Bilunar GRATUIT Anul 1 ■ Nr. 11 ■ 24 octombrie 2008

REVOLUŢIE VERDEAGRICULTURA URBANĂ ►Pag. 2, 11

O MINI

EEYYEESS WWIIDDEESSHHUUTT

ARTĂ & CULTURĂ

Artă de împrumut

►Pag. 10

communications

POVEŞTI ADEVĂRATE

Nu existădouă zborurila fel

►Pag. 8, 9

Sau cum privesc liderii mondiali actuala criză financiară

■ Vă pune la dispoziţie 15 ani de experienţă în Baroul din Montreal, cu re-zolvarea unor cazuri dificile ce au creat jurisprudenţă la Curtea Federalăşi Curtea Superioară. ■ În colaborare cu 12 avocaţi, vă asigurăm servicii în Dreptul imigraţiei,civil, matrimonial, divorţ, penal, fiscal, Dreptul muncii, corporativ, comer-cial, Dreptul de autor, Dreptul administrativ, litigii în România. ■ Vă oferă garanţia calităţii, a respectului faţă de client şi a promptitu-dinii, în schimbul unor onorarii rezonabile.

FENOMENUL BUTE►Pag. 18

►Pag. 7

PUNCTE DE DISTRIBUŢIECôte-des-Neiges/NDGPlaza Côte-des-Neiges; Magazine: Bucureşti, Bour-ret, Fruiterie Anka, Charcuterie Euro-Deli, Cantor(Complex Wilderton); Restaurante/Bistrouri: Mavi,Bistro aRoma (Cafélix); Cabinete medicale/stoma-tologice: Dr. Cristache, Dr. Zinca, Dr. Munteanu, Dr.Buracu; Biserici: Înălţarea Domnului

Montreal CentruConsulat; Agenţii de voiaj: Voyage En Vogue, In-terpallas; Magazine: Charcuterie Fairmont, Charcu-terie Hongroise; Restaurante: Rotisserie Portugalia;Biserici: Sf. NicolaeMontreal Est/NordMagazine: Adonis, Polukrus, Krystal Bo-DanCabinete stomatologice: Dr. Gioană

Consultanţă: Mediator; Biserici: Buna Vestire, Cate-drala Sf. Ioan Botezătorul

Saint-LaurentMagazine: Euro-Nec, World Line Cargo

LavalMagazine: Transilvania, Adonis, Balkani, EuropaPlus; Farmacii: Tinica Nechifor, Lenuţa TudorDavid; Biserici: Sf. Andrei, Naşterea Maicii Dom-nului, Biserica Penticostală BethelRive SudMagazine: Cracovia, Al-Chalal, Fruiterie 440;Biserici: Sf. GheorgheWest IslandMagazine: Mourelatos, Adonis, Charcuterie M.D.,Charcuterie Zagreb

Editor: Simona POGONAT; Redactor şef: CristianBUCUR; Designer: Crissaro Communications;Redactori: Rareş BURLACU, IDOL Concerts, DanGEORGESCU, Tatiana NICULESCU, AnabellaTUMAIAN; Corespondenţi: Maia BĂLAN, SorinBĂRCUN, Diana D, Nick FURDI, Sorin ION,Răzvan IONAŞCU (RO), Tudor LAVRIC (RO),Florin MOSCOVICI, Dan POROINEANU,Octavian SECARĂ; Caricaturi: Remus NEDELCU-SAKE; Grafică: Eduard IANCU, Foto: ModestBURSUCIANU; Alex ŞUTEU; Corector: CrissaroCommunications; Distribuţie: DG Distribution.

(514) 667-3920info@accentmontreal.com

5122 Côte-des-NeigesC.P. 45680

Montreal, QC H3T 2A5

Publicitate(514) 690-8831pub@accentmontreal.com

Articolele şi fotografiile apărute înziarul ACCENT Montreal nu reflectăîn mod necesar opiniile redacţiei şiele implică direct răspunderea legalăşi/sau morală a autorilor.

Vineri 24 octombrie 2008Vineri 24 octombrie 2008 ■■ PAG. 2PAG. 222 TENDINŢE

Pe măsură ce populaţia lumii devine din ce în ce maiurbană - conform statisticilor ONU 50% din oamenitrăiesc în oraşe - iar presiunea de a produce hrananecesară şi de a reduce emisiile de carbon creşte, agri-cultura urbană devine din ce în ce mai importantă.Preţurile la alimente se măresc, frica vizavi de securi-tatea alimentară creşte şi ea iar conştientizarea schim-bărilor climaterice care se produc datorită acţiuniiumane devine din ce în ce mai pronunţată. Din Ar-gentina în Cuba, din Londra la Montreal, dorinţa de ase reconecta la agricultură cuprinde din ce în ce maimulte persoane.

SIMONA POGONATAccent Montreal

Ierburi fine în ghivecele din staţiile de autobuz,zmeură pe terenurile virane, varză în loc de florile din par-curi, fasole în spaţiile libere din cimitire, peste tot unde teuiţi fructe şi legume disponibile gratuit pentru oricine vrea

să le consume - iată cum arată un oraş din Anglia, Todmor-den, care şi-a propus ca în 10 ani să devină auto-suficient.

Recuperarea terenurilor disponibile în folosul agri-culturii urbane - Guerilla Gardening - are o istorie lungă devreo 350 de ani în Marea Britanie. Mai recent, New York adevenit un simbol al acestei mişcări când în 1973 grupulGreen Guerilla a transformat un lot vacant într-o gradinăproductivă. Exemplele pot continua: Cuba, recunoscută pen-tru eficacitatea sa în dezvoltarea durabilă, este una din ţărileunde economia alimentară s-a transformat pur şi simplu da-torită fermelor urbane. Confruntată cu grave dificultăţi eco-nomice după colapsul Uniunii Sovietice, principala sa sursăde energie, Cuba a ştiut rapid să se adapteze unei realităţipost-petrol. La ora actuală, se găsesc peste 400 de cluburide horticultură doar în Havana. Există de altfel şi un proiectpentru Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 ca toate cele14 milioane de mic-dejunuri, prânzuri şi cine consumate pedurata evenimentului să fie asigurate de noi ferme urbane cese vor dezvolta pe o suprafaţă de 6,000 de acrii în estuloraşului. Se poate constata deci că această revoluţie alimen-tară a depăşit deja zona grupurilor de acţiune din domeniul

protecţiei mediului şi al agriculturii şi că nu mai e doarapanajul militanţilor. Arhitectul Fritz Haeg sugerează încartea sa Edible Landscapes transformarea peluzelor din faţacaselor noastre în mănoase grădini de fructe şi legume. Ideeasa, materializată într-o comunitate din South London, a in-fluenţat proiecte similare în Europa şi Statele Unite.

Aducerea ruralului în urban are un impact multi-plu: la nivel de organizare a producţiei de alimente, la nivelecologic şi nu în ultimul rând, la nivel social şi cultural.Spaţiile acestea sunt mai mult decât culturi de zarzavaturi,sunt un mijloc ca oamenii să socializeze, un leac împotrivasingurătăţii, un catalizator pentru spiritul de comunitate.

Aproape de noi, la Montreal, există grădinile co-munitare. Încă nu putem cultiva cartofi în parcul Mont-Royal sau viţă de vie pe dealul de la Université de Montréal,dar avem la îndemână aceste grădini. Mă voi opri la una din-tre ele: Jardin Communautaire Châteaufort, situată încartierul Côte-des-Neiges. Este un bun exemplu pentru ailustra această tendinţă globală şi un loc unde cultura capătăsensuri multiple.

Continuare în pagina 11

PUBLICAŢIE BILUNARĂ

O mini revoluţie verdeAgricultura urbană

COMUNITATE33 Vineri 24 octombrie 2008Vineri 24 octombrie 2008 ■■ PAG. 3PAG. 3

Talpa lor în oraşul tăuMontreal. Locul unde cheltuieşti. Undemunceşti. Poţi spune multe despre oraş,poţi comenta la nesfârşit. Trebuie să iei opauză însă şi să asculţi. Să dai cuvântulcelor care au ajuns să-ţi viziteze insula.Când vii din Ontario lucrurile sunt altfel.

SORIN IONAccent Montreal

„De ce toată lumea zice bonjour?E aproape 11 noaptea! Nu-nţeleg nimic”.Auzi asta după ce ai răspuns vânzătoarei cuacelaşi bonjour cu care ţi s-a adresat. Omulare pe undeva dreptate. Vrei să-i explici căînseamnă de fapt salut. „PFK? PFK??” Teuiţi la clădire şi zâmbeşti. „Ăsta-i KFC!Auzisem eu că sunteţi porniţi să scrieţi totîn franceză! Stai să-i fac o poză”. Stai. Îllaşi să prindă nişte amintiri şi-l asculţi. „Voinu aveţi aşa multe fast-food-uri. La noi teîmpiedici de ele”.

Te dai jos din autobuz, intri lametrou. „Ce sunt alea? Roţi? Roţi decamion! Scoate repede camera aia. Văd căaveţi o groază de linii de autobuz şi unmetrou foarte mare. Aici poţi trăi liniştitfără maşină. La Toronto este aproape im-posibil”. Şi pentru că tot şi-a adus amintede automobil. „Aveţi foarte multe gropi.Dacă te uiţi în asfalt, aşa, ca un cal, parcănici n-ai schimbat ţara. Şi în plus autostradaa devenit din ce în ce mai praf cu fiecarekilometru cu care mă apropiam de tine. Cenaiba se-ntâmplă? Bine că-i şoseauadreaptă şi poţi merge pe ea. Atât mai lipsea,

să aveţi drumurile strâmbe. Zi-mi tu miecum mai conduceam atunci?” Şi cum astanu era de ajuns, ai continuat să auzi. „Câtemaşini mâncate de rugină, câte rable aveţi”.

Registrul discuţiei se schimbă.„La noi sunt multe grase. Mi-a venit rău laînceput. Aici nu prea le vad. Au intrat înpământ. Fetele sunt mai bine îmbrăcate şimai drăguţe. Şi pe faţa oamenilor se vedecă nu sunt englezi. Din ăia care nu se uitănici în stânga nici în dreapta. Îţi dai seamacă sunt mai latini. Până la urmă a mairămas ceva francez în ei”.

Ajungi în centrul oraşului. Străzipline de oameni, terase şi baruri la totpasul, lume gălăgioasă. Lângă tine apare ogură căscată. Până la urechi. „Nu-i ca lanoi. E mai multă animaţie”. Poze, poze,poze. „Parcă şi berea e mai ieftină. O fi dincauza atmosferei sau a cantităţii de al-cool?”

Centrul oraşului face o bună im-presie. „Străduţe înguste cu terase. Frumos.European. La noi cea mai veche clădire areaceeaşi vârstă cu mine. Plus că aici ai maimulte de vizitat. Multe muzee. Şi în plus,dealul ăsta pe care e parcul Mont Royalţine loc de CN Tower. Nu aveţi voi zgârie-nori înalţi dar nici nu cred că e nevoie deaşa ceva”.

Nu ai decât un singur răspuns.Vrei să rămâi cu fetele mai frumoase şi maislabe, cu gropile din şosea şi cu rablele alearuginite în loc de maşini. Şi un sfat pentruprietenii tăi, pentru că tot nu vor să deaToronto pe Montreal. Să se uite la fete depe CN Tower. Aşa vor părea la fel dedrăguţe ca cele de la Montreal.

sorinion@accentmontreal.com

JJuurrnnaalluull aallttuuiieemmiiggrraanntt

PPAARRTTEENNEERRIIAATT MMoonnttrreeaall--TToorroonnttoo--EEddmmoonnttoonn

Puteţi fi prezenţi şi pe piaţa din Toronto sau Edmonton printr-unsimplu telefon la redacţia ACCENT Montreal.

514-667-3920 sau pub@accentmontreal.com

Sâmbătă, 25 octombrie se anunţăun mare chef românesc. Dj Noiky garan-tează distracţia iar organizatorii vă oferăşansa de a câştiga unul din cele patru pre-mii pe care le vor oferi: sticle de votcă,rom, etc.

Party-ul va avea loc la Club LeSocial, situat la 1445 Bishop, între Maison-

neuve şi St-Catherine, lângă ConcordiaUniversity/metro.

Preţul unui bilet este 5$ în avans,8$ la uşă.

Pentru informaţii şi rezervări, îiputeţi contacta pe Claudiu la 514-814-2772, claudiu.cs@gmail.com sau Dinu:514-969-3468.

CCee ssee mmaaii îînnttââmmppllăă îînn ccoommuunniittaattee

MMaarree ppaarrttyy rroommâânneesscc

SSăărrbbăăttoorrii ccaa ppee llaa nnooii

Forumul de integrare multicultur-ală din Quebec (FIMQ) prezintă la Mon-treal Opera comică - Bucureşti cuspectacolul O noapte furtunoasă, un musi-cal de Roman Vlad, adaptare după I.L.Caragiale şi recitalul extraordinar Tinereţefără bătrâneţe cu participarea actriţei StelaPopescu.

Spectacolele vor avea loc sâm-bătă, 25 octombrie, orele 19:00, la sala LePlateau, 3700 ave Calixa-Lavallée, H2L3A8 (Parc La Fontaine, metrou Sher-brooke, autobuz 24 est sau metrou Pa-pineau, autobuz 45). Info şi rezervări: 514-344-0501 sau 514-722-0126.

LLaannssaarree ddee ccaarrtteeComitetul Cultural al Bisericii

Sfântul Nicolae, Asociaţia Românilor dinLaval, Asociaţia Scriitorilor Români dinCanada şi Fundaţia Română din Montrealau plăcerea să vă invite duminică, 2 noiem-brie 2008, ora 13:00, după SfântaLiturghie, la biserica Sfântul Nicolae, lalansarea cărţii Sfinţii neamului românesc aPr. Prof. Dr. Cezar Vasiliu de la Universi-tatea din Sherbrooke, cu o prefaţă de IPSMitropolit Nifon al Târgoviştei, ed. a-III-a,

revăzută şi adăugită, Editura FundaţieiRomâne din Montreal, 2008. Vor prezenta:Prof. Vania Atudorei, M. Sc. şi dr. PaulDăncescu, MD.

Jumătate din suma rezultată dinvânzarea cărţii va fi donată de autor pentrufondul de cumpărare al bisericii.

Se va oferi un vin de onoare. Toţiromânii sunt bineveniţi. Biserica ortodoxăromână Sf. Nicolae este situată la 3044 rueDelisle (colţ cu Atwater), H4C 1M9.

SSppeeccttaaccoollee

Din iniţiativa doamnei Eva Halusşi cu ajutorul dumneavoastră, revista Săr-bători ca pe la noi îşi va face apariţia în de-cembrie 2009. Aceasta se doreşte a fi orevistă de cultură româno-canadiană şi areca scop perpetuarea tradiţiilor sărbătorilorde iarnă din inima tuturor românilor,vizându-i in special pe cei din Montreal şiprovincia Quebec.

Cei interesaţi pot să îşi trimităcreaţiile artistice recente: poveşti scurte,glume, poeme, picturi, fotografii, caricaturila redactialmaro@yahoo.com.

Tematica este de Crăciun, AnulNou şi iarnă şi cuprinde următoarele cate-gorii: tradiţii şi obiceiuri de Crăciun şi AnulNou; documentar de călătorie; familie,copilărie; imigraţie; turism în România şiCanada; România contemporană; articoledespre artă sau despre artişti şi muzicienicunoscuţi. Articolele pot fi trimise şi înfranceză.

Revista Sărbători ca pe la noieste în căutare de sponsori. Cei interesaţipot contacta redacţia revistei la 514-236-7547.

Vineri 24 octombrie 2008Vineri 24 octombrie 2008 ■■ PAG. 4PAG. 444 ROMÂNIA PE GAURA CHEII

PPiiaaţţaa iimmoobbiilliiaarrăă şşiibbllooccaajjuull ffiinnaanncciiaarr

Criza financiară declanşată înSUA afectează toată lumea. Multe instituţiifinanciare dau faliment, altele sunt salvateprin naţionalizare. Efectul se reflectă nunumai în zona economicului ci implicit şiîn ceea socială.

Vorbind de construcţia de aparta-mente dinRomânia, aceasta tinde să scadă.Nu din cauză că piaţa imobiliară estesuprasaturată şi nu mai există o nevoie delocuinţe, ci din cauza lipsei banilor acumpărătorilor şi a înăspririi condiţiilor decreditare. Agenţiile imobiliare trăiesc de peo zi pe alta, 80% din valoarea tranzacţiiloreste formată din chirii, apartamente ieftinesau apartamente a căror proprietari suntobligaţi să vândă. Şi deşi preţurile continuăsă scadă, vânzările sunt foarte puţine, circa10-15 pe lună. În Oradea trebuiau constru-ite, conform cererii de locuinţe, 11 blocuricu peste 1000 de apartamente. S-a construitdoar unul singur datorită imposibilităţiicumpărătorilor de a prelua aceste aparta-mente, de lux ce-i drept, condiţiile pentruobţinerea unui credit fiind din ce în ce maigreu de atins. Din 104 apartamente, cupreţuri cuprinse între 75.000 şi 205.000 deeuro, gradul de ocupare este de 25%.

În aceeaşi situaţie au ajuns şifirmele care tranzacţionează terenuri. Dacăanul trecut într-o lună se făceau în mediezece tranzacţii, acum trebuie să fii foartemulţumit dacă reuşeşti să faci cinci.

SSăărrmmaannuullffuunnccţţiioonnaarr ppuubblliiccaall PPaarrllaammeennttuulluuii

După ce şi-au mărit pensiile, se-natorii şi deputaţii se gândesc şi la colegiilor, bieţii funcţionari publici parlamentari,cărora li se pregăteşte ceva. Nu de rău de-sigur, ci de bine. Aleşii noştri încearcăacum să modifice Legea statutuluifuncţionarului public parlamentar. Astfel,pensiile acestora nu se vor mai majora la felca cele ale oamenilor de rând ci cu acelaşiprocent de mărire al salariului unuifuncţionar parlamentar. Asta în condiţiile în

care senatorii si deputaţii pensionari bene-ficiază de o pensie egală cu 80% din va-loarea salariului brut din ultima lună deactivitate ca parlamentar.

Funcţionarii publici parlamentaricare nu sunt din Bucureşti vor avea dreptulla un decont în procent de 70% din costulunei zile hoteliere pentru a-şi plăti chiria, încazul în care nu sunt cazaţi la hotel, undedecontul este de 100%. De asemenea,această categorie va beneficia şi de decon-tarea de la buget a patru călătorii din Bu-cureşti spre casă, indiferent de mijloacelede transport folosite, fie chiar avion.

VVrreemmee aarrttiiffiicciiaallăăDatorită efectelor negative pe care

schimbările climaterice le antrenează an dean în România, s-a decis construirea în maimulte regiuni ale ţării a unor centre princare se va putea controla vremea. Specia-liştii vor putea elimina ceaţa sau grindina şivor putea decide unde şi cât v-a trebui săplouă sau să ningă.

În anul 2000, o unitate pilot a fostdeja construită în Prahova. Datorită activi-tăţii acesteia se estimează că între 2005-2007 s-a evitat o pagubă de 700 miliarde leivechi. Noile centre vor fi construite cu banide la Guvern şi credite externe.

PPrroobblleemmee ccuu aauuttoossttrraaddaa TTrraannssiillvvaanniiaa

Firma americană Bechtel care seocupă de construirea autostrăzii Transilva-nia a reuşit marea performanţă de a termina9 (nouă) km din faimoasa autostradă. Dinpăcate, deocamdată nici pe această porţiunenu se poate circula. Până la sfârşitul aces-tui an firma Bechtel ar trebui să finalizezeprimii 15 km de autostradă, incluzând şinodurile rutiere care fac legătura cu altedrumuri naţionale, ceea ce însă nu pare a serealiza. La un control efectuat de directorulCNADNR (Compania Naţională de Au-tostrăzi şi Drumuri Naţionale din România)s-a remarcat faptul că motivul invocat defirma Bechtel - problema exproprieriiterenului afectat autostrăzii - nu se verifică.Lucrările sunt mult întârziate datorită fap-

tului că pur şi simplu nu se lucrează. Pe untronson de 40 km directorul a întâlnit doar5 (cinci) persoane, 2 (două) basculante şi 1(un) escavator. Ca să fie totul complet, In-spectoratul de Stat în Construcţii a des-coperit fisuri în pilonii de susţinere al celuimai lung viaduct al autostrăzii, cel de la Su-placul de Barcău (judeţul Bihor), fisuri careîn prezent sunt analizate de un grup de in-gineri străini.

Până în prezent suma negociată în2003 pentru realizarea acestei autostrăzi s-a triplat şi asta în condiţiile în care multedin studiile de fezabilitate nu sunt gata.

UUnn aauuttoottuurriissmmDDaacciiaa LLooggaann ccoossttăă7788..775500 ddee eeuurroo??

România se pregăteşte pentruaderarea la spaţiul Schengen iar pentru aatinge acest obiectiv fiecare minister, dar înspecial MIRA (Ministerul Internelor şi Re-formei Administrative), din care face parteşi Poliţia Română, a început dotarea cuechipament ultra performant pentru capoliţiştii români să nu se mai plângă. Prinurmare, Poliţia a achiziţionat, prin licitaţiedesigur, autospeciale Logan, fabricate înRomânia, ceea ce este un lucru foarte bun

fiindcă se sprijină şi se dă o oarecare în-credere industriei româneşti de profil.Numai că preţurile sunt foarte mari. S-auplătit peste 113 milioane de euro din baniipublici pentru 1836 de Loganuri a cărorpreţ variază între 19.000 şi 78.000 de euro,ceea ce face ca autospecialele autohtone săfie mai scumpe decât cele Mercedes sauBMW. Concret, patrulele Poliţiei Rutierevor primii 392 de maşini în valoare de67.000 de euro bucata, un preţ enorm in-diferent de dotare. Comparativ, se poate ob-serva diferenţa de preţ dintre un MercedesVito cumpărat prin licitaţie de la aceeaşifirmă de către Poliţia de Frontieră care aplătit 49.000 de euro şi acelaşi tip de maşinăachiziţionat de IGPR (Inspectoratul Generalal Poliţiei Române) care a plătit suma de130.620 de euro.

Ministrul MIRA a trimis deja un grupde control ca să vadă care este situaţia înfapt iar rezultatele vor fi trimise DirecţieiNaţionale Anticorupţie. Totodată, preşedin-tele Traian Băsescu a anunţat în cadrul şe-dinţei CSAT că va cere celor abilitaţi săverifice aceste diferenţe de preţ. Până laaflarea rezultatelor, aceste cheltuieli nu sevor aproba în CSAT.

Rubrică realizată de OCTAVIAN SECARĂoctaviansecara@accentmontreal.com

TRANZACŢII ŞI INVESTIŢII IMOBILIARE ÎN ROMÂNIAPRO NOVI IMMO

este o societate canadiano-românăcare se ocupă cu reprezentarea intere-

selor imobiliare ale clienţilor săi(români şi/sau străini) şi în România

prin servicii incluzând cumpărări,vânzări, transferul la cerere a

fondurilor realizate, cât şiînchirieri, investiţii,

dezvoltări.În principal, membrii comunităţilorromâneşti din străinătate (Canada,

SUA, Spania, Italia, Australia) apeleazăla serviciile noastre, în vederea

rezolvăriichestiunilor lor imobiliare din

România.Am fi bucuroşi să vă putem sprijini în

rezolvareaintereselor dumneavoastră

imobiliare, dacă bineînţeles, doriţi săapelaţi la serviciile

noastre.PROFESIONALISM SI SIGURANTA!

Ultracentral - Bulevardul Libertăţii(la fântâni - Casa poporului)

Apartament 3 camere cu 2 dormitoare,etaj 4 din P+8

Calitate-lux, renovat la nivel occidental,aer condiţionat.260.000 euro

PRO NOVI IMMOCĂTĂLIN DAN - DIRECTOR GENERAL (PDG)

Str. Smârdan Nr.7, etaj 1,Sector III, BUCUREŞTItel: +40.21.311.6245, fax:+40.21.311.6246, cel: +40.745.700.429

MONTREAL 514-937-7447 e-mail: office@pronovi.eu

Cătălin DAN şi echipa

ADAUGA VALOARE

PRO NOVIIMMO

cel: +40.752.102.210

DE VÂNZARE

WWW.PRONOVI.EU

Vineri 24 octombrie 2008 ■ PAG. 555 ŞTIRI & ANALIZE

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

În timp ce noi cucerim lumea cu o serie de filme de-spre românii plecaţi la muncă în străinătate (premiileGrammy pe anul acesta acordate seriei de la Pro TVTu ştii ce mai face copilul tău...), localitatea Coslada, osuburbie estică a Madridului, este scena unui filmdocumentar despre imigranţi. Motivul pentru care afost aleasă este numărul mare de români care locuiescaici (circa 80 la sută dintre imigranţi, după statisticileoficiale din 2007).

TUDOR LAVRICAccent Montreal

Documentarul, tratând tema imigraţiei în rândulromânilor şi motivele pentru care aceştia au părăsit înnumăr foarte mare patria mamă, este aşteptat spre lansareîn octombrie sau noiembrie, atât în România cât şi înSpania. Coslada este unul dintre oraşele în care GuvernulRomâniei preconizează deschiderea de centre de informarepentru românii care doresc să se întoarcă acasă.

Celestino Cobacho, ministrul Muncii şi Imgraţieidin Spania, a declarat într-o întâlnire la Madrid cu Petre

Roman, Înalt Reprezentant al Guvernului României pentruromânii din străinătate, că autorităţile se vor gândi la pro-mulgarea unei legi prin care sa încurajeze şi întoarcerea înţară a cetăţenilor români aflaţi în şomaj. Petre Roman, laprima vizită în Spania în noua calitate guvernamentală,afirma că economia românească poate susţine întoarcerearomânilor, întrucât România duce o lipsă acută de forţă demuncă în domeniile construcţii şi infrastructură, care pen-tru spaniolii nu mai sunt, din 2008, sectoare cu potenţial decreştere. Criza economică din Spania a trimis în şomaj pânăacum aproape 24.000 de români, din cei aproape 300.000afiliaţi la fondul Asigurărilor Sociale.

La o întâlnire cu asociaţiile comunităţii româneştiîn Alcala de Henares, Roman a anunţat decizia Executivu-lui de reducere a taxelor consulare pentru toate tipurile dedocumente necesare repatrierii românilor şi a propus casumele colectate din aceste taxe să rămână în bugetulMAE, pentru a asigura cheltuielile de transport în Româniaale cetăţenilor aflaţi în dificultate materială, a minorilor fărătutori legali în străinătate şi a românilor decedaţi în străină-tate.

Petre Roman este desigur în campanie electorală,el fiind candidat pentru un loc de parlamentar ales din di-

aspora. Dovadă, declaraţiile pentru publicaţia electronicăRomâni în lume: „Locul românilor care muncesc în străină-tate în politica românească a fost unul foarte mic, nu vreausă zic neglijabil, dar foarte mic, pentru că aceşti românierau capabili să trimită în ţară cinci miliarde de euro anual,şi prea puţin s-a făcut în sprijinul lor”. Se explică electoralşi anunţul lui Petre Roman, de triplare a numărului secţiilorde votare din Spania la alegerile din noiembrie şi scădereataxelor consulare pentru românii din străinătate. În cam-panie electorală în Spania pare însă şi preşedintele TraianBăsescu, cu mai mult de un an înainte de alegeri. Câtă au-dienţă au găsit îndemnurile Preşedintelui şi ale ÎnaltuluiReprezentant la întoarcerea acasă a românilor se poatevedea din mesajul transmis de reprezentanta Asociaţiei Imi-granţilor români şi moldoveni din Portugalia: „Autorităţileromâne - spunea această doamnă - ar trebui să ia în seriosproiectele de creare de şcoli româneşti în diaspora sau decreştere a numărului de profesori români care predau limbaromână în diaspora”. Cu alte cuvinte, trăim într-o lumeglobalizată ca un mare sat.

tudorlavric@accentmontreal.com

Cine mai ascultă chemarea lui Băsescu?

www.accentmontreal.com Vineri 24 octombrie 2008Vineri 24 octombrie 2008 ■■ PAG. 6PAG. 6

ReFirmeNOUA REVOLUŢIE ÎN FRUMUSEŢE

ReFirme, una dintre cele mai noiproceduri cosmetice de întindere a pielii, arela bază tehnologia ELŌS™, tehnologie carevă ajută să vă recăpătaţi pielea întinsă, toni-ficată şi fermă a tinereţii, fără durere sauefecte secundare.

ReFirme este soluţia cea maiuşoară şi mai convenabilă împotriva îm-bătrânirii; spuneţi adio ridurilor de pe gât,din jurul ochilor sau buzelor. ReFirme sti-mulează secreţia naturală de colagen, cola-genul fiind substanţa direct răspunzătoare defermitatea şi calitatea pielii. ReFirmeînseamnă, prin urmare, riduri vizibil reduse.Spre deosebire de tratamentul convenţionalcu laser, ReFirme este o procedură rapidă şi

nedureroasă. Un aspect care trebuie deasemenea menţionat este faptul că ReFirmeeste aprobată de FDA (Food and Drug Ad-ministration din SUA). The Rachel RayShow, Carnie Wilson la emisiunea Extra,Star Magazine, precum şi alte publicaţii şishow-uri de televiziune, au dedicat spaţiispeciale prezentării acestei tehnologii es-tetico-medicale.

Cel mai bun exemplu că ReFirmeeste într-adevăr o tehnologie de încredereeste soţia cunoscutului Dr. Phil, Robin Mc-Graw, care a acceptat să testeze ReFirme îndirect, în faţa a aproape un milion de tele-spectatori. Medicul dermatolog Tess Mauri-cio, preşedinta Societăţii de DermatologieEstetică din San Diego, a fost cea care a exe-cutat demonstraţia. Alăturaţi-vă şi dum-neavoastră audienţei de peste un milion detelespectatori sub ochii cărora s-au produsefectele spectaculoase ale ReFirme. Vizitaţiwww.milada.com unde puteţi găsi video-clipul acestei demonstraţii.

CarnieWilson - „experienţa meaReFirme”

După ce s-a confruntat cu serioaseprobleme de sănătate suferind o intervenţiechirurgicală (bypass gastric), CarnieWilson -cântăreaţă, actriţă, scriitoare şi mamă - a alescalea spre frumuseţe, apelând la ReFirme.Iată câteva citate din interviul acordat deCarnie Wilson revistei Star Magazine:„După ce am slăbit 150 de livre, pielea meanu arăta grozav; trebuia să fac ceva să-mi re-

capăt fermitatea pielii. Liposucţiunea nu erao opţiune deoarece nu mai aveam grăsimesub piele. Aşa că am ales ReFirme, care esteeficient şi lipsit de durere. Nu aveţi de ce săvă temeţi!”, încheie CarnieWilson.

Edward Jackowski, expert în fit-ness, afirmă că fluctuaţiile în greutate suntunul dintre factorii principali care duc la opiele lăsată, lipsită de fermitate. În acelaşiarticol din revista Star Magazine, dermato-logul actriţei CarnieWilson, Vince Afsahi,afirmă că pentru a vedea rezultatele ReFirmeeste nevoie doar de cinci şedinţe a câte 45 deminute fiecare, la un interval variind întredouă şi patru săptămâni. „În timpul şedinţeisimţiţi doar un fel de pişcături sau o uşoarăpresiune locală” spune Vince Afsahi, careadaugă zâmbind: „foarte multe vedete m-auasaltat deja.”

Cum funcţionează ReFirme?ReFirme are la bază tehnologia

ELŌS™, tehnologie care combină puterealuminii cu frecvenţe radio bipolare. Aceastăcombinaţie încălzeşte ţesutul, stimulând ast-fel secreţia de colagen. Colagenul este pro-teina care menţine pielea întinsă şi netedă şiprin urmare, ridurile sunt vizibil reduse.

Este potrivit ReFirme şi pentru mine?Tehnologia ELŌS™ face din Re-

Firme o procedură sigură şi eficientă pentruTOATE tipurile de piele, siguranţa şi efi-cienţa find conferite de precizia cu care căl-dura se concentrează asupra zonei tratate.Spre deosebire de tratamentele cu laser, carepot fi dureroase şi de lungă durată, rezul-tatele ReFirme sunt rapide şi eficiente, fărăurmă de discomfort fizic.

Este ReFirme o procedură sigură?DA. ReFirme este: aprobată de

Food and DrugAdministration (FDA); lip-sită de orice tip de disconfort fizic (dureresau efecte secundare); o procedură non-chirurgicală, care nu necesită o perioadă derepaos pentru refacere - vă puteţi întoarce laactivităţile dumneavoastră zilnice imediatdupă tratament;eficient pentru toate tipurilede piele, indiferent de culoare sau textură;nu implică un tratament medicamentos.

Când apar rezultatele?Majoritatea pacienţilor văd rezul-

tate graduale şi cumulative, numărul total de

şedinţe depinzând în mod direct de gradul deîmbătrânire al pielii.

ReFirme este o procedură dureroasă?Majoritatea pacienţilor se simt con-

fortabil în timpul şedinţei de tratament.

ELŌS™O PROCEDURĂ REVOLUŢIONARĂ

DE ÎNTREŢINERE A PIELIIDe mii de ani oamenii au încercat

să înţeleagă secretul îmbătrânirii. În anul300 î.e.n. Aristotel a emis ipoteza că îm-bătrânirea este datorată epuizării călduriinaturale iniţiale a organismului, care este si-tuată în jurul inimii. La 100 de ani dupăAristotel, Hipocrat a spus acelaşi lucru de-spre procesul de îmbătrânire şi pierdereatreptată a căldurii interne. Sângele a fost de-seori considerat purtătorul căldurii interne şio sursă a activităţii vitale. În antichitate,acesta era frecvent utilizat ca „mijloc dereîntinerire”. Zeci şi sute de teste şi erori aufost făcute şi corectate de-a lungul timpuluipentru ca ştiinţa să ajungă pe drumul cel bunşi să atingă scopul pe care oamenii de ştiinţăşi-l impuseseră de secole. În cele din urmă,la sfârsitul secolului XX, s-a descoperit ex-traordinara formulă a „tinereţii veşnice”. În1999, în Israel, doctorii Kreindel şi Eck-house au inventat o metodă de reîntinerire,cunoscută sub numele de ELŌS™.

În lumea medicală, ELŌS™ estesupranumită „maşina timpului”- termen îm-prumutat din science fiction. EfecteleELŌS™ sunt miraculoase: o piele perfectîntinsă, fără riduri, fără bărbie dublă, fărăpigmentări. Principiul de funcţionare alacestei tehnologii are o bază ştiinţifică.ELŌS™ a fost creat în anul 2000. De atunci,a fost utilizat cu success în diverse practicimedicale din America, Europa şi Rusia. Prinemiterea de impulsuri electrice si optice înprofunzimea pielii, ELŌS™ stimulează pro-cesul de producere a elastinului şi colagenu-lui, al cărui rezultat este o aparenţă maitânară a pielii. Practic, această tehnologie„trezeşte din somn” pielea îmbătrânită şi îi„aminteşte”cum trebuie să producă colagen.Astfel, pielea se regenerează singură, din in-terior, prin resurse proprii.

În ce constă unicitatea ELŌS™?ELŌS™ este singura tehnologie

care foloseşte simultan puterea frecvenţelorradio bipolare şi energia optică. Datorităacestei combinaţii, ELŌS™ ajută la vinde-carea vascularizărilor superficiale şi a leziu-nilor pigmentate de la suprafaţa epidermei.Combinaţia dintre lumina delicată şi energiaelectrică „sparge” practic cheagul infim desânge din leziune şi stimulează producereade colagen, al cărei efect final este dispari-ţia pigmentării şi revenirea circulaţiei sân-gelui la normal. Astfel, petele maronii de pesuprafaţa epidermei dispar (sau devin maipuţin vizibile), pielea recăpătându-şi aspec-tul tineresc.

Care sunt avantajele acestei tehnologii?ELŌS™ este o nouă tehnologie

care nu presupune nicio intervenţie chirur-gicală, care nu deteriorează epiderma şi nuare efecte secundare de tipul cicatricilor,edemelor sau iritaţiilor. ELŌS™ este osoluţie pentru îndepărtarea ridurilor şi

recăpătarea tinereţii pielii, atât în cazul fe-meilor cât şi al bărbaţilor. ELŌS™ este oprocedură absolut sigură şi lipsită de durere.Singura senzaţie de disconfort ce poateapărea ar fi o uşoară „gâdilătură” în primelesecunde ale tratamentului.

Care sunt rezultatele ELŌS™?Rezultatele apar chiar după primul

tratament. În următoarele două zile, pieleava căpăta un aspect vizibil mai proaspăt, maineted şi mai întins. Pe parcursul următoareiluni, pielea va începe să secrete colagen dinproprie iniţiativă, rezultatul fiind spectacu-los: dispariţia - sau cel puţin estompareavizibilă - a ridurilor din jurul gurii şiochilor. Unul dintre cele mai importanteaspecte ale tehnologiei ELŌS™ este acelacă frecvenţa tratamentelor nu este zilnicăsau săptămânală: un tratament pe lună estesuficient. După 3-4 şedinţe (3-4 luni),frecvenţa tratamentelor scade, fiind sufi-cientă o singură şedinţă de întreţinere lafiecare 6 luni. Secretul tinereţii veşnice afost descoperit şi se numeşte ELŌS™.Veniţi şi convingeţi-vă singuri!

Putem aştepta rezultate încă de laprima şedinţă de tratament ELŌS™?

DA. Primele efecte ale tratamen-tului pot apărea după doar 4 zile. Totuşi,producţia de colagen şi elastin stimulată deaceastă primă şedinţă durează aprozimativ4-5 săptămâni. Pentru rezultate optime serecomandă o serie de 4-6 şedinţe, la inter-val de 5-6 săptămâni. În majoritateacazurilor, o îmbunătăţire la nivelul epider-mei se poate observa chiar în perioada din-tre prima şi a doua şedinţă. Aceastătehnologie, atât de populară în SUA, aajuns în sfârşit şi în Canada. Este otehnologie foarte scumpă, de care puteţibeneficia numai în saloanele luxoase deînfrumuseţare.

Salonul Milada vă oferă acum „maşinatimpului” - noua tehnologie de reîntinerireELŌS™ pentru ten, gât, decolteu şi mâini.Vă promitem că nu veţi fi dezamăgiţi: văveţi recâştiga tinereţea! Procedura de în-tinerire ELŌS™ este cu adevărat re-voluţionară!

Formula tinereţii fără bătrâneţe

OrarLuni – Vineri 9:30 - 21:00Sâmbătă 9:30 - 17:00

44334499 CCllaarrkk ((ccoolltt ccuu MMaarriiee-- AAnnnnee))MMoonnttrreeaall HH22WW 11XX22

Vorbim franceza şi engleza. Consultaţie gratuită.

Cu rendez-vous.

(514) 725 8275www.milada.com

66

Nu, nu vom încerca să-l învinovăţim pemarele regizor Stanley Kubrick pentrumodul în care cei ce conduc destinelelumii acţionează pentru temperareacrizei financiare. Am ales însă săparafrazăm titlul ultimei salecapodopere (terminate cu puţin timpînainte de dispariţia sa) pentru a sinte-tiza mai bine ce se întâmplă cu econo-mia mondială: toată lumea vrea orezolvare rapidă a situaţiei de pe piaţădar dezastrul e atât de mare încât maibine închidem ochii sau ne punem măştidecât să privim realitatea în faţă. Cevade genul acesta, cu ochii larg închişi...

RAREŞ BURLACUAccent Montreal

Unul din personajele cheie în in-tervenţia guvernelor pe pieţele financiareglobale e însuşi premierul Marii Britanii.Ironia sorţii face ca şeful guvernului bri-tanic, Gordon Brown, să fie cel care a datun adevărat recital în materie de ingerinţă astatului în economie, motiv pentru care ju-rnaliştii de la prestigioasa publicaţie LeMonde l-au numit nici mai mult nici maipuţin decât „magicianul anglo-saxon al so-cial-liberalismului”. La unul din summit-urile consacrate crizei, preşedintele Franţei,Nicholas Sarkozy, a salutat curajul doveditde vecinii săi englezi, şi a afirmat chiar că onouă eră e pe cale să înceapă, una în carenimic nu va mai fi ca înainte: „epoca luifiecare pe cont propriu a apus”, a conchisşeful statului francez. Să încercăm însă săvedem ce au facut ceilalţi parteneri eu-ropeni ai britanicilor pentru a se pune laadăpost de efectele nefaste ale prăbuşiriibăncilor americane:

Franţa a pus pe masă 320 de mi-liarde de Euro în garanţii de stat acordatepentru a disipa neîncrederea băncilor atuncicând ele se împrumută unele de la altele. Osumă suplimentară de 40 de miliarde deEuro a fost destinată recapitalizării băncilorcare ar fi putut să intre în colaps. Totuşi, îm-prumuturile nu sunt acordate fără condiţiiprealabile, una dintre acestea fiind regle-mentarea salariilor, în general, şi abonusurilor formate din cifre cu multe zero-uri în coadă, în special, pe care directorii şile acordau cu foarte multă generozitate.Singura bancă ce a avut până acum nevoieurgentă de ajutor e Dexia, în fapt o mică in-stituţie financiară franco-belgiană, specia-lizată în împrumuturi. Practic, acestefonduri de urgenţă au fost puse la dispo-ziţia băncilor ca o măsură suplimentarăpentru a spori încrederea în sistem. Datorităreţelei bancare suficient de răspândite şi aunor reglementări bine puse la punct, multe

instituţii financiare din Franţa au fost capa-bile să absoarbă pierderile uriaşe înregis-trate pe piaţa americană a împrumuturilorcu dobândă variabilă (subprime), genera-toare, în fapt, a acestui impas.

Germania a elaborat un plan desalvare ce a inclus garanţii statale de 400 demiliarde de Euro pentru împrumuturi inter-bancare, plus încă 80 de miliarde de Europentru capitalizare. În aceste condiţii au-torităţile au dat de înţeles că nicio bancă im-portantă nu va falimenta şi nicio persoanăcare are economii depozitate în bănci nu vapierde bani. Măsurile sunt în vigoare pânăla sfârşitul lui 2009. Ceea ce e dificil însă,e modul în care guvernul trebuie să explicepopulaţiei de ce o sumă aproape dublă faţăde bugetul federal este acum disponibilăbăncilor şi nu pensionarilor sau sistemuluieducaţional, aflat el însuşi în mare suferinţă.Chiar dacă planul de salvare al băncilorfuncţionează, Germania nu va evita o înce-tinire a economiei (ca să nu folosim ter-menul de recesiune). Fondul MonetarInternaţional prevede chiar că economiagermană nu va creşte deloc în anul următor.În plus, ca cel mai mare exportator dinlume, Germania va fi puternic afectată de oreducere a ritmului de creştere mondial.

Italia va fi cea care va preluapreşedinţia UE de la 1 ianuarie 2009. Cuaceastă ocazie va încerca să reformeze sis-temul financiar global, dacă ar fi să dămcrezare premierului Silvio Berlusconi,cunoscutul şi controversatul lider politic.Lipsit de anvergura sistemelor bancare dincelelalte ţări ale vestului european, cel ita-lian dispune de o gestiune simplă, uneorichiar rudimentară, în ce priveşte complexi-tatea operaţiunilor derulate. Una din celemai îndrăzneţe propuneri de reformă estecea privitoare la lărgirea G8, (Grupul ţărilorcele mai puternic industrializate), principalainstanţă a mai marilor lumii.

Spania, deşi confruntată cu difi-cultăţi economice însemnate, nu are pro-bleme cu băncile a căror lichiditate suferă,dar fără să se activeze vreun semnal dealarmă. Ba mai mult, Banco Santander, celmai mare grup bancar al Europei, a ieşit elînsuşi la cumpărături şi a achiziţionat părţiale băncilor americane sau engleze scoasela vânzare. Din păcate însă rata şomajuluicreşte simţitor (a ajuns la 11%) şi nu se în-trevăd semne de îmbunătăţire. Şi-n acestcaz întâlnim lucruri paradoxale: deşi pre-mierul Zapatero este un vechi şi înveteratsocialist, se poate spune că guvernul săueste cel mai puţin intervenţionist din toatăEuropa.

raresburlacu@accentmontreal.com

CCAARRMMEENN DDAANNagent imobiliar afiliat

celular: (514) 823 8772birou: (514) 937 7447

e-mail: dcata@videotron.ca www.carmendan.com4701-K blv. Saint Jean Dollard-des-Ormeaux

QC H9H 2A7premiatã

CLUB 100% OR

Dacă dvs. sauun prieten aveţiintenţia de acumpăra o pro-prietate (rezi-

denţială, duplex, triplex, bloc delocuinţe sau comercială) ar fibine să stăm de vorbă.

RREEVVEENNUUEE

RREEVVEENNUUEE

3399..225500$$

3399..225500$$

Vineri 24 octombie 2008Vineri 24 octombie 2008 ■ PAG. 7PAG. 777 ŞTIRI & ANALIZE

NOU !!!NOU !!!

COTE-DE-NEIGES- COTE ST CATHERINEBloc 15 apt. ( 4 ½ si 3 ½ ) venit brut 89.000$/an

Preţ : 1,150,000$

MONTREAL, VERDUNSemicomercial, renovat, doua cabinete medicale,

încãlzire electricã, venit brut 70.000$/an. Preţ : 880.000$

MONTREAL, JEAN TALONbloc 8 apt (8x3 ½), încãlzire electricã, 100%închiriat, revenue 39.250$. Preţ : 460,000$

ST. HUBERT Rezidenþã pen-siune pentru persoane autonome19 camere independente Venit

minim 4000$/lunã. Preţ :595,000$

CENTRE VILLE MONTREAL,

Locaţie colosalã, condo renovat, 2dormitoare, 1 ½ bãi, piscinã,

garaj.Preţ: 349,000$

MONTREAL,COTE DES NEIGES

Cochet condo, renovat 1999, bine situat pentru un stu-dent sau un cuplu tanar, un dormitor, 140,000$

RIVIERE-DES-PRAIRIESExcelenta investitie cu pretiul unei chirii

2 dormitoare, subsol amenajat, 1 1/2 bai. Garaj cu usaadaptata pentru 11 pi, enorm, utilizabil si ca atelier de

uzinaj. Pret: 165,000$

AHUNTSIC, Prestigiosul sector Bois-de-Saraguay5 dormitoare + birou, 3 sali de baie. Foarte elegant

Pret: 589,000$

NOU !!!NOU !!!

Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Eyes Wide Shut Sau cum privesc liderii mondialicriza financiară

Vineri 24 octombrie 2008Vineri 24 octombrie 2008 ■■ PAG. 8PAG. 8POVEŞTI ADEVĂRATE

Comandantul Mănescu, Nick copilotul, nea Vasilemecanicul, Pelicanul telegrafist şi navigatorul de pecursa de la Damasc se întorc acasă. Vântul puternic,curenţii jet, turbulenţele, într-un cuvânt peripeţiile îiînsoţesc şi pe acest zbor. Înainte de aterizare, coman-dantul Mănescu are şansa să comunice cu Spiţă, co-mandantul cursei de Sibiu, care tocmai decolase de laBăneasa. „Găurile negre” prevestesc zile negre.

NICK FURDIAccent Montreal

Vântul parcă era mai puternic. Îl simţeam cumvroia să-mi smulgă comenzile din mână pe tim-pul rulajului (bătrânul IL-18 avea comenzimecanice, tije şi cabluri). Pe timpul decolării

comandantul mă seconda, ca la nevoie să intervină promptşi să elimine eventualele erori, critice în special la plecareşi aterizare. „Puştiule mai uşurel cu pedala de direcţie cărulezi ca pi….. boului!”, zise comandantul către mine. Aşaera, deviam uşor stânga ca apoi să mă duc către dreapta.Simplu de dat sfaturi, mai greu cu practica. Dar numai cinegreşeşte învaţă ceva sau capătă experienţă. Important eracă el, comandantul, mă lăsa pe mine să mă lupt cu vântulşi, mai mult decât atât, îmi arăta practic ce, cât şi cum tre-buie să manevrez comenzile avionului, ca să învăţ să-lstăpânesc şi în condiţii speciale de vânt. Erau doar câţivacomandanţi care acordau acest privilegiu când condiţiile dezbor erau aspre. Nu de puţine ori l-am auzit pe Costică Mă-nescu spunând că „pe timp frumos şi mama poate să pi-loteze avionul, pe când pilotul adevărat este acela care sedescurcă în cele mai dificile condiţii de zbor”.

Încet, încet, am ajuns la 600 de metri altitudine.Avionul a început să zboare liniştit. Am echilibrat comen-zile astfel încât să nu am efort şi am verificat acest lucruluând mâinile de pe manşă. Avionul îşi continua drumulsingur fără să-şi schimbe parametri de zbor. „Da, se parecă ai prins şpilul. E bine aşa”, spuse comandantul mulţumit.„Căpitane, se pare că vântul o să fie foarte puternic şi înloc de 3 ore 40 o să facem 4 ore şi 10. Asta dacă nu vomocoli pe la Sofia din cauza furtunii”, anunţă navigatorul în-vârtind rigla de navigaţie. „Aşi zice să urcăm numai la 6400de metri, sper să fie vântul mai slab decât la 8400. Cel puţinaşa se vede pe harta vântului la înălţime, pe care o am de lameteo.” „OK, ai grijă să calculezi şi să vezi dacă e ade-vărat, că radar nu mai avem”.

Ne apropiam de Beirut (Liban) şi deja se vedeau

luminile oraşului. Datorită vizibilităţii deosebite, se puteaudistinge luminile maşinilor care alergau pe şosele.Cunoşteam de la turiştii străini pe care îi duceam aici căaveau nişte cluburi şi cazinouri excelente, viaţa de noapte

era foarte trepidantă. Echipajele noastre care rămâneaupeste noapte acolo nu aveau voie să iasă din camerele dehotel. Trebuiau „să se odihnească” chiar dacă se ateriza laorele 17:00 sau cel târziu 18:00. Clubul cel mai renumit,Club Mediteranean (care avea de altfel o sucursală şi la noiîn Mamaia), era chiar lângă hotelul Sheraton unde eram noicazaţi. De fiecare dată ieşeam pe balcon şi ascultam pânătârziu muzica de la club. Cei care nu respectau „regula”erau chemaţi să dea note explicative iar la următoareaabatere se trezeau ancoraţi la sol ca să aibă timp de medi-taţie. La scurt timp „Perla Orientului” sau „Parisul Orien-tului” după cum i se spunea Beirutului, avea să devină iadulpe pământ datorită războiului.

„Căpitane, acum la 6000 de metri se pare că vân-tul este din nord-vest cu 120 km pe oră”, spuse navigatorul.„Ce facem, ne oprim aici sau continuăm urcarea? Curentuljet este la înălţime mai mică azi decât de obicei, aşa separe.”

Aceşti curenţi jet sunt un fel de replică a curenţiloroceanici, transportând cantităţi imense de aer între douăcentre de presiune diferită, de la presiune mare către cen-trul de presiune mică. De regulă, aceşti curenţi se găsesc laînălţimi de peste 6000 de metri şi pot ajunge la margineatropopauzei, deci 12-14.000 de metri. De multe ori ei suntcauza turbulenţelor puternice care perturbează zborul lin alavioanelor, spre groaza pasagerilor. La extremităţile curen-tului jet se produc vârtejuri care se materializează în scu-turături de diferite intensităţi. Piloţii ocolesc sau la nevoiecaută să zboare în centrul curentului, unde nu există turbu-lenţă, putând folosi componenta de spate a vântului pentru

a scurta substanţial duratazborului şi a consumului decombustibil. Aceşti curenţi auuneori viteze incredibile, depeste 300 km/oră. La o traver-sare a Atlanticului am întâlnitunul cu viteza de 440 km/oră.Până în prezent, cu toată dez-voltarea ştiinţifică şi tehnolo-gică, nu s-a reuşit inventareaunui aparat care să poată de-pista şi avertiza piloţii de exis-tenţa turbulenţei produsă deaceşti curenţi, care a fost denu-mită Turbulenţă în Aer Clar(CAT). Grosimea stratului deaer în care este prezentă turbu-lenţa nu depăşeşte de obicei600 -1500 de metri şi de aceeapiloţii urcă sau coboară ca săscape de zona respectivă. Aici

intervine experienţa pilotului şi nu de puţine ori flerul, in-tuiţia, precum şi informaţiile de ultim moment de la alteavioane care zboară prin aceeaşi zonă.

„Sus, cât mai sus. Pelicane, cere nivel de zbor 270(27.000 feet = 8400 m) ca să fim siguri că nu ne scutură şi

în plus, poate o să fim deasupra norilor de furtună de laMare”, spuse comandantul făcându-mi cu ochiul.

În România se întâmplă destul de rar ca la în-ceputul toamnei vântulsă fie foarte puternic.Iată însă că în aceste zilede care vă vorbesc, dincauza diferenţelor maride temperatură dintre zişi noapte, de aproxima-tiv 20 de grade, s-aucreat centre de înaltă şijoasă presiune care aucondus la formarea no-rilor de furtună şi a unuivânt în rafale care nu depuţine ori depăşea 80km pe oră. DatorităCarpaţilor se întâmplăadesea ca la sud demunţi să fie senin iar înnord să fie înnorat sauchiar furtună (estecunoscut că de regulănorii se adună în preaj-ma oraşului Târgu Jiu)şi invers (valea Pra-hovei). În acestecondiţii, de un mare aju-tor pentru piloţi erauradarele de suprave-ghere, care la aceavreme erau numai mili-tare - urmăreau„mişcările duşmaniloragresori”! Acesteaputeau da indicaţiidestul de precise asupracentrelor de furtună,sugerând direcţia deurmat pentru a le evita.

Din nefericire, în decursul a câţiva ani, s-a constatat că exis-tau nişte „găuri negre”. Da, da, nu râdeţi. 5 la număr:Brăila-Galaţi, vârful Ceahlău, zona de la sud-est de Sibiu,vârful Vlădeasa, Târgu Jiu. Avioanele dispăreau de peecranul radar iar norii de furtună nu apăreau în aceste„găuri”. Am participat la numeroase zboruri de calibrare amijloacelor de navigaţie de la sol precum şi a radarelor desupraveghere şi ştiu clar că în aceste zone nu apăreau ţinteradar sau nori de furtună. Cert e că până la instalarearadarelor secundare, în anii ’79-’80, care funcţionează pesemnal de „întrebare” al radarului şi „răspuns” al avionu-lui, nu puteai să te bazezi pe radarele de supraveghere dacăte găseai în una din aceste zone şi nici cei de la sol nuputeau să te avertizeze dacă erai în pericol. O să vedeţi maideparte.

Nu există două88

ÎÎnn ddeeccuurrssuull aaccââţţiivvaa aannii,, ss--aaccoonnssttaattaatt ccăă eexxiiss--ttaauu nniişşttee „„ggăăuurriinneeggrree””.. DDaa,, ddaa,,nnuu rrââddeeţţii.. 55 llaannuummăărr:: BBrrăăiillaa--GGaallaaţţii,, vvâârrffuullCCeeaahhllăăuu,, zzoonnaa ddeellaa ssuudd--eesstt ddeeSSiibbiiuu,, vvâârrffuullVVllăăddeeaassaa,, TTâârrgguuJJiiuu.. AAvviiooaanneelleeddiissppăărreeaauu ddee ppeeeeccrraannuull rraaddaarr iiaarrnnoorriiii ddee ffuurrttuunnăănnuu aappăărreeaauu îînnaacceessttee „„ggăăuurrii””..

Interior cabină de pilotaj IL-18

Vineri 24 octombrie 2008Vineri 24 octombrie 2008 ■■ PAG. 9PAG. 9POVEŞTI ADEVĂRATE

Probabil că ştiţi că Partidul avea grijă ca totromânul să fie „informat” şi de aceea presa eradistribuită în toată ţara cu „orice sacrificii”. Astfel,ediţia de dimineaţă era întotdeauna transportată

pe calea aerului în oraşele principale, de unde apoi era di-fuzată în teritoriu. Acestea erau cursele de pedeapsă, antre-nament, control sau de testare a avionului după revizii saureparaţii importante. Decolarea era între 4:30 şi 5:00 a.m.

La aeroportul Băneasa, în acea dimineaţă de po-mină, unul din avioanele Antonov-24 care era planificat săexecute cursa de Oradea avea nişte probleme tehnice aşa căse apelase la „escadrila specială” - flotaprezidenţială - care avea în dotareAntonov-26, ca să efectueze cursa în loculacestuia. Piloţii escadrilei speciale puteaufi autorizaţi să aibă licenţă de pilot profe-sionist de transport numai dacă respectaunormele reglementărilor civile şi urmauacelaşi program de pregătire cu cei de laTarom. Trebuiau să execute curse civile şisă fie calificaţi de instructorii Taromului şica urmare, vânau astfel de ocazii supli-mentare. În acea dimineaţă camioanele cubaloturile de presă întârziau. Se retipărisetot tirajul de dimineaţă, deci avioaneleurmau să decoleze după ora 5:00. Cursa cupresa de Sibiu aştepta să crească vizibili-tatea care era încă sub minima de aterizare.Nimic extraordinar însă care să pre-vestească ce avea să se întâmple în oreleurmătoare...

Între timp, cursa de la Damasccontinua urcarea către nivelul de zbor cerutşi aprobat de organul de dirijare. Naviga-torul învârtea mereu rigla de navigaţie cal-culând de zor viteza faţă de sol a avionuluişi mormăind nemulţumit. „Coane, ce tem-peratură exterioară indică termometrultău?” îl întrebă comandantul. Păi, -18,căpitane. Calculată face -33. De ce?” „Latine creşte şi apoi scade plus-minus 3-5grade?” „Aşa se pare. Poate a îngheţatpriza de aer”, sugeră navigatorul. „Nu sepoate. Toate prizele de aer sunt încălziteelectric şi uite, sunt OK” Făcând testul şiverificând becurile verzi: „E ciudat, acume aproape cu 10 grade mai frig. Oare nu o...Nu apucă să termine ideea. Avionul exe-cută un salt brusc, înclinându-se pe stânga,luând-o apoi în jos, iar în sus, tremurând de parcă un uriaşîl scutura. După prima smucitură bineînţeles că pilotul au-

tomat s-a decuplat. Mă chinuiam să menţin avionul la ori-zontală cu o uşoară pantă de urcare. Era clar că intrasem înzona de turbulenţă a curentului jet. Tabloul de bord din faţăjuca în sus şi-n jos în contra timp cu mine, aşa că mai multbănuiam indicaţiile aparatelor de bază. „Nick, nu te crispa.

Fii lejer. Dacă reuşeşti să menţii 5 m/sec în urcare vom ieşidin turbulenţă în următorul minut jumate. Nea Vasile, aigrijă de motoare, dă-i maxim de urcare”, zise comandantulcu voce întretăiată din cauza scuturăturilor. „Căpitane,scade temperatura exterioară. Scade şi viteza la sol.Ouuuu, vântul a luat-o razna. Aaaaah...Gata, am ieşit.Parcă nu s-a întâmplat nimic”, comentă navigatorul ră-suflând uşurat. „M-am ales cu două cucuie de toată fru-museţea, unu-n frunte şi altu-n tâmpla dreaptă”, spusesupărat telegrafistul. „Aşa se-ntâmplă dacă nu stai legatîn centură. Ia te uită, merge ca un mieluşel. Mi-e claracum: când temperatura exterioară are deviaţii mai

mari de 3 la 5 grade, trebuie să teaştepţi la turbulenţă”, concluzionă co-mandantul nostru.

Tot timpul până când m-amretras de la zbor am urmărit oscilaţiilede temperatură şi pot spune că nicio-dată nu am mai fost surprinsnepregătit de CAT. La rândul meu amexplicat piloţilor pe care i-am instruitcum să fie pregătiţi. Unii au zâmbit,iar alţii au crezut. Cert e că unii au fostnorocoşi că au scăpat numai cu nişte cu-cuie sau zgârieturi.

„Căpitane, vântul a înnebunit detot, 260 km pe oră. Avem viteza faţă de solde parcă zburăm cu zepelinul” , se tânguinavigatorul. „Lasă măi, că urcăm la 8400şi-o să scadă sub 150. Pelicane, cum o maifi cu furtuna de pe litoral?”

Am continuat zborul cu o ratăconstantă de urcare şi odată ajunşi lanivelul de zbor, am putut cupla din nou pi-lotul automat. Puteam şi eu să respir şi să-mi aprind o ţigară, gândindu-mă la celeprin care tocmai trecusem. Iată că se ade-verea ceea ce se spunea: nu există douăzboruri care măcar să semene, dară-mitesă fie la fel. Încercam să le pun pe răbojulminţii ca să nu le uit. În faţa noastră cerulera plin de stele strălucitoare, iar undevaîn spate puteam observa că întunericul în-cepe să se disperseze. Soarele urma sărăsară curând. La înălţimea unde zburamnoi, vedeam răsăritul cu 30-40 de minutemai devreme faţă de cei de la sol. Dormiţicopii, dormiţi... Sunt alţii care aleargă pecerul înstelat.

În sala de pregătire a curselorinterne de la aeroportul Băneasa, o cameră de 3 pe 4 metricu o fereastră mare către platforma unde avioanele erau par-

cate, echipajele grupate pe bisericuţe - comandant, copilot,mecanic de bord - organizau şi discutau modul de executareal cursei de efectuat. Mai erau şi alte comentarii, cum că„ăştia de la specială ne-au şutit cursa de Oradea (675 km),nu puteau să ia şi ei Constanţa (355 km)?” La acea vreme,

piloţii aveau pe lângă salariul de bază şi un supliment înfuncţie de numărul de kilometri zburaţi, 1 ban/km, precumşi pentru zborul de noapte, 1,5 bani/km.

Sună telefonul iar pilotul de serviciu a preluatmesajul: presa şi poşta de Sibiu erau încărcate, avionul erapregătit. „Unsurosule (aşa erau supranumiţi mecanicii debord), du-te şi fă-i plinul. Nu prea-mi place pâcla de laSibiu. Dacă e să ne jucăm de-a aterizarea măcar să n-avemgrija gazului. „Gata, şefu. Îmi trebuie cam 15 minute decând vine cisterna la avion, deci o juma’ de oră cu totul.”„Auzi ţâcă, (ăsta era copilotul) dă fuga la meteo şi ia ultimainformare cu vremea de la Sibiu. După, vii la avion ca s-oluăm din loc, că nu vreau s-o lungesc. De câteva zile faccâte două, trei curse pe zi, aseară am aterizat la 10:00. Aziam doar cursa asta şi vreau să mă odihnesc.”

Ăsta era un mare adevăr Nu de puţine ori, dincauza lipsei de comandanţi de aeronavă, cei disponibili erauobligaţi neoficial să depăşească normele de muncă - faci treicurse interne, o să ai curând o cursă externă - şi în acest felcreşteau şansele de erori umane cu urmări grave.

După 40 de minute erau gata şi tocmai primiserăaprobarea de decolare. „Ţâcă, pilotez eu, că am doar vreo400 de ore pe an. Încă mai am reminiscenţe de la IL-14, careare jumate din viteza ăstuia. Tu urmăreşte tot şi dacă veziceva în neregulă, zici cu voce tare fără să eziţi, OK?” „Gatacăpitane, fac pe instructorul”, zise copilotul zâmbind.

Conform procedurii de plecare, după atingereaînălţimii de 1000 de metri trebuia să se intre în legăturăradio cu Bucureşti control, care era organul central de diri-jare pe teritoriul României. Pe frecvenţă, un avion cerea per-misiunea de a schimba ruta din cauza furtunii de la MareaNeagră şi de a fi acceptat pe la bulgari. „Băi, ăsta e CosticăMănescu. Am fost colegi la aviaţia utilitară. Deştept băiat şipe deasupra, un pilot desăvârşit”, spuse comandantul şiapăsă butonul de emisie. „Costică, treci pe-a noastră cândtermini.” „OK”, se auzi răspunsul. După confirmareaaprobării pentru avionul nostru cu radarul defect, Bucureşticontrol a confirmat urcarea la nivel 110 (11.000 feet = 3300m) pentru cursa de Sibiu. Pe frecvenţa specială se auzivocea de tenor a comandantului de IL-18: „Cine mă caută?”„Sunt eu, Spiţă. De unde vii?” „Salut Spiţosule, mă întorctrăsnit de la Damasc. Tu un-te duci cu noaptea-n cap? Cummerge scula nouă (AN-24)? „La Sibiu cu presă şi poştă, nuca alţii... Scula e mişto, numai că fuge cam tare şi trebuie săfiu cu ochii în paişpe să nu mă ajungă din urmă. Ştii cume…” „Băi aveţi grijă că vântul e tare. Era să iau un cactusde zile mari din cauza lui. Deschideţi ochii că altfel.... ştiţivoi restul. Hai, drumuri bune şi aterizare fericită.” „Mersi,Costică, sper să ne descurcăm. Aterizare bună şi poate nevedem la Triumf să bem una mică. „OK, mâine şi poimâinesunt liber, dă-mi un telefon”, zise comandantul schimbândfrecvenţa radio. Nu avea de unde să ştie că avea să fie ultimaconversaţie cu colegul lui de serie. Dar asta o veţi afla înnumărul viitor.

nickfurdi@accentmontreal.com

99

„„MMeerrssii,, CCoossttiiccăă,,ssppeerr ssăă nnee ddeessccuurr--ccăămm.. AAtteerriizzaarreebbuunnăă şşii ppooaattee nneevveeddeemm llaa TTrriiuummffssăă bbeemm uunnaa mmiiccăă..OOKK,, mmââiinnee şşiippooiimmââiinnee ssuunnttlliibbeerr,, ddăă--mmii uunntteelleeffoonn””,, zziissee ccoo--mmaannddaannttuullsscchhiimmbbâânnddffrreeccvveennţţaa rraaddiioo..NNuu aavveeaa ddee uunnddeessăă şşttiiee ccăă aavveeaa ssăăffiiee uullttiimmaa ccoonnvveerr--ssaaţţiiee ccuu ccoolleegguulllluuii ddee sseerriiee..

zboruri la fel

Vineri 24 octombrie 2008Vineri 24 octombrie 2008 ■■ PAG. 10PAG. 10

6555, boulevard Métropolitain EstBureau 403Saint-Léonard (Québec) H1P 3H3

Tél. : 514 324-3811, poste 226Sans frais : 1 866 324-3811Cell. : 514 660-0817Téléc. : 514 324-3314gelu.baciu@agc.inalco.com

www.inalco.com

P74

48G

Semipreparate şi specialităţi româneştimici •icre •sarmale •zacuscă •vinete •cârnăciori olteneşti •slănină

•tobă •debreceni •caltaboşi cârnaţi pentru BBQProdusele noastre sunt afumate natural!

TTRRAANNSSIILLVVAANNIIAADDEELLII

880066 CCuurréé--LLaabbeelllleeCChhoommeeddeeyy,, LLaavvaall,, HH77VV 22VV33

TTeell:: ((445500)) 668811--99555511

Contactaţi DANIEL tel 514-573-0092

BARDEUX D ASPHALTEMEMBRANE ELASTOMEREASPHALTE ET GRAVIERREPARATION RENOVATIONDENEIGEMENT DE TOITURES RESIDENTIELINDUSTRIEL COMMERCIAL

Acoperişuri TOITURE PERFECTION

ESTIMATION GRATUITE A DOMICILE

TRAVAILGARANTI

www.toituresperfection.com

R.B.Q. 8321-2928-56

1010

M-am gândit că o vizită la Muzeul de Arte Frumoasedin Quebec poate încheia sezonul de hoinăreli din varaaceasta, aşa că ne-am repezit într-acolo ca să vedemexpoziţia cap de afiş, Le Louvre à Québec.

DIANA DAccent Montreal

Aproape 300 de piese reflectând diferite epoci,culturi şi curente artistice au fost selecţionate de celebrulmuzeu francez pentru a fi împrumutate fraţilor de limbăfranceză de peste ocean. E un act de mare generozitate pen-tru că multe din obiectele vechi sunt întreţinute printr-unefort considerabil, iar riscul unui transport transoceanicrămâne extrem de ridicat (factori chimici ca umiditatea,

fizici, de securitate, elementul neprevăzut, etc., pot lucra îndefavoarea operei de artă). O poveste similară s-a mai în-tâmplat în anii ‘60, când din prietenia şi admiraţia reciprocădintre Jackie Kennedy şi André Malraux, pe atunci ministrual culturii în guvernul generalului De Gaulle, Mona Lisa aputut fi împrumutată şi expusă la Washington timp de câtevaluni. Deşi la vremea respectivă evenimentul a provocatproteste şi o teribilă comoţie de ambele părţi, un împrumutazi greu de imaginat ca posibil a fost pur şi simplu un maresucces, iar Gioconda a fost returnată fără vreo zgârietură.Ei bine, după ani faptul de a putea respira aerul din preajmaunui sarcofag roman din colecţia Borghese (foto: fragmentde marmură, Dionysos et Ariane), de a vedea „în carne şioase” culoarea un Corot veritabil, o vază din Damasc, sculp-turi, tapiserii medievale şi alte bogăţii spirituale au adusenorm de mulţi vizitatori din Canada sau de prin vecini. Se-lecţia de obiecte te face să te simţi ca pe-acasă, unde totulîncepe cu antichitatea egipteană, romană, etruscă, cu splen-dide amfore greceşti, obişnuite capete de afiş ale marilormuzee europene.

Deşi din păcate colecţia permanentă a muzeului dela Quebec nu se poate lăuda cu aşa ceva, după închidereaexpoziţiei de la Luvru, pe 26 octombrie, mai puteţi rătăciprin săli, căci se găsesc totuşi lucruri interesante de văzut.M-a impresionat faptul că una din clădirile muzeuluifuncţionează într-o fostă veche închisoare, unde pentru a dacu ochii de exponate (fotografice) trebuie să te strecori înspaţiul strâmt al celulelor, adesea de mai puţin de 2 metrilăţime. Neapărat merită văzută sala de artă inuită cu sute desculpturi mici din vertebre de balenă, os şi piatră şlefuităcare transpiră o civilizaţie a gerului şi solitudinii. Ai zice căsimpla lor prezenţă coboară temperatura încăperii cu câtevagrade.

M-am plimbat prin sala dedicată lui Riopelle, dar

inima mi-a stat când am văzut The Flying Canoe (foto). Ca-noea zburătoare (tablou realizat în 1906 de Henri Julien,pictor francofon) este ilustrarea unei legende din Quebecdespre un grup de tăietori de lemne care-n nopţile lungi deiarnă visează să-i vadă pe cei dragi rămaşi departe la Mon-treal. Într-atât se sfârşesc de dor încât se vând diavolului casă călătorească spre ei în barca zburătoare unde draculvâsleşte în frunte, conducându-şi sufletele către lumea dedincolo. Un autentic luntraş Caron, nu la Blaga, ci în culturapopulară canadiană, unde canoea e omniprezentă şi reţineacelaşi simbolism arhetipal.

M-am bucurat că am văzut români. Români cupărinţii, cu copiii, români cu un comportament cuviincios şicuriozitate artistică, consumatori de cultură într-o lume nor-mală. Sper să ne mai întâlnim printre exponate chiar dac-ofi să rupeţi cinci minute din plimbarea în Vieux Port ca săintraţi într-o galerie cu artă inuită la vânzare.

dianad@accentmontreal.com

Artă de împrumutARTĂ & CULTURĂ

1111 TENDINŢE Vineri 24 octombrie 2008Vineri 24 octombrie 2008 ■■ PAG. 11PAG. 11

Continuare din pagina 2

De ce sunt importante aceste grădini comu-nitare? Iată câteva cifre care vorbesc de la sine: 30% din-tre bătrânii care trăiesc singuri sunt săraci; 16% dinpopulaţia montrealeză trăieşte într-o situaţie de insecuri-tate alimentară; o persoană din 10 este afectată de o de-presie gravă în cursul vieţii sale. Precaritatea financiară,nevoia de comunicare dar şi responsabilitatea faţă demediul înconjurător, plăcerea de a cultiva şi de a te regăsila un loc cu alte persoane care partajează aceeaşi pasi-une, bucuria şi mândria de a strânge roadele pământului,gustul unei roşii naturale în care simţi soarele sunt totatâtea motive care îi mână pe locuitorii Montrealului săpractice agricultura urbană, luându-şi o parcelă într-ogrădină comunitară.

Am ales grădina comunitară Châteaufort nu în-tâmplător. Ea este situată într-un cartier unde trăiescmulţi români, Côte-des-Neiges, la intersecţia Van Hornecu Darlington, lângă centrul comercial Wilderton. Fiind

aşa de mulţi români în zonă, găsim printre cei 150 de cul-tivatori şi câţiva din membrii comunităţii noastre. În plus,preşedintele consiliului de administraţie de la JardinCommunautaire Châteaufort (JCC), un organism fărăscop lucrativ, este şi el român. Pe lângă toate aceste mo-tive, mai este unul, care se cheamă Jardinfest. Este vorbade un mic festival, creat şi fondat de Marc-MarinescuConstantin, preşedintele JCC, care de patru ani are loctoamna în spaţiul acestei grădini.

La Châteaufort se face cultură, de toate tipurile,

de toate culorile. Este un spaţiu multi: etnic, cultural,agricol. Spiritul acesta reiese foarte bine în ziua dedicatăJardinfest-ului. În cuvintele lui Jack Layton, preşedin-tele NPD, rostite în 2007:„Ne aflăm într-un paradisurban unic în felul lui.Faptul că sunteţi peste 25de naţiuni adunate aici,demonstrează clar ceea ceaţi reuşit să realizaţi îm-preună - semănaţi, culti-vaţi şi culegeţi împreună!Socializaţi împreună într-un schimb de experienţăşi tradiţii complex. Înacest loc, cultura nu estenumai agricolă.” Să nu văînchipuiţi însă că acesteveniment este unulpolitic. În ciuda persona-lităţilor notabile care ande an îşi fac apariţia -ediţiile 2007 şi 2008 s-au ţinut în timpul campaniilorelectorale - Jardinfest rămâne o sărbătoare câmpenească,simplă, în care timp de câteva ore cultivatorii de acoloîşi aduc prietenii, gustă din diferite mâncăruritradiţionale, ascultă muzică şi joacă hore şi alte dansuripopulare.

De menţionat totuşi că Frédéric Back este mem-bru de onoare JCC. Prezenţa sa nu este întâmplătoare,căci dl. Back este un artist angajat, autor al filmului deanimaţie L’homme qui plantait des arbres (după nuvelacu acelaşi nume), câştigător al unui Oscar în 1988. Filmula fost recuperat de întreaga mişcare ecologistă şi ca ur-mare, milioane de arbori au fost plantaţi pe întreaga pla-netă. Omul său care plantează arbori va trebui să-şi facăapariţia şi aici, în inima Montrealului: lucrări majore dereparaţii şi reamenajare au început deja în grădină şi înparcul alăturat şi drept urmare, arbori maturi care se aflauîn acest spaţiu au fost tăiaţi. În 2009 grădina nu va maifuncţiona, dar primăria arondismentului a promis, şi afăcut declaraţii publice în acest sens, că în 2010 aceastase va redeschide. Aviz amatorilor deci: pentru a devenimembru al Jardin Communautaire Châteaufort trebuie săcompletaţi un formular (există o listă de aşteptare)prezentând o dovadă de rezidenţă în arondismentulCDN-NDG (factură Bell, Hydro, permis de conducere,

etc.) la biroul Acces Montreal, situat la 5160 boul. Dé-carie, H3X 2N9.

Sperăm aşadar că grădina cartierului să se re-

deschidă. Tot Jack Layton, şeful partidului care are undeputat în Outremont, Thomas Mulcair, spunea anul tre-cut la Jardinfest că „aici e cel mai bun exemplu de ceeace trebuie să însemne Canada.” Ar fi bine să avem o ast-fel de Canadă, sensibilă la noile forme de producere a a-limentelor, ecologică, cu un multiculturalism funcţional.Mai întâi să avem gradina cartierului şi apoi un jardin àla fois.

simonapogonat@accentmontreal.com

O mini revoluţie verdeAgricultura urbană

foto: Marian Laslo

foto: Marian Laslofoto: Marian Laslo

1212

Pe scurtMEDICAMENT ÎMPOTRIVA MALADIEI ALZHEIMER

Cercetătorii spanioli de la Consiliul Superior pentruCercetări Ştiinţifice (CSIC) au pus la punct un medica-ment experimental împotriva Alzheimerului. Medica-mentul este pe punctul de a intra în faza a doua de testeclinice. Primele rezultate arată că produsul se bazează peun mecanism nou, care are capacitatea de a frâna şi aevita moartea neuronală. Studiile clinice care s-au efec-tuat pe 140 de persoane au demonstrat că este unmedicament sigur şi, dacă cercetările vor avea succespană la capăt, ne-am putea afla în faţa unui medicamentcare are puterea de a de a modifica maladia Alzheimerprin frânarea deteriorării cognitive. Medicamentul expe-rimental atacă boala printr-un sistem inedit, la care înprezent lucrează numai cercetători spanioli: inhibarea en-zimei GSK-3. Acţiunea medicamentului evită formareamarkerilor specifici, descoperiţi de neurologul germanAlois Alzheimer.

HYPER INTERNETViteza Internetu-lui poate fi ac-celerată de 60 deori mai multdecât oferă înacest momentcel mai bun pro-dus al provide-rilor de top,informează TheTech Herald.

După patru ani de cercetare, o echipă din cadrul Fa-cultăţii de Fizică de la Universitatea din Sydney, Aus-tralia, condusă de profesorul Ben Eggleton, susţine că acreat o tehnologie care oferă acces nelimitat la Internet,„aproape instant“, fără erori, oriunde în lume şi fără cos-turi suplimentare. Prin fibrele optice datele sunt trans-mise, oricum, la viteza luminii dar avansul este inutil atâttimp cât acestea sunt decodate de tehnologii vechi, carenu pot ţine pasul, explică PopSci.com. Echipa lui Eggle-ton a ştiut să exploateze însă acest avantaj, creând un cir-cuit fotonic integrat ce poate procesa datele mult mairapid. În urma demonstraţiilor, australienii sunt convinşică vor putea spori performanţele acestei noi tehnologii.

BLU-RAY DE 400 GBPioneer a făcut un pasînainte în domeniulstocării de date, reuşindsă realizeze un Blu-Rayde 400 GB. Discul opticare 16 straturi (layers),pe fiecare dintre acesteaputându-se stoca 25 GBde informaţie. Capaci-tatea discului Blu-Rayconceput de Pioneer esteechivalentă cu capaci-tatea de stocare a 89 de

DVD-uri normale. Reprezentanţii companiei au declaratcă discul este compatibil cu unităţile Blu-Ray existente,însă nu este inscriptibil, informaţia de pe acesta putând fidoar citită. Ei au adăugat că lucrează la o versiune in-scriptibilă a acestui disc optic.

PALEONTOLOGIE

Strămoşii omului au fost peştiiPână de curând se credea că tetrapodele (subclasă

de animale superioare - batracieni, reptile, păsări, mamifere- al căror schelet, cu patru membre, este adaptat pentru de-plasarea în mediu acvatic) ar fi fost primele fiinţe înzestratecu membre inferioare şi superioare similare celor ale mami-ferelor moderne. O descoperire recentă demonstrează însăcă în această privinţă savanţii s-au înşelat iar strămoşul directal omului ar putea fi un peşte cu „degete”.

Ideea că degetele vertebratelor terestre au apărutdin oasele existente în aripioarele peştilor nu este nouă. În ul-timii ani însă ea a căzut în desuetudine, paleontologii su-gerând în schimb că degetele s-au dezvoltat pur şi simplu cao „noutate evoluţionară”. Descoperirea unei fosile perfectconservată din specia Panderichthys, o bizară creatură ma-rină ce popula Terra în urmă cu circa 380 milioane de ani, i-a făcut să se răzgândească: aceasta avea deja, în aripioare,diviziunile care aveau să evolueze în degetele membrelor in-ferioare şi superioare.

Descoperirea a fost făcută de dr. Catherine Boisvertşi colegii săi de la Universitatea Uppsala (Suedia) după cefosila a fost scanată cu ajutorul computerului, folosind noitehnici cu raze X. Studiul a fost publicat în revista Nature:„Această descoperire denotă clar că apariţia degetelor nu afost doar un accident fericit, în cadrul evoluţiei speciilor.Aşadar, se poate spune că oasele degetelor au apărut cu 15milioane de ani mai devreme la strămoşii peştilor, şi nu latetrapode cum se credea până acum. Necesitatea de adaptarela regiunile mlăştinoase şi ulterior la pământul ferm a dus lao trecere graduală, prin selecţie naturală, de la aripioarele depeşte la membre cu articulaţii, capabile să suporte greutateacorporală pe uscat.”

Primele fosilede Pan-derichthys, carevieţuia în apelepuţin adâncidin preajma ţăr-murilor, au fostdescoperite în1990 dar eleerau atât de în-castrate în stra-turile de argilăîncât s-audovedit imposi-bil de studiat.Ulterior, au fostdescoperite şialte exemplare,mai uşor deanalizat. Sca-marea tomo-grafică arelevat exis-tenţa a patruoase scurte, îninteriorul aripioarelor peştelui. „A fost piesa cheie a acestuipuzzle, care confirmă că degetele rudimentare erau dejaprezente la strămoşii tetrapodelor”, spune coautorul studiu-lui, Per Ahlberg. Cercetătorii sugerează că aceste degeteprimitive l-ar fi ajutat pe Panderichthys să navigheze maiuşor într-un mediu nămolos, sprijinindu-se pe ele, în loc sămai înoate. Cu timpul, soluţia s-a dovedit viabilă şi peştiiaceştia au părăsit pentru totdeauna mediul marin. Lunguldrum spre om avea să înceapă...

Vineri 24 octombrie 2008Vineri 24 octombrie 2008 ■■ PAG. 12PAG. 12ŞTIINŢĂ & TEHNOLOGIE

NEURO-ŞTIINŢĂ

Alterarea tehnologică a creierului uman

Dr. Gary Small, profesor în psihiatrie la Universi-tatea din California, susţine că mutaţiile apărute în modul încare oamenii recoltează informaţiile şi comunică între ei înera tehnologiei conduc cu repeziciune la modificarea creieru-lui uman. „Creierul nostru n-a mai fost afectat atât de rapidşi de dramatic decât poate doar atunci când omul timpuriu adescoperit cum să folosească o unealtă. Pe măsură ce creierulevoluează şi îşi îndreaptă atenţia spre noi abilităţi tehnolo-gice, el se îndepărtează de deprinderile sociale fundamen-tale.”, susţine dr. Small. Pentru a observa modul în careInternetul ne rearanjează circuitele, el a monitorizat 24 depersoane în timp ce acestea realizau o căutare web simulatăsau citeau o pagină de text. Rezultatele arată că folosirea In-ternetului stimulează capacitatea cerebrală şi că cititul on-line activează mai multe regiuni ale creierului decâtcuvintele tipărite. Cercetarea completează studii anterioarece au evidenţiat că oamenii dedicaţi tehnologiei pot în-magazina mai multe informaţii pe termen scurt, îşi potadapta mai bine percepţia asupra lumii la informaţiile înschimbare şi au abilităţi motorii mai dezvoltate. Gary Smallafirmă că diferenţele sunt mult mai profunde de-a lungulgeneraţiilor. Pe de o parte se află „aborigenii digitali”, ceicare nu au cunoscut altă lume decât cea a ciberneticii,folosindu-şi abilităţile cognitive superioare pentru a lua rapiddecizii şi pentru a jongla cu surse senzoriale multiple. Decealaltă parte sunt „imigranţii digitali”, martori la naştereatehnologiei moderne la mult timp după fixarea conexiunilorcerebrale. Aceştia se descurcă mai bine la descifrarea ex-presiilor faciale decât la navigarea în cyberspaţiu.

MEDICINĂ

Dializa mobilăO invenţie de ultimă oră ar putea ajuta bolnavii cu

insuficienţă renală, scutindu-i de chinuitoarele drumuri şitratamente prin spitale. Este vorba de o jachetă care conţineun dispozitiv de dializă în miniatură, vital pentru oameniicu rinichi nefuncţionali. Ea le va oferi acestora posibilitateaca în loc să petreacă ore întregi pe un pat de spital, conec-taţi la aparate, să ducă o viaţă absolut normală, lăsând ja-cheta de dializă să cureţe organismul de impurităţi, ca unveritabil rinichi artificial. După cum se ştie, în mod normalrinichii acţionează ca un filtru pentru produsele rezidualedin sânge şi regularizează fluxul sangvin. Ei conţin mil-ioane de unităţi anatomice numite nefroni, care înde-părtează fluidul în exces şi deşeurile din sânge, acestea fiindeliminate din corp prin urină. Atunci când nefronii suntafectaţi de o boală, întregul sistem de filtrare intră în co-laps şi se pot acumula cantităţi periculoase de fluide şideşeuri. AWAK (Automated Wearable Artificial Kidney -rinichi artificial portabil automat) foloseşte dializa peri-toneală dar necesită doar un litru de lichid. Pacientului i seintroduce un cateter în stomac şi,când îşi pune vesta AWAK, ataşeazăcateterul unui tub prin care lichiduleste pompat. Când lichidul se în-toarce în jachetă, rezidiurile sunteliminate. Fluidul este apoi reali-mentat cu mi-neralele necesare pen-tru filtrarea sângelui şi reintrodus înorganism. Fiecare litru de lichidpoate fi reciclat până la şase luniînainte de a trebui înlocuit.

Cel mai dificil aspect al dializei este reducereamărimii şi a complexităţii dispozitivelor medicale. Acestaparat reduce necesarul de lichid de la opt litri la doar unlitru, ceea ce constituie un avantaj extraordinar

Echipa de la UCLA care a reuşit realizarea vesteiAWAK speră ca produsul să poată fi comercializat pe piaţamedicală în cel mult trei ani. El va fi de folos bolnavilordependenţi de dializă, susceptibili în orice moment să facăblocaj renal, letal în lipsa unui tratament adecvat.

Rubrică realizată de DAN GEORGESCUdan@accentmontreal.com

Descoperiţi calitatea produselor noastre!

Marţi 8:00 - 18:00 • Miercuri 8:00 - 18:00Joi 8:00 - 20:00 • Vineri 8:00 - 20:00

Sâmbătă 8:00 - 17:00Produse din carne afumată, peşte şi delicioasele murăturifăcute după o reţetă proprie.Acceptăm cărţi de debit precum si cărţile de credit MasterCard şi Visa.

CHARCUTERIE

CRACOVIA

3291 Grande Allée, St-Hubert, QC J4T 2S8(450) 443-8492

Bolile cardiovasculareşi farmacia verde

Principalele afecţiuni care duc la scurtareanedorită a vieţii, mult înainte de potenţialul defuncţionare a mecanismelor cardiace, sunt anginapectorală, cardiopatia ischemică şi insuficienţa car-diacă, la care se asociază şi alte dereglări funcţionalegrave la nivelul inimii şi a sistemului circulator(hipertensiunea şi hipotensiunea arterială, tahicardia,bradicardia, extrasistolele, arteroscleroza coronari-ană, arteritele, flebitele şi trombozele). Medicina na-turistă poate interveni prin cure de lungă durată cuinfuzii, decocturi, tincturi şi siropuri medicinale pen-tru prevenirea crizelor cardiace. Înainte de a începeun astfel de tratament este obligatoriu însă să discu-taţi cu doctorul dumneavoastră de familie. Anumiteplante pot interacţiona cu medicamentele pe care leluaţi reducându-le eficacitatea sau provocând efecteadverse.

■În consumul intern se utilizează plante cu proprie-tăţi vasodilatatoare la nivel coronarian şi periferic,antispastice şi calmante în stări de excitaţie cardiacăşi nervoasă. În primul rând sunt folosite speciile bo-gate în glicozizi cardiotonici, adică acele principii ac-tive din plante care pot acţiona cu succes în cazulbolilor de inimă. Denumirile latine ale plantelor văvor ajuta să le găsiţi în magazinele specializate.

■ Degeţelul lânos (Digitalis lanata), degeţelul roşu(Digitalis purpurea), cu conţinut ridicat de digitoxi-genină şi digoxigenină, cu acţiuni tonic-cardiace înangina pectorală, insuficienţa cardiacă, mărirea con-tracţiei miocardului şi rărirea ritmului cardiac;

■ Talpa gâştei (Leonurus cardiaca), bogată în hete-rozide cardiotonice, cu efecte în angina pectorală,hipertensiunea arterială, tahicardia, nevrozele car-diace şi în reglarea bătăilor inimii după stări nevro-tice;

■ Păducelul (Crataegus monogyna), cu conţinut ridi-cat în derivaţi flavonici, taninuri catehinice şi coline,care acţionează favorabil în angina pectorală, car-diopatia ischemică, hipertensiunea arterială, tahicar-dia, aritmiile, fibrilaţiile şi palpitaţiile, arteroscleroza,miocardita şi ca vasodilatator coronarian şi periferic,cu creşterea permeabilităţii vasculare şi fluidificareasângelui;

■ Anghinarea (Cynara scolymus), care conţine gli-cozide, flavonozide, derivaţi terpenici şi principiiamare (cinarina, cinaropicrina), are acţiuni terapeu-tice în angina pectorală, insuficienţa cardiacă cuedeme, zgomot în urechi, hipertensiune arterială şiateroscleroză;

■ Valeriana (Valeriana officinalis), bogată în esteriterpenici, sesquiterpenoide şi monoterpenoide oxi-genate, are efecte antispasmodice şi sedative înnevroze cardiace, reglarea presiunii arteriale şi a pal-pitaţiilor inimii, inclusiv calmarea sistemului nervosla nivelul encefalului, înlăturând durerile de cap;

■ Saschiul (Vinca minor), care conţine alcaloizi cunucleu indolic (vincamină şi vincinină), are proprie-tăţi spasmolitice şi hipotensive, eficiente în hiperten-siune arterială, tahicardie neuro-vegetativă,arteroscleroză sau la pierderea memoriei, acţionândprin dilatarea arterelor cerebrale şi irigarea optimă asângelui spre creier;

■ Vâscul (Viscum album), bogat în saponozide triter-penice şi coline, prezintă proprietăţi terapeuticehipotensive, sedative, bradicardizante, vasodilata-

toare coronariene şi periferice, evitând congestiacerebrală, arteroscleroza şi extrasistolele.

■ Cu efecte adjuvante se mai recomandă, în con-sumul intern, infuzii sau decocturi (câte 2 căni pe zi)din amestecuri de plante în care intră, pe lângă speci-ile mai sus menţionate, şi alte plante ca busuioc,mentă, cimbrişor, rostopască, soc, tei, arnică,chimion, fenicul, coacăz negru, ciuboţica cucului,rădăcini de pătrunjel şi hrean, fructe de măceş, toateîndulcite cu miere de albine. Sunt indicate şi tinc-turile de păducel (câte 20 de picături de 3 ori pe zi),maceratul de usturoi cu miere de albine şi propolissau siropurile de cătină, coacăz negru, afin şi mentă.Este eficientă şi o cură de 2-3 săptămâni cu ulei de la-vandă (20-30 de picături în apă, de 2-3 ori pe zi).

■Pentru uz extern se recomandă comprese şiunguente cu gălbenele, aplicate pe zona inimii pre-cum şi băi calde, la 40 grade Celsius, la mâini şi la pi-cioare, timp de 15 secunde, repetate de câteva oripână la ameliorarea durerilor.

■ Pentru combaterea arterosclerozei şi dizolvarea co-lesterolului se utilizează, în uz intern, ceaiuri cuplante care prezintă acţiuni diuretice, depurative, la-xative, colagog-coleretice, sedative, vasodilatatoareşi hipotensive. Aceste plante sunt recomandate maimult în scop profilactic pentru evitarea cauzelor careduc la arteroscleroză. Ele vor contribui la dizolvareacolesterolului sanguin, la prevenirea oxidării coles-terolului şi a formarii de cheaguri circulante prinartere şi vene.

■ În acest scop se vor face tratamente de lungă durată(1-2 luni) cu ceaiuri din flori, frunze şi fructe de pă-ducel, flori de soc şi arnică, frunze de anghinare,Gingko biloba, mesteacăn, păpădie, pătlagină, vâsc,coada-calului, sulfină, traista-ciobanului, teci de fa-sole şi fructe de cătina-albă, afine, fragi, ienupăr,măceşe, coacăze-negre, coriandru, chimion. Eficienţatratamentelor creşte prin folosirea unor combinaţiiîntre plantele de mai sus cu adaus de alte specii (va-leriană, angelică, cicoare, tei, gălbenele, leurdă, la-vandă, mentă, osul-iepurelui).

■ În ceea ce priveşte regimul alimentar, dieta trebuiesă fie hipocalorică şi cu cantităţi foarte reduse desare. Se vor evita alimentele care favorizeazădepunerea pe vase a lipidelor şi esterilor de coles-terol. Între aceste alimente interzise pot fi menţio-nate: grăsimile animale, carnea în exces, creier,rinichi, ficat, mezeluri, afumături, peşte oceanic, con-serve, murături, gălbenuş de ou, brânzeturi grase şisărate, condimente iuţi, ciocolată, dulciuri rafinate,alcool în exces, cafea şi ape minerale bogate în sodiu.

■ Se recomandă însă legumele proaspete (morcov,ţelină, sfeclă roşie, varză, spanac, ceapă, usturoi,mărar, pătrunjel, hrean), precum şi fructe crude(mere, pere, struguri, pepene verde, zmeură, lămâi,grapefruit, banane), bogate în vitamine (B, C) şi curol în blocarea depunerii acidului lactic în miocard.

■ Zilnic, timp de 1-2 săptămâni pe lună, se reco-mandă să se înghită câte un căţel de usturoi, cu 30 deminute înainte de mesele principale. În celelalte săp-tămâni ale lunii se vor consuma drojdie de bere (40de g pe zi), fulgi de ovăz şi oţet de mere. În acestezile se vor lua 1-2 linguri de uleiuri vegetale (defloarea soarelui, măsline, soia, porumb) care au unconţinut bogat în acizi graşi nesaturaţi, cu rol impor-tant în scăderea colesterolului sanguin.

Vineri 24 octombrie 2008Vineri 24 octombrie 2008 ■■ PAG. 13PAG. 13NATURISTE1313

Me Éva DARAGHINNoottaarr şşii ccoonnssiilliieerr jjuurriiddiicc

(514) 402-5327eva.daraghi@notarius.net

Servicii juridice în limba franceză, engleză, română şi maghiară.

SPECIALOCTOMBRIENOIEMBRIEDECEMBRIE

Acte notariale vânzare/cumpărare/finanţare/refinanţare între 750$-950$;

Quittance 350$; Testament şi mandat 350$.

5192 Gatineau, Montreal, H3T 1W9Telefon: 514-340-9664

restaurantemavi.itgo.com

Situat pe Côte-des-Neiges

Griluri portughezepreparate pe cărbuni de lemn

L-M 11:00 a.m. - 10 p.m.J-V 11:00 a.m. - 11 p.m.S 11.30 a.m. - 11 p.m.

Orar Maria Joao

Dr. Marius Damian D.M.D.CHIRURGIEN DENTISTE

Centre dentaire Papineau-Villeray

Tel: (514) 376 3371 Fax: (514) 376 3377

7715 Papineau, suite 100Montréal Quebéc H2E 2H4

Continuăm periplul nostru spiritual cu Budismultantric. Această formă de budism o întâlnim în Tibet. Şco-lile budiste tibetane bazate pe Kangyur (culegere de textesacre) se regăsesc însă nu numai în această regiune, ci şi înnordul Indiei şi al Chinei, în Butan, Nepal, Mongolia şi îndiverse republici ale Federaţiei Ruse. Istoria spune că maimarii zilei, acum vreo 2000 de ani, au decis ce religie se va

adopta în Tibet în urma unui concurs între călugării taoiştişi cei budişti.

Taoismul impune practici prin care individulajunge rapid la eliberare, fără ca el să înţeleagă de ce, darputând trece la acţiune practică imediat. Budismul ma-hayana impune practici prelungite, stări intermediare ca-racterizate prin plăceri interioare de o magnitudinecosmică, precum şi un anumit statut social bazat pe puteripsihice. Budismul tantric urmăreşte unificarea a două e-nergii majore în om: cea feminină (Shakti) şi cea masculină(Shiva). Prin unificarea lor, omul îşi transcende condiţia şiatinge Nirvana, starea de graţie non-duală. Aceasta uniunenu se produce prin contact între sexe ci din contră, prin as-ceză sexuală. Principiul fundamental spune că scopul vieţiieste reîntregirea spiritului uman în modelul androginului.

Practicile impun citirea cu voce tare şi în grup ascripturilor, onorarea figurilor marcante ale religiei şi ritu-aluri artistice în care practicantul intră în transă identi-

ficându-se cu noţiunile practicate. Cheia succesului constăîn urmărirea exactă a fluxului psihic generat de text. Odatăce explozia produsă din uniunea de energii are loc, omulintra în altă paradigmă existenţială, reuşind să practicetelepatia, bilocaţia şi alte puteri psihice. Mandala este ade-sea folosită de budiştii tantrici ca un instrument de faci-litare a meditaţiei. Este vorba de un „spaţiu sacru”, un purtărâm Buda, o reprezentare în două sau trei dimensiuni aanumitor etape care trebuie parcurse până la eliberare.Natura simbolică a unei mandala trebuie contemplată în-delung până când imaginea devine pe de-a-ntregul asimi-lată în cele mai mici detalii, pentru ca mai apoi să poată ficontemplată mental oricând. Frumuseţea mandalalelor 3-D de la palatul Potala din Lhasa le face capodopere de artădar şi unelte eficiente de eliberare. Proiectarea mediului în-conjurător, şi ulterior a gândurilor, la infinit aduce lasuprafaţă structuri din subconştient care pot fi astfel proce-sate sau dizolvate la nevoie. Astfel, omul reuşeşte să se se-pare total de mediul înconjurător iar percepţia spaţiu-timpnu se mai face organic.

Atitudinea fundamentală în budismul tantric estecompasiunea, un concept raţional, spre deosebire de

dragoste care rămâne o emoţie nedefinită. Recrearea unuicorp uman imaginar cu funcţiuni simplificate dar exaltatela dimensiuni macrocosmice face din călugărul budist un

om de temut în rândul populaţiei. Nu întâmplător Tibetul arămas o teocraţie până la preluarea controlului total de cătrechinezi. Întinşi pe un teritoriu cât jumătate din Europa darcu numai patru milioane de locuitori, este exclus ca în vi-itorul apropiat China să-şi schimbe politica vizavi de TibetCu toată simpatia faţă de călugării tibetani, aş vrea sămenţionez că realităţile locului sunt diferite. Rămaşi în ob-scurantism datorită lipsei crase de instrucţie practică,locuitorii obişnuiţi ai Tibetului au fost sclavi timp de se-cole pe domeniile mănăstirilor, care aveau până la zece miide călugări. Duritatea peisajului şi lipsa de perspectivă,dublate de un aer rarefiat au făcut din călugărie opţiuneaoptimă. În Tibet am întâlnit cel mai mare număr de cerşe-tori pe suta de metri şi de oameni care se târau pe jos.Călugării sunt obraznici şi cer bani, iar renumita blândeţefaţă de orice formă de viaţă rămâne doar în filme şi cărţi.

Odată cu refugiul masiv al liderilor religioşi (în1959) budismul tantric a fost diseminat în lumea întreagă.Prin figura carismatică a celui de-al XIV-lea Dalai Lama şiprin efortul său de a traduce în termenii culturii occiden-tale subtilităţile de fond ale religiei, omenirea a pututcunoaşte ceea ce era ţinut secret în retrasele mănăstiri ti-betane. Astăzi întâlnim în toată lumea centre budist-tibetaneşi desigur le avem şi în Montreal. Profilul scăzut şi lipsa destructură organizatorică le face totuşi modeste ca număr depracticanţi şi dotări.

LOCURI DE PRACTICĂCentrul Rigpa (Conştientizare)7595 St-Laurent # 202, 514-490-9092

CĂRŢI RECOMANDATEInsuficient motivat, m-am mulţumit doar la cărţi scrise deDalai Lama al XIV-lea. Ethics For The New Millenium esteo transcriere a conceptelor budismul tibetan în limbaj oc-cidental, cu compasiunea ca atitudine fundamentală.

Rubrică realizată de DAN POROINEANUdanporoineanu@accentmontreal.com

Vineri 24 octombrie 2008Vineri 24 octombrie 2008 ■■ PAG. 14PAG. 141414 VOIAJ INTERIOR

Budismul tantric

Nodul fără sfârşit (tibetan), unul din cel opt simboluri budiste. Îm-pletitura nodului, fără început şi fără sfârşit, simbolizează înţelep-ciunea şi compasiunea infinită a lui Buda.

Mandala tibetană

Palatul Potala, Lhasa

• PESTE 100 DE PRODUSE SOSITEACUM DIN ROMÂNIA: ceaiuri Plafar,compoturi, gemuri, siropuri, miere de salcâm,produse din marca Bunica, margarinã, sucuriFanta, apã mineralã Borsec, Perla Harghiteietc.

• PESTE 25 DE FELURI de salate, ciorbe simâncãruri pregãtite în bucãtãria noastrãmurãturi de casã, varzã acrã, bors de tãrârte sileustean

• GAMÃ COMPLETÃ de prãjituri românesti,cozonaci, fursecuri si saleuri. Colivã la coman-dã.

• LARGÃ VARIETATE de salamuri, muschi ti-gãnesc, ceafã afumatã, coaste, slãninã, cârnaticabanos, tobã de casã leber, suncã, ciolan afu-mat etc., toate pregãtite în afumãtoarea noas- trã. Mititei proaspeti.

• LARGÃ VARIETATE de brânzeturi, tele-mea de oaie, cascaval, cas si urdã proaspãtã,brânzã dulce de vacã.

MMAAGGAAZZIINNUULLBBUUCCUURREESSTTII

CEL MAI MARE MAGAZIN DE PRODUSEROMÂNESTI SI EUROPENE DIN AMERICA

• peste 3000 de produse diferite •

vindem ziare românesti primite sãptãmânaldin România (vineri, dupã orele 16.00)

LLUUNNII––MMAARRŢŢII––MMIIEERRCCUURRII:: 77::0000 ––1199::0000JJOOII––VVIINNEERRII:: 77::0000 ––2200::0000

SSÂÂMMBBÃÃTTÃÃ:: 77::0000 ––1188::0000DDUUMMIINNIICCÃÃ:: 77::3300 ––1144::0000

(514)481-4732 • 4670 Decarie(între Queen Mary şi Cote St Luc road)

7632-15e Avenue, Montreal

George Rusu

Consultant în imigraţie, diplomat,acreditat de Ordinul SocietateaCanadiană a Consultanţelor în

imigraţie, traducător agreat

Tel: (514) 722-0126 Fax: (514) 723-4222Cell: (514) 248-9598

immigration@mediatorcanada.cawww.mediatorcanada.com

Vineri 24 octombrie 2008Vineri 24 octombrie 2008 ■ PAG. 15PAG. 151515 UTILE

Continuăm în acest numărprezentarea diverselor forme de or-ganizare ale companiilor, sperândsă clarificăm avantajele şi deza-vantajele fiecăreia.

SSoocciieettaatteeaa ppee aaccţţiiuunnii Societatea pe acţiuni este denumităşi companie (incorporată) cu scoplucrativ.■ Număr de persoane: una sau ungrup. ■ Responsabilitatea: Fiind o formăde organizare căreia i se atribuiepersonalitate juridică, acţionariisunt responsabili numai cu sumainvestită. Astfel, în caz de faliment,tot ceea ce pierde acţionarul serezumă la suma investită în acţiuni.■ Aspect fiscal: Este o formă de or-ganizare avantajoasă din punct devedere fiscal, procentajul de im-pozit fiind inferior celui aplicat par-ticularilor. În timp ce o persoanătrebuie să plătească un impozit cal-culat după o grilă progresivă (dacăvenitul creste, creste şi procentajulde impozitare), acţionarul este im-pozitat numai în momentul vărsăriidividendelor, după o grilă mult maiavantajoasă. Un alt avantaj fiscalinteresant este posibilitatea unuiacţionar de a întârzia plata impozi-tului său până în momentul vărsăriidividendelor de către companie, întimp ce un asociat sau un proprietarindividual trebuie să-şi plăteascăimpozitul în fiecare an. ■ Finanţarea ulterioară: Este foarteaccesibilă, datorită bazinului marede acţionari potenţiali precum şi aformei de personalitate juridicăacordată companiei.■ Costuri de înfiinţare: Aproxima-tiv 200$ federal şi 300$ Quebec.Compania poate fi constituită în

funcţie de teritoriul pe careurmează să-şi desfăşoare activi-tatea. ■ Alte aspecte: În afara cheltu-ielilor de infiinţare, trebuie pre-văzute şi alte cheltuieli deadministraţie pentru producerea di-verselor documente sau rapoartecerute de diferitele instanţe guver-namentale. Un alt dezavantaj ar ficomplexitatea administrării(adunare generală, producerea şiconservarea proceselor verbale).

CCooooppeerraattiivvaa■Număr de persoane: Minimum 12persoane care fac cererea iniţială.Aceste persoane trebuie să aibă uninteres comun.■Responsabilitatea: Legea atribuiecooperativei personalitate morală.Astfel, în faţa legii, ea este entitatearesponsabilă pentru nerespectareacontractelor, pentru neplata sau în-târzierea datoriilor. Responsabili-tatea membrilor este limitată lavaloarea părţii sociale.■Aspectul fiscal: Nu există impozitîn cazul cooperativei.■Finanţarea ulterioară: Foarte ac-cesibilă, datorită personalităţii ju-ridice distincte.■Costurile de înfiinţare: 200$■Alte aspecte: Aceasta formă deorganizare are multe avantajedeoarece servicii, bunuri sau locuride muncă sunt oferite membrilor încondiţii foarte avanjoase. În ceea cepriveşte controlul, membrii audrepturi egale. Ei sunt şi proprietarişi utilizatori.

CCoommppaanniiaa ffăărrăăssccoopp lluuccrraattiivv Acest tip de companie (OSBL) nuare ca scop principal realizarea de

profituri (ca în cazul celorlaltetipuri de organizare). Scopul prin-cipal este ajutorul comunităţii. Ac-tivităţile pot fi cu caracter caritabil,patriotic, naţionalist, religios, pro-fesional.■Numărul de persoane: Un grup(trei directori minimum).■Responsabilitatea: Pentru călegea îi acordă personalitate ju-ridică distinctă, compania poatechema şi poate fi chemată în in-stanţă, poate poseda bunuri, poatesemna contracte. Administratorii şimembrii nu sunt responsabili degreşelile companiei. În momentulîn care un administrator semneazăun contract, numai compania esteresponsabilă, nu şi administratorul.■Aspectul fiscal: În general, com-pania fără scop lucrativ nu plăteşteimpozit.■Finanţarea ulterioară: Foarte ac-cesibilă.■Costurile de înfiinţare: Între 200$şi 300$.■Alte aspecte: Dezavantajele aces-tei forme de organizare sunt legatede cantitatea mare de documente deprezentat diferitelor paliere guver-namentale, precum şi regula-mentele care se aplică. Deexemplu, depozitul anual al decla-raţiei de amplasement şi de infor-maţii despre admistratoriicompaniei sau depozitul declaraţieianuale la ADRC (Agence desdouanes et du revenu du Canada).

SORIN ILIE BĂRCUN Contabil MBA, Adm. A

ELENA-LUMINIŢA POTELEANUAACSB Comptabilité & Impôts (514) 382-1984

Răspundem în scris cititorilor caredoresc informaţii suplimentare: aacsb.sorin@gmail.com

Formele juridice alecompaniilor în Canada

În ciuda crizei financiare mondiale simai ales a vecinilor nostri de la sud, piaţaimobiliară din Montreal rămâne dinamicăşi îşi menţine tendinţa ascendentă. Conformdatelor statistice emise de Chambre immo-bilière du Grand Montréal, în luna septem-

brie s-a înregistrat cea mai mare creştere de tranzacţiiimobiliare din primele 9 luni ale anului. În termen de pro-centaj, luna trecută a cunoscut o creştere medie de 13% faţăde septembrie 2007.

În primul rang al vânzarilor se situeaza coproprie-tăţile: condourile cu 25% creştere, urmate de multiplexuricu o creştere de 16 % şi de casele unifamiliale cu 7%.

Cum se explică totuşi această ascendenţă a pieţiiimobiliare din Montreal, când peste tot în lume ne aflamîntr-o criză puternică, cu un colaps financiar important?

Există mai multe explicaţii valabile, printre care:■ Creşterea economică şi scăderea şomajului la Montreal;■ Politica riguroasă şi prudentă a bancilor cu privire laacordarea împrumuturilor ipotecare;■ Numeroasele şantiere de construcţii, în special de con-douri, case (maisons de ville) în zonele de periferie;■ Schimbarea comportamentului cumpărătorului în ceea cepriveşte alegerea locaţiilor. De exemplu, vestul insulei -zona Dorion-Vaudreuil - a căpătat o altă valoare printr-oexplozie de case;■ Achiziţionarea de plex-uri în vederea renovărilor şirevânzării;■ Existenţa unui număr mai mare de proprietăţi pe piaţăduce la o mai mare putere de negociere a preţului de cătreagentul imobiliar. Oferta este deci mai mare decât cererea;■ Nu în cele din urmă, cumparătorului însuşi care înţelege

să investească în momente de criză, când cei mai mulţiadoptând un comportament de investitor conservatorpreferă să stea la „adăpost” la bancă cu o dobândă care nuîi poate acoperi nici măcar inflaţia.

Printre toţi aceşti factori care menţin piaţa imo-biliară sănătoasă şi în creştere, sper ca cititorii noştri să seregăsească, putînd lua deciziile care li se potrivesc cel maibine pentru viitor. Şi dacă mai sunt întrebări la care nu s-arăspuns încă, va rog să mă contactaţi. Îmi va face o mareplăcere să vă stau la dispoziţie.

MIOARA SCOTNOTISB.A.A. Ştiinţe contabileCurtier imobiliar agreatLes Immobiliers Scotnotis(514) 814-7098

Piaţa imobiliară la MontrealDinamică şi în creştere

• Contabilitate informatizată, rapoarte financiare, salarii, rapoarte TPS/TVQ;• Declaraţii de impozit particulari şi companii; • Strategii fiscale: studiu de dosare şi planificare fiscală;• Gestiune financiară: analiză de rentabilitate, diagnostic de sănătate financiară; • Planuri de afaceri, constituire, încor-porare şi demarare de companii.

DDiivvoorrţţ îînn CCaammbbooggiiaa

Un cuplu din Cambogia a di-vorţat după 18 ani de căsnicie. MoeunSarim, 42 de ani, era căsătorit cu VatNavy, 35 de ani. Moeun a cerut divorţ pemotiv că Vat ar avea relaţii extraconjugalecu poliţistul satului, fapt negat de soţia sa.Până aici nimic ieşit din comun, un divorţpe motiv de gelozie, ca oricare altul.Numai că Moeun a cerut tăierea în două acasei în care locuia împreună cu soţia sa.Şi mai bizar, Vat a acceptat doleanţa fos-tului soţ. Astfel, toate rudele au venit cucâte un fierăstrău, tăind casa din lemn îndouă părţi egale. Partea ei a rămas în pi-cioare iar jumătatea lui a fost dusă la casapărinţilor săi care nu locuiau departe.

SS--aa nnăăssccuutt pprriimmuull ccooppiill„„mmeeddiiccaammeenntt””

În Spania s-a născut primul bebeluşselecţionat genetic pentru a-şi vindecafratele suferind de o formă foarte gravă deanomalie congenitală. Bebeluşul cântăreşte3,4 kg, este perfect sănătos iar numele luieste Javir. El este rodul selecţionării in-vitroal unui embrion sănătos de la fratele său şiimplantat mai apoi în uterul mamei sale.

Sângele din cordonul ombilical al acestuiava fi injectat fratelui său cu speranţa caacesta să-i vindece boala. Sângele injectat vaface ca celulele sănătoase să colonizeze mă-duva osoasă a fratelui bolnav, facilitând toto-dată fabricarea de globule roşii sănătoase.Şansele de vindecare sunt cuprinse între70%-90%. Alegerea de a se naşte un copil„medicament” se face doar în cazul în carenu se poate găsi un donator de măduvăosoasă compatibil cu bolnavul.

MMuuzziiccaa aassccuullttaattăăllaa ccăăşşttii ttee ppooaatteeffaaccee ssuurrdd

Un raport efectuat recent de ComisiaEuropeană (CE) a scos la iveală faptul căîntre 2,5 şi 10 milioane de persoane careascultă muzică la căşti mai mult de o orăpe zi sunt în pericol de a-şi pierde auzulîn următorii cinci ani. Cercetările efectu-ate de CE au stabilit că utilizatorii deplayere ascultă săptămânal mai mult decinci ore de muzică la un volum mai marede 89 decibeli, mai mult decât zgomotulpermis la locul de muncă. Din aceastăcauză un procent de 5-10% dintre acestepersoane îşi pierd ireversibil auzul, afec-taţi fiind mai ales tinerii şi copiii. Se es-timează că în Europa sunt între 50 şi 100

de milioane de persoane care utilizeazăplayere personale, vânzările acestoraparate, în special cele de tip MP3,crescând în ultimii ani de la 124 la 165milioane de bucăţi. Uniunea Europeanăîncearcă să ia măsuri împotriva acestuifenomen şi, începând de anul viitor, va or-ganiza seminarii în acest scop, unde vorparticipa atât producători de playere cât şimedici.

KKaammaassuuttrraa ppeennttrruuvvâârrssttnniiccii

Institutul Femeilor din MareaBritanie a lansatun ghid videoreferitor la îm-bunătăţirea vieţiisexuale a mem-brilor săi care,trebuie menţionat,sunt persoane învârstă. Printre al-tele, ghidul in-clude sfaturipractice referi-toare la ceea maiadecvată poziţiesexuală în cazulîn care unul dinparteneri se aflăîn convalescenţădupă un infarct,atac cerebral sausuferă de artrită.Totodată, ghidulmai dezvăluiefaptul că loculclasic pentru sexeste cam depăşitşi pentru o maimare diversitate se poate alege holul,bucătăria sau grădina, singura condiţiefiind ferirea de ochii vecinilor.

În plus, se face şi o prezentare ajucăriilor sexuale. Prezentarea este făcutăde Janis Langley, fostă asistentă medicală,în vârstă de 66 de ani, care printre altele amenţionat faptul că: ,,Nu toate femeile au85 de ani şi ca unică pasiune croşetatul”.

RRoommaannttiimmuull llaabbăărrbbaaţţii aappaarreedduuppăă 5500 ddee aannii

La un studiu efectuat pe un eşan-tion de 2000 de bărbaţi cu vârste cuprinseîntre 18 şi 65 de ani a rezultat faptul că

peste trei sferturidintre bărbaţiiîntre 50 şi 55 deani cred că cel mairomantic lucru cuputinţă este de aideclara partenereiiubire în fiecarezi. The Daily Tele-graph, care citeazăacest studiu,menţionează fap-tul că bărbaţiidevin romanticidoar după vârstade 50 de ani şi dauo mai mare atenţiepartenerei la 53 deani. Tinerii cuvârste cuprinseîntre 20 şi 25 deani nu au fost in-teresaţi decât înproporţie de 25%de a oferipartenerei o cinăromantică.

Rubrică realizată de OCTAVIAN SECARĂoctaviansecara@accentmontreal.com

Vineri 24 octombrie 2008 Vineri 24 octombrie 2008 ■■ PAG. 16PAG. 161616 FAPT DIVERS

7070 Henri Julien(Marché Jean Talon)Montréal, H2K 1W5Tel: 514.279.8289

4524 Bélanger Est(Colţ 30-ième Ave)Tel: 514.374.6395

CĂUTĂM PARTENERI ŞI POTENŢIALI CUMPĂRĂTORI PENTRU LOCAŢIILE EXISTENTE

514.524.3348; patisseriewawel@videotron.ca

Varietate de pâini de secară, ştrudele, prăjituri şi comenzi pentrutorturi de nuntă. Preţuri engros în toate cele 7 locaţii.

www.wawelpatisserie.com

1413 rue St-Marc(Ste-Catherine - Centru)

Montréal, H3H 2G4Tel: 514.938.8388

2543-A Ontario Est(Metrou Frontenac)Montréal, H2K 1W5Tel: 514.524.3348

7401 boul. Newman(exterior Centre Super C)

LasalleTel: 514.315.7793

5499 Sherbrooke O(colţ Girouard)

Montréal, H4A 1W1Tel: 514.483.1042

4301 Wellington(colţ Gordon)

Verdun, H4G 1W3Tel: 514.767.7716

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Agitaţie mare în jurul celui mai mare evenimentcomunitar al săptămânii trecute: 14 octombrie, concertNightlosers la Montreal. Prin bunăvoinţa ICR New York,trupa de rhythm & blues din Cluj a susţinut trei concerte înCanada. Cel din USA a fost anulat pe motiv de vize, dupăcum a anunţat pe scenă însuşi Hanno Hoefer, liderul trupei.În Canada s-a optat pentru un concert la Montreal şi două laToronto, semn că s-au făcut nişte „măsurători precise”, con-firmate ulterior şi de vânzarea biletelor - concertele de laToronto apăreau ca sold out cu mult timp înainte.

Agitaţia de la Montreal a fost mare doar în orelepremergătoare spectacolului, întrucât biletele au fostdisponibile până în ultimul minut la preţul iniţial de 15$/buc(faţă de 20$ la poartă, cum a fost anunţat). Deşi poate am fiputut beneficia de acreditări, am preferat varianta cumpărăriibiletelor şi am mai invitat şi câţiva prieteni, pentru a ne simţicu toţii bine şi pentru a contribui şi la succesul financiar alevenimentului de la Sala Rossa. Ca producători şi organiza-tori de evenimente ştim că astfel de lucruri se realizează cubani indiferent de unde provin ei. Nu cred că mai era nevoiedar şi cu această ocazie s-a dovedit încă o dată că baza în-casărilor nu o reprezintă vânzarea biletelor. Sponsorii localinu prea dau năvală, în timp ce „pomelnicul” VIP-urilor laintrare gratis e tot mai mare. Ca să vorbim de asistenţă: exactpe target! Suficient de mulţi ca să facă sala neîncăpătoare,toţi peste 25 de ani. Concertul a meritat toţi banii, poate chiarşi mai mulţi, pentru că rhythm & blues-ul e un gen de mu-zică care te mişcă de la primele acorduri iar stilul uşor bizarşi plin de influenţe etno româneşti, ungureşti, ţigăneşti cân-tat de Nightlosers, cu atât mai mult. Departe şi cu dor de ţară,fără activităţi de voie bună susţinute în mod frecvent de cătrecomunitate, majoritatea celor prezenţi au fost tentaţi să sarăde pe scaune şi să se prindă imediat la joc. Dar nu, nu aufăcut asta de teama de a nu fi arătaţi cu degetul şi de a fi„vorbiţi de lume” pentru că au avut curajul să se exprime deaşa manieră în public. Noi românii avem prejudecăţile noas-tre de care nu am scăpat indiferent de câtă vreme ne-am sta-bilit aici. Involuntar, am surprins câteva tentative ale unordoamne de a se ridica să danseze care au fost imediat tem-perate ori de soţii grijulii de aspectele menţionate mai sus,ori de privirile „judecătorilor” de conjunctură. Au continuatpe sub masă până la final şi au izbucnit în aplauze freneticela sfârşitul fiecărei piese sau glume din partea artiştilor.

Ca să întregim tabloul, Sala Rossa a fost alegereaperfectă pentru acest concert, întrucât are un uşor aer decămin cultural ceva mai modern, un bar foarte bine dotat şiîn limita decenţei la preţuri pentru o astfel de locaţie, o acus-tică foarte bună pentru acest gen şi un echipament foarte bunla sunet şi mai puţin sofisticat la lumini. Toţi participanţii laconcert şi-au găsit locuri la mese şi în jurul barului deschispe toată durata actului. Ca să păstreze atmosfera intactă ori

ca să o accentueze, dar fără o regie în prealabil, sunetistulnostru a dat nişte rateuri ca să ne meargă bine la toţi. Unsemn clar că a lipsit de la testele care s-au efectuat puţindupă prânz, când trupa a repetat cu profesionalism. Tot ei aufăcut ca aceste inconveniente să fie depăşite rapid de în-treaga asistenţă care a apreciat foarte mult prestaţia lor şimai puţin detaliile de calitate.

Revenind la trupă şi reprezentaţia lor: Nightlosersau fost magnifici. Au cântat piese mai vechi şi mai noi de petoate cele trei albume, nedisponibile însă la vânzare în searaconcertului, spre dezamăgirea multora. Fără a uita rădăcinileamericane ale genului, Nightlosers are propriile interpretări

ale unor teme arhicunoscute ale blues-ului, aducând ele-mente absolut inedite: solo-urile la frunză sau alte instru-mente populare de suflat (fluier, ocarină) interpretate deNucu Pandrea, armonia ceterii lui Jimi Lako cu completăride chitară sau versurile pline de originalitate şi umor. Dincomponenţa trupei mai fac parte Grunzo Geza (clape), Oc-tavian „Barilă” Andreescu (chitară bass), Ovidiu Condrea(baterie).

Pe toţi aceştia i-am avut la Sala Rossa (4848 St-Laurent) într-o experienţă artistică memorabilă pe care suntconvins că vom regreta că nu am exploatat-o la maxim.

Vineri 24 octombrie 2008Vineri 24 octombrie 2008 ■ PAG. 17PAG. 171717 CLUBBING & FUN

NIGHTLOSERS

Prezenţă magistralăla Montreal

Review Se caută un DJExperienţa primei mele participări la un eveniment

cum este Se caută un DJ a fost una dintre cele mai reuşitedin acest an. Am asistat la o seară magnifică alături denişte tineri talentaţi la pupitru DJ-ului şi de un public plinde energie, voios şi cu chef de viaţă. DJ-ii Adi, Broscutza,Francescoli au fost tare cool iar Iscu - love Iscu!

Am făcut cunoştinţă cu Adrian Parfeni aka DJ Adi,cel care a avut misiunea de a deschide seara cu mix-urilesale. După acest eveniment ne-a convins că îl putem numioficial DJ. Pasiunea lui pentru muzică merge până la sa-crificiu, mare parte din veniturile sale anuale îndreptându-se spre achiziţionarea echipamentelor necesare. DJ Adi aavut grupul său de susţinători fideli, veniţi special la ClubVinyl pentru a-l asculta. Mix-ul său a fost însă apreciat deîntreaga audienţă, nu doar de aceştia.

După ordinea intrărilor „în scenă” l-am descoperitapoi pe Radu Bogza aka DJ Broscutza. Cu ajutorul orga-nizatorului acestui eveniment, Aurelian Axente de la IdolConcerts, am decriptat şi mesajul mix-ului piesei Vine,vine primăvara, crezând că ea a fost aleasă total neinspi-rat, în plină toamnă canadiană: Radu Bogza este unul din-tre organizatorii evenimentului SpringBeat şi de aceea nuputea rata o trimitere către acest eveniment.

M-a surprins prezenţa unui DJ de origine peruană -DJ Aaron Francescoli - în cadrul unui eveniment majoritarromânesc. Am înţeles imediat că prieteniile şi schimbul in-tercultural nu au limite. Apoi Aaron e şi producător de mu-zică, iar multe din piesele sale au ca muză o româncă. Cu toţiiam remarcat că atunci când s-a făcut trecerea între DJ Bros-cutza şi Aaron a avut loc un moment de linişte, oarecum neo-bişnuit pentru o astfel de seară. Acest moment s-a făcut pentrua marca debutul său ca DJ şi nu oricum, ci cu o compoziţieproprie.

Seara s-a încheiat cu invitatul special, DJ RăzvanIscu, care şi-a ţinut promisiunea făcută într-un interviu ante-rior şi a scos la iveală mai multe piese cu influenţe din fol-clorul românesc. Nu doar ca să fiu în ton cu clubberii rămaşipână la ora închiderii, pot să mă declar fan al acestuia şi spersă-l ascultăm în curând pe unul din posturile de radio locale.Succes organizatorilor şi abia aştept următorul eveniment,acum din postura unui membru Idol Concerts deja iniţiat.

TATIANA NICULESCU şi echipa IDOL CONCERTSclubconcertecanada@sympatico.cawww.idolconcerts.cominfo: 514- 991- IDOL (4365)

Ediţia a doua 2008 Montreal

SPORT1818

Proaspăt întors de pe meleagurile natale, nu măpot abţine să nu vă împărtăşesc din experienţa mea de laun meci de fotbal la care am asistat la Piatra Neamţ. Amprofitat de o reuniune de familie şi ne-am dus pe stadion,ca pe vremuri, să vedem meciul Ceahlăul - FC Bacău, dinLiga a doua. În primul rând, am rămas plăcut impresionatde stadionul din Piatra Neamţ, o adevărată bijuterie, şi deaerul curat de munte, care a meritat tot efortul. Din pă-

cate, au fost prezenţi numai vreo 200 de spectatori şiaveam să realizez ulterior motivul acestei asistenţe

scăzute. Meciul în sine a fost slăbuţ, cu un efect tran-chilizant, făcându-mă să pierd golul victoriei Ceahlăului,cu 2-1, dintr-o fază care nu anunţa nimic. Antrenorulgazdelor, Florin Marin, a stat tot timpul ca un leu în cuşcăşi şi-a certat elevii, lamentându-se în continuu. Am rămassurprins că majoritatea indicaţiilor tehnice pe care ledădea se rezumau la: „Hai băi!”

La pauză, am încercat să cumpăr nişte seminţe,dar surpriză, pentru asta trebuia să ies din stadion şi niştepaznici foarte zeloşi m-au ameninţat că dacă părăsesc sta-dionul, nu mai pot reveni sub nicio formă înapoi. Şi aşaam rămas şi fără seminţe.

Galeria Bacăului, foarte agitată şi gălăgioasă, s-a făcut remarcată prin lozinci de genul „eu, şi eu şi eu teurăsc!” şi alte mesaje lipsite de sens şi prin stoicismul cucare a îndurat frigul de la poalele Pietricicăi. La final audat lovitura de graţie: au aruncat o petardă care a începutsă emane un fum gros şi un miros foarte puternic. Imediat,am hotărât să ne salvăm şi să părăsim stadionul. Arbitrulîntâlnirii a urmat şi el exemplul şi a pus capăt jocului după90 de minute, ignorând cele 3 minute de prelungiri.

Aventuri fotbalisticeîntr-o urbe moldavă

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Vineri 24 octombrie 2008Vineri 24 octombrie 2008 ■■ PAG. 18PAG. 18

Fenomenul Bute

Agitaţie mare în oraş. Unde ies, la bancă, la ma-gazine, în parking, în cartier, lumea care îmi ştie naţio-nalitatea mă întreabă cum se simte Lucian, dacăpregătirea se derulează conform planului şi toţi, dar toţiîmi spun să îl încurajez şi să îi transmit că inima lor estecu el în ring. Acest fenomen se numeşte Lucian Bute,românul care a fost adoptat atât de uşor de Montreal, prinfelul lui de a fi - modest, serios şi fără vedetisme. Toţi îlconsideră unul de-al lor şi faptul că le vorbeşte în ade-văratul grai quebecos l-a făcut un erou local.

La gala din februarie, de ziua lui, tot Centre Bells-a ridicat în picioare să-i cânte La mulţi ani. A fost im-presionant: 16.000 de suflete i-au cântat unui roman, laMontreal... wow. Lucian face parte din bogăţia acestuioraş minunat.

Pe 24 octombrie este un meci greu pe care Lu-cian cu echipa Interbox, condusă de acest modelator decampioni mondiali, Stephan Larouche, l-a pregătit foarteamănunţit. Lucian îl întâlneşte pe aspirantul obligatoriu alcategoriei super mijlocie versiunea IBF, Librado Andrade.Un mexican ce locuieşte în USA, cu un record impresio-nant: 27 de victorii, 21 prin KO, o singură înfrângere. Areun stil incomod şi pune presiune din prima secundă ameciului pe adversar. Faptul că este antrenat de un mon-trealez, Howard Grant, mă face să cred că îi cunoaştefoarte bine stilul lui Lucian. Singura înfrângere a avut-oîn faţa lui Mikkel Kessler, în Danemarca, unde nu a câşti-gat nicio rundă, publicul având o contribuţie majoră la„pietrificarea” picioarelor lui Andrade. Lucian, printehnica superioară, prin viteza şi jocul de picioare poatesă anihileze acest stil agasant care îl caracterizează pe An-drade. Golden Boy Promotion, prin proprietarul său, ren-umitul Oscar De la Hoya, a declarat că Andrade are obărbie de fier - un atu pentru un boxer care atacă încon-tinuu şi nu este foarte atent la defensivă. Lucian, fiind unboxer pe gardă inversă, poate foarte uşor să speculeze laun dreptaci cum este Andrade, ficatul care va fi descoperitde garda adversarului. Lucian este un perfecţionist, areun upercut la ficat devastator şi sunt sigur că va fi armacare va face diferenţa în această confruntare. Nu suntmulţi boxeri în lume care stăpânesc acest upercut la ficatcum o face Lucian.

De 11 ani de când organizăm galele pentru In-terbox, nu am simţit atâta intensitate în aer. Andrade a in-sistat ca soţia lui, Joselina, să vină de la Las Vegas, undecei doi îşi au reşedinţa, ca să îi fie alături la gală,simţindu-se vulnerabil psihic. Vineri, 24 octombrie, toţicanadienii, românii din Montreal, din România, vom aveao singură icoană, Lucian, şi vom fi puterea lui în ring. In-

terbox are suflet românesc.Va fi un spectacol mare şi Lucian va păstra cen-

tura la Montreal, aşa cum a promis. Pronosticul meu: Lu-cian învingător prin KO la ficat, în a doua jumătate ameciului.

Rubrică realizată de CRISTIAN ANGELESCUinfo@accentmontreal.com

Foto: Adrian Niculcea

Foto: Adrian Niculcea

Un salt de la Liga a doua şi aventurile dintr-ourbe moldavă, la meciurile din Liga Campionilor. Să în-cepem cu Steaua, care a continuat seria evoluţiilor peni-bile, cedând cu 3-5 în faţa lui Lyon, în Ghencea, după cea condus cu 3-2 la pauză. După meci, Gigi a explodat şil-a jignit pe Marius Lăcătuş, care imediat şi-a dat demisia.Astfel, inevitabilul s-a produs, iar acum se caută unantrenor în Ghencea. Sau mai bine spus, se caută o nouămarionetă pentru nenea Gigi, asta în cazul în care el nu seva autonumi antrenor. Se pare că principalul favorit ca săocupe postul vacant este Dorinel Munteanu, în prezent înLiga a doua, la U Cluj. O altă victimă a lui Becali a fostbrazilianul Arthuro, căruia Gigi i-a interzis să mai calcepe iarba din Ghencea.

Zeiţa Fortuna nu a mai fost aproape de CFRCluj, care a cedat la Bordeaux, 1-0 prin autogolul luiCadu. Urmează meciuri grele, atât pentru Steaua cât şipentru CFR, dacă vor să ajungă în primăvara europeană.

Rubrică realizată de FLORIN MOSCOVICIflorin@accentmontreal.com

LigaCampionilor

ÎNCHIRIERI

ANUNŢURI

OFERTE DE MUNCĂ

VÂNZĂRI

Ocazie unică! Vând avantajos ansamblu bar(lemn masiv), masă de tenis (fabricaţie Ger-mania) şi canapea extensibilă. Toate arti-colele sunt noi şi de cea mai bună calitate!Sunaţi urgent la tel: 450-420-3660

Cea mai mare colecţie de filme româneştidin Montreal. Peste 400 de tiltluri. Filme is-torice, comedii, de acţiune, pentru copii,documentare, sportive. Tel: 514-944-1418.

Caut şofer clasa 1, cu experienţă, pentruCalifornia în echipă (team).Tel: 450-975-7557; 514-972-6916

Caut bărbat cu permis de conducere pentrulivrări de produse alimentare în vestul in-sulei Montreal. Tel: 514-999-2780

Companie de gestiune imobiliară, proprie-tară de mai multe blocuri de apartamente laMontreal, caută persoane pentru posturileurmătoare:Vopsitori, Adjoint(e) administra-tive. Info: d-na Lăcrămioara, 514-813-9114.

Caut şofer cu experienţă clasa 3 pentrucursa 5/7 Montreal-Ottawa şi clasa 5 pentrucursa locală 5/7 Laval-Montreal.Aurelian, tel: 514-581-6299

Căutăm technician(ă) în arhitectură sau ar-chitect(ă) junior. Minimum 5 ani de expe-rienţă. Rak & Rak Architectes,514-731-0099; alex.rak@sympatico.ca

Caut şofer clasa 5 şi 3 şi ajutor la livrări şimutări. Tel: 514-886-6683

Camere de închiriat la 3271 Van Horne,aproape de centru comercial, lângă staţia demetrou Plamondon, autobuz 161. Curat,mobilat, încălzirea şi electricitatea incluse.Tel: 514-733-9415.

4 1/2 în Chomedey/Laval, de la 1 dec.2008, spaţios, luminos, etaj intermediar,foarte curat, zonă centrală şi liniştită,aproape de toate serviciile, autobuze localeşi spre Mtl cu orar regulat, lângă Loblows,IGA, SuperC, Centre Laval (metrou Mont-morency) şi Carrefour Laval; lângă aut.440 şi între A13 şi A15. 620$/ lună, incluse:2 locuri de parcare exterioară, aragaz,maşină de spalat şi uscat. Contract până la30 iunie 2009, posibilitate de prelungire.514-594-7263 (Chris, engl.sau fr.) sau 450-688-1128 (ro).

Biserica Ortodoxă Română NaştereaMaicii Domnului (Laval) invită toţiromânii la săvârşirea Sfintei Liturghii înfiecare duminică începând cu orele 11:30.3544 Chemin du Souvenir, colţ cuChomedey, lângă Chateau Royal.Pr. Iancu:514-531-3585;450-575-4620preot_iancu@yahoo.comwww.bisericalaval.com

Biserica Sf. Apostol Andrei (Laval) vă in-vită la săvârşirea Sfintei Liturghii în fiecareduminică începând cu orele 11:30. 635boul. des Laurentides (colţ cu Saint Louis,Laval). Pr. Dan Nicolau: 514-487-6596

Parohia Ortodoxă Sf. Gheorghe (Rive Sud)invită credincioşii la următorul program deslujbe: duminica, 9:30-12:30, utrenia şiSfânta Liturghie; miercuri, orele 20:00, slu-jba Sfântului Maslu; sâmbăta, orele 16:00,slujba vecerniei. 2000 boul Marie,Longueuil (Saint-Hubert), J4T 2B1.www.sfgheorghe.com

Biserica Penticostală Română Église deDieu Bethel Roumaine de Montréal, J.J.Joubain, QC, H7G 4J1. Tel: 450-697-9469;514-241-7913. Program slujbe religioase:joi, 18:00-20:00; duminica, 9:00-12:00 şi18:00-20:00.

Biserica Greco Catolică Parohia NaştereaMaicii Domnului celebrează SfântaLiturghie în fiecare duminică la ora 10:30.2310 rue Denonville,Ville-Emard (Mtl),H4E 1M8 (metrou Monk, autobuz 36 di-recţia nord, a 4-a staţie). Pr. GheorgheAvram: 514-745-7565;www.sfantamariamica.org

Următoarea apariţie:7 noiembrie

(data limită pentru dat anunţuri:2 noiembrie)

Vineri 24 octombrie 2008Vineri 24 octombrie 2008 ■ PAG. 19PAG. 191919 DIVERTISMENT

DIVERSE

Turneu de POKER, Bar Internet SauvéInfo: 514-473-6008

HHOORROOSSCCOOPPBERBEC (21 martie - 19 aprilie)Sănătate: Este indicat să nu maiconsumi lichide în timpul mesei.Dragoste: Poziţia delicată a lui

Venus te predispune la suspiciune şi gelozie, iarîn zona cuplului se mai află şi Mercur în retro-grad, care îţi poate crea probleme de comuni-care. Financiar: Se pot produce crize, pierderi şieşecuri legate de bani.

TAUR (20 aprilie - 20 mai)Sănătate: Nicio problemă ma-joră, eşti în formă, energic, plin deviaţă. Dragoste: Cu Venus, pla-

neta iubirii, şi Marte, cea a sexului, în sectorulrelaţional, preocupările amoroase predomină, iarpasiunea pluteşte în aer. Financiar: Atenţie, poţiajunge într-o situaţie foarte dificilă daca nu eştiprecaut.

GEMENI (21 mai - 21 iunie)Sănătate: Nu sunt elemente ma-jore care să influenţeze starea tade sănătate. Dragoste: Acum

cerul se înseninează, atmosfera se destinde, totuldevine mai simplu şi mai plăcut. Financiar:Parcă ai aştepta de undeva să apară nişte banisau nişte oferte noi de colaborare, dar ele nu vorveni chiar acum. Răbdare!

RAC (22 iunie - 22 iulie)Sănătate: Pluto şi Luna Neagrăse află în casa sănătăţii şi cer să lise acorde atenţie. Dragoste:

Aflate la apogeu, pornirile erotice vor să se ma-nifeste în voie, drept pentru care răspunzi ime-diat la chemarea aventurii. Financiar: Aisuficiente rezerve pentru a te simţi bine şi a-ţipermite tot ce îţi doreşti.

LEU (23 iulie - 22 august)Sănătate: Nu ai de ce sa te plângi.Jupiter îţi protejează sănătatea şiîţi dă multă putere de muncă.

Dragoste: Climatul este mai degrabă tandrudecât pasional. Financiar: Ai unele mici dubiicu privire la mersul viitor al unor evenimente,care ar trebui ignorate. Munca ta va da roade cese vor materializa şi în plan financiar.

FECIOARĂ (23 aug. - 22 sept.)Sănătate: O cură de vitamine, înprag de iarnă, nu ar strica.Dragoste: Nu este exclus să-ţi

reapară în cale o fostă iubire sau să trăieşti o în-tâmplare care-ţi reînvie amintirile. Financiar:Nu te teme să iei decizii noi cu banii de care dis-pui sau care urmează să intre în posesia ta.

BALANŢĂ (23 sept. - 22 oct.)Sănătate: Bea doi litri de lichidepe zi: apă, ceai, lapte, sucuri.Dragoste: Poţi întâlni o persoană

de care mai târziu te vei îndrăgosti. Acum însădragostea nu constituie o prioritate pentru tine,obligaţiile profesionale sunt pe primul loc. Fi-nanciar: Te descurci admirabil în finanţe, imo-biliare, relaţii cu publicul şi îţi prieşte munca ladomiciliu.

SCORPION (23 oct. - 21 noi.)Sănătate: Acumulările de tensi-une se pot solda cu puseuri acute,infecţii, inflamaţii, episoade

febrile sau dureroase. Dragoste: O relaţie prindecontur din ce în ce mai puternic şi te îndrepţispre ceva serios. Financiar: Ai şansa să atingiceva la care ai tot visat în ultima vreme.

SĂGETĂTOR (22 noi. - 21 dec.)Sănătate: Încearcă să adopţi uncomportament ponderat, fără ex-cese. Dragoste: Venus în Săgetă-

tor îţi deschide larg porţile iubirii dar dacă e săse petreacă ceva, cel mai probabil va fi vorba deo pasiune secretă sau ilicită. Financiar: Aiocazia să ajungi mai uşor la cele mai înalte ide-aluri.

CAPRICORN (22 dec. - 19 ian.)Sănătate: Consumul nervos măritpare să reclame administrareaunor suplimente cu magneziu.

Dragoste: La orice petrecere, sindrofie sauadunare te-ai afla, atragi privirile ca un magnet.Financiar: O intenţie de viitor îşi modifică di-namica, mergând mai repede spre realizare.

VĂRSĂTOR (20 ian. - 18 feb.)Sănătate: Nu ai probleme de-osebite de sănătate. Treci însăprintr-o perioada solicitantă, care

te oboseşte. Ai grijă acum ca să nu suferi maitârziu. Dragoste: Resimţi nevoia de a împărtăşiaceleaşi concepţii cu fiinţa iubită sau de a de-scoperi lumea împreună. Financiar: Ajungi laun ţel de mult visat şi succesul îţi inspiră în-credere.

PEŞTI (19 februarie - 20 martie)Sănătate: Nu exagera cu alcoolul,mai ales dacă ai supărări cu sto-macul. Dragoste: Cu puţină în-

drăzneală ai putea să-ţi declari sentimentele.Financiar: Tinzi către o stabilizare însă fi-nanţele pot deveni un subiect de dispută încuplu.

1. Gabi a împlinit 30.000 de zile de la naştere. Ce vârstă va sărbători la cea mai apropiată aniver-sare a sa?A) 83 de ani B) 100 de ani C) 27 de ani D) 5 ani E) 77 de ani

2. Şapte pitici feroce îşi împart prada după ce au jefuit un prinţ. Ei primesc fiecare câte o mone-dă, pe rând. Când au câte 15 monede, nu mai sunt destule pentru a le împărţi la fiecare. Ei dau acestrest complicelui. Câte monede ar fi putut avea prinţul?A) 98 B) 105 C) 108 D) 112 E) 120

3. După o reducere de 30%, un ordinator costă 420$. Care era preţul vechi?A) 800$ B) 700$ C) 600$ D) 450$ E) 350$

Ne puteţi trimite răspunsurile voastre la adresa concurs@accentmontreal.com până pe data de 2noiembrie 2008 inclusiv. Câştigătorului sau câştigătoarei i se va oferi un certificat cadou la ma-gazinul Renaud-Bray în valoare de 25$ din partea firmei RIK-LINX COMPUTERS.

Soluţiile concursului din numărul trecut

1. 2 ore.2. Lăţimea colii este 63 cm.3. Cifra 7 apare de 290 ori.

În urma tragerii la sorţi, câştigătorul este Alexandru Pantea.

CCOONNCCUURRSS

AUTO

Ocazie! Mazda 3 2007, impecabilă, 28.000km, cedare contract, leasing expirare aprilie2010, 355$ pe lună, unic utilizator, dotarecompletă, negociabil. Sunaţi urgent la tel:450-420-3660

MICA PUBLICITATE

GRATUITĂ. Profitaţi!

514-690-8831

în este

CERERI DE MUNCĂ

Şofer profesionist particular, disponibil 7/7pentru a efectua deplasări long distance saucourt distance. Preţul se negociază în funcţie de cerinţă. Sunaţi la 514-562-6172.Florin.