naturale pozitive a populației. Pe lângă scăderea naturală a populației, România înregistrează și o scădere a populației după cele două criterii: domiciliul și rezidența. La 1 ianuarie 2018, populația după domiciliu era cu puțin peste 22 de milioane de persoane. Aici trebuie să considerăm că dintre acestea, cel puțin 4-5 milioane nu-și mai au rezidența fi scală și permanentă în România. În studiul efectuat se prezintă date în legătură cu populația după domiciliu, o analiză structurală extinsă apoi pe grupe de vârstă și pe medii. Studiul este însoțit de reprezentări grafi ce semnifi cative și serii de date concludente. Cuvinte cheie: populația după domiciliu, natalitatea, nupțialitate, rezidență, mortinatalitate, creștere naturală Clasifi carea JEL: J11, O15, R23

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 6 / 201866

Introducere

În studiul efectuat autorii s-au concentrat asupra evoluției naturale a populației în paralel cu analiza mișcării migratorii a acesteia. În acest context se face o analiză cu privire la populația după domiciliu și populația după rezidență (rezidență fi scală). Din punct de vedere statistic, populația rezidentă a României se calculează după relația: Pr = Pd – CRRS + CSRR, unde: Pr = populația rezidentă; Pd = populația după domiciliu; CRRS = cetățeni români rezidenți în alte state; CSRR = cetățeni străini rezidenți în România. În acest context, ajungem la doi indicatori, și anume: indicatorul populației după domiciliu și indicatorul populației după rezidență unde indicatorul populației după rezidență este inferior cu aproape 4 milioane față de populația după domiciliu. În acest articol autorii pun accentul pe a analiza natalitatea, decesele, sporul natural ca o relație între nașteri și decese, și, apoi, pe analiza stadiului consolidării existenței familiilor, comparând indicatorul căsătoriilor cu cel al divorțurilor. Rezultă că sporul natural este în continuă scădere, pe de o parte datorită unei fertilități feminine reduse și, pe de altă parte, datorită rolului pe care familia nu îl mai poate asigura în condițiile concrete ale nivelului de trai din țara noastră. Studiul efectuat va releva faptul că în România sporul natural al populației și, de asemenea, procesul de emigrare temporară sau defi nitivă este în creștere, așa încât, pentru nevoile economiei se pun alte probleme, cu o altă perspectivă de analiză și de evoluție. Articolul este amplu, însoțit de reprezentări grafi ce și serii de date concludente.

Literature review

Anghel, Marinescu, Burea, Olteanu and Samson (2018) au studiat aspecte referitoare la mișcarea naturală a populației în România în anul 2017. Anghelache (2017) a realizat o analiză complexă a evoluțiilor macroeconomice ale României. Anghelache and Anghel (2017) au aboedat o serie de elemente privind strategia adoptată de UE în vederea creșterii condițiilor de viață a populației din țările membre. Anghelache, Anghel and Solomon (2017) au studiat implicațiile migrației asupra forței de muncă. Anghelache, Avram, Burea and Petre (Olteanu) (2018) au investigat relația dintre mișcarea naturală


a populației și forța de muncă. Anghelache and Anghel (2017) au analizat parcursul social-economic al României, în cei 10 ani de la aderarea la UE. Bijak, J. et al (2007) au realizat prognoze privind populația țărilor UE la jumătatea secolului Foley, M. and Angjellari-Dajci, F. (2015) au analizat cauzele migrației. Gallego (2010) a realizat o grilă de densitate a populației a Uniunii Europene. Maestas, Mullen and Powell (2016) au analizat efectele îmbătrânirii populației asupra forței de muncă și asupra creșterii economice. O temă similară este abordată de Walker and Maltby (2012). Moreno-Galbis and Tritah (2016) au studiat efectele imigrației în țările UE. Oster, Shoulson and Dorsey (2013) au analizat corelația dintre capitalul uman și investițiile în domeniul sănătății.

Metodologie, date, rezultate și discuții • Câteva considerații metodologice Datele privind fenomenele demografi ce s-au obţinut prin prelucrarea informaţiilor cuprinse în buletinele statistice de născuţi-vii, decese, căsătorii şi divorţuri întocmite de primăriile municipale, orăşeneşti şi comunale, odată cu înregistrarea fenomenelor în actele de stare civilă. Născut-viu este produsul concepţiei, expulzat sau extras complet din corpul mamei, independent de durata sarcinii şi care, după această separare, prezintă un semn de viaţă. Sporul natural reprezintă diferenţa dintre numărul născuţilor-vii şi numărul persoanelor decedate, în perioada de referinţă. Căsătoria este uniunea dintre un bărbat şi o femeie, încheiată în concordanţă cu legislaţia ţării, în scopul întemeierii unei familii şi din care rezultă drepturi şi obligaţii între cei doi soţi, precum şi ale acestora faţă de copii. Divorţul constă în desfacerea unei căsătorii încheiate legal, printr-o hotărâre defi nitivă a instanţei judecătoreşti, a ofi ţerului de stare civilă sau a unui notar public. Datele se referă la acţiunile de divorţ pentru care desfacerea căsătoriei a fost admisă. Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală, trecută în cartea de identitate, aşa cum este luată în evidenţa organelor administrative ale statului. Reşedinţa obişnuită reprezintă locul în care o persoană îşi petrece în mod normal perioada zilnică de odihnă, fără a ţine seama de absenţele temporare pentru recreere, vacanţe, vizite la prieteni şi rude, afaceri, tratamente medicale sau pelerinaj religios. Reşedinţa obişnuită poate să fi e aceeaşi cu domiciliul sau poate să difere în cazul persoanelor care aleg să-şi stabilească reşedinţa obişnuită în altă localitate decât cea de domiciliu din ţară sau străinătate.


În numărul născuţilor-vii sunt incluşi născuţii-vii ai căror mame aveau, la data naşterii, domiciliul sau reşedinţa obişnuită pentru o perioadă de cel puţin 12 luni în România. În numărul decedaţilor sunt incluse persoanele care aveau, la data decesului, domiciliul sau reşedinţa obişnuită pentru o perioadă de cel puţin 12 luni în România. În numărul căsătoriilor sunt incluse căsătoriile persoanelor care aveau, la data încheierii căsătoriei, domiciliul în România, precum şi căsătoriile persoanelor de cetăţenie română care se căsătoresc în străinătate şi care sunt înregistrate la ofi ciile de stare civilă din România. În numărul divorţurilor sunt incluse divorţurile persoanelor ale căror divorţuri s-au încheiat la judecătorii, stări civile sau notari publici, în conformitate cu Legea nr. 202/2010, precum şi divorţurile cetăţenilor români care au divorţat în străinătate, transcrise în România. Populaţia după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale. Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală, trecută în cartea de identitate, aşa cum este luată în evidenţa organelor administrative ale statului. Altfel spus, populaţia după domiciliu reprezintă populaţia de jure care poate să includă şi emigranţii. Vârsta medie a populaţiei reprezintă media vârstelor unei populaţii, prin vârstă înţelegând acea variabilă demografi că continuă ce exprimă timpul scurs de la data naşterii unei persoane până la un anumit moment de observare. Se determină după formula:

∑∑ ×+

=x

x

P

P)5,0x(x

unde: x = vârsta în ani împliniţi; Px = numărul locuitorilor de vârstă x; 0,5 = jumătate de an considerată drept echivalent mediu al variaţiei abaterilor faţă de data exactă a împlinirii unei vârste oarecare. Vârsta mediană este un indicator ce împarte populaţia unei ţări în două părţi egale, vârsta mediană fi ind acea valoare de mijloc. Indicele de îmbătrânire a populaţiei reprezintă numărul persoanelor vârstnice (de 65 ani şi peste) care revine la 100 persoane tinere (sub 15 ani). Populaţia rezidentă reprezintă totalitatea persoanelor cu cetăţenie româ-nă, străini şi fără cetăţenie, care au reşedinţa obişnuită pe teritoriul României.


Adică populaţia rezidentă reprezintă populaţia de facto care exclude emigranţii,

dar include imigranţii. Populaţia rezidentă la o anumită dată a fost determinată

conform metodologiei şi reglementărilor internaţionale în domeniu.

Reşedinţa obişnuită reprezintă locul în care o persoană îşi petrece în

mod obişnuit perioada zilnică de odihnă, fără a ţine seama de absenţele tem-

porare pentru recreere, vacanţe, vizite la prieteni şi rude, afaceri, tratamente

medicale sau pelerinaje religioase. Se consideră că îşi au reşedinţa obişnuită

într-o zonă geografi că specifi că doar persoanele care au locuit la reşedinţa

obişnuită o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni înainte de momentul de

referinţă. Reşedinţa obişnuită poate să fi e aceeaşi cu domiciliul sau poate să

difere, în cazul persoanelor care aleg să-şi stabilească reşedinţa obişnuită în

altă localitate decât cea de domiciliu din ţară sau străinătate.

Emigraţie înseamnă acţiunea prin care o persoană care a avut anteri-

or reşedinţa obişnuită pe teritoriul României încetează să mai aibă reşedinţa

obişnuită pe teritoriul acesteia pentru o perioadă care este sau se aşteaptă să fi e

de cel puţin 12 luni.

Imigraţie înseamnă acţiunea prin care o persoană îşi stabileşte reşe-

dinţa obişnuită pe teritoriul României pentru o perioadă care este sau se aş-

teaptă să fi e de cel puţin 12 luni, după ce, în prealabil, a avut reşedinţa obişnu-

ită într-o altă ţară.

Diferenţele de ordin metodologic între cei doi indicatori sunt prezen-

tate mai jos:

Populaţia rezidentă Populaţia după domiciliu

Criteriul reşedinţă/domiciliu Reşedinţă (obişnuită) Domiciliu

Prag 12 luni şi peste Da Nu

Criteriul cetăţeniei Nu Da

Nivel de detaliere al datelor

statistice disponibile

Până la nivel de judeţ Până la nivel de localitate

(municipiu, oraş, comună)

Datele utilizate pentru determinarea populaţiei după domiciliu provin

din două tipuri de surse de date:

- surse administrative: Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi

Administrarea Bazelor de Date (DEPABD) - Registrul Naţional de Evidenţă

a Persoanelor, Direcţia Generală de Paşapoarte

- surse statistice - rezultatele cercetărilor statistice exhaustive privind

natalitatea şi mortalitatea, pentru numărul născuţilor-vii şi al decedaţilor din

intervalul de timp studiat (bazate, la rândul lor, pe surse administrative).

Metoda utilizată pentru calculul indicatorului „populaţia după

domiciliu” este metoda componentelor:


vtt

dtttttt CMDNPP +∆+−+= ++++ 1,1,1,1

unde:

Pt+1 = populaţia cu domiciliul în ţară la momentul t+1; Pt = populaţia cu domiciliul în ţară la momentul t; Nt,t+1 = numărul de născuţi-vii în perioada t – t+1, ai căror mame au avut domiciliul în România la data naşterii; Dt,t+1 = numărul de persoane care au decedat în perioada t – t+1, care aveau domiciliul în România la data decesului; ∆Mdt,t+1 = soldul migraţiei internaţionale cu schimbarea domiciliului, în perioada t – t+1; Cv = coefi cient de ajustare a vârstelor.

• Analiza mișcării naturale a populației Mișcarea naturală a populației este importantă din punct de vedere al stabilirii evoluției populației, după domiciliu sau rezidență în România. În acest sens, în continuare sunt prezentați principalii indicatori demografi ci utilizați în analiza trendului mișcării naturale a populației. În acest sens rezultă că în luna februarie 2018 numărul naşterilor şi numărul deceselor a scăzut faţă de luna ianuarie 2018, iar numărul căsătoriilor şi cel al divorţurilor a crescut în aceeași perioadă considerată. Pozitiv este și faptul că numărul deceselor copiilor sub un an a scăzut în luna februarie 2018 faţă de luna ianuarie 2018. În luna februarie 2018 s-a înregistrat naşterea a 12691 copii, cu 4437 mai puţini copii decât în luna ianuarie 2018. Numărul persoanelor ale căror decese au fost înregistrate în luna februarie 2018 a fost 22828, cu 795 mai puţine decât în luna ianuarie 2018. Sporul natural a fost negativ în luna februarie 2018, decedaţii având un excedent faţă de născuţii-vii de 10137 persoane. Numărul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an, înregistrate în luna februarie 2018, a fost de 94, în scădere cu 16 faţă de luna ianuarie 2018.


Evoluţia numărului de născuţi-vii şi decedaţi,

în perioada februarie 2017 – februarie 2018

Grafi cul nr. 1

Sursa: Institutul Na ional de Statistic , Comunicatul de pres nr. 93/ 13.04.2018

12000

14000

16000

18000

20000

22000

24000

26000

28000

30000

32000

N scu i vii Deceda i

date

spor natural negativ spor natural negativ

Sursa: Institutul Național de Statistică, Comunicatul de presă nr. 93/ 13.04.2018

În luna februarie 2018, la ofi ciile de stare civilă s-au înregistrat 6095 căsătorii, cu 479 mai multe decât în luna ianuarie 2018. Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti defi nitive şi conform Legii nr.202/2010 a fost de 2909, cu 2156 mai multe decât în luna ianuarie 2018.

Evoluţia numărului de căsătorii şi divorţuri, în perioada februarie 2017

– februarie 2018

Grafi cul nr. 2


0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

20000

22000

24000

C s torii Divor uri

date


Numărul născuţilor-vii a fost mai mic cu 325 în luna februarie 2018

faţă de aceeaşi lună din 2017, iar numărul persoanelor care au decedat a fost


cu 119 mai mare faţă de luna februarie 2017. Sporul natural a fost negativ atât în luna februarie 2018 (-10137 persoane), cât şi în luna februarie 2017 (-9693 persoane). Numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 11 mai mic în luna februarie 2018, decât cel înregistrat în luna februarie 2017. Numărul căsătoriilor a fost, în luna februarie 2018, cu 547 mai mare decât în aceeaşi lună din anul precedent. Prin hotărâri judecătoreşti defi nitive şi conform Legii nr. 202/2010 s-au pronunţat cu 476 divorţuri mai multe în luna februarie 2018, decât în luna februarie 2017. Populaţia după domiciliu la 1 ianuarie 2018 a scăzut la 22 194 mii persoane, cu 0,2% mai mică faţă de luna corespunzătoare din anul 2017. Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (56,4%, respectiv 51,2%).

• Îmbătrânirea demografi că a populației Constatăm că fenomenul de îmbătrânire demografi că s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu 350 mii persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3614 mii faţă de 3264 mii persoane). La 1 ianuarie 2018, populaţia după domiciliu din mediul urban a fost de 12508 mii persoane, în scădere cu 0,1% faţă de 1 ianuarie 2017. Populaţia feminină la 1 ianuarie 2018 a fost de 11358 mii persoane, în scădere cu 0,2% faţă de aceeaşi dată a anului precedent. Procesul de îmbătrânire demografi că s-a adâncit, comparativ cu 1 ianuarie 2017 remarcându-se o scădere uşoară a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi o creştere de 0,3 puncte procentuale a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste).

Structura populaţiei după domiciliu pe grupe mari de vârstă,

la 1 ianuarie

Grafi cul nr. 3


14,8

14,7

69,2

69,0

16,0

16,3

0% 20% 40% 60% 80% 100%

2017

2018p

0-14 ani 15-64 ani



Indicele de îmbătrânire demografi că a crescut de la 107,9 (la 1 ianuarie 2017) la 110,7 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2018). Vârsta medie a populaţiei a fost de 41,3 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2017. Vârsta mediană a fost de 41,2 ani, în creştere cu 0,4 ani faţă de 1 ianuarie 2017.

Populaţia după domiciliu pe grupe de vârstă şi sexe, la 1 ianuarie 2018

Grafi cul nr. 4

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

0-4 5-9 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 75-79 80-84 85 ipeste

Nu

mr

pers

oan

e

Masculin Feminin


La 1 ianuarie 2018 cea mai mare pondere în totalul populaţiei o

deţinea grupa de vârstă 45-49 ani (8,6%). La masculin, ponderea acestei grupe

de vârstă a fost de 8,8%, iar la feminin de 8,3%. Ponderea grupei de 0-4 ani a

fost de 4,6%, mai mică decât cea a grupei de 5-9 ani (5,0%) şi a celei de 10-

14 ani (5,1%).

Concluzii

Din studiul efectuat se desprind următoarele concluzii.

Ritmul natural de creștere a populației în România este în scădere și există

puține posibilități de redresa a acesteia. Indicatorii ce caracterizează evoluția

populației în mod demografi c sunt grăitori: natalitatea scade, nupțialitatea rămâne

cel mult constantă, la un nivel redus iar divorțialitatea este în creștere. Pe acest

fond, există perspectiva scăderii și mai pronunțate a populației în țara noastră.

Există destui cercetători care preconizează o scădere a populației în perioadele

următoare, prognozând ca peste 20-32 de ani diminuarea să fi e de 3-4 milioane

de locuitori, referindu-ne la condițiile teritoriale actuale ale României.

A doua concluzie este aceea că nivelul de trai foarte scăzut al populației

determină un exod de emigrări din motive economice, spre alte țări din Uniunea

Europeană și nu numai, datorită în special comunității europene, Directivei privind


libera mișcare a populației. Se impun măsuri vizând creșterea nivelului de trai,

asigurarea condițiilor care să determine diminuarea emigrărilor care conduc la

scăderea populației rezidente din țara noastră. Comparând indicatorul populației

după domiciliu cu cel al populației după rezidență, constatăm o diferența de 4-5

milioane locuitori, aceasta fi ind determinată de lipsa de locuri de muncă, nivelul

precar al veniturilor obținute din munca salarială sau din alte activități independente.

De asemenea, se impune încurajarea familiei, stimularea tinerelor

cupluri să încerce menținerea natalității măcar la un nivel controlabil.

Bibliografi e

1. Anghel, M.G., Marinescu, R.T., Burea, D., Olteanu, A. and Samson, T. (2018).

Natural movement of the population – labor force resource in Romania in 2017.

Romanian Statistical Review, Supplement, 1, 122-131 2. Anghelache, C. (2017). România 2017. Starea economică la un deceniu de la

aderare, Editura Economică 3. Anghelache, C. and Anghel, M.G. (2017). The European Union’s strategy for

increasing the living conditions of the population in the member states. Theoretical and Applied Economics, XXIV (3) (612), Autumn, 5-18

4. Anghelache, C., Anghel, M.G. and Solomon, A.G. (2017). The Effect of Migration on Labor Resources. International Journal of Academic Research in Accounting, Finance and Management Sciences, 7 (3), 6-13

5. Anghelache, C., Avram, D., Burea, D. and Petre (Olteanu), A. (2018). Analysis of

the Natural Movement of Population and Labor Force Development. Romanian Statistical Review Supplement, 2, 115-123

6. Anghelache, C. and Anghel M.G. (2017). România – membră a Uniunii Europene. Zece ani de la aderare, Editura Economică, Bucureşti

7. Bijak, J. et al (2007). Population and labour force projections for 27 European

countries, 2002-052: impact of international migration on population ageing.

European Journal of Population, (23) 1, March 2007 8. Foley, M. and Angjellari-Dajci, F. (2015). Net Migration Determinants. Journal of

Regional Analysis and Policy, 45 (1), 30-35 9. Gallego, F.J. (2010). A population density grid of the European Union. Population

and Environment, 31 (6), 460–473 10. Maestas, N., Mullen, K. and Powell, D. (2016). The effect of population aging on

economic growth, the labor force and productivity. National Bureau Of Economic Research, Cambridge, Working Paper no. 22452

11. Moreno-Galbis, E. and Tritah, A. (2016). The effects of immigration in frictional

labor markets: Theory and empirical evidence from EU countries. European Economic Review, 84, pp. 76–98

12. Oster, E., Shoulson, I. and Dorsey, E. (2013). Limited Life Expectancy, Human

Capital and Health Investments. American Economic Review, 103 (5), 1977–2002 13. Walker, A. and Maltby, T. (2012). Active ageing: A strategic polity solution to

demographic ageing in European Union. International Journal of Social Welfare, 21 (s1), s117-s130

14. Institutul Național de Statistică, Comunicatul de presă nr. 93 / 13.04.2018

Efectul mişcării naturale a populaţiei în România şi...

Documents

Transcript of Efectul mişcării naturale a populaţiei în România şi...