Gramatica rusă

Gramatica Rusă

Cuprins

Substantivul .............................................................................................. 5 Adjectiul .............................................................................................. 48 Pronumele ............................................................................................... 60 Numeralul ............................................................................................... 80 Verbul ............................................................................................... 101 Adverbul ............................................................................................... 153 Prepoziţia ............................................................................................... 165 Conjuncţia .............................................................................................. 169 Particula .............................................................................................. 172 Cuvintele modale ..................................................................................... 176 Interjecţia .............................................................................................. 178 Sintaxa propoziţiei ................................................................................... 180 Sintaxa frazei ........................................................................................... 208 Cheia exerciţiilor ..................................................................................... 238

liLA|!at:s

tfrlil

ll[ {

r{

i tiii'

Un loc important in lucrare il ocupi schemele 9i tabelele sinoptice, care scot

in eviden!6 elementele cele mai reprezentative pentru structura limbii ruse printr-o

sintezi logico-vizuald. Exemplele, in scheme gi tabele sinoptice, in cadrul textului,

$intconstruite pebazaunuimaterial lingvistic accesibil pentru cititor. Majoritatea

acestor exertple (cu excepfia celor din exercilii) slnt traduse in limba romind. Prin

acest procedeu autorii au asigurat nu numai accesibilitatea 1or, dar au creat qi posi-

bilitatea confruntirii structurii celor doul limbi. Exerciliile ce insofesc diferitele

compartimente gramaticale cuprind traduceri qi retroversiuni, urmlrindu-se astfel

flxarea gi controlul problemelor parcurse. Succesiunea gi volumul exercigiilor au

fost condilionate de caracterul temei respective: caracter mai mult sau mai pulin

contrastant (prezenla sau absenla categoriei gramaticale in limba romdni, speci-

ficul exprimdrii ei in limba rusd in compara{ie cu limba romdni etc.). De pild6,

numdrul exerciliiior la verb este mai mare decit la substantiv q'a.m'd'

In incheiere, Gramatica este insoliti de o cheie selectivi a exerciliilor.

Prezenta lucrare nu este o gramaticd contrastivi, ci o gramatici descriptivd

a limbii ruse, deoarece procedeul descriptivJinear este dominanl

Firegte, lucrarea nu epuizeazi toate aspectele legate de fenomenele gramaticale

prezentate, autorii str[duindu-se sE ofete problemele-cheie aie gramaticii limbii

ru$e, necesare, in primul rind, elevilor in invifarea acesteia.

&ea'4

E

a-R rt";Jsubstantiv din

S U B S TAN T ML (lftuc cyqecrnfire.rrrNoe)

Substantivele in limba rusi se deosebesc dupd gen qi se schimbd dup6 numdrgi caz. Ele r[spund la intrebdrile: xro? (cine?), uro? (ce?).

Substantivele nu se articuleaz,i. in limba rusd nu existd a.rticol. Un

limba rusd poate fi redat in limba romdnd articulat sau nu. Compara{i:

.fl uumd"n poru6x.-Ez am citit un roman

.fr uumdlt polain <<Aana Rapdnww>.-Eu am czTit romanu! ,,Anna Kareninaoo.

8 ponrine uadeo eepdee.- In rcman sint mulli eroi.

I. Genul substantivelor (Pod uhteH cyulecmsfime,xbHbrx)

$ 1. substantivele in limba rus[, ca qi in limba rom&nd, cunosc trei genuri: rnasclr-lin (uyuccxdil pod) feminin (crcdncrcuil pod) Ei neu*u (cpddnuit pod).

Substantivele masculine Substantivele feminine Substantivele neutre

se termindin Exemple se termind

1n Bxenrple se termind I -in I Exempte

consoand

durdconsoand

moale

-fi

TOM

asro*ro6riJ6iuys6fi

-a

-frcoasoand

moale

pfuxa

sfruusgnepr'r

-o

-e

-e

nr,tCfrlrd

3Aarrne6e.nr6

* Semnul moale (r) nu este considerat terminalie, ci doar semn grafic.

genulAceste

:Y,::1

li

I1i

ri

':ii

tr'fr

fftft

ffi'llg:,l+'l rffiFt, , 'a*i?'?: ti

Observalie.ln limba rus6 genul neutru este un gen independen! cu terminatii specifice

(atit la singular, cit qi la plural)'

$ 2. Majoritatea substantivelor (in special cele care denumesc obiecte), pot fi gru. .

p* n. genuri, dupl criterii gramaticale, adici dupi felul terminafiei' Prin urmare'

a..or* ori genul substantivelor din limba rusi este diferit de genul substantivelor

i** at"".*c aceleaqi obiecte) din limba romini' de ex': rcnacc (m') - clasii

if.); o*O (n.) - fereastr'I (f.);rerpiar (f') - caiet (n')'. , .concordanladintregen.qisensesterespectat l |anumeledepersoane,f ieco.

mune: or6q (m.;, rr'Iarr* 6'), tt,ftot" (m'), yrrfire.nrunua (f')' g6rymrca (f')'

,0"r." (m.), fie proprii: Cima, A'rerccfrm (m'); O'ru' Omra (f'); K6as' Hrno'nrifi

(m.), indiferent de terminatie'

I Rw[lUnele substantive, degi au termina{iaspecific[ genului feminin-

a(:s) ,denumescpersoanedesexmascul in 'deex' :xf i I ls*unchi '96'rymrca-bunic,' uyxqnsa - b6rbat" rrfua - tat6' (moua - tinir' precum 9i diminu-

tiveleunorntmebErbdtegti,ca:CepExa-det'aCepr6i;AnEua-delaAlerc6fi;Bius de la l{nriu q.a.

$3.Substantivelecaredenumescprofesiisaufuncsiisintingeneraldegenulmas-;Un, astfel: nsArr6r, Bplq' ce*per6pq uexilnr, glp6rc'rop, rpor[6ccop' chiar

dac6eleserefer[ laoporsoanidesexfeminin,d:ex:oni-xopiwlrT4np6nrop-

;Ea este un ilirector buz'

4.substant ivv|rnoedput4indicdat i tpgrsoanedesexmascul iu,ct tq idesexfrrnioio, de ex: Toripurq ?Inaxira y dupdrcmopa' -Tovrr[;a Ivanov este la

,dirrrtorl, Torflplq clrnpn6l 6aeuu xopoti| pa66rnaetn. - Tovariqul Smirnov

Iucreazd foarte bine.Unele cuvinte termioate in -a ('o): cnpori (orfan), fmruqa (om degtept'

ouminte), parrlul (gur6-casci), igi definesc genul in funclie de sexul persoanei la

carg se refer6, de ex':

Smom uilnr.rrr-cnpor6. - Acest biiateste orfitl 3ma A6sosxa-cupor6'

-.Aceasti fati este orfanl'

substantivul lcorldra se poaf.e referi, de asemenga' atit la persoane de sex

masculinn clt gi la cele de sex femiuin' de ex':

Ou uoit rcoln6ra. - El este coic;ul mru; O116 acrt lr.tirr6ra' 'Ea este

colega mea.Diutre cuvintele ce denumess pefsollno un siugur substantiv este de genul

neutru - aurrfi (copil.) Acesta ss foloscate rar' fiinC inlocuit dc cuvintul pedtuorc'

$ 4. ln limba rusd existl substantive d3 gonirl n:utra terminate in -Ms' Dintre

"i.ot"maiuzualesinturm[toareie:fi '{ ' :!(n..rr:r:!,np6ul(timp),rrr6rrrr(drapel),n.rl6ur (flacdri), c6n'rn (.slmiu![)'

6

Ex.; TeoE fiiun .Aaexcdudpa. _ Nnmele ,Au este Alexondra.lmo nawe aeoflddaoe np6rur. _ Acesta erle timpul nostru liber.

Genul substantivelor cu tema in -rsubstqntivele f6rr terrninafie, care la sfirgrtul temei au -ro pot fi de

marculin sav feminin. Comparati:g€E (m.), renr (f.); orriro (m.), xurrr (f.); esmuodfnb (m.), c,ram (f.);(f), srepr (m.).

Genul substantivelor de acest fel trebuie invifat odati cu cuvint'l respectiv.

$ 5. cele mai uzuale substantive de genur masanrin terminate in -r:

genul

l{B€pE

acmo ao6ilttu (automobil)otcdafn (ansamblu)6wtdxao (binoclu)zeosdv (cui)z6cnumatn (spital)deno (n)doarda (pioaie)xdneut (piatrl)xapmdfien (cartof)xdueau (tuse)xoumpdaa (control)xopti1.ca (corabie, navd)xdpeua (rdddan6)

Kperi4rrb (kremlin)wizept (tabdr6)adxomt (cot)uonacm {tp o (mlndstire)uotr, (zerc)ozdnu (foc)napdao (parol6)rera (buturugl)ndttdeaa (amiaz6)nopm$dtn (servieti)nyma (cale)peudna (curea)

Uo.frtta (pian)

py6to (rubl6)cnemtdxltt (spectacol)cmuat (stil)cyxripa (pesmet)mdnoao (plop)mynndtu (tunel)y'aozu (cirbune)j,poeeao (nivel)$ondpo (felinar)Axopa (ancord)avudm (orz)

Substantivele cu sufixele -rqrrrJnaiTetts, nucdrew, mixaps (strungar),mesc profesii.Denumirile luniior sint tot de genul masculin: rmdpr, Qeupri,u, g.a.m.d.

Ei -apr sint de6u6tuomCxapt.

masculin, de ex.-substantive denu:;

6oao (durerc)eapadao (armonicd)eitum (pieire)epydo (piept)aptro (murdirie)daa (depdrtare)

aemdn (vifor)uoptiau (moral[)awcm (gjnd)aefimo (petrol)numu {ald)6cenu (toamnd)

pon (ro1)pmJ,mb (mercur)ccaea (legituri)capdrc (liliac)cxdmepmo (faf6 de masi)cn'tepmb (moarte)

\

$ 6. Cele mai uzuale substantive, de genul feminin in +:

II

deepu (uqi)eaa (brad)xpoedmt (pat)ruddna (palmd\aew (lene)ui6ena (mobil6)uedfutu (rnedalie)uedt (aramd)

dmpacn (ramurd)

huepedo (rind)

ntiunmt (memorie)

neudau (trislefe)

nevdmt (presd)

nndu4adt {pia|d)nocmd,'tr, (pat, agternut)

namu (praf)

com (sarc)cmato (olel)cneno (stepI)cmdnew (grad)cynra (esen!d)nexu (umbrd)mempdda (caiet)nrarua (lesituri)

ryeaa (scop)

Iiilnii l

I

iticlt$1

ti$il

H

l#Ilqtrufi

l#&r

$ 7. Substantivele a c[ror temi se termind in una din consoanele quierltoare

i*, ",

lu, q), urmati de -r, sint de genul feminin, de ex': poxr (secari)' Aoqr

(fiici), rvrrrurr (goarece), neur '(lucru, obiect) 9'a'' Substantivele terminate in -ocrr, -ecrb sint de genul feminin' (cuvintul

rocrL -oaspete- este de genul masculin'

Substantivele care se termin6 in -us, -cTbr 'Cbr -Bb' -tlb sint, in majoritatea

cazur i ior ,degenul feminin ' Iat6l istacelormaiuzualecuvintedinaceast5categorie:

6oldsut, (boali)

ttcusuo (viald)

rarxo (execuiie, chin)

cecma (veste)

6./racmb (putere)

zpycmb (tristefe)

sdeucmu (invidie)

rucmu (pensuld)

xocmu (os)

uecmu (rdzbunate)

uinaeucma (urd)

nieecmt (nuveli)

cdsecmt (conqtiin{i)

cmpacmt' (Pasiune)

uacmo (parte)

vecrra (cinste)

Luepcmb (lin6, stof6 de lind)

nddnuct (semndturi)

plxomtct (manuscris)

cment (stepi)

ryena (lanl)

6poaa (sprincean[)

no66aa (dragoste)

,r,topx\aa (morcov)

d6yao (inc6116minte)

ln celelalte cazuri ne adresdm dicfionarului'

Cuvinte inileclinabite (HecrlonfeMble crloBa)

$ g. substantivele indeclinabile ce denumesc obiecte neinsuflefite sint de genul

o"utru, de ex.: tranlr6o llerp6, xun6, 6np6, gen6, urocc6; xnpfi, (iuriu), laprfio

(pariu), TeKcf' rHTePBurb E.a.Cuvintul Kotpe este de genul masculin: Oua 'ao6um 'Iipnsrft x6$e"-Ei ti

place cnfeaua neagrd.Cuvintele imprumutate ce denutnesc fiin1e - KaKaAy' rco;rfi6pu' KeHr]rpy'

uunoraRg6_pot h, in funclie de context, atit de genul masculin, cit Ei de genul

feminin:nenrypjropur i ; raceoez|denl tubnaa*Cangurul( femela)tEialdptapuiul (gen f.)

8

Genrl cuvlntului compus prescurtat este determinat de substantivul de baziial grupului de cuvinte din care a fost alcituif de ex.: Iylf{ (m.) (rocyadpcr-seEuufi yalIrepc6irrnrft urrarfix-magazin universal de stat).ri}C (f.) (ru4poeaexrpocriiuqnr - hidroceatrali).9ro ilrocx6scruft fVM. 3ro 6onrIu6s fOC.

rabxercttrul- Traduceli substantivele de mai jos. Determinayi-le genul in comparalie cu limbaromdnd.

Model: oAexAa (f.) - imbrnclminte (f.)

O,cdxAa, Maratriu, ca6ro, xocr(lu, nuc'urd, py66urxa, rafi, u6clo, (l6xa,rinczyx, xae6, uanir6, nwtgrfua., ir,ronoi,d, xapr6$enr, xanfc.ra, nropx6rr, x6Qe,h6nonx, rpaltlffi, vep6rrrrr, rvr6fira, Aneps.2' Transcrieli urmdtoarele cuvinte pe trei coroane, dupd gen (mascurin, feminin,neutru), punind ln dreptul fecdrui substantiv tntrebarea xro? sau sro?

Epar, uyedft, x<incrara, 4ov, oxnd, rerp4{r,, raparg6ur, arropfvxa, udpe,na6opar6put, asrorvro6dn6, TeTs., Ah;rr., p;fvra, 46gyruxa,666ywxa, nr6rre, 4r_n6u, ordq, n6ne, yrrirenr, pyxoE, n6prnx, covrti, sp6une, v66em, 4enr.3. Indicagi genul substantivelor de mai jos. subliniagi sufxul sau grupurile de con-soctne eere vd ajutd sd le determinali genul.

IlNcireln. ulepcr6, cndcapr, rrr6*ogocrr, qecrb, xI{3IIb, r6xarncrr, uesarf-cl,IMocrb, crporirenr, n<itecrl, pyroro4*ienr, 6ol6tur, 6u6nuor6rcapr, p64ocrl,aecru, udnoctr, r6xapr,

4. Determinasi genul substantivelor de mai jos. asotciali fiecare cuvint clt un pronumepose,civ sau un adjectiv, potrivit ca ser?s ;i formd.

Model: Cdura (m.) - .{opor6fi C6rua; vo6 rhvrr.C:irn4, g6*, craan, st6pr, \/lAmg,6rn6x;rr, poxr, ixopr, ruu6ur, rBo3As,

tdnoar, cnerr6ur, ordm, uyrr, rp6ux, rarcri, sn6vx, xtopti, Iiruf, uocc6, neup,napdlr, rmrepnrr6, no.o.

5. Asociayi substantivele de mai jos cu pronume posesive sau ad.jective, acordtniluJein gen. Unde este posibil, dali cele doud variante de gen.

Model: lvroft xoln6ra, uoi xonn6ra; 6onru<ifi IVM.Konn6ra, crpor6, parfur, flaunua, npo$dccop, xaccip, cexpelipr, rrrex6rur;

f3C, crenrae6ra, IVM' rys; r6Qe, 6rcp6, rcolf6pu, xenrypj.6' Formali scurte propozilii cu cinci din tmbindrile de uninte oblinute prin efec-

tuarea exercitriului 5,

, t r**

lL Numnnrl substantivelor (Vucttd u'vEu cyu4ecmefimenvuwx)

$ 9. Substantivele in limba rusi' ca qi in limba romini' au doud numere:

singularut (edilucnrcenuo' ""'nal

qi pluralul (uudacecmeeutwe'ructd)'

Substantivele f" pfu'ui uo'uft" terminafii decit la singular' de ex':

,yrrfr - aysdu, ttiuna - aduns1 deepa - ostpt''

La formarea pf*ufofoi '"

ptoaut uneori-sclrimbiri qi in tema cudntului:

peaEuorc (cop\l) - pe6i';;-;p; (frate) - 6pdmst; dpve (prieten) - dpvet'ir'

Alteori se schimbE accentul' d" t*'t udpe-uopfi; zdpod-eopod6'

Majoritatea substantivelor de genul mascul{n qi feminin formeazd pluralul

cu ajutorul terminaliiior lu-;; -t' tJ" de genul neutru primesc' de reguld'la pluratr

terminaliile -a qi -l'

Formarea pluralului substantivelor( O 6n asoa dnue au 6 uc e cme enn o z o uuc td )

--l\ Relineyi I l. tnffucrt dupi r' K' xt r' q' m' ul nu se scrie -rt c'i -u' se mo'

aiiffiT terminafia pluralului substantivelor a ciror temi are in fioal una din aceste

c.nur I lii*,1ii,X'.',fTcrminate la

N. pl. ln

Exenr

smg. pl.

uuxen6prruesi:lux6vnatrrc€crprr

unc6re.nnxa:rengapfirerpixuI\ar'ttllf,

rtays6urep6uc6ronsriiunn

M I

consoand dur6 I

t l -a

;l"""---*FIMl ' f i

Fl - '

-l,l I rrxeu6P

I r,9EilII xoMsaTsI cecrPi

-u

uuc6re.nrKaJIeEAApbrerp6ppMBIIIIb

vry:6[rep6ficevrinfufft

<)

-M{

N-a

cr6eocerr6fDrs

16nesA6IrEe

CJIOBA

cblavMelTS

c,eMefla

IIOJI'

sA6umt.-t--t l -elN tl l -e

-q

-4)

1 consoane, de ex.: rcntea- rrafren; yuewfu-yeuuxf,; cmap!,xa-cmap)'xiriaotr - uoucfr; xapaadhu-xapmdawfr,; moedpn4 - moedpuu4t; d,fua (vil6) - dd,n

$ 10. Substantivele neutre terminate in -1or au teme diferite la plural, cipitindo silabi in plus: epdna-epeueu5., iua-uuewi, sudun (steag)- manEna,uCaa (tib) - nneuetd, cdna (sdmir46) - cenwi; substantivele: rurdur (ffac6r6),6p6rrrr (povari), rrlwr (uger), r6nrr (cregtetul capului) nu se folosesc ia plural.

Uaele substantive neutre tern,inate la singular in -o fac pluralul in -s, deex.: nae,td (um6r) - nniuu; trotiao fuenunchi) - rotdnul edxo etleoapd)-edru;A1aoxo - hircrcn; lxo (ureche) - iwn.

$ 11. La unele substantive, odatd cu formarea pluralului dispar vocalele o sau e,deex.: xpyucilr (cerc) - rcpyrctcfi; opEz (vultur) - op.,ttit;xri.neuo eiatt\-rduafit;co'roedfr furivighetoare)- corca#t; admep (viat)-cimpu; dew (a)-dw E.a.

De obicei pierd aceste vocale substantivele terminate in -orc si -eq.Iatd citeva dintre cele mai uzuale:

Obsenagie.

Cu exceplia cuvintului roucou6neq, subsiantivele de mai sus au sufixulaocentuat. La plural accentul se transferd pe terminafie.

O alti serie de substantive schimb6 la plural accenrul de pe o ,silabi pe alta:a) la unele substantive de genul feminlr? accentul se mutd de pe terminalie pe temacuvintului: enpni- cmpduw, saefii (stea) - se6ldar; cecmpit- c6cmptt;pyxi - p{rcu; nceir-a6eu; zonoa.i - e6noow; b) la unele substartive de genulmasculin ac,centul se muti de pe silaba finali pe tcrminalie: oe6w (foc)- oeafrt;rczpaadlu.-rapttdnufi (vezi qi $ 1l). in astfel de cazuri accentul trebu i,relinut odatd cu invdlarea cuvintului

:espectiv.

AIte perticuiaritfifi fu f+rnnarea pluratrului

$ 12. Unele substantive de genul masculin lac pturalul in -6 i-:i), accentul fiind peterminafie. Aceste cuvinte pot fi formate dintr-o singur5 siiabl: .soru, .nec; iindoud silabe: rdpcg, udruep qi, mai rar, din trei silabe: npodr6ccon.

tucmdx (fo46) -- nscrxri xonetl gftqit) - ronirdrntamdx (basma) - nlarnri omeq $atd) _ orudrnomotdx (lavan) - uoronrrl deopetl $alat)_ ABopr&;rctnanirc (strung) - cramr* ozypal, (castravet€) _ orjpqblozouEx (lwiniff) - orosbrrt *oucoudneq (comsomolist) - KoM-

cov6lrr{rr

LL

t

6ox (ptrte, qold)- 6oxti

aer (secbl) - eer<d

azas (ochi) - enaed

do,ra (casd) - douti

xpail (lilaut)-xPah

zec (p6dure) - ltecd

aya (pajiEte) - tYzti

cuez (zdPadd)- cnezd

poe (com) - Poed

npofidccoP - nPo$eccoPayuilmeta-Yuumeti

6pun (frate) - 6Pdmstaucm (ftwzd)- ailcnrts

ayuc (sol) - nYa*ficmyn (scaw) - cmi'ttt

6dpez (mal) - 6ePezrieiaep (seard)-aeuePdz6rcc (glas) - zottocddhrcmop (doctor) - doxmoPd

udcmeP (maistru) - uacmePd

n6uep (n'wdt)-nouePdilcmpoe (insuln) - ocmPoed

ndpyc (veli)-naPYctindesd (+xen) - noesd(t'

dupdrcmop - duPercmoPd

xtircc (spic) - rotdcYnnepd (ptand,, Peo4e) - ndPsn

ddpeao (coPac) - deP ietn

rpuil (aiPL)-KP&nbt'seauS (verigd)-sedHbs

La unele substantive formarea pluralului produce alternanle consonantice in

tema cuvintului, de ex': dpyr (prieteQ -dpytth (r-s); cyr (nod' ciot)-cytth

(n - q)''

eite substantive formeazl pluralul in doui foluri' de ex':

/ tttictttts (ddpeea) -frunzele (copacului)rucr ( tucmtt (6yadzu)-fai (de hirtie)

t xte6i (e ndae) - grtne (Pe ctmP)xne6 \ xad6w, (6dmte xtd6ut)-plini (ahe)

t catuoel;fr (hmoeo cmapur<d)-fiii (acestui bdtrtn)cr'Iu ( cuilt6-J#tElttw).*-fiii^(Vattiei)

/ vqumeafr (e wxdae)

-

plgfesorii (la gcoald)yqrf,re.m <'r;;*;d'6iprcctiia-iiiti,tsua)-4aso&Iii-'(mwxbm-leninismului)

$14.Substant iveledegenulmascul interminateln-r l run'- iuutransformi laplural aceste sufixe in -*u, -o", de ex.: zpawdxt{u (cet6tean) - zpducdane;

rcpecmartw, (!dran) - xPecmufuu

Substant iveleterminatein-trRformeazipluralulast fe l :xoslnu(stlpin) -xoeaesill zocnodf,s (domn) - eocnod6; 6otedpw (bulgar) *6ottedpw;

zpysftu- ePYsiw.

72

Substantive mascutine cu phnatul in -6 Gi)

$ 13. Citeva substantive de genul]zrc.rculin gi neutru au la plural terrninalia -rn:

substantivele rnasculi'e care au la aingular. sufixele -of,ot(, -6rox(desemnind numele unor pui de animale) primesc la plural -{ra, -61a, eowdnorc(pui de lup) - eo,*inal t<omEnorc (pisoi) - reomftrrl uedeescfinorc (pui de urs) -- uedeectcaral met1norc (vitet) - metrtra; quntEnor fuui de pas6re) - 4unafrrrr;ucepe66uox (minz) - ucepedrtu.

i ReEineSi I Substantivul pe6€uorc (copil) are doui forme de- l

qi A€rillilii-mul se folosegte mai des). pluralul substantivuiuieste .lnban.

plural - peGrfrra

uelor6r (om)

Substantive defective de numir (Cyt4ecmetimelbHbte,ynompedtheuate mdtaxo e edtmcmneHHo.u ti,.rtu so tvtHdJteecmletHou

aucttd)

$ 15. 1. Substantive care se folosesc numai .la

singular:

a) substantive coiective (uuead cyt4ecmethne.naaue co1updme.otaorc) cu formide singular, denumind insd, o pluralitate de fiinle, de ex.: MonoAdx' (tineretqe;rondqecrno (omenire), rpecrircrro (!dr6nime) $.a. sau de lucruri : u66e*(mobili), uocf4a (vase), 6e;nG (lenjerie), oA6xna (imbr[cdminte), 66yrrinclltiminre);

b) substantive ce denumesc cereare qi regume: nyryryfra (porumb), nuenfqa(griu), poxr (secari), r.rM6tr (orz), rcapr6rpe.nr, noprc6ar g.a.;

C) substantive care denumesc- metale : 16:roro (aur), xendco (fier), rue4s (aram[), cranr (o]el), pryrr

(mercur) q.a.- elemente chimice: nrc.rrop6,u (oxigen), no4op64 (hidrogen), asrir g,a.;- medicamente.. acnnpfn, f,oA, nenuqnllfrt;- lichide: ro46, a6gxa, ulaun{xcroe;- alimente: ufco, u6clb, c6xap;

d) substantive abstracte: .nro6r6rr (dragoste), cu6aocrr (curai), u6,rogocn(tinerefe), qr6sne (lecturi), ronopdnne (vorbire), reunori (intuneric) q.a.;

e) substantive care denumesc lunire anului gi pu,ctere cardinare: eua6pr,{e*p6ar, Mapr ...; c6nep (nord), ror (sud), nocr6r (est), rrinag (vest).

$ 16. 2. Substawive care se folosesc numai la plaral:

a) substantive ce denumesc obiecte-perechi:orrcri (ochelari) n6rmqbr (foarfece), 6p6rcr (pantaloni), cdnu, rc.rr6ur g.a.;

t t

##g#5iHE€i,j:

ilI

rtl

F'F*

lt.tt

I$iit

IIFf'"t:t:.*.:.F:.tllt :

!fHl

Ec{.

ffi;,ffiiff!it i :-,i l l ! ;b'*h.

ri:{4irtiit!

ffi

xaailrcytu (vacanii)

aacdt (ceas)uepuilta (cerneal6)

ndxoponu (funeraiii)

$ 17. Substantivele nedeclinabile de tipul na.rnr6, xnu6, urocc6, raxcri q.a. nuau formd de plural, dar daci lrem si indicdm existenfa mai multor obiecte dinEliF?iataie mai sus, se pun la plurai cuvintele cu care se acordd acestea, de ex.:

Oxono r6po,ua upox6rnr s6sbre lxocc6, - in apropierea oraquiui sint qoselenoi.

Rarcire rcpacticwe na.rtum6!- Ce paltoane frumoase !

T1.r,xerctlut

7. Treceli la plural urmdtoarele su.bstantive. Re\inegi terminaliile nwndrului plural:

a) xypn6n, xtacc, Jrhl'ztna. rpariropricr, Kaprrisa, mrdta, crar6a, xccn6rra, ap-

rfcr, r<iunara, nfpra;

6) a*rorrao6:tnL, ABepb, rerp6,g, r"rys6fi, tpalrn6fi, nopr(p6nr, ue;p6gr, rpon6tr,

uep6runx, rrrtrus, cnerr6r.rr, repdfi, na6opa"t6pus, r6rs, g,q6slie.

8. Formoli pluralul substantivelor de mai jas. Fili atenli la terminalia substcntivelor

dupd eansoanele z, r, x, uc) q, ur, ttl,py6riurxa, Knfra, Rox, ron6puu1, adxra, nnau1, nlrndfixa, pesrinra, crapj;a

Mbrurb, r6xa, raprrina, Q66puxa, lrilxa, rdxeura, ro6ra, xirnxa.

9. Treceyi la phtral substantiwle de mai jos, urmfrrind schimbarea corectd a accen'

t'"tlui,.Mode!: urxatp - irxarlr*lJlrta(p, cro.u, ltdpe, u6le, nucura6, c:r6no, oxu6, 4orr.r, r6pog, .nec, 66per,

napan46ru, rnar, gnop6u, genr, pyr<6, uori, rde:A, yurlre.lr,,qpyr, g6pero.

IQ. Treceli la plural urmd.toarcle tmbintiri de cuvinte,

Sror rpax4axrin, cndpuft n6ee.u, raut npo$6ccop, 66lufi rqer6x, xop6rnrzfi

u6crep, ad6paa cecrp6, ceprdsnarfi.re,nondx, ndnoe xun6, rpacrlroe urccc6.

ll. Treceli la plural unt'tdtoarele intbindri de cuvinte, indictnd, unde este cazul, schim-

barea de accent Ia substantive.Model: 6onsru6r"r Eolr,urrle cuer6

Fo.lrr,rrdfi cuer, Troft 6par, xop<iniafr cstla, nrrcdrcoe g6peno, ndarrfi cryn,

srdurqfi roaoc, uoft po4n6fi rpafi, Sror geriEnrrfi rucr, B6me npdvr, xpAcnoe

srivr, xop6runfi xosiuu, 6€:rrrft xne6, ram y'rfrenr,

tALA

12. a) Formulali scurte propozilii cu substantivele:namr6, rvrerpti, raxcf, ruocc6, xropri,

b) Transformali propoziliile, trecind substantivele ile mai sus Ia plural.Model: 3ro n6Boe nanrrd, * 9ro sdssrc reJrrro.

lll- Declinrrer substantivelor (crtoneuue uulu cyt4ecmgumetaaax)

S ls. ln fimba rusi sint gase cazuri, fiecEruia corespunzindu-i o anumitd intrebare.

lntrebarea (Boup6c)

ro16? qer<i?(al, a, ai ale, cui?)

ueui?

Limba rusi nu are cazul vocativ. pentfu a exprima o adresare, in Iimba rusdfolosim cazul nominativ, de ex.:nina,, dai une, noucti,tyil.cma, ucyoud,r. * Tatd, dd-mi, te rctg, revista.

ln schimb, cazurile instrumental gi prepoziyional sint specifice doar iimbii ruse.

C-azts.l instrumental indicd instrumentul acfiunii:Oa nilnaem rcapaRgaur6lr. - El scrie cu creionul

Cazul prepozisional se foloseqte intotdeauna cu prepozilii:Ed|ywra paccrcdsueaem a ceoEu 46rcrae - Bunica povestette despre copiliria sa.

Aceste doui cazuri se redau in limba romdni pnn cazul orrriti, cu prepozilii.

b) o serie de alte substantive care trebuie refinute:

ddnuzu (bani)dpoed (lemne)dyxri (parfum)t4u (ciorb6, de varzl)

cluepxu (amurg)

uilxaamu (gah)

cniercu (ffiqcd)

cj,mxu Q4 de ore)

I Nominativ (tr{r'aeruitenrrrrfi)

2 Genitiv (Po,rirernmrfi)

3 Dativ (.(rirenrnuft)

4 Acuzativ (Baxrire.rrrsufi uer<5? (ce?)

6 Prepozilional (llpe4noxcxufi)

5 Instrumental (Tsoprirenrurrft)

il

JI

&

ffr,

FIft;,'j

$ 19. Declinarea substantivelor de genul mascalil gi neutru la namdrul singular

Tema iluri

Cazul lntrebareaGenulneutru Se termini in

fiin1i

$ 21. Declinarea substantivelar masculine gi neutre cu tena in una dht consomtele :

Tenninagie accentuatd

cdpdqecdpdqacdpdqycdpdgecdpdqew

(o) cdpd4e

Tema duri

Intrebarea Exemple TerminaJii

NGDAIP

NGDAIP

r<ro? qro?ro16? qerd?roruSi? uevlf?xord? cro?xeNd'Iev?(o) xorra? (o) uEu?

6pam6pdma6pdmy6pdma6pdmoa(o) 6pdme

yuednilt<yud6uuroyud6uuryyad6aurcyud6uuxoa(o6) yqd6uuxe

oxndOKHA

oxn!'orcudorcn6a

(o6) oxnd

-t -O

-a-v

G(m.),N(n.)-oM-e

N

U

Substantivele masculine qi neutre a cdror temd se termind in una din consoanelequierdtoare: x:{r urq qi q primesc ra cazurinstrumental terminaliile -ou (cindaccentur cade pe terminalie) gi -enr (cind accentul cade pe tema cuvintului).g, 22 Declinarea substantivelor de genul feminin la numdrul sincuiar

Tema moale-

Intrebarea cu n inainteaterminatiei

rro? qro?xor6? qer6?xorra5i? vevY?

ro16? qro?

xerra? .IeI\a?

o) rov? (o) rdrra?

fHtlr{ll l. Substantiveie masculine nume de fiinle au la acuzati't, aceeaqi

formd ca la genitiv, Substantivele masculine 9i neutre nume de lucruri au acuzati'

vrl la fel cu nominativul.

2. Substantivele neutre a cdror tem[ se termini in n primesc la cazul prepo-

zilional incd un R, de ex.: sdriruue (N) -sdduuu (P)'

$. 20 Unele substantive de genul masculin au la genitiv singular terminalia

-y (-ro), atunci cind indici o anumita cantitate sau o parte dintr-un intreg, de

ex.: xyc,rc cdxapy (o bucatd de zah6r), qduxa vdto (o ceaqca de ceai)'

xuaozpduu criryy Qn kg de brinzd) sat: xynilmu cdxapy, edmuma qdn'

Substantivul x.re6 nu are la genitiv singular termina{ia -I, de ex': rcyc6rc

xil1a, xynilmu xft6a.

t6

NGD

A

T

P

NGDAIP

rro? .IT'o?Kor6? qerd?xorraj? 'rerr.rj?Kor6? qro?xeu? qerra?(o) icorra? (o) vdrra?

lnlrebarea

cecmp{cecmp{tcecmpEcecmp!cecmp6fr(o) cecmpS

Tema moale

Exemple

mEmt n)ausmdmu nituumime ailnunm4mw niautomirnefi ttrtaueil(o) mime (o) ail.,tuu

rcufieaxni lzuxui leercutizyrcaileoit(o) xni lee

-a-rr, (-r)*"-e-v-ofi-e

iit

l{ftfrglg,

ffi.@

s

n,tdr4.adsn,tdt4admnad4adnnaduqadsn.ndwaduo\o)nndff i

Terminalii

-f,r -f,:

-tr: -llr -!l

-Qt -ilt -ll

-K)r -Fr

-efio -efir-to-€, -nr -q

x, q, |tr, q, q

Observalie,

Terminalie neaccentuatd

omd4*omqiomwomq.6om46u

(o6) om46

nae,a6 | neilsductuea{ | neilstiuca,nteu!,. I neilsducynre,r6 | neilstictcnaaafir I neilsdlrceu

(o) nteu€ | @) neastime

Genul neutru

uytiil | uape I sdtinue | -{*.) -u 1n.nysdn I udpalsQduun | - ruysdto I udpnlsddnuro | -rc_

*yrra | ,io, I sdanue l*?:fi'uytdeu I ndpeul sdduueu | -eal

1o) aysde l(o) (oS sddnuu | -e, -u

NGDAI

P

xro? qro?ro16?'rero?xovf? 'rev5i?rord? qro?xeu? qeu?(o) rcou? (o).r€rr,r?

2 * Gramatica limbii ruse de uz gcolar c. _ 15g1 t7

consoanele x(, q, Iltr.u\ q).

j

N\t

DArP

:

i:

71T

iE'*:

*.':.s,!.

ErfrnnFIfi,w!{gHi[{!!t{fi:#r:tliH

[i$iITr ,EHHHI

H

ffiffid

ffiF;:8",Hitriffi;&t

NGDAIP

t

$ 23. Declinarea substantivelor feminine terminote tn -a (cu tema in una clin

Terminalie accentuatE Terminafie neaccentuate

16' a) Trecegi urmdtoarele substantive h mnrl instutnental singular, notind accentele .Model : ueuii.r - ueu6nou, dar rapaxgri.m - xapangaur<iu,

Vveuir, 6pun, nu\6, uefts6x, cner6; orq6, urriqa, ua6rqa,qp, gvepb, xutiea,urueml4a, rcyryp5?sa" mempddu, uo,so yailrneno, utrcirem, agror\ao6furb.

b) Formayi propozilii scurte ca cuvintele subliniate la cazul iwtrumental.17. t) Traduceli tn limba rusd.

Un pahar cu api, o ceaqci cu cafea, o bucatd de zahdr, o bucatd de piine,un kg de miere, o cutie de ciocolatl, mult popor, a bea un pahar cu ceai, acumpdra brinzS.

b) Formulagi propozilii cu cinci din aceste tmbindri de cuvinie, la alegere.18. Puneli substantivele din paranteze la cazul corespunzdtor.

l. Ha ypdre (reov6rpux) vgr cri5ima.nu ssrr\46rer6uo (o6rxcn6uue) yurirerix.2' K (rdicqar) no anrriwoi (ucrdpnx) rpeuogar6re* (nogo6pan) unrepdcmre

-'niocrp6qr'ru. 3. B (:airae) rnxcilsr ycrardrner rereQdu rdaofi (norcr-pfxqus).

4. K (cr6sqns) vdAnenno noAxogrtn ndes4. 5. on6 dqem.nr66nr (xfuaus). 6.on6nonsri[ c (lpur6pwE uMaptix) B rdcru.

Declinarea substantivelor Ia plural(Ctt:toudtme woriiu cyryecmeurne,,haux eo auilucecmnetffioJn raucd)

$ 24. Toate substantivele la plural au termiriafii identice ]a trei cazuri: dativ -avr(-ril*), iw l rum enta l -al,M (-rmu) qi pr epo zi ! ional -!x (-rx). *.

Declinarea la plwral a substantivelor cu tena daria

ceeqdcSequc6eueceeui'ceettSfr

(o) ceeud

dywddywrtdyutdd!'w1,dyw6fr,

{o) dyutd

ecmpdaaecmpdauacmpdueecmpduyecmpduefr

(o) ecmpiue

yuilmeauuuqayartmeaouur4ttyudtmeawtuqeyailmea*nryyyu{tmeaunu4efr.

(o6) yvwneaunuqe

Observa!ie.

substantivele feminine a cdror temd se termind in una din consoanele x, u,

rr, ru, q au la cazul instrumental terminaliile -ofr (cind accentul cade pe

terminalie) Ei -eft (cind accentul cade pe tema cuvintului).

fa

LXerct|u

13. Pune[i tntrebdri 5i indicagi cazul fiecrtrui substantiv subliniat.

l. cecmpd pa66raer ua sas6.qe. 2. Pa66ma cecrpdr unrep6clrax. 3. On q6cro

roropfr o saedde. 4, '{6aowa

noMoraer udue rta rSixne' 5' fl' rl.uury nucuud

6pdmy. 6. B n6pre -tpac

iretre qaem&. 7. Moft Apyr nriuret rcapaudaw,u, a x nniil1i

pj'uxoil.8. Epat pucler doa. 9. Ed1ywxa anniler eazdnty,

14. Puneli in locul spaliilor punctate substantivele subliniate la cazul genitiv.

Moclel: Vueuilx orse'I6er, Oru6t yuenuxri npiolr:rrnrrfi'

1. Vqenilx orse.I6et. Ors6t ... up6airirnrifi. 2, Cecmpd HanI4cA[a rrrcrtrt<i'

flscru6 .., dqesr o6pii4onano vesi. 3. Mrr noceTrilu aysdil. flocerqense ..,

sapr Aocr6ruro yAoB6nbcTBue. 5. Y,a?imertu cnpocri;rr yuerur<6. Mrr c.nfiuaev pac-

cn6s ... 4, Toedpuul o6rrrcHrir rucre sag6.ry. o6rscn6nue ... 6lir.lo 6qess icsoe.

6. Mrr opranusferrt.nrmeparip:rsrfi aduep. Oprauus6qur .'. nporun6 xopour6'

15. Subliniali substantivele din propozi[iile de mai ios. Puneli tntrebarea corespun'

zdtoare fiecdrui substantiv, ardtindu-i cazttl-

1. VqesriK .rrr6er ynpaxcxdurae. 2. On nrirne:r TencT na A,rcxi. 3. Iloverray rur

ntureu6 xapaugarn6v? 4. Vqrirenr uudpuu pacor6srrraer o repdrx n6ruero

sap6Aa. 5. Osa ga€r cecrp6 xuriry. 6. Y.r66uzxr Sroro tr.l6nb.rfixa q^irql;te. 7. fl.

nw:rf urcriud vroerqi 6p6ry. 8. Mn yoax6eru n6urux yslnrendfi' 9' M6ner*xufi

lnrifurtqux ecr ir,rtico noxdrvr tr sfnKofi'

18

* Substantivele a ciror temd se terniind i.a consoanele Suierdtoare ,K, q, ,,!, u1. primescla aceste trei cazuri terminaliile -aM, -&Ma, -ax, degi dupd consoanele moi q gi q in loc dea se aude r, de ex,: rtov6u, moetipuryau.

uuuceadpatuutrceudpoeuucrceudpauttuuceuipoeurnrceuipaau

(a6) uu,zceudpax

xd*ttamotxdunasnxdnrnmant<dunamotKdrVtttAmAi4U

(o) rcf.wnmax

6r<na6*aw6rcnaudntadruaau

(o6) dxnax

L9

I

NGDAIP (o)

,Observa!ie.

Cazul acuzativ plural al substantivelor care denumesc Jiinle are terminaqia

identicd cu cea a genitivului (A: G), iar cel al substantivelor care denumesc

Iucruri are termina{ia identicd cu a nominatilului (A : N).

Cazul genitiv plural (Podilmetunwil nadiw unducecmeenttozo uuctd)

$ 25. Substantivele de genui masculin au la cazul genitiv plural terminaliile

Of, -ef, -efi.

1. Substantiveie cu temi durd au terminafia -oe, de ex.:

yuenfirc - yueuurcil - yaeuux6n, z6pod - zopodd - zopod6s.

l-R"ll"rlll Substantivele care la nominativ plural se termind in +r primesc

it geniiit plural terminalia -er: 6pam - 6pdman, 6pdmaes; cnxr-,x * cntittttx-

cm-ll.nies rtucm - aricmsn * nicmaet; sau -efi: dpyz - dpyzsft - dpysfift;

cbnt * cuHolbfi - g6m6e4.it. Semnul moaie (r) se pdstreazi in tot timpul

declindrii la plural, cu excepfia substantivelor din grupul: g61H-g61nsesh.

-catnoedil; dpye-dpyzrh-dpysdil, care-l pierd doar la genitiv'

2. Terminafia -bn (-esi este caracteristicd substantivelor cu nominativul singuiar

in -f,, cind accentul cade pe tema cuvintului terminalia este -eB' de ex.:

ypocrcdil-1,potrcden, uysdil.-,uyeden; cind accentul cade pe termina{ie, aceasta

se transform[ in 6r, de ex.: 6oil (lupt6) - 6o6s; eopo1dil (vrabie) - eopoquEv.

3. TerminaEia -efi o primesc substantivele in consoand moale sau in consoani

quieritoare (x, v, urn tr|), de ex.; aemouo1itlto - aemouoddt/teft, uouc - Hoa46ft) epav

- epaa\fr, KapaHddw - xapaudawdft, moedputt'1 - moedput4eit'

Observalie.Citeva substantive de genul mascuiin nu au terminafie la genitiv plural:

udna eongin, uudzo napTl.eix, namu \eJron6$', udctcottuxo par (de citeva ori),

ndpa ean6r (o pereche de cizme).

I Relineli I forma genitivului plural de la substantivul: xpecmahuuH-Kpec-

mbfuHe - KpecrbtlH.

$ 26. substantivele de gen feminin terminate la nominativ singular in -a (-t\ nuau terminalie la genitiv p|ural:. wxdta-rrrKorr, t<uilza-runr (dacd au temddurr) sau depdaua -,qependur, i1aoua - f6.nonr (dac6 au temi moale)-Substantivul uddn are Ia genitiv plural forma x4,{fl.

t, Retineli I cind substantivele feminine (gi neutre) au inaintea termina{iei un

grup de doud sau mai multe consoane, intre acestea se intercaleazd vocala o saue (6) pentru a u$ura pronuntarea cuvintului, de ex.: mapd.ora_ mapdtox,crcdsxa - cxrisot<, ddeo'axa - ddeoaerc., cecmpd - cecmEp, uepduraa * vepdwe*

substantivele feminine in -Hfl nu primesc la genitiv plural -r dup6consoana n, de ex.: 6dunn (twn) - 6dwen, eilwua - eilweu, ndcaa - ndceu-vepdwua - uepdwen. Exceplie: depiena - depee dus, xj,xua * x!,xous.

substantivele ferrinine terminate in consoanE moale au ra cazal genitiv plurattermina{ia -efi' de ex.: n.oduladu-n.aou4ad6fi, mempddu-mempdideil, cmeno*cmen\fi-

$ 27. substantivele de genul neutru terminate i.n -o (6sepo, nucta6) ia genitivplural nu au terminalie: os1p, nilcea; la fel gi cele terminate in -e, care au ina-intea terminaliei una dinconsoanelequieritoaresauq,de ex.: yaituule(gcoald)-yafututt4; norcmdaqe (prosop) -notomdne4; cdpdqe (inimd) - cepdeq (vezi $ 26).

substantivele neutrein -o cate au lanominativ plural terrninalia -r, formeazigenitivul plural in -en: ddpeeo (copac) -depieua -depdeue4 xpur,rd (arip6)-xpdtttua - xptuaen; nepd (ptan:a, penifd) - ndptn - ndpuea,

substantivele adpe gi nd,re formeazd genitivul plural in -eir: r+rop6i,t, no't6fr,la fel 9i pync# * pycrcd*,.

Ofnaxo are genitivul plural in -os-o6,xaxor

Declinarea la plural a substantivelor cu tema moale

TerminalialaD,LP

nucdme,tunucdmeae&nucdmetnunwdmeteitnucdmetnuu(o) nucdmeaax

uyaduuysdeeays'dattuysduuysdaau

dedpu rnEmudaepert .:imdmeil_daepha mEmn.udaipu m2nteildeepiau mdmsnu(o) deephx {o) mtmax

nonhnondilno.rti.unotknotth.uu(o) no,thx

E 2s., R"li*li I substantivele feminine qi neutre care au -u inaintea termi-naliei fac genitivul piural in -ft' de(cl6dire) - eddHufr.

ex.: dpaua (armatd) - dpauii, sdduve

c"nu I TerminatiaIN. singular

xapmitaaorcndseuthzdpodaysdilcmenbaemouo6tittouatc, ulatdutspaq, nlraulndaendpmuasddque

xapm*a6rcoaseadauzopoddetvysdeecmendilaemoaofuilteiluoucdil, waaawdtrepaaiil, naaqdiinotittruipmuilsddttuil

r fdri. terminalie{ (-r estet doar un semn grafic)

-oB

-eB

FNFMMFMMMNFN

(III,I

Tabelul sintetic al formirii genitinrlui plural

t^-- .t

Iara termlnalle

al

Genitivul plural al substadtivelor defective de nwrdr (vezi $ 16) capitd urm6-toarele forme:

a) fdri terminafie, de ex.: udttcuu4w-ndcottttq, aopdma (poart[) -eopdm;dpoad - dpoa, vepa{tna - aepuil.tt, xaaucytu - rcanrtxy4 ndxoponw - noxopda,dinaa- diaez, cj,mt<u- cftmot<, c!'uepta- cj'aepex;b) cu terminafia -on, de ex.: o'anl-our6t, ,aactr-uac6n, dyxfrr -dyx5s,eech - eec6t, xouc 6perr - rconc dpeozlc) cu terminalia -efi, de ex.: cdtn-caaEfio qn-ryefr, nbda-tnd6&, hctt(cregd) -.6c2efi.

Particularitifi ln declinarea substantivelor

$ 29. Substantivele feminine Marb qi gorr' cele neutre in +nr, precum gi substan-tivul masculin ryrr prezinti in declinare citeva particularitdfi. Iatd declinarea lor:

apuArne, u6prre, uo'rr, tparr,o6t, cap6fi, per6, ner6u, repdfi, rt'rcrama, vy:ifi,rapangeru, ToM, sar, udcHr.

20. Formali genitivul plural. Grupa1i in. cadrul fiecdrui gen substantivele dupdparticulafitdlile ce le prezintd tn Jormarea genitivului plural.a) ,{ort, xapaa46m, cryr, rrox, mxen6p, apa.r, Jlucr, rraprr{36u,4pyr, uzc6rem,

yrerrir, cngm6rnr, canr5r, ron6puu, conAeT, xovcorr.r6leq, py6;rr, TpaMD6ft,trnau, ypox6t, crrs, r<ipo4, uelos6x, rpecrrfiuur,

b) K6r'ruara, raplriua, d6noaa, rudr, nep6nsr, nbpra, rap€nxa, AeBoqxa,Bliruur, cr6sra, cecrp6, n6car, rfxna, ur6rr{ary', Ipepb, epMrrs, n6prta, plivra,per6n crerll, .Iepdrnsf, vlarr, AorIL, oBq6, MbIIIrb,

c) Mdpe, cr6ro, xplrn6, n6ne, orcu<i, gdpero, uep6, d6laxo, gA6uue, noro-r6sqe, c6pAqe, racrvd, 6sepo, npegnpuri"rne.

21. Formali genitivul plural de la substantivele de mai jos :Ovrri, c6nn, tacdr, udxnaqbr, Kap[6Gr, xarfxyrEr, A6lr6ru, vepnlina, nopdra,

xouc6prrr.

22. Treceli la plural substantiyele subliniate.Model, On nliruer nucuud. -Os ntruer nicaua.l. Or nfnrer nuctud. 2. On ntiler moedpuryy. 3. Vqrirenr rosopthr c yve-

nucdu. 4. -I[ nonaoriro nodpj,ze. 6. o.Fj tl,js,6nr nodyj'ey. 7. fl, ecrpgrwracs c yuti-memnu4eit, 8, Trr mb6fisrb paccx6srrrarr o6 yu{tme,tuuu4e. 9. Kixwtii Aenb oEry;rier no ndprcy. LA. PoAfre.ru rop4ircx ycnixou crlsa. I 1. Caruron6r ner6er uaAndtea. 12. Ha n6rc pa6draror rpecrrfre.

23. Rdspundeli Ia intrebdri, folosind cuvintele din paranteze la forma corespunzt-toare.

l. Kor6 ru xA€rr6? (tpysrf n no.qplirn). 2. O xorvr paccxisrmaer ou? (cnopr-cu6rnr r rp6nepu). 3. Kor6 rrr 6narogaplfus? (roripuu1r.r, 4pysrf, uo.qplirx)..4. Kor6 :rio6sr .q6rrl? (pogure*u, y.rare;ri, yvriremmuu). 5. C xelvr rbr rogopfnra nepervrdne? (.q6syurxr r ld.nr'u.rxr). 6. 9er6 arr xerdrs una? (5rcn6xn r{ 3Ao-p6ere). 7. IIro ssr ryuri,nr B uararrlre? (6r4f:ru, r66rn u rocr6u). 8. Koqi ruA6lro annoAfposana? (aprricrrr, 6nropu n pexirccdprr).

:t* ! t

trV. Vaiorile principale ale cazurilor firi prepozifii

$ 30. 1. Cazul norninativ (Euenilmeaunttil nadi*)Rispunde la intrebdrile rcro? (pentru fiin1e.) gi rro? (pentru lucruri). Cazul

nominativ:

a) denumegte obiectul care sdvirSeEte acliunea san despre care se spune ceva,"find subiectul propoziliei: BBar paidmaan. 3,qrf,me 6ontut6e;

N

I

Femioin Masculin Neutru

Singular

NGDAT

P

MAT6 .EOII6. - , , i -

MarleplB /soqleplar*irleplr a<Sulepiuruarr Aoqb-

.7t . i - - -Marleplbro .[ocleplElo

o v6.rlepln s a6vlepln

rryTbryrfuyntrrJffb

nyreMo rryrf

IrMrr BpeM.s, -1 , T-t

IIMIEHIE BDEMIENIE

fvlenlz rp6ujeuluvMl BpeMt. t-t . i--iuMletrleM BDeMleHleM

oo riMleHlr{ o BPeMleEltr

Plural

NGDA

i

P

A6,.rleplAoqleplAoqleplAoqlePlAor{leplnoclepl

v6rjepluuarlepl6ftMarleprIMMarleplenMarleBrMr{

o MaTleplrx o

ule[I ]. ),fiM3*

huutDt

rryrri. nyr6finyrfiunyrrinyriuN

o nyrdx

nvlennr'.tienr.rMlerlr.rMleHnMleB

o6 mrienl

a BpeMBpeM

6tr,t BpeM6 apeLt6nru BpeM6x oBpeM

eg

EHCHenEEef,

a

6lreAMII

ax

Observalie.

Spre deosebire de substantivele riMs gi rp6rur, care la plural primesc accentulpe terminafie, snriua (steag, drapel) are la plural accentul pe -dn-, (*n-uEua,maa6t, stwudna.u, utaudaatwt, atauEtax).

iN 't ,

| (OaroeBnte fiaalw nal*lt 6ez npeda6zoa)

Exercilii19. Formali genitivul plural de la urmfitoarele substantive. Grupagi-le dupd termina-

liile genitivului plural.

Knfra, urx<i.na, oSaxcn6une, na6p9, uoxc, lpepb, AoM, ltptcnn, ariruuR, 4epdnx*,ol6ao, 6u6nuoldrca, u-ndrqa.qr, noprrp€m, pjura, nor[, crygdnr, cecrp6, npeg-

22

i:iii

Fl;?:ii.

t:&,r:

J

aa.

l l

''#/i,.4+1kl

(*t

Ae nUme ,,,i . .

b) indici ce reprezintd un obiect, indeplinind in propozilie funcfiapredicativ: Ox ruxeu6p; Eyxapicm- croafqa Pyuimuu;

c) se folosegte ca adresare in absenfa cazului vocativ: Vumdil zpduxo, Brf,nrop!

$ 31 2. Cezul genitiv (Podumeaauttfi nadew)

in imbindri cu alte substantive determ.ind tnlel,esul acestora. Are rol de atribut

in propozi{ie, rdspunzlnd la intrebirile: qefi? qrs? qr6? qrn? (al, a, ai, ale

cui?) ; xax6il! rarir? narrie? rcarfe? (ce Jel (de) ?/,' ro16? (pentru fiin{e), uer6?

(pentru lucruri) - al, a, ai, ale cui ?

1. Ca g in limba romdnd, cazul genitiv:

a) indicl persoana cireia ii aparline obiectul (genitivul posesiv): 3mo

rapauArlu Brfrrropa (veit xapauddw?); Bo rctiunara cecrpli (uun xdunama?); 3mo

ua;rrr:6 orqi (rtaE nanm6?); Mriprn no.{pfrr udeue (avu adpxu?);*

b) indicil subiectul unei acliuni substantivizale, de ex.: {T6Hne ysentrr<i - citirea

elevului, o6rrcx6nne yrfre;ra - explicalia' profesorului, Aceste construc[ii arati

ci acliunea exprimatd de substantivul la cazul nominativ este sivirqitd de substan-

tivul aflat la cazul genitiv. Construc{iile de mai sus sint sinonime cu propoziliile

'simple: yueailrc vumdem, yw)meaa o6tncuaem;

c) aratd obiectul asupra ciruia se risfringe actiunea exprimatd de un sub-

stantiv (ce provine de la un verb tranzitiv): rr6nue rurinr- citireacdrlii, pem6nue

raAiqu - rezolvarea problemei. Aceste expresii sint sinonime cu cele de tipul:qumdmo rcwizy Si peutdmo sctldvy.

Comparali:

a6rn uzpdrcnt--uzpri aer6fi : subiectul ac[iunii

uzyuilma rpauuiruny - usyuduue rpalor6ruru : obiectul acliunii

2. Spre'deosebire de litnba rom6nd, in limba rusi cazul genitiv in imbiniri cu

alte substantive mai aratil

a) tntregul din care s-a luat o parte, de ex.: .nucr 6yuirn (o foaie de hirtie),

craxin no,qft (un pahar cu apd), nyc6n x.tr66a (o bucatd de piine);

b) caracteristica obiectului, de ex.: yp6rc pi,ccr<ozo rlurc6, yai6aux fipawi,z-cxozo llwth;

c) tnsugirile obiectului, de ex.: mrcanu xopilmero rciqecrsa -lesdtur|debund calitate, buowa shrc6noro pricra - tindr de staturd inahL,

ij, l

l

,rlI

I neyine1t I tn cazurile ardtate (la punctul 2) genitivul din limba rusi este redat

in limba romdni de cazul acuzativ cu prepozifia de. Altenro;roni -o sticld de ilapte, yvrtmeao rfrirnrcn - profesorcpElnero p6cra - o fatd de siaturi mijlocie.

* Observali acordul intrebdrii (cu substantivul determinat) ln gen, numir gi caz:xapanddw? (m.),,ron x6uaama? U.), ut? nattnl?,(n.), utu udpra? (pl. -loate genurilc).j

24

exemple: 6ym&ttxade fizici, dieywxa

*l

$ 32. Cazul genitiv in imbindri cu adjective se folosegte:a) pentru exprimarea obiectului comparafiei, de ex.: flymiil 4slrrnnee Oare -

Dundrea esle mei .lugl declt Oltal, Iotoua rfinre Adryurr *Tindrul estemai Inalt ca fata;

b) este cerut de adjectivele n6.nnrrfi (plin), gocr6finrfr (demn), de ex.: Mdto-docma notuh HaAdxA u cnt. -Tinerelea este plini de speranfe gi forfi, gmo noimgocr6finnfi cnhr;br-Acesta este un poet demn de glorie.

$ 33. cazul genitiv dupd numerale * sau cuvinte care desernneazd o cantitate nede-terminatd:

a) dupi 4na (4ne), rpr, rerilrpe, precum gi dupi numeralele compuse cuacestea folosim genitivul singular, de ex.: ABr Kapo|IAanr6, rerfipe yqlet0lx6, ded-dqama g;ne xr.firno cmo cdporc rpn py1lfi;

b) dupi numeralele lrrrt, rtrecrb ... pin6 Ia .qsiAqarr qi dupi cele compusecu acestea se folosegte genitivul plural, de ex.: trsrb nrx6aunros. mecrni,qqarurerpdgei, cro ceMb py6.rr6fi;

c) dupd cuvinte ce aratd o cantitate nedeterminatd.' ux6ro, mi,ro, crcd;rrxo,n6cxo.nrxo q.a., de ex.: un6ro .irrca6ft (multi oarneni), u6.no rmrr (puline cir{i),n6crco;nxo rerpdgefi (citeva caiete), un6ro urynra (mult zgomdt).

$ 34. Cazul genitiv dupd verbe.1- fn imbindri cu cuvintele xern, ad 6utto, ne 6j:demse forosegteintotdeauna

genitivul, de ex.: v nenA ner rp6uenu - En n-am timp; .B stile nd 6wio cr,o66r-In sald nu erau locuri libere; Ceeddun ae 7jtdem aoxlifi- Astdzi

nu va fi ploaie (nu va ploua).

2. cazul genitiv se foloseqte dupra verbele tranzitirte, daci. acfiunea se rd.sfringenumai asupra unei pirli dintr-un intreg. Comparali:

Cecmpduaauadaueqiro. *.8 e[muaa \afi u a*utlta eo de6n.Sora mi-a turnat cegi, -Eu am bdut ceahil gi am ie;it tn curte.

3' Dup[ verbe tranzitive la forma negativd folosim atit genitivul, cit qi acuzativul,Acuzativul se foloseqte in vorbirea curentd cind complementul direct al propozi-liei este exprimat printr-un substantiv concret, ComparaJi:.E ue rcynrtta [Berris. - fl ue rynilta qrerfi. (ultima varianti in vorbirea cureir-td)' dar numli: -E ne nin.si eonpdca. Forma <<fl ne n6nat roup6c> nu estereco-mandabill.

4. cani genitiv este cerut de o serie de verbe care exprimi o dor.intd., o rugi-minte, o cerere, a$teptarea: xomdmu - eaxomdmu - Onfi xor€an urtrpa,- Ei vro-iau pace ; acetama-nocrcenimo** - )I(e;r6ro rne6d cq{crr,s-f1l rtorescfericire;

t ' + Mai aminunlit vezi capitolul ,,NUMERALUL..i :,

* * Retineti expresiile uzualc in cazul genitiv care presupun verbul xe.narr: npuimnoeoi;-wqeruiLtna!-poftd bun6-! cqacmtieozo nymti!-drumbun! cnoniilrcE*6uu! -no&^ b;ii;A !' eceai xopduezo!-toate cele btme!

25

r I

npoafrmb-nonpactimb - Ilpomf c.rrrira! Virog, (dali-mi) cuvintut! ucddmu - oncu-

ddmt - Onil xad.w pecmi - .Ei a$teptau primivara, precum qi de alte verbe ca:

dofiuedmr'ca-do1ritmaca (a ob{ine): ycn6xor, xop6mnx pery.rrrr6ror; docmuzdmt-

docmi'ao: cno6ft u6flH (a-qi atinge scopul); mpi6ooamu- nompi1oeami; (acere):

.rycquurfinrr, ruruunfil nyzdmucn-ucnyedmuca (a sesperia); 6aimoca (a se teme):

x6loqa, Tpy.lnocrefi E.a.

-I Reline1i I Uneie dintre aceste verbe se folosesc qi cu cazul acuzativ, atunci tiild

se referd la w anumit obiect concret" Comparali:Munuquondp mpd6oeat 4oIcyrw6xr* Mililianul a cerutlegstimalia (m anumit act).Mututquoudp mpd6oeaa golryudnra- Mililianul a cerut un act (o legitimalie oa'recare) sau:Oxnpbcumxuiry-El cere cartea (o anumitd carte).Ounp6cumtenrtru-El cere a carte (oarecare).

Exerci{iidspundeli la intrebdri, folosind cuvintele din paranteze.

Model. 9:efr Sror raparA6m? (Btirrop). 3ro raparg6ru Blfuropa.

l. rleSror Aornr? (666yrura). 2. Veit 5ror yr66aur? (yufrem). 3' $rs fvraxaprfNa? (tor6puru). 4. \us. sta pfuxa? (or6q). 5. r&6 5ro rrarrbrd? (ltrl,:rcuum).6. tIrE :lro ur6rbe? (a6soma). 7. Ilr-fi rsr.tra ra cron6? (6par). 8. IIeft nopt$6m.nexrir na crline? (Maprfu). 9. tlrr xapar4aruri y rraeai? (,{an). i0.9ru t3i$nanropnt6pe? (apyr).

25. Traduceti tn limba rusd.*' 1. Explicafia profesorului a fost foarte interesanid. 2. Profesorul de fizici

explicd intotdeauna bine. 3. Rezolvarea problemelor nu este grea.4. tn manualulde matematicd se afli (este) rezolvarea problemei. 5. D[-mi, te rog, un pahar cuap6. 6. El a luat o feiie de piine. 7. La leclia de limba rusi el ascultd atent.

26. Transformali propoziliile in construclii sinonime, folosind cazul genitiv.

Model. Vqeg.rtx orge.I6er - Orrdr y.reuur6.

1. V.rf:ren6qtr4a uat6er. 2. Cnoprcudrrr mp6rcr s sorefi6dJr. 3. Hacryr6ern6ro, 4. Brrcryn6ror aprricrrr. 5. V.rfrem oxp6urmaer. 6. V.{ensrf orresircr.7. Xop uodr. 8. Tor6puuq pa6draer. 9. Mysur6nr nrp6er ra crprinre. 10. Onucuonrier Fdxa,

27. Formulagi zece propoziqii cu cotxstrucliile genitivale oblinute.

28. Rdspundeli la intrebdri folosind imbindrile de cuvinte din paranteze la formacorespunzdloare.Model.Kaxrte rj$nr.I ou6 rynkna? (66nufi rlBer).-OH6 rynf.ua rjrpan 66loro

qB6ra.

26

l. Karri.s g€nyuxa uprxo4rina ro ruue? (cp6xsuft pocr). 2' Karde m6rle66uro na uefi? (xp6cmrft qner). 3. Kaxrix 6to traro? (xopduree x6uecuo). 5. Kaxdftqerrosdr raur gzp6xrop? (6orunr6ft yu u mn6ut). 4. [taxfe f6.noxu rrr rynrllia?(n6pant copr). 6. Kaxrie 5to xocrrbrrru? (6ornmdft pasrra6p). 7. Kax6n on6 A6ryuma?(eeo6rrrnon6xaar xpacor6). 8. Kaxdi 5"ro pagnonpn6rrnrur? (nocn64unx xoxcrpyn-

rur).

$Jraduceyi in limba rusd.

1. La speetacol sint mulli elevi gi eieve. 2. Cite muzee sint in oragulvostru?C,lte teatre? 3. Nu am timp liber. 4. Astrim nu va fi spectacol. 5. Pufini elevi aurezolvat aceast6 problemS. 6. ln biblioteci sint multe ziare qi reviste. 7' Sala esteplind de spectatori. 8. Ei i-au urat drum bun gi somn uqor. 9. Cit de mult am a9'teptat prim6vara!

*

3. Cazul datr (fldme/tbHbtil naddlr€)

$ 35. ln trnba rusd, ca gi tn timba romdnd, cazui dativ indici obiectul, ciruia

ii es,te destinatd aclianea. Rispunde Ia intrebirile rcouf? (pentru fiinfe), xwf?

{pentru lucruri) - cui? In propozi;ie este complement indirect, de ex.: Epam

daEm qeemt* cecrp6. - Fratele dd fiori surorii (sale/ - KoW daZm? - Cdtu

mhuem nucuud orqf. - Fiul suie o scrisoare tttblui (sdzt) - rconaj nilwem?

1. Cazul dativ este cerut de acele verbe care presupun o acliune ficuti. in fo-

losul cuiva sau adresati cuiva. Astfelde verbe si*t: daedrnu-damv (a da),

dqimt - nodapimo (a dlrui), norcyndmt- rcy'nfimu (a cumplra), npuuocitntu -npwecmfi (a aduce), nocutnimu-nocnima (a trimite), noxdsueamb- noxasdmu(a ardta), eoecpfima - crcasdma (a vorbi), paccxtisuteama --:- pacct@sdmLi(a povestj),

omeeatimu - omedmumu (a rlspunde), nucdmu -nanucdmu (a scrie), seoHrinta -nozeouitmu (na me,tefiLuy) (a suna, a chema la telefon, a telefona), nouozdmt

-nondaa (a ajuta), anrcdrtpoaamo' (a aplauda), coadmoeamt - 776s661!rr,r.64n76(a sfdtui). Ultimele doud verbe cer in liurba rom6n[ ca.zul ac;'lzativ (spre deose-

bire de limba rusi).

$ 36. 2. Spre deosebire de limba romdnd, in limba rusi cazul dativ este cerut de

citeva verbe, a ciror acliune este efectuatl in dauna obiectului, de ex'. uewdmr"-nsi,1siltdm6 -On rrerni{er olqf -El tl deranjeaz& pe t'dta; 'ttcntumu-oft1a*acmilma-Oui otorucrfnn nparf - Ei s-au rdzbunat pe dugman; ontxdsweamt

-6nxs63i7vn6-IIoueujt mu orlr:as6;r. Apiry s nduou4u? De ce ai rctuztt sd(-tri)

,slli prietenul?

Urmdtoarele vetbe care exprimd. anumite senlimente ceL, de asemenea, cazul

dattv: ptidoaaftTbcst*ofpddoeamtca (recu6)-a se bucura (de prirndvard), J'du-ertimucn - yduertmucn (roupricy) * a se mira {de intrebare), saefidosatnL' - txosa-

ertAoeamu (roor{pnwrura) a. invidia {pe tovar6qi) - couyrun$osatw * ttocauitocmao-eona {gpfdy} * a comltdtinzi (pe prieten}.

j

z/

-i

z2

$ 37. Exprimarea virstei. Spre deosebire de limba romdni, in limba rusd, cind vremsi exprimim virsta, Subiectu[ logic trebuie pus in cazul dativ, de ex.: Bprirynamwdd4amu rcm-Frrt$le (meu) are cincisprezece ani; Cewp6, cxdpo ucnda-wutca deddtqamb tem-Sora (mea) va implini in curind doudzeci de ani,

I RtWl I citeva expresii cu substantive in cazul ,dativ:

Mfipy - uup! - .PaceIumii ! Cnfisa repirnr- Slavd eroilor / Ilpln6t uiue, oruf * Salutdri r4amei,tatei... Fl{usrnun rep6ru - Monumentul eroilor,

4. Cazul acuzativ (Buruintenauafi nadduc)

$ 33. l. Indic[ obiectul asupra clruia se rdsfringe acliunea, rdspunzind la intre-bdrile no5g? (pe cine ? ) , yo? (ce ? ) . tn aeelt caz, se folosegte numai dupi. verbetranzitive, de ex.: fieourca pucfer uBer64 (uro pucjem dieourca?) ; V,aeulurriyearc&om y.rrire;rrnx{y (xor6 yeatrcdrcm yueuurctiT).In propozilie joaci ro1 de complement direct.

2. In combinalie cu orice verb indicd o anumitd perioadd de timp, avind inpropozilie funcfia de complement circumstanlial de timp. Rispunde la intrebirile

,9fj{},f9"-unnMLewt:! (cit timp?), KqX-A-61lI'ol (cit de mult timp?), $qry rf-c19?(c\t de des?), de ex.: Ousauuadtcsuj'ttrxoilrfx,qrrfi aens (rcaxudcmo?)- Else ocupa de muzicd in fiecare zi ; I{orpg )ftx3nl oru ntpyddttrca (rcax ddno?) -O via{i intreagi el a muncit; W o, uumdt poadu (cxd'taxo epduenu?) -Timp de o orl el a citit un roman.

3, DupI vetbele cr6urr - a costa gi n6curr * a cintdri folosim, de asemenea,cazul astzativ, de ex.: Temptidu crdnr py6lr (CrcLaarco cmdam?)-Caieteleeostd o rubli ; Cuip n6cnt r<n.rrorpiurvr (Crci,toxo edcum?) Brtnza cintilreqte un kg.

taEXercttru30. Rdspundeli la tntrebdri fotosind cuvintele din paranteze.

1. Kor'a1i rbr Aarr yv66uui<ra? (yvrlrelr). 2. Koria! nrr nuc6"nr,r uucrvd? (cectp6).3. Konrf Brr nouor6ete r pa6dre? (rrnfu.ra n 666yrura). 4. Kov! 666yura paccx6arr-naer cr6srcu (rrqixn - nepoti).) 5. Kov;i coadtyer lrilra xoporud y'rrirrcx? (.q6:ri,I).

31. Puneli cuvintele din paranteze la forma corespunzd.toare.

L Mdnensxas cqcrp6 ueru6er (6par). 2. Os orrag6.l (anVrp a ndvou.r.r. 3. Mup6gonarrcr (ycndxfrfcnorix ron6pr.ruefi. 4. floueuf u"t yA""ttt.i.t.cr (uoup6crr)J,",5. Hexoporu6 garrigosarr (xolndru). 6. (Epart nrrr ner. 7. (Mapff) urecrud4qarrJrer. 8. fifi.gn nocnhr npua€t (u6rrtaa u orfi$. 9. Ha un6rqagu crorir ndv.sruur(rep6ifsu6r,ayxa.

28

32, Traduceli tn limba rusd.

a) I ' Noi(i i) iubinqi-(i)respectdmpepirinli qiprofeso'i.2. EaciteEteurinouroman. 3. Fratele deseneazi un muzeu qi o expozilie. zfr Acest penar costd zecelei. 5. In fiecare zi el face gimnasticd.

b) I' Elevul invafi. cuvintele gi expresiile rusegti. 2. Dd-mi, te rog, manual'ltdu de limba francezi. 3. fi-am adus o carte foarte interesantd. 4. Tu 5tii cit iliubesc pe fratele meu. 5. Toatd viata i-a plicut sd munceascd.

5. Cazul instrumental (TaopilmenbHbni nadeuc)

$ 39. 1. Aratd instruatentul acliunii, rdspunzind la intrebarea veu? (cr.r ce ?),de ex.: trtucoadmu ralnxgaur6lr- a desena cucreionul ; pdsamt uox6v-a tiiacu cutitul 1 eamtupdmt rpfuroft - a tterge cu cirpa.

2. Expriml moilal acSiunii, rdspunzind la intrebarea xan? (cum?), de ex.:eoeoprtma rp6urcnu r6.uocox-a vorbi cu voce tare 1 paseuadmaca 6dlcrprrmur6rwraux - a se dezvolta in ritm rapid; mai poate indica obiectul cu care se . -alt.obiect, a"

"*., o p {tt rc mfi m nrr{qefi (.".

";;;;';;i ;l; ;f ?i ;i;it"H;iirica o pasire. ,

3. Irdic6'1 ;ubieg,tul-logi9 ai ac{iunii, cind verbur std Ia diateza pasiv6. Rispundela intrebarea rceu? (dc cdire cine ?), de ex. : vnpatrcaduue aanrtcano yrenrrrilr --Exerciliul este scris ik citre elev.

4. Arati' mijlocul de locomolie, rdspunzind la intrebarea xar? (cu ce? cum?).de ex.: dxamu nfieclou (rpaun{eiu, anr66yconr), temdmv cauoa€rou.Observayie.

Pentru a exprima mijlocul de locomolie putem folosi atit cazul instrumental,cit gi cazul prepozilional, de ex.: dxamt n6es.qou - dxamu na n6elgeo ttemdmacaruo,rdrorvr- temdmu racauo,n6re, dar numai: dxamu wa re.noczn6ge (ua .16-rraAr * cu]calul) ; na rqrrdre (cu crrufa); wwmb ns tLgrce (a merge cu barca).*

$ 40. 5. substantivele care denumesc profesiuni saa.funclii stau in cazul instrumen-tal dupd verbele: eu1apdmt-a&6pamo (a alege), uaeHaudmu-tusudaumu (anumi), pafidmamu, cttyttcilma, de ex.: Ee6

'.a,su$quJm 4updlcroporu (xeu?)_ L-aunumit director; On pafrmat nnxen6pou (xeu?) *El lucra ca inginer.I Rpl inpt i lT)rrni r ra 'ho| - - - t -"- t ' ie copulative 6r,rrr* & rt), cranonrfrrrcs _ crarb(a deveni) se foloseqtc cazul instr'mentar: on 6rr.rr cry.qr6nron,l ona cri,,ayvfre.urnuqefi.

* In toate situafiite aritate pini aeum cazul insttunetfial se redi in lomaneste prin cazulacuzativ cu prepozilii.

i .

-ryi

iII

IIIl

;l.1: I+!i*.::,

.:e: l&t

f.Il.I

f,i',

:l

6. Alte verbe care cer cazul instrumental:

nefimuca (a fi, a constitui), rasdmuca (a pdrea), orcasdmuca (a se dovedi a fi),

de ex.: Hapddnxnfierctrnopurim ucmdpuu-Poporul ex;te creatorul istoriei; Ona

rcfxercs ped€xnou-Ea pare o copili; Oru orcasincs xopriuruu rorfpnueu-

.E'l s-a rlovedit a fi un bun tovariq;pyroeodfitna - a conduce (pa6dmoil, cmpo{tmenacmeou)

ynpaethmu-a conduce, a dirija (nawfiaoit, opxicmpou, eocyddpcmeou)

rcoududoaamo * a comanda ( 6amanduou, noaxdn )pacnaaaedmt - a dispune de (epdueueu, eosudrcuocm-rnu)

o1mddmt - a poseda (artdnuauu, 6nwmon)

etadimo I -^. ,oataDima f a Staptnl (a3btKoJ't, mexHuKou)

wtmepecoedmucfl - a se interesa de (aj,sou<ofi, ttumepamitpoil)

yetercdmvca-a fi pasionat de (ucrjtccmeon, ui'suucotr)

nrodoadmaca -a admira (nettsderceu, npupddoil)

zopdilmoca-a se mindri at (ycndxan, pesyatmdmauu)

savnadmuca-a se ocupa de (cndpmou., nameud.muxoil)

ndrosoaamucn - a se folosi de (6nttmau, annnpami'poii)

arc4pmeoeamt - a jertfi, a sacrifica (mizuuro, noxdea)g 41.7. Cazul instrumental este cerut gi de adjectivele doedn'uttil (mullumit),

6oedmoit (bogat), uea? (de ce? in ce?), de ex.: Yudrne'rc gondleu udffurau

pesyJrrriraw - Profesorul esle mulfumit ile rezultatele noastre. fiotr{rna llpdxoew

6orira xdilrnw*Valea Prahovei este bogxtil in petrol'

Exerci[ii33, Rdspundeli la tnffebdri, folosind cuvintele din paranteze la cazul corespun-

zdtor.Model, Hev nSuryt sdMnro rpecrnine-noonepiloprl? (tp6nrop)-Kpecrr-ine-

roouep5toprr nfuuyr sdrra.nro rpinropov.1. rler'r ror rrldevrpfnu? (aoai u r'rduo), 2.Herrt sBr uliurere r xndcce? (pjulta

r rapar46ur). 3. Ilervr minryr y'uerrmf na Aocx6? (rtlen). 4. qeu rrr pdxeurr x;re6?

(rox). 5. Ilevr lrrr eArfu'l u{co? (nfurra n uox). 6' 9eu vrr npra'r€crrnaevca? (pac-

uecxa). 7. tleu ou 6Aer u uxdly? (rparurnrifi fnn alr66yc).

34. PuneSi cuvintele din pa,ranteze la forma corespunzhtoare.

1. On roaopft (rp6rimr,rfi r6noc). 2. Hitu:a npou(rrulennocrr pasnr'rn6ercl

(6drcrprre t6vgru). 3. Iloven4i rn cvdrpurur Ea rrac (rarfe rnas6)? 4. Ou ncer46

x6xrr (6ficrprre mard). 5. On nel (upexpicnrrt 5ac). 6. E€ rnas6 cneprdror: (v6ri-

nut).7. Bp6rurr nerfr (rnfqa).

35. Tradu.ce1i tn limba rusd.l. Am aies ca seffetar pe cel mai bun dintre tovardgii nogtri. 2. Acurn

el lucreazi ca strungar intr-o uzind nou6. 3. Pe tovarS;ul Popescu l-au

JIJ

ales director. 4. El vrea sd devini profesor. 5. Fratele meu a fost stu-dent, iar acum lucreazd ca medic la lard. 6. El s-a dovedit a fi un bunspecialist.

36. Formulayi propozilii cu urmdtoarele lmbindri de cuvintet

rrc6os6rucs nefis6xerr, ynnex6rrcr v}isrtxofi, nnrepecoe6rrcr cu<5prorvr,pyroao4fm r[66pr.rrod, ynpaanirr oprecrpona, o6aaA6rr 6nbltoir,t, rnaA6rr mo-crp6rnrur.r xlrn<dv, ganma6rucr uareudrrmoft, udrugosarrcq ycu6xorur.

+l . *

V. Valorile principale ale cazurilar cu $epozifii(Ocuoenthe 3HaqdHu.n nade?tcert c npedrdzarwu)

$ 42. 1, Cazul genitlv cu prepozi{ii (Podilmemuutil nadduc c nped'ttizauu)

y - lingd (inimediata apro-piere)6teono - Iingd

n6tne - ltngd

6mr (n6;rusli)lingdno*pyr * injurulnnyrpr6.- in in-teriorulaue- in afara

nl.o'llt* de-alungulvlfiua-pe lingdprin .faya .cpe4* (nocpe-xii) - tn mi.np6ur (uanp6-rlrr) - vizavi

Vqettix cmofim y Eoexfi.-Elevul std la (lingd) tabli.

Acmau1oxa asm66)tca 6ro.no rvlyr6n' - Stalia autobuzului estelingi muzeu.B6rre n6pna cmpdam r<utrcmedmp. -Ling[ parc se constru-ieEte un cinematograf.6nus gep6nnr naxddumcnmenniqa. -Ltng6 satse afldo serd.

Borcpjn A6us nocadiltu depdeun. -Xn jurul casei s'au sdditporni.Bnyrpr6 nlapwa dsepo. - In interiorul parcului este un lac'

3aedd nocmpdu,tlr BHe rdpola. -- Au consffuit uzina in afaraoraqului.fBgo.rrr no6ep6ntsa pacnotdcrcenu n p ercp dcutte om. tiau, - De-alungul litoralului sinl hoteluri minunate.anu npowtrt rurirvro rerirpa. - Ei treceau prin fafa teatrului.

Ilocpegri tiga nocmpduruudauil pecmopdu. - ?n miiiocul 916-dinii s-a construit un restaurant nou.IIEirne uaragrhra crorir uaru AoilI - Vizavi de magazin estecasa noastrd.

,.sj

, .1

;ii j

A. Indicarea locului. (O1osmuduue adcma-rge? (unde ?)

J1

l

S 43. B. Indicarea direcliei migcdrii(O6ozuavdnue nanpaeainun dificmeua- orriaa? (de unde ?)

J.,aeu{trc npuwEa nr rur6lrr. - Elevul a venit de la qcoali.Ottd npuuecad qeem& ntn6cs.-Ea a adus fiori din pIdure.Ildeed orxdDum or roxsdna,-Trenul pleacd din gari'Mat eepnytuca c norciaa. -Ne-am intors de la gari.Bosuutl xnizy c niprH! - Ia cartea ile pe banci!llr-ra ur:flQa nosainact tidab.- De dupi dtla,p a apdrut

un $oarece.Rdwxa a&waa ngqto4 cmotd. - Pisica a ie;it de sub masl.

6o*dd,mu(ca), oceoflodimo (ca) om- a (se) elibera de ..., cxpwedmo(ca),crp6tno (cn) om-a (se) ascunde de...

2. Cu prepozigia go;

a) indici local limitd, al acfiunii (do xaxdzo uecma? - pini in ce loc?) - .{o.t"6"1 uvt udEa uac-Plnl la stadion mergem o ord.

Observali corelafia dintre prefixul verbal gi prepozilie: Aoilmfi ilo uaeaahta- a ajwge pind la magazin, Aofleucdmt no l6ua - a lugi pind acasd, govu-mona naizy go rontld-a citi cartea pind Ia sfirSit;

b) indic6 timpul qi anume:- momentul final al actiunii, de ex.: Mat omdutxdnu e aecj, Ao B6qepa

(do rarcdzo epdaeauT-ptnd ctnd?1 -Ne-an odihnit in pddure plni seara;momentul ac{iunii, de ex.: - Mut ecmpdmutuca go cuerrrirr* (xoedd?)-Ne-wtt tnttlnit inainte rle rylectrcol.

Comparali constructiile temporale antonimice cu prepozigiile go qi nocne:Mw j,uuuca Ao o66Aa. - Bot yurtmeco nricle o56la.Mu ecmpdmutucb ilo cnexrdnna. - Mot ecmpdmutuct ntc'ne cuercrirc;rs.

3. Cu prepozilia c are:a) sens temporal indicind:

- momentul inilial al acliunii (c xarcizo epiaeuu? - de cind ?) : Eryt c ilil,rcrsaon tui'tan nucdmu cmuxrt. - Incd din copilirie (el) a inceput sd scrie versuri;- perioada de timp in care se situeazd acliunea (cu prepozilia Io): c y4r6 gor&epa - ile diminea{i plni seara ;

b) sens cauzal: sanadrcanft c r6pa - a plinge de necazn eoeapfirna eog;r6crn*a vorbi din riltateo y6eauintu co erpfxy - a fugi de fric[n saxpuudmac ncnyry- a striga de frici.

4. Cu prepozipia uz aratd:a) o parte dintr-un intreg, de ex.: odud nr xaprfiu -unul rlin tablomi, and-

eue rs pa.66tux - (cei mai) mulli dintre muncitori;b) materialul din care este fd,cut obiectul: rcoarinnvt nr upiruopa ---icoloane din

marmurS, nadmae Il3 ulefiRa- rochie (din) de mitase ;c) cauza acfi,unii: us ap6e{t -din ilrrgoste, uz yeancdnat -din respect.

5. Cu prepozilia yia) indicd persoana .cdteia ii aparfine un obiect (sau de la care se ia un obiect):V uo4pyru ecmt rudeoe n"tdmte (y roro?) - Prietena (mea) are o roehie noud,

I Relineqi j verbele care se construiesc cu prepozilia y (ardtind obiectul de la- .care se ra ceva):

6pama -- esamu (y roe6?) - a lua (de Ia cine?)not<yndma-rcynilmt (y xoz67) -a cumpdra (de la cine?)npocilmu-nonpocimt (y xoe6?)- a cere (de la cine?)

.i - Grarnatica lirnbii ruse & uz gcolar c. - 1581 33

H-..1

Itt.

)

ii tt

ut-din, cle la

or-din, de lac-de lac (o)- de peas-zi - de dupd

ygtt6[- de sub

Observali corelatia prepoziliilor care indici locul rumrde se petrece actiunea, rds-punzind la intrebarea r.ae?, cu cele ce aratd direclia de unile pornegte actiunea $icare rispund Ia intrebarea oncy,ua?

Comparali:

r,ne?

Y,teHrirc j,aumcn s wrciae.Ifdegd cmoilm ur eorcsdfle.Mu cu1mpuu iaamq Hs cmadudue.V,aeaiu( omce'ldem y docxi.Ruued rcctcilm ta ndpme.Motwt uaxddumcn ta wxd$ou.Kdurca cudilm nan cmon6u.

orry4a?

Vqenilrc npuuEa nc uxdau.Ifdegd omxddunt or eoxstiJ.a.Mu nowu co cmadudna doar5fi.Or docxi ou udtm na udcmo.Bogauil rcuilzy c ndpmut!Muuo noaeitnaca nc-s[ utxdfia.Kdwrca eiutta sz-no/., cmoad.

$ 44. C. Altevalorialecazuluigenitivcuprepoziliile (flpyeile snaqdnua podfime,ro'

woeo nadeucd c npedileauu): or (de la, de), ao (pini la, inainte de)o noc.ne (dupd)'

c (de, din), us (din, de), y (de la, pe, lingi).

L CU prepazilia aria) indici obiectul de la care pornette acliunea: Ctta no.rtyutitt denozu or

argi(omxida- de unde ?, om rcozd?). - de la cine ?, - Fiul aprimit bani dela-ta'ta-;

b) indicd distanya (impreun6 cu prepozifia Ao), de ex.: Or Eyxap6cra go

Koncrfirqu ant dxatu ua uawfiue (omrcyda? satJ om KQKo?o uecma? .,, do xa-

xdzo uecma?), - De lr Bucureqti la Constanfa noi am tners cu rnasina'

c) exprimi cauza acliunii, de ex.: Mriro.aux n,cd,aem or 66.nn (ont ueed?,

noueay?). - Bdiatul plinge de ilwere.

Prepozifia or se mai folosegte:

- dupd adverbe de loc ca daren5 (departe), nedaaerc6 (aproape), cnpdea (in

dreapta), cfuaa (in stinga), de ex.: Aaler6 or r6poAa - ileparte de orag, c;r6ra

or Marasrina - tn sttnga magazinului ;dup[ anumite verbe ca: saryut4dma(cn) sar4umtimu(ca) om ..' - a (se)

apdra de..,, zaeicemu om-adepinde de..., omrcdsutearno(cn), omrcasdmt(cn) om

-: arefuza, a nu fi de acord cu... omnuqdmo (ca) om-a (se) deosebi de..', oceo-

32 ii, trl

cnpdwusamb-cnpocitmb (y xoe6?) - a lntreba (pe cine?)omauudma-omnkmt (y rozd?) *a lua (de la cine?),a sustrage,

$ 45. D. Cazul genitiv cu prepoziliile 6et (fdrd) Ei atm (pentru).t. Cazul genitiv cu prepoziiia 6er exprimi:a) lipsaobiectului (6es xoz6? 6esueed?) de ex.: OunowEaercuu66ecApyra-

EI a plecat la cinema firi prietenul sdu; On eitwen e edpod 6et s6mrna - .E/a ie;it tn ora.; {ari umbrel6;

b) rnodul acfiunii (xarc?): O6rr,ano ou n{twem 6ec om*6ox- De obicei elscrie filtl gregeli.

Comparali construcliile antonimice:Ou nowE,t a xund 6et gp'!rt,

Ou niluem 6er ourft6orc.- Ou nouia e xwi c ApyroM.- On nilwem c ouf6naw.

2. Cazul genitiv cu preitozilia gnn aratd destinafia obiectului: On rcynil.t nodd-

poK Errs ruirepu (dm rcoed?) - El a cump1rat un dar pentrt mama ; 3mo edsa Errs

ur,erils (d,tn uezd?) - Aceasta este o vazd pentrt flori.

I Retineti I o seamd de construc\ii cu prepozilia pg.n: undem saauduue Arrf, trac -

are importanld pentru noil ocudea gm 6ec6grr - o bazd de iliscufie 1 ycadeuag;rn pa66rur - condisii de muncl ; Bonpde mpydaufr g;ra yuernr<6 - Intrebarea

este grea pentru elev; 3mo saddnue odnedmenuo Atrr yrernmd - Aceastd. temd

este obligatorie pentru elev 1 \mo o6ancuduue ueo1xodilrvro EJrs yuewx6- Aceastd

explicatrie este necesard pentru elev.

$ 46. E.Tot cu cazul genitiv se folosesc alte doui prepozilii:

Prepozilia rp6ue (fdr6, in afard de) indicd exceptarea obiectului: Bce a xtdcce,

np6rue o4nor6 ; reuuri-Toli sint ln clasd ln afari de un elev.

F. Prepozilia sMdcto se redd in limba romin6 prin locufiunea prepozilionald in

locul: Bry,ficro ntficsl. aot cttj'waau xouqdpm - In loc(ul) de piesi (piesei) cn

ascultat ull coneert.

I'r,axercttru37. Traduceli in limba romdnd, acordind atenlie sensulut prepozipiilor.

A. l. t 6rrn y roa6pnrqa ,qup6ruopa. V ror6pnrqa Aupdxtopa 6o.rrudfi

Ka6nsdr. Er6 nrtcrrrteffrrrfi crol crorir y oxtr6. 2. 46ru ry4d4ar rl: rur6.nsr. 3rr,rquerdr ua 6yrrrira. 3. On no.nyvfi"ir nlrcsvr6 c Kasxisa. Or ce,r6 go .ndca 4a.nerd.Marr pa6draer Ao o66Aa, a .fl xox(i r rur6riy ndcae o66Aa.

B. 1. OE 6ep€r rnfry co c:ror6. Oreq vAer c $66puxu govr6fi. ,C ytp6 go

n6uepa 61116 xopdmas nor6Aa. 2. 6rono Adrr.ra qaerdr r .&epdBLt. Osf xrinu

s4ecr dxo.no r6aa. 3. I4s-s6 gdNaa nonas6nc{ aBtolro6fina. I4g-zh Eoxtfl u cug6n

.q6rra. 4. Os6 stxnb rn/rry ns-nd,u xypnrlna.

34

i*t

{' !

t,:: $r i l

:i'tl

38. Puneyi tn lacul punctelor prepoziyiile potrivite ca sens.

l. ... pa6drrr oa6 rr,€r aoru6fi, 2. Haru porrr crorir ... re6rpa. 3. Mrr c.udr-urann vjrrrry ... fnurpr. 4. Ou6 6rrn6 ... nogpfrn adua. 5. ... Apira n6snftrocrr6lr. 5. Onfi erq€ ne sdnurr.r .., lrye6x. 7, Os crofr ... Aocrri u nrimer yrpax-sduue. 8. E€ un6rre... ur6pcrn. 9. ... Fyxap6cra .., K.njrxa-Handxr,r ganexd.10. -.- 46rcrua os n6qar uuc6rr crnxrt. ll. ou pa66ran... ndrAneft ndqu. 12. onrixrfuru s AepdBEe.,. rvr6csqa. 13. Tsod un6tre ... ru6rxa? 14, ... rlun nogsrifiocrCOJIHtrE.

39. Traducepi in limba rusd.A. l. Am o camerd frumoasd. 2. La mine in camerd este mereu ordine gi

curilenie. 3. invil dupi amiazd. 4. lmi pregdtesc lec{iile pinE la prinz. 5. Lingdcasa noastrd. este un parc. 6. Iati fratele meu vine din parc. 7. sora (mea) vine deIa gcoali.

B. f . in jurul parcului s-au sddit pomi. 2. De-a lungul aleii sint flori fru-moase. 3. Trenul a tr€cut pe lingi pidure. 4. ln rnijlocul pddurii e casa pidurarului.5. vizavi de gari se gS.seEte un mare magazin universal. 6. La intrarea in muzeuagteaptd un grup de pionieri.

4$. R.dspundeli la tntrebdri. Fili atenli la alegerea prepoziliilor.l. Mofi 6par pa6draer sa gasd,qe.2. Moitcecrp|ryn*er s ca,qi.3. Or6q r.r Marb 6dmll sa sorgfJe.4. Hau xnacc no6xa:r ua srcqipcno.5. K6rura 6rrni ga g6penov.6. Co66ra cug*r no4 crondu.7. 666yurna xfis€r g gepdnne.

Orry.ua ox npuurdn?Orrlina oai upuml6?&*y,qu onf npr.lrunrl?Orx}iga neprlircg saur Kracc?Orryga nogsriracr r6urna?OrFj.qa 6exrir co66xa?Orxj.qa npu6xata 666yurra?

41. Traducepi tn limba romind.1. V rcex, rp6rue oguord y'reurm6, ecru yv66uuru.2. [6vra, xp6ue v6repr.r,

6ru or6q. 3. .f, uo.rry.ulna nricrua or Bcex rraofx .qpys6ft, xpdve Blirropa.4.Kor45 srcxypc6rru rdnunr r: r6ca, ro eu6crogepdnuriyaf4e.nun6ne. 5, Brra6c-ro rerp6gu, ou upmec rrane yv66rrr. 6. Brrl6cro Mapfu B Tearp upr.rur_nd edcecrp6..

42. Traduceli tn limba rusd urnthtoarele construclii. Formulali cu ele scurte propo-zilii.

condilii de lucruo necesar pentru noi to[i, a lua. de la prieteni, a cere de la. pirinli.

2. Cazul rlativ cu prepozi$ii (fiamennuil, naderc c npedtdeauu)

$ 47. Prepoziliilecazului dativ si't: x (cdtre, spre. pe la), no (pe),6wroxap6t(mulytuttitd, datorttd), corricrio (conform), nonpenf (in ciwla, cantrar), ua-ncrptiuy (in tntimpinu.eaJ. Primele cioul sint cele rnai uzuale.

35

1tI

;*1iFI*ri

f,i8ifii

_l

Cazul dativ cu prepozipii rispunde la intrebirile: Ky,q6? rc momf? rc rervrf?(spre (la) cine, ce?), r4e? (unde?), Kor.q6? (cind?), rcarc6fi? (ce fel?), rcarc? (cum?).

A. Italorile cazului dativ cu prepozilia *.l. Apropierea de un obiect, de o fiingd, de ex.: Oa wfu n yrmepurflry (rcydd?

x veuj,?)-El mergea cifre magazinul universat; Mot nodxhlaru r gpdrropy (rxony?) - Ne apropiem rle director.''l

2. Direclia (punctul final al miqcirii), cind este vorba de persoane. Jfdmoua yescrcdw x 666ymne (xydd? x xoui,?) - Yara ei plec la bunica.

Observalie. Verbele de migcare cu prefixele no4 qi npn cer cazul dativ cu prepo-zilia n, de ex.:nod1ezdrna n r[rfiunmy (x ueuj,?) -a se apropia tn fugd {e finiqnod6ecrcdmt rc rp6uepy (tt rcoaj,?) - a se apropia tn fugd de antrenor__-.-_-.-r_..- lrc po4rfrre.uru (rcyda? x xouy?) | .lIa piringnpuentcanblrc

npvrv (d6ar cu ou-. a. fiinge) i - a rostli; o-o-p.i!t""3. Timpul (apropierea in timp), de ex.: K o66gy utt 6ydeu ddaa (rcorna?) -

Citre prinz noi vom fi acasd.

I Relineli I a) Citeva verbe qi substantive formate de ia acestea, care cer cazul

dativ cn prepozilia n:npudtucrcdmuca-npudtilswnaca (a se apropia) npu1auctcduue rc r6po4y;eomdeumaca-nodeomdeumucn (a se pregiti) nodzomdexa r exsinerylo6par4d:moca-o6pami'rnoct (a se adresa) o1parydnue rc cry46urarvr;omrnaimuca (a se comporta, omnoutduue r afi4mr;

a avea o atitudine)cmpean)mucanpusotadmu-npusedmunpue urc dmt- np u e 6trcu y m u

(a tinde, a ndnil) crnpeuaduue rc cvdcrrro;(a chema, a indemna) npusirc r 6opr66;(a se obiqnui) npue&uxa rc pa66re.

b) Clteva substantive (ce exprimi un sentiment sau o atitudine), care cer cazuldativ cu prepozilia x:, ,ua6deu x pdduue (dragostea fa16 de patrie), HdHaeucmt rcepae! (tndfaqd de da;man), npespdnuex ten*eun (disprelfal,d de leneqi), uamepicrc aumepamj,pe (interesfayd de literaturi), yeacrcdnue rc cmapuxdu (respect fa1d debetrini). doeipue x tftdnu (incrcdere fn oameni).

c) Adjecti;e care cer cazul dativ cu prepozilii: eomheuil x o6ddy (gata pentruprinz, pentru masd), cnoc66uatil tc afzorce (inzestrat pentru muzic6), mpd1oeameau-auil, x yaeuurcdu (exigent ca elevii), cmpdeuil rc ddrnnu (sever ca copii), dd6putitrc nbdnu (bun ca oamenii), euuudtnettuuril rc podilmemu (atent cz plrinlii).

g 48. B. Yalorile cazului dativ cu prepoziyia no.I. Migcarea pe o anumitd suprafaf[, deex.:.fl tp6ap eynnmb uo 6y;rrnr[py.

(ede?) - Imi place sd md ptimb pe bulevaril; fidmu 6deatom tro udpny(rae?) - Copiii aleargd prin parc.

2. Intervalul de timp in care se repetd o ac{iune, de ex.: IIo rerep{m 6ti6ywxaecezdd ,aumdem zasdmot (ror4a?) - serile bunica citeste intotdeauna ziarele; tro

36

rocrpec6mru o6rituuo aw xddu.tt e xund (xorv6?) - Duminics de obicei mergetl?la einema.

3. Specialitatea, domeniul sau indeletniciri, de ex.: oa cnevuauicmro snepr6-rroce (rax6fi cnequamicr?) - El este specialist ln domeniul energeticii ;cezddna *aanucdn pa6dmy uo pfccnouy s3nri (raxjro?) - Astdzi am scris luqarea la timbamsi.

4. Modul aciiunii, de ex.: Mu eoeoptiuuo re.ne$6ry (xax?) - Noi vorbimla telefon; .fl notyvila ddnteu no u6rre (rax?) - Eu am primit bani prin poqtE"

I Relineli I citeva construclii in care cazul dativ cu prepozilia no indici inrudirea,apropierea sau cauza acgiunii: ou une dAda no udrepn - lmi este tnchi dtpd,mtmi,. 2mo uaw coc€d no xraprripe -Este vecinul nostru ite atrnrtamenl oromc!'mcmeyem no 6oJr6cm - El lipsepte din cauza holii. ona owil6aaco trr>sesmufrerbuoctv, - Ea a grefit rlin neatenfie.

Exerci{ii43. Rdspundeli la tntrebdri, folosind cuvintele din paranteze la cazul dativ an prepo-

zilia x.

Model. Kyva adrsBar re6i yurirear? (,qocxA) - Vqri.renr nfisnar vesi raocx6.

l. Kya4 ru r-rgEus? (uenrp;. 2.Kynd au 64ere? (r,aysift). 3.KyOe nAer aB-r66yc? (rfrcranra). 4. KynL neg6r rponfnxa? (repru6na) ropt'r.5. Kyg6 6er1ircuoprcu€rn (Sfnuu)? 6. Kya6 uarIs€r ;rdaxa? (6dper). 7. Kora6 nu 6jgere y.uenf? (o66t). 8. Kora6 rn nofi.q€re rynirb? (r6vep).

M. Schimbali constucliile subliniate cu antonimele lor.Model: Mu omowmi om ddaa. Mu uoAounf K .4dMy.l- Mu ordrurz or rnxdJsr. 2. Cry.q6nr omow6.a om wunepcumima. 3. M6ro;,a

omowri om uaeasdua.4. Ildega omxhdum om eoxstirra. 5. 5 omxocrcj, om ndpxa.6' osfi ornxddam om nadt4adu. 7. Typricrn omodxanu om cmonluut. g. Asrd6vcomtdxa,r om uyzda.9, Mu omodxatu om cmdu4wt,

\ Transformali propoziliile dupd madel. Faceyi la. nevoie si ahe transformdri inprapozilii,

Model- Btep| s 6r'l'i y 666yruru g6ua - Bvep6 a xoAdra r 666yurxe gorradfi-

l. Ou 6un y rpyra. 2. Vqexft< 6nn y qup€xropa B ra6au€re. 3. Os6 6ur6y yvfrernxurpr t6ua. 4. Jldrou vrr 6r1nn y 666yrucu B Aep6BEe. 5. Cefis6c snaxorqicr y uoaplirn. 6. Mrinessxrfi rrarfur.rm 6rur y orq6. z. onr pa6d,ranu ys6mero rnxendpa,

t /

tr$ffr.$r if . l rgig5t. ,

T.?

46. Traduceli propoziliile de mai ios. Determinali sensul prcpoziliei no, punind tn-

trebdri la substahtivele cu aceastd prepozilie'

l. Aetu 66rarot uo n6pxy. 2. f1o'fumfuro rurunft napoxdgu' 3. Mrr n{i-

6r,ru rynfrr uo 66pery perf. 4. On6 mb6nr xo,qftr uo Iraarasfxavr. 5' flo reuep6u

6ii6yurna crvr6rpn-r renea*rop. 6. fto cy666talt olrf ryniror r n6pxe' 7' On cue-

rlnalricr no cep,[6.rnrrvr 6o.n6srqN4. 8. V nac 611116.nricrrr,rerurar pa66ra uo pliccKoMy

xrurli. 9. On 6qenr 166llr roaopirr no relet[6uy. 10. OH6 He x6qer pa6<ltarr

uo u.n6ny. 11. -fl ysxrfur ee Eo r6nocy,

47. Formula1i propozilii: a) cu verbele xogfrr, ry.nfirrr 66rars, nl6rarr, 6xarr

g cu prepozi{ia no; b) cu eonstucliile parron{pnnarr no renei}r6ry, cneqnaaricr

uo Mareuirnrce, mgrft uo n6rouy nyrfi, ouru66rrcfl tro HeBH[Mirenrxocrn, crpe-

rufirucr r cr6crrro, no4ror6rnrlca rc 1p6rau, npnd;ruxitrcr n .r6cy.

48, Traduceyi in limba romAni.

L Erircrprrr rdMrtbl crporire;rrcrna Bo3M6xs6I 6'tazodapA sdnuu ycn6xau

r6xnrru. 2. Bonpexit ncer'r tpfgnocrtM orr ceprErno rordsfftcq x grs6uesau.

3. Bonpexfi coa6ty npar6 6onrn6ft ncran c nocr6.nn. 4. On uocrynril coetdcuo pe-

nr5nnp caofx roriprrqeft. 5. OEII st'rnorgruIr{ rr.trarr coeadcuo gr,rperrrtnarra crd-

3Aa.

*:* :*

3. Cazul ecuzstiv cu prepozifii (Bunilmenuatil naddtrc c npedadeauu)

Cele mai uzuale prepozilii ale cazului acuzativ sint: s (iz, pe la), aa (la' pe),

sa (pentru, dincolo de), nor, (sub), npo (despre), crcBo3b (prin, printre), r6pes

(prin, peste).

Rispunde la intrebarea nyA6? sau la intrebdrile ro16? qto? asociate cu pre-

poziliile respective, de ex.: n rcoro? no qr6? sa xor6? ea 116?) q.a.m.d.

$ 49. A. Exprimarea d.irecliei cu ajutorul prepoziliilor B' Ira' 3a' noa. ln acest caz

substantivele rbspund la intrebarea ry46? Exemple:

l. Mamu ud4nt n uararrfin -

2. Ilucrendp edem nt can6A -

Mama merge la magazin.Inginerul merge lt tzrni,.

3. Ona nocmdeuta 1ymdt,cxy lla croJt - Ea a pus sticla pe masi,.

4. Tw norctcia omrcpthmrcy troA KBfiry - Tu ai pus ilustrata sub carte.

5. Rdmdoe aocrpecdute aot yescrcdea

ri ropo4-

In fecare dwninicd noi plecdm

in afara orasului,

Observalii.1. Dupd verbele de miqcare (vezi prop. 1 , 2 qi 5) qi verbele de pozigie dinamice

(vezi prop. 3, 4) se foloseqte cazri aclrtzativ cu prepoziliiie de mai sus care indicl

direcfia miqcirii.2. Acuzativul se intrebuinfeazi, de asemenea, dupd verbele care presupun

o miqcare intr-o anumitd direcfie: nddamu - yndcmt, (a cidea), cuompdma -

l8

nocaompdnto (a privi, a se uita), npwnamt(c.a) - cnpAtnamt(cn) (alsel ascunde)g.a,, de ex,: Oa caompdt s oru6 - El privea pe geam.

$ 50. B. Loctl se indici cu ajutorul prepoziliilor crBo3b (prin, printr-o) Ei r6pe:(prin, peste), de ex,: loctcdo npouurtti.rt cr<r;oct- oddctcdy (cxaoet umoT)- Ploaia pdtrundea prin lmbrlciminte. ll6per perc! nocmpduttu uocm (zde?udpez umo?) - Peste riu s-a construit un pod.

a REI*f] expresiile: nepeddmu npuedm udpes (oruit) - o transmite salutdri

prin (tata), zoeopthnu udpes nepeeddquKa - a vorbi cu ajutorul traducdtorului (printranslator).

$ 51. C. Exprimarea timpului cu ajutorul prepozigiilor n, na qi ra.l. Pentru indicarea zilelor sdptdminii gi a orelor folosim cazul acuzaliv cu pre-

pozilia n,de ex.: Bduep cocmoilmuca a cy666. y (xorA6?) -Serata va avea locsimbiti; Bduep uawEmc.f,. B eel,fi, vac6n (n xordporvr uacf?)* -,Serata va incepe laora tapte.

2. Perioada de timp in care se indepline;te o acliune se exprim5. cu ajutorulprepoziliilor B sau 3a, de ex.: On npoaumda poania t nen6;rro (sa neadrro) (sacxdnrro op6rr,reun?) (in cit timp?) - El a citit romanul intr-o siptimtni (timp de osdptlmind),' Oau runucd"tu pa66my s M6cf,rl (ra u6cru)- Ei au scris lucrareaintr-o luni (timp de o lund).

3. Termenal acliunii se exprimi cu ajutorul prepoziliei ua, de ex.: au ddeue zdptt na ogriu Aerg (na xarcde ep'!an?) (pentru cit tirnp ?) - Noi mergem la mun-te pentru o zi; Mw cocmdeutu nnau pa66mat ua lr6ctq (na raxoe epena?) - Noiam intocmit planul dc muncd pe (pentru) o luni.

; . -', ' I Reline{i I citeva expresii uzuale cu valoare temporali:

- e zddot cotntattucmfiqecxozocmpoil'rnentcmea -

- e udwu dau, e ndwS: en6x1, -- pas e zod (e udcnq, e neddaro) -- ua dpyedfr deno-- na caddynqui deua (udcny, zod) -- aa emopdil (mpdmuil...) deua -

- a cnddynque dau -

-e ndpatt i l dena -

-cm{tpae (ntddwe) ua eod ...-' Aite construcfii cu prepozifiile r gi xa exprimind diferite sensuri:

edpumo a nofddy - a crede tn victorie, edpa e nofddy-credinla in victorieuepdmu e fiym66t- ajucafotbal; uepd a fiym6da -- jocul de fotbal

in anii construcliei socialiste;in zilele noastre, in epoca noastr6;o datl pe an (pe lund, pe s[ptdmind);a doua zi;in ziua unnitoare (luna, annl;;a doua (a treia...) zi; dar:

in zilele urm6toare;in prima zi;mai mare (mai mic) cu un an.,.

* Prin exceplie intrebarea se pune la caz,i prepozilional.

39

artuktnb na pas*rimue - a influenla dezvoltarea

aadiamaca na nduor4u -

a spera in ajutor

cepdilrnben Ha Apyza- a se supdra pe un prieten

lenlma Ha 4dcmu - a impdrli tn unitdli

Observalie:Prepoziliile v6per (peste), dupd) qi nog (in ajun) pot gi ele exprima timpul,

de ex.: I[6per .rac au. 6yden y me6h (rorga?) - Peste o otil vom f la tine.

IIoA Honnfi ro4. "Mbt yddeu e aopot (xorlii!) - lnainte de Anul Nou vorn pleca la

tnunte.

$52. D, Alte sensuri ale cazului acuzativ cu prepozilia 3a.

Exprimarea scopuluiacfiuniiin construcfii ca: 6op6muca (6optdd.) 3a tvtup -

-a lupta (lupta) pentru pace; cpacrcdmacn (cpaucduue) sa pdduuy -a lupta

(lupta) pentru patie; eo'rocoedmo (eorccoednue) sa uapddnyto 6rtacmb- a vota

(vot) pentru puterea populari; eucmyndmt (eutcmyntduue) sa npedaotrcdnue - a

lua cuvintul pentru a susline (susfinerea) propunerea.

1 nefuelt I gi alte verbe care cer cazul acuzativ cu prepozilia sa:

dtaeodapilmt-no6tazodapfima sa nduot4o- a mullumi pentru ajutor;xaepaucddmu*uazpadfimt sa pa66my- a premia penhu o lucrare;

nnam{tmt-santamilma sa rcntzy ddcamt rcil-a pl6ti pentru carte zece lei;norcyndmu-rcynilmt xnfiey sa py6tu- a cumplra o carte de o rubl6;ttotyvdmt-noayv{tmu dduazu sa pa66my- a primi bani pentru munc6,

precum qi expresiile:6pdmoca-6sf i7n6sa I . . ,_. . /__ -_1 ! . . . - .ipwunmnaca - npuuAmacnlsa defi' ( sa pa66my)

a se apuca de treab6 (de lucru).

Exercitrii49. Rdspundeli la tntrebdri, folosind cuvintele din paranteze Ei prepoziliile.' B' HattroA, 34.

' A. 1. Ky,q6 u,qer ru6mqrx? (per<6), 2. Kynf on x6Aar ro yrp6ld (rurd;ra).3. Kysi nA€r nirvta? (pa66ra). 4. Kyn6 rasft nuondpu? (uyo6fi). 5. Ky46 runonoxfn xnfry? (urraQ). 6. Kyn6 oHA rocreBl,ula crar6lr? (cron).

B. l. Ky4i srr noudcnra raprfuy? (crend). 2. K.ynd on cen? (sEB6s).3. Kyg6 rrr cupftarucr, xorga naq6nc.n Aoxar? (gdpeoo). 4. Kya6 crpfilocr cdnuqe?(dqa). 5. Kya6 ynan rapau46ru? (u6pra).

50. Traduceli propoziliile de mai jos. Observagi sensul prepozi|iilor cu cazul acuzativ.

1. Fnaro4apr6 roripnruefi 3a BEtrM6HrIe. 2. Or.rt narpaAfnr er6 sa 5ry pa-

65ry. 3. Orrl 6rirctpo srsflicr sa 16ro. 4. OrrL xynfna uog6pru Ars gEr6ft ga g6-

40

cxrr py6l6fi. 5. Onrt se uolyrrinu euIE A6sufi sa pa6dry. 6. Cxno* rpriruynporer6er BoAe. 7. Crso* r;iry noxrfurocr c6rmqe. 8, .fi nepe.qrln re66nncrurdr6pes Bfxropa. 9. Msr urndrrdpes nec. 10, Or6p6cx.n luv v6pes c€rry.

51. Rdspundegi la tntrebdri indicind ziua Si ora.1. Korai y aac yp6x pliccroro nswn6? 2. Kor.q6yrac 6t.qernricruennal

pa65ra no pliccrorury xsrrr!? 3. Kou6 y aac yp6rn narerurirrxr? 4. KorA6 srrnoftAdre s xruro? 5. Kor.q6 o:r 6urr r re6rpe? 6. KorA6 srr 6s,qurr sa r6po4?7. B xor6porr'r 'racf nrr ncraEte, (o66gaere, noxfrrecs cnarr)? g. B xor6pou vacflnr.hlaa ylu:l6ua pa66ry7 9. B xo.r6pou uac! ox6 6li.qer.qdrvra? 10. B xordpolr uacf'rrr noftg€rur n rur6"ny?\/ffi. Traduceyi urmdtoarele propozi{ii, acordind atenlie sensului temporal al cazuluit ' acuzativ cu prepozisii.

l. Onnocninre.nerp6rvruyruaApyrdft Aenr ronyvfl orsdr. 2. Ordu cr6p-ue u6repa na rd4. 3. fl 6gy n 4ep6anro ua re46lro. 4, g. npu6xax Fa,q6s6 p6rr6-me. 5' osa y€xata Ha rvr<ipe ra rr,r6caq. 6. .f, npo.rr.rriin porrr6n n oArr* AeEb. 7. 3rorr6po4 6rur nocrpden s 16A6r coqnanucrrlvecroro crporireJr'crBa. g. .{6rymrax<iAIEr s 6acc6ftr pa: n neAdnro. 9. Mrr 6gAsv ga r6po E ana p6ta r u6erq. I0. Vse_errri cocr6sr.urtr rrrrarr pa6drrr na r'rdcrq. ll. 3a nfuo ourt xoporu<i orgoxuyh rr6repe. 12' 3a roa rsoer6 orcfrcrrrr rvrs<iroe rgvenri;rocr s sdrueM r6poge.53. Puneli tntrebdri la care sd rdspundd cuvintele subliniate. Explicagi sensul prepo-

ziliilor t pi $t.1. Kufra ynhna ua not. 2- on uourdJr e r6nuamy. 3. Mu rognxrricr xa

eepwrtny roprir 4. .{6ao.rxa cuorp6na s'rMiremso e orcu6. 5. rods.q nr6xane mynud,rt.6. Ilrrir{gr terir ua nz,7. B ndpeottt dera srcrjpcra on u;ircrnoraace6i n:rdxo, 8. on noc.n6.r nncrrra6 na dpyzhil denu.9. Ha caddynr4uil eod cerrp{t6;i4er cry46nrroft. 10. B namo uacde upuplr r6c.ru.

54. Traduceli tn limba rusd urmdtoarele expresti. Formulali cu ele scurte propozi[ii.ln anii constructiei comunismului, in epoca noastr6, o dat6 pe an, in ziua ur-

mitoare, a doua zi, a crede in victorie, a influenla dezvoltaree*, a se supira pe biiat,a juca gah, a juca fotbal.

*"n

4. ctzul instrumental cu prepozifii (Teopilrneaauttil naddtrc c npedadeauu)

Prepozitiile cazuiui instrumental sint: c (cu), ua4 (deasupra), nog (sub),

"st (dupd, dincolo de, Ia), a,6pe!, (in fala, inaintea), u6xay (intre).

$ 53. A. Principalele valori ale prepoziliei c. cazul instrumental cu prepozitiac aratd:

a) o asociere, rEspunz?11{ la intrebdrile c xeu (ca cine?), c veu? (at ce?),de ex.: I{du tt docxd c rcnrfirofi ('c ueu?) - Mer7t la tabld cu carter.

Ou eomdeum ypdrcu c gpyToM

(c xeu?) - El igtpregdteSte lecliile mprietenul (sdzl.

4L

b) lnsusiri ale obiectului. rispunzind la lntrebarea rcar6fi (xardr, rcar6e"narcr[e) (ce fel de); de ex.:

Bawa ddeywrca c 6o;rrufilru xrlpunm r.naldror (xaxda dieywxa?) - A intrato fatd cu ochi mari ciprui.

3mo z6pod co nndrnvru nipraun (xaxilil emo edpod?) - A,cesta este ii oia; cwmulte parcuri

citeva constructii antonimice carc aratd modul ac{iunii:

crtywamb c nurep6coru - caj,wamu 6er nnrep6calpa66mama c euryrn{ruou -pa66mamu 6es erryrnirnra;nucdmt c omri6rcauu - nucdmu 6er oufi6ox.

$ 54. B. Exprimarea locului cl ajutorul prepozigiilor rraA, troA, nepeA, ta, Me2i(Ay(intrebarea ele? - unde?), de ex:Ha4 6reponr ttemdnm nmilqtt (zde?) - Deasupra laculai zboard pdsdri-Iloveuj, meoi mempddu nog cro;rriu? (zde?)-De ce e,ste sub mssicaietul tdu?3a gep6nnefi ne6ottuutt5il rcc (zde?) - Dincolo de sat e o pddure micd.Ildpeg g6ruonr ocmauoeinaco aaunlua (zde?) -ln fafa casei s-a oprit o ma;ind.M6x,4y 4na6xou x xp6c,rou cmdtux (ede?) - Intre canapea gi fotoliu este o

ndsulit.

$ 55. C. Exprimarea timpului cu prepozi{iile 3s, n6peA. Exemple:Mtt ecmpdmuucn ndpep, cuercr{m.seu {roraa?) - Ne vom intilni lntinte de

spectacol.3a o66,qona uar dttu cVn u zcaltrde (ror.q6?) - La prlnz am mincat supd ;i

Jripturd.

a6tl*|, construcliile: 30 sdsmpakonl, sa o6ddou, sa fucuaou, 3a qder4, sa pa6d-

moil, care sint sinonime al so spdrvrn sdempaxa, eo epdua o6dda etc.

$ 56. D. Alte construcyii ale cazului instrumental cu prepoziyii:

yafilyan,ul roalrou.urAyaea.r I a. lucra I lo (oi ' compunere(paoomq I lKHuzou l ( lucrur) l - ' lcartecaeimrca uadl efinocmrm ia ride I de (o) | prostie

di,uamu *ul',2T0?,iX" i " ," eindi I ra " lil3'ot'J"1"u r,..u,nod endueueu- sub steagul nod nadaroddnueu- sub observalianod pyrcoeddcmeou-sub conducerea nod rcoumpdneu- sub controlul

I eocyddpcmea,uul I state-omnouduunlcmpdwuu lrelaliilelgdri

udacdy lnapddauu ldintre lpopoarelndpmuaau I lpartide

- ctedrtmo s4 aTnfqusrv, - a urmdri lectura

42

i

,i - na6nodama eo co6tununr4u - a observa evenimentele* 6opdmuca c uedocmimxauu-a lupta cu lipsurile (tmpotriva lipsurilor)

(npdmua nedocmdmxoe)

-li Relineli I formula de felicitare:

Eozdpaetthn me6h (Bac) c npris4ruronr ( dnEu poctcddnua, Hdeua e6doa) -Te (Vd) felicit ca ocezia sirbitorii (zilei de nagtere, Anului noul.

t:rLXercrtru

55' Puneli inffebdri la cuvintele sabliniate. Indicapi valorile substantivelor tnsolitede prepozilia c.1, Fpar uor[6r r rsn6 c dpysdAuu.2. Ox6rsfiri xo4fn no n6cy c pycrcoEn.

3. 3ro 4ow c donwinu 6xnaau. 4. fluon6pu no6xans na sxcqipcroo c yvurnethuu.5. Os scer.q6 pa6draer c eamysutituou. 6. 2ra.u6ryma c xarizauu e pyrdi :vlofr.cecrp6.

. \Puneyi cuvintele din paranteze la cazul instrumental (cu sau fdrd prepoziyii).' l. V.resa(t ctrlwaror o6.sscu6nw.nyu,rtrew.,. (oxarra6lrue), Z. Og|ir:flanrlc6ns.ynpaxn6nne ... (ouf6rr). 3. Oe sour6n B KJracc ... (dlrcrpue ruar6). 4. Vsirernroaopfr ... (rp6uxufi r6noc). 5. Ox rouopr?r no-pfccxu ... (axq6rr). 6. .{6rymrapaccx6alreaer reKcr ... (caof cloa4).r/

ffyPuneli cut'intele din paranteze la cazul instrumental, folosind prepaziyiile n6peg,nr6xqy, HaA, troA, t,, potrivite ce sens,

l. Terp6m nexft ... (rnfr$,2. Jftbcrpa sncrir ... (cron). 3. ,.. (nec) sr{x6_gE:rcs Ee6orurude 6repo. 4. ... (ropril) re'r€r 6frcrpar per6. 5. Asroil{o66nbocraros{uc.fi ... (sairre urx6nr$.

f, 'Traducelt." ' l. scriitorul a lucrat mult timp la roman. 2. Nu trebuie si ridem de greqelile

n altora. 3. Profesorul urm6regte cu atenfie rezolvarea problemei. 4."EI se gindegte

!( la excursia in munfi. 5. Ei au luptat perseverent cu propriile lipsuri gi le-au invigs. -' i6. sub conducerea partidului poporul roman construieste cu succet 6 r,iatd nou6.t

*

' t+

5. Cazul prepozifionrl (lfped,r6ucur,til naidcrc)

Celemaiuzuale prepoziqiiaiecazuluiprepozifional siot: a (despre),t (in, la),nu (pe, la, tn), npu (pe lingd, in timpul).

A. Substantivul ia cazul prepozilional cu prepozigia o rispunde ia intrebareao rcou? o qtnr? (despre cineT despre ce7)

l. 43

t

-

$ 57. l. Cazul prepozitional este cerut"de verbt ai ceioi sens eiprim8 o idinniiiia;-e"'

sau un proces de gindire in legituri cu un obiect:

eoeophrit-cxaedrnu (pazzoedp) o (o6) pa66me, ycnixax "'paccxrteorcuna-paccxasdTn,a (paccrcde) o (o6) dpi'crc6e, excrci'pau "'panoetipusama-(paeeoedp) o (o6) cnercmdxrc, ypdxax ""6ecidoeama - no1ecddoeamt (6ecdda) o 6otdsttu, rcrcdpcmeax"'

coo6t4thno - coo6t4ilmo (coo&4dnue) o petynmd+nax, npuizde "'cnpdwueamt - cnpocilmt (aonpdc) o nodsdxe

dj,uomo - no|!,aamo o ffdwefr npofidcan, o nodsdxe

ucvmdmo o 6fdy4enecnouuHdmb - ecnduuuma ( eocnoauudnue) o dimcmae, o udtodocmu.., nlaauma

(a line minte); snamu (a qti) o...

WllI qi alte verbe care cer cazulprepozilionalcuprepozifiao: sa66mumacn

o .- (a se ingriji de...), 6ecnoxdwnaca o ... (a se nelinigti de, in legiturl cu"'),precum

gi substantivele formate de la acestea: ca66ra o acecrnop6uneu pasad+nmt uoao-

d€*u (grijapentrudezvoltarea'multilaterald a tineretului), $ecnonriftc'rso o cydo6i

a*na (nelini;tea in legdtwi cu soarta fiului).

$ 5& B. Exprimarea loanlui ca aiutoful prepoziliilor s pf na (intrebarea tIie? unde ?)

substantivele cu prepozifiile n (in, la) qi na (la, pe, in) indici locul unde se

petrece acgiunea. ComParati:

katea s nrraQf * - Cartea este ln dulap.

Karteaus mcaQf - Cartea este pe dulap.

@substantivele

Spre deosebire de limba rom,inE, in limba rusd, dupi astfel de verbe,au prepozilia lor specificd E sau Ea. Compara{i:

Ometq pafidmat na eoxed,le. Tata lucra lt gard.Il6esd cmofim sa eoxsdne. Trenul este ln ga1d.Matnv npoxodiltt aa cmadudue. Meciul a avut loc ta (pe) stadion.Cecmpd aa cmadudae. Sora este ta (pe) stadion.B uaedrc ceimawe rcmicco* ln ;coald stnt close luminoase.

Oa orcaaEm t edpode,Oi 6w t edpode.

nt cnercmdrcae (lt spectacol)at aivepe (la, seratd)nr penemiquu (b repetigie)

EI locuiegte la oraS.EI afost fo,oraS.

na pdlune

nt ceo66de

fl yaycu s wxdae. Eu invdl lt gcoald.

I Reline|i I Prepoziliei r pe lingi unele substantive ii corespunde in limba rom6n6prepozilia In, de ex.:

e cat!, (in gridinl) e Cubtipu (in Siberia)(in Crimea)(in Romdnia)

, a ndprce (in parc) a Kpunj,e ltecy (in pddure) e pyu&auu

,e cmpaad (in 1a-rd) e Coedmcrcou Corbse (in Uniunea Sovietici):....-16 ndcnaocmu (in localitate) eo iDpiaryuu '

(in Franya)" ye rcouandupdexe (in deplasare) e Aaipurce (in America)

$ 59. Alte substantitre care in limba rus6 sint inso{ite de prepozilia na se traducin Iimba romdni fie cu prepozilia Ia, fie cu ln:

(ln patrie)(ia libertate)

Oud pa66maem B Mara3lixe * Ea lucreazd la magazin'

Ond p,a1dmaem na loxgfle - Ea htcteazd la gar6'

Dupi unele verbe ca 6wmt, crcuma, pa66mamt, yuimuca se- folose$te cazul

prepozilional cu prePoziliile B sau tt8.

Cu prepozilia s: e tecf, e cadi', a yzni' (in col{), e wxaSi5 e emti' (in ochi)'

eo pmj,(in guri), e 6otb, (in lupti), e men! (in prizonierat), e mwi' (ln spatele

frontului), e Rpotui, (in Crimea), 6 kpa,o (in regiunea, tinutul).

Cu prepozilia na:w 6epez!, na uoctn!, aa wtcafi!, na t6i', (pe frunte), aa noc! ftdnas), ad nocmi

(la post), ua xpatb ftrc marginea), na !on! (pe Don).l

inaia timptt B xarcLu eot!? (lfic'e ao?), B xomlpon vafi? (Laicn otd"l)

-.y.w npouzeddcmee (ln, producgie)aa sanhmuax (lx ore, la cursuri) nt ndpeoa rcjtpce (in anul intii)

na Vpdne (ln Ural)sa Raaxdse (ln, Qaucaz)na Vxpafute (in Ucraina)

unele substantive cu prepozilia na se traduc in limba romdnd in func{ie decontext cu una dintre prepoziliile la, in, pe, de ex.: aa saaode (la, in uzir.d), aacmduquu. (in, la sta{ie), ua !t,tu4e (pe, in stradd), na fid1purce (la, in fabric[), aanpednpuhmuu (in, Ia intreprindere), ua |yaoadpie' 1pe, in iuteuaiai, ua n6vme' (la,in pogtd.), na n,tdt4adu (pe, in pia[d), na fiarcynntdme (la, in facultate).Comparati:omd4 pa6dmaem ua udeoil $ililpurce-Tata lucreazd Intr-o fabrici noud; lrx smofi$i6prre xopduue ycadeua pa66mot-ln aceastd fabrici sttlt condilii bune deIucru; Ht cra4u6ne codpan1co uudzo aapddy - pe stailion s- a adunat.multd lume ;Mtr 6tit.rtu ua cra4n6ne - Noi ant /ost la stadion.

Cu prepozilia pe se traduc construcfiile: na Sp6ume, w meppumhpuu(pe front,pe teritoriul).

$ 60. C. Exprimarea timpului (luna,anul, secolul) cuprepoziliilen gina. RispuodeIa intrebarea rcoraa?

Oru n rerirpe-Oru ua nonq6pte-

El este la teatru.El e la co[cert.

.nt rclpcax Qa cursuri)'{na caesde (la congres)

* Gteva substantive cu prepozifiile r 9itinpul, au terminafia Yr rc.

cr, cind aratl locul gi, mai rar,

45

l

iI

B irrycre awnoddeu e e6pvr- In august ,o^ p,Irro lo ^**ttr;3uuadcxy podurtcfr r 1850 rorj- Eminescu s-a ndscut in anul 1850;

3mo c,tyuilaoca n Xlf,3s6re - Aceasta s-a tntimplat ln secolul al XIX-Iea.

I Reline1i I expresiile temporale s ddmcmee (in copildrie), s udrodocmu (in tine-

reqe), r cmdpocmu Qr bdtrineqe), s ua,adne (la, fnceput), n cepedilne (lt mijloc),s xonqi (la sftrgit),naimoit neddrc (in aceastd sdptdmtnd), d,ar: t imoa zodi, Qnacest an) ; t imou udcnqe (lt aceastd lund); ua paccedme (in zori), na saxdme(lt apusul soarelui), dar: s cjtuepxu (ln arnurg).

$ 61. D. Valorile principale ale prepoziliei rpwa) indicd locul, tdspwdnd la intrebarea rge?, de ex.:

On o6ddaem e cmottdeoil trptr 3aB6Ae-E/ ia masa la cantina uzinei;b) indicd timpul, rdspunzind la intrebarea xozdti?, de ex.:

IIpn counaaf3ue rtacmb npuualtecrcim napddy-In socialism puterea aparlinepoporului.

citeva construclii uzuale cu prepozilia rpn:

npu ycttdeuu (cu condilia), npu nduoulu (cu ajutorul), npu Hartiuuu:(in prezenta),npu omc!,mcmeuu (in absetrfa), npu coime aduwt {la lumina limpii), npu tyni(rc lun6, la iumina lunii), rpa dueandu ceime (la iumina zilei).

$ 62, Cazul prepoztional dupd anumite verbe:a) zoeopilmt, nucdmo na podudu aeawi-a vorbi, a scrie in limba maternE;uepdmt (na urcmpyuewne) na cxpinxe.na arxopdeilne-a cinta (la, un instru-ment) la vioard, la acordeon; crceu{tmaca (a se iqsgra) na npqyyg.(cnoil_d^dgl,anxe;xamdmrcn na xontrdx na addxe - a'patina, a se plimba cu barca;b) noaoedmu-noadqo '(a ajuta); wSuoqa e pa66me (ajutor in muncd)

Relinel.i ;i expresiile: yedpeaw e no66de - increz5.tori in victorie, dar Matsipurt 6 no6idy; - Noi credem in victorie.

Exerci[ii

59. Extrageli in suis cuvintele cerc cer cazul prepozilional cu prepozilia o. Formulalicu ele alte propozilii.

l. Epar nfurer Mlre o cno6fi pa65re na crpdfir<e. 2. Me.rr6 o u6nreft ncrp6vergsorsos6Ja er6. 3. -f,

.rtrreJ r ras6re o6 ycndxax n4ruux rel*Drcfcros. 4. Cr<4srao goaor6fi pfrbre 6.rerr uonp6ru;raer una, 5. .fI nrrer6 ne snii.n o upui:ge orq6.6. Ou paccras{r ua\.{ o csofx ycr6xax r pa66re. 7. Paaron6p.o Eli.uyurefi upo{ric-cvn rlac 6xem sanarepecosd.a.

ao

\ , /;"

P\ Traduceli in iintb,a'iimtuai, icirdtnd atenrie ,alorlib, prepozilnlo,i z g,

"o.'/ t t. Bvep6 mir 6twu.i ror,.i6e sa cuexr6ue. 2. Marr 6rnr6 s Adrvre 6r,uxa sropax. 3. Mu xmEv E .46Me n6r*ep nrrnigqarr. 4. or6q sax6Aurcs ua pa66re,a cr-rr B ur6ne. 5. Epar ruep6 6rur sa cra,qr6ue sa &r6rse. 6, !6tu 6rbrz r 4ipxera 5hpemrev rpegcrarndrar.

fr,i Transformali propoziliile din exerciliul 2, dupd model.' Model: Buep| *u. 6&tu r rrnj6e _ Bvep6 wu*. xodtiau n xny6.

"P'rune.ti. cuvintele din paranteze la cazur prepozigionai, addugind ;i prepoziliire:/ \{otrivlle ca sens (r, ua, npn).

l. ... (aup6rm) uoxrnirorcs s ndre rFert'r. 2. ... (l6rcrso) r xun y 666yuucr.3. ... (nau6no) ceurx6pf xirw npz.6ger K EaM. 5. Kpecrriae yx64rir s u6re ...... (pagn6r). 4. ,{olr,mpdrropa sax6'wtct... (sar6.q) 6. Osf g6mo pasroripr-BaJrtr ... (cuerr6urr).

63' Copiali substantivele gi expresiile care se gdsese la cazul prepozilional. Indicalicazul nominativ al acestor substantive.l' Knrira a uxaQ$, z. rranz pa66raer

" ."AX. 3. B necf rrc,r co6apii.iru merdr.

4. Ha 6eper! ll€proro u6pr rpacfrrre steprrle.. 5. Ha iocrY rm<iro nro.qifi.6. B rar<ir.r ro{ru posincfl 7. B rordporvr

"u"tr,.-orto"r*}oJrnluf

, i

1:

:i-

t.3t::

li

"ti'

flitfi:

t

lrl jraIt,

i:

i

!l

Relineli

47

ADJECTIVUL(I{rvrr rprurarfrenrnoe)

Rispunde la intrebirile rcaxdit? (xarcdn? rcarcile? xarcrte?) (ce fel ,de .. , ?)ln fimba rusd, ca qi in limba romdn6, adjectivul se acordd in gen, numir gi cazcu substantivul pe care il insoleqte, de ex.: masculin - udaentrnfi adauvurc, fe-minin - udrcnor<w ddeovxa, neutru'- udaenurcoe orHd (numdrul singular, ca-zu'l nominativ); adteuorcne ndtwurcu, ddeovxu, rixHa (numi.rulgilural, cazulnominativ); adtteutrcozo udtuvw<a, oKtrd, .t4d,tenbxoil ddeo4xu (nuaifoul singular,cazul genitiv) etc. '

""-"*, fAdjectivul la genul masculin se termini in -ufi (xp6cmrfi), in {ii (crinufi), in

-oft (6oarur6ft); la genul leminin - in -an (xpdcuar, 6onrueir), in -nl (crirrrr);ia genul neutru- in -oe(rp6cuoe, 6onlru6e) qi in -ee(cfree).

$ 63. Schema terminafiilor adjectivelor dupi gen gi numir

Toate genurile

I R llr"il Dupi a, x, x la genul neutru se foloseqte terminafia -oe: nuc6roe,

' crp<5roe, rtxoe; dupd a, k, x, ?rc, 4, w, 14 la genul feminin apare terminatia

,i irr" -4s! Ebrcdxar, crp6ras, rfile, cadrnii, ropivan, 66qas.

Exerci!ii

1. Acordali ailjectivele ln gen cu substantivele din paranteze.

Madel: Mfuressxllfi (v6muax, gdnouxa, .u6petso) - M6-uenrxnft u6arunr,v6ire*rar,qdBoqKa, rr,r6neubxoe 46pero.

1. Eomu6fi (napr, crpaa6, 6repo). 2.H6sbtfr. (gou, rerp6.+, uep6). 3. Cfisuft(rapanA6u, rnfra, u66o). 4. Kp6cnrri (r6ncryr, Bfiurx, i6noxo). 5. Kpacrlnrrft(uarasi.x, rurdra, rur6rre). 6. ,{pjxrrrt (rnacc, rpliuna, srend).

2. Formali numdrul singular al substantivelor Si adjectivelor date la plural.

Model : H6rue y.renNrrt, yvenriqrr, u6rsg - Hdorrft yreufr, udrax yve-uriqa, n<iaoe' rsr6rre.

l. E6.nrre rocrrirurr, bnfaru, r;lrdrrs. 2. Xopdnrrae Apy3bf, nogpj.ru, fi6toxn-3. Fony6rire qoerdr, l6urrr, r'aopf. 4. Xon6lprre ,qil{, HdeE, osdpa, 5. Brrc6rueeuoprcvdrrr, g6nyurru, z46uus, 6.,{eperiuurre AoMe, n6prrr, r6lrqa.

3. Grupali adjectivele de genul masculin dupd terminalie, addugind Jarmele genului

Jeminin fi neutu.I{rbrlrcrqft, cenri6prcrnfi, xva6pcrnfi, sologdi, pyrrar'rucruft, p;iccxufi, $pan*

q.fscrufi, anrniftcrrfi, nelr6qruio grerndfi, sr6fi, 6orsn6f, lecx6i, lirpennrafi,p6unni, rooord4rnfi, qaerudt, crrp6fi, cr6prrfi, vrolotff, rtrxrrfi, rarep6cuuft.

4. Asociali adjectivele cu substantivele din coloana atgldran, potritinduJe ca sens"

Vrpeuxnfi, n6rguufi, rnyx6fi, gopor6fi, | .renoa€x, xocr(lv, nyrr, naardx, s6.r--ofi (accentuat)rolos6ii6onrru6ft-rrft (neaccentuat)xp6cuufis4opdruft'ufi (neaccentuat)dupi r, e)x, lc,ut,4, 14, Ei r-moalesbrc6xdcrp6rldrtfxdcsdmiftxopdrumiropfvd66tqnigfunnfi

-oe (accentuat)rogor6e6onru6e-oe (neaccentuat)rp6crroer4opdroe-ee (neaccentuat)dup6 trc, w,4, t4Utr-* :

cBexeexopdrueerop.fvee66ureesfvrree

-an (accentuat)roAonfs'6oruur6q-an (xp6cuars4op6nar-nr (neaccentudupi a-moale

-ue (accentuat)rogon{re6o;rrufie-ue (neaccentuat)xp6curresAop6nrre-ue (neaccentuat)dupd x, e, x, Jtc, nt,tt, 14, Ei a-moalesuc6rnecrpdrrerrtxnecs6xuexopdrutreroprque66qne3r{Mnne

ey6n6ft, Adtcrr,rft, nocondfi, ryn5fi, xris- | rpax, uac, yv6ctox, Hox, cryJr. rro-

xufi, golrd.rnunft, coclru.wia, gdnrwuit, I adLpox, (rnorua, nup6r, ronpdc, npar,rrprrradft, npocrdfi, a<i6pufi | oayrc.

5. Inlocuili adjectivele din exemplele de mai jos cu antonimele lor.

Cr4prrfi xocrlblt, IraonoA6fi ueron6r, crrp6t rruivar, tdnrax nor64a, odpx-nlrfi sr6xo rHxo4s6ft genr, 6onrrr6fi cago npocrdfi ronp6c.

,K. Traduceli

1. V uac s rdpoAe ecrr rexcrrinrnax $56pma. 2. Sror cnoprcM6n ycranonrinvnpon6fi perSna. 3. Or6q trpmrer 4orrr6fi s o66,qeunblfi uepeprlr. 4. fl xhxnr;^fr,uerr a€naro;ifiSpellElolo sapilrY. 5. B grirr.nrre xarri:xynri vrr no64err,r B rdpbr.6. H6uu c#iircuemr saaoesinr na onnrurrur6Ae sororfte, cep66panrre r 6pdn-ronrre rrre46.rru. 7. Epar lf.rnrcr ua Ir.rare\aarrtsecxolt (faryntr6re.

4 - Gramadca limbii ruse de uz scolar c. - 1581 4948

Clasificarea adjectiielor

Limba rusi cunoa$te adjeotive calitative (r6recuenrrre): 6otoutdil dou,

6ottwdn $d6puia, 6onuade orn6; adj*tive ile relafie (orrocfrenruste): pyn&u-

cruil aettr, pyu&ucxan aumepami,pa, pyn&ncxoe ucxitccmeo (arta rom|neascd);

adjective posesive (upurxx6rennrllre); uduun runmdx (baticul mamei); udauua

6fisxa (bluza mamei); uduuno nadmue (rochia mamei)'

I. Arljmtivele calitative ( Rdae cma ennwe nputa z dmennue )

Adjectivele calitative au trei grade de comparafie, ca qi in limba rorndn[i

pozitiv, comparativ qi superlativ. Gradul pozitiv - flonoxr?renruax crdnesr -

este forma iniliald a adjectivelor calitative.

$ 64. A. Gradul comp*ativ (Cpaeudtmeaonaa cmdnenu)

Gradul comparativ are in limba rusi doui forme: forma simpld sau sinteticd

gi forma compusd sau analiticd. Pentru forma simpld sint caracteristice sufixele

-ee (-efi), -e. Ea nu se schimbd dupd gen, numlr qi caz.

Majoritatea adjectiveior formeazd, gradul comparativ qu ajutorul sufixelor

-ee (-eii): xpacfiaafi - xpacilaee (frumos - mai frumos), eaacma{tewil. - s4ssmni6Bg

(fericit - mai fericit), accentul riminind pe aceeaEi silabd ca qi la gradul pozitiv.

Existd insi un numir de adjective al ciror accent la gradul comparativ se mutd

pe sufix.

I nqiiil adjectivele mai uzuaie din aceasti categorie:

6Crrril (^Ib) - Sede

6,tddnwfi (palid) - 6rcduie

6*cmpuit (rapid) - 6otcmpde

eddcuutfr (important) - eacrcnde

adpnwit (credincios) - eepnde

rp! zaair (rotund) - xpy eade

xpj,nnait (mare) - rpynnde

urtauit (dragj - 'vttlrlsaj,dpuit (inlelept) - uydpde

adeuil (nol)-iloede

eecEtutil. (vesel) - eeceade

espdcaatil (matur) - espocrtde

exj,cnofi. (gustos) - exycude

zttd.euuil (principal) - zaaeude

et!,nuil (prost) - eaynde

epha+atil (murdar) - zpnsude

dtrtuuutil (lung) - dLrunude

d66putil (bun) - do6pde

fU

pienttil (neted) * p oea deced?,cuil (proaspdt) - ceeilcdecedntnatil (deschis) - ceemadecdptr.fr (cenrgil) - cepdecfiluuatr (puternic) - cuLtuudeciutuil (albastrt) - cuuiect<fpwil (rapid) - cxopdecnd6uil (slab)- ctta1decudntit (curajos) - caenlemEunuil (intunecat) - 7ast4ildsmtnmir (caid) - mentdempf,duurt @reu) - mpydudentd.tuutil (exact) - mo,tnde

ltuuutil (de{ept) - yunde

xpti6pttil (viteaz) - xpa6p deircuutil (clar) - acnde

xpdcaofi (rogu) - rcpacndeudwuutil (tandru) - uettcnde

t -

$ 65. Cu ajutorul sufixului -e se formeazd gradul comparativ de la adjectiveie cu

tema in -r-, -r(-, -x-r -A-r -T-r -cr-, care se modific6 in felul urmdtor:

dpj,trcnofi (unit) - dpycrcudetcEttmatil (galben) - xean|iesdopdeafi (sdndtos) - sdopoede

3e.rcHdu (veroe) - sereHee

ilcmpttil (asculit) - ounpdenEcmpafi (pestrif) - necmp dexotddaatit (rec,e) - xaaodndeuEpnwft (negru) - uepude

(scump - mai scump)(r6sunitor - cu voce mai tare)(incet - mai incet)(tare - mai tare)(bogat - mai bogat)(gros - mai gros)

rfr: dopor-1it - dopdx-e

r/r: zpdax-uil - epdan-e

xlmt milx-uil-mtitw-eglrz meEpg-ttil - medpx-erir: 6oedr-ad- 6ozdq-ecr luz md asr-wit - md aw-e

(mic - mai mic)(bun - mai bun)(riu - mai rEu)(dulce - mai dulce)(ieftin - mai ieftin)(adinc - mai adinc)

(jos - mai jos)(scurt - mai scurt)(inalt - mai inalt)(ingust - mai ingust)

gradul compa-ex,:

I ReYineli I pdnuuil - pdntne

da,tExuit - ddmwemdnrcuil- minameddneuil - ddaute

Nu formeazi gradul comparativ urmEtoarele adjective: eetitxuil (mirc!),

dpjorcecrcuil (amical), epducecxuil (dugm[nos), edpdafi (mindru), tuiwnuil (de prisos),

saaopdnit (bronzat), ruficxuit (plat), znuilil (putred).

Forma simpld a gradului comparativ se intrebuin{eazd:

a) cu substantive la cazul genitiv: flyndil uirpe Otma- Dundrea este mai lati;d*ft Oltul;

b) in construcqii cu cor:junc{ia ueu, substantivul stind la cazul nominativ: !1trLtiwipe,tew Oaru.

(timpuriu - nrai timpuriu)(departe - mai departe)(sublire - mai sublire)(lung - mai hrng)

|:t'.

II

i;.,

I Repineli I unele forme neregulate ale gradului comparativ:

adnenarcuil - uduauexopdwuil- $,vwenaoxdil - xjttrcectuidruil - cttth4e,deutEauil - dewiercetr.y66rcuil - ztti,dtrce

ntsxuil- uilxexopdrxuil - rcopiuesbtcdKuil- s&neysxufi - lxe

Adjectivele cu sufixele -p-, {K- la gradul pozitiv, pierd larativ aceste suflxe, iar consoanele dinaintea lor se schimbd, de

Puline adjective formeazd gradul comparativ cu ajutorul suflxului -ure.

51

l.=g 66. Forma analiticd a gradJui .";;J;i; este alcdtuiti din adverbele 66,nee(mai mult) sau u6nee (mai pufin) qi adjectivul la gradul pozitiv, de ex.: 66ireeaucdxuil (mai inalt), uiluerc ewcdrcuri (mai pufin inalt). Aceasti formi se intre-buinfeazd:

a) cu substantive la cazul nominativ: 66;ree {slxar. pexd (un riu maitngust) ;

b) in construcgii cu conjuncfia qeu: 3ma ru{tza 66tee wmepdaua, aer m4(Aceasti carte este mti. interesantd declt aceea).

Adjectivele 6onow6il (mare) qi udneaut<uit (mic) nu au forma analitic6 a gra-dului comparativ; in locul acesteia se intrebuinfeazd 66nsulnfr (mai mare),ru6nrd (mai mic).

S 67. B. Grailul superlttiv (Ilpeeocxdduaa cmdneuc)

Gradul superlativ al adjectivelor are doui forme:. simpld (sinteticd) qicompusd(analiticd).

l. Forma sinteticd se formeazi cu ajutorul sufixului -ailur- plus terminafiaadjectivald. Adjectivele cu tema in -e-, -ft-, -x- igi schimbi aceste consoane in- -, -4-, -W-:zlcrc: crp6r -ufr- cmpozn -ditw -uirxlv: tErx-uil - lteeq -dilw -uilxlw: mtitx -uil - muw <iilw -ttft

Adjectivele cu sufixul -rc- pierd la gradul superlativ (forma sinteticd) acestsufix, iar consoana dinaintea suflxului se modificl: uitsxuit -uuxdilwuil (cel maide jos).

I Reyineli I adjectivele care nu au forma simpld a gradului superlativ: zpdunufi,

aunouAft, apitnecrcuil, dywr)cmutil, eecEtwil, zdpdatil, ucEamutit, setftawil, xpdcnuit,uoaoddil, p odudil, ce 6crcuit, moe dput4ecrcuil, jt sruil, y u dtotil.

$ 68. 2. Forma analiticd a graduiui superlativ este compusi din pronumelecdruuft (-an, -oe, -bre) gi din gradul pozitiv al adjectivului: cdawfilunmepdcuaft(cel mai interesant) etc. Gradul comparativ al adjectivului, asociat cu pronumeleeecb, acE, ect, sce (tot, toati, toate, toti) la cazll genitiv (acezd sau ecex), indepli-negte inlimba rusd funcliagradului superlativ: uumepdcuee ecezd (mai interesantdeclt tot); uumepdcuee ecex (mai interesant ca toti). De asemenea, gradul pozitival adjectivului, impreuni cu adverbele uau66rce giaauudnee, are sensul graduluisuperlativ: nau66rce edtcnait (cel mai important), uauudnee edcrcauil (cel maiputin important).

Adjectivele calitative au dou6 forme:. forma lung[-q6ruar fi6pua-aotc6-xui, earchxan, eorcfixoe, aorc6xue qiJormascwtl,-KpiTrcaf, Sdpua - ewcdx, ewcorcti,eorcdxo, 6btcdKu.

52

Forma scurti a artjectivelor calltative (Xp,hnrcaa Sdpua xdue:cmrrrrur*. npumad.menuwx)

$ 69. Forma scurti a adjectivului indeplinegte funclia de predicat nonoinal. Ea seschimbi dup6 gen gi numir: uotoddil (tin[r) - n6aod ,aoaodd, adtodo, udtodu;

I Refueti I unele reguli privind formarea acesteia.

1. DacI forma lungi a adjectivelor are sufixul -r-, atunci inaintea lui la forma$curtd, pentru genul masculin, apare vocala -a-: nils-rc-uil (de jos), nle-o-rc (lafeminia insd, avem nfisxa, la [eutru - uisxo, la plural-nilsxu). De asemenea:ndaou de la ndtaafi (gfin), cuew6n de la caeunhil (caraghios), ddaoe de la ddazuil(lung), cu formele de feminin:'notrui, cuewud, doazd.

2. Dupi cowoanele moi gi x, inaintea sufixului -x-, Ia forma scurtS, pentrugenul masculin, apare vocala -e-, de er: edparufi (amar) - zdpett, mhwnuil

Greu) - mAxerc Qa genul feminin insd zopoxti, maucxd), ln mod analog apareinaintea lui -n- vocala -e- la forma scurtd pentru genul masoulin:, 6otau6il(bolnav) - 6dtten, fdwufr (sdrac) - 6dden (la feminin insd 6oaond, 6edad) ;inaintea lui -.n- gi nr: cadmtwil (deschis) - cadrne4 hcntpwfr - ocmEp (la feminiolnsi, ceemni, ocmpd).

3. Au forme scurte neregulate: 1oauwiil-eenix, -tr -or -n; docmdilnat&(demn)-docmdutt, docmdfuu, {r -rri srcfr (tdu)-sort, sn*.,. {r -Bri uyctcfiil(strdin) aycrcd, -g {: -Eri udneuuruil-a(M, -a,s i; E.

Nu au Jorma sailtA: a) unele adjective care denumesc culoarea: zoay66it(albastru), sortomdit (auriu), ruudwwfr (ca limiia); b) adjectivele cu tema in-*z ycmdtuil (obosrt), yadmfi (priceput); c) adjectivele cu sufixele"nqdcr-,-cr-,

-BrE-r -Itr-! mpae{taecruil, dpi;,xecxutt (prietenos),$&ewuil(fost),ndduuil (dec[zut)"gi altele.

ta.LXerctIu

7. Forma|i gradul comparativ (Jorma sintettcd Si analiticd) de la urmdtoarele adjec-tive calitative):

cBo66,ryrrf, dcrpufi, 66auft, rop.dyaft, r€narrf, xpdnrlrfi, cyxdft, vricrrrft,qpocr6f, rop6rrnfi, cBdxrfi, cr6rrrrfi, xond.ryrrfi, xfrprrfi, fsxat, fprufi, 6o16-rst.

8, Rdspundeyi la tntrebdri folosind adjectivele la gradul superlativ (forma simpl&Si Jorma analiticd).

Model: Y re6f ecm r6prnfi apyr? - [a, vofi c6rolt adpmrf, .q)yr - Cria-ry. Aa, ruot repu6iuaf Apyr- Cfuny.

(cel mai sever), (cel mai uqor)

(cel mai liniEtit)

l''

)J.

I

eau dintr-un substantiv la cazul genitiv fdrd prepozilie. Comparafi: ,,w2tKoedfrnnar6x (batic de mitase)-naardx uz u4txa (batic din mdtase); xoa$imuaanop66xa (cutie de bomboane) - rcop66rca omxouSdm (cutia de la bomboane);dyruiilcrcuil 66per (malul Dundrii)

-6epdr lyndamalul Dunirii q.a.

Adjectivele de relalie se formeazi de la substantive cu ajutorul sufixeloi:

-* (ftmuee natimue - rochie de vatd), -ny- (wepcmawde nilimae - rochie de lind),w-(depeefinnuil doa- casd de lemn) g.a. Foarte productive sint sufixele-cn-,

-ficecr- (rcbaucrcuil, ucmop,fiiecrcuil).

I Retineti lunele adjective de relalie formate cu ajutorul sufixuiui -ct<-: auadpcrcuil,

fiupdncrcuit, udpmoecrcuil, anpr)atcrcuil. tvuiilcrcuil,ubnucxufr, urbaucxuil, deeycmoa-ctwi, cenmh6pucrcuil, oxmh6pucxuil, noh1pucxuil, dexd1pucx.uil, pyu&ucrcuit, aueniil-cnai, ddmcrcuil, eenedpctcuil,6oaedpcxuil, udwcxuil, ropiilcruil, uteddcrcuil, uopedtrc-oaai, cu6ilp cxuil, ntypticmcxufi .

Spre deosebire de adjectivele calitative, cele de relalie nu formeazd gradede comparafie si nu au formI scurtd.. Ele pot trece la categoria ad.iectivelor calita-tivein cazul in care capdtd sens flgurativ, de exemplu; eo/tom6e ronrrl6 (inel deatx) qi eoaontde ceplue (inimd de aur); crcendsuotil g6*rox (lacdt de fier) qicrceilisndil xap6xrep (caracter de fier).

nbxercttu

13. Forma\i adjective de relagie de la strbstantivele de mai jos :

a) cu ajutorul sufixului -cx-zrep6ft, 46ru, coadr, congir, coc6A, naprus6x, 6par, Karx6s, flaprix,Erriner;

b) cu ajutorul sufixului -n.recr-:wct6pun, 6non6rux, laateiu6rura, rtonfTsra;

c) c1t ajutorul suf,xelor -!E-, -sn-r -flrn-:ctexl6, rdxa, rnrira, n6peuo.

14. Alegeli din coloana din dreapta substantivele potrivite ca sew pentru adjectivelede relalie din coloana din sttnga.

xur6rrrrfi, sencrdfi, JJe.qonfrrrft, nec-.riFIJft, nraon6pcxnft, JrerxoBag, cK6-pr,rfi, ryu6uurrfi , urrd.rrrnrfi, g6rcrax.

Qyrddmrufi, rr,116ficxufi, rraopcr6x,cEdet

rArepb, ToBAp[EI, pti6a, l'r,atnfraa,oxe6u, 66per, Iuap, Marq, r\rl4p, [de3A,uelor6r, x6wara, asdrx, noan6.

1. V re6fi ecrb rr6Bbrri xocr6vf 2. V'iier6 eCii cgexas ra36ra? 3' V nerd

ecrL Er{repdcHbrfi poM6E? 4. V ned ecrb r{pacliBoe n'I6rre? 5. V sac B r6poAe ecrb

cTlipLlfi uapx? 6. V nux ecr6 3rrer co66ra? 7. V sac ecrb BbIcdKI,Ie IoMe? 8. y

Bac ecrs rJry6<5xne or6pa? 9. V qer6 ecrr xopdrune gEaK6Narre? 10r v He€ ecrr

Becerat nonpfra?

g. combinali dupd sens construcliile de mai jos, Jolosindu-le tn propozilii.

Model: KpacliBee' xpacfree, 'rerr; n'nirre - r6$ra: n'I6Tbe l<pacfrBee x6$rrr''' nl6rre KPacIiBee, qeM rdQra.

t ,

it libifit:

Iir;liI,irt

ilflllEl

iltfrtii1

$.i:]1

ii

i,i

rufpe, rufpe,'reN,{; cr6ue, cl6ule, qev;

rn1i6xe, rnj6xe, velt; gopdxe, Aop6xe,

ren; xopriue, xop6ue, tevr; ufxe, nrixe,

veu; rdr.re, l6rue, uev; rpynnee, rpyn-

Eee, qeM; .ueIudsre, geru6ele, vel't;

.4nunu6e, gluun6e, teu

coM-rufrca; nnfra-rerp6.qb; ndP-cux - i6roro; pelc6 - PYu6ft; rr't<iPe -

6sepo; B6ma-Aox; nl6rre-66-Ka; enb - cocr6; ga.u6qa - YrPaxu6-xr.re; perriuxa - pfqra

L0, Indicali forma scurtd a urmdtoarelor adiective calitative:

nec€aut, sAop6shrft, ropcirrnt, lwrsrir, rninrrft, x6.usrrft, ropfrr.rfi, ruupdrufi,

.sicrlrfi, xol6gmrfi, Aan€xufi, cl66rrfi, g66p4ft, rrx|nstft, r6xlnarrft, nperp6cmri,

nouirmrfi.

..,11. Trathcegi in limba romdnd.

./' 1. Ha Srot firuue uax6,ua:rcq cdN{blii sltcdrNFl Aou. 2. B xraap6 r ropix

croins cflrrs6ftrure r,aop6ru. 3. H6iry 64n c6urrr''r crilrruu urpor6v 0yr66rrr'-

noft xoNt6s.q6r. 4. Cu.nrree gcex s 5roft xorvr6x.qe 6un yuexfx socrN{6ro xn6cca.

.f 5.,Cnirrs6e scer6 ra.ner{ oras6la aJluisne Htaccfsecras r4irrrra' 6. Hau66rce IF nrrep6csoft 6bur6 coBpeMegrrar rt6ca. 7 . Hasu6nee rpfgsEre nonp6crt os oer6ggj1

ra s6rrpamnnft AeIIb. 8. Jlliwuni yqemrr n6ruero xa6cca uOnyurlur updurro'

9. Xfauux pe:y,rrr6roa .qo6riracr soreri66lrEat rou6n4a yleurr6n craplsux

xniccos.

12. Gdsiti antonime la formele scurte ale adjectivelor d.e mai ios Fi alcdtui{i proPozilii

an antanimele gdsite:

rplicren, r'rdnoA, nrrc<ir, rur.rp6x, rgopdu, Tlx€n, x6aoAeu, rJIyII, AO6p, cna6'

.CMEJI, MAJI.

{ 70. II. Arljectivele de relafie (Omaocilmewuarc npuaaztime'tauwe)

Adjectivele de relapie in limba rusi exprimi propriet[{i ale obiecteior prin

'raportarea lor la materiaftil din care sint fdcute, la locul, timpul, acliunea etc., le-

gate de ele, de ex.: adjectivul uce,tdguwil (de fier) provine de la substantivul ctcerdso

,(fier); adjectivul uondunuia (de lapte) - de ta substantivul uottorc| (lapte). Aceste

adjective au ca sinonime constructiiie compuse dintr-o prepozilie gi un substantiv

54 55

Frh

1,,5. Addugali substantive potrivite ,o tliti la urmdrtianele adiect;tne

Moilel: gepea rfi -,qeperfulft Aouefi,rufi, r6pFrlrft, rvepAnrn-qfi, rep6fcrnfi, peaoraoqn6mtfi, roMMifsuc-'rfrecrufi, xdkanrrft, ruepcrru6fi,6p6rcrrfi, A6rcruft, vopcx6ft, ore6ncrufi, craar-n6ft, xfr6rnni, pacrrireromrft .

16. Traducepi.ser,nr6ft ruap, sevr6,rrnar peQ6pr"ra, aeureu6e yxpeun6uue; rpoom6e .qasn6-aue, xpon6arrfi 6ofi, rp6rnax olrtla; JleAosirrrfi ore6n, leArs6[ r6rep;.co.nssdretr6Etr, cor€rr-rfi cyu; crdprri u6er4, cropocrs6fi r'rEro,q p6sasu wet6uura; .qeroB6fi{eror6r, A&rrsoe upe4nox6ure; ronerdfi xap6rrep, sdrrlelfi upocr6p; ryu6u-nuft nocrjuor, ry*raaur6prrre ua..irr.

$ 71. IIII. Adjectivele posesive (IlpunnucdrnenbHbte npufttefunercwe)

ln timba rusi adjectivele posesive ar, rtd c5. obiectul aparfine unei fiinle (omu-lui sau animalutui). Ele se formeazi cu ajutorul suflxelor -on-, (-er-), -f,x-r -s,de ex.: didot Aov. (casa bunicului), cCcmpwa tcnuza (artsa surorii), co6d,twixeocm (coada ciinelui) q.a. ln limba rusE contemporand, in locul adjectivelor pose-sive cu sufixele -on-, (-en-), -nu- sint folosite mai des construofiile sinonime, com-puse din substantive la cazul nominativ qi substantive la cazrul genitiv, de ex.:lou dida, xutea cecmprit.

I Refinefi | unele eipresii frazeologice cu adjective posesive: npouemdee

.ozdna-flacdra prometeicd; axuatdcoea namd -cilciiul lui Achile; ansilSoernpyd-muncd cle Sisif; nporcplcmoeo rrduce-patul lui Procust; xpoxodiuoewcaisat-lacrimi de crocodil; manmdtoeut u!'rcu- chinurile lui Tantal; adduoeo

A1ltoxo-mirul lui Adam; apudduuua firr,rl Ariadnei.

rLXercttru

17. Alegeli din coloana din dreopta s'ubstantivele potrivite ca sens pentru ailjectivele

posesive din coloana din stinga.

nrf"rre, s6r.r[fi, rafue, B6nnsa, 66-6ymxnna, rycfnoe, co66unE, otq6a,pu66vr.a, oa€nufi

r64ra, xftq6, r6rcryr, por, xBocr,sni'xq rerp64u, uep6, cle.4 yxo

\8. Transformali substantivele subliniate tn adiective posesive, acordinduJe cu rnrh,stottivele ahturate.Model: nepd, xnocr ynxu - ywinoe uep6, ymthruit r.tovr

56) /

*^ i.-I{r;x,'cir'iia, iiiidE; dtrdn -o,x6,rrurwca,.2. riesA8, n6pis, sfiq6, ronoBf

eopo6ah,3. Monord, pori, roocr, cney,xopdeu.4. X"p, rreury.irx6crn ptit6w,5,.Tna-.s6, ttf,lna xdwxu. 6. Vxo, xDocr, rllrqilrRa, cae,4dr sdfu1a. 7..f,g, roroa6; wocr guafi.

8, Jl6Axa, g6vrnx pw6arcd. 9. Vmu, v6pAa, rpw. octd. .

t). Inlocuisi construc{iile date cu altele, sinonime, tn care adjectivele posesive sd fieformate c.u ajutorul sufixului aw.

Model : Hoc, rar y ;irxu - yrirn'rltr see.

BsrrrgA, rar y opn6; cyr us rjprqu; rp6nu raep€ft; rfiqa rony6dfi; rnEr,uarpardfi; por6 rco:n6; yrfc ror"rap6; cnegrir rvrrrrudft; Kpr[K xypaBxfr, c'ritr nopo6r€a.

20. Traduceli tn limba romdnd.

l. Marenr6nor nponfo saxdAurcs n loxsoft Av6pure. 2. Vqfrem uoraginua x6pre Edpeuqogo tu6pe u ly,qsdsoa sanrtB. 3. Trr sn6erur, rAe sax6Arrcs fepxy-l6corr* cron6fi? 4. Ha ypdre uo xlivsu r"ru ucu<inrsorarul 6epton6rory conr.5. ,{au6xnoo Metr - oro 6uero gpdraee arrpax6rue. 6. Ywirers uar'r o6reouil,qto ograq6er ropuudlaera uycror6.

$ 72. Declinare* adjectivelor (Cx,roudaue npu,zazdmeaonux)

Observalie.

Dupi acest model se declind atit adjectivele calitative, cit qi cele derelafie.

r:1ff.:1+,

w

rpdcuwe, ai'tnexpticnffio altmxxpdcasa6 cilnwr

: N (subst.inanimate)rp6crrre, criure: G (subst.animate)rp6crurx, crinxx

xpticuww, ctawvn(o) xpdcnux,(o) cfiuax)

NGD

A

IP

xpticntfr, "{ttfr | rcpdcuoe, cwterc

xp dcnoro, cthntol rp dcnoro,Kpaatow, I RPacHow,crtnevry I ailnerrry: N (subst. I xpdcnoe, cineeinanimate)xp6cnrrfi, ciud:G (subst'animate)rp6ororo,crfueroxpticnrl,ttt, afrnw| rcpdcttw, al+nu(o) xpdcuou, | (o) xpdcnou,(o) crixeu | (o) clxeu

s

NI-'

DAIP

II

ifl

fisEitfl:$-s'g',E.ltlilrK]:&,H!H;HilE:

Hffiffii!irEiF};,4.

$l!

ffiffil{#

ffip-,F*t#F"ilF{,i;,.iF,firlti

t i

/:

$ 73. Declinarea ailjectivelor posesive (Cxaoadnue'O***'*'O)''"i'*"

Fenrinin (Xdrcxafi po4)

rdavrn, cdcrpuxrr, oru6sbrerSlvlux, cdurpraux, orq6ar,rxn6;rurru, cdcrpuur'ru, orq<isbllu:N sau :Gs6rqrrrtrfl, cdcrplruhlMtl' otq6nrruu

(o) a6nurux, c6crpuRrrx, otqdgrrx

Exercilii2/'Puneli la cazul corespunzdtor adiectivele din paranteze.

'/ Model: { xroli n (6orsur6ft) n6ue. - "f, xullf a 6onrurdu 4<!lte'1. Moft 6pat pa6draer ua (ndrufi) sasdAe. 2. (Ilepnufi) rapauA6ur nexrir

na n6pre. 3. J{ uognax6Mrmc{ c (onnrrrnrificxnft) ueraura6norur. 4. flapox6.q naup6-

Brrrrcrr K (pe's6ft) rorgflrry. 5. Mse xyuinn (66naa) rb6ry. 6. Tpoan6ft6yc ororudn

or (qerrpansnufi) n6pxa. 7. B (gtipnoe) v6pe r"rudro pdr6n. 8. B rag6re uane-

caraua crarti o (cnoprfomre) copeonoa6uusx. g.Y *reai r"rn6ro (xop6ruue) 4pys6fi'

10. Itrr6nHras 6u6.naor6ra nonylrina (unrep6cmre) xsfirn. 11. B Mau6e urt

,.';"p-crp\6rsfi tr(rmocrp6rulr're)rypf cror.

22. ifrspundepi la intrebdri, folosfud in locul substuttivelor din paranteze adjectivele

. _ pbsesive la cazurile corespunzdtoare.-*-' Model: I[u sto rufra? (666yrura). - 3ro 666yruruua rnfra.

58

nPulrazamenbHblx/

Masculin (Myxcn6ir po.q)

s6rwfr, c6crplul,orq6n

t6lurero, cdcrpluroro,orq6na

r6rvrelry, c6crPu-rouy, orq6rY

N sauGrdrvrru, c6crPunrnvr,

orq6nrruo rdrvreu, c6crPu-

Ronr, or[6nou

ndrvreuy, cecrp6-nouy, otq6ny

N sauGrdl.rrnlr, c6crprurnr,

orrI6srrMo sdr.rbe[{, c6crpz-

uoru, orudrou

o6rvrn, c6crpuua,orq6sa

rdriurefi, cdcrpunofi,oru6sofi

a6.nvrei, c6crpnrofi,orrldsofi

B6rq$Io, cdcrprnY,oTrloBy

n6;rurefi, cdcrplruoft,oru6sofr

l. 9r€ sro nep6? (cecrp6). 2' rtlefi sro r6.ncryr nexft na cron6? (Baua).

3. llrro cfrrlry ru nonoxlina ua cryn? (Fa.no. 4. 9rr 4iQnr croir y n6nra.rxra?

(a€4yrura). 5. !I.rs sro 6.nfsra? (v6ua). 6. C qrriMli Spysrilcl rrr 6l'In6 s rI'rH6?

(n6na). 7. O qsux cnoprrionrrx ycn6xax nuci:rru e rarire? (C6ura). 8. K urev,

,u6uy noar6xalo raxcri? (M6ua).

23. In locul punctelor introduceli adjectivele calitative potrivite ca .sens) la cazul

coespunzdtor. ;: r 1r::' -'

l. Bmnfi sltAtr6rrcl ... rdprt. 2. ?urtm P6rornqa 66ur i...ayqeablrrt. 3. Mlt

or.mrxfuir.t na 6eper! ... perrt. 4. 9ro 6un6 a6uyurrca c ... veprlwtu truu6. 5' Euy

sarfus crar6n... qa6. 6. Becr r'r6cqq cloira.'. uor6Aa. 7, ... re"6luuevr pexr'i

r5gry cnocri.no K rlporuBonon6xuot'ay 66pery. 8. On6 Eoclira rySrlz- Ha ,.. Ka-

6.nyrc6. 9. B varasliu npnrernll ... xle6. 10. 3to 6rurlenoadK ". xap6xtepa,

Cuvinte de introdus:

MirKr{i, r6nnuft, rrrc6ruft, r6nrrafi, rec€,rrrft, 6ftcrprrfi, cn6ArI'rft, v'hzxuir.

xPfnxw;, uruP6rnfi.

/:Formali adiective de relayie de ia substantivele din paranteze, punindu'le la cazul

corcspunzdtor.

Model: Epar luwcn na (r.rcr6prar) $axynrr6re. - Fpar yuurcr- Ha ucroprtre-crov {ary.nrr6re. ,}1 .

l. B HK6re x ntyuhn ($,uuur) nsf,:rr.. 2, Moi rr,r:r6.qmar cecrp6 x6Aur n(aersi iaa. 3. Ha (Hr6la)-fiaetn. r',rlt nup6uluaaeM SpJIT?r u SpofrIE. .,4, B66yurxa,

xsBer r (x6ueur) .q6Me. 5. B yufrenrcxoir 6trsr6 (.fp4{dl 4uipr. 61: (trdrd:r.lr.id)|

a:drr rxdgur n rpfnn-v por',r6Hcnrx 1sux9g. 7. B (srvf),xdffKyrn'r Mbr no6AeM nasrcrypcuro e rtiprr. 8. B (rvrbpe) soa#ioadpxrarcs usdro cd;ru. 9. B pyccxor,.r

/-

f,3br(e 3To cJroBo (xe

JIrtrHLlx Hapo.qoB,

25. Traduceqi in limba romdnd.rr;icnoe xopd'nre vonox<l; lronoa6s ox6rsnqlr co66xa; n6pvcuaa prr66vrr n6Axa;csdxufi sin,ruia cneA; cdpoe nrrf"rse nepd; 6o.nrur<ie nopdnre rnes,qo; xpacrieoe66ruse na"nrrt5; recdroe pe6fvre ruud; r.ny6dxan tirctn uop6; orp6vHaff xypaB-nilrlat c"ris.

rrpoxnBaeT MHoro pa3-

59

I

PRONUMELE(Mecronrudnue)

ln limba rusi pronum*le se imparte io urmitoarele grupe: promtmele prx.-

wrial (nianoe necmouudaue), pronumele reflexiv (eosepdnnaoe ueunoundme),

pronumele posesiv (npumaucdmerbHoe .Mecmouaiuue), pronumele ilemonshativ

(yxasdmennoe aecmouaduue), pronumele determinativ (onpedenime.ob*oe ,n4ectnou-

udaue), pronumele interogativ (eonpocitmenHoe lvrecrnoun|daue), pronumele negxtit

(omputl&nennoe aecmouuduue),prdnwnele relttiv (omaocilmdaanoe aecmouadnue),

qi pronumele nedefinit (ueonpedetEwoe uecmouudmte) |

11 !Yi-r \ ' '

I. Pronumele personal qi pronumele reflexiv cr6fr(Jlilunoe firecmouMdHue u 6os6pdmuoe ce6fi)

$ 74. Pronumele personale de persoana I qi a II-a, la numirul singuiar qiplural,nu se schimbd dupd gen: r (eu), rrau (noi), ru (tu), nu (voi). Pronumele personalde persoana a III-a are forme pentru toate genurile: ou (m.), oni (f), on6 (n).rronumele onri (ei, ele) reprezintd forma pluralului peatru toate genurile.

Pronumele reflexiv ce6f (forma genitivului singular) nu are cazul.nomilativ

1Ei qiqi_;;q-l.nid:pluial. Aiati cd actiunea exprimati de verb se rlsfringe aiupra

;1 subiectului. Este invariabil ca gen gi se intrebuinteazd cu pronume personale,

,ltt nume proprii qi substantive animate (in rol de subiect) la singular gi plural,de ex,:

fi, xynilu cE66 xnizy-Fn mi-am campdrat o ,caile.Tu xyniln ce66 xnilzy - Tu fi-ai campdrat o carte.Qu xyntfu ce66 rcniley -El qi-a cumpdrat o carte.

Mw xyntau ce66 rcnizy - Noi ne.az cumpdrat o carte.Vqexfic ryrula ee66 xnilzy -Elevrrl gi-a campdrat o carte,

60

r;:,:$ 75e Declinrrea pronumelor personrle gi a pronumelui reflexiv,,', : (Crcnonduue rtqnwr uecmoundnuil u eosepdmnoeo ce6fi)

Cazul Numirul sing:lar Numdrul plural

VNG

-D9,AIP

5.

LresfMEEGfi. ' ,

r'm6fi(o6o) wt

TbI

rc6ftre66G .".:'ro66fi

(o) re66

ou ontier6eufGUM

[o) u6tvt

on6edeiG i'.{.e6 (efi)

(o) nefi

*Alce66G!!:i.:.:co66[o) ce66

MbI

EacFAM

Grt' 'nivru'o) uac

BbIBacBAMQ .:...:"

B,fiturs.o) Bac

orft4xwlG l , ' . '

irv,uo) nux

l:$ .?6: Ptonumele de persoaaa a III-a primeqte la cazul prepozilioual consoana s.

' Aceasti consoani apare gi la alte cazuri oblice, ln urmdtoarele situafii:

. ro (dupi), ur (din), n (sPre), na (la), noq (deasupra), o (despre), or (de la), n6pe,q(fa1d de), no (pe), uoa (dedesubt), IIpf, (pe lingi), c (cu), y (la), u6per (peste),

de ex.: EpamnpuwEtKreMi e eh.cmu-Fratele a venit Ia el tnvizitd;

b) dupi prepozi;iiie adverbiale: n6r.rre (lingd), Borpyr (in' jurul), nnepegri(inaintea), rr,rriuo (pe lingl), naup6run, (vizavi), 6rcoiro (iingi), l6c,te (dupi),

uocped (la mijloc), csdp Gn spatele) 9i altele, cind acestea stau pe lingd pronumelepersonale os, onf ou6, ori, la cazti genitiv singular sau plural, de ex': ,B medmpe

a cuddt cr6ry see6--:La teatru qn stat tn spatele lui'

$ 77. Consouta s nu se lntrebuin[eazd:

a) dup[ prepoziliile adverbiale, folosite cu cazul dativ: tonpercr( (in dezacordcu), corricuo (conform cu), xaneperc6p (in pofida), rc.neg (in urma), HaBcrp6qy(in intimpinarea), coorB6rcmenuo (conform ou), de ex.: HaBcrB6qy ellludaeeciwredaunwil moedpury - [n intimpinrret lui venea colegul sdu de tcoaldi

b) dupi prepoziliile nomioale, folosite cu cazul genitiv: n oruom6mn (in

leglturi cu), rpn n6moqr (cu ajutorul), co cropoufr (din partea), ga ncrnoq6-

nnw (cu excepiia), uo crrfqaro (cu ocazia), rro upnr{ne (din cauza) E.a.,de ex.:

3a ncrcruoq6nneu eed ece npuwti na co6pduue-Cu excepfia lui toli au venit la

9edin16;'c) cind pronumele de persoana a III-a este precedat de un adjectiv sau adverb

la gradul superlativ, de ex.: On sfr,ue eE-El este tnai inalt dectt ea; Outi

, dexrtm 6ucrp6e er6-Ea aleargd mai repede decit el.

$ 78. Uneori insd, la cazurile oblice ale pronumelor personale de persoana a IILa,se admit doui forme, cu gi firi n:

i - cind pronumele personal de persoana a III-a este precedat de pronumele

determiuativ Becb, Bc{, rce, nc6, de ex,: Mut nosa6hmuttuca o66 Bcex ufix sauMat noga1dmultucb o6o rcex ux-Noi am avut griid de ei tofi.

61

- cind intre prepozilie qi pronume sint intercalate gi alte cuvinte, de ex.:M6xgy lrHofi z nu cocmbhrca pazzoedp sau M6x,uy unofi u lllnla cocmoi,tca

paseoedp-lntre mine gi el a avut loc o disculie.

$ 79. Unele prepozilii folosite la cazurile oblice cu pronumeie de persoana Isg. (r) suferd transformlri de ordin fonetic. Prepoziliile ro c, n6pe4, raA se trans-

formd in Ko, co, nepeg6, na,qo, iar prepozilia o, folositd in cazul prepozilional,

in o6o, de ex.: Ou npuwE't Ko MHe - El a venit la mine; 06o une nucdau e

zagerne- Despre mine s-a scris tn ziar.

Pronumele personale se folosesc mai frecvent in limba rusd decit in limba ro-

mdni pe lingi verbele la timpurile prezent, trecut qi viitor. Comparali: fl. nuwi,

nucau6-Scriu o scrisoare; S,nanucdttnucuu6-Am scris o scrisoare; fl,nanuuj,

nucund - Voi scrie o scrisoare.

Suprimarea pronumelui !_e- gergoana .I sau a II-a in limba rusd are un rol stilistic,

contribuihtl-la dinamizarea contextului; acfiunea exprimati de verb devine mai

categorici, de ex.: Ilpeg.nardro nofimfi e rcuuo- Propun sd mergem la cinema.

Ca gi in limba romin6, la modul jmFerativ pronumele personal se suprimi,

de ex.: CtSraf imy pa66my!-Ei aceastd lucrare !; Ilpovnrifire cmuxdmeo-

piuue! -Citili poezia !

$ 80. Pronumele personale, pe lingd valoarea de a indica persoana, mai pot avea

qi alte valori, astfel:

a) pronumeie MH poate indeplini funclia pluralului modestiei, de ex.:

B imou doxtdde *u (a) nwmdtuco npoauarueilposamb p$yrbmdmat adueii

pa66mbt-fn acest reJerat (noi) am incercat sd analizdm rezultatele muncii

noastre ;

b) in adresiriie care exprimd o compasiune se poate folosi pronumeie urr

in loc de Tbr sau ru, de ex.: Moaod6il aetoedx, KcK MbI ce6k aj,ecmayeu?-

- Tinere, cam ne simlim ?

c) pronumele personal rrr indeplinegte gi funcfia pronumelui de reveren{i,

de ex.: Bsr xoditu a medmp, Omza?-Afifost la teatru, Olga?; Huxotttiil,Butpaccxactcime euy - Nicolae, povestiti-i dumneavoastrd.

ObservaTie.Pronumeie de reveren{d 86r se poate scrie cu inifialE micl sau mare (Bu).

In ultimul caz vorbitorul exprimd un deosebit respect fa16 de persoana cdreia i se

adreseazd. Pronumele Bhr. se poate folosi qi pe lingd prenumele unei persoane:

- Mapila, 8u... - Maria, dumneavoastrd... Compara{i cu: - Maria, dumneata...

$ 81. Pronumgle reflexh, cg6n sg asociazS, cu toate persoanele, de ex.:

fl esa.n ce6,6 Mn'r-Eu mi-am"luat mingea.

Tw nosa1omaca o ee66-Ai grijd ile tine.

fliayrurca nocnompdta ua (ce6f) e sdprcato- Fata s-a privit in oglindri.

Brt ctttiutxou uudzo zoeopunte o ce66-Prea mult vorb4i despre voi.

Vueuuxti esLtu trnilztt c co66fi - Eleii au luat cdrlile cu ei,

ciIii

L. Cot4pletayi spaliile punctate, punind pronumele persotule din paranteze la firma

Model: Spar nrxl y .'. (r) rerp64s. Fpar rrr.lr y uexi rerp6Ar'- ' : )

l. Mapiq srtrc$a;:.. (ox6) a te6rpe. 2' Buep6... (on) g6ln up6r"mo' 3' "'(tu) sroxrl,n Ea:f.il 4. Brrrdcre c .,1 1nu; uo6Aer na srcry.ipcr.no,u Ir.roft 6par. 5. B

urr6;re q6cro scnoN{nESrot ... (r',ru). 6. Cecrp6 xyniina -.. (r) xnriry' 7' Ys'htenb

6tenr xopou6 rooopfn o ... (on).

2. Fotosfi pesrc tot pronumele de persoana I singular alegtnd, totodatd, varianta

- corespunzdtoare prepoziliei,

Modet : R ueuj,noaoru.rf rypricrur. Ko uue no,qoIurf rypricrrr'

l. Epar xoA6n c Hurvr Ea nircranry. 2, Ildped mo66it cto,frt g6x<nas gaA6sa.

3. Tau rruaj z od uduu paccrutriutacr Ao.r:risa. 4. on morAri wy'rfit nad neil. S.Yqir

TeJrb yBriAen e uiin ran6w1 6. Bce roaop,fttru o me6d xax o cnoc66gofi yleufqe.

,j*;: ,

|i;,;,-3; trlsgspi forma corespunzdtoare 4 pronumelor personale din paranteze.

Model: Mtr ro,qpyxfnuca c (nuv, ur'a). Mrr nogpyxdaucs c nuu'

l. Oreq noc.u6n v6pes (erb, uerd) vne nncru<!. 2. 5, zaatdt r 6r6'rum6rcy

sa (uNrr.r, ur"r;. r. v nac caoxfJrocE orrpeAer€nsoe Ms6sr.re r ornom6unu (uer6,

ero). 4. Marr urna xaecrpevy (seft, ei), 5. [6rn yau6:ru rucr6ro rllrepecEoro or

(ner6, ero). 6' Ha co6p6nus s' cnll6t nanp6rur (ep';'sed)' ?' Ift'rcrud nocn6*ru

aoeg (uer"r!, errali). 8. fr. xftrrr co ctopou{r (ero, renS) ndlrlom r'r nog,udpxry'

9. Cecrp6 6uri6 xpacrbee (ero, Irer6).

4. Rdspundeyi la intrebdri, Jolosind pronumele personal in locul substantivului tipdrit

crrsiv.

Model: Tu rooopri.n no rene(pdvy c Mapileil?-{a, x roroprbt rro rerre'

$owy c neil.

1. TbI BriAena s xffi6 Hurcotdx? 2' Tnoii 6par mp6nlrudxuarrt c Muxdeu?

3. Osa no6xa.na r Epa[r6a xl,Ipr)ne? 4. IIo uyr6 a re6rp nrr gafi,u€re u zaHurco-

admoil? 5. I4s Kr{Na-Han6xu nplrexal llempdcxy? 6. Mrivo Hurcotdn upourdl

rnofi 6pat? 7. Onn uo6xa:ru na soxg6r ncrpeuirr mypi'tmoe?

5. Includeli tn spaliite libere pronumele reflexiv la fornw cerurd de rcntext'

Model : Euy np6olrrcx ronopfrr' ... Er'lf upisurc-a ronoprirl o ce66'

1. Apyr gara:6ri ... roctrcr,a B are.nr6. 2, Marr nocaarina piAovr ." cr6p-

uJyro Aorlb. 3. Mrr Bsirtl.. n encripcnrc r6plroc. 4. Fpar paccxa:5n IlaM "'5. Jl6ror"r r no6gy ... n aep6uxro. 6. B 12 'rac6s .mq q 6rrr .'. a<ir"ra' 7' Osi

pyr6;la ... sa c.u6ranr-vro orirf6ry.Ir .:'

t::: .'.:-..i'i' r-:: .il;.!:: -;

, lg i :Ut: i ,

63

L OU rpmaac*n rnlenf r ce6d s r6crs. 2. fl. no6gy x EeMy B r6cru. 3. Bsfure uar rrl6paau ce66 udcro n ndpnou pepi.4. ou6 uocr6nz:ra ce66, sa crorI6ryryy. 5. Ildcne Srrlx cepenuonauut .{a"u yx6 rf,qen ce6.6 sevnr6uov,urx6.ur.6' .{pysri yx€,qaBu6 crnrinu erd qevnr6sou rmc6arr.

II. Pronunnele posesiv (IlpumaucdmettbHoe uecmouadnue)

$ 82. Pronumele posesiv aratd cui aparfine

1-vofi .

l-Haui-voi ' l-ndma

t l-r"roe

MbI l-uanr'el-vori l-serur

;rroil-rBot

l-ruoiI_TBOII

r"?-l-"TurBTrei_BAItrZ

TbI

OE

oniosd

er6e€er6

Comparafi:

Pronume personale

fl npuwda r uer.rj e edcmu.Am venit la el tn vizitd.On qdcmo ecnouuadem o66 mre.

El lgi anintegte adeseori ile mine.

Ilpuxodtfr rco ror{ eduepoa.Vino la mine diseard.

64

obiectul.

g

T6I

oE, ou6, on6

MbI 1': r:.

BbI

ogiir

lrx

Pronume posesive

-fl nodow1a rc er6 ddny.M-am apropiat de casa lui..t[ npovumd.t e zasime cmamafr o eri

cecmpd,Am citit in ziar articolul desore soralui.Ou rtdcmo npuxodiln rc eril 6ptimy.El yenpa des la fratele luri.

cnoficso.fcno€csofi

cooficrofcro€csof

osu

Pronumele posesive se schimbi dup5 gen, numir gi caz cu excepfia pronumeloree6, eE, ?x care reprezintd de fapt cazul genitiv al pronumelor personale oa;ond, on6, axfi.

$ 83. Pronumele posesive de persoana a III-a, sprt deosebire de pronumele per-sonale, nu primesc consoana r, cind se asociazE cu prepoziliile B, Ha, K, Ao etc.qi nu schimb[ prepozitiile o in o66 sau K, B, uog in ro, no, u64o.

'' "'IntrebuinfareA*'.;proiium-elui;::-tindtii;;tBiifi

&4, Pronumele csoft aral6 od obiectul apailine subiectului (la persoana I,II-a sau a III-a), de ex.: fr (mu, on) ezat crlofr rcapauddw u cr,oir xutizu' Mot (ea4

eshru esoit xapauddw u csofi xutizu.

inr exemplul: S, noaocrcfiaa euofr, kapaHAdut fla ctnotr\t art pus ueionul

pe masd, fi ,este subiectul acfiunii, iat tcapauddw - obiectul acfiunii'

csofi determin6 obiectul, ar6tind ci acesta apartine subiectului. Incaz, pronumele cnofi poate fi inlocuit cu pronumele posesiv uofi, de

: ..fl noaoctaiaa wofi tupanddu Ha cmort.

Aceasti reguld este valabili qi pentru alte cazuri cind subieptul aofiunii esteimat prin pronumele personal de persoana I qi a II-a,\a singular qi plural. Com-

no.nocrcfut cnofr xapanddw Ha crnort.noao ctcfiau cr,ofi xapaudaw{t

cmoJl.nonoclcu,4u cBoa KapaHoautu

cmoJl.

Tst notosctLt rtofi xapanddw Ha cmor.

Bw tottoucilau sirnlm xapandaw{t

HA CmOr,Mrl. noaorciltu niwr xapandawrt

HA CmOJl.

':|!'

lri+r'l11

Reline1i I Dacd subiectul este exprimat prin pronumele personal de persoana

=B III-a singular sau plural, inlocuirea pronumelui ceott ctt.. pronumele posesive: r"teeo, eE, ux dtce Ia schimbarea sensului, ardtind ci obiectul aparfine nu subieclului,

: ci altei persoane. Comparali:dan uae csoro t<nilzy,-El mi-a dat cartea s'.

(Obiectul apar(ine subiectului)dat uue er6 rcnfizy-El mi-a dat cartea lai.

nu apar[ine subiectului, ci altei persoane de gen masculin)nodxata r cso6[ nodpyee* Sora a plecat la prietena sa,.

(Prietena este a surorii)nodxata x eE nodpyze-Sora a plecat la prietena ei.

(Prietena nu este a surorii, ci a altei persoane de gen feminin)

85. Pronumele posesiv cnofi se foloseqte dupi gradul comparativ sintetic, caal complenrentului comparafiei, in genitiv, de ex.: Oud e&etsdunr ctipme

fuo6fi cecmp&.*Ea aratd (a fi) mai mare decttsorasa. lnconstructiile sinonimertlns6, in care apare conjunclia qen4, pronumele csofr se inlocuiegto cu un alt

ume posesiv, de ex.: Oud e{ramdum cmdpue, qelr eE cecntpd,Pronumele posesiv ceoil m se intrebuin{eazi niciodatd pe lingd subiect.

.De pild6, nu este corectd propozilia: Csort cecnpd sauuMdemca mdpnrou. (7n;rstfel de cazuri se folosesc alte pronume posesive).

; ln unele construcfii cu caracter idiomatic se iotilnegte totuqi pronumele csofr$n nominativ cu sensul de',nosfru sau propriu, de ex,: Mbande? 3mo csofii:Eterca4rc-IvanovT Este ornul sosfrui V me6l ecmo cssfr, uaqT'Ai mingea ta

,

- Gramatica limbii ruse de uz $coia.r c. - 1581 65

Dupi modelui de mai sus se deciin5. Ei pronumele posesive meofi, meori;;1 i);',,meo|, meoil; Gallt, adtue, etiwa, edwu. Pronumele ezo, et, rx nu se deciini. "l;.',:]i,

',,i *it;'t , , . i ,1. ;#t lii,-

- i.

, r r { 14

Exercilii ',;ti"fi'

.,I*+F:QConptetafi spoliile punctate cu pronumcle posesive la cazul coresputtzdtor. "t1{.

Model: { Aal er,,ry .., (croi) rapaxg6ru -fl Ean evyi cnofi xapau46ru. . :,11fl,,1. V (ri.rofi) 5p6ra cer6aur AeEb pox46xnx. 2. flo;ro>r<f (croi) rerpdlr..:.',,i.". l

sa cro4. 3. fl 6sur c (rtofi) ,u6ayurroil sa s{rcrasxe. 4. Xyadxnur n;r.tu""l,"i$t"Sil(cbof) raprrirnr r vy:6e. 5. Ha xaufrynrr x no64y x (n6rur) p6gcraernuxa"-_l .t Hjn K-rryN-Han6i<y. 6. B 5rofi crarld nriuryr o (rnoi) cecrp€ i:.

8. Contparali propoziliile din coloana din sttnga cu cele din coloana din dreapta.'ir'i',Ardtali ce diferenld de sens existd tntre ele. ttil$.}

\ Conptetali spa1iile punctate cu pronnttele posesive cerute de context.

Model: f, Bcu<ilrsst o.,. apire'-.fI ncndMuun o cro€rtt apyre'

l' ... 6par frrrcx r cenrcxoxosiftcrserfiolt nircru.t;ire. 2' fl zu6ro, tro '.'cecrpi xopour6 no€r. 3. B ... $yr66nrrroft xoM6sAe vxdro yvenr'rr6n cr6pmux

rn6ccos. 4. Ha .,, cron€ texrir un6ro rnlrr. 5. ,fl' nepenucil r -.. terp6gr iuudro

s6sbrx cruxda. 6. Mapr{r nporoAriria ... 666yruxy Ha soxs6r. 7. Kora6 upr64er... 6par? 8. TH aass6 ne nfAe.n ... cecrpy?

10. Rdspundeli la intrebdri. Folosili substantivele din paranteze, addugindu-le pro-

numele cor espunz dtoare.

Model: IIro rrr uoaoxin na cro;r? (xnury) - fl noloxl'fu Ea croJr csolo

xnfiry.

l. C xev r-51, rcrp6rrurcx a6repov? (c aplirov). 2. O q€rvI roropfl ,"{IiTeJbc yyeuurdu? (o 6p6re). 3. lrc pelhra ycrp6unu rdrcrarxy pracrixror? (r ur6ne)'

4. C qeN.{ npuur€r u peg4rqsro ragdmr nucinwa? (c paccxdsorra)- 5. Kor.af rav

n64o nocr6rr norgpanr.ire.rriryro relrerpdri.o'.ry? (pd.acrnennlrxaryr). 6' Korri srt

nprr.nacfna a vysdfi? (ror6puu:efi). 7. Itord ru rctpeu6la na roxsil,'Ie? (noap:ir).

8. Tu Aond.nen? (ycn6xaua).

11. fnlocuili, unde este posibil, pronumele posesive din Propoziliile de ntai jos cu ptc'

numele posesiv csofr. Indicali propoziliile in care tnlocuirea nu se poate face'Explicali de ce.

l. Mot 6pat pa6<iraer na Malul.iuocrpofreltuou sas6Ae. 2. fl' 6stt.4osdres

ruro6fi pa6drofi. 3. C n6ureft sa,q6qei rlrr cnpiirrnnct. 4' B6ruu pogrirellr xtrnir'

B Koncrduqe? 5. Er<l .q6AVIxra 6rr;r ssauestirulr art€pou. 6' fl" scerah sa6dvycr

o vo6ii r,or64uefi cecrpd. 7. B rnodu Adrte ecrr nuQr? 8. Ha 5rov a6uepe I 6u.n

c l"roriu ,qplirOltl.

12. Traduceli in limba rontdnd.

l Aarop il er<! gpyr lrenS.rrn o cqactrtisoN{ 6lia.vmev. 2. Horordanraft o6uep

urr uporelri e rpyrj crorx gpysdii.3. flyn|it necdr csoli s6Abr s lldpuoe u6pe'

4. H:L!'o sasal\a6rrcs cnSproIr,t, yrpennirr cro€ s4opdnre' 5. Vsexnrf s6lnero

rn6cca nodg-vr na ercxjpcrro r r6prr. 6. fl. lasu6 sNard\a c ed 6p6rorr'r. 7. Borrvri,

noxdLnyficra, csolb n er6 rerp64l. 8. flouerr.tl? ruori cectp6 ne upuuuA a rux<5n1'?

9. B re6rpe ru 6rur6 co csodfi uo,qplirofi r:rr.r c ed cecrpdii?

lll. Pronumele denaonstrativ (VrcaerimeabHoe r\tectnou.44dHue)

$ 87. Pronumele demonstrativ in limba rusi include urmdtoarele grupuri de cuvinte:m., grna-f., emo-n., 9mu - pl. (acestar aceasta, acegtia, acestea),

mom-m., nxa-f. ,mo-n., n1e- pl. (aceia, acea, aceia, acelea), maxdii-m.,

marcda - f., maxde - tu, ntaxile * pl, $ maxde - m,, maxoed - f., maxoad - n.,

maxoadt -pl. (asemenea, astfel, atit de ..., a$a).

Ardtali ce diferenld de sens existd tntre eie. '

i*1fft$;1. .f aari euy coorb rerpiAr. I t. glan erray ero rerp6ar.

t o+ri'

2. On sr.rr y veni cnorb rerp64r I 2. Orn:aa fveni rr,rorb rerp6ar. 'lJ|!

$ '86, Declinoree .--pronnmelor -.posesive .

( Crcrcndnue npumaucdmeabttbtx .&tecmouuduuil)

S ingu I ar ( Edi.u c ma enno e vuc td )

ii

NGDAIP

vof aaoEIr,roer6uoerufG sauNuofu(o)rvro0ru

Moitvto6fiuo6f,Morbtlto6fi

o)r'aodfi

saru E6ureEAIIIeron6ureuyGsauNn6urnu(o)n6Iueu

udrrratr6mefsiirueIr6uysiiruefi

o)nrimefi

1. .fl Aaa evf coo6 rerp6Ar. | 1. fl gan er'af erd rerp6gr.

3. Cecrp6 uogapri;ra vre crorb ruliry. | 3. Cecrp6 nogapfra rraue ed rruiry.4, Y l.l...,esfi ecrr csoft seroc[n6.{. I 4. y lreni ecrr erd nerocun6.q.5, Iloloxri cnorb n6xry Ea crorr. | 5. flonoxfi e€ a6x<ry Ha croJr. i6. Mrr r5incrryerrl ce6i <!ser6 xo- | 6. Mu rli'rcrryerra cedf xoporu6 a

Plural (Muducecmeeuuoe uuctd)

NGDA

P

G.sauN I GsauN

HAIIIR

rr4urnxn5urmrGsauNn6urnmr

(o)n6urux(o)vorix l(o)cror(x

66

pour6 a cro6fi ruaprfipe. I n6Luei xaaprfpe.

67

Pronumele ilmom, mom qi maxhil se declini, in timp ee maxde are numai

forme de gen gi irumir. .2mom itdicd un obiect apropiat, moln - un obiect indep6r'

tat, iar maxhil aratd" calitatea obiectului, de ex.: 9ror doa nocmpduau e 1976eod!, qmr dou e 1961 roaf -Aceasti casd s'a constiuit'tn anul 1976, iar acetcasd in anul 1961; V ne€ rarcffi rcpacfieott e6mc!-Ea are o voce atlt tle

frumoasd !Pronumele marc\e lndeplinegte in propozilie funcfia de predicat, de ex.:

Trnin Smomvenoedx-.!6x egte omul acesta'

I Relineli I Pentru a exprima calitatea, pronumele maxoil se folosegte in funcfie

bGE6ut"lar maxoe in fun4ie de nume predicativ. Comparati;

roAyrenuxd

14, AlegeYi unul din pronwnele date tn Parolteze.

Model : Or (tar6fi, raroa) nec€nufi. - On rasdt necErorfi.

1., y se6 6(sln (rarfe, rdgrrir) rorryOrire rnas6, raxfx s ue aliAea nu y ro16

.qpyr6ro. 2. H6und;cn6xu (rar<iixir, rarfe): var saBoes6ru goe sonordx r rpu

cep66prru,rx veA6ns. 3. Ha (rarrix, raroatu) sbIc6KEx xa6rryx6x rp6tmo xo,ulirB-

4. C (rarrrvr, raronrht) gp;ixurru roanerrfsolt M6xEo Ao6frrrc.8 xop6urm pe3ynb-

riros. 5. Bu seEfitr ua copeauoraunrx atop6e u rpefte v6cro. (Taxoafi, r:axrie)

r6nrr perynrriLTil. 6. I(rfra braseracb (tax6fi, raxor6fi) ffirep6cnofi, qro 3a-

xor6nocr e€ npoYnr6rs eqe pa3.

15. Rdspmde\i la lntrebdri lotosind in rdspunsuri, tn funclie de sens, pronumele

raroft, Sror gi ror la fortna corespunzdtoare,.orimttndu-vi dupd sens.

Model. I{..yaa nerfr carvroa€r? - Carr,rol€r rerfr s tor r6pog.Y re6rt rcpacfsax cecrp6?-V Mesf raxA{ xpacrtnax cecrp6!

l. V se€ 6onrunie urugt! 2, fAe ru xusEEE? 3. Orqila l;padxarru rypit-

cru? 4. 3ro gpjxaaa rpfrma? 5. 9ro cr6poe sAAEEe? 6. B xaxdu rairpe trr

cuorpdn w&y? 7. Katfe y ser6 n6locrr? 8. Iae rnru cer6gnq rcrp€ruucx?

16, Traduceli tn limba romdnd:

1. Marr 6un6 rar6ft crp6tnofi, Kaft B BoceMs6Aqarr ler' 2' Tax6[ pe3yrll-

16r nac p6goran. 3. V se€ 6rl.n rax6fi n6crorlrfi B3$rt,q' 4. KarosS f6lorrs -ranor6 s i6noxo. 5. C raxliqu rpy46M on ,qoq6.r 6un6rn Ea Maril. 6. Peru6uue

raxond: ,{o r6sepa sar6ussrr pa66ty. 7. ,{eur 6rrrt rarriv t€llruM, qro MbI or-

npiaunucr B uapr, 8. TaxosS 6srs6 |ra cer',ri; c6r"roft cnoc66soft s ueft 6rra6

uerrEprar gour, O.trra.

lV. Pronumele deternninativ( Onp ede ninre rbrne Mecmou *rdHue )

Grupul pronumelor determinative cuprinde urmEtoarele cuvinte: Becbt

nc{, nc€, nce (tot, toat6, tofi, toate); rcfxuf;, Bctiraf,, ncfroe, scfnne (oricare);

rr6f,, uudr, un6e, nnrle (alt, alti, alti, alte); caM, caui, cau6r crfuru (insuqi'

insigi, ingigi, inseEi); ffo661, mo66r, mo66e' rnodlire (oricarQ: x{x,qrd, rcdxgaror{xgoe, ritc'Able (fiecare).

PronumelE determinativ se schimbi dup[ gen, numlr 9i caz.

l

1i : l

Y nux rax6f, npxcfrnffi cad!Bdtocw y udmepu vEpuorc,Tarcrie xe .r6pune ednocut u y

d6aepu.Tarcorrir uofi detd,

5ror,5ro 5taStoro 5rofifuorrry SroiG sau N fry

Srnrvr Sroi(o6)5rou (o6)5toft

rar6fi, rax6etar6rorax6uy

GsauNrarf*r

(o) rar6rw

$ 88. Declinarea pronumelor ilemonstrative( Cxton daue yrcazdmetoaatx uecmouu dauil)

Ei au o grddind atlt de frumoasltMama are pdrul negru.Un astfel de (asemenea) p,nr negruare gi fiica.ASa-mi stau teburile.

5rn re5rrx rexSrn reM

GsauNSruun r6ur

(o6) 5rnx (o) rex

NGDAIP

NGDAIP

TOT, TOror6roMf

GsauNrdlr

(o)rou

TArot

. rofiry

roi(o) mft

raxdcrar6fimr6frraxjromr6f,

(o) rax6fi

rarferaxfxrarriu

GsauNrarftrm

(o) rarfix

Exercitriit3. Completali spaliile punctote cu substantivele corespunzdtoare ca sens $ formd

din coloana aldturatd.

1. B 5torrl ... Muoro ctipux 4ep6nrea' 2. Ild'een uacr I n6praB ro ... 3. Ha 5tofi ... n6x6r rrulru u rag6rrr. 4. Myx' I uarasfr ' l t : l

. . . . i

' r : : : , i,,i'+,.1ii.t ,:i

68

69

. .4t

5. 89 l. Pronumele, qec (acn, rcOt p!l) Tui.r3.p gi-9en.gul d9 r,illt gl', !ld-gdi;nind in propozilie fuacfia de atribut, de ex.: Smoeo cnopmcuina sndem sctcmpaud-Pe acest sportiv tl cu,toalte lnfieag'.lard,

Cind.indeplineqte funcfia de subiect sav de complernent, ptonwele nce (formapluralului) are valoare colectivd, indicind un grup de persoane, de ex.: Bcenoixaauaa erccxj,pcun-Toti au plecat in excursie; Bndcme co sc6lrm uotnounrt e mednp - Impreund at tolt noi am plecat la teatru.

ln schimb, forma sc€ (gen. n.) se foloseqte cu valoare colectivd numai cindindici obiecte neinsuflefite, de ex.: BcE 6tiuto cddmno e cpox-Totll a fostfdcut la lermen. Mat nosa6fmuaucu o6o scEna-ly'oi ne-am tngrijit de torte.

$ 90. 2. Pronumele caM, c&M6o cau6, c6un subliniaz5:a) faptul cd subiectul iqi desfiqoari acliunea in mod independent, de ex.:

Pe1hnox odeed.emca cau- Copilul se tmbracd singur;b) are rolul de a evidenfiaun anumit obiect, de ex.: Mbt6ecddoaatu c calrfu

dupdxtnopoa wrcLaot-Noi am discutat cu insuqi directorul pcolii,Pronumele cau intrd intr-o serie de expresii impreund cu pronumele reflexiv

ce6d, de ex.i canino ce66, cau co66it (separato inilepenilent), caud co66f, pasy-udemca (e de Ia sine infeles) q.a.

$ 91. 3. Pronumele cdrvrufi se intrebuinieazd:a) la formarea gradului superlativ, de ex. : 7mo cittvr*rit cnoc66auil yaenrtrc -

Acesta este cel mai capabil elev;b) pe ling6 pronumele demonstrative 5ror gi ror are rolul de a sublinia

identitatea obiectului, de ex.: ?mo u ecmo ra cduar xniza, o rcomdpoil a me6ipaccxtisueatt - Aceasta ;i este (este chirt) acea, carte despre care yi-am vorbit;

c) indicd punctul culminant in desfdgurarea acfiunii in timp sau, dimpotrivi,limita ei in spaliu, fiind folosit pe lingd substantive cu sensuri temporale sauspa{iale, de ex.: Cecmpd pa1dmaem da ciuoro eduepa-Sora lucreazd (cbiat)ptnd scara; lou cmoilm y cauriri percil- Casa este chixr lingd rtu.

$ 92. 4. Pronumele rciixgsrfi, rcfrcuft, aro66fi pot fi sinonime, cind indicd unsingur obiect dintr-o serie de obiecte asemln6toare, de ex. : K{xnrrfi (:rcfrcnft:mo66fi vercedx)noudctcemqani - Orice om vd ta ajuta.

ln propozilia negativl rcdcrcdad Ei ecArcuil se intrebuin{eazd cu aceeaqi valoare,de ex.: I/ercixAuE (:aercrfirclrfi) udcrcemnoilmiteaecud.turo-Nuoricine poatemerge noaptea in pddure.

Cind se asociazi cu substantivul par, pronunrele pcfnnfi qi rixguft deviniar[qi sinonime, de ex.: Kixauli par (:sg6r.rit pas], Koedd n npueztrdaeSmomzdpod, a acmpeadnca c 6ptimou, -De fiecare dtt6,, cind veneam tn acest oraE, rnd

tntilneatn cu fratele (meu).

ln propozilii cu substantive abstracte de tipul uor6ga (starea timpului),ycr6rne (condilie), reuueparfpa E.a, pronumele eckrcuil gi ato66il se pot folosica sinonime, de ex.: B ruo6frc (:scirfo) nozddy on ettakne ndpxe-Peofice

timp el se plimbd in parc,

/ t

Fiecare din aceste pronuryre (ncrlxni, rcdx,qufi, ruo66ft) are gi sensul lui pro-priu. Astfel, x6x.uufi are sens de cuprindere a obiectelor Iuate sepaiat, unul cite unul,de ex.: Vnail'mero eoeopfia cxdx4uuyvexuxdu- Invdldtorul a vorbit cz fiecareelev (tn parte).

I R4krtl I unele construclii cu pronumele rix.rnd: rcdnrcdyn uow (ia flecarenoapte), rdcrcdyro uurj'my (in fiecare minut), xtictcdue dee nediru (la fiecare douis6ptimini), xdcrcdue narno aimpoe (la fiecare cinci metri).

Pronumele scdxd se asociazd cu substantive sau verbe care indicd o lipsdsau absenla obiectului, schimbarea sau tncetarea ac{iunii. Adesea se combini gicu prepozifia 6er, de ex.: On ucdat xoutqti 6ee scficof, nadiucdvt-El agteptasJir\itul firi nici o speran(d.; Irtau 6ott ymeepucd1a 6esrcfrnx usaeuduuil - pla-nul a fost aprobat firi nici o schimbare,

Pronumeie scfKre (la pl.) mai poate avea qi sensul de diferite, diverse, totfelul de, de ex.: Oa cmpdun scfxue nniuw aa 6ydy4ee-El iSi fdcea diferiteplanuri de viitor,

Pronumele ;rro66f; indicr un obiect oarecare (indiferent care) dintr-o serie deobiecte asemdndtoare, de ex.: Srny rcnitey eu adsceme xyruimo e nw66w uaea-eilue-Aceastd corte o puteli cumpdra fn orice librdrie.

Pronumeie mo66[ se folosegte cu substantive abstracte, ardtind cantitatea, md-sura, termenul, de ex.: ff6toxu uducuo xyttimu e nto66wt rco,nriqecrre-^Se polcumpdra mere in orice cantitatel on uducent npuilmti e .nro6rifi ruorr6ur-.8/poate sd soseascd ln orlce moment.

$ 93. Declinarea pronumelor ileterminative( Cr rcn iuue onp e d e ttilm e auaux .rit ecmouu dnuil )

NGDAIP

NGDAIP

secr rc€scer6nceu5i

GsauNBCCM

(o6o) nc6u

BCfi

sce&BCexBCX)ncefi (-ero)

(o6o) rcef,

BCeBCeXBCEM

GsauNacdMtr

(o6o) ncex

Fluml (Mr6>recrBenHoeYacno)

cfiwucar*fxcavrfiucaufxcavrfiun

(o) canafix

Singular ([pncraenuoe urcrio)

cavr cau6calror6cavouf

cavror6, ca.u6,cauriu

(o) cau6u

caM{cav6ftcaM6ficanrf cavo€cau6ft (-oro)

(o) cau6fi

iI

J

Singular (FlFwcrssgr.rsg qs6r6)

i

_l

Singular @grncraexuoe vrclo)

NGDAIP

cAMErn, c6MoecAMoroc6MoMy

GsauNc6r"tnr.

(o) c6tutou

o6uarc6Mof,cinaofi .c6trlyroc6llof, (-oro)

(o) citvtofi

c6usrec6uuxoeMhrM

GsauNc6r"twn

(o) c6uux

La cazurile oblice pronumele cau, cana, caud gi ctiuuil, cdnaa, cdt'tbtese deosebesc prin locul accentului gi prin terminalii la unele cazuri (vezi A sg.-crh,ryro qi carvro€; I sg, -c6urnn qi carrarfinr; G pl. -c6tutrrx gi caurfrx; D pl,

- c6rvrrru qi canai'u; I pl. - c6vnuu qi caurinrx; P pl. -

o c6wrx gi o caurix):Pronumele rcducdoril, ecAxuil, aro6dil se declini ca adjectivele (vezi $ 72)

7a.EXercttru17- Punegi pronwnele din paranteze la forma corespunzdtoare.

Modcl. -fI no.ry'rfn (c6uar) BbIc6KyIo oq€nry. -.f, uony'rfr c6twytoarrcdrylo oq6xry.

-.1:.€ CeMfi) 6ceuu ycranos,hrracs r6uaar-nor6g a.2. Os.r.rcxrin HeAoct6rxosn (car'af'ce66. 3. 3ror cttl cndnas ur (c6r'1ffi np<ivxoro 46pera.4. Er'ry (cauf,*'g-xor6tocr nanuc6rr nucru6. 5, (Cau) rrrcdxotuy y.reuuxli roAapliurtr noleft66:rr-mrfi Irtrs, 6, Efi (car'r6) npr.rru;r6 a rdrony 5ra rurrrc.m. 7. Ten6pr rnr6rso 6*no(cpu) no4ir'rarr o 6tgyuleN{. 8. Craprix xun y (c6r"rrrft) cfuero v6px.

tr18. Introducepi tn spaliile punctate eronumele cau saz cdnarrfi la forma corespunL zdtoare,

l. Fpar... npn'or6rran ce66 s6nrpar,2. Cuoptclrldnrr rpexrapor6.nucr Ao,..odrepa. 3. Mu ne Aocr6rrn 6rur6ros ua uo6g,E n peIIIfJrtr o6par/rmcx rc ... raq6-JrbEr.rKy cr6Eqnu. 4. Beup, rordpyro rrt c.q€nan ..,, ncerA6 re66 gopor6. 5. -flrynrl,n ... rpacrterrft urapQ n uogaprin er6 6p6ry. 6, Cer6AHt r ue ganrM6rcs

r"lrpnr6cturofi r dsesr seAos6reflI, co6oft. 7. Cx6po r'oI gdrunra go ... neprurfurrroprir, 8. B nocr6Asee r;pdue n ue yauarb ..,, ce6i: r craJl dveur opraxas6rar-sTNr qenos6roN{.

Nf. naspundeli la intrebdrl folosind pronumele xixgufi, aro66ft, scircnf,, potrivit

f tu contextul respectiv.i l, Itt.r6cro x64lrre r reirp? 2. Karfio rnfry ru uue garur? 3. Karrte Qp!x'TEr Bbr rnb6rrre? 4, B xar6e rp6vrr nr6xno x BaM npnftrf? 5. Itra raxdu rpoJl-n€ft6yce M6xEo nouicru B ueurp r6po.qa? 6. Korl6 npuesx6et r rau 666ymxa?

"72

Observalii.

l. B 4- A6r"re 6rur6 Etrya- 2. Os6 vorr6 4po6irc.irr 5ro paccroirze r .1.nop6ay.'3. Ha caivronihe rrr udxere rIorIer6TB r J. r6po,u siuefi crgranrl. 4. Ha./. g6u.e 6duu ycrar6rnem* anrdmr. 5. Bp".* trpurul&ier {- g9o, c aocuaiyrpi go.rerrppEx.gur. 6. Bu vr6xere ceorb a rponn6fi6yc na f. ocrar6sre. 7. C

1 An€ru crasostiiocs teunf. 8. Os uor pa6r5ran r ... ycn<irrn.

fu(Traduceli tn limba romdnd!

1. He xra.nri cauor6 ce6h, nyqrr gpyrfe re6f noxs6rrr, 2. fi. 6sur neAoB6-neu cal,fllM co66i: 6qes l"r6no cA6nan sa 5rm ariuep. 3. On6 uogaprlna MEe rycfuylo rmiry, xor6pyro Mse xot6rocr arrr6rr. 4. Jl6ror'r lcr xar6lr.rcr sa Jr6AKesa r6fi xe c6Moi per6, sro n r qpduurornr rory. 5. Bciroe A6ro s6,qo ruo6ri'rrr xopour6 er6 A6.irarr. 6. K rp6gmrxy ror6rarucr r r6xAottt A6ue. 7. 3ry xrdrysu M6xere uporat6rr s 8o66fi 6u6nsot6re. 8. V 6p6ra 6r1,iro r"qdro r,cfrKlo,.ueqixmor nerq6fi. 9. B .ruo6jro rwrrjry uor norofirri u6eeA. 10. fpu6dr rcrpe-senucr sa K6xaorvr Erani.

r**

Y. Pronumele interogative qi relative( Bonpocilrne.abHwe u omHocrimerbHbte .h4ecm.oun4dHun).

$ 94. Pronumele interogative xro? (cine?), rro? (ce?), rar6fi? (care?), ran6r? (ce felde?), xor6prrft? (care?), ref, (al, a, ai, ale cui?), crc6;rrrco? (cit?) pot indeplinigi funcfia de pronume relativ, fiind folosite in propozifii subordonate in calitatede conjuncfie.

Pronume interogativeKro x me6d npuxodiltt euepd?Cine a venit la tine ieri ?Cn6mro ltem mloeMy Spdnty?Clli ani are fratele tdu?

Comparali:

Pronwne relativeTor, rcro ud 6ott e uysde, udacem nofrmil

aiampa.Cinen-a fost la muzeu poate merge miine.Ou xomdn suamu, cx6tsno rtern meoeu!

6prirny,EI vroia sd gtie ci$t ani are fratele tdu,

Prondele interogativ-relative noroprfi, sei se schimbi dupd gen (rcor6prfr,reH (m.), rcor6paa, rlr (f.), rcor6poe, rt6 (n.), dupd. nuni6.r gi caz, Pronumele rro,rro, cn6.nrno se schimbi numai dupd caz. Prouumele KaKoB se schimbi dupi genqinumir.Kroseintrebuinleazdcu prezentul verbulpi la pers. a III.asg.,deex;:Kro wmied) iar cu trecutul la forma genului masculin, numdrul singular (de ex.:Kto npowm6:n?, indiferent..de genul persoanei despre care este vorba sau de

tJ'

/ )

?,tii:,,:

"ii' t : l r l , -, : numirul persoanelor, de ex.: Wo cezddua orcyTcrBoBan Ha ypdke pi'ccxoeo

asuxd} - IlempecKy l;Iapun, Ilonecry Muxail, Teodopecxy u JIasep.Prouumele rro se intrebuinleazi cu verbul la timpul trecut, Dumdrul singular'

genul neutru, de ex.: rlro ;Ier6;ro man? Ce zblrs scolo ?

Declinarea pronumelor interogrtive gi relative

S 95 (Cxtoninue sanpocilmertbuotx u omnoaonenbHbrx aecmouudnuil)

Siogular Plural

NGDAIP

xToxor6xonrfxo16KEM

(o) rou

qToqer6ueujIITOqeM

(o) u6u

crdnrrocxdnrruxcr<Snrxrucxdnrxocrdnsrmrn

(o) crd.rnrux

Singular Plural

NGDAIP

9eft, tib€.rer6vreuf

NsauGllbtrM

(o) u€u

qbt

sbefisefillbIO

lrgefi(o) ud

qbarlbtrx

t'Lf,MNsauG

sbtfu,fl(o) wrx

Pronumele xaxhfi, romdporrT se declini ca adjectivele calitative la forma lungE.

Exercilii22. Puneli intrebdri complete la atvintele subliniate, folosind pronumele interogativerro? gi uro? FiTi atenli la acordul predicatului eu subiectul tn propozi\iile interogativeoblinate,

Model.Xypnda nexc6a ua uxaSf -tlro nex6no ua rmaS$?

l. Vud1aurcu rex6ur a uopr$6ne. 2, Cecmpd jsmcs s rocuadv ftr6cce.3. Oud. yu,hnacs E ceAbMdM lol6;cce. 4. flieovxa napucon6la rou. 5. Bdea crortr saoro16. 5. Kapaudawfi nex;dnu r res6ne. 7. Mot c cecmp6{t rr€lr s r6pog. 8. Otluorsmi na cra,qadu. 9. Pedfima;rex6t na nnftre.

23. Puneyi intrebdri complete la cuvintele subliniate, folosind pronumele interogativerefi? gi nan6i? la forma coresptmzi.toue,

Model. fl. rmw! ceotla ndeuu rapangarltlw- Huuu rapas,4auldl\a r nun4f?-Rarctin xaPaw4a*6M s mmli?

l. Moil 6par livz:rcr sa rrtame.MatmlqecKoM $ary.mr6re. 2. Ys66w.u irnozo

udaouurca ncerga urtctlre. 3. Mrr ropgliMoa ndwutttu donwrtuu ycndxauz. 4. .8

nt

",orpf:fg,fe;f,lA,eg_V,.*1r$,gp.(,,5::;Onf pl-p6raer'g.l*o!!p:9.Py6_rf"r,6pdae.'6;od6 ':::

paccxrfurreaet o ceoEa nli6inou fepS;e, 7, I[epeA6fiTe trprBgt etw4il fttittepn: 8.'IId-'eoe tatsri Bfucmopetycfrr-a trixar[f, 9, Mah x6vnaraocer46 q'rtcrts. 18. B nfutenwxdnuoil 6s6rsor6re rcerA6 r"rs6ro .Iurirenefi.

fTrailuceti tn linba rusd.

l. Elevul pe care-l cauti profesorul se gisegte in curte. 2. A*ela care va ajungeprimul la finig va devreni campion. 3. Cum estp acest roman? 4. Cu cili elevi vor-begte profesorul ? 5. Btriefii cu care ne-am intilnit mergeau la munte. 6. Noi am plecatpe drumul care due spre p[dure. 8. Lucrarea trebuie si o conduci cel care are omai mare experienfi. g. Ai citit cartea pe"care fi-am adus-o? 10, Cum este aceast6carte ?

***

VI. Pronumele negativ (Ompm4imenbHoe Mecmouudruue)

$ 96. O trisdturi specifici a pronumelor negative o constituie prezenta negalieiru care se adaugd la pronumele interogative: nn{xro-nnrcro (nimeni); ntr*qromrsro (nimic); rm*qef;-uq6fi (al, a niminui); m*rcarcof,-rurcarc6fi (nici un fel);nnfcro;nro - nnqcrinbro (nioi un pic). Pronumele n6roro gi n6rero aulabazdforma. genitivului pronumelor rno gi vro qi se formeaz6 cu ajutorul negaliei re.Neavind forma nominativului, ele se intrebuinleazi. ia propozitii impersona'e,in funcfie de complement, de ex.: Hfrcoro 6&tto cnpoctimb, 'rerr npodxamt xQdumplt-l'l-sfr avut W cme intreba cann sd ajtmg in centrtil (ora;ului);*f{tero 6&aoddtamo: eao pa66my addo 6&ao nepenucdma-N-am avzt co face, toatd lucra.rea a trebuit sd fie trotuisd.

Pronumele negative slnt folosite ou scopul de a intdri sensul nesativ al propo-zifiei. de ex.i OH msen6 ne saart*El nu gtia nimic.

Cind sint folosite prepoziiii, pronumele negativ se desparte in negalia nn gipronumele interogativ, iar prepozitria se plaseazd intre ele, de ex: CeroAsrr r Hnc rseM ne scmpetnuncn-Astdzi nu m-am tnttlnit ca nimeni.

Pronumele RRrr6, trrr6 se declini ca pronumele interogative nro, vro iarsur*rdfi gi nnr6fi - ca pronumele rcan6fi, refi (vezi paragraful precedent).

' T

EXerctflr

25. Inlocuili cuvintele subtiniate ca unul din pronumele negative (nucr6, nrrrr6,xnrax6ft, nrr6fi).

Model: A ead se {pEurartrfu-.fl uuror6 Ee qpnilraru6Jr

l. groro urcBMa.[ ue uorrysrlr. 2, Eay,n Smoaa ne roaoprin , 3. Jmux rpurf-qecrm pa66r or Ee lruraJr. 4. fl se nocer*h ilmoil sircrasru.. 5. Mo€ npe4noxi-

/3

I

]fi1rtri

I,li'

iliii, lil{l

iiiioitrittilpnteihi"i"fronq*ei''aisi&".lnucro-rurrropin6roroot6tero. Repineli alcdtuirea propoziliilor eu pronumel€ [6roro, n6qero.

A.l, C.eiq6cr'mr.rerdseA6raro. Cefi'ric rvme n6qerci A6narr.2. On s serd:saM' ie ciag6n. Erri *6qero 6iuro narrt crag6rr.3. Os uuxorr,qi ne rfruer uriceM. Er,,r! rdrovy uucdrr ufcrua.

B.l. OsuEcKeMEeApyxuJr. Er"rf ne c xer"r 6rir.no 4pyxfrr.2, .fI un x ror,4f ae uour€n. Mue se r rorrrj 6riao uoi-rf.3. B .q6Me 6rmora r un o r€r"r ue 6;i,rly B a6rr.re or4drxa-we re o uErvr 6jger

SaooTtrTLCS. ga66rurrcs.

27. Rdspundcyi la fntrebdri, folosind pronumele mrxr6, rmrr6, precurngipronumeleu6rcoro, s€sero.

Model. Koro rrr rcrpevi"iru cer6lp.fi sa soxs6ne? -lI nmoro ue lcrpev6lr, norolrfqro MEe sdroro ncrpeuirr.

l. Or xor6 rrr oxa.q6ere u6nroqz? 2, Vg-za qer6 ru cn6pure? 3. B q6vorl Bac y6exafi:f! 4. Ot ro16 rrr norryriere micrrvra? 5. C reu on cor6rosanca?6. Korralf o16 paccr6arrrana o cro€v r6pe?

VII. Pronumele neilefinit (Heonpedea1uuoe uecmounduue)

Existi in limba rusd un grup destul de numeros de pronume nedefinite, for-mate de la alte pronume cu ajutorul particulelor -ro, -m6fgr, no6-, ue-: rcrGro(cineva), xn6-ro (niqte, ceva), narc6[-ro, (careva), v6ft-ro (al cuiva), nro-rn6fgr,(cineva din...), rcaroft-nu6f4r, (un fel de...), refi-undfgb (al cuiva), roe-rcni (cinevadin...), roe-qr6 (ceva), rco6-xarcfie (un fel de...), x6rcro (cineva) n6.rro (ceva),n6noropne (unii), u6uco.rrrno (ci1iva, citeva).

$ 97. Valorile semantice ale acestor pronume diferi in funclie de particula care lise atageazi. Astfel, pronumele nedefinit, format cu ajutorul particulei -To, va avealn vedere:

a) un obiect real qi cunoscut in general, insd necunoscut pentru vorbitor, deex.: Kro-ro npuwdt K H.an4 - A venit cineva la noi ; \16-ro eed 6emon6utto -- Ceva tl nelinistea; Mapila dani une narfio-ro xniley - Maria mi-a dat o carte;

b) un obiect cunoscut in general pentru vorbitor, dar neprecizat in momentulvorbirii, de ex.: .fl crtrltwat pdaawe qrwro o6 imoil pa66me - Am auzit inainteceva despre aceastd lucrare.

$ 98. Pronumele cu particula -nn6far se lntrebuinleazd in urmitoarele cazuri:a) cind este vorba de cineva neprecizat inci de vorbitor, de ex.: Tot d6a-

v6

ii porriori*i io E*r* nouv'moy; 'irleniie ta tp'i-ioi*':@ttpi) oitii-fucru. Cu aceastd valoare pronumele nro-nr6f,r (qro-m6fnr eto.) apare in

constru4ii-cu.verbe la timpul viitor, alaturi ,de cuvintele modale uigo, nfxno

(trebuie), xe;rdte:rrrno, neodxogrftuo (este de dorit, este necesar), c.n6ayer (este

necesar) etc., de ex.: Te6d or,64yer nocoedmoeamoca c reDr-rm6fg5 - Este necesar

si te sfdtuieSti ca cineva.ldli1o xrytimt qro-m6far ua stiempax- Trebuie cumpdrat ceva- pentru tnicul

&iun;b) in propoziiii care expriml o cerere sav ut ordin, de ex.: Paccxatrcilme

qro-xn6Jgr - Povestili ceya;nycmb rcto'ru6fal dacm euy Sd'-i dea cinevt

mWea;

c) cu verbele de aspect imperfectiv, asociate cu diferite obiecte de acelaqi fel,

cind are sens de repetare a actiunii, de ex.: Koedd ou 6ep€t a 6u6tuomdxe rcaxyro-

nrff4r xartzy, on eE euavd4e nepenicmorcaem- Ctndia de labhliotecd w* carte,

mai tntii o rd$oie;te.

Observaqie. ,Pronumele nedefinit rax6f,-uu6y,qr cu valoare de repetare se intrebuinleazd

numai atunci cind obiectele cu care se asociazi diferd ca sortiment. De pildd'

in exemplul de mai sus este vorba de fiecare datl de altl carte. Este incorect

si spunem: Vmpou oa ewnueda adtaeaxy marcdreun6f,ry rc6{e -Diminealdbiuse o cegculd ile cafea (oarecare),intrucit cafeaua reprezintd, de fiecare dat6, ace-

lagi produs. Putem fotosi insd construclia Vmpon ou eomuadn cmarcdn rarc6ro-

m6fnr c6rca - Dirnineala bduse un pahar de sac. (Se gtie cd existi mai multe

feluri de suc);

d) cind vorbitorul nu dispune de o informalie ptecisd privind o persoanI, un

obiect etc. ln asemenea construcfii se intrebuinfeazi qi cuvintele modale, expr!

mind presupuoerea, probabilitatea, ca: repofruo (probabil), rvroxer{rirrr (se

poate), naa6pxoe (probabil), orerfgso (evident, desigur) etc. De ex.: Itraadpwoe, '

qro-m6Jnr caywittoco c uuu-Ptobsbil s-a intXmplat ceYu cu eli

e) pentru a semnala o cantitate netnsemnatd d.e obiecte, de ex.l Hauocmd-ma nopa66mamu rcanc,rtxqwtffav dea qacd-A rdmas sd mai luudm doar weodoud ore; fio Eyxapdcma ocmaed,eoca rcarrfrx-st6f,& ddcnmt xurcudmpoe-Pfndla Bucuregti au rdmas iloar vreo zece km.

$ 99. Pronumele cu particula Koe- au urmitoarele valori:

a) indici un obiect sau un fapt cunoscut pentrvvorbitor, dar necunoscut pentruinterlocutor, de ex.: Ifocniwaitme, flau eau paccxducem rc6e.qro uumepdcuoe o6sxcr!'pcuu - Ascultali, Dan vd va povesti eeva interesant despre excursie;

b) cind se are in vedere ceva despre care se ;tie gi se vorbegte pulin, tinind seamanumai de un anumit aspect al obiectului, de ex.: fr yuci ycndt nozoeop{tmor6e.c reu- Am reuEit deja sd stau de vorbi an clte cineva" On yeaaa rc6e-qro'

illt

ii

I

iiill

I! t1. ,

ifilii lr l

riiiii ii lllliltilii

i iiili

I

iilll

L]

Ii

ir{

1!j

..:1,14, .;.i1

77

o rnou4, t4rnd 66uto cqdsano o Herw Ha codpdauu- A aflat clte ceva din ce s-aspus despre el la Sedingd.

Pronumele cu partioula xoe- admite intercalarea prepozitiei intre particuli giprotruller In cazul acesta, ele se scriu separat: lc6e y nor6, rc6e c ueu, rc6e o rdu,r6e o xou.

Pronumele u6nro gi u6qro se folosesc in limba rusd numai la cazul nomioativ(n6rcro) sau nominativ gi acuzativ (n6rro). IJ,6wro lleande ctcun e Sntou ddue -Un orrecare Ivanov a locuit tn acea$A casd; Mot ycttritwatu o nli'i.u'6sro uamepd-cuoe-Am auzit despre el ceta interesant.|-------.-.-_.---.;I Relineli I unele imbiniri frazeologice cu pronume nedefinite: se Kro nnoE, rcar

(nu-i altcineva decit...), re qro moe, RaK (nu este altceva decit..,,He rcr6 rudfi, xan caa dupironop omxpdw co6pdaue- Nimeni

directorul ln persoand. a deschis ;edin1a.On peutitt, vmo 5mo 66t4o se rr6-nu6e, nan doaowdil rduew - El a ajuw la

concluzia cd nu era altceva ileclt o piatrd mare.Pronumele rc6enro, n6e-rro, nro-u6f4r, .rro-nu6fgr, rr&ro, qr6-ro se declini

dupd modelul pronumelor iuterogative xto gi lro iar ratcrii-ro dupd modeluladjectivelor.

Exercilii28. TraduceSi propoziliile de mai jos, Determina1i sensul fiecdrui pronume nedefinit,

l. Vsennxri moiru rpjuuaMu u o q6u-ro roroprbru. 2. B up6u;rolr ro4ir xax6rr-ro Nypur4ne r npovur6r dueur natepdcnltft paccrc6s. 3. Os peudr ua6jpyuraft ro4 rt'rulcarr raxd[-ua61i,+ aureparfpuo-xygdxecrreauufi xypu6.n.4. flocoa6rytre Mse ud-na6;iar anrep6cnoe noqur6rr. BeAr cei.{6c nrt

"nr'6-ere qr6-ro zurepdcnoe, 5. OH 6.IeEb lrndro pa6draer:. Ha crori6 y serd rcerAdlex6r raxrie-ro xnrirr, rordprre or roucnexrripyer, 6. KorA6 os rro-m6f.+paccx6srnaer, y nerd cnaerusd gorirarorcx ycit. 7, Crdruuro, rar uanepx;f xpycrrirn€A s cuer uog weft-ro nordft. 8. Her xnirr, xor6paa ne yrura 6u nroA€i ,!el\,ry-

ru6y.ur.

29. Puneli in locul punctelor prorumele nedefinite cu particularo sau su6f As laformacorespunzdtoare.

1, Ha adcrnsqe nocnduuatcf IIryM: ... cxoArin nnas. 2, Cuofite, noxa.nyfi-cra, .,. BecgJrylo n6csro. 3. Kou6 uenon6ry rpliano, erraj xdverca uoronopfrr c... 4. B.rep6 une cragiilr ... r5.reu6 unrep6cnlto nocndnuqy. 5,... r.rg rocrdft sH-rtreJr B qerrrp slJtus. uoAoruen r po.imo. 6. Borpjr ryni.nu ... uesuardMBle r*64a.7. BogsNarire ,,, rscr 6yv6ru R sanlrurfi.re tc€, vto a ralr craxf, 8. EIrali oepnlinxpa65ry v cra.r,6nu,:Iro raM ecrb ,.. ornri6ru. 9. Pa6&am u yvrirrcx 6rjuro dqenrrurep6cno: r<Axlprfi AeEb M6I yeuar6na ... s6eoe. 10, Typrictu peuuiau ocrallo-srirbcs Ea .,. norriuKe u orgoxujtr,

/8

de ex.:iltnl, dectt

'' " 39 ; Rfipunde li la'lntieb;dri,

Model. cx6wxo ra.rolrdrpor go r6poAa? - [o r6poAa xa'r{x-Ej6j'qr 5 nano'

u6rpor.

L Crc6nrxo -,un6fi octfuocr ao raulixyr? 2. Bvep6 r"m6ro yreuxr6a orcfr'

crBoBiuro ua co6pirau? 3. Od t6rro xfra a gep6nue? 4. Trr.q6ffo pasror6pa-

BaJr uo reire$6ry? 5. Brr rylfurz r"m6ro xour[6r? 6. cx6rsxo crparriu rrr goaxrrl

npouur6rr K yp6K/ 7. fl. onosxeJra, ngnrslire. Bu A6lro ruresi xA6rE? 8. Aa'16ro lr orcdlAa 'qo q€rrpa rr5po,qa? 9. 3ra rsrha A6poro cr6rr?

31, Citili propoziliile de mai jos, determintnd sensul .pronumelor cu particula

-vde" Traduceli aceste propozifii.

1. Ifo,qox$ire werrh, pe6inal fr. safrn! .qov6fi u rosrrvrf x6e-rarfe rdrqg

2. K<ie-rro tr3 Eac coMf,eBSacr u ycn6xe saulero nn6sa, 3. A y ueni ecrr roe-raxfe

u6socrg AJrr Bac. 4. 06 onepe <llaau Cyc6mmr lnrfurn e yx6 roe-qt6 c.rdrurala.5. Koe-xor4i rao6 arrcrynjl6sEe He ronpanunocr, 6. Hanr seo6xoAriN{o rroroBo-prlrr xoe o .r€Lr. 7. Os ,q6rxes nororopfirr r6e c xeu.

32. Traduceli tn lirnba romdnd.

l. B n6urev;rnq€e 6un s6rro IIBas6r, yrr?re:n natriscroro ssfrra. 2. I\{ne

Kar6.rocr, rrro oE crp6rr sdqro nerlisecrBesgoe u nperp6cuoe.3-BxanfL sa Ao-' pdre noxa:6.nocr u6vto reorpe4en€moe: se ro MaEuiEa, r{e ro rcnita. 4. Ha

niruefi fnrue xal s6rro Brirrop, xor6prrfi nepe6xan r np6mnou ro.t' na rd'ayro

naapnfpy.

33. Traduceli in limba rusd,

1. In fiecare sear[ el trecea pe la careva dintre cunoscufii s[i.2; Aq vrea sd

cumpir vreun tablou al acestui pictor. 3. ln camerl cineva vorbea la telefon.4. PinE in prezent el n-a sosit. Ceva l-a refinut la lucru. 5. De ce s-a adunat lume?

- Probabil s-a intimplat ceva acolo. 6. Cr duce Maria? Desigur, niqte jucdrii'

7. Trebuie s[ cumpirdm ceva cadouri pentru copii. 8. Cine cren cd m-a invitat

la spectacol? Nimeni altcineva decit dirijorul. 9. Ce era in sertar? - Nimic altceva

decit cirfi. 10. El a povestit prietenilor cite ceva din ceea ce s-a intimplat'

79

Le

r

i i

NUMERALUL

(I/[nr r rnc.rrrfi re.rrr uoe)

$ 100. ln fmba rusl numeralele se impart dupd sensin:cardinale (xottiaecmeeu-aareJ,orilinale (nophdrcoeote), colective (co6updmetuuale) gi fracfionarc (dp66uute).

Numeralele canlinale rlspund la intrebarea cr6lrrco (ci1i, clte?), de ex.:V nac e xadcce rpiqqarr Iuecrb yaeuuxde (Crc6mro yuenuxde?); Ha crnoat!

^nexnilzu. (Crc6wrco xnu22)Numeralele orilinale rdspund la intrebarea rcordprrfi, rcor6par, nor6poeo

xor6pue? (al citelea, a ciIa, ai citelea, ale citelea?), de ex.: On xyruin 6uadmute rp6rfrprg(aror{pufrpad?)-El a cumpdrat bilete in rlndul al treilea. fluayvdro pi,ccrcuil rsrilr rertEpruft ro,q (rcot6prrft eod?)-Eu tnvdl limba rusd alpafrulea an (de patru ani).

Numeralele colective prenntd obiectele ca un tot, de ex.: {r'6e udawurcoeudym e medmp. (Crc6.mro udawuxoe?)-Doi bdieli merg la teatru.

Numeralele fracfionare exprimI o anumiti parte dintr-un intreg, de ex.:oaui rp6rrr-o treime (1/3) (rarrfln qacmu?-a clta, parte ?)

Dup6 formd, numeralele se impart in trei grupe:a) simple, cu o singurd riddcinE: mpu, wecmb, czo (i00);b) compuse din doud sau mai multe riddcinl odfiunad4amanT (al unsprezecelea),

nnmadeci.m (50) q.a.(aceste numerale se scriu intr-un singur cuvint);c) combinate, formate din numerale simple qi compuse: mpidqamu wecmu (36),

cmo dedd4amb nnmb (125). Pirlile numeralelor combinate se scriu separat.

$ 101. L Numeralul cardinal (Roni,aecmeeHHoe qucr'IlimeftHoe)

Unitililo de la 11 la 19

1-oAro2-Asa3-rpa4-qerftpe5-usn6-ruecrn7-cel'ar8-Bdceur9-a6gt'rb

l lJolriHEaAqarr!l2-,qseg6Arlarbl3-rplru6,qqarbl4-serdrpr4qqarr15-nsrir6auarr16-urecru6auarr17-cenrs6Auarbl8-rocevru6Aqarrl9-aessrs6nuarb

l0-A6cxru20-wdaaars30-rpf.qqarr40-cdpox50-rrrruAecsr50-uecrl4ecir70-c6MrAecqr80-r6ceiurAecgr90-Aesqg6cto

100-cro200-,qB6cru300-rpfcra400-uerdrpec:ra500--ngrrcor600-ruecrrc6r700-cevrccir800-soceMrcot9OG-,qessrbc6t

80

2. Nuiiieidlele" domiiuse d{t'la 11asemenea, cur la sfirqit.

3. ln ortografia numeralului existi doar un singur r. Acesta poate fi la sfirqit(in cazurile ar6tate) sau in mijlocul cuvintului la numeralele compuse ce denumesczeci qi sute, dupd 40, respectiv dup[ 400 (vezi tabelul de mai sus).

Numeralele cardinale se declin[, dar nu au numir Si gen. Exceplie fac:

a) rficnra (mie),rlunnuiln (milion), uu.n.mr{pn (miliard). Acestease comportica niqte substantive (de genulfeminin,respectiv masculin), avind qi numirul plural:

nkcnw ( mii ), Mrnnu6ubl ( milio ane ), mr.n:rndp,&r ( miliarde ) ;b) numeralul og{u are forme pentru toate cele trei genuri: o\filr'.tapauddw

(m.), o,qs6 cend (t.), ogni xnfiaa (f.); *

c) numeralul ABa are doul forme - una pentru masculin gi neutru: Anaudnauw<a, pr nucaud, qi alta pentru feminin: Erie ddoo,txu;

d) aceluiaqi regim ii sint subordonate qi numeralele combinate care se terminS.io I si 2. De ex.:

cmo o&rt,m rapaxAdmcmo onndeendcmo owiwliri'

cmo Arla rapas4am{cmo xng ceJrdcmo Be rrrrfirn

Celelalte numerale pdstreazd aceeaEi formd., indiferent de genul substaotiveiorcu care se asociazS:

mpu, uem&pe rapandawd (cead, xapmuuat)nfrrnb, urecmb... (xapwdaweil, cEa, xapmtiu)

$ 102. Asocierea numeralelor carelinale (la nominativ) cu substantiYe

1. Dupd numeralul l qi dupi numeralele combinate care au la sfirqit 1, sub-stantivul std, \n cazul nominativ, numdrul singuhr. De ex.: aartn r6poxi cdporco4rftn r6poAr cmo o1rtil r6poa; onlr6 cen6, cdporc oAn6 ce.r6, cmo oprr6 cel6; oAn6crpen6, cdpox oilttl crpau6, cmo opn6 crpan6.

2. DupI numeralele 2, 3 qi 4, precum qi dup5 numeralele combinate,care au la sfirgit 2, 3 gi 4, substantivele stau la cazul genitiv singular. De ex.:

rBa (?iptr, 'rerrirpe) asroModrfirs (rucru6)

me (rpn, 'renirPe) naPrrfinu

deddqama gna (rpu, uerupe) asroMo6fnx (mcru6)deddr4amo 4ne (tpn, .rerrrpe) xaprrfiuu

* Articolul nehotdrlt din limba romAnd (un, o) se omite de obicei in traducere. Sint qi

cazuri insd cind el esteredat prin o,qrfu, oAn{, oan6, de ex.:0 femeie mi-ipovestitcevaintere-

mnt - Offi,ctcdHtquna Jv,ne paccxazdaa vm6mo wunepdome.

6 - Gramatica.limbii ruse de uz scolar c. - 1581 81

ffii'--' i .i::l

i l

: .

l'r:iLl

: i : ,ii::

i : : :

3. DupE celelalte numerale (5, 6,7,8, 9...) ia cazul nominativ ,"o a.u""tiu,substantivele stau la cazul genitiv plural. De ex.: rnecrb xaprir, mprtdaamyrnecrr rcaprriil, cmo urecTb Keprfin, dee m&caqu nnmucdm dedd4amt mecrsrcaprrfin.

r,axercuu1. Subliniali tn textul de mai jos numeralele. Puneli lntrebdri la fiecare din ele, de-

terminin&rle Jelul.

a) B nrrcdmuofi 6u6ruor6re.qse AB6ps n uerCrpe orn6, Ha cton6 nex6r piic-crne xypa6nu. ,{r6e yuenurdr cEAfu 3a crondu R qut6rot. Ildprufi yrentretrT6er co cnoaap€vr, a nrop6ft.rnT6er 6er cnorapf. Tp6e yuennx<is snt6rcr no-pliccxu.

6) B Srov urra@i croir As6cru c6por uara ruui. B rperbeM prgy wax6wrct(sfrs no pyvirucroii nmeparfpe. Ildprar xirfra s Srovr pn.4j <<I4cropun pyrra{m-crofi nn'replrfpru. .{r6,uuarb rrflTb yverrr6r xAyr gKcl(ypcoB6Aa. B xsrirenrerdrp-'cra ABeArInrb rpa crpanri[n. On .rnrdr r6nrro ndparrft rorr 5roropolrfua.

2. Asociali cuvintele rcrf;ra, rerpi4r, yrenfirc, mrcuu6, nR.norpfiror, Merp, qac,genr, uurfra, r*cffra, um;u6u cu urmdtoarele numerale: \, 2, 3, 4, 5, 6,7,8,9,70, 20, 40, 150, 260, 94, 93, 57,65, 72.

Model. op.tx| rsrira, Ase rufra, tpu rurfrr, uerdrpe rufru, rrrrb KEr{r..,

fi. Puneyt in locul spaliilor punctate numeralele orywrr sau EB, la .forma cerutd de sub-! stanti't,,

.-- l. Hn cro46 rexir*urera nS*yp",am. 2. V rrreui r nopr$64e r6nbxo*\.tpan" r *&,s,i.". 3. B u6e[. g6unare croitdd$ton, q\+.ti*,*Sxp6cra

u€${popnrr.-+. ll^ creu6 pucirffiaprrfuu. 5. M6r'ta *yn#ttu ff'ranorpaunaa.v.htt. 6. Hr Arsluo csgir tr$Minbqara, a a rp6cneffi6ro.Ira. -

4. Rdspundeli la urmdtoarele tntrebdri.

1. Cx6rbxo ,{neft n xnaap6? 2. Cr6nsrco AEeft s $enpal6? 3. Cr6mro .qnefio aupdre? 4. Crdnrxo par n regdruo y rac yp6nu pliccroro ggbrx6? (pyritriraororo

*rnrr6, (prirrrrl, Marett6rlrl(u). 5. Crdnaro reg6nr B Mdctqe? 6. Cxdn6ro ,qsetr neA6;re?

5. Povestili despre clasa voastrd rdspunzind la intrebdri.

Cr6nsxo gAecr Agep6fi? Cr6lrxo sAecr 6rou? Cx6nrro 3Aecb ilapr? Cx6asroy.rerux6r lunrct s s6utel\4 rl6cce (Cr6nrr<o MAnr.IuroB, cx6mro gdoouerX

Cr6rrxo KaprIiH nnc,hr sa crdnax?

82

Declinarea numerdelor cardinale (CKiroqeHue tcothtecmaeauomquclumeJtbilbDc)

$ 103. L Declinarea numeralelor oAfiu, oAn6, oag6, oAEf

'I

NGDAIP

oArhI,6gso16o.{Hora}i

oArtg, o,4tro16,

1 oAEItM(o6) o;rr6u

o&6o,qs6fio,m6ftOTJT'oasdfi

(o6) oqsdft

ogrtio.tw6xoffifuo4srl, oAnlixo.16fuar.r

(o5) o.enix

OAIIO

oand

Folosirea numeralului o4fiu la plural

Formele cazuale ale numeralului onrirr la plural (ohtiL odnilx, oduila g.a.m.d.),

se folosesc:

a) cu sensul de numai, de ex.: Ha xoarydpnte 66utuo\art yueuw<rtudweeo nu4Atl

- La concert au Jost numai e/evi ei liceului nostru;

b) cu sensul de unii, o parte ilintre...o de ex.: Caaviiaa dupdxmop zaeopila

c oAufiuu yuenwttiuu, nam6u c dpyziuu-La tnceput directorul a vorbit ar mii

elevi (o parte dintre eleu), apoi cu ceilalli;

o) pe lingd substantivele care au numai pluralul: oAnf vacdr (un ceas) ogun

nducuurlor. (o foarfecd), omrfir o,txil (o pereche de ochelari).

$ 104. 2. Declinarea numeralelor ABar Tptr, 'renilpe

3. Declinarea numeralelor de la 5 la 20 Ei a numeralului 30

$ 105. Numeralele lrtrrb, tIrecrt ... ,qBriAqalE 9i rPrfiaqaru se declinE

ca substantivele feminine. Aseminitoare ca formtr sint si numeralelg

I

Masculin Neutru I Feminin

rprl uerdrperpex uerup€xrpeM uerr,rpdr"rrpu (rp€x) uerdrpe (.rerup6x)TpeMi rerrrprvf

(o) rp€x (o) 'rerrrp€x

ABA ABEABYXABYM.

wa (spyx) ABeABy}.4f"

(o) rwyx

NGDAIP

8'

. . , . " ; ; ;* . i - , . 'n'"=';'li'ti.l;'i';

.+.- . . ..-.1...:_.. . .

T::*"de la 50 la '80 (namadecnm, wecmodeicrtm, ciuodecnm, e6ceiadecam),

care igi modifici in declinare ambele pirli (vezi tabelele de mai jos).

N.G

DAIP

ustrc6r,'urtilc6r ' -

uarucr6uuarrc6ruatrioc16Mir(o) nsrncrix

rdrcssardrcssnrfrcsuerrircrryrdrcsqefirircssbro

(o) rrircare

ureprrc6r.i i d4. : ! - : : ; i ! ! ! - , , : , -

III@TBCOT

ruecrRcr6ttaurectrc6ruiecgrocrhirtrureCtucrax

celurCrbrraceuscdr

aocrllllcrirr,tsoceMbcdr

ceMbrccTaMu BocbMblocTaMtrceMI{cTax rocruracr6x

$ 109. 4. Declinarea nutneralelor r$rcnra, ur.nln6n, nru.nmipgNumeralul rfics.ra se declind ca gi sgbstantivul rf'ra, dar la cazul instru-

mental are gi forma rulcrrrro, ca numeralul nsrrrir.

Numeralele uu,uru6n, mu,nnnip4, rpu.nnu6u se declini ca substantivelede genul masculin in consoani duri, ele avind gi numirul plural: rglcsqu'uu.n;rn6nrr...

Singular

NGDAI

P

nxrr4ecirnstrtEecgflunf;rriEecsrlrnsrrAecfrnatr(:.{ecsrrro

(o) nsrfigecrru

UIECTb,IIEC'T

IUeCTrrAeCrTr.IIUeCTTAeCTTI{IuecrrAecirurecrubaecqtrro

c6ur4ecrr rcicer"rgecmcew,h,iecsru socrilaliAec.srncgurtAecr'trr soglMriaecsrncdr,raecsr adceilarAecsrceurtb,qecrtuo rocel"rubge-

ctTbIo

NGDAI

P

umaudnur.r.nrtn6navrnnu<inyuulau6*tvralnduov

(o) vua.rr.r6ue

rt'rcsEtrrdrcxsrgrctsaMt[tcr,guTflctqaMu

(o) rrJrcavax

vRnnr,r6grrvurmn6noBllunnr.r6nauvlrn.nu6nsrMur.ngdEav14

(o) vn.nnr6nax(o) ruecrriaecsrr.r (o) cer',rriaecmn (o) rocr'vrt-.rlectTl.l

$ r07.

copoK AeBrHocrocopor6 AessHdcracopor6 gerrndcrac<ipor Aesnrdcrocopor6 Auqndcracopox6 ,{esqu6cra

Aceste numerale se aseamlnd prin faptul ci fiecare dintre ele are osingurd formd la cazurile oblice, in afard de ilcuzativ, care este identic cunonrinativul.

$ 108.

5. Declinarea numeralelor combinate(Crlou€nue cocrasgblx qscnrirerbur'rx)

$ 110. La aceste numerale se declind fiecare component. Spre exemplunumeralul45T3:

c6!,6[ecfiT

NGDAIP

cTocTacTacTocTacTa

NGDAIP

.lerrirpe ritcsqnuerrrp€x Tdlcf,srerrrp6r'r rdrcrqalruerirpe r{rcMnqerrrpEMi rdrcs.ravll(o)'rerup€x riitcrqax

nnrr,c6r cdvrAecrt rptrnqrr,lcdr ceufAecxtl'I rp0xnstrctir"r cevriAecxrr rPdun.srrc6t c6NrAeosr rPtInrrrtocr6lru oetvrubAecrrsrc TpeMtnlrrcr{x ceMd,qec.srlr rPex

200-400 A. Folosirea numeralului cardinal in construcfii firi prepozifii

$ 111.1. Dupi numeralele oAfu, bAui, onn6 adjectivul care insofeEte substan-tivul st6, ca gi acesta, la nominativ singular, de ex,; od{tn u6euil poudn, odtld udaanxurtea, odud ndeoe nucou6.

NGDAIP

gr6c'rr4oyxcd,r4ayucr6uAa6crs..qayurcr6w

(o) aaycr6x

rp,ftcrarp€xccirrpdr"rcrSurpricrarpevact6rrlu

(o) rpecr6x

verdrpecra.rerrrpdxc6r.rerrrpdrracr6u.rer(rpecra.rerrrpruacrivru

(o) verup€xcrix

N I usrs uecrb B6ceMb ABeAuarb rprilqarsG I nn"tir ruecrri rocrufi ,usaAqarf rpllAqarrlD I uarri mecrf EocEMIi Asa.qqarf rpunqarriA I nxrr ruecrr BoceMb As6AIIarr tpf,uqarrI I usrrrb urecrrrir DoceMbro ABaAuar+ro rpnaqarr(rP | (o) nsrri (o) urecrf (o) rocrrlrf (o).qBaaqarfi (o) rpr.quarf

$ 106.

84

-(

. -:i.1 ,. ,l . : -

:1 ' ,:.it;:::i:i,:,

:1

ro. i

ii,

iiil'

f.

ii:i::1iii

iiii:

Iiil;tpil!.!i#il[flftIii+r

tItil;iiii.iliii:iifiijrill

iiriit:ir,iilii4iiit

' '''filazurlie oi;tic€'iiisteTiiiiliit6J;'erudlil666ffi;Eiiil;i;sc;ii"iioioain geu. numir gi Caz cii sirbstantineld ij"b baie'le ' daierminE; '46 d.i.i '8" iibCiidileCepiua n npovumd.,t md,,turco ognj nnrepdcnyro nurfiry - ln ultimul timp am cititdosr o (singurd) carte interesantli.

2. Numeralele,qBa, rptr, verftpe la cazuriie oblice se acordi cu substantivele,de'ex.:Pewdaue ABW nnox6por 6&ao npttnamo ecert xadccou (G) - Hotdrireacelor doi pionieri a fost acceptatd de tntreaga clasd.

Numeralele conTpuse, care au la sfirgit ABa, TprI, rerfipe (daddpann aemtrpe,dadcmu mp{tlqama dea,.. etc.), se supun aceluiaqi regim, ca qi numeralele dca,mpu, uemdtpe: B Eyxapicme co6panfico wrcd,cuawtu Ara,qqarf wyx truydee (G)- In Bucuregti s-au adunat elevi din iloulzeci 9i doui de licee.

3. Cind numeralele ABa, rptr, verdrpe se asociazi cu substantive de genulcrasculin care denumesc finfe, atunci ele au cazul acuzativ la fel cu genitivul, de ex.:

Mot cnpoctittu 4ryx r6uouefir\, zde uaxddumca uysiil-Noi am tntrebat doitineri unde se gdsegte muzeul,

Forma genitivului plural la cazttl acazativ nu se intrebuinleazl, in cazul nu-meralelor compuse cu dea, mpu, vemr!ryercind ele se asociazi cu substantive animate,de ex.: fiupdrcmop wxd,tat omndmt!,,t, Kar{ ajtvwux As6Aqarb renirpe yrenulci-

- Directorul ;colii a evidenliat, ca pe cei mai buni, loai;zeci qi patru de elevi.

$ 112. Reguli ite fotosire a numeralelor cardinale cu substantive insofite rle ailjectivesau pronume posesive

1. DupI numeralele ABa, TpH, rerfipe la cazurile nominativ sau acuzatlvsubstantivele de genul masculin sau neutru staa la cazul geaitiv singuiar, iar adiec-tivele la genitiv plural, de ex.: B wrc|ne omrcpitau Ana u6srrx rca6undra no fi*suxeu xtluau - In gcoald s-au deschis-doui cabinete noi de fizicd gi chimie,

2, Dupd numeralele gsr, $r'pu, uerrirpe la cazul nominativ sau acuzativsubstantivele de genul feminin stau la genitiv singnltr, iar adiectivele care le inso'

lesc pot sta atit /a nominativ plural, ctl gi /a geuitiv plural, de ex,: V uac e ua<6aeecmb rpit 6onrufie .na6oprr6puu (rpn 6o.nlufix ,na6opar6prx).

3. La celelalte cazuri numeralele gra, rpu, vertrpe se acordd cu adjectivulqi substantivul ; E npoaumdt cmamab o rp€i cudnux ,rErqurcax (ca.zull nre-pozilional) - Eu am citit un articol despre trei aviatori curajo;i.

Aceleagi reguli ae{ioneazi gi atunci cind numeralele gna, rpu,!'rerdrpe seasociazii cu pronume gi fsubstautlve, de ex.: Tpn u{unx yueufna noayuilaunpdauu na pecny6turcd.na<oil oauunudde no pfteet<oay asbttr'-Trei elevi de-ainogtri ar pfimit premii la olimpiada republicand de limba rusd.

4. Regulile I, 2,3 sint valabile gi pentru numeralele cardinale compuse cudoa, tnpu, vem{tpe, de ex,: 3 rcuilee 6&,lo ,qt6cru lrrrgecir .rerdrpe rpacrbuxu,rmocrp64m - In carte erau 254 rte ilustrafii frumoase.

86

; l..-..",. -- , , ,.. . .

$ 113. a) Numeralele,cardinale de la nsrr la ArdAqarb ta N ,iA,pr.ecum q!,celgcompuse cu,acestea, se asociazl cu substantive, adjective posesive etc. la'cazulgenitiv plural, de ex.: V uux e uxdtte rprtgrlarl r6celr cr€r.rrrrx u GomurfixKniccas. La-ei.in Ecoald slnt treizeci gi opt de clase mari gi luminoase.

b) La cazurile oblice, acestea primesc terminaliile specifice, impreund cu cu-vintele asociate (amintite mai sus), de ex.: Beca xoatexrnie eopdilmca nnrswesoftta yrennxiun-ourfqurrcaun * hiregul colectiv se rntndre;te cu cei gapteelevi fruntaqi ai sii (caz. I); Mot ddtzo annodilpoeatu nimnru AnaAqarr[ nsrf,raadsrtf,rhrlr cuoprclrdnau * Noi am aplaudat lndelung pe cei douizec! qi cincide talentafi sportivi ai noqtri (caz D).

t:rEXercttru6' Puneli fu hcul spaliilor punctate numeralul o4w la forma corespunzdtoare.

l. Ou npdxun r gep6rue ... Mdcsq. 2. fl. nariuciul pa6<5ry sa ... ne46nro.3' Onu ydxanu s cocd,Emee celd ua... ca*rtx. 4. Trr se udxenb xAarb nu... rralnrfrrr?5' B .,. ;fxo aorrn6, a n gpyrde sdsxro. 6. Bce urr se r"rdxeu 6xarr ga.,. asro-rro6rine. 7. Her ua... cso6d.{Horo v6cra.

7. Traduceli in limba rontdnd, ardtind sensul numeralului onafi,1. OalIi

'"qesuxf c:qiruaaa r'aj3brxy, Apyrr4e pasroeiipmaner. Z. B:irour rura$f

oAaf pj'ccnae xrfrlr, a a rorvr rura$f - o.{Hra Spaxqigcxre. 3. o.wri ranrixymlon npor€.r Ea Mope. 4, v rr,reuf 6riurs nurur ognr,r orxri. 5, orFf cros6 r nr'ryrz,ra"a apvrrie eru.6 xer. 6. B xdrvlnare ocr6ar.rcr oAiiri poArirerll: Adrr yur6 so ABop.8. Rdsoundeli la intrebdri, folosind construcyia gna x6pomnx ylesun6.

. 1. Xro gdrlqun cnos6? 2. Kor6 uogAp6sffi gupdxrop? 3. Kolrf rrr AaEur5rE rslhu? 4. Kev ropqfrcs sarr xracc? 5. Kro nolywin cer6,qs.s or.nii.firue ori6nrlf!..Ko"ry arr aunoAriposaru2 7. C xev ronoprir yufrenu? 8, O ronr paccrSarnaerBfrrop?

9. Rdspundelila tntebdriledemaisus folosind, pe rtnd, gne xop6uue yrenrluuotpu xolxi,mux uiinouura, uerirpc xoprirnue a€nymnu,

1.4, Copiayi propazi1iile de mai jos, tnlocuind cifrele prin cuvinte. Funeli numeralulla cazul cerut de context.l. Tuvqm{ape 6d.nee 700 .ner. 2. Eyxap€cry 6dnee 500ner. 3. MocKs4-nopr

5 t'top€fi. 4. Eepdsa xsBEr n cpdgreu 100 - i50 ner. 5. H6xoropue nrinrr Aocrr-rirot tucxser{ruero nospacra, a 6rru 1200 ner. 6.' Hoc 5roft rrr6nrcrof cxymu-tlipu prirer 96 carrrrra6rpar,a, ;fxo-106, a mas-85 caurarntBrpa*r. O6ulrft e€ seccocrannier 300 rdrcss rsHE,

74.. Tra&tce1i in limba rusd.1. Cirfile acestor doi elevi sint foarte curate. 2. $coala noastrd se mindre;te

cu cei 25 de elevi fruntaqi. 3. Patru sportivi ai nogtri lau ocupat primele locuriia coucurs. 4. Spectatorii aplaudi pe cei cinci actori, caie se gdsesc pe scend. 5. ln

6j

curtea qcolii sint doui terenuri de sport, iar in orag trei stadioane mari. 6. lnclasa noastrd inva16'32 de elevi. 7. La gedin{I au sosit reprezentanli din 16 de qcolibucureqtene qi din 26 de qcoli din prrvincie. 8. La expozitia gcolari erau 33 deexponate ale noastre gi doar 26 de exponate,ale colegilor de la gcoala vecini.

B. Folosirea nmeralului carilinal in construcfii cu prepozifii

$ 114. Numeralul cardinal in limbarus[ se caracterizeazd printr-o marevarietatede construclii cu prepozi;ii, avind diverse valori. Iati citeva construcfii mai desfolos:te.

1. Constructiile cu numeralul cardinal gi prepozilia rua, cu valoare de canti-tate crescindd sau descresctndd, de ex,: IItfryada cdda yeettiluumc.a ua g6c*rrrenrApor - Suprafala grddinii se va mdri cu zeoe hectare. ln aceste construcfiisint folosite verbe de tipul: yaenfivwnca (va cregte) sau yndatwumcn (vadescreqte), corcpamilmca (se va reduce) etc,

2. O valoare aseminitoare celei precedente au gi construcfiile cu numeralelecardinale in combinafie cuue uilwe,qertHa (nu mai putin de) sat6dtee,aeuua(mai mult cu), de ex.'. Pa66,aue nepea{motnuttu nncat ne nixe, qeM f,r croA6csrr upoq6uron - Muncitorii au depdgit planul et nu mai putin de 1101.

3. Construc{iile cu numeralele cardinale insofite de prepozilia no au valoaredistributivd. In acest caz, numeralele dea, mpu, vem&pe, deeaudcmo, cmo, dedcmu,mpicma, tem4tpecma se putr la acuzativ, iar numeralele ntmb, utecrnb, ce.Lrb,edceuo... la dativ, de ex.: V,aeuuxrt notyuitttu no An6 xurlru a no uxrf rerp6nefr- Elevii au primit clte doui cirfi qi clte cinci caiete.

4. Constructiile cu numeralele cardinale gi prepozigia r la cazul prepozilionalau valoare spaliald, de ex.: B nsrf rcxnorvrr6rpax or r6poAa uaxddurnca 6wpo-La cinci km de oreq se gdseSte un lac.

5. Construcfiile cu numeralele cardinale gi prepoziliile n, ra la cazul acuzativau valoare temporald: B rerdrpe r64a ou cmat uzpdma aa cxpilnrce-Ltpahu ani el a tnceput sd cinte la vioard; Mu eimoanutu saddwue ra rpn vac{- Noi ne-am ldcut tema ln trei ore.

6. Constructiile cu numeralele cardinale gi prepozifiile c -. Ao la cazulgenitiv au, de asemenea, valoare temporald, de ex.: Bpau npuauadem c rrocswfr4o rerftpuaAqarn qac6n- Doctorul primeSte de la orele opt la paisprezece;Eudtuomdxa omxp&ma c gecrrr( Ao ABaAqa.Trl qac6e - Biblioteca este deschisdde la ora zeee Ia ora doulzeci.

88

:..:.;p,*u,

'1 , !;.'+;';.li

IIi'I

I

, aI :

C. Folosirea num€ralelor garalinale pentru e4primar'ea,.virsJei=

$ 115. in liinba rus6, pentru a afla vlrsta punem intrebarea cxdtoxo me6i (ean)aem? (cili ani ai (ave1i)?).

Pentru a rispunde la aceastd intrebare folosim cazul dativ al substantivelor(pronumelor sau altor pir{i de vorbire cu valoare de substantiv):

(crc6a*o ,tem?)

gi numeralele cardinale, dupi cum urmeaz6:a) roq - pentru a indica virsta de un an *:Mtinuuurcyro^-Bdiatul are

un an;

b) roa-dacI vrem sE exprimdm virsta cu ajutorul unui numeral combinat careare la sfirgit odila: Euy c6porc oafu ro1-El are pttrtzeci gi rmu de tn\ Smouyedpody cmo dedd4amoodilu eod-Acest oras areo suti ilouizeci qi unu de ani;

c) dupi numeralele ABa, rpn, rerSrpe, precum qi dupd cele combinatecare au la sfirgit aceste cuvinte, punem substantivul ni,qa (genitivul singular dela roa), de ex.: Mdnovuxy renirpe r6Aa- Bdiatul are puttaami; Moefr cecmpd

AsiAqaB Asa r6Aa - Sora mea are douizeci gi tloi de ani;

d) cind virsta este exprimatd de numeralele trflTb' mecrb... ,ryfAuarr, rpria-rlarb sau de numerale combinate care au la sfirgit aceste cuvinte, dupi ele sefolosegte forma .lrer. De ex.: fideovxe nrrr let - Fetila are Cirici nni i Ed6yuxeuecrrgecir s6c€re ilet- Bunica are qaiaeci qi opt ani.

D. Exprimarea cantiti,tii aproximative

$ 116. Pentru exprimarea cantitdlii aproximative cu ajutorul numeralelor car-dinale, timba rusi folosegte topica inversd, de ex.: Cetd uaxddumcx rcrn6uerpaxu urtiAecsrn om zdpoda - Satul se gdse$e cam la cincizeci de km de ora;.ln astfel d€ cazuri substantivul se glsegte inaintea numeralului' Limba rom6n5nu cunoa$te aiest procedeu.

Aproximalia. este redati ca in limba roman6' qi cu ajutorul unor cuvinteca noqmri (aproape), dxoao (in jur de, cfuca), sa (peste), c t{aauuu (9i ceva)etc., de ex,: ffoqrfi detid4amt yveuurche npilnatu ywicmue o pa66mercpyucxti-Aproape doudzecide elevi au pailicipat la cerc; Orolo urrnc6r rypfc oB npudxatuevepd e Manfuo - Circa 5$ de toriqti au sosit ieri la Mamaiai B eopdx 6orcdtontuapfsw sa goi,4qatr rrirr epddycoc- In mun1i sint geruri de per;te - 25 ile grade ;Ed1ywra eildeia Smom fiuava rprf,qqarr c lrimmlu rcrn ruedd-Bunica a vizutacest film scum treizeci fi ceya de ani.

I opew(Kony?) | eti

| 6omniuY

* tn cazul acesta numeralul cardinal oAf,n est€ subinleles,

89

: : l t :' : :11.- . . . { i .

rt..

ii'l i,li!iii j ,

i

Il1bxerctlu

12. Traduceli in limba romdnd.'

l. B 6f.4yluev ro4f uucnd yviitluxcr r6rueft urxcinsr ynemiuurcr na 150 y,re-

. -

unxdr. 2. 5, pa66rat saA Aorr6Aorra ne nrdrcue mix neA6rtr. 3, Os ror6sEJrtscnof yp6xn uovrf rpu uae6. 4. Marr pa3Aar6 csofrvr A6rg\a tro ABa .i6noxa n uo' urecrri cnr.rB. 5. B Asaaqarf xurou6rpax or r6poga naxdAurc.fl nruues6plra. 6, E

,oeg6Aqarr Jrer oE u6.rar m{c6rb crzxf.

73. Traduceqi tn limba rusd.

l. Magazinul este deschis de la ora 8 dimineafa la ora l0 seara. 2. profesoru}a dat fiecirui elev cite trei caiete qi cite cinci cdr1i. 3. Eu dau fiecarui copil cite qascbomboane Ei cite doui chifle. 4. La 8 ani el a devenit pionier, iar la 14 ani utecist,5. La cinci sute de metri de gcoald se giseEte parcul oragului. 6. Numdrul locui-toriior noului orag nu va fi mai mic de 10000 de oameni. 7. circa 2000 de elevi,vor

-invila la acest liceu. 8. Aproape 100 de elevi vor pieca miinq-in excursie la

munte.

14. a) copiali propoziyiile de mai jos, puntnd in locul spaliilor punctate cuvintu\potrivit (ro.q, r6Aa, .rrer).

1. Mse uecrn6Aqarr .::. : IoApjre celq6.{qarr ,i,J,r,.z. Moefr. lr6ue cdporci o,qfn,..l'; tvtoer'{ orUli cdlrox rrflrr... .3. Cr6prueft cecrpd As6Aqat Elaj,t!,.:;;.:i

E€ cdruy rd;rrro oainfudni4. Sii6yruxe 'recrrpecir

oattulnp4eryrrrxe rrrecrb;Aecir uert'rpe -..: .- 5. .{f,ue C*por rpu .... Tdre rpil.uuarr a6sl}r ... ., ,.

b) Puneli intrebdri pent,u a afa virsta fecdrei persoane dilt propoziliile de mafi8l,r,t,

c) Treceli propoziliile de mai sus la timpurile trecut gi viitor folosind formeleverbab 6rtno fuentru trecut) qi 6f.qer (pentru viitor).

15' Rdspundeli la inffebdri, folosind numeralele din parmileze pi cuvintele corespun-zdtoare (ro4, r6ga, ner), pentru a indica anii.

. 1. Cr6rmo rrer orr pa66ran ua sard4e? (16). 2. Crdrsro er"r,j rcr? (26)3. Cr6trro let erd crilay? (5) 4. A ,q6qxe? (l) 5. Ha crc6.nrro rrer oH cr6prue

n 6p6ra? (3) 6. Cx6:nxo rrer r6rueuy apfry? (21) 7. Cr<ilsro Jrer BaM ucudn-

1;| nu'rcr? (17) 8.-Cr6mro.ner ucndlsrnocr ndlrerury orrqf? (42) 9. A A6ayure? (65)" 10. A 646yurxe? (60).

16. Traduceli in limba rusd folosind pentu : tmplineste - ucuo;rnierc q a implinit -.ncn6mnnocrl va tmplini - ncn6nxnrcs.

La noi in familie e mare sirbdtoare. Astdzi mama implinegte 4o de ani gi fra-tele mai mare 18 ani. Eu voi avea peste doi ani 18 ani. sora mea a implinit luna tre-

,l ' cutd 14 ani. Au sosit musafirii. Unchiul (meu) spune cd este mai mare ca tata-

Vqn

-,P-este llqi luni:vg implini.,5"rlde,.ani,'iai:, rnetuqi:peste'o'tund-vj*ravea.49 ani..-.Ce 'rcpede trece vremea, - spune,bunica' - Farci (Kar 6ygro) ieri avea qi ea 49 deani (ea in curind va implini 7l de -ani).

II. Numeralul

{ ll7. Rispunde

ordinal (Iloprtdxoeoe uucflimerbHoe)

la intrebarea ror6prrfi (-or, -oe, -rre)?

c6rufinsyxc6rbrftrpExcdruftuerupExcdrarfiu-trTrlcdrrrfturecruc6ruficevucdrufigocrl"luc6rblft.{esaruc6TgrI

2. Numeraiele ordinale se formeazfl de la rddicina numeralului cardinal co-

respunzetor la cazul genitiv, cdreia i se atageazd terminafiile adjectivale: mecr-ri

trrecr-rlr7, mecr-da, wec'r-det wecr-&e; AnaAqar-* - zs0'p,uirsa;til, 'an, -oe) 'btei

resrn6cr-a - .qesstt6cr-otfi , -an, -oe, -bte.

3. Excepliedelaaceasti regul6 facnumeralele: n6pnrrft (primul) -as' {)e'-BIe;

sroEi* (al doilea), -afi, -oe, -ue; rp6rnt (altreilea), -bff, -be' -ruo ceqru6fi (a/

6aptelea), -r{r -o€r -rrel nocru6fi (al optulea), -as' -oe" -rrel coponor6ft (al

patruzecilea), -t!Ie -o€e -rre. Ele trebuie relinute ca atare.

4. Dela cuvintele m&cava, ttlutaudu, uuamdpd se formeazd numerale ordinale

cu ajutorul sufi.xului -x- qi al terminaliilor adjectivale: rtlrcn.rnrrfl, -4{e -o€1 -bleeMu;r;rn6u*ufi, -4fi1 -oe, -rre, nm.iurn6p4xrrfi, -an, -oe, -hre.

5. Numeralele ordilale se formeazd de la numeralele cardinale combinate

transformind uJtimul cuvint in numeral ordinal, de ex.:

ctipox nficena - c6pox socrn6fi: cmo doddqamo oAr{n - cmo deddqamu n6prnf;.

6. Numeralele ordinale se declind la fel ca adjectivele *, acordindu-se in gen,

numlr qi caz cu substantivele (sau alte cuvinte cu valoare substantivai[-), pe care le

determinS, de ex.: .B vumdro rp6raro tacrl- poadaa - Eu citesc lrartea a treia

a romanului; Ou eopdilrncn ceoiluu r6pruuu ycudxaux - El se mindreSte cuprimele sale succese.

7. La numeralele ordinale combinate se declind numai ultimui component,acordindu-se su substantivul "pe care-l determini, de ex.: On ctcueEm Ha Ar,a-

* Numeralul ordinalnipeuii,-a.f,,-oe,-bre se declini ca adjectivul rpricuttit,-aa, -oe, -bre(vezi $ 72); emophil, -an, -oe, -we, ca uotodiil, -aa, -oe, -bte. La fel se declind fiecare numeralordinal, in funclie de terminatie.

9L

o.urinnaAuarrtft | ,uecfruiAses6Aqarhlfi | gBaaq6rlrfirpnu6nuarufi | rpuauirufirerirpna.uuarrtfi lcoporor6fiuxrsfAqarbrfi I usra.qeciTu[ruecrR6Arlarrrff | ruecru,ueciTblftce-vs6Aqarrrfi | cevugecfrrrfisoceN{s6atarrrfi I aocrrwaecirufiaessrs6.uuarbrfi l.qesm6crufi

ndpruftrropdilrp€rufirern€prrrfiufrnfiruecr6ftceAru6ftsocrvdfiAeBirrrfi

g-qaprnropriwetna.7rd-El|9cyj-e-s19..'.lg..'.'9.|9J.!!....49.!|&e9.i..'..Fireridrpecra c6porc rocrufio cmpauil4y-Tu citeai pagina pafru sute patruzeci

$ opt.

Observalie.

Dati fiind asemdnarea lor formald cu adjectivele, precum gi nuanfa calitativlpe care o pot avea rneori (Oud n6prar ytenhp e udweu rctdcce: Oud nfzmuyueuirya a udweu rnicce), unele gramatici trateazd numeralele ordinale ca pe oparte a adjectivului.

A. Exprimarea orei (Batpamdnue qacosdzo spAJwenu)

$ 118. Pentru a exprima ora in limba rusd se folosesc atit numeralele cardinale,cit gi cele ordinale.

l. Pentru exprimarea orelor rotunde se folosesc numeralele cardinale (apliciti-du-se reguladefolosire a substantivelor dupl numerale (vezi $ 102), degi intrebirilepuse sint specifice pentru numeralul ordinal (rcor6prrf, rac? r nor6porvr racf?).

Ora tnu se exprimd doar prin substaotivul rac (omilind numeralul), de ex.:

B Aa,a, tptr, qetbrpeLa ora doutr (trei, patru).B nsrb (mecrr ... Asagqarr)qacoe - La ora cinci (qase...ilouizeci.

2. Pentru exprimarea orelor gi a minutelor se intrebuinieazl, atit numeralelecardinale, cit gi cele ordinale:

a) ora oficiald se exprimi in limba rusl, ca qi in limba romdnS, cu ajutorulnumeralelor cardinale, care indici atit orele, cit $i minutele, de ex.: Ceilqac we,qacd rpfuuarr ngtr rlm{r - Acum este ora doui si treizeci gi cinci de minute.Dup[ cum se vsds din exemplul dat, in limba rusi nu se foloseqte conjunctia s ($) ;

b) in limba rusd vorbiti, pentru exprimarea orelor qi a minutelor se folosescnumeralele cardinale in combinafie cu cele ordinale, de ex.: Ceilrrac AecflrbMf,EyrtrepBoro (ceea ce in ord oficiald s-ar reda prin:Ceiluac ABeudAqarb .rac6t

a6csrb umfr - Acam este ora douisprezece qi zece minute). ln acest caz,modul de exprimare a timpului in ore qi minute este altul decit in limbaromdn[. Cind ceasomicul aratd on L2 fi& se consideri cd aceasti ori s-aterminat gi incepe ora urmitoare - unu. Cind minutarul indic6, de exemplu, 5'dupi ora 12, aceste minute sint concepute ca apa4inind orei unu. De aici expri-marea - trf,rb Mlrryr lrepBoro .- cinci minute ale orei unu, adici ora 12 Ei 5';

92

Konipr,rfi sac? - Cit e censul?(Ceirudc) qac- (Acum) este ora unu.

B rcor6pou racf?-La ce.ori?B qac - Lr ora rmn,

.{na, rpr, {erhrpe qaca-Este ora rloui (trei, patru)fkrr (urecrr ... gBa.qqarb).vacoe - Este ara cinci (qase...rtouizeci).

.J93

gScsrr rriunyh n6proro - z€cs minute ale,orei'unu;."adic6-'ora"'-'12:*gi=-:10t"g:a:-m;d;pini la jum6tatea orei in curs - nonosrixa (uo.rr) uepsoro - 12 gi iumitate' dupdcare urmeazi o altd construcfie cu prepozilia 6er1

' c) tn'limbi votrbitd rtit:rlle care lipsesc pini la ora rotundd se cxprimd totcu ajutorul numeralelor cardinale. Pe lingi acestea se pune prepozilia 6et (fdrd),iar numeralul care indicd minutele lacazul genitiv, de ex.:6ec nsrfi (decnmfiovdmeepmu, deadqamu, daad4amu.namu) uarc (dea,mpu,.,) - este,ora tma (doud,trei...) firl cinci (zece, un sfert, doudzeci, doudzeci $ cinci). Deci, la intrebareaKordprrfi sac? se poate rlspunde in mai multe feluri:

Kor6pu[ rac?

AeBynb sacdB Aectrb MEq;r-ora oficialiora v $r lu'

.q6crrt r"rndr.qecfroro . -vorbirea curent[

^-^ ^ -: rn, Adssrr vac6r c6por vunfr -ora oficialiora v +1 rxJ

6eg.qBaauarf aecqrr rvorbirca cuientd

3. La intrebarea B rol5pou vacf? se rdspunde:

a) cu prepozilia r pe lingl numeralul care indisE ora la cazul acuzativ,de ex.: Rongdpm Ha.tuuderncr B ceMb qac6B

- Concertul tncepe la ora gapte.

b) cu prepozitia e pe iingd cuvintul nonosfua fiurndtate), la cazul prepo-zifondl, de ex.: n uonosire eocbM6ro npuw{t edcmu.- La gapte qi jumltateau sosit oaspelii;

c) nu se folosefte prepozilia n atunci cind in exprimarea orei folosim prepozitia6er, sau cind minutele stau inaintea orei, de ex.: Vpox ua,aartck 6ec AEaAtIar{nsrf s6ceMb -Lecliaainceput Ia opt fir[ itouizeci qi cinci; Vp6rcnavaacl g6cntunnfr gecfroro - Leclia a inceput la noui Fi zeee.

B. Exprimarea datei (Baryamdnue qucrtd u ddmol

$ 119. Pentru a exprima data, in limba rusd se folosesc numeralele ordinale ladiferite cazuri.

l. Pentm a afla ziua si luna sepun doul intreblri: XarcOe "u#'d?

- Ce datdeste? qi Kan6ro qucrri? - La ce datd ? Comparali intrebirile qi rispunsurile:

Kax6e quca6? | ffar6ro auctti? (rcozda?)

Cer6Ass daadqdmoe (uucad). | lead4dmoro ada (qucrtdl x np6gAnyroCerdasg dead4dmoe nda. I crofi Aerr poxg6nrax.

La intrebarea rcar6e qnc.rr6? se rdspunde folosind numeralul ordinal

la cazul nominativ (cu cuvintul vucad sa:u f6rd el), iar denumirea lunii la cazulgenitiv.

-R llr4l

1.:1t:: :. i . ' , . , .

I ::,

fJ j r .

&a;t..!;

hr:

ffia; i

i{.L '::il.J

E:*i5f,ii . :

i :

La intrebarea xarc6ro qucn6? (rcoedd?) rispundem punind atit numeralu!

ordinal, cit qi denumirea luoii (sau cuvlntul vuc6) la cazul genitiv.

2. Pentru a exprima data intreagd, adEugim la construcfiile de mai sus 9inumeralul ordinal care indicd anul, impreund cu.substantivul aod, ambele la

cazul genitiv, de ex.: I{:arcfie cezddua qnc;16?- Ceeddaa urrsiAqaroe cenrr6p*

mttcaua deeamocdm ciuudecnm ceAnr6ro r6la; Kardro srrcld mot poditrcn? fr

podilrca oA{[HaAqaroro nurapi m&caua deeamucdm wecmodechntn6paoro r6Aa.

3. a) Pentruexprimarea anului (secolului, rnileniului) ; rogr (rercrrrrcrreadrue)

se foloseqte construcfia compusd din numeraiul ordinal la cazul prepozilional cuprepoziliaB,urnratde cuvintele rov (aex, mwcaaercmue), la acelagi caz, de ex.:On podrtrca s mttcaqa deanmrcilm namtdechm rpdnen rcaf! (B xaxdu eody?)Rufiea ondcateaem paseilmue cmpau& s soceMuiAqaroM s6rce -(B xaxda eixeT)

b) Cind data este compusd din luni si an, cuvintul care denumegte luna std laeanfl prepozilional cu prepozi[ia n, iar numeralul care indici anul gi cuvintulreA, care-l urmeaz6, stau la genitiv, de ex': )mo cttyuiutocarmipre m&cn'toeoceubcdm nnmadec.hm Aerdroro r6ua(B xakdu udcnqe? Roedd?).

4. Pentru datarea documentelor,a actelor, a ediliilor este folositd construcfiacu prepozi;ia ra gi anui, (rog) sau luna in cazul acvzativ, de lex': Iluct'uri c*tn*tcnua deenmucdm mruAecfrui roA, dar lluctad 3a Mapr mircaua deendocirnusrnAecfroro r6Aa - S*isoarea din luna martie a onului 1950.

ln acelagi scop se rnai folosegte gi construclia cu prepozilia or pe lingl dat6'luni gi an, toate la genitiv, de ex.: Ilucutidd or rp6rrero anpdnr mdrc*todeeantacdm cduodecnm urecr6ro r6Aa - Scrisoarea din (de la data de..')

Comparalil

, ' ' , , . : , . ,.'' ."b) f.ztreIi..'tntrebarea',...eotspinzAtar.s;

ordinal.

18. Inlocuili cifrele cu numerelele ordinale, acordindu'le tn gen, numdr gi caz cusubstantivele pe lingd care stau.

l. Moi 6par 1fu4'rcx n (8) xt6cce, a fl.-R (10).2, Tn ryuri.n xypx6nu r(1) xuocre, a oH - ao (2). 3. Mofi gpyr xm€t ra (3) orax€, a Iraoi rdrs Ea(11) srax6. 4. lll (3) rvracrepcrdi sfIIurE yueuuxri, a us (4)-yueafuu- 5' Mnpa66raau r (1) na6opar6pvu, a rrr pa66raere ro (2). 6. B re6rpe llrr cr'ta€llrr (?) ;rdxe,. a E6uxr ros6paqr-n (5).

p Rdspundeli la intrebarea B rcor6ponr t*cf!, folosind in rdspuns' orele indicatede cifrele de mai sus.

4. RdspundeSi, pe rtnd la intrebdrile Kor6prd qac? B rcor6porrr racf?

{folosind cifrele din Exercigiul 19 a), pentru a exprima ora tn vorbirea &tvt1td.:

Model.7.Kor6pnft qac?-Eer uerseptz gra' S *ot.5p;;'";;;,v6rneprn gea,2. Kor6pnft uac? .{6carr ulruiir tp€rrero' B ror6pov laclf? .{6cxrruuulr rp6rrero.

2-A. Rdspundeli la urmdtoarele lntrebdri lolosind prepozilin a, unde este cazul'

Model. l{:orxi eat na'tuudeme pa66mamt? -B edcenu vacde.Crc6.nrtco npdrvrenn ett pa66maeme? - Ce**,racde'

F-^il"

?

i'l

la cari sd iaiitnda" fiecarc iumeral

Om xaxdzo uuctd? (Din ce dat6?)<flp6a4a> or rropdro Srryorardrcssa Aegrrrcdr rpltAqarbrflecr6ro r6ra.<flp6nna> or cy666rrt.

(,,Pravda"

3a rar<de qucfu? (De pe ce dati?)<flp6sAa> sa rp€rre cearabpi tircs'ragerarrc6t cdr'ogecrt rropdro rd4a.

<IIpAgAD sa cy66dry.de simbStE).

{. Kor.uri srt roxftecr cuarr?Cr6mno rp6ueulr nrr cn6.nu?

2 Korari srr o66.Eaere?Cx6lrxo sp6veun srr 6drrR s

3. Korari repufnacr o6ura cecrp6Crdroxo np6rvreuu os6 6uri n

s6ceMb qac6s

Icror6nofi? |

qac

rorra6fi.? |r6po4e? |

rPu vaca

4. Koru6 nn upuruni r 6u6.rnor6xy? I ---- -.- ,Cxii:nro rp6tenu srr 6turu ruti I Iltrb qacoB

5, Korai npuurnf r salrr rdcrll? | --^cr<lrrxo rp6ruenu or"'dJt"r y aac? |

aua vaci

21. Schinbali tmbindrile de cuvinte care indicd ora prin construclii sinonbne. Scrieli

cifrele cu cuvinte,

95$.B:i

f;i+1

Exerci{ii

17. a) Inlocuili cifrele prin numeiale ordinale, acordindu'le ingm gi numdr cu sub-stantivele Pe lingd care stau,

(1) y.renrir, (2) yreuriqa, (2) xypn6r, (2) oxn6, (11) pr.q, (13) srix, (3) pna'(24) la6nrsrr, (5) xnacc, (5) 6sepo, (6) yu€6rlrr, (6) xurira, (8) raprriua, (7) nduua,(16) a6xa, (15) udcro, (31) l6rovra, (23) cryn6rr.

94

.J

'' " Model 1 , yijilmeqb 'eoue4| e 'knacc e' 8' rtuc'e ''15- = uunym:-V\ilmeat;" eou^Ert ' e"

xadcc uemeepmu dee*mo eo.

Model 2. vqilmetta etirwer us. xadcca e 8 ,tac6e 55 uunym. vutlmen edrwel us

xadcca 6es nnrh{t bdenma.

l. Mrr ncrp6u.rJrncb B nepxe B 8 .rac6s 25 r.alrrfr. 2. On solu€Jl r 6u6nuor6ry

s 7 uac6s 10 rrrurfr. 3. Il6ee.q orx6Aur n l0 qac6g 40 r"tnnir. 4. cefiqac 3 qac6

30 rrnrafr. 5. Maragfir orrprrr6etcx B ? sac6B 15 r'rurqit. 5. Marasfg 3aKpbIBa-

ercs. B 12'rac6s 45 uuqir.

22. Puneli intrebdri la cuvintele subliniate din propozrtiile de mai ios'l. 8 Mapma-Mex4ynap6xrr'rfi xducruft Eeus. 2. Ilipeoe udn- Mex,ry-

Eap6,mElfi gesr rpy.qirrtnxcs.. 3' Ildpaoe wbaa-,{em samfrrr zerlfi. 4' Iedd'tlamo mpdmte Aeeycma- AeEL ocDo6ox,q6Er4.s s6IIIefi crparrir oT oalulicrcKororocn6Actsa. 4. Ilamaddtlamoe cenma6pA-n6prrrfi gero yu66uoro r6Aa. 6' Tpud'

qdmoe dexa6ph- Aeru Pecmj'6.ruru'

23. Trmsformali propoziliile obpinute, rdspunztnd la tntrebarea:Kaxdro qlrcn6 vrr np6sAsyeIr,r ... ?

Model: Bocu"l6e rrtSpra - eto Mex4ynap<iaruf xdscxufi AeFb. BocbM6ro

u6pra llrr up6tguyer'.r Mexgynap6grrtft xducrufi gerr.

24. TraduceYi:

1. ln ce an ai inceput sd mergi la gcoald? - ln anul 1951.2. ln ce an a intrat

la liceu fratele tiu? - ln anul 1970. 3, Ea a terminat liceul in anul 1975. 4. ln

luna februarie 7975 a apdrut o noui edilie a acestui roman. 5. Industria acestei

f6ri a inceput si se dczvolte in secoiul xDc 6. Mihai Eminescu s-a n[scut

la 15 ianuarie 1850. 7. Acest document a fost publicat in paginile ziarului Scin-

teia din 5 martie 1949. 8. Nu voi uita niciodatd ziua de 5 apriiie 1974. A fost cea

mai fericitl zi din viala mea. 9. Fratele meu s-a niscut la 21 mai 1963' 10. La

10 septembrie serbdm ziua de naqtere a mamei.

***

III. Numeralul colectiv (Cofiupdme"xbHoe quctrtmehHoe)

$ 120. 1. Numeralele colective sint apropiate ca sens de numeralele cardinale,

indiclnd, ca qi acestea, cantitatea obiectelor gi rlspunzind la intrebarea cn6,rrxo?(vezi $ 100). Dupn numeralele colective (d6a, d6e, dede, mpde, admeepo, nAmepoo

wdcmepo, cduepo, edcuaepo, deehmepo, dechimepo) substantivele se pun la cozulgenitlv. numirul plural.

Comparafi: gn6e gpys6fi, rp6e ronipnqeiir'r6rnepo get6fi, n(repo crygdnron,

udcrepo yrennr6n ... at dea dpyea, mpu moedpw4a, uem&pe pe6Euxa, nnmu

cmyddumoe, wecma yveauxde ...

96

N lp6e' rpdc 'r6rrepo (ror6pnurefi)G " ABofx rpoft rrernepilrx (ronipuurefi)D lpofrra TporAM uerrepdrra (ror6pr,rqav)

^ J aso*x J rpoth J verreprix (ror6puurefi)n

IABOe lTpd€ |vdrnepo| .qBo*ME rpofiia verrepdrvz roripuuavnP (o) .qeor.rx (o) rpofu (o) verrepfix (o) roniprruax

Numeralele nfrrepo, n6cmpo, cduepo r6cruepo, se decl.ni ca rdrnepo (dintabelul de mai sus),

$ f 21. 3. Numeralcle colectivc se folosesc mai rar decit cele card;nale. Iatd citevacazuli de folosire a ace$t6a:

- ele se asooiazi cu subotantive care denumesc persoane de sex masculin:ge6e cayA'6nron, re6e yrcmn0n, qdrrepo uyxurfin, nirepo pa66.rnx ;.a.m,d.(Cu subslantive care deauncsc persoaae de sex feminrn se in'rebuinfeazI doarnumeralele cardin'ah: pe cryaSrmn, rpr yrerf{u, verilrpe x6nrqlrRu, nzrrpa6rirmru);

- numeralele coletive so asociazl cu pronume numai atunci cind acestea indicEpersoane de sex naasculin, de ex.: flec 6&ao rp6e - Noi eram trei (persoanede sex masculin); Ilptt*d rco nirepo- Am sosit to{i cinci;

- numeratrele colective se aeociazd qi cu substantive care denumesc pui deanimale: rp6e xomAm (trei pimi), r6rnepo r4enrtnt (patra cd(ei), pe cind cusubstantivele care denumesc animalele respective * nu, de ex,: rpu xdwnu {treiprsicri), verrirpe cofidxu (pafru cfiiai);

- de asemenea, a€estoa sc mai folosesc Ai cu substant ve care nu au numirulsingular (unele dintre ela aritind obiecte perechi), de ex.: Koonepam.ile xynrttrp6e can6fi - Cooperotiva a wnpdrat trei sinii 1 Or.til dxa,tu .r6rrepo cyToK -Eiau cdldtorit patru zile p patn mff ; Y uenft Asie nurx--Eu am do:u6 perechide schiuri;

- numeralu! cohctiv, singur, fErd a se asocia cu alt cuvint, se poate referifie la persoane de s:x mascmlino fe la persoane de sex feminin (sau luate impreund);d: ex.: Cdmepo obtozd ne *lyn-$apte nu asteaptd pe unul; IIItu t|rsepozmpde uywutiu u cx€augurm- Mergean pttru - trei bdrbali ;i o femeie ;

i rzz. 4. Dupi numeralele colective ri6a, 66e la nonrintativ sau la acuzativ(cind acesta este la fel cu nominatiwl), substautivele se pun la cazul genitiv,nuntdrul singular, do er: 6fit uiatuuxt,66e dieourn (ambii bdrela ambelefetite\.

Numeralele 66e, 66e. s€ asociazi cu orice fel de substantiv, indiferent de gen:6t6t udtu,aLrka, 'ffia cdM, fu dry, ifie dCeoarcu, 6Ge xnrtzu. ,.,r, i ,

7 - Gramatica limbii ruse & ru gcolar c. - l58l gZ

Masculin Neutru Feminin

NGDAT

P

irF ,?.

5- Declinarea numeralelor o6a - o6e

- . : - . . . - , . . . . - . . . : . . - : , _.

DacE la numdritor se afie numeralul 2, acesta ia forma femininului ABe, de-1j- - gBe rp6rbux (doud treimi), * Ar,e mecrtrx (doud ;esimi).36

i 124, 2. ln declinare ambele pirli ale numeralului fracfionar se schimbddupi caz. De exemplu:

NGD

Ase nfrsrx A .use n:iTbrx4ryx uitrtx I asyvr nirrruugryu uirrru P o .csyx u.irux

3. Substantivul dupi nurneralul fraclionar ste intotdeauna la genitiv singular(odna mpemoa (mpema) ] racrxa - o treime (de) din teren), indiferent de cazulIa care se afl6 numeralul, de ex.: On zoeopimo6 imoil oqlr6fi rp6rn (mpdmaeil)zx yrdcrrca - El vorbe;te despre aceastd treime de teren.

$ 125. 4. ln vorbirea curentd p.rrtru I se foloseEte cuvintul nononrftua (7a-z

11mdtate), pentru -j- - cuvintul rp6rs (trefine/, pentru :- (odnd uemeEpnma)-

J-

cuvintul r6rreprr (sfert), iar pentru t L (odua 4d.taa u aiwti amopda-un tntreg

gi o dointe) -no.nr:op{. Numeralul noniopa se schimbi dup6 gen qi caz.

66ao66uxo66uu

d6a, o6duxo6duvlr

(o6) o6<irx

d6eo66uxo66nu

d6e, o66nxo66nvru

(o6) o66ux

i ,a

Ex ercilii25. Citi{i ;i yaduce{i propoziliile de mai jos. Indicali numeralelecolective ;i cuvintele

la care acestea se re-ferd.

l. Osr,i 66a pa66ralrn xa S66pnre. 2. B r<iIr'rnare sx 6drro nirepo' 3' V nlrx

r6rnepo Aer6ii: Ande M{r6qrrKoB lr Ase A6ro'Ixu. 4. Bo1rrI6ra, nce rpde, rp€nro

enltn.S. V xer<i Odr.nfl :6nqrrr 66e pynri. 6. Onri, nce ru6crepo. ulrr no 6dpery'

7. IIo Si.rmqe grnn .us6e: lryxr/taa a x6nruuna. 8. C o66ux crop6u pargaririucl

rprirr. 9. Oxu paccr4:rtsanri o6 o6drlx tr'l6tr"srax.

26. Traduceli in limba rusd folosind, unde este posibil, nunteralele coleclirc.

l. In gridin[ lucrau trei: tata, fratele meu mai mare Ei eu. 2. Lingd sobd

erau culcali trei pisoi. 3. Profesorul a dilcutat cu amindoi bdielii. 4. El a dat ca-

ietele celor doui fete. -s. Bunicul are trei perechi de ochelari. 6. Ambele lacuri

se gisesc in nordul lirii. 7. Dupd spectacol phtru studente au oferit flori diri-io-

ruiu!.8. La uEi erau patru: trei bdiel i gi o fatd.9. cinci cd{eluqi alergau prin curte.

10. D oi prieteni jucau qeh pe banci.

trV. Numeralul fracfionar (fipd6noe quc/tilnxenbHoe)

,$ 123. l. Numeraiele frac;ionaredenutnesc p6rli ale unui intreg. Ele se formeazl

cu ajutorul numeralelor car<iinale in combinatie cu cele ordinale. Numdritoiul

fracliei se redii prin numeralul cardinal la cazul nominatit, iar numitorul prin

,numeralul ordinallacazuT genitit' plural, de.*., -L -tpn cegrn'rdrx (trei ;eptimi),

t - nuro .aecfirnx (cinci zecimi).

10DacI la numflrdtor se afll I (oaH6), la nurritor se foloseEte numeralttl ordinal

,feminin la nominativ, de ex.: --!- -oru6 nrop{r (o doinrc),I -e4s{ sfaas

.(o cincime).

98

$ 126. Daci numeralul fraclionar se asociazi cu numere intregi, atunci ia nunte-raiul car<iinal care denume$te aceste numere se adaugi uneori qi ad-iectivul

ultax (tntreg/, de ex.: 1 J-1odrui qdtaa tt odnd amopd,t), z I laee tldautx u odx6z)

. , -4n"1mas), 3 - (nryu qitau u vemttpe nAmotx) E.a.m.d.

Construcliilede tipul 0,2; 0,02; 0,002 etc. reprezinti cornbinagii intre numeral*cardinale qi fraclionare:

0,2 - Hortb rqdaam u dee decimo* sau0.02 - Honb qdrrbrx u dae cdmaw sau0.002 - noau 4daux u dse nt&cnvuutx sau2,3 - dee 4d,rutx u mpu decimux sau

t i "

f : lf "

NGDAIP

notmopd (udmpa, eedpd)no tit moPa ( u dntPoe, a d d eP )no$,mopa (,+t dmpaa, e d dp an )rtonnop d ( udmpa, eedpd )no aj,mopa (,v dmp auu, a d dp auu )(o) noajtntopa (udntpax, eddpax)

noamopir (neDdm)no$tmopa (neddau)nerimopa (neddmu)no.nttoptit (neddau)notitmopa (neddanuu)(oj noti'moPa (nedi'tnx)

noau Edtau dee decAmutxuo,to 4d,tutx dee cdmuxuota q|tutx i)ee ntitcttwftt;;dae ryd.,turx ntpu decAmt:x.

99

l

: l :Exercilii

27, Citili numeralile de mai ios: j-, t f,,

t (t -- ; s -:-; 0,5; 2,05;0,(M; 2,02; ?,3; 6,5; 10,1 ; 10,01.

6 l0 '

28. Traduceli in limba rusd.

l. ln acest oral locu esc un milion gi junitate dc tocuitsri. 2. Rezultatul pro-blemei este 0,003 din uscatul globului pimintesa 3. H€vii Folii au semEnat pe

77-l din lotul gcolar porumb, iar pe lfloarea soarclrei. 4. Ia garinoi am aEtep-

,ia Oo", un minut gi jumitate.

rt:**

,2. 5. s l . o3. 2.-5t gt -

2, 41 5t

'of ; f ;

100 101

VERBUL (f.rraroa)

in limba rusi, vorbul elprimn a{iurca cu ajutorul persoanei, modului, tim-pului, aspecfului qi diatezei. Toa& fornele verbale au aspect gi diatezE. participiulnu se schimbr dupd persoani p mo4 iar gerunziul nu se schimbi dupi persoand,mod gi tirnp. Formele verboh sc imFart informe conjugabile (cnpazdeawe S6putt)qi forme rccmltgabihe (rccrpnadetue 66puu). Forme conjugabile sint celeale modului indicativ, imperalivgicomdifional, iar infinitivul, participiul gi gerunziulreprezinti formele neconjugabih ale verbului.

Infnitirtut (Un0urrumua)

$ 127. Infinitivul este forma iniliali a verbului. El are urmdtoarele sufixe: ,rr:nucaTb, qumtiTb, pucae&n, ryut*;n (car€ este accetrtuat): uecr*, mpncrfi (ascutura); -crr (de asEmctGa accentBat): cnfi, wtecrf,(a croqeta); -cwz yndcrt(a c6.dea);yudar (a lua in considenalie); .ilrbi meorb (a curge), ieqb(a se culca),6epdts (a pdstra) etc. rnfnitival poate iadeplini in propozilie funcqia de subie:t,predicat, complement etc., dF €rL:

I{yptrn epidno - A, fw esra ddtndtor - subiect.He slrlxfrn eoaacia c ndac- JVe se aud vocile (oamenilor) de pe cin,tp -

predicat.on nonpoctfrn areruf 4omirr cmuni-El mi-a cerut si recit versuri-

conrplement indirect,.fi e&wee e cad molrirr dddyure-Am ietit in grddind si-t rjut pe

bunicu - complement circumstanlial dc scop.IIIxdaa panuadem e yaerlrrncd;r- yniaue srrrirr eupaltime,nno * $coala dez-

vohd la elevi pricqterea dc e citi e4tresit - atribut.

Terele vorbelor (Ocadeat zwe6m6)

$ 128. verbele in limba rusii au doui teme, care stau la baza tuturor formelorverbale: tema infinitivutrui sj temo timpului prezent (sau viitorului sitnplu).

De la tema inftritivufui sc formeaz5:a) timpul trecut gl modr,rl condifioaal de ex..i rg,e6.mb-nnc6-a, nnclrt 6ot

(ar scrie);

n. iii.! "iY' ri1

I t 1! ' -

u: j ' :' ! : l i$ iii? !i:I i ir i t t li i ,;

l i i :

- . - :-.,-,.,:*. -.. . -.. -.

b) participiile'la timpul trecut, de ex.: trrc6-t??b -nac6'6w-uit (care scria);,c) gerunziul de aspect perfectiv, de ex.: xarnc{-t?rb - saflnci-a (scriind).

Dela tema timpului'prezent, persoana a III-a plural, se formeazI:a) timpulprezent Ei viitorul simplu, de ex.: snr{-tum (pers'a lll-apl'),quri-ro

(pers. f sgj, nporm6-m (pers. I sg., viitorul simplu) etc.;b) modul imperativ, de ex.: pa66ra-Iom-Ps66Ta-ri (pers. a II-a, sg.);c) participiile la timpul prezent, de ex.: Pa66T^-tom-pt66ra-nu7-utr (cate

lucreazd);d) gerunziul de aspect imperfectiv, de ex.: pa66ta-rcm-pa6rira-x (lucrind).

Clasele verhlor (Radccut znaednoe)

Temele infinitivului qi ale timpului prezent (sau viitorului simplu) sint folositepentru gruparea verbelor in clase. Clasele verbale care sint folosite drept modei.pentru formarea de verbe noi sint denumite clase proiluctive (npodyrcmfienorc xadccw);cele care nu mai servesc la formarea de verbe noi, 9i care de fapt sint intr-unnumir limitat, sint denumite clase neproductive (uenpodyrcmianue rcadccw)-

A. Clasele producfive ale verbelor

$ 129. ln prima clasi se inciudverbele care au tema in: -a-, -Ba-' -nua-' -br*a-'de ex.: aumivmo-41sn{-1s, coepetil-ma (a incdlzi) - coepes6-ro; nodudpxusa'mu(a sublinia) - nodv€prnst-rc; earcpitr,a-ruu (a inchide) - sarprina-p etc. Acesteverbe nu-gi schimbi accentul in timpul conjugirii.

Verbele din clrsa a II-a au tema ln -e- accentuat: uu,6-ma-un6-ro,yu6-mo-ya6-n, e,tad6-na (a poseda) - eaadr|-to E.a.

Clasa a III-a cuprinde verbele cu tema in -ona-,-era- la infinitiv, La prezent

aceste suflxe sint inlocuite cu -y-. Comparali: punnimu*pucfn (a desena);deuoucmprtpoaama (a demonstra) - deuoncmpilpy-to; durcmosil-mu (a dicta) -lu<m!-ro. Acestei clase ii aparEin qi citeva verbe care igi schimbi tema la timpulprezent: crceeanrc (a mesteca) - ucyio;rcneedmu (a ciuguli) - rrno6 g.a.

Clasa a fV-a se caracterizeazd. prin tema infinitival5 in sufixul -rygi prin

tema timpului viitor in sufixul -n+ xprtrcwy-mu-xp{.txn-y, moarcuf-ma(a1ovi)-morrKv-y etc,

Yerbele cu tema accentuatl plstreazd accentul in timpul conjugdrii, de ex.:t<pttxuymo, xprttcuy, rcpilxuewt etc. Dacd la infinitiv accentul cade pe sufixul -uy-,atunci latimpul viitor (sauprezent) acesta sernuti pe tema verbului,de ex..;eseta-ufma (a arunca o privire) - age'xfrnewt-esznrtuem.

Clasa a V-a este alcdtuitd din verbe cu tema in -fi- la infinitiv. La persoana Ia timpului prezent sau viitor simplu au loc alternanle ale consoanelor din finalatemei respective (vezi tabelele conjugdrii a II-a, $ 138). Difer[, de asemenea,pozitia accentului la infinitiv Ei prezent, de ex.: arc1ilmu-arofnb-atb6uwo...,aosrtmo - eoctcj, - edsuuto ...

t02

fi

II

i : l

fi1,.ti

$

iri:iirF

:jl

i,i:

i!

"n

B. Claszle neproductive ale ierbelor -:" ' -*'-- - -

S 130. B. Clasele neproductive ale verbelor prezintd rnai multe deosebiri intretema infinitivului gi a timpului prezent sau viitorului simplu decit cele productive.Cele mai uzuale verbe din aceastd categorie sint: 6parr, B3srL, 3Barb, )Kr4Tb,ecrb, Mr,rrrr. nr{Tb, Jrr.rr6, ,Ear6, Barrarb etc. (vezi tabelele conjugirii I gi a II-a,$ 133, 134 q.a.)

Fersoana verbului (Kameedpun r?utld e.nazdna)

$ I31. Persoaoa este marcati prin terminaliile verbului gi prin pronurnele per-sonale.

Un numdr de verbe in lirnba rus6 nu dispun de toate cele trei persoane, ci doalde pers. a III-a, intrucit exprimd acliuni care nu pot fi raportate la pers, I sau aII-a, de ex.: 6nilsumucx (a se apropia) *, eoepacmanra (a cregte), npacou.ilmoca (ase strecrira) etc., de ex.:Bodd r4ncivnaaercr vipes n.aomilny - Apa se strecoariprin baraj

O serie de verbe nu se folosesc la persoana I, de ex.: no1edilmt (a invinge)"

1t6edilmo (a convinge), ou4ymimt (a sim!i), 1acimo (a vorbi ca un bas), aydrimu.(a glumi.;, ovymttmucn (a se afla) g.a. Aceste verbe sint denumite defective.Verbul 6urmu (a fi), spre deosebire de limba romAni, are la timpul prezentnumai forma ecmo (este) care qi-a pierdut valoarea de persoani gi num6r, de ex.:V .naeuh (y me6.fi, y ue7 ...) ecrr rapanddw * Eu (tu, ea...) am(ai,are...) un ueiotz-

ln iimba rusi fiecare persoand are gi valori transpozitive. Astfel, pers. I sg:poate avea valoare colectivi, fiind folosit[ in proverbe qi zic6tori, de ex.: Mohxdma c

^pdw - uuqeed ue gsiro** - N-am /osl, n-am vi.zut. Formele pers. a II-a

gi a III-a Gg.Ci pl.) pot avea gi ele valoare coiectiv5, de ex.: Vmo nocfiew,mo unoxll0ns - Ce semeni, aceea culpgi; 06 om4d vdcmo n*myr o eagdmax - Despretata se scrie des tn ziare.

Conjugarea yerbelor (Cnpawduue ?,aazd,ro6)

in iimba rus5. existd doui conjugEi: conjugarea ..I (n6paoe cnprx6nue)1i conjugarea a II-a (nrop6e cnprx6uue). Acestea se deosebesc prin terminaliilecare se adaugd la tema timpului pl:zent.

* A se deosebi de npu6tisumtca care se raporteazA ]a toate persoanele, de ex,lnpuS,,ttitcltct - npu6ttisttutrc;t - npu6atwmcn..

.* Traducerea ad literam: Casa mea este la marginea (satnlui)-nu qtiu nimic.

r f

i

1n1

Singulor

n rure4o rrutrt-yrlt quri;eilrr fiiirx-eIrrb

a.OH, OH&; OHO ql,lTa-eT nI{U-eT

PluralMbI ttr.rT6-eM niru-eMBbI qHT6-eTe nftll-eTeOHI,I tII,IT6.rcT NTiUI.YT

A. Conjugaree I

$ 132. Verbele de ronjugarea I au la timpul yeaxrt seuviitor simplu termina{iiaccentuate gi neaccentuate. Terminafii accentuat€ au urBitoerele verbe:

l. Verbele in -rn, -crl; udmil, eecmfi (a condue), necmil (a duce), pacm*(a cregte), eesmfi (a ci,ra), 4aecmil (a inflori), jnxicmo (a cidea), npovdana (aciti) etc., de ex.: necmrt-uec!, uecEut $.a.m.d.

Verbele de aspect perfectiv cu prefixul Bf,r- arr aaoentul pe prefix. Compara{i:17ss17ui- necit - uecEuta; eiurccmu (a Suporta) - e&rcecy - e&uecewo.

2. Verbele in tr: 6epdau (a pdstra), msib (a ccrge), ne.r6 (a coace), cmpltqb(a turrde), uanpiva (a incorda), de ex,: aeEa - rccKi-nevrr-wt etc. Fac excep-

{ie verbeie uova (aputea), teu.u (a se culca), docntiwta ob{ine), care au terminaJiileneaccentuate.

{ "ru&nc6",*.g3. Verbele cu sufi.xul -sala infinitiv. La timput preEeat ele pierd sulixul si

primesc termina{ia accentuati, de ex.: acmaedmt- ecmat6, ecntaEwu; cdaedmu -cda:b - cdatuta; yeuaadma (a recunoaqte) - ywafu, yoxa&at ...

4. Verbele cu suflxul -epe-: unepdrna (a incuia) - sanp! - canpduu; yueptlmu(a muri; - yr,tpi * yMpALub.

5. Verbele monosilabice cu -u- in ridlcina cuvintului: Swnw (a bate';, nun*(a bea), auma (a vdna), wuma (a coase), de er: 6Dana - 6aro, 6udutu,

6. Verbele 6pamu - eznma (a lua), ucumt (* trdi\, seanu (a chema),nottima (a infelege), naadmu(a incepe), nocnimu{at'rir'itn},&rwtnb(a inotu),wamu(a stringe), ucamu(a secera), paamt (a rupe) Sa", de ex:pearna-pey -pei)wu.

Celelalte verbe de conjugarea I au accentul mobil: eL cade sau pe {erminatie,sau pe riddcini. La timpul prezent sau viitorul eimplu de sraferd alternanle vocalicesau consonantice. Datolit5 acestoia, tema infinitivului se deosebegte uneori radicalde tema prezentului sau a viitorului simplu (vezi g 133).

104

:il .:,.t' ':&.*....

: . ,

AIleMdr!

$ 134. Alternan{a vocalelor la tin4tul prczeil sau viitorul simplu

- a acopeil

Singularbr-o r rcp6ro (eu acopirr)

rrr xp6eumoH, on6, oH<5 np<ier

Plurallor xpdevrrrr xpdereosr xp6ior

nerb - a cinta

Singulare-o .q nolo (eu cint)

ru uo€ruroE, oud, ond no€r

Pluralvrt noElrBLI IIOETE

olrr{ rro}irr

se a$eza

Singulare-a n ciay(eu rni voi ageza

ThI CrlAeruboE, oH6, os6 ciner

PlurilNrsr ciqerr.{srr c.i{eteOIIE CONVT

Observapie. Dup[ acest model se conjug[ verbe e aumt (a spdla), pumo

{a sdpa) 6umb, (a urla).

Singlar

s roBotrFf aex-fTbI roBo@. , nex-fitnbon, ou6, oE6 roBoIFiT ner(-riT

Plurallcr rorolrfur n€x-riMBbr roBo[F&Te rex-fiTeoar rorop-ir nex-AT

Singular

64t .n ron66alo (eu oscilez)rrr ron66neurboH, ou6, os6 rcor66rer

' Plural

urr roa66aeprerr xor66rereoxlr ron66lpr r,

p€rarr - tiia ', .r.. crarc{u, - a s{ri

Singular

M-Mn r 4peua6 (eu molIi)ru Apdtlrreurrox, 016, oE6 ,qp6Mrer

Pluralurr Ap6u,rervrrur 4pdunere

onu gp€rnorror

ncrfrs - a ciuta

SingularcK-ul fi Lrqy (eu caut)

rrr rirueruroH, ou6, oN6 rirqer

PluralMbI IhUCMgrr rfirereoxu riuyr

Singular " "r.a p6xy (eu tai)ru pdxeuron, on5., o116 pdxer

Pluralwrr p6xevrnrr pdxereoxr.r p6xyr

Singularr craqi (eu sar)T6I CK6IIEIII6

oE, oE6, og6 cx6.rerPlural

Nrrr cx6sel4BbI CKaqETEouu crfuyr

Singularq nrr.ui (eu scriu)ru nriureulon nfuret

Pluralnnsl nfinevsrr urirueteouu nfuryr

105

$ l3'5'. Ali;iiAiliiA'"i:o"nioiiiiA[a;i:']ii iiWiitil'iti'diant sau'i'iitlit' " ''

Moqr-a putea, nou6'b-a ajuta, nerlb'*ri se culca,6ep6'r-a.pdstra ners-a coace

'. Sin$ilar

uolror! (eu niry (md'voi auta) voi culca)nou6Neurc rixeunnor.rdxer rixer

t i

r-x.a uorli(eu pot)Tbr I\46XeirJb

o"lox61 Mdxer

tos6j

MbI MdXEM

BbI M6XETE

orrr4 M6ryT

noll6xevnoMdxereIlor\4oryT

6epeny(eu pistrez)6epexdura6epeNEr

6eperx€u(repeNdre6epe11'r

x-q s neki(eu coc)rbl ne.rdutg

o' lou6) neudroHoJ

nalt neqe*rsrr neqeleo'Hll uexyr

Plural

.nixelllixere

-rfryr

$ 136. l/erbe care au teme difcrite la infnitit' ;i prezerzt sau la fiitorul sin4tlu

ggan-a chema nnrrrr-a incta rep6n-a Iieca

rr 30Bi (eu chem)rtr roneglr'ou, ou6, ond soser

Mrt soseN,lgbl sosereonu roayr

r yMpi (voi muri)rrr yupeutlorr, oH6, oud yIvIpeT

M6r yr4peMBbr yMpereoHLI yMpyr

MbI IIJTLIBEI4

nH n"rr,nereoHI{ trnbrByT

Singular

a nrrrnj (eu inot) r rpy (eu frec)rr,I n.nuniu:i' ;r,t rpdu:lou, on6, on6 n,run€:: o!i, oHA, ono rpdt

Plu^al

vri rpduer,i rpereoHrI rpyT

)KaTb - a secera

n xn5, (eu secer)rn xndunor. ou6., 0116 xHeT

\4bI )KSEN.I

arr xHdle

o}lr, xiiyT

Singular

r r{Mi (eu string)TDI )KM€UJIT

oH, oHe, os6 xra€r'

Plural

MBI XM€M

BbI XMETE

oHa xMir

nourirr- a infelege

r noivli (voi inlelege)TbI rlofiMeurboE, os6, oE6 troftMeT

uardrr - a irrcepe aap63s - a da

Singular

x ua.m.f (voi lncepe) x aaro (eu dau)TbI Harrserub rur .ua€ruroF, otle, ou<i ua'{uOr oE, og5., orici na6r

105

Observalie.Dupi acest modei se conjugf, verbele ecmaetimr, (a se ridica), yernedtnu (a se

recunoa$re),

6paru - a lua nnri, - a bea

. . . ' - , . - . . ' . . ' . ' - ' . .

lrrr noiirr,r€uru uofiuEreouu uofir,4ir

r 6epli (eu iau)trr 6ep€uron, on6, ond 6ep6.r

vrr 6ep€uBbr GepeTeoun 6epyr

-,::-,. -t:.,..:: . .

PluralMhI EaqseMBbr EailuereoEE EalrEyT

Singular

x nurc (eu beau)rrr nteurlou. o116, ond nr,Sr

Pluraluat nrE'lls r nr€reoxli ngrot

' '1 I . . - . - . .

vru ,qaEr'rBbr Aa€reOEE AAIbT

x yu6crryro (eu particirrr vqicrByersi,or, ou6, oHd y.rdcrsyer

Ivrlr yu6crayelrrrr Y'r6c'rrYereoxz y'rfcruyror

{ :=

6srrr-a f i ' ' . . : . ' r r r r r -a lua Msrb-amototol i

Singularn 6ily (voi fi) r Bo3bMi (voi lua) r rrany (eu mototolesc)TEI OyAeuL TEI Bo3bMerrrl IEI I\4II€rrrroE, oE6, oud' 6yaer ox, oa6, 0116 Bo3bMeT oE r\,creT

Pluraluri bjgerra rrlrr sogrl4€N{ r\cr ME6MBbI 6iAere ssr so:svdre nrr rq€reoUll 6j4rl ou4 aoslufr orrr{ MEyT

dxlrr-amerge K,{acr!-apune xnrg-atrdicu un vehicul

Singular

r d.qy (eu merg) r KnaAy (eu pun) fl xnBy (eu trdiesc)Tbl e,qerllb rrr n;ragEur rrr >KffseilLon, oub, ond d.qer ox, ox6, ond raag0r ou, on6, os6 xaner

Pluralvrr dgerur Irtrr r,ra,l€rnt vlt xltg€rrlnrt 6aere lu rila,fdre gu riuneteouu 6A),T oun xlagjr oqr.r xnBiT

F lffii' i f i jg

f t+-- l1 l

r li|, i l t

.f, ffi

:''illii,rr,lri'liiiiigitir,iij i

$ifiidffi&ilfii

:ffi*,tliiriiii;llll* Iiii1 rtilI ittl1

s no.rVrc (eu innoptez)TEr FOqyeIuLoE, o16, ou6 uouyer

vrr novjerraarr no.rfereosa soqliror

Singular

n rpe6{J (er.r vislesc)ru rpe6€urroH, on6, ou6 rpe6€r

Plural

vrr rpe6€vnrr rpe6€reorn rpe65ir

r no4nulrrj (voi ridica)rrt noAuriveut 'ox, 016, on6 noAgriver

vu nogniveusrr noAsrivereoxu uo4Hrivyr

Il ,,*recrii -a m[tura' \

x upnvj (voi prin-,i)rrr npflreruron, ou6, oud upriver

uu upriuerrrnrr uprlvereonr uptrvryr

Singular

r. rv,ery (voi mdtura)rrr ver6nrton, oH6, ond ver€r

Plural

vrt uetdrtebr veteteorn verjr

q seaj (eu conduc)rri se.uerxrolr, oE6, on6 re.qEl

vu aeg€rrBBr BeAeTeouu re4!r

B. Conjugarea a II-a

f 137. O serie de verbe de conjugarea a II-a au la timpul prezent sau viitorul simpluterminatia,,accentuatd. Aceste verbe au infinitivul in:- "14.,y|,d.4-cs. r^^^$\^/rw( L

a) -nrf: eoeopiln* - zoeaph, aoaoprttuu ..., seortintv - seontb, seoatiwa ...,useuuilmo (a ierta) -useutub, useuuilwa ..., o6taunima- o6ancutbo o1oacuilu.tt...,oceo6odrtntt (a elibera) - ocao6oucy, ocao1odilwt ..., npuztacfimu (a inv.ta)* npu-eaawj,, npueaacilwo ... ;

b) -en,: zopdmo (a arde) * eoprb, zoptitur' ..., ttemdma (a zbura) - rcu!,,aemilwa ,,., cuddmu (a sta a;ezat - cu:ttcj:, cudtiua ..,;

c) -arr: rcpuudmu (a striga) - rcpuujt, rpuutiu.tu ..., uotldmu (a t[cea) - j,to-

tuj,, uoaatiut ,.., aeucdma (a sta culcat) - teucjt, teuc{twt ...

O serie de verbe au accentul mobil la timpul prezent sau viitorul:implu,carcla pers. I sg. se drplaseazi de pe terminafie pe riddcind, de ex.: xo,qrfirr -xoctcj',xdduwa, xddum .,.; .nro6rirr - tto6,ttb, atbSttwo, ,nbdum ...; cnpoclilr - cnpotaj,,cnpdcuwt, cnpdcum ,.. .

In conjugare se produc la unele verbe a'ternante consonantice.

108

f,oqer6rb-a iDnopta rpec}ri-a visli uognirs-a ridica

&i".-E:;;"iFJl_*:

f . ' , .

' I i t , . ,,a'jit -

ii-tt:x nro6rnir(eu iubesc)rrr mb6uu.lsox, on6, oud nrb6a'r

r'tt ru66rarusrr rlb6nreonr rnb6qr

aoriru-a prinde

Singular

B-BJI t nosJt6 fl-Iut(eu prind)rrr r6srurron, ou6, on<5 l6anr

Plura

vLr r6snltBr'I ldrllreoHu .n6Brr

rourirs-a scufunda

'I TOIUI}O

(eu scufund)trt r6unurou, oE6, ond rdnnr

v6r rdnr.rvtsrt r6nureosu t6unr

a rupe

FQ.rr s rpa$.n6 M-Mr(eu liniez)rr,r rpacpriurou, ou6, ond rpaftfir

nn rpa$fualr rpalfrtreona rpaipir

Singular

q ,'roMn6 a-x(eu fring)rrr l<5tuurusoH, on6, ond ndutlr

Plural

vlr l<iuralrrrr -ndvuteosu .l6vsr

a roxy(eu conduc)rsr s6ALruIror, ou6, ou6

vrr B6.uulrsrr n6Aureonn sdrm

aO3UTL - a OUCe'

r Boxy(eu transport)rH sdruusoH, on6, oH6 s6:rr

6rgnrr-a merge (cuun vehicul)

Singular

gr-sx .fl 6:rxy c-u q npoury(eu merg) @u cer)rrr 6:.qnuro rrt nP6cuurox, oH6, os6 €rAnr on, ouii, ou6

np6cnr

Plural

ru,lbt 6sAuN4srr is.unleouu 6rArr

vu updcavarr npdcureonu npdc-ar

. - : t . r - - " ' " . . . ' . , - - l - . ' : : - . . . ' - . . ' . ' : . .

*'*-="TTl81':Aliitntinla-'i6iioiin:ilo; ii' tiiqiul :Tir4zZii-iifi: niiioruT's'fiii;lii ":'

Mc[oTdTb-a treem sric{sTb-a cufeta

Singularr-{ r.Morroqi (eu treier) cr-rt n urlury (eu curi.f)

rrr Nrondrltttlb rut 'rricrirulr' oE, oua, oxo voatitur oE, ona, oso v{crur

Plural

vgr lvroecirqlvr vrr.ilicrur\anrr von6rure su.rfcr$reoRu voadrgr onn 'ilicrsr

$ 139. Citeva verbe primesc in conjugare terminalii carac.teristice atit conjugd.rii I,cit qi conjugdrii a II-a, de ex.: \.,t

xor6rr -a wea 6eadrr-a alergp Aan-a da

Singularrxotr i n6ery t \aNrT6I xdqeur6 T61 6exfurb Tbr ,aauboE, olla, ono x<iqer oH, oua, ono 6exr.!r oH. ora, oHo.aacr

Pluralvrr xorriu vrr 6exfiu vu ra.uri:wBbr xorriTe srr 6excriTe Bbr ra,araTeoan xotit our 6erfr oHrr .aa&jrr

Observalie.Yetbul ecmt (a minca) se aseamini. in conjugare cu verbul dama cu exceplia

pers. a III-a plural: t e^L mbr eutb, oH ec.tn, .uu edil.u, eu edilme. ouu. edhm.La pers. I sg. qi pers. a II-a pl., adic5. dup6 vocaie. verbele reflexive schinrbi in con-jugare pe -cflirr -cb, de ex.: 'r,'.

Mbrrlcs-a se spIla ywrr,cn - a invala

Eap64sylo n6cruo. 6': C*fuirc rrr (cecri) sa niprri. 7' Cer6lns x (uoutinr) vArrleylphrt B xBaprlipe. 8. B6reporr ru (asrrr) RHIirs B 6u6nuor6re.

2. TransJormali pesoana I singular a verbului tn persoana I pl.

Model. fi, xtnxy xnfrs Ha croJl - Mu rlagdv rsriru na crol.

1. .f, cn-n6 s6ce\ab uac{iB B cyrrn. 2, .fl rtlorf nanucdrr' re66 rincbM63. Cer6ans r riry crarb B A6c{rb qac6B B6qepa. 4. fl p1xy sox6v xne6. 5. .fl eMBxicnoe f6noxo. 6. -f, .qatvt bpdLty cloi neB6JI. 7. ,{ 6eri n ruxtiny. 8. -[ sasu-Miilocb KAxAbIil 4eHr, pjccrnur t3BIKdIu.

1. Conjugali rcrbele date in propozilii.

-fl nr6 ruronord. .f[ roeoprb rlo rereib6ry. -fl no6 u6cnro. fl. cxnvy rratrbr6. .f,sautrMdrocb s 6u6rlror6re. .l[ ns6 rdny. -f, urr6 ce66 xocntrtnt. .II 4au roafpuu{yrrfry.

4. Traduceli in limba romdnd.

l. Brinrop yMeer nn6oa"s..2. Mrr ganuM6elrc.f, cn6prov. 3. Bropde 6n6Aor eM Brirxof x sox6r*. 4. tlo yrp6u r yuur6rocl u{urou r nrrrnp6roca uono-r6nuerur. 5. Moft gpyr xr.rn6r ra !.nuue {afir6scxoro. 6. Ha gec.ftrufi sr6x vrrnoAnsr"{6ei'rcs ua nfore. 7. 36yrpa MEI Bo3bMeM c co6<ift 6yrep6pd,mr r Splr<rEI.8. Kyarl lrr nodIere n6ron? 9. Kro BaM npetroAafu plfccxafi xarilr?

trtr. Verbe impersonale (Eesniw*te e.naed,,u't)

$ 140. Verbele impersonale nu cunosc flexiunea dupd persoane, (acfiunea expri-matl de ele nu se raporteaz[ la o pesoanE anume), dar se schimbi dupi timp giau forma modului indicativ qi conjunctiv, de ex.: menniem (se innopteazi) -- modul indicativ, timpul prezent; cmeundem (se va innopta) - modul indi-cativ, timpul viitor simplu; cme^lHdio (s-a innoptat) - modul indicativ, timpultrecntt cmer4adto 6ut (s-ar fi innoptat) - modul condilional. Verbele imper-sonale se folosesc numai la pers, a III-a, num[rul singular, timpul prezent sauviitor simpiu, iar la timpultrecutiaformagenuluineutru(vezi exempluldemaisus).

Ele se impart in dou6 grupe.

1. Verbe fdrd -ct la sfirgitut cuvintului, care desemneazd.:

a) fenomene gi stdri ale naturii, de ex.: eeuepdem (se insereaz5,), uopdatm(geruieqte), ceemdem (se lumineaz[) ; cruepKaerncfl (amurgeEte);

b) stdri fzice sau psihice ale amului, de ex.: eeo mouur,im (ii vine grea[6),1orandzo suo1tnt (bolnavul are frisoane) etc. Astfel de verbe se construiesc cucazul acuzativ;

c) cantitdli variabiJe, de ex.: xeamden (este destul), uedocma€tn (lipseEte);docmduent (va obfine);

L

t<

Singular

lI rradrocr (eu md spil) y.r5icr (eu invE{ttrt radeturcs r-iqrarurcgoII. OHa. OEO MOeTC{

Plural

vu vdeiracr i,.rfivcgsux vdelecr - urrecronu vd'rorcg itqarcs

';1'::-'irr.{l;r,1;,1'

Exercitiil. Puneli verbele din paranteze la forma cerutd de sen,su| propoziyiei.

Model. { (ecru) i6noxo - fl. eu f6noxo.

l. Vsfirerrr (prcor6.ru) na gocr6. 2. Korad rr,i qrcraa6rr) yirporr,r? 3. .f, dqegs(rno6rirr) cro6 cecrpli. 4. Fpar (6epds6i csoli xurlru. 5. B xndcce vu (nerr)

11n'

111

! i l rl t fi l I i

rlUr.ilf l,L!

,lfitiitllti

' l tll,,1ili[ll$:li'.' i:iiil,lir,iIl][:t:

iiJiirli:liil

iriiiiliririi

illri!liliiiiII

iriilti:iliiil

;lir[iliiiil

Ei.s

3.?,.

$;

)l

{r,1:dt .

I

i

I!

it

4

!

t.iitt:.*rg

iF

4t

I'Fl

taIiIIi6

i

!II'j

i

- d) iecesitaibd -iicliunii, de ex.: ctidyen't (trebuie), nad,,teucilm (e necesar)etc., care se folosesc cu cazul dativ, de ex.: Te6d c,n64yer o1pamimucn xepaqy - Trebuie sd te adresezi doctoruh,il.

2. Verbe'cu -cs la sf irqtul cuvintului, care arati :' a) dorinla, posibilitatea, caracterul obligatoriu i.l actiunii, de ex.: x\qemcn(a vrea), asdjtuaemcn (a-i veni ideea);

b) starea fzicd a onului, de ex.: uesdopdeumc:r (nu se simte bine), ae cnrtnca(nu-i este somn).

Un numdr de verbe impersonale s-a fornrat de la verbe intranzitive cu ajutorullui -cx. Conrparafi: on, ou6 ne cnilnt (e1, ea nu doarme) - eMi, eia. He cnrtmca(el, ea nu poate sd doarml).

Aceste verbe impersonale se construiesc cu cazul dativ: Mr{.rstuxy ne x6-qemca ecmb - Bdiatul nu vrea sit mdnince.

lnLXercttruL. Ardtasi infnitivul vrbului din fecare propozilia.

Model : 5. ut! n urx6ny. - unr"h

l. Apyr xver une pyry. 2. Cefi.ric woil 6pa.r crorir. 3. K6xarrt Aesb tscrarc s sdcer4r .rac6s. 4. V,reHurli norbr pjccxyro n6curc. 5. Trr eurr vico cxn66otrr? 6. -{nro6rnb nap6,uuyro vy:uny.7. Mu ciaerra n n6pnov prl j .8. Pe-6€sor lexfr Ha xpor6rr.

2. Formayi persoana I singular de la unndtoarele verbe:

o66garr, peur6ru, orrpunirr, rp€rr, con6rorart, 6ec6gooarr, euvon6rr,ndrrnrryrr, rfryrun ononrlrr, xracrr,.

3. Transformali propoziliile personale in pr'opoziyii impersonale :

Model : .f, He pa66rarc - Mse He pa66raercx.

1. .f, ne cnarc.2. Ox ue x6qer nofirfi I xyn6. 3. On He cvrrir na nadc.re.4. On xe ri6xr.rr na npon6rn.

4. Traduceli in limba romdnd :

1. Hacrynrinu cfveprcr.r u noxoror6.no. 2. Toaipaury nesAopdsurc.r. 3. Muexnar6et pa6d,tr,r A<iua. 4. Te66 cl6ny'er o6parfruca x rpauy. 5. Evy x$sercgno6xars na ercrcjpculo. 6. Menf guo6ft: u y veui slrc6xaq rer'.rnepar.jpa, 7.JI6-rov <isenb p5ro crer6er. 8. Bor yx6 crraepr6ercs, adho uAril aov6fi.

III. Aspectul verbului (Bud eme6m)

Aspectul verbal aratd daci ac{iunea exprimatl de verb are sau nu limitd indesfdEurarea ei, de ex.: JI Efixarc'.imy pa6dnry -Eu fac aceastd lucrare);.f n6;wr \my pa1dmy - .Ez ficean aceastit lucrare. in ambele cazuri procesul

112

,tI

ll lililiil]l

1

ltttliiii l ir

i, l l

,,]iriiir;iri

i

iir,r iU

i'" ,

f,'

desfd;urat al acliunii nu are iimiti. Nu gtim dacd subiectul a incetat sau nu sEfacd lucrarea. In cazul acesta este vorba deaspectul inperfectiv (uecoeepwdr;rit;ileud).

Intr-un astfel de exemplu ca: .fl cp,6tran imy pc6in;y (Am ficut act,cstdhtcrare), verbul c,q6.na,r arati. ci procesul acliunii este incheiat in mcd definitiv.Verbul ca6aal este de aspect perfectiv (coeepwinnwil eud).

verbele de aspect imperfectiv au timpur prezent, fiitcrur ccmpus si rirnpur tracut,iar cele de aspect perfectiv au yiitorul simplu gi timpul treail.

$ l4l. A. valorile de bazi are aspecteror imperfectiv gi perfectiv.(Ocnoen{rc snaudaua uecoaepwduuozo u coeepwdunoeo etidoa)

Aspectul imperfectiv rdspunde la intrebareaqmo litaem (dimn,6ldem dinamt)?

I. Ac{iune fi.rd precizarea rezultatu-lui. Ex.: lI nnur! (mc6,l) nucbl4d -Eu scriu (scriam) o suisoare.

2. Acliuns nelinritatd in tirnp. _Ex.:Cecmpd pa66raer (pa66rina) rcgaeode dea zdda- Sora (mea; lu-creazi (lucra) I uzind de doi ani.

3. Acfiune repetatd. Ex.: Yntpou norrpnniro (ornpur6;r) oxub u t^6-.rraro Q6.na.rr) zapAdxy - Dimineala(deschid) (deschideam) fereastra;i fac (ficeam) gimnasticd.

Aspectul perfectiv rispunde la intrebareacmo cdiaaem (cdint)?

I. Precizarea rezuitatului ac{iunii.Ex,: .flnannwf (namcil) nuctuo- -Ea voi scrie (am scris) o scri-soare:

2. Ac{iune limitatS. in timp. Ex.:Ceanpd upopa66raer (npopa6ri-tata) aa saedde daa zdda -Sora(mea) va lucra (a lacra;t) la uzinitdoi ani.

3. Acliune momentand. Ex.: Vntpoa.n orrpriro (orrcpfr.n) oxud u cA6-.iraro (c,q6.na.n) saphdrcy * Dimi-neata toi ileschide (am rleschis)fereastra,ri voi face (am ficut)gimnasticd.

Exercilii5. Puneli intrebdri la verhele din propoziliile de ntai jos.

l. Epar pricyer 6'renr xopo'r6. HeA6nno oH Hapuccrin nefisax. 2. cH cxir-xer re66, qro HaM sllratru no Qrisure. ou roroprlr, vro Higen rvep6 unrepicusrr-lQrEnru. 3. Korn6 rur nepenfurerur iry pa66ry? Trr nepenricnraerur pa6dry? 5. Anecr rdvep nscil coqlrsdgrre ro pliccxovy rsrrrj. .{ nauuc6r coqurisve nds.u}ion6.repou.

6. Transcrieli verbele din propoziliile de mai jrss, grupindu-le astfel:a) verbe care desemneaz[ acfiunea fird definirea rezultatului;b) verbe care arat5 o acliune neljmitatl in timp;c) verbe care aratd o ac{iune repetati.

I - Gramaticr limbii rusc de uz qcolar c. - 15gl I IJ

l. Il<iegg npn6nrxiercx x ctdnqnu. 2, C*wp6, fvurcr na Qrao.norri'IecxoM(!arynrr6re..3. ildpea cEoM t uuro crar6n ntonox6, 4. Il6cne o66Aa s ue\du6roor.qrrxiro. 5; Or6q qnrier pollir Jlrsa Torcrdro <<Bofiu6 Ir M4p>. 6. Vrpout y1apitro y ceSi n xti,nrare. 7. O:r.a ronopft c nogpfrofi no re;Ie(fdny. 8. Mu

frrrvrcr E Jrfiqee, Kordpbtft 6brrr orxpfir cro Jter Ha36.[.

7. Explicaqi caracterul acliunii exprimate de verbele din propoziliile de mai jos.

l. Mo6fi cecrp€ ncn6lrrr4rrocb socer\asiAqaru ner. 2. CxdJrbxo ggefi Tbr rrpo-sE.n na rvr6pe? 3. lliicro s no:ryriro rricrua or uoer6 gpfra rc Eparu6ra. 4. troyrprlu r upoa6'rplraaio caor6 r<iurary. 5.Hau rcnacc no6eArin xacopennoninuaxno rrprr6crnre. 6. 36nrpa Mbr rrpoarraJrr.rar.ipyervr crRxornop€nue A.C. Ilfinxuua.7. Matr ne.r€r d{ess nrcycrrre uzpdxurre. 8. Pa66u{e mp6lr 6onrurdft Aornr.

8. Rdspundeli la intrebdri, folosind in rdspunsuri verbe de aspect pe*ctiy sauimperfectit'.

Model. {ro ru adlaeus? (nrc6tl yracru6) -.{ nmuj urcsM6.. . 9ro rsr A€:raemr? (ouorp6u nr6cy no reaerrisopy). 2. IIro rrr a€;ran auep6?

(nepenfcrraarr ynpaxu6uur a rerp64r). 3. IIro a6naer rsofi or6q (pa66rarr sasas6Ae). 4. llro on cg6:ral? (oroev6r'r na uucrr"r6 gpjra) 5. 9ro .u€naer cefis6crnofl cetp62 (urnrr nn6tre). 6. tlro osfi cA6rarn? (rriryvu'rr aciroe crrxoraope-uwe). 7. rlro ru c.uenar? (nocr6surr crardu ua croa), 8. Ero g€laer rnofi gpyr?(aauum6rucr cn6prorvr). 9. ![ro arr g6naere cefts6c2 (c:qimars p6aro).

$ 142. B. Formarea verbelor de aspect perfectiv(O6pazoeduue enaedtoe coeepwinnozo eilda)

l. Verbeie de aspect -perfectiv se formeaz[ de la terna verbelor imperfective cuajutorul prefixelor:

o - i crra1dmb-oc.ta6dnto, (a sl[bi), rcpdnuymu-oxpdnuyma-(a seintiri);3& -: Surcitpoeantb-tafiurccrtpoeama (a fixa);tfa - : nuctinw - utnucdma, (a scrie), moqtima - trgmo,tdtmo (a alcu{i);ro -: 6rcdudnt-to6tedadmr (a pdii);rplr * : eomdeunta - rynaondawnu (a ptegdti);c -: npinantt-atp.4matnt (a ascunde);y - : coeeputduansona,nb-ycoeepwdncmeoeamb(a perfecliona)Aceste prefixe au doar un rol gramatical, acela de a schimba aspectul verbului,

sensul lui lexical rlminind acelagi qi la aspectul perfectiv gi la aspectul imper-lbctiv (pentru valorile aspectului la verbele de miqcare vezi $ 149).

Existi insd mult mai multe prefixe care schimbd gi aspectul verbului, 9i sensullui lexical, gi dintre care ddm citeva; de ex.:

fletre- : ,rwndma-nepeuwndma (a reciti);Bbr -: cmdeun* (a pune) -sitcmaeumu (a expune);c - i nucdnn-cnucdntu (a copia);npo - : nucdtnu -tpanuctimo (a inscrie in actele oficiale) etc.

tt4

" 2. aspecful perfectiv al verbelor se formeazd 9i cu iijritorui cufixelix:-tr' : 1poctimt - 1pdctma (a arunca); saxpen.,timu - saxpetirtnn(a int5ri)'-vy-: ehmheuoamb - e&nnrymo (a trage,' a se trage) ; nepeeopdvueama,nepeaepu!'mt (a intoarce).Uneori verbele de aspect perfectiv se deosebesc de cele de asp€et imperfectiv

prin locul accentului. Comparafi:parpes4rr (imp.) - paspdrau (perf.) - a tdiapaccrm6rr (imp.) - pacct'rnarr (perf.) - a risipi, a vdrsa.Alteori verbul de aspect perfectiv are alti temE decit verbul de aspect imper-

fectiv.

. i Retrineti I aceste verbe:

6pamt (imp.) - e3nntb (perf.) - a lua;uaxodttmu (imp.) - uafimu (perf .) - a gEsi;aocrcilmoca (imp.) - aeuo (y;erf.) - a sta cuicat;cadilmtca (imp.)- cecmu (perf.) - a se ageza;crneHoeilmtca (imp.) - cmamu (perf.) - a deveni;xtdcmt (imp.) - nottouctimo (perf.) - a pune;,toedtnr, (imp.) - nortadmd (perf.) - a prinde;zoeopimo (imp) - aeasdma (perf.) - a spune.

Observalie.

verbele de aspect perfectiv nu se asociazi cu verbe care indici, o fazd doarde desfr.gurare a acliunii, curn sint nattdmu * ua\uud'na (a incepe); npu-aimtca * npunuudmtca (a se apuca de f6cut ceva); npodL,twuma - npodotttrcdmu(a continua); xouqdm.u* xdu,autnt (a termina); nepe*nd.mu- nepecmaedma (ainceta); npenltamilmo-nperpat4drto (a inceta). In construclii cu rerbele acesteaai doilea verb trebuie sL fie numai de aspect imperfectiv: nauci-n {.u6;rarr(imp.) *.

$ 143. C. F'orrnarea verbelor de aspect imperfecniv(O1pasoaduue etae1toe necoeepwdunozo euda)

L Verbele de aspect imperfectiv se forrneazI de ia r,erbe de aspect perfectivcu ajutorul urmdtoarelor sufixe,:

-rtrna-, npovumdmu - npouumwtma (a citi):-Ba- 3aKpt;nnu - sarcpr,rsLmo (a lnchide);-eta-: npod,ainta-npod,rewdntu (a prelungi);-a-z pewrtrnu - pewimo (a rezolva).

t ;

! , , ,1.i l

i :1.;Ylr

+ Deci nu este corecti construclia de tipul naqart * cdeeamr (perf:)

115

tili ,,rEi.iti

'fltr t l l

t$iI,ii

ililftrjifii.iidi.Ii,frff'$r

"iiitrnil i

:riffiil

irmii

t 'I

'i ]::::

IiiliiI

r liriili ri liii;L-

2. Fqrmar-ea. v.erbelsr .de-aspect.imperfeotiv- de "lar verbele de 'aspeef ptifdctivpoate fi insofiti de alternanfe a1e vocalelor sau ale consoanelor in tema verbelor:

Aspectul perfectiv

-n- I -a. :1pdcuma:o-i -a-l.sar6uqunta

Aspectul imperfectiv

- opoclmb (a arunca)* garc{nzuaama (a terrnina)

'6- | -6ll- : e&do,r6unrt - auddadtueamu (a scobi cu dalta)

-v | -sn- : e&nosunra - euudrrueama (a prinde)

-ru- / -mn- '. yntoutitttt

-n- / -nr- : .samonwna

- ymovtthmt (a se extenua)- samowAmr, (a inunda)

-c- / -u,- : ompatimu - ompa*inta (a reflecta)

-a- i -*- t npoeoyitna - npoaoxdma (a conduce)

-a- / -*q- : conpoeogitma - conpoloxqdma (a intovdrS;i)

-.- / -nr- : cnpoaimo - cnpdmueanta (a intreba)

-r- / -"- t xpriwtymu - rcpuudma (a striga)

-"*- / -nl- z o&pacrumt - eupdtlueama (a cregte)

-t- / -o- : ome€rumt - omaeqdma (a rdspunde)

-r- I -,u- : o6oaarilmt - o6oeaudnn (a imbogdli)

S 144 D. Verbele biaspectuale gi monoaspectuale( [eyeudoe 6te u odnoeudoe4rc zmzdaat )

Majoritatea verb:lor formeazd perechi aspectuale cu ajutorul sufixelor,prefixelor etc., avind acela;i sens lexical: comparaTipeurima(imp.) -pewirmo (perf.)

- a hotiri; nucdma (imp.) - nanucdmt (perf.) - a scrie. Acestea se numescverbe corelative de aspect. Exist[ insd un numir de verbe care exprimd atit aspectulperfectiv, cit qi imperfectiv. Aceste verbe se numesc verbe biaspectuale (ppy-

au4ondre rnardnrr), de exemplu: uutdtwoeama (a folosi), ucctddoeama (a cerceta),

o6eu4dma (a promite), ofpasoedma(a forma), npuedmcmeoearna (a saluta), ptinunta(a rlni), podrtmuca (a se nagte; qi altele, de ex.: M1lcno npxtGrcruotaru udirc

wt<daauux xyddtrcecmeeuudx ertcmaeorc. - Poate J'i salutatd ideea expoziliilor

;colare de artd.Yerbul npuedrncmsosamb in acest context poate fi atit de aspect perfectiv,

cit gi imperfectiv. Unele verbe in limba rusi pot avea numai aspectul perfectiv

sau numai aspectul imporfectiv. Acestea sint verbele monoaspectuale (o4roenao-

adre mar6nu).Verbele care au uumai aspect perfectiv se impart in mai multe grupe.

l. Verbe care indici inceputul acgiunii cu prefixele 3a-, tro-' lt-, de ex.:

saxpuudma (a incepe si fipe), no1etcdmt (a incepe sI alerge), ezeotuoedmaca (a

incepe si se emoiioneze) etc.;2. Verbe cu preflxul par-, tcrminate in -cr, cu sensul de intensificare a acli'

nnr) desfdgurate, de ex. : pazeotuoedmaca (a se agita mult), pas6ewdntucn (a o lua

la goand in diferi te direcl i i ) ;

t to

3.'Verbe cu prefixele nc.-? Tpo-"cu ser?s limitatiy,..de ,ex- nopa66mantu (alupra citva timp), ii,o1emdma (a fugi pulin).

4. Verbe cu prefixul or- indicind o acliune realizatd in mod tlcfnitit,. de ex.:om6iumu (a inceta de a fugi), omeoeedntu (a termina de luptat) etc.

5. Verbe cu prefixele neperuo-care exprimi o acliune repartizatd tn mo{ egalasupra unor obiecte, de ex.: nepe6ilmu noc!,dy (a sparge vesela) q.a.

6. Verbe cu prefixul na-, terminate in -cr, cu sens de acliune intensd, de ex.:uazoaopimtct (a vorbi mult), uapadimanrbcn (a munci mult) etc.

7. Verbe cu sufixul -Hy- care indici o acl.iunemomentani, deex.: xptjxu:ma(a 1ipa, a scoate un strigit), iaxnymt (a da din mind), nprlenl.ma (a siri osingurd dati) .

$i verbele care au numai aspect imperfectiv se pot diviza in citera grupe.

L Verbe care desemneazi anumite ilAri sufl€teFti, de ex.: pddoaanttcn(a se bncura), cuekmucs (a ride), 6odmu (a fibolnav), cnamu (a dormi), u2psxymo(a inghela), eucdma (a atirna), rctrcdntu (a sta culcat) etc.

2. Verbe care aratd existenla, de pildi:6unno, uaimtca (afi), cl.t4ecmeoadntu(a exista), naxodilmvca (a se afla).

3. Verbe care exprimd acliunea or gane lor cle sim1, de ex.: etii)e nta, cu1t:yin:ac,titutann.

4. Verbe care indici acliuni concrete, de ex.: np&zamt (a slri), cml;adntu(a cioc6ni), eduantu (a atirna), xpymtintu (a invirti) etc.

Exercifii9. Determinagi aspectul wbelor Ei indicali perechea lor.

Orr€rnrr, ronoprirr,, 4an6rr, peu6rr, cljruarr, lri5eru, cxas6Tr, A6:rarr,nepe.rftrtnatl, uoctpduru, ucr6tr, gap,irt, clecrb, Ielacrb.

10. Transcrieli terbele, subliniind prefixul satt sufixul cu ajutorul cdruia s-a fcrn;alaspectul perfectiv sau imperfectiv,

flepecvo'rp6rr, cnrc6rr, rdryuun, npudxarr, *prirnyro, paccx6:rrna6, nptrr-ryru, san6sbttart, EallriTr, ganrc6rr, Aonrc6rr, cnf crmatr, urryvranarr. aon ricrr-natr, sanfcblnatr rununSrr.

ll. Detewninali aspectul verbelor subliniate din propoziliile de mai jos.

1. Haur xracc op?anusj'emnrtcranxy raprrin yueuurcdr. 2. 3Aecr opzaHw'rcmcopenuoniuux uo rzrnrs6crrare, co6rp6rorcr nro6frenr cudpra. 3. Moft ,upyr de.6nmilpyem xax no5r. 4, 36arpa tu dedronrtpyewb Ba cqdue s6uero xn,i6a.5. Cr6po e na6opar6puu wt uccaidyen 5rn pacr6nua.6. fl, ucc,tddyro rpou cxoxg6-nue xzn6rmrx.7. EpW o6eu4dem upraecrf uue s6nrpa rrfry. 8. Ecla s o6etudnrovry-rr6yi,qr, ro rcer46 c,q6pxnaro cBo€ cn6no.

LL/

: : :t

i :2. Traduceli in limba romdnd.

l. Mansqqr rraieturcr. s6 Aeur E 6ye'b ycr6n,2, OH xpfruyt or 66nu.3. Kro-rci cryrnT B .4Bep6' 4. Mil tar A6.Ero He sfAeJracb, qro npu rcrp6re se vorartuaroroprirrcr. 5. cer6gst ctroprcMdE uprirrnyn Di'me, qeM rrep6, 6, Kovr6.urc6rnr6 rax6f rec€loE, qro MBI Adnro crvreinsct, 7. Ha vodv cro;r6 nex6,nuxsfrr u rerp6Ar. 8. B x6vsare 6p6ra na cres6 rficrir penpoAlirqus c xaprftrrrfprropdcry.

' Tabelul I (dcintinfieii)

Exercitii13. Determinali aspectul verbelor tn propoziliile de nni jos.

1. JI p6lxo ronop{r c gpyrou no rene(p6ry.2. Palara npopo*xduracr gena.3. Epyr nocuorpdl 5ror $r,ltrrr,.r ertlg pas. 4. KaniArrft rog .r nonyudro rroAdpxurra AerrL poxgduur. 5. B rcluro'reirpe lurorA6 nor6grrgaror u crdpue Sfra;vrr.6. flo p6.quo nepegaa6.nra elqe pa3 ndryro n6cgro. 7, Ilcles.{ ono3.I6:rr ua umrjru.qBe. 8. .{enr oro Alrl cralrosfrocr reun6e. 9. .{pysr.6 ncrper6lucr ncd .r6qe usirl;e. 10. 3acr.qilu.un rpyxx6 no $uodxe npor6gxrca no cpegiu.

14. Traduceli cutintele din paranteze, puntndu-le in locul spayiilor punctate.

1. ,.. s cljuraro piauo (zilnic),2. .., ou ganuv6e:rca pucorduraerra (ore in-tregi). 3, ... naura ceMbri criuaer p6grlo (serile). 4. ... s HarrT r'6poA nps-6xa-u qupr (din nou). 5. ... n ryairc r n6pxe (uneori)" 6. ... Haru x.lacc rrrny-cx6et crenragdry (in flecare iunl). 7.,.. 5I uapu'cylo ...5ror nerisdx (din nou).

75. Transformali propoziliile cu verbe de aspect imperfectiv in propozilii cuverbeperfective, modificind totodatd {i contextul.

IVodel: .{ rixiqbl; gear roeop(> no rene$6uy--f, nororopro no re,'reQdgy r\4p-Hyry.

1. Kaxroli Aenn s nrrb vonoxd. 2. E66yurra q6cro scnolrrg6"er csorc vdro-gocrr. 3. gur6ro qac4vu crr.rxorrop6rzs,, 4. V6c.ro uu nolyu6ev niicrlra or

d

?:' t ' ":?

"&. .tE;;I$F#

i

6

:t?i

IV. Folosirea aspeateror verbare (vnompedaduue eildoe)

verbele de aspect perfectiv sau imperfectiv se asociazE cu anumite cuvintegi imbinrri decuvinte (adverbe, adjective, substantive) etc., care subliniazd cd acfiu-nea este repetabila, se efectueazd. zirnic, des etc. (aspect imperfectiv) sau, dim-potrivd, cr acliunea este limitatd. in timp (aspect perfectiv - vezi taberul r).Folosirea aspectelor verbale in propozilii cu negalie (vezi tab. 2 gi 3) relevi 9i eadiverse valori pe care le au verbele de aspect perfectiv sau imperfectiv. Infinitivulse disti'ge printr-o serie de trS.sEturi rp..ifl.. in folosirea aspectelor verbale (vezitabelul 4).

Tabelurl I

$ 145. Cuvinte gi imbindri de cuvinte care se folosesc cu verbe de aspect imper-

Aspectul imperfectiv

Rtittcdvtfr dcnu nDitan ruv.uactvtt<y( in fecare zi etr

/ac gimnastici.lEtcednieno 'tnt:';tr1oL1t4figJn COiucttt'zasdnnr.(Zilnic primintziare noi.)

fl qacmo saHurtd-tocas 6u6lLuot6xt.(Eustudiez deseoriia biblioteci.)

Cuvinte gi . imbindr i decuyi l l te

- lo lOsi te Cu aS-

pccrui . rmperfect i r , 5 i va_Aspectulperfectiv

ll[u noaoao-PUIL|,UUH.dat,. Noi amvorbit vreodoud minute

Mu cudeat'tpouu:ndau5ry rnfry.(Noi am citidin nouaceastd carte.

Cuvinte Si imbindride cuvinte lolosite cuaspectul peritctiv $i

valoarea ior

l. artultny (un mi-nvt), uuu',,mot dee(r'reo dou6 minutee Smomdexa (inaceast6, zi\,ed deut (.in cursui

r rnoi - i l^ t ^+^sr.wr &rrv i uLe.

Scurtri duratd.

2. Cudea (din nori),onhma (din nou),euqE pas (inci o da-td),emopdil pas (adoua oard) etc.

Repetarea uneiactiuni cu un re-zultat definitiv.

ioarea lor

1) Kdwduii deuu(in flecare zi), rcducdunixic.atl (in fiecare .!und), xr)ttcdofi zod(in f,ecare an), euce_dalaao (zilnic) etc.Repetare regulatd.

2. Pddrco (rar), u(jcnto(des), ttuo zd d (uneori)etc..Repetare neregu-

L

j,,i:,"-.-;

'.1 ::: '::i. . l::t -

IIo eevepd.u 666Y'U;[KA pACCKd3bEAnAnaM cx6srr.(Serile bunica nespunea povelti,)

ITo tldmra dunn ouquma/t. (Zile intrcgiel citea.)Bct utiu1e u udt4elr..,vt ecnoutnrilnupoAHoft Aou. (Totmai des ne amin-team de casa pd-rinteascd.)

3. IIo eevepau (serile),no cpedau (miercurea)etc. Repetare atit re-gulate, cit qi neregu-latd..

4.IIo rydauu lnau (zileintregi), uacdnu (oreintregi), qea*e dnu(ziie intiegi), deuu omodun (zi de zi) c xa-tcdttu duEa (cu fie-care zi), ecE udt4e uudt4e (tot mai des)etc. Un timp repetabilDermanent.

Cuvinte gi imbindri decuvinte folosite cu aspec-tul imperfectiv $i valoa-

rea lor

Cuvinte gi iqbiniride cuvinte folosite cuaspectul perfectiv $i

valoarea lor

-fe ct it, sau per.fectit'

t i9

I

l i . "t$,

lwiii

lflilflu',lillri;iilliili1

imili

;i!:ii

i{fiiij

:t ::::::: a'.,::l.::::l::...' : ..

' --.. .' ..-"--:I ADCtut 5- (Conilnuarel

Verbul la timpul prezent.f, nnrorAi ne ronop(r nenpdedot.(Niciodati nu spun minciuni (neade-vdrul) .

Verbul la timDul trecutOn nurorgi ne nnc{.n nnoxrtx pa56nt.(E/ nu scria niciodati lucrdri proaste.)

Verbul la timpul t,iitor compus-fl snxorAd 66aoute ue 6fay onirAsr-n.art ua yp6rcu.(Eu na voi mai intirzia niciodatfl /aIeclii. )

Verbul la timpul trecutSe folosesc suplimentar imbinirile decuvinte uu oduoit (nici una), nu oduoz6(nici unul).

Or uuror4d ue xannei;r nn o,qnofinaox6il pa6dmu.(.8/ nu a scris niciorlati nici o htcrareproast d.)

Verbul la timpul viitor simplu.E uattorgf 6d,,u,we ue ouotl;{to nayp|rcu.(Eu na voi mai intirzia niciodati /aIec! i i . )

H6-daiidx 3gak6vlrx: 5. K6x.srr[ ro4lwu np6:AlryeM renb poxqdnrax v6rrrrr: 6: flocy666ravr cectp6 yctp6llBaer B a6vre y6dpry. 7. Exeag6suo 6par sagn-v6ercraurnfificxuv s:rrx6v. 8. B rnjSe q6cro .1116ror a6rqur no ncr6pnr pyuirxcroroncKyccTBa.

*' 'F *

,obutur 2

$ 146. Folosirea aspectelor verbale in propozilii cu negalia ne

Aspectul imperfectiv Aspectul perfectiv

Aspectul imperfectiv Valoarea .acliunii.dcsfdgurate

'Aspectul peifectiv

3. Oua He rrpo-turil;aa poudna.(Ea na a cititromanul.)

4. E1,66ocroPr1-uceu neynagfi!(Fii atent, sinu cazi,)

Valodrea-acl unii{esfigurate

3, Onalr,etnrill,a po,ndna. (Ea nu citiseromanul.)

4. He parron6pnnail!(Nu vorbi!)

3. Aciiunea nuera previzutd,

4. Exprimi unsfat, ordin etc.

3. Ac{iunea eraprevdzutd, insl nu,s-a oblinut incdrezultatul.

4. Exprimd o pre-venire. Se folosescconstrucfiile de ti-pul: ue ytuu6tict(si nu te lovefti),ne otuu6ilca (sE nugreqeqti), ue sa6o-ttdilkd nu te imbol-nivegti), ue ymouil(sd nu te ineci), aesaSi'h (sI nu ui:r),ue onosdriil (s6 nuintirzll),ne nomeph(sd nu pierzr), ueuenyzditcn (sd. nusperii), He npo-cmydilcu (sE nu rir-cegti) etc.

rlLXerct{u16. Trawformayi propoziliile cu t'erbu! la aspectul Terfecliv in propozilii cu verbul

la aspectul imperfectiv.l. B pabdre no $rirure r ue 4otycrIfur su o,{n6ft ourf6ru.2. Cer6gnx yulri-

Terb He s{rsoner re6f x gocr6. 3. Cecrpi ne curtii,ra rrue nn6rrs. 4. -fl noxa nu-.rer6 He yauin o uEN{. 5. -{ unxorAdL Ire r$t6pocul lttl o.qlr6ft cr6poft rwfirir.6. Cer6Aas wr ne edryvnu n6roro cruxoruop6urtn.

17. Traducetri ttt limba romdnd.

l. B srine suc6r urar6r c u6.qnucsro <He rcyprirr!> 2. Eyl" aguuS'rereu, ne

$yrura6fics. 3. Ha 5roft !.nuqe ne crp6nru 6onururix aovds. 4. fl se uepeulirtrean" 5roft Kn/rrill S. Ou ne sanuc6r 5ro saA6HHe r rerp6Ar. 6. Trr laeu6 ne gsorriJr

il6:ay? 7. C Aocrcri eure He cr6p.nr. 8. Vxe nnrr uac6n, ne onoga6ft n re6rp.9. O.q6ubcrr noleude, ne upocrygricr.18. Tradttceli in limba rusd. \

1. Si nu gregeqti cind rezolvi 6ceasti problem4! 2. Sd nu bei ap6 rece! 3. GrI.beqte-te la qcoald, sd nu in;irzii. 4. Du-te qi cumpS.rd p'ine! SI nu pierzi banii. 5. Nugtergeli tabla! 6. Nu te grdbi, ai si faci multe gre;eli in lucrare. 7. Nu fa:e giligie,tata doarme. B. Nu vi jucafi cu focul!

x**

$ 147, Folosirea aspectelor verbale tn propozilii cu n.egalia

Aspectul imperfectiv Valoarea acliuniidesff,gurale

1. Epam ne peurSrSmoit sadd.ru.

(Fratele nu rezolvaseaceasti problemi.)

2. Ou/glw6MHenenuc6;r, (El nu mi-ascris demult.)

1. Acgiunea ardmas neefec-tuatii.

2. Acliunea arimas ueefectu-atd mult timp.Se folosesc cu-vinte qi imb:nlride cuvinte ca:daeuo de multtimp), u{cxo,rt-rco dneil(de c'.

l . Epamuepe-uri.n Smoi)saddqu. (Fratelenu a rezolvataceastd probl.-ma.)

2. On en\6 ueuanucdn vne,(Elnru mi-ascrisincd. )

Tabelul 3

HE

1. Acliunea a fostefectuatd, insi flrdrezuitat

2. Rezultatul acliu-nii mai poate fioblinut. Se folo-sesc cuvinte Ei im-biniri de cuvinteca,; eqA (incd),norca (deocarndatra),nor<a et4d (cit timp)etc.

;i adverbul nrKorAa

Aspectul perfectiv

120

vazile) 9i altele.

10 1

: I

i j :

]: i ,

l,ii

li, l i ir iiri, i i ltn il l i i iirl;iiilli i i i j

ilfii i i i i i

ilfiiiHllfii i i iifiii itf'j

i l j l i ifiifii$jjtiiffifiHiftl! | t t i

i;iiit i l l

i{llilrirliiilrlli

litiililliiiiriitji!ilijrll]i;iiiiiiriii;l

illi

Aspeciul imperfectivExemPIo

On rc6nqnt . qurr{rr(El a terminat de citit.)Mal npo4o;lxdeurarb 6 cady- (Noitinudm sd lucrdm ingrddinS.).Erzy ranPenfi.rn mrrxofidu;in addy. (l s-ainterzis sd. bea apd.rece.)

BaunendAo cteurfrt.(Nu trebuie sd vdgrdbili.)Ial lre A6,rxelr so,qno-n6rrcr. (Nutrebuiesd.te emotrionezi,)

Heirrri orrprrritrowd. (Nu e voie sddeschizi geamui.)He ruor$ f,nchrt ua|moft 6yud.ee. (NuPotsd scriu pe aceastihirtie.)I{e xovf eads{Iaers.(Nu vreau s6-1 vdd.)

flpourf ne urym6n!(Yd. rog sd nu face|isdldeie. )Oru cos6rosan xe qIr-rina Smoilxatizu.(M-a sJdtuit sd nucilesc aceastE carte,)He penouergfn 6arrleuo'rBrfrr Sntom$wtr'u. (Nu vd reco-mand sd t'izionali acestfilm.)

Cecmpd raEfi.naneaa par6yyint.{Sara (mea) a uitttsi mi trezeasci.)Mue ygxn6cs t<y-nfrt u.umepdcnynrxria3.'. (Am reu;itsi eumplr o carteinteresantA. )

Ha4o r:epenncrirr3ntpaueuinue, (Tre-buie si transcriuexercitriul. )Cro*r roc:uorp6rulmomSu,tuu.(Me-rit6 si vizioneziacest film.jM6rcno orrcpdrruoxnit. (Se poatedeschide geamui.)Morf xanncdrr rc{mort 6yadee ynpa'ttcniu.ue. (Pot siscriu exerciliul peaceastd htrtie,)Xou! ee6 yrrlgerrcezddnn. /Vreaus*-l vid ast6zi.)

flpomy cecrb 3anipeyw ndpmy. ff6rog aqezafi-vX tnbanca intii.)Con6ryro sa.I4 tro-tuaxdnmrr'cs c ad-eua jtueuundu. (Vdsfituiese si facefi cu-na;tinld cu naul elev.)On up66oran upo-.f$r{Tb ctnuxornao-piuue na pitccrtouaswxd. (El a incer-eat si eiteascipo-ezia tn limba rusd. )

Cuvinte carelnsolesc. . verbul

sa6t;utti (a uita),yldnnca (a re-ugi) etc.

wtido, u!,ucno,ddaaceu (trebu-ie), ctddyern(trebuie), cmdum(meriti, are

aducao, uozi,M6ilceub,crcettdtna,uadiamacaxomdmt

npociruu,coedtnoeamocn,cmapdmtca,np66oeamt

uduamo, Hauu-ndma,(a incepe),rcfuuumb, rcou-udmt(aterminacmama (adevenia incepe), npo-do,tucd.,ma lacotinua), npexpa-m{tmt (a inceta)npuettxuymu (ase obiqnui), yc-mdmu (aobosi),sanpemilmt(aiterzice) etc:

rue uddo, ueno, ue d6acrceu,ue ctidyem, necmdum, ue ntpd-6yemca

neausA. (nu evoie), ue aoz!,ue udweau (nupot, nu poti...),ue xomdmt. ueuceadma (a ntvrea),ne nadi-amuca (arru spe-ra) etc,

npoc{.unu ue ,..,coedmoeatnu ue.,(a sfdtui sdm.. . . ) mpd6o-eamu ue.,. (asd nu...), aecoedmoea-a, necmapartca \nus-a strSduit),ue np66oean (nua incercat) etc.

Exetcitrii19. Alcdtuili propozilii cu tmbinrtrile de cuvinte date mai ios.

Hd.ran rouoplitb, crarl crpdurs, aanpetrin pasror6puBarb, upo4onxi.u cur€-;,.,

upr,ret'rr scrasdtr p6uo, n6rari uzyu6'rt, ga6rlm nocr6surs, l[Ee yAan6cs rreperrll-

c6m, xovy cKa3arl, Meqraer 3atri,Icarbct, npeAJIoxI'IJr Kyflurb'

20. Transfurmali propoziliile afrmative in propozilii negative, menlinind verbul la

infnitir'.

Model. C,riwr o.prilrnir, Stor rocr6u. - H; cr6'ilr nepeurusitl Srot rocrrov'

1. Tn A6mres saA6rr-u6gnft xocr(>u. 2. Hitxo uepentcni ".tt""

. plccxoro

ss6r16 Ha pyudrrcrrft. 3, Bau cn€g-vet o6parhrrci .K Bpa.ry. 4. X6.reur6 .qocr6rr6sn€rrr s rm6? 5. J{ cos€roaan , euy coo6qdrr o6 Storu pogr'irenarr.

6. Meui. nonpocri-nu orxpdrrr orsd. 7. V'rliTerb xordn ocr6srrB Eac Ha ntrr

rr,rrdr n6cne yp6ror. 8. Cecrpri Aonxs6 noc;riirr nocrirrry r Kxyx-Haroxy.

21. Rdspundeli afirmativ la in*ebdri-

Model. Bsr se xorfre nncirs xoarp6.rrsryro pa66ry uo xfvrn? - Mrr xoniu

nauuc6rs routp6nrryro pa66ry uo xriunu.

1. Tarrr Eenrsi ocrasrirr lvlawrtuy2 2. Trr ne u6xeu6 pucoritr rapangaru6lc?

3. Os ne xdqet o66Aarr? 4. Bu se Aotlxst'I nepecenftrc* r Sror .qold 5. Bavt

ne cl6.ryer Aonfcrnarr fico.run6ure? 6. Mapax te66 cor6ryer tre orBeqarb sa

nscrN{d? 7. Pe66soK lre xoqer slttr Mororo?

22. Traduce1i in limba rusa.

1. Am inceput sE scriu o poezie. 2' lieau si desenez o casd. 3' Propun sd

viziondm un film..4. El a incercat si traduci un tetrt dia limba romdnl in limba

rus6. 5. Trebuie si rezolvali aceastd problemi din manual. 6. Nu pot inchide uEa.

7" Nu vreau sd lucrez cu el. 8. Nu e voie s5 vorbeqti la lec{ie. 9. Trebuie sd te

duci la doctor.

Verbele de nigcare ( Iaazdmt deuwenua)

$ 149. A. Verbelede migcare fir[ prefixe (Eecnpucmdeoqaile eaazdrtor dsuilcdnun)

Printre verbelecarearatd rnigcarea exist[ in iimba rusd 14 perechi, flecare

cuplu component al unei perechi (uneori cu rdddcini diferite) exprimind una ;i a-

ceeapi acliant-:migcare. Ambele verbe sint de aspect imperfectiv. Deqi sensul celor doudiI

i "ii i;;

ii:1'i

.l

t23

v,erbe se traduce in limba romand la fel, ele nu se po! folo:i unul in locul altuiadeoarece prezintd deosebiri in modul de a exprima miscarea. Iati acest: verbe:I

ifl,ift

:i'

liil

i#

b)

6xarr6exirrlerdtrIIJIbITb

recrfrecriisegrfnorltli

6pecrfJIE3Tb

IHATb

raulrirlrarfirr

ifr Irxogrirr6sAflrr66rarr.rer6runxisarrrocrtrrso.qriTrsosfrrndnsarr

6poafrrnhgnrsrollirrracr6rrrarSrl

a merge pe jos

a merge cu un mijloc de transporta fugi, a alergaa uburaa inotaa purta, a duce (cu propriile puteri)a conducea duce, a clra (cu un mijloc de transport)a se tiri

a hoiniria se c61Eraafug6r i ,agonia trage, a tiri (un obiect greu)

a rostogoli

Dintre acestea, primeie opt perechi se folosesc foarte des in vclrbire, in timpce ultimele gase perechi au o frecven{L mai redusd (vezi conjugarea primelor optin tabelul l ) .

Tabelul l

Observatrie: verbele d: rriqcare Becrr, Be3ru, Hecru sint tranzitive. In afaride intrebarea nyaa? mai r6spund qi la intrebdrile complementului direct rcoro?qro? d: ex.: Or6q uec9r ud,'tu,tuxa s pdrcrcufi caA. -Tata duce (in brale)bdiatul la grddini!5.

t2!4

$ 150. Verbele de miqcare unidirecfionale

Inf. rtmrz 6xa:rs secrf negr'* necrs JreTeTt oexatb [JIbrTb

neaf re:y necj nesy 6erf unsrnyBE.AEIXb BC3CIIJ6 I{CCEIUb JIETHII]b OCX}1TIb IIJTbIBC

BeA€r nesdr necdr rerrir 6exfr rtrrbrBeTse.[€[4 Be3eM uec6v lerrirur 6exrtlr nnbrBeMnea€re seg€re necdte nerrile 6exfire nrursEre

nesjr r'T JIET.'IT

oNl)

oI

F

d

a

usy 6AyuAOrrrE 6Aeubrg€r 6Aerrg6u 6,ueuuA€re 6Aere

urEr €xalrrura 6xaraIuno 6xaaomJrr 6xanra

BCJI

senhBen6nerrl

Be3 gec ner6-r 6ex6l rrJrr;rJrsear6 secn6 ler6"ra 6ex6la'ulrrrSnegn6 uecn6 rer6ro 6ex6-no nrlrm6segni necnri .rer6lu 6ex6lu naril;rn

unrtl noesxifi! BeEf ! Berf ! uecri! nerri! 6erri! nnsrst!u.qfre! noegx6fire! BeAfre! sellire! secilre! rerdre! 6errlre! nnrrnfre!

Inf. I xoafrr

xoxli 6ax5' roxli noxf nourf Jler6lo 66raro naSsarox6.quur 6sanIrra n6.qnur B6gnrrr!' H6cI'Iurb aerieurr 66raeurr nn6naeurlx6Arar 6rgur g6AET a6g[r H6cnr'. ler6er 66raer uriBaerxdAuM 6r.quru odgnvr sdgnrd ndcuu ler6ev 66raerr'r nr6BagMx6.urre 6rlu're s6.{nre n6lure ndcnre leriere 66raere uinaerex6.nqt 6lxtr s6ant rdrqt n6crr ler6ror 66raro'r nr6sarcr

r/r;rtele diO prima grupd caracietiiaz:6.i9cit"i in-mod diferit fa1[ de ceGl-'"'--*-*

din' gtuba'6''aituri:-,,.

Verbele din grupa I se numesc'verbe de migcare ,,unidireclional€'! (inbronrl

oAsonauparn9sEoro Asux6sgs), deoarece redau o.migcare ce are loo intr-o

anumitidirecfie,de'ex.: Mdua nXEr rio i.rruqe - Mama rnerge {intt.o anumitE

direclie)pe stradd, sau migcarea spre o anumiti titrtd, de ex.l zmu yaeuux{twglr

(xya6?) n Inr6.ny-z4cepti elevi merg la Scoald; Cnopmcnduut 6erfr (ry.q6?) r tftfi'

trull,ty-Sportivii aleargd spre finig.Verbele unidirec{ionale se folosesc de obicei in propozilii cu cuvinte 9i expresii

care arati ci acliunea se petrece numai o singuri dat[, intr-un anumit moment

(cefr"thc, cer6gru, ua 5ror par g.a.), de ex.: Ceftqdc rvtw.nilAy ua cmadud4-

Acum roi mergem la stadiott,' Ha Sror pa;t ndna nerfr g Eyxap6cr -

De rlbta aceasta tata merge cu avionul (zboard) la Bucurepti.

verbele din grupa a II-a se numesc yer,e de m$car.e multidireclionale

{uardru MHoroHatrpaBrerlHoro geuxduu.r -vezi tabelul 2). Ele arati cd:

a) miqcarea are loc in direcfii rliferite (chiar qu pauze), de ex.: I-{ittofi dena

ldnru 66rawt no y.rluue. -- Toatd ziua copiii aleargi pe straili;

b) mi;carea se repet[ (spre o anumiti !inti), de ex.: Jf dntoa oufi xix4r"rir

geHr f€rarot ua 6sepo xytuimucn - Vara ei zlewgl in fiecare zi la lac sd se

scalde ;c) miqcarea are loc dus (spre o anumiti f intd unde subiectul poate rlmine

pentru o perioadd de timp),si intors, de ex.: V4eaurcrt x6nm (ry.q6?) r utc6'ry'

- Elevii meg la qcoaili (frecventeazd fcorla) ; Mdna x6gur xa pa66ry ' Mama

merge Ia lucru,La timpul trecut verbele multidireclionale antTa o miEcare efectuatd o singuri

dati rlus qi intors, de ex.: Buepd txo4fitemetimp-Ieri am mers (am fost) la

teatru, ln acest caz ele sint sinonime"cu verbul 6umu - Buepd a 6:rirtr r reirpe.*

faoetut z

$ 151. Verbele de migcare urultidirecfionale

* Spre deosebire de celelalte verbe multidireclionale, verbul dpodtimt (a hoindri) nu

poate caracteriza mi;careadas gi intors, ci exprimd doaro migcarc fdri direclie precisd, deex.:

Ou 6pann no zdpody- EI a hoinirit prin oraS.

lz5

r a: : "a

' : , - : . ! . .1 ' :' ' ' . , i i : i

1., i ,

: ':,)',

liiii r l i i

ilr ;

i,irjlliiii

iliiiilriffirffijiliifiiiiiiiiiiiiiiilil1,liiil,iiiriir, i ' i ti : r l r :

iii'

i Relineli I Cind dupl verbul de miqcare multidirecEionai se gdsegte un infinitiv

sau o construcfie cu 3& care aratd scopul, acesta nu poate fi inlocuit cu verbul6atmo, de ex.: Epam xogrfur e aaeasrtH ga x.t66ou. .8 xo4inr* e rcudct< xynilrr zazdmy.Ultima propozilie se poate transforma doar astfel: .8 6uud e rcudcxe u rcyntita'easdmy.

Velbeie multidirec{ionale se mai folosesc pentru a ar6ta capacitatea subiec-tului de a face un anumit fel ele mipcere (miqcare caracteristicl, obiqnuiti pentru el),deex.: Ilmilqr,r ,nerfror nad 6sepou- Pdsdrile zbaard deasupra lacului. lpysoe*nn6s$r ud6eat' - Camionul card, mobild.

Observatrie. Verbele unidirecgionale din grupatr subliniazx migcarea lntr-o singur6direcfie- numaiilus sau nurnai intors, chiar cind acea, z. se repetd, de ex.:Rdtcduil deuo onr1g e uxd,ty utiao eopodcxozo trdptrc- tnfecare:j e/ se ducela ;coald pe ltngd parcul ordEenesc. (Consultali tabelul 3).

$ 152. Folosirea verbelor de miqcare fir6 prefixe

xoIlittt 6sAEr noaunxoArJra e3Ipilra Bo4r4r'axo,ql,Ino e3Ar.rJro BoIXJIoxo,qlIJII{ e3AL{JIE BO.4I{JrA

Tabelul 2 (continuare)

Bo3ri.rb Hocrirb nerarb 66rarr nr6.sarr

sosli:r Hocrh ler6n 66ran . r ffr6Ban.sogrira nocilla ner6aa 66rata nn6BalasogdJio socri.no nerdno 66rano na6saaosogtrr wocrhttig' nerdi.rrr 6dra.lrra nnhr;ann

Ar.r! 6:au! noart! sosf ! nocrl! :rer6fi! 6drafi! nnilsafi!oAfre! dganre! soArtre! sosfre! socfre! nerAilre! 66rafire! nn6.saliie!

Grupa I Verbe unidireclionale Grupa a II-a Verbe multidirectionale

L OE ud2m nondpxy.

ln momentul vorbiriisau al observdrii su-biectul se rnis,cd tntr-asingurd direclie.

Qls, xddunr ncn6pry.

In momentul vorbiriisau al observdrii subie c-tttl se miscd schimbinddirecliile.

2, Onaudtmsapa66ry.

ln mornentul vorbiriisau aI observdrii su-biectul se indreaptdspre o Sintd anumitd.

OY xoilum wtpa6or1'.

O mi;care rcpetatd (o-bignuitd), spre o anu-mitd {intd, efectuatdde subiectul, care rimi-ne ds fiecare dat6 in lo-cul indicat o perioaddde timp (Verbul este si-nonim cu 6utedem).

tLo

L2'/

%!l

tt

1

Tqbelul 3 (continuare)

Grupa I Verbe unidirectionale Grupa a II-a Verbe multidirectionale

3. tsvep6 osuEas Ma!-ag{H g

BCTpeTtrtrP;ira.

La trecut qi la viitorverbul indicE o mirscareintr-o singurd direclie,eiectuatit o singurd datd(formi proprie stiluluidescriptiv).

Bvep6 on xo-drtr fia xoa-q6pr.

La trecut verbul indicio migcare care s-a fdcuto singurd datd, dar indoui sensuri: dus giintors. Verbul este si-nonim cu 6rrrr,

4. KAxAHiiAesrau wE,t napa-6dty udpernapx. O6(Iv-xo u6cte pa-6dru osudtm towfft.K6x,rltft.Eesb,oH o66.uari scro16aoft,nor6r,r ryafinevu6xro nwEtt Eou6t.

Desi adverbutr indicirepetarea, mi;carea seface intr-o singurd di-reclie :

a) numai dus saub) numai intors

Cind au loc acliunisuccesive care se re-pet6, verbui de migcareooate subiinia o anu-mitd direcaie.

Kiixar,rftAeHb oH xo-diltt ua pa-66ry u6pe:rrapK.

Verbul 1a trecut aratao mi;care repetatd inarnbele sensuri (dus ;ilntors ) .

5. 36erpa oruddnt x reinp.

In cazuri particularepentru exprimarea vii-torului se poate foiosiorezentul.

Vrx:,i. nadea-pm. llritwrlemdnm,Pe6€norxddum,

fuatd capacitatea sub-iectului de a se miqcaintr-un anumid mod.O miqcare obignuiti asubiectuiui.

Exercitrii23. Cititi propoziliile de mai jos ;i explicali modul in care are loc acliunea verbelor

de mi;care multidireclio nale.

1, Buepi r6uepou vtat xodrt,nu B rius6: trrrr rr.i4enu u6nuft ifrEn*,lr. 2. Jl6rov

yrexrx:i niuero xxhcca 6sdu,,tu ua vrdpe. 3. Vrpolr s- aodiu 666yury B no;ruxlti:tut-

xy. 4. Jlemdmt Ea caMorere Stenr upniruo. 5. K6xasrt Aeub lvlarb xdduntn uara-griu sa xr66oM. 6. Crp6yc (sti:u{ul) se nemdem, a 6drcrpo 6dzaem. 7. Mofi or6rt

6.renr xopoud eddumuawhuy. 8. Kai< uplritno ntdeama n Storur 6acc6fine. 3Aecr

soAi ncerAA sircrafi.n renaas.

24. Citili propoziliile de mai jos gi explicali modul tn care orc loc acliunea verbelor' de miEcorc unidirec{ionale.

1. Croprcrvr€lrbr 1etctiltu r $ltulnuy. 2' ftlnywra necEm 6yxer qeerds. 3. fuA

aedinz cer6ilrrr rypricror a ucropf.recrnft uysdfi. 4. 36nrpa ot6tr '1emfim o Knyxt-

Tabelul 3

";";.r r.

""t "" ***it rrrru"l r"r* |

"ur *r.""0* uorr*, *,u*)t" t *u*-

goe iirpo orliudEmtapa66ry'r€pes rapr. 8. Kixanft.{es llgr earop6lu xa c6lrqe,nrp6.nu.r vxu, ryn6lrrcr r v6pe td wnuB cro:r6ryro o66.qam.

25. Inlocuili, acolo unde este posibil, rcrbul de mi;care cu unul tlitr vrbele sinoninre(6rur, no6rra6.n,.noceudn), modifcind, dacd este cazul, ;i restul propoziliei.

lvfodel: B updulorvr rogli vrr lsr'luail s Cosdrcxv fi Co6:. B npdurov roglirrarr 6fi.nr s Cos6rcxov Corb:e.

l. B aocxpec6nre urr xoAriru s rERd. 2. B,tep6 voi cecrp6 xogrtnana arircrarxy.3. Irpdurarrrra n6rou usr nrl6sarr s HdsoM 6acc6fine. 4. Ha np6ru.noii reAdneordrl rer6..n n Koncr6uqy. 5. vrporra 6par 66rar r anrdry ra lerApcrnov. 6. oxrlxo!,iuru B Jrec 3a qner6rr,rr.r. 7. Br,t 6,s1luntd sa rpanliuy.

26. Rdspmdeyi la intrebdri, folosind in rdspunnri cuyintele din paranteze la fornacore,tpunzdtoare.

Model. Hro srr .a6raru ruep6? (roailrr, roon6px) - fr noryhna vra.uluero 6piras goon6ox.

I . f4e rlr 6dtlu .r.axaurlryaa-1? (d:4nrr, r6prr n v6pe). 2. rfev srr surorrrenr."nuep6? (aoarirr, ir,ryr6ra, 6drcrarxu). 3. tlro-sH .a6,raln na vdpe? (xo4frr, 'nnr#,

u6oarr, ucipe). 4. Ornliga nsr uAere c pe6erfror,a? (uoiriip govdfi,. f6rcnrail caa).5. fae 6u,ir6 C6ss u nocxpei€nre? (ner6ru, .Mocxerl). 6. gro A6rra, rJrotD€prl6nufi Aeur? (noafrr roBapbr, vara:rir*r). 7. lAe 6rrn Brirrop? (6Eraru,

?=-rtrrl.n,I

27. Puneli tn locul spaliilor punctate verbele xonuru sau .r,nrn la fornta coresptut-zdtoare a timpului trecut. '4

1. Kor.q6 r . . . B rapr, uaqanci.(oxAr,, u x uepnjnacb AoM6fi.2. B cy66<5rynduepori.r Mbr ... cMorp6rr ur6cy <Bn6fixy B6.qg>. 3. Vrpoira x ... r uaraa/ru lanorynraur,r. 4. Mrr ... no linzqe r rcrp6ruau n6uero yurirenr. 5. Kora6 on ...n rurdny, on acn6N4glilr, .rro sa6*l adr,aa rerp6ar, no p5iccxovy lsrrxj. 6. Buep|Snoft 6par ... s t(Hrlxurrft varastu rynfirr, c:rorhpr.

.s28. Puneli in locul spaliilor punctale lerDelc dxlr sarr drgrlrr la jorma corespun-

zdtoare a timpului trecut,

I. Vrpov uaru yur.irem ... r urx6:ry Ha asrovo6fne. 2. O6dr.rxo ou ... arurdry Ha rponndfi6yce. 3. O6drqno r ... r urxdny Ha rpavu6e, Ho Ha 5ror pa:r .,. Ha arrd6yce. 4. K6xnoe ;16ro onri ... n gepdanro. 5. Ha np6ruaofi ueAi;reMbr ... Ha excrfpcr.uo. 6. Hiwa cenarf ... s6 ropog x6x4oe nocrpecdare. 7. Mrr.ruir6rav ... Ha aBToMo6rlae. 8. Kor.a6 g ... na vdpe, r ndegle I rcrp€rrrlcr crroriv gp5irorr,r. 9. Or6u ... na riypdpr ne.lilrrcs.

128

C"piali aiii"iu,t i, *,oi iit, punind ln locul punctelor uerbele de miscare potfi'rtte

ca formd Ei sens.

- Brr r6srpa ... c n6tr'lll :rorrirr pilrOy?

-.IIa, ... a criiPufi Pu6rir'- fr; ;;d'.- ;;p"'b6"d s 5rov roai?- ...,

"o seyA6llso. IIor6Aa 6wni yx6ctar' IiI Mbr suqer6 se rofiviiJru'

-A BbI ' . . ?

: - Ha f,lorrauqy. TaM xop6rurne uecr6'

- Hdao -.. na ldesae?

t{ _ Her, .uo trroMl4uhl ... anr66yc' 3ro 6qesr YA66no'

r ' *

$ 153. B. Verbele de migcare cu prefixe (IlpucmoaoqHbrc 2ta261brdeuwduun)

Pref ixeleadaugiverbelordemiqcare,pedeoparte,di fer i tenuanledesens'

iar pe de alti parte, le pot schimba aspectul'

Verbele din grupa a trI-a, unindu-se cu prefixeie, i9i schimba uneori qi r[d6-

cina, de ex, : \cryumu dat npuetxamt, yezxdmu, Sueztxdmu' o6 oesxdma ; nxheama

darnputnwedmu,sant:eir ldmu,ynnwedmu;l t6Sumv,dataxesdma'nepenetdmu'nodrecdmo,

Verbul udmi cu prefixe are o alti ortografie: npufimrt' ethilmu' nodoilmt

q.a.m.d.F6r6pref ixe,at i tverbeledingruparci tg iceledingrupaal l -asi l tdeaspect

imperfectiv.Cupref ixe, insd,verbeledingrupal-unidirecl ionale,setransformEinper-

fective, in timp ce verbele din grupa a II-a - multidireelionale, igi.pistreaza. (cu unele

excepfii *) aspectul imperfectiv. Ele devin perechea imperfectivl a verbelor din

grupa I.Preflrele exprim6, in cea mai mare parte, valori spaliale' Cel mai clar sens il

au urm6toarele prefixe, cu inleles contrar: s-xodfimo - a intra; tw-xoDumt-

a iegi; npu-xodimu-a sosi; y 'xodtimo*a pleca; nory-xodrtma-a se

upropiu; oi_xodimo_ a se dep[rta. Tot sens antonim au qi verbele de miqcare

cu prefixele tc-xodtima - a se utca; c'xodtimu-a cobori gi c-xod{tntaca - a se

aduna; pac-xod*muca - a se imprigtia' Uitimele sint reflexive'

Antonime sint nu numai verbele prefi.xate, ci qi prepoziliile care se folosesc

cu ele. lntre prefixe Ei prepozifii existl o corelalie (vezi tabelele 4 li 5)'

r uneori gi lerbele din grupa a ll-a pot lbrma aspectul perfectiv. Prefixele cu sens tem-

poral procluc, in afara moOincarii nuantei de sens' 9i schimbarea aspectului' de ex': 66raru

imp.-c6dran perf. (s \aaragrilr)-a se repezi' a da o fugi (plnd la magazin); xoarirr imp'

npoxoafir" perf. (recr .uenr) - a umbla (ziua intreagd) ; noxo'uirr - imp' - noxo'u*ru perf'

(uerran6ro) - a merge (pu1in) 9.a. Vezi tabelul 4'

l

I

If't

!!6 r,..5 ' !

i ,:.'i

!*!';j . ,i : ri ; ,

+:\ :l :,\i

$:T,.i l :1,r2, '

i : '

t l 'f !

+.n*:LI:\ i

:*=:

9 - Gramatica limbii ruse de uz polar c. - 1581 r29

ll rijli ,; l . ; ' l t

'

, l,;. l, i r l l

. t l

S.1s6. C. Partiiulalitifile ispectuaie ale verbelor de migcare(OcdSeuuocmu 6udos{tx fiopu y erae6ro6 deurcimtn\

verbele cu prefixe din grupa a II-a, care.gi p ilstreazi aspectul imperfectiv arati:a) procesul migciriio o migcare neterminati, de ex.; Mwyezxiewus Eyxapd-

cma dueua doefttonue copeeuoedtanaa - lvoiplecim din Bucuresti foarre mulpumiside (rezultatul) intreceri ( lor ) ;

b)o miqcarece va avea loc in viitor, de ex.: M, nparcr\euuiempaeduepoa- Sosim cu avionul (vom sosi) mtine seardi

c) o migcare repetati, dar terminafi de fiecare datr, de ex.: Ktittcdttil, deuoor upux64nr e wxday e ceuo qacde - In fiecare zi e/ sosegte /a scoald Ia oru $aprc.

La timpul trecut verbele din aceastd grupi pot arrta o migcare fEcuti o sin-guri datidus gi intors. ln acest caz, verbul de miqcare poate fl apropiat de sensulverbului 6uuna, de ex.: oua yxoArina auepd e e6pod - Ea a plecat (a fo,tt) ieriin oraS.

De obicei sensul de miqcare terrninati (dus gi intors) poate fi exprimat de ver-bele cu urmd.toarele prefixe: B-, Bbr-; trpn-r X-i or-, [o,q-, de ex.t en wpnxogfineuepd x rca - El a venit (a fost) ieri la noi.

Verbeie cu prefixe din grupa I de aspect perfectiv arat6 oo singuri dati, lntr-o singuri direcfie, o migcare terminati, deloadil - El a plecat acasd.

Comparali: Ona npw'i e wxday e ceuo uac6e (Ceiluac oua a uxotte) _ Ea avenit la gcoald la ora fapte (inseamnE ci eaesteincd. la qcoal6)-verb perfectiv,grupa I. Ona upnxon'frtza e wxdty e ceut vacde - Ea t venit (a tost) la ;coald, la ora,rapte (inseamni cd ea a plecat, nu mai este la qcoal6) - verb imperfectiv, gr. ail-a;sat: Ott rrrxo4fi.r aa dicamu

^tutq),n - El a iegit (a fost plecat) pentnt zece minute

(acum este aici), on nfinre;r na ddcnmu ^4ntym

- E/ a ieEit pentru zece minute (decipeste zece minute va fi aici).

Observa!ie,

Sens temporal au verbele din grupa a II-a cu prefixcle 3a-, np{F, s-, tt3-.cu aceste prefixe se formeazd verbe de aspect perfectiv, Ele nu au perechi imper-fective. (Vezi folosirea lor in tabelele 4. 5).

ta

EXercttil30- Funeli tn locul spaliilor punctate verbele cerute de context la forma potrivitd..

Remarcali prepoziliile cerute de aceste verbe.

J,Cuvinte de folosit: eoilmfi-e1hilmu, epdxama-odtexama, e6etrcdmu-et&etrcamo,e;M c n it- e 6t ue c mu. e.a flg4il{6rc e g rg1

1. Msr ... .s uisur66h-*sdrcrasrR. 2. Osit ... r rparli. 3. Kaccrip nolyvri"nAdurru u ..- | rA:isns 65wra. 4. Haru yuirem r6llro qro ... or gup€rropa

130

miqcare flcut[ex": Ot ym6ll

- i.'p*oli":.t

t"i'io"qy' o' cnoprcnaed "' B rapK' ?' Bc€ qeMoAeEI ."'

s roctri--

;;-. ;.'Ot"..;, luxaQ r're xa6rs€ta' 9' Beaocnne'dcr ';; '!o gpop sardga' l0; Mu

... co cragn6r4 c63AEo rdueporrn' 11' H6,uo "' recr xupurir co ppop6' 12' Pa66que

... n'uararftu roaiPltt

3l.Copialipropozil i i ledemaiios,inlocuindexpresii lecarerdspund-la,intrebareaxyaa?(rcxou!, ! )pr inexpresi i .carerdspundlaf i t , rebareaorr f la?(orrcorr6?).inlocuili verbele de ntiEcare cu antonimele lor'

Model.Mu npn6xa:ru x 6a6yunte jrporur. - MbI y6xa:lu or 6i6yuru 5;rpou'

., 1. K nav upuexanr'r,qpygri. 2' TEts npn6xala r Fyxap€ct x o66'uy' 3' Ear6x

I ,o;;.;;^; *a".pv *pu"J""". 4. Eercrlr,;r npunerdrr r cro;uiuy ra roxrp6cc'

5.Trrlx6eurr,qtopt,laragrinnpureslfrrdnyrorra66errr?6.ou6npuuuarnoap:ireB ntrb

"ac6s n6cJre o66Aa'

32. Rdspundeli la it|trebari, Folosili in rdspunsuri verbe|e trIptlxogrirr, nprre:x6rs,

op""ourito, nprnoltirso modifcind in moil coresptmzdtor propoziliile'

Model. As q6cto 6brs6er y nnx? -,['a, ou v6cro upux6Art x HUM'

i. Tr,r ,ricro 6nsd.eilu y .qpira? 2' B hpawone 6us6rcr rypfcru? 3' B 5roii

crordpofi scerAi 6ns6xor y'lerlaicrif 4' B Haquos6lrnou reirpe 6rrn6er mn6ro

spurenefi? 5. Ha uepnov6pcrcov nri*xe scer'E6 6sreeer vs6ro Aer6fi? 6' B goo-

n6pxe 6ur4rcr Adru?

33.Dayirepl ic i lau'rnldtoareleintrebdr i , fo losi ldad'perbeleo6dlgno,q6cro'rcer.u4. uxorA{, rcdxAuf, Aerr pentru a ardta cd acliwtea se repeta'

Model. Ott onlrl ue npuur€nl - A pinrne on npuxoAf:r xixArrfi Aenr'

, '-'/\fl 1. Tvpricroe wtrrd ne BeAEr B nay:6fi? 2' flouevj rrr ne npau€c noASpox

ft olarf l. ii"**l on strurer rs rr6cca .qo ssoxr6? 4. Bixrop se Boudn cer6.$rxt

"'nn".. u6 rper*,rr? 5. Vqrirerilguua cer6,[t' ne nplrxec'16 alr66u na yp6x? 6' FIo-

orerrnj r'6'rr c .uileii xe npu6xann ua np6uurar? 7' Or'lero rrr ni nprneer'nri r ratr'r

cso/lx aer€ft? 8. Iloveltli trr ne npun€c ceorb arrop5irxy? 9' Osri rorunri a saJr

n6cre Haq6ra cneKrirJlq?

34'Citi| isita&tcelit) ialogurilesipropozil i i ledemaijos.Explica1isenswrilepre-

fixelor ,uo Pi nPn.

a) - Orxj'aa usr uPuner6nu?- -f upunetdl ur TrrraurndaPu'

- Kor.qi nu nPruler€:rr?- .fl npu;ret6l rveP6.

- Karc Aonerdlu?

b) Btl ,uassd uPa6xa.ln?- T6arxo oreP6.- Kax ao€xa.llr?- Orrilqso. Brr su6ere'dro Y Hac

yad6sue cn6lulr4d rar6nu !

- Cnaci6o, xoporu6. HonEr nPoroa-

x4lcr rcillxo qac, n t cosc€I\4 ue ycrdn'

{ 11

-i

.f

2, Kar arr Aonet6ns?-{ un6xo uepenoruf cauolEr. 3. Kor.q6 rrr.npanerdnn?

-yrpoM, B ,q6crrb sac6r !"Er 6finu yx6 na aepoApdue, gov6[ r npudxan 6rolo1l sac6r. - Tax 6rircrpo? - Ha s€rvr sx .qo6xanu Ao A6My? - fl. sgsJr raxcri. 4. Kax6rircrpo l"or Ao6xann! 5. C rerr rrr npn6xa:ru croA6?

35. Formali de la verbele date mai jos perechi de aspect imperfecriv Si perfectiv cuajutorul prefixelor ao[ gi or. Traduceli aceste verbe.

Model. uonoiirri (perf.) -- uo.qxoArtrr (inp) - a se apropia (pe jos); orofirri -(perf.) -otxoarrr (imp.) - a se depirta (pe jos)

Hgrf-xo.qrhs, 6ex6rr-66raru, 6xarr-6lArrrr, nJrbrrb-u6narb, necrri-nocrirl,sectf-roAriTs, rearri-rolftr.

36. FormulaYi propozilii cu fiecare verb de miscare oblinut prin efectuarea Exerci-liului 36. Remarcali construcliile antonime care le insolesc.

Model. .f, uo.qoruEr (uorrxoxj) K oKHy. -.fl oroIII€n (orxoxy) om orcnd.

37. Traduce\i in limba romdnd propozifiile de mai jos. Explicali sensul v-rbelor demigcare cu prefixele noA-, uo-, trpu-, or-, y-.

l. Mu rprrunf s 6oran*secruft ca[ tr flpdxAe scer6 uor$rri r 6repy, na rord-pou ra.rllnacr rurr6pax-p6rus. MEr uo,qorunf r qgerr]i n,{6nro ruo6oserrcs rM,2, K rau npnmni era x6mqma c saflBaduueM o npu€rvre na pa66ry? - Her, ouar<irnxo uogoun6 ro rm6 r cnpocrina, rAe Arrp6rTop, u nordu nolulr6 r gup6xropy.

IIOA _ OT

1, Kor.q6 yuenurri cnfcrrsans c 4ocr{ peur6uue zag|uu, y.rfirem scrar lls-sicror6, no4oru€.n r oxuf u orxprta er6. 2. Vqfirenr uo.us€r virrrqura x r6pre llnorandn er,a.i 9€pnoe rvr6pe. 3. Bo rpdr'rr ueper"r6mr yxrirear ora€n yveuarS r crendr cgdnan eulf aaueY6rue.

y -or

l. Maurtsrr rdnmo .rro yrunrl. Ouu orouuui sa 20 xrr or xene3noAopdxxoficr6nqnn, KaK BApyr vor6p sar.n6x (s-a oprit ). 2. Cxaxfi:re, rarix varurfua ug€ro r6pog?-Ta, ror6par rdnrro sro ororur6. 3. Anr66yc a cocdAmoro gep6arooyu€a aua.Iac6 ua3e.q. 5. Il6eg.q orx6gzr r urrr .rac6s,

38, a) Dali replici in scris Ia urmdtoarele 1)ropoffiit. Figi atenli la forma verbului.

Model.Itro$dp AoBe3 Eac 3a qac.-,{$a€e ,J'"u.1 3uavurn on sdi Hac eac.

1. .II Aom€n go rurdlrr 3a Adcfirl riaurfr. 2, Msr Ao6xanr go re6rpa ua aBro-utro6fne sa f6Aqatr Mmh. 3. Cnoprcrra6mr Ao6ex6nE Ao r[rtnrrua sa narrS4qam*,rqlr. 5. Ao monriqrr Aener6qns AoJrer6na 3a qac.

132

b) ilransJormagi

Model 1. Itro-Qgp gorea€r Eac 3a qac. - 3u6ssr os 6:i.qer Eac Be3rxi sac?Model 2. IIIo$€p AoBe3 Eac go udcra sa qac. Mrr €xanu Bcerd qac.

39.,-'Puneli tn locul punctelor grepozilia wpet. Indicali unde anume prepozilia nu

l. Mamisat ocrauoslirncr, r{ MEr ueperunf ... faury, 2. Mars lexn6pe66rra36 pyry I{ [epeBeJlii er6 ..|. fnnry. 3. Os ueperu€L... rpar\e6fiEylo nrrr"ro E craJlxAarE TpaMB6t. 5. Osf trepesgcnu reaenrirop .;. .qop6ry v cr|Jru Xgarr tarcri,4. OErt uepe6xann ... rpanrlqy x o66,uy. 6. Maurrisa uepeeox6er ... xen€suyro.uop6ry.

40. Citifi gi traduceli propoziliile de mai jos. Explicali sensul verbelor de migcare

.cu prefixul sa.

f a) Cd,rmue garurd ga r!^ry.2.Munirn gadxana 3a AoM. 3. JId,qKa gaurrraS

sa raM(IIn'

b) Mapiu, Bdxrop saxoAfs r re66. 2. IIo .qopdre r urrci.rry,,x gaur€n uan6.lry. 3. fl.zaaec! re6€ yv66nnx, rorgd uofiA5? aa cra[nds,

c) On rcran u r Boandssa saxoryiut uo x6vnare. 2. Pazniurcs gaondr cypdxa, urx6-urnlrxu sirurar.r Bo llBop w sa66raru no .uBopj.

4l'. Puneli in locul punctelor verbele de mi;care cu prefxul rc sau ta, potrivite ca sens

;i Jornd.

1. OH scral us-:6 u*csl4ennoro croa6 a ... r urx6Sy nsrrr crordpr. 2. flpo-4onx6r ronopfrrr, on sdrruer us-ga cror6 rr ,.. rro rdvnrare. 3.Peihrasdr6exaJilars pexf u ... r n6cy, .rr66n corp6rrcs. 4. Ost, ysriAeru y 66pera n6Ary r ... Ksefi, 5. flaccaxripu criluru 6poc6ru r r6py xre6, c xprirou ... naA lrriMrrl6firu.6. K6rep (galupa) orup6rn;rcr r vope, .rifiru ... 3a I{EM.

42. Citili gi taduceli propoziliile de mai jos. Explicali smsul wrbelor de mi;care cuprefxul npa-.

1. Mrr npourarl cxsosr 6oarurliro ronnf ua nn6rlaAr. 2. [6ru upo6ex6aurrriirr,ro rdca. 3.. Caruol€r npoterdn uag r6pogov. 4. Typfcru npou.nf 30 rvuyrri. 5. flpoxogrire ruepdg! He aag6pxrnaflrecr y ,rpep6fi. 6. B arrdSyce ousasrtbrcn r upoexaJr cro(l ocraudnxy.

n'4..Traduceti in limba rusit.tAr r

l. Bdiatul a descbi-s uga gi a intrat in biroul tatilui. - El s"a dezbricat in hol(r npnxoxei) 9i a trecut in biroul-ti16-iili. 2. Md intereii*jocd loleiboliqtitor.

* Folosirea prepoziliei !?prq este absolut necesari dupi verbele de mipcare tranzitive.DupE verbele intranzitive ea se poate pune sau se poate omite.

-,rjllj

t33

ii;iii,ii:ti.ii.liiui;.lililjiiii:;rii ri:iiiiiirlirii,,,l i..' , ,1,

.;.li

i.l.ll1; ll ill

,lil ...

WV}* lw'rS\ \ -

M-dm airopiat de teren gi am inceput sE privesc. - Am intrat pe stadion qi amtrecut spre teren unde jucau voleiboliqtii.3.Ammers tot drumul pini acasl pe jos.

4. Au zburat I 000 km intr-o ori. Au ajuns cu avionul la Leningrad intr-o orI.

44. Citili ;i traduceli propoziliile demaiios. Explicali sensul verbelor de mi;care.

l. 3ervgreudprr o6orul* y.r6crox n rsudpnnn er6. 2. Kor4i lru o6xo4flu6repo, r"mr uauurf s xal"Gun6 n6ary. 3,Os ss6ex6n no .n6cruuqe r ycr6.n. 4. OHrtt6;rbxo .rro couuli c roprit. 5. On 6p6cun rdpua. f6rry6u oler6alt c xpdrurn r nep6'olen r er6 nor6lr. 6, ,{eaeriru cr6xa^rracr na rourp6cc a cronfry. 7 ' Ouir paer6xa-.rrncb tro Aou6rw. 8. B6tepovr pe6fua corunricr y rraoerd 6pdra, w parournricr onrir6n*o s ,46csrb qac6g.

45. Traduceqi in limba rusi.

l. BunE ziua, Maria. Pot si-l vdd pe tatll t[u? - A plecat in oraq. - Bine,voi veni deseard. 2. Nu qtili unde este secretara? - A iegig pu1in. - Pot s-o a;teptaici ? - Da, poftili. 3. Alo, Andrei, pot si. vorbesc cu mam'6 t4 ?,, - A ieqit in curtei;,S-o chem... - Nu, voi telbfona peste l0'minu{e. '4. Tovardqul profesdr e3-!e in'qcoald ? - A fost, dar a plecat. - Mul6umesc, il voi cduta miine.

"iModruile verbelor (Hatnonilnte zaaedaoe)

Spre deosebire de limba romind., in limba rus[ existd doar trei moduri:modul itdrcatit (ustnertntelutuoe nat<aoaduue) carc aratd ci acfiunea este reali:modul imperatfu (noeedtmeaauoe uarcaondnue) care aratd o acfiune posibili qimodul condition*l (cocnaed.merbHoe ilaKrtonduue) carc aratd o acfiune ireal6.

A. Modul indicativ se realizeazd prin timpurile prezent, trecut gi viitor.

A. Moilul inilicativ ( I,I%neilmenbHoe HaKltondnue )

1. Timput prezent (Hacmokryee epdua)

S tr57. Timpul prezent se formeazl de la verbele de aspect imperfectiv, dc con-jugarea I sau a II-a. Acfiunea exprimati de verb la timpul prezent: a) poate firaportatd la momentul vorbirii, de ex.: V,aeauxil nfirnyr noumpdnuryru pa66my

- Elevii scria lucrarea de control; b) nu este limitatE in timp (reprezint[ o ac{iunepermauenti), de ex,: 3e,utA spaq{etcx eoxplz aittrt4a- Pdnttntul se ln-virtepte in jurul Soarelui.

Uneori timpul prezent capdtd valorile altui timp verbal. Astfel, tirnpul prezentpoate avea valoarea timpului viitor, de ex.: fl oompaqilo cs a adpod u€pes

t34

l"llil-:::rllr*r1 ;1'1'1,1't ",','r''

'::-..:"::.,n:dcil|:.'; M[''.intorr tn,"oraS peste o'hn;t ln:timta rus5; 'sl qi'i"1ilnla;c;ma;a,rpyezenul istoric se folosegte pentru redarea.mai yje a.atgrgsfelei trecutului in opere,literaresau in relatdri despre fapte petrecute 9i corelate cu actul vorbirii, deex.:

. A.C. IIlwrun nocsrqier uadzue cmuxrt ceotu dpystkn - l. ,S. paSkin ddli&

. multe. poezii prietenilor sdi; Bvepd a W! no ynuqe u 'rfxy, iax ocmanoefiaca6xoto zocmilauqu aem66yc c myprtcma-uu-Merg ieri pe stradd gi dintr-odatdtid cum se oprc{te un atttobuz cu turiEti lingd hotel.

2. Timpul viitor (Efdyulee apdaa)

$ 158. umba rusi cunoagte doud forme ale timpului \iitor: viitorul simplu (npoc-r6e 6fpyruee) qi viitorul compus (c.rdxuoe 6fryruee). viitorul simplu este propriunumai verbelor perfective, avind aceleagi termina{ii ca qi timpul prezeit viitorulcompus este o formi analittcd, in componen{a careia intr6 verbul copulativ6ormo la viitorul simplu Ei infnitivul de aspect imperfectiv.

Viitorul oompus

Singular Plural

r 61f,4y unc6rr, tur6rr r.au 61iger,r nrcim, sur6T6ru6faemb mlc6rl, qrrdrs au6faerenncirr, strTdtoe, on6, on<i 6lfner ruc6rr, sariTb onri 61f.ryr nrzc6Tb, sur6rr

Viitorul simplu

Singular Flural

x uaumrni, npo.rrrdro urr uaufmeu, npo.lur6er"r1'5,J Eatrliruerrn, npoynr6eur srr Hamtmere,nporzraeteoH, oua, on6 gaurimer, npovuriet oun nauihuyr, upovarriror

La formarea viitorului compus poate fi folosit ca verb-copuld gi verbul cmemb,de ex.: ,fi crdwy uucirr paddmy - Eu toi scrie luuarea,

Timpul viitor are in limba rusi mai multe valori.

1. Exprimi o actiune care va fi efectuati in viitor, de ex.: Ilev rrr 6fgereramnairrcs sirrpa? - Cu ce vd teli o.rlryrt mtine ?

j

135

i , l

1

iiil

iiii

rii,i i :t l i iI

li'rliI

i . .

'itiil i : i

""'t: Eibdind o acfirine condifioriati dC"'dltt adfiiin6-$iCai6.io61e'-f ;dii6;ati'E'atit la'viitor, cit gi la prezent, de ex.: Ecau eu xopowd nodeomdeaeuw, mooir6rure ua ecC eonpAcot - Dacd stnteli bine pregdtit, vefi rtrspuntle la toatetntiebdrile.

3. Poate substitui timpul trecut, de ex.: Bce cuddau udtua, u edpye lldma xarsaxpuuurn - Toli stdteau tdculi, li deodatd Petia lncepe si !ipe.

4, Indici o acfiune care a fost generuLzatd la nivel de regul6, de ex.: Ceiludc6es ofpasoeduua daaercf ue yf,.q€trtr - Aeum fard invdldturd nu aiungi depane.

5. Exprimd o acfiune momentan6 care poate fi raportatl atit la trecut, cit gila ptezett, de ex,: floacfu mo nepeerfaer, mo 6Hoeb s,ucrlurftr no xptinae- Ploaia ba lnceteazi, ba din nau bate tn acoperis.

3. Timpul

g 159. ln fimba rusE existicopuli) .

Timpul trecut se formeazi de la tema inflnitivului atit de la verbele imperfec-tive, cit gi de la cele perfective cu ajutorul sufixului -n- (care reprezinti qi genulirnasculin) $i al terminafiilor -a- (pentru genul feminin) Si -o- (pentru genul neutru).La plural exist6 o formi unicd pentru toate cele trei genuri cu terminalia -n-, deex.: nucdn (m. sg.), nucdta (f. sg.), nucdto (n. sg.), nucdau (pl. toate genurile).Verbele la timpul trecut nu se schimbl dup6 persoand.

Singular Plural

nnnc|r., nucSna uu nuc6nzTunuciin, nucd:na, unc6ao sblullc6ruoE, on6, o16 nuc6:r, f,.ucana, nuc6"no . oEE nnc6-nu

Observalie.

Forma n nucdto nu se intrebuinleazd in limba rusi,Intr-o serie de cazuri tema verbului la timpul trecut se deosebeqte de tema in'

finitiwlui sau are alte trisdturi specifice, prezentind abateri de la regula formulatdmai sus. Aceste verbe pot fi grupate astfel:

$ 160. l. Yerbe care formeazd timpul trecut de la tema. prezentului (sau a vii'

torului simplu) pers. I sg., c'u sufixul -* la genul masculin, sau fdrd acesta.

t36

trecut (Ilpowddwee epdua)

un singur timp trecut - forma sintetic5. (firi verb-

Verbe cu sufixul 'l' la,timpul trecutgenul mascurrn

E€co necai,necl6, necnf

rp€5, rpe6a6rpe6n6, rpe6-

trt

uol:, nolsn6

3JI!I

!€3n Ee3ra,lerrr6, reenft

Btte3, l.r'63Jtarn6:no, ar6s-

Jrg.

rprra, rpdnlarpfisro,

JII{

, troMor-n6, [oluom6,

nouorrf

6epEr, 6ePer-16,6epern6,

6epernf

uor, tuorl6,

uEK, nexl6,ner.u6, uerlrl

Eec-y

rpe6-f

nonr-f

Be3-y

nner-j

rpur-f

norutor-1i

6eper-f

rtfOf-;i

ner-1f

t€1, Ben6,rel6, aenf

uea6, npnren6, upuaent

uepenEn-re.n5, nepe-nel6, uepe-

neJsi

u6n, ir,rea6,rrle.r6, uemi

nJteJI, Ilrer6,uren6, unemi

Kra[, KIar6,rndLno, raiiru

necrf(a purta)

rpecrf(a visli)

nonsrt(a tiri)

BE3TE

(a transporta)

BJIE3Tb

se clfira)

rp613rb(a roade)

troMoltB(a ajuta)

6epeur(a pdstra)

MOq6

(a putea)

IIETIb

(a coace)

BEA.Y

IIpme.A-y

nepeaea-1i

Mef,-y

rurer-y

xJraA-y

npuaecflh

nepeaecrfa traduce

lrccrri(a mEtura)

mecrri(a cogeta)

TJIACTb(a pune)

";';':;:-" Sihiiv;ierbilof ' ar $' fdr d sufrntI -'w' ta' - gemt' iosfiifn

Observalie; Verbele cu tema prezentului ln consoanele -A- sau -ur- primesc

la forma genului masculin sufixul -a-. Restul verbelor, in 'crr, -rru, -lrr 9i -rrau forma genului masculin fir[ sufixul -.rr-. ln ambele cazuri +- din temi trece

in -F (necli - uEc, re,qi - r€l etc. *).

* Litera -E redi sunetul -o- duptr o consoani palatali, de ex. ln qrvlotul nEc consoana c

€ste palatala 9i dupi ea se foloseEte litera 6 ln loc de o.

L37

$ 161. 2. Ver.bele cate Jotmeazd .timpul trecut .prin omiterea. pdrtrii "finale erb ' satr

-ryrr la infinitiv

I Partea

Infinitivfinal6care

se omite

Timpul trecut

Bfrreperb (a tterge)yMeperb (a muri)creperb (a Eterge)rcqdsryrb (a dispirea)Eo3Hlixuyrb (a aparea)

4ocrf,rryrr (a realiza)

odprryru (a aboli)u6xnyrr (a mirosi)uoni6ryrr (a pieri)u€psryrr (a inghela)rra<ixryrr (a sta ia apd)

Observaqie.

Verbele cu sufixul -uy- Ia infinitivo cu sensul de acliune momentan4o pistreazisufixul qi la timpul trecut.

--lI Relineyi | rcpilxnymt (a striga)- rpilxuya, esdoxujtnu (a ri.sufla) - esdoxnj,.r,

yttt1uymucn (a zimbi) - yaw6uy.aca, defiuymuca (a se miqca) - dailuyrcn, udntymt(a da din miini) - uaxnjtt q.a. Sufixul -sy- este pistrat gi de unele verbe

imperfective care exprimi o acliune durativd, de ex.: zaatyma (a adormi) -3acHyn,

morrymb (a se ineca) - mdayt, mxuj,mt (a trage) - mnnjttt etc,

Unele verbe au forme neregulate la trecut, de ex.: udtnil- ut4t, utta, w,ro,

wrtui ecmb (a minca) - ea, ,!aa, iao, irtu; pacmit (a cregte) poc, pocad, pactd,

pocart; cecmo (a se ageza) - ceL cita, citto, ciau,

I Regineli I l. Verbele de aspect imperfectiv au la timpul trecu .tens duratit,,

expffifia-o actiune care a avut loc in trecut intr-o anumit6. perbacld, de ex.:II6JE fi Aelm outi unr6;ra, nHu{crBana 4wndmat - Toati zitrs eo a citit gi aextxrs citate. Alte verbel arati cdfacliunea exprimat[ a avut loc, rnsd, nu se ;tiecit a durat (ca timp), de ex.: On ute ronopri.l o6 gmou , na e sa66u.-El mi-atorbit despre asta, dar atn uitat. Timpul trecut al verbeior de aspect perfectivare urmltoarele valori:

a) exprimi o acliune care a avut loc tntr-un rnoment anumit sau acliuni repetate,incheiate in trecut, de ex.: Oa rlrflncfln noiuy e npdwaou eod.r -El a scrh

138

Li. : : ! : '

iiilili.i..1,,l r i : i l i : :

iiir,r l i . . i

;'i.i''iiilli,r:

-eTb

-erb

-eTb

'EyrB

-HyTb

-ByTb

-Eylr-nyrb-ryrb-f,yrD-FyTb

rrirrep, a*repaa, nurepao,

lir'aep, yuepnri, vuepnd, iivrepaucrEp, crepra, crdpro, crEpnusc.r6g, tlcq6llra, ucv€aro, ucq6:.nnaornri,n, sosgrrxra, un3rnirno, ro:uri-

I(JIU

Aocuir, 4octrir.na, 4rrcrrir:ro, gocrfi-rJII{

crepr, cn6prla, cadpruoo cr6prnunax, n6xna, n6xno, n6xlnuorf6, uorf6ra, uoni6lo, nMep3, Mdp3ra, Mep3Jro, Mep3ntvtox. u6ua. u<irno udx;rs

poemul anul trecut ; fforsrnci sdnaeec, u ua c46ay rdtuen axmdp -,5-c ridicatcortiru pi pe scend a sPirut actorul;

b) expriml o ac]iune care a avut loc in trecut, insi rezuhatele ei sint relatatein prezent, de ex,: Mu ,aumti,tu e eaeCmax, umo e npdwtou eod!, e udwe*zdpodenocrpintnrcuaomedmp u dae wxdtu.-Am citit tn ziar cd anul tecut tnora;al nostru s-au construit un cinematograf Si doud gcoli.

$ 162. R Moilul imperativ (IIoeetrtmeabHoe HaKroudnue)

Modul imperativ exprimi un ordin, un indemn sau o rugd.minte, de ex.:Ilrnrf - Scrie! Iloil€rrr e run6!- Si mergem la cinema! C,q6;rafi, nouedtyfrcma,1my pa66m1'-FiL, te rog, aceastd luoare. Lre forme sintetice (pers, a II-a sg.

Ei pers. a II-a pl.), de ex.: rurr[fr, rnrilre gi forme analitice (pers. a III-a sg.qi pers. a III-a p1.), de ex.: trycrb vrtier, rycrr rnrdror (sd citeascd).

Modul imperativ se formeazd de la tema timpului prezent sau a viitoruluisimplu. Terminaliile sint condilionate de locul accentului la pers. I sg.*

l. Terminal:a -n la pers. a II-a sg. o primesc:a) verhele care au la Pers. I sg.. timprrl Pre*e*€-*au viirnrul sbpr'r. tenrtzalla

accentwtd(!') de ex.: 6ep!-6eprt, necf - neoi, accentul rdminind tot pe ter-minalie (-rif;

b) verbele de aspect perfectiv cu prefixul accentuat rr*, de ex,: sir6epy -sirdepu, r,intuutl' - s*t"rrrr'

c) verbele cu sufixul -ny- care au la pers. I sg. (viitorul simplu) forma:xptixwy, moaxn! - r<pitt<nn, moat<nfi;

d) verbele cu terminalia -ro dup[ consoanl, ds ex.; zosoptit - eoeopfi etc.

2. Semivocall:E_4pare la modul imperativ (pers. a II-a sg.) la verbele care auterminafia -ro dupd vocali la pers. I (timpul prezent sau viitor), de ex.: ddaarc- ditafr,, patzoedpueato - pazzoeipued, vumdro - vumdft, norb - nofr,

3. Verbele care au la infinitiv vocala -n- in tem! (nwna, 6uma, ,tumd, utumu q.a,),iar la persoana I singular. timpul prezent, terminalia -ro dupi semnul moale (non,6orc, .loro, utro), formeazl modul imperativ cu ajutorul lui ft, schimbindu-gitema, de ex., nunTb - nbt{t - neil, 6umu - 6tto - 6eil, uumt - wuo - urcil,Jnrmb-auto-,1ei l .

4. Un numlr de verbe care au terminafiile -y. -rc neaccentuatetimpul prezent sau viitoi simplu, se terminil la pErs. I sg., modul imperativ. in con-soani palatald, urmati in scris de semnul moale, de ex,: ecmduy - ecmaut, cAdy

- c,qd6.**

t Vezi capitolele respective.+ r Semnul moale dupi consoanele x gi u nu are functia de palatalizare la consoanelor.

ci se scrie conform tradiliei, Aceste consoanc rdmin nepalatalizzte, de ex.: pexb (taie), emr{mininci).

_A

.- ife*

139

J

/,|,

'l',nall*ll I unele forme neregulate ale modului imperativ: rcuo (a se culca) -

aley (perc, I sg.) -: arr imperativ, pers. a II-a s5.i ecmb (a minca) - eu,w; dxamo(a merge)

- ddy-noerxifi. Un numir de verbe nu formeazd modulimperativ,

de ex.: xomimu (a vrea), uova (a putea), edcumo (a clntiri), cmdumt (a costa),eeuepimt (a se innopta) etc.

Forma simpld a modului imperativ, pers. a II-a pl. are terminafia -re, carese adaugi la forma numSrului singular, deex.: noil-ndilre, peacu-piwre,mnufi-nuwttre E.a.

Forma compusd a modului imperativ la pers. a III-a sg. gi pl. are particularycrr asociati cu forma verbului la pers. a III-a sg. sau pl., timpul prezent sauviitorul simplu, de ex.: rycrr miwern (siscrie), nycrspaccxducem (sI povesteasci),rycrs aumdton (si citeasci).etc.

ln lozinci se folosegte particula Aa, de ex.: .{a rap6rcrryet ll{peoeMd.a- Trdiasci I Mai!

S 163. ln afari de sensurile lui principale (ordin, indemn, rugdminte), modulimperativ poate avea qi unele valori transpozitive.

a) Valoare optativl, de ex,:Cn6nafi a lmopduowe,aenpuantdco6ot uue cttdema sdecu- Do'ag fi ficut

asta mai tnainte, n-ar fi trebuit sd stau aici.

b) Valoare concesiv5, de ex.:Rax mau nu 4ilaafr, a pesytomdm ocmaEmca maxrta crce - Oricit te-ai gintli

rezultatul rdmine acela;i.

c) Formd de politele, de ex.:Parperufre npoilmfi - Pemitefi.rd trec, lIoss6lr--re 63nmb y eac mtizy - Permitefisd vd iau carlea,

C! valoare imperativd se intrebuinleazE in limba rusi gi alte forme verbale:a) infi.nilivul, de ex.: Moaudrno! -Tdceyi I (un imperativ categoric);

b) forma pers . I pl., timpul prezent, de ex. : II o,tumdeu / - Si citim / (Cu valoarede invitalie);

c) forma timpului trecut, plural, asociati uneori cu particula ny, de ex.:Eoutnil H.y, nowni! - Si mergem! Hai, si mergem! (cu valoare de indemn).

trLXercttril

46. Formali imperativul, pers. a II-a singular ;i plural, de la urmdtoarelor verbe lapers. I sg.

Edraro, nor63lnaro, niry, rftnrto, EbIo, [olb, c.fgy, arir6epy, x6uvy, 6gy, rlag;i,rp6ro, 61i.qy.

140

.-,.,-;. .,- ,- --. -

47. Determina\i sensul formelor imperativulut.

1. Ilo,qofuri croA6, rvr6nrsrr, r re6d Aav f6noro. 2. floesxilft x 666yruie,

o5;a AaB:r;6 re6f xgti. 3. ,{au, orrp6fi, uox6rryficra, ,wepr. 4. Ilpoxogfre'nne',peA,,.raM,.eo r cgo6dAfrre uecr6. 5. Orxp6fire x,ufru, ceiric r"rn6i.qer"r srr.rfLTt

n6Brrfi rercr, 6. Ilymr rro.i cecrp6 uprgEr ua xoucyart6gsto. 7.,{a sApaacuyerrnrnp rur6x,ry rap6Aaun! 8. Bogruf Tpitrxy r corpfr c Aocrri.

48. Traduceli in limba romdnd.

1. Tlpuxrt n l6rpeul, ue ouooq6n 6u ua u6es4. 2. Kar sr roaop*, a $r:Ir,*r6yenr nnrep6cnufi. 3. Bcrarr! Vsfrem nx6Aur B xJlacc. 4. flourp6ervr a Msq?5. Paapeurfre sofrrf? 6. Hy, nouraf, sac Bce x4yr droro urx6ru. 7. Vsax6eNrrrtrorl6ra, parpeurrtre aac uo6naro4apfru ra n6naoqr. 8, .Crofrr na rvr6cte, uaw-rier',r jrpeunroro rnMracrmy. 9. Cxaxf orr ero ,qd€Nr p6nlure, r 6u t<ixe cuornoArordgmrcr r r6rry1rcy.

"r tri tt

C. Modul condi,tional (Vctdanoe narcrcnduue)

Modului condigional din limba rusd ii corcspunde in limba romdnd modulcondi!ional-optativ.

Modul condilional se formeazi de la timpul trecut, asociat cu particula$u (6),de ex.: Eitto 6u y rreni ceo66daoe apdua, xod{tn 6u t e medrnp - Daci ag

ff avea timp liber, a{ rnerge la teatru.

f I-u singular modul condilional are forme diferite pentru masculin, feminin qi

{ neutru, iar la plural o singurl formi pentru toate genurile (ca gi timpul trecut),

{ 0" ex.: rnril(rnr6.na,rrr6.lro)fur-sg.;qunina6rr-pl. Pentru cele trei per-* soane Ia singular exist[ o singuri form6, tot aga qi pentru cele trei persoane la

i Plural:

i r I r "mrlt rbr I rnria, ,anriLna Bbr I sur6ru 6H (6)i oH, orrar ouo I wmrino 6rr (6) our I

$, furticula 6sr poate ocupa in propozifie locuri diferite (nu are un loc fix, legatf de verb), de ex.: fl6ucydoednacmeucuttwn{xiempa rc me6i, ta y aeart aem

$ apdnenu - Cu pldcere ag fi trecut mtine pe la tine, dar n-am timp.

$ in limba rusd existii o sinliurI formii a modului condilional, care se poate reda

F io limba romind atit prin condilionalul prezent, cit qi prin condilionalul perfect,

$ in funcfie de context.

fi funclia condilionalului o poate indeplini qi infnitivul cu particula 6n, de ex.:$ Ilo€xarsflua edpul -De-am merge /a munte !t ',&,

I ' L4L*.{r4'- . . ,

f'.-* ; '

Exeriiliig{ Traduce1i in linba rom&rd.

1. Ilocu6rr 6u! 2. Ecns 6u y ueui 6t'urs a6sbru, n xymlu 6u cepr-fuorroch6ilr. 3. Ec.nz 6 gs6nE Bhr, KaK A6mo lor sac xA6nu! 5. Ilory:rirr 6rr sa .rric-roM s6s,ryxe! 4 Crop6fi 6u uacrynfnu xaurkynu! 6. Eclrl. 6rr rrr rosroR*r rraxe,r se uosr6r 6rr r rt5po.u.

.56, Traduceli tn limba rusd.

l. DacE ai fi mers in tabIr6, te-ai fi odihnitfoarte bine. 2, De-ai gti cit de pldcute vara la !are! 3. Aq citi gi eu acest romaD. 4. El ar fi cumpirat cartea, <iaci. ar figisit-o Ia libririe. 5. Daci vom avea timp liber, vom merge-pe la magazine. 6. Arf vrut gi el sd meargi la cinematograf.

VI. Diateza verbului (3aile inaedm)

$ 164. In [mha :usi siutdoud diateze:l)diatezaactivd (deficmeilmetwait satie),cind subiectul exerciti acfiunea asupra unui obiect, de ex,: Pa6d,rue crp6nrdou - Munciton'i consfiuiesc o casd; 2) diateza pasi, d (cmpaddmeaaaotil satde)ocind zubiectul suferd efectele acfiunii, deex.:,[o.nt crp6urcr pa6duuuu-Casaeste coostruiti de muncitori.

Verbele la diatpza, pasivi. sc formeazd cu ajutorul afixului -cr de la] verbeletranzitive de diatezi activil Cornparali: Ceanpd y6rpier xdnuamy (diatezaactivi), Rdauama y6rpiercr cecmpdil (diateza pasivi).

Astfel de perechi se formeazi de la verbele de aspect imperfectiv. Ele au timpulprezent, viitorul compus l iimpul lrecut. Comparali:

Diateza paiitd

flota cmp iuntca pa66uuuu,

fiou 6ydem cmpdumacn pa66.ruun.lou crnpduac x pa6dvur"ru.

Verbele de aspect perfectiv se folosesc la diateza pasivE doar sub forma par-tieipiului pasiv (forma scurtd) cu verbul 6uma sau fird el. Compara{i:

*-,* , 'f -*""f*-* ' .it

fr Existi un numlr de rcrbe care pot avea sau numai diatez.a activd saq:numai

* diateza pasiv6.

* Astfel, au n!'nai diatezo activE verbele tranzitive 6meodapima (a mulgumi),

* sacmdmv (a glsi), tusuj,mt (a linge) etc. precum fi toate verbele intranzitive,

$ a* ex.: xodimu. cnamb.cecmu (a se aqeza), cmyvdma (a bate, a ciocini), inclusiv

$ verbele care nu se intrebuinfeazd. fdr6" s: fiohmuca (a se teme), nadd.amrcn (a

* rp.r"), yttot1dmoca (a zimbi) etc.

f; Ar numai diateza pasivl verbele ueyvdmocn (a se studia), npdsduoeamucn

$ (u se sirb[tori), eunoauhmuca (a se executa), npeduasuauhnaca (a fi predestinat) q.a.

I P"rechi de verbe de diatezE activi Ei pasiv6 se formeazd de la verbele tranzi-

$ tive. Yerbele tronzitive (nepzxddawe zwe6tbt) exprim6 acfiunea care se rdsfringe

$ asupra unui obiect (in propozigie complementul direct), de ex.: nucdntt uucru6,

f ,tumdniu rgriry. Complenr.-::tul direct in limba rusd poate fi exprimat prin:

$ . l) forma cazului acuzativ, de ex.: Mw cacmpdnt cuerrSrnr. fiaw narruciur

$ troaul:;

$ Zi forma cazului genitiv fdr.I prepozilie cu valoare partitiv5, de ex.: Ost npundc roarjr. Mfruqur. ednu,t naolor6;

[ 4 forma cazului genitiv cu negafia ue, de ex.: Tot et4d ne npouumdt xurt ,

*e S 165. Terminalia -cs o au nu n'rmai verbele de' diatezd. pasivi (vezi $ 164),

I dar ;i verbele refiexive (eozapcimttwe ztaedtut), in timp ce la verbele deI diatezd pasivd -a are numai talnarc de marcd gratnaticald, sensul verbului

riminind neschimbat in compara{ie cu verbul de diatez[ activl. (ComFarafi:Pa66uue cmpdnm doa-,[ou cmpdumca pa66vuuu), Verbele reflexive cu -cr. @talt sens lexical decit cele nereflexive, acfiunea rdsfringindu-se asupra subiectu-trui. (Comparali:. One uoet pe1\uria - Ea il spald pe copil. Owa udemca - Ease spali.)

Verbele reflexive nu se asociazi cu cazul instrumental (cu valoare de obiectactiv). Ele se folosesc ins[ in construcgiile gerunziale care sint excluse pentru verbelede diatezd pasivd in -cr. Comparali: Mw cmoAtu aa aepwtine eoptit, tuollrtctneilsdtcea. (Am stat in vir.ful muntelui arlmirinrl peisajul) - verbul reflexiv.,{o.tt, crp6tcs paddvuuu, 6dr zcxda,.reu - diateza pasiv6, construclia gerunzialiincorect6.

Majoritatea verbelor reflexive cu pereche nereflexiv[ au alt sens iexical, de ex.:pddooamu (a bucura) - pdloeamaca (a se bucura), maporuimu (a grdbi) nopo-nrtmrcs (a se grdbi) g.a.

O serie de verbe reflexive nu au perech: nereflexiv5.

1 RE;A l, aceste verbe: fuortmtcs (a se temu7, cuertmucn (a ride), updeunacn

(a place), wldamoca (a spera), eopdtbatc.t (a se mindri), aeurtmoca (a se lene-,ti), cmapdmaca (a se strldui) co*eedmrcn (a se indoi), uesdopilaumaca (a sesimti prost cu slnitatea), cuepxdmtcn (a se intuneca) qi altela

' !\ l i

r i

Diateza activd

Pa66qse cmpdam vow.Pa66sue 6ydym cmpdumt gow.Pa66qse cmpdutu 4ou.

Diateza activd

Fa6<isue nocmpduttu you.

Pa66qae nocmpdam you,

Diateza pasivd

[ou (6u.n) nocmpden pa6dunrvn.low 6ydem nocmpden pa66.runaa,

;i j: !,.1

: .a ' : i ,, i : : "

O alti trlsdturi speeificd a diatezei pasive cste lolosirea cazului instrumentalal substaatiwlui cu yeloare de obiect activ sau subiect logic (vezi exempiele de maisus).

142. r i , l

, i l ; : r r, l , , i , r l, l ; , . i l l

:1

;j]-:ir r:

t_

143

de ex.: ntscfla, - ump

de ex.: ,aum

, este citit) -

n1- -

/.lJtilP'

,, . ?)- ,.tinPut, . dnucdgwuil (care scr

i4r'1"-t-3) diateza, de

uumdcuuiil (care er(care

raucurfto -

impul ireCut

,aumdma - ra

.) - diateza

: nucdmt -timpul ireCr

uumimt -

(care scrie) - timpul prezent,

(care citeqte) - diateza activi,,

[email protected] t<v1rf*oftvdz4) valoarea tranzitivi sau intranzitivi, de ex.: Vqeufx uwtdem xnrtry. - Vve-

urtx, uumdrot4uil xalry (tranzitiv). Vqenrix ctdilm. - Cudhquil yvenrix (intran-zitiv).

Participiile se impart in active, cu timpurile prezent, trecut gi pasive, cutimpurile ptezent Si trecut. EIe formeazi construcfii participiale (v. $ 242).

A. Formarea participiilor (Ofpasoednue npuudcmuil)

n l. Partictpiul activ (fieilcmory'rbHg, npuq!ry)t i/+ Hc 13

$ 16t6. Participiul activ prezent se formeazd de la verbele impbrfective cu ajutorulsufixelor :I3!_/ -Lq-, care se adaugd la tema verbelor d. .jnrygggg.! (timpu!prezent) gi al sufixelor -6sI- / -rq-, care se adaugi la tema verbelor de conjugarea

lll-u (tiropul;Egz.-ttt,pE ! u@-pl.). Participiul activ are terminafii aaJ6iivaii.Exemple:-vumd-w, qunui-rou-ry Gf"' tg -Ig); ctj'uta-to, ctj,ua-wt -nft, (-ar, -ee,+re) (care asculti); pex-y-pdcrc-yq-nfi (-an, -ee, -ue) (care taie), conjug. I;cttdnu-ar*ca&w-aw,d (-arr -ee, -re) (care aude); zoeop-rtr- zoeop-iu1fi -as,-eer {e) (care vorbegte), conjug. a II-a.

f?a(icipiul activ prezent se schimbi dupd gen, numdr gi caz, de ex.: uumdnt4uil(*), r utr- genurile,). Sedeclind ca adjectivele, de ex.: N-.rnrarou1Rfi, G-.Iuralbuero; D - unrarbqeuyetc. Se traduce in li=mba romind prin construclia care cite{te (unrdtotttuit), carevorbe;te (roropiurufi) etc.

__h. @. //(G

$ 167!?arilcipiul activ trecut se formeaz[ de la verbele perfective gi imperfectivecu ajutorif sifiiEi6iliil-unl Sufixul -Enr- se folosegte cind tema infinitivuluise tgiminiil ,/gggg, iar - 5,de ex.: vum6-mb - uumd-sw-uit (care citea), uanuc$-ma - nanucd-sm-uit (care ascris) sau ees-nu)-eEg-w-uii (carc transporta). Participiul activ trecut are terminafiiadjectivale, de ex.: nuctisuufr (m.), nucdeuan (f .), nuctiewee (n.), nucdettme (pl. toategenurile). Se declind dupi modelul adjectivelor (vezi adjectivul). Se traduce inlimba romAni prin construcfia care scria (nr.lc6aruuft), care a stis (ranrc6rrunft).In funclie de context, se pot utiliza qi alte rnodillitd{i de traducere.

I Reliileli ) unele forme dificile sau neregulate ale participiilor active trecute:

6ep6* (a pistra) - 6ep6nuufi; rpecrf (a visli) - rp66Iuuft; ncne'rr,,(a coace) -- ncn6xuafi; rprBecrf, (a aduce) - rpaaegrullfi; pacqBecrli (a infloti) - pacqBdr-urufi; xracrr (a pune)-radnurufi; no6crr (a minca) - no6rurzfi; nacrr (a

lC - Gramatica limbii ruse de uz gcolar c. - 1581 145

nEXercttrua

$,. Transformali propoziqiile cu verbe de diatezd activd tn.propoziyii cu verbe dediatezd pasivd,

Model O:a.rur6er rnriry - Knrira snr6ercs zM.

l. Pa66snfi rpAcur gpepr. 2. Vsrirerr penrier saA6.ry. 3. Pe6€sor orKpEFn6er grepr. 4. Vs€Ere usyrrirru 5ry rpo6.n6rvry. 5. Pe.qaxqtr6ssax xorrdrnr Bbrrryc-rc6er rasdry, 6. Kpecrriue o6pa66rrnaror gdwtro. 7. Korratccnr cocrarnier npor-p6ruuy. 8. Bpauf xoxcynrrripyror 6o.nrmirx.

5/. Transformaqi propoziliile cu verbe la diateza pasivd tn propozilii cu verbe ladiateza activd.

Model. @66puxa uocrpdeua pa6<ivruu. - Pa66que nocrp6u.nn $66pmcy.l. Korrp6lrnafi pa66ra 6lger uar;iLcaua EAMu. 2. Ksfra 6un6 risAasa s

Byxap6cre. 3. fla6rre cmfro uoeft cecrpdt. 4. 3ro 6rlno cxasaso uofttr lpjror'rna coSp6ruu. 5. 3an gau6nsen yvenur6vu. 6. Bdrcrasxa 6rra6 noAror6rnena xy-I6xnmou. 7. Ilpousneg6uur 3uecxy 6drm rcndrnreshl ssr6cffErtvr rsaufcroM.8. flpo6rr 6un paccrradrpen uuxen6potr.r.

5/. Traduceqi tn limba .romdnd.1. B s6re gevoucrprlpyercr xtrroftallriua. 2. 3rbrpa orxpr,rr6ercr sdrcrasra

r uys6e. 3. IIo p6auo ucnoffiiercq udra.s u6cu-fl, 4. He.qa.xex6 or uaruero rdpoganpoexrfpyercr erexrpocrdnqrls. 5. B Srorvr rnicce uprnnr6ercs srs6Meu. 6. Ounepqi.rcr goM6fi B6sepoM. 7. Ilaccaxfpu cag.frrcs r n6el4, ror6pnft uAEr B KoH-cr6ury. 8. Ilrcdrern ocrasosri.fic.f, n Srou r6poae.

fl. Traduce1i in limba rusi.

l. Mi spdl in fiecare 2i.2. Elevul se uit6 atent la table.3. Te pregitegtide pe acum fentru examene? 4. EI s-a dus cu maqina la Bragov. 5. Pentru aceastiprobiem[ gindili-vd la o rezolvare simpli. 6. M-a4 inscris la cercul de matema-tic6.7. Sd ne amintim de vacanta de iarn6. 8. Ei s-au intors veseli din excursie.

:* l*r . !

Vll. Participiul (llpuudcntuel

Participiul reprezint[ o formd neconjugabili a verbului, care insd. se declinidupi modglul adjectivelor. Cu verbul are urmdtoarele trislturi comune:

f,.,'jqt:1) asptitu[ de ex.: q,umdmt-vumhouluil (care citegte) - aspect imperfectiv,

npouumdmo-npouumdewuil (carc a citit) - aspect perfectiv;

144

- n&qtu1uilt ;

uumdrouluilpasivd.

: t . : :. :i r l

: i l

i

l ' i i rI i l r i l

, , t l , i

i l r '

cidea) - r6BrtrEft; rpuo6pecrf (a obfine)-npuo6pdruruff; ynacrb (a cidea) -- ytr6Burnfi; ror6crryrb (a stinge) - nor6curnfi; nrEprxyrs (a inghela) -vdpruufi etc. .

2. Participiul prsiv (Cmpaddmenunoe npuudcmue)

$ 168. Participiul pasiv prezent se formeazd numai de la verbele tranzitive l* deaspect imperfectiv cu ajutorul $ufixelor -oM-, -eM-, -nM-, $i al terminaliiloradjectivale. Sufixul -ou- se asociazd cu verbele care au tema prezentului in consoani,de ex.: uec-mi-aec-6vr-utit (care este purtat); sufxul -elr- cu verbeie care autema in vocala -a-, de ex-:. idaa-mt - ddm-eu-ad (ficut); sufixul -nu- cu verbelecare au tema in -r-, de ex.: tuo1fr-mu - aw6-fiu-wil (iubit) etc. Nu se formeaziparticipiul pasiv prezent de la urmitoarele verbe: epemo (a incilzi), manymb(a trage), nucdma, essdmt (a crogeta), eepmdmo (a invirti), uecmil (a metura),uumu (a coase), 6pamo (a lua), rcpotmo (a acoperi) qi altele.

$ 169. Participiul pasiv trecut se formeazd de la verbele tranzitive de aspect per-fectiv cu ajutorul sufixelor -eun-, -nn- qi -r-, la care se adaugd termina{iile adjectivale,

Sufixul -eHrF se tntrebuin{eazd:a) cind tema infinitivului se termini in -r-, de ex.: rocrp6-s-mb - r1o-

cmp6-Ew-wfr (care a fost construit); patpeufi-ma - pazpew-6w-arr7 (care a fostrezolvat);

b) cind tema infinitivului se termini in consoanI, de ex.: npuHec-mu - trpu-uec4m-rrft (care a fost adus), npueevmrt-npueez4aa-util (care a fost transpor-tat) etc.

La unele participii pasive se schimbd consoana dinaintea suflxului -elrx-, de ex.:c6epiuo (a pdstra) * c6epex€uuuil, nopas{tmo (a impresiona) nopaxEuauil,ttoettcumo (a ridica) - not*weuHbril, useecmrimu (a ingtiinla) - uzeegtuwotil,uaepadimt (a decora) - uaepaxgdnuafi, ymsepdinea (a aproba) - ymeepx.g?uuarit,oceemima (a ilumina) - oceerrEuuwit, ompy6{tmu (a tdia) - ompiCteunwit, sa-xpenrtmu -(a intdri) - saxpetn?uuutfr, uarcopurtma (a hrini) -uar6puxeauuil,omnpdewnt (a trimite) - omnpdsnenauil, nepeeecmri (a traduce) - nepeedpeuuwit,cmpuva (a tunde) - cmpixennufi, crcocima (a cosi) - cxdweuuotil, cntecmti(a impleti) - cnrerA*Hbit etc.

Sufixul -nn- se foiosegte Ia participiile formate de la verbele cu tema in -a-, -r-,-e-, de ex.: cddaa-mo-c46nanrrtfi (fdcut), uanucima-Eanficamrfi, nocdnmu {ainsiminta) - noc6cunart, paccuomp6ma (a privi) - paccudmpeetoit.

Sufixul -r- se intrebuinleazd" mai rar, formind participii pasive de la temainfinitivului terminati in -a-, -r-, :€-, -f,-, -H-,-X-, -o-, -ny-, -epe-, de ex.: caci.mt(a stringe) -cttcdtwil, eEfr-nb-esAtbtil, cne-mu-cndrwil, e&mtnt (a virsa)-adr-

* Spre deosebire de participiul activ (prezent gi trecut), carr se formeazibele intranzitive, cit gi de la cele tranzitive.

146

atrttfr, crhpnnta (a sipa) - ei42anwil, wdimu (a sufla) - naliT wil., ptiiuotft'mu(a micina) - pasudtoruril, edwymt (a scoate) - e&nytwil; e&mepemt (a gter-

geJ - etimeprwil.

Spre deosebire de participiile active, care au numai forma lung6, participiile

pasive au Ei forma lung5 qi forma scurtli. La forma scurti participiile pasive trecuteau sufixele -E-r -€tt-r -r- qi terminafiile adjectivelor scurte' de ex.: HanicaHrl'btt7(-ax, -oe, -ate) -uanilcot (m.), uanilcana (f,), nanrtcauo (n.), nanrtcanor $i.), pewEn'

aotil (-an, -oe, -arc) -pewln (m.), peweni (f.), pewend (n.), peweu& (pl.), omxp&muil(-an, -oe, -ate) - omxpttm (m.), omxpiana (f.), omxp&mo (n.), omxpttmul (pl.).

Participiile pasive la forma scurtd nu se declin6, iar in propozilie au funcliade nume predicativ, de ex.: Pa66ma rgnficaBa (6yden,6uta uanucana) yueauxo'tt- Lucrarea este (va;fi, a Jost) scrisd de elev. Forma scurti a participiilor pasive

la tirrpul prezent G;folosegte mai rar in limba rusi.

I RelineSi I citeva dintre cele mai uzuale: yeaercaeawil (-aa, -oe, -arel (respectat) -

yeaucdea (-a, -o, -u), arc1fiuafi(-as,-oe,-ue) - ato6iu ('a, 'o, -bt)i t4enilaaft(-aa, -oe, -arc) (apreciat, pretuit) - qeniu (-a, -o, -ut); xpauiuorfi (-aa,'oe. -ate)(plstrat) - xpauilu (-a, -o, -ot); uj,uuuatit ('an, -oe, -arc) (chinuit) - ufiuuu

(-a, -o, -st); yeuemtieaotil (-aa, -oe, -ue), (asuprit) -yeuemdea (-a, -o, 'u) etc-

B. Trecerea participiilor la adjective qi substantive( II epe xd d npuqdcmufi e npunne(ime rlbnde u cW e cme*me rbHble )

$ 170. Participiul ca formd verbald exprimd o acfiune care se efectueazi in timp-Pierzind caracteristicile verbuiui (categoriile timpului, aspectului, diatezei) parti-cipiile devin adjective, desemnind calitili ale obiectuiui. Ca participii, cuvinte detipul qeemj,ryuil (inflorit), aocnfimawtwit (educat) au determinanli (cuvinte pecare le determin6, le explicd), de ex.: 4eemjtulue o cavi' pd:a'r (trandafiri infloriliin grddini), eoenilmauuutit 6i6ynro& udlo.tux (biiat eciucat de bunici). Deve-nind adjective, participiiie pierd cuvintele explicative, de ex.: 4eemltqan pdsa (untrandafir inflorit, in floare), eomfimotntni utitu rutr (un biiat educat).

Participiiie pasive cu sufixeie -HH-, -eHH- gi fir5 prefix, trecind la adjcctive,.pierd un -u- din sufix, de ex.: ercdpmatil e nticae t<apmdSena (cartofi priji{iin uiei) * acdpenutil rcapm6fiera (cartofi prijiti), co.retmue e 66uxe oz1'pr76t(castravefi murati in butoi) - cot4awe oeyp4dr (castrave]i mura!i). DacE participiilede acest tip au prefixe, ele pistreazi gi ca adjective doi de -sn- in sufix, de ex.:satcdpeunuil e anicrc xapmd$eao-satcdpewofi. xapm6$en; wcdttewue e6dvrce o eyp4tit * ttcdrcr*twe o zyp4rit.

Unele participii, trecind la adjectivg iqi schimbi sufixul. Comparali: eopiwu&(arzitor, part.) - eopituit (arzitor,adj.), euchwuil (care este suspendat, part.) -

- euchquir (suspendat, adj.), mexjryur! (care curge, part.) - mexi,tttil (curgitor, adj.)i i j t :

ltili,]',.f'f ir rl,

lili'iil

19

il

N:,tlL

t i

i i

t :;t

i'l

f

l r

i:ii1i1r:

;rii1,

atit <ie Ia ver-

t47

_l

19 i.,. ,

i+ii,'r,; i i tii11;li l ii l . i :

i1',1l l it , I

; i .;:t

iilii l rltiliiii|,

iic 1i r tilriqJ,r,iil[ l1iinriliu,iiiir:ili: :

i,,,,,1;i irlf

i,'fiir.riif

n

f,xercull

#, frorlfor^ali propozipiile cu verbe de diatezd activd tn'propoziyii cu verbe dediatezd pasivd.

Modet. OE qur6er xnriry-Ks*ra wrriercs. n\4.

1. Pa66'rafi rp6cur ,mepr. 2. Vsfrerl peur6er saA6'ry. 3. Pe6€nor orxpbr-rSer grepr. 4. Vs6ere wyriuru 5ry upo6n6uy. 5. Peaarqa6ssas rorr6mc Ebmyc-rfer ras6ry, 6. Kpecrrine o6pa66runaror s6rvrrro. 7. Korvrfccraq cocrarnfer npor-p6ututy. 8. Bpa.rf xoncynrrfpyror 6onrat'rx,

5/,. Trorformali propoziliile cu verbe la dtateza pasivd tn propozilii cu verbe ladiateza activd.

Model. Q66puxa uocrp6eua pa6<iurr'az. - Pa66qse uocrp6rmu Q66prxy.

l. Konrp6muat pa66ra 6!rcr sanhcaga xiME. 2. Ksfra 6un6 rie.qasa BEyxap6cre. 3. Ilairue cmiro uoefi cecrp6i. 4. 3ro 6drro cx6gaso uorfur.r ap:irouua co6p6rau. 5. 3an sas6rmer yueuuriur. 6. Bdlcranra 6rur6 no,uor6uena xy-.q<5rurrror.a. 7, Ipoarnea6nur 3r6cxy 6rirra r.rcndrnrenrr nss6crrrbfit{ naanricrovr.8. Ilpo6rr 6rra paccvdrpeu uuxen6polr.

5/ Traduceli in limba .romdnd.l. B gri.ire aeluorc, pripyercs KuroKaprisa. 2. 3rfurpa orxprrr6ercr sdrcragxa

n rrays6e. 3. IIo p6guo ucuo:miercq n6Bax udcu.s, 4. He,qaler6 or rrauero rdpoAaupoexrfpyerc.r o.nerrpocr6uqffi. 5. B Srou r.n6cce upnnula6erc.s srs6rvres. 6. OErepqincr nor'adfi n6vepou. 7. flaccaxaipu ca4furcs. a ncies,4, ror6pufi uAEr s KoE-cr6nqy. 8, flrcirenr ocrauonrircr s Srola r6po4e.

fl. Traduceli ln limba rus6.

l. Md spdl in fiecare zi.2. Elevul se uitl atent la table,3, Te pregdtegtide pe acum pentru examene? 4. El s-a dus cu maqina la Braqov. 5. Pentru aceastiprobleml'ginditivd la o rezolvare simpld. 6. M-aq inscris la cercul de matema-ticd.7. Sd ne amintim de vacanta de iarn6. 8. Ei s-au intors veseli din excursie.

*!: f*r

Vll. Participiul ([Ipuudcmue,l

Participiul reprezintd o form[ neconjugabili a verbuiui, care insd. se declinddupi modplul adjectivelor. Cu verbul are urmdtoarele tris[turi comune:

L--'L4l) asp?itu[ de ex.: qumdmt*uumdrcqufr (care citegte) - aspect imperfectiv,

npauumdmt-npoaumdewuil (care a citit) - aspect perfectiv;

r44

NT

.., ..2) timpul, d1 . ex,: nucdmo - ntwyuquil (care scrie) -

ti.-mp-ul , prezentliuiairaun (care scria) - timpul trecut;

,U.etrtz3) diiteza, de ex.: qumdma-uumdrct4uil (care citegte) - diateza activi,,

uumdeubiit (care este citi| - diateza pasivi.44/'Ir0!ke.ib t<tntToayoalS

4) valoarea tranzitivi sau intranzltivi, de ex. : Vqeurix qumdem rnftry. - Vue-x,ix, aumdm4uil xnrtry (tranzitiv). V.renfix cudilnt. - Cudiquil yvenrtr (intran-

zitiv).Participiile se impart in active, cu timpurile prezent, trecut qi pasive, cu

timpurile prezent gi trecut. EIe formeazi construcfii participiale (v. $ 242).

A" Formarea participiilor (O6pasoeduue npuadcmuil)

^ 1. Participiul aetiv (fleircmaimettuuoe npuadcmue)/ l/+ HeB

$ 166. Participiul activ prezent se formeazd de la verbele imperfective cu ajutorulsufixelor {ilt- / -roq-, care se adaugd la tema verbelor dt

""ntlguigg-! (timpu}

prezent) 9i al sufixeior ?I!]-9, care se adaugd la tema verbelor de cgnjugarea

3.-ll-1(timpglgezcst, Fr:;IiGl,l.). Participiul activ are terminafii u$"tio.t--n --:-

$ Exemple'.-uumd-ro, vunui-rcq-nfr el -gg -g); ctitwa-rc, cafwa-wt1 -ufi, (-ar, -ee,

tr -ue) (care asculti); pex-y-pdcrc-yur-ni (-an, -ee, -ne) (care taie), conjug. l;

{ ctdtw-ar-ciliua-stq.d (-aer -ee, -ne) (care aude); zoeop-fir- zoeop-fiu1-rfr -xs,

1 -*., -ue) (care vorbe;te), conjug. a II-a..

-l,pa+icipiul activ prezent se schimb6 dup6 gen, numir gi caz, de ex.: uumdnt4uil.

t (m,), uumdrot4aa (f.), uumdtot4ee (n.), uumdtot4ue (pl. tdate genurile,). Se

,:. tw.ry deciind ca adjectivele, de ex.: N-usraroIunfi, G-.Iura}buero; D - unrarbuevy

; X;t) etES6TIducEEli66a romina prin construclia care ciregte (uurdroutni,l, care", N"

vorbeSte (roropiuufi) etc.' ---h @ H(ci $ l$7i?articipiul activ trecut se formeazl de la verbele perfective qi imperfective,* .u ajutoiiGuIG6i-E-'1tl Sufixul IgL se folosegte cind tema inflnitivului

* r. tersggjlr-vog3l!, iar -g1-gindtem4infinltiv tgrmin[ in consoana,

$ de ex.: ,.rumi-mu-quma-svt-uil (care cilea), uanuc6-ma-uanucd-su-uit (care a

$ scris) sat ees-nni-eEs-w-uil(care transporta). Participiul activ trecut are terminaliir . .$ adjectivale, di ex.: nucdswifr(m.), nucd6wa$ (f.), nucdewee(n'),nucdeune (pl. toate

# U"nurile). Se declind dupi modelul adjectivelor (vezi adjectivul). Se traduce in

$ tmfa romAni prin constructia care scria (nr.rc6nruufi), care a scris (nanrcarnufi).

* In funclie de context, se pot utiliza ;i alte modirliteti de traducere.

s--

A I Reyineli j unele forme dificile sau neregulate ale participiilor.active trecute:ELI

B O"pivr (a pdstra) - 6ep€rrurfi; rpecrf (a visli) - rp66urufi; acret{Er (a coace) -

& * Ncndrurrafi; rpr{Becrs (a aduce) - npuae4uu.rfi; pacrpecrti (a infloii) - pacqudr*$ ruufi; rlacrr (a pune)-rndrruufi; nodcrr (a minca)-uo6rurraft; nacrr (a* '*$ 10 - Gramarica limbii rua de uz qcolar c. - 1581 I45il .a-

*+:ff;;-

c6dea) - n6slluft; upuo6pecrf (a ob{ine) - npuo6pdrrmft; ynacrr (a cidea) -- yn6uunft; noricnyrr (a stinge) - nor6curnfi; rra6psny"rr (a inghela) -wdprrruft etc. .

2, Participiul pxsiv (Cmpaddme,tuuoe npuudcmue)

$ 168. Participiul pasiv prezent se formeazd numai de la verbele tranzitive,|* deaspect imperfectiv cu ajutorul sufixelor <lM-, -eM-, -xM-, gi al terminaliiloradjectivale. Sufixul -ou- se asociaz6 cu verbele care au tema prezentului in consoani,de ex.: xec-mrt-uec-6w-ttil (care este purtat); sufixul -eru- cu verbele care autema in vocala -a-, de ex.; ddns-mu - ddta-em-od (fdcut); sufi.xul -nn- cu verbelecare au tema in -u-, de ex.: ap1fi-mt - ao6-fiu-uil (iubit) etc. Nu se formeaz[participiui pasiv prezent de la urmdtoarele verbe: epemt (a incilzi), mnHymb(a trage), nucdmt, estdmt (a crogeta), eepmima (a invirti), uecmi (a mitura),utumu (a coase), 6pamo (a lua), xpwmt (a acoperi) fi altele.

$ 169. Participiul pasiv trecut se formeazd de la verbele tranzitive de aspecr per-

fectiv cu ajutorul sufixelor -enn-, -nn- gi -r-, la care sp adaugi terminafiile adjectivale.Sufixul -eFH- se intrebuinleazd:a) cind tema infinitivului se termind in -n-, de ex.: nocrp6.a-mb-no-

cmp6-Ew-wil (care a fost construit); paspeutfi-mt - paspew-Am-alri (care a fostrezolvat);

b) cind tema infinitivului se termini in consoani, de ex.: npuHec-mu - trpn-nec-€rn-rrft (care a fost adrs), npuaet-mrt-npuees4dn-btil (care a fost transpor-tat) etc.

La unele participii pasive se schimb[ consoana dinaintea sufi.xului -exx-, de ex.:c1epdut (a pdstra) - c6epexEuuctil, nopasfimt (a impresiona) nopazr.Euauil,noerhcumo (a ridica) - nosiunewtbtil, uteecmrtmo (a inqtiinfa) - useewEunttil,

uazpadrtmo (a decora) - xaepaxa€nuofi, ymeepdilnlo (a aproba) - ymeepxN€unuit,

oceemirna (a iiumina) - oceeudunttit, ompy6{tnta (a tiia) - ompj,taeunwil, sa-

xpetzitmu -(a intiri) - sattpennldunuil, uarcopurirza (a hrini)-nat<dpuneaawil,

'omnpdaumu (a trimite) - omnpdsnettnuit, nepeoecmri (a traduce) - nepeedpeuuwt"t,cmpuay (a tunde) - cmpfixeuuttil, crcocfimu (a cosi) - cxdseuuwit, cntecmft(a impleti) - cnterduuoir etc.

Sufixul -un- se foiosegte la participiile formate de la verbele cu tema in -a-o -t-,-e., de ex,: cddaa-mt -cA6.nanrsIft (f5cut), nanucAmu-sanricarmrrfi, nocinmu (a

insiminta) - noc6runari, paccuomp6mo (a privi) - paccudmpeauofi.

Sufixul -r- se intrebuin(eazl mai rar, formind participii pasive de la temainflnitivului terminatd in -a-, -r-, -€-: -f,-: -6r-,ry-, -(Fr -nV-, -epe, de ex.: cuc6-mt(a stringe) -ccrcttwil, e?fr-mu-asAruil, cne-mt-cndrofi, eittutnu (a vlrsa)-ari-

* Spre deosebire de participiul activ (prezent gi trecut), care se formeazi atit de Ia ver-

bele intranzitive, cit gi de la cele tranzitive.

x46

auruil, e*pvtmu (a sdpa) - atpunuil, nadlmt (a sufla) - na:dlT wil, paii'toi6'tii

(a nicina) - pasudaorwil, etimymt (a scoate) - st;tHytblil, e&mepema (a qter'

ge) - eimePrafi.

Spre deosebire de participiile active, care au numai forma lunga, participiile

pasive au qi forma lungi gi forma scurti. La forma scurti participiile pasive trecute

au sufixele -B-, -er-, -r- ii termioafiile adjectivelor scurte, de ex': aanitcaanoit(-aa, -oe, -we) -Han{tca:u (m,), uawicaw (f,), uanrtcauo (n,), nwdrcauot (pi'), pewtu'

uotfr (-aa, -oe, -tte) -pewdru (m.), peweui (f.), pewend (n.), peuen& (pl.), omxpitmwil(-aa, -oeo -ue) - omxpdtm (m.), omxpiona (f.), omxpdmo (n'), omrcpdtmal (pl.).

Participiile pasive la forma scurti nu se declin6, iar in propozilie au funclia

de nume predicativ, de ex.: Pa^dmarrnficana (6ydem,6utananucaua) yueauron

- Lucrarea este (ta;P, a fost) scris6 de eJev. Forma scurtd a participiilor pasive

la tinrpul prezeDt r{*r,folosegte mai rar in limba rusI.

I Reltneyi I citeva dintre cele mai uzvale: yeacrcdeawil (-an, -oeo 'ate) (respectat) -

ycat*deu (-a, -o, -w), tm6iuotfr(-an,-oe,-we): tto6titt ('a, 'o, -u); qeailuuir

(-aa, -oe, -we) (apreciat, prefuit)- tpniu (-a, -o, -ut); xpaniuotil ('aa,'oe.'we)

(plstrat) - xpauila (-a, 'o, 'w); nj',uuutit (-aa, -oe, -ute) (chinuit) - uitaun

(-a, -o, -tt); yzuemdeuuil (-an, -oe, -ue), (asuprit) -yeuerndeu (-a, 'o, -d) etc-

B. Trecerea participiilor la adiective qi subsfiintlve( IIep e xd d npua(icm:uil s npu$rz(ime nwbte u cyl4 e cmsurne rbltue )

$ 170. Participiul ca formd verbali exprimd o acliune care se efectueazi in tirnp"Pierzind caracteristicile verbului (categoriile timpului, aspectului, diatezei) parti-

cipiile devin adjective, desemnind calititi aie obiectuiui. Ca participii. cuvinte detipul qaemjtuluit (inflorit), eocnilmantuit (educat) au determinanli (cuvinte pe

care le determind, le explicd), de ex.: 4eemj,que e ctg! pdtvt (trandafiri infloriliin gr6dind), eoatrtmannotil. 666ylrrofi ud,tu.tux (bdiat eciucat de bunicd). Deve-nind adjective, participiiie pierd cuvintele explicative, de ex.: yaemitryan pdsa {untrandafir inflorit, in floare), eomilmanruni udau"urc (un bdiat educat).

Participiile pasive cu sufixele -HH-, -elt+- qi firS prefix, trecind la adjective"pierd un -p din sufix, de ex.: ctctipmwil e udcrte xapmifietv (cartofl prIjili

in ulei) - acdpenwil xapmhfieaa (cartofi pr5jilD, ciLtetsarc 6 6dvKe oe1'pqit(castraveli murali in butoi) - cotinue ozyp4tit (castraveli murali)' Dacd participiile

deacesttipau prefixe, ele pistreazd gi caadjectivedoi de-rm- insufix, de ex-:sancdpemrwil e udcae xapmd$eao-satcdpetxotir xapmdfiem; gac6iewde e

66vxe o eyp4ir - sacdae$Hute o eyp46t.

Unele participii, trecind la adjectivg iqi schimbi sufixul' Comparaii: zoplwuir(arzitor, part.) - eopituil (arzitor,adj.), euciwuil (care este suspendat, part.) -

- euch,ruil (suspendat, adj.), mexfqur! (care curge, part.) - mexfiutt (curgitor' adj.)

t,{ii;

I

?

:

;iillil

h

i!;iri

ti4,,i'ai!1'rjtiijl

'a.t,1F

"+}I

fi&1El - : ' ,;{H

&rt

147

I

Ii1rililiili,..frt.ii;ti',l

l'l| ,1,ll,lii r l il r , , l i

iliil.ii

iiu,rit,i'i'ili,,-i

Participiu

,{isovxa usrnany,ra sa eowddwux

Substantiv

.{6aovra aruanfla sa eoutidwux,

Tpytdiryuecn Bcex crpar{ 66prorcx :aMr,rp.

r x6vnary.nrog6fi.(Feti{a a privit la oamenii care au intrat (Fetifa a privit la cei care au intrat.)in camerd.)Pa6dvue, mpydht4uecn ua Q66pnraxu sand4ax, 66prorcr 3a Mr,rp.

cmohr\uil (care sl6, part.) - cmolquil (stitdtor, adi.) 6podhuuil (care hoindreqte) -- 6podhtuil (vagabond, adj.) etc.

Trecerea participiului la adjectiv este asociati uneori Ei cu schimbarea sensului,de ex.: part. 6aecmfu4uil ya c6nrue cner (zipadi strilucitoare in luminasoarelui)-; adj. 6tecmhryuil ycndx (un succes strilucitor); part. omrcpttmoendcmectcu orrud (fereastri larg deschisn); adj. om$p&moe rttlq6 (fa[d deschisd);part.-paccdaaH.ue vo uor(l ceuen6 (serninfe imprdqtiate pe cimp) adj.-paccd-aHHuil ssilr.A (o privire distratl); pafi. us6tanaa sa6pervt nrriua (o pasdre lovitide un animal); adj. usfiilmas r6ua (o temi banalS) etc.

Participiile pot trece gi la substantive, denumind o persoani sau un obiect.Comparafi:

**- '*a*r, lpaOOtarourufj'ra saBdAe sl\a6cre

" orrt6t. 5. B xruire, (orxp$rar) ua.

EsaAqarofi crpaurlqe, fl Hauerl uurepdcryro qur6ry. 6. V xac r cag5i rvrndro (pacu1'

n€rruafi) e Srohd ro.u$ Qpyrr6rrtx 4ep6srer. /

58. Transformali construcliile cu participiile pasive de formd lungd in construclii

cu participii pasite de tormd scurtd.

Model. IlpoaimaHHaa iraudro xurira - Knfira npouikiua .,lruoro.

CAdnaxnas uv pa66ra; nocrpdeuxoe pa6<iur,rur 3gaufig; patl,arat v6ruqrxol\a

s6ea; ynrlAergnfi nu tpuruv; paznrtrue ero ueprui.nf;tudmiroe ero voloxd; ycafli-

uanrrble s6r..rg ro.noc6; :axpt'iraa cecrpdfi ABepb; napfic6saFnrre xy,udxnuxouxaprfnrr.

59. Trntscrieli exerciliul, sco\fnd iitti propoz4iile au participii ;i apoi propoziliile

cu participiile transformate in adjeciive Si substarttive.

1. Orpyx6louue Hac yqerrtrKr.i Bonrrf B KJracc. 2. Bce oxpyx6rorqlie nosApanaf-mr sac c ycndxorra. 3. Br.rciurufi na creu6 noprp6r 6rrn uanrican r,res6crnsrv xy.qdx-

auKoM. 4. Bucirque capir Cewupavf.u (6iiru) urupox6 rEsBdcrsrr s aHrIa.IEot'Ivipe, 5. TexSiuraa xa rcr pex5 saxoArbracr neAaler6 or.rdpoAa. 6. Teri.rdq soa6pexrt 6uilt stcroi, 7. Epoxiular.6r<ono A6ua rdurra 6lur6 cr6pofi. 8. Ha s6urefijrnue ecrr n6cxonrxo 6poai.rux rdruex.

60. Traduceli' fu limba romdnd.

L Haui uacc go6riacr 6necriu{sx ycu6xon a copernordxrasx tro ruvn6ctr.t-xe. 2. C 6recriulravu or ca€s mag6uu 46norra noclraorp6la rra Mar6. 3. Ha ypdrepyccroro x:ur6 uu ra:yv6ru rlar6lu, ynpannfioruae grsfre.nrusrv naAex6Ivi.4. B o.qndr'r pov6ue r vlrr6Jr, vro n cripofi Poccriia y novdulrxon 6ilrru yuparnf-

toulne lnuenueu. 5. Mrr sudrn ero xa.x seroB6xa paccdnixoro. 6. Pacc6snnrrii scaa! var yxd rro-iirEn. ?. P6sessre nex6:nr s rdcnzrarie. 8. Bpaui oculrpusanap6xeunoro^p lrory coladra.

***

VIII. Gerunziul ( fleenpuudcmue)

$ 1.71. Gerunziul in limba rusd (ronopri- vorbind, paccras6n -povestiltd) poseddatit insu;iri ale verbului, cit gi ale adverbului. Insolegte actiunea principali, expri-mat[ de verb. referindu-se la acelasi subiect.

l. Insugiri ale verbului

Ca gi verbul ile la. care provine, gerunziul poate fi:

- tran"itiv sau intranzitiv, de ex.: fl quri.r (umo?) uamepdcuyro xnriry.-- {urin (umo?) uumepdcuyro rn{ry, .a eotruicorcat 4umdmtt. On6 yarige,ra(roro?) ortlil e cadi'. - Vsfiaen (xozo?) orq6 e cadit, ond now,tri x neuj,. Sau:.

(Muncitorii, care lucreazi in fabrici 9i (Oamenii muncii din toate firile lupt[uzine, lupti pentru pace.) pentru pace.)

rtLXercttrrr55. Forntasi participiile a) active ;i b) pasive la timpul prezent de la urmdtoarele

verbe:

a) Aarl, 6ecnoxrirrr, xparuitr, prncon6ru, wecrf, croirr,'b) pacxprra6rr, no4rfrr, :uo6rlrr, ynaxr6rr, 6pociiri, Aas6rr.

56. Formali participiile a) active ;i b) pasive la timpul trecut de la urmdtoareleverbe :

a) npurdlrnyrr, o6parorArr, p acr 6,nts, currb, ornpaBr.rrb ;b) pa:4rriuyrr, ornp6rlrtr, og€rr, nepenp6rurr, nepeaecri.

57. Acordayi tn gen, numdr Ei caz participiile din paranteze cu substantivele pe carele determind.

Model. fl, re66 aana (nanfcaxuax) evep6 pa66ry. -.f re6d .ua;u rianricaniryronuep:i pa6dry

L MU nepedxanu n (uocrp6ennrrft) sa s6rueft 5i,ruue gona. 2. 0 (nocrynrir-rrrufi) E4 Nrareltarri.{ecrzfi lfaxy.rrrrdr yuenurd r,vcdnw s ra:6rax. 3. 6par,4aJr MHeuo.rllrirr (nepeaeg€nmrfi) c pfccroro qsrri6 c'r[xri. 4. Meiri nognaxdrvrRlz c r6so-

148149

'.",::: ,.,'' :.

*'+''g-,&''&':6":,w,,,4,#e:.;;t$:11

iili

cdl t

'$--

l r,,L/

' i

I\

Oni anno1{ryyrlr (ioiy?) ipifictam.-AnlIosfipyn (xouy?) aprricram, onit

nodowtti K cr'ldHe;

- reflexiv, de ex.: f rcrp6rnncR c yufimeneu.-Bcrp6ruoruaes c yvfimeteu,

a euj, cxasdta o sadduuu; fl ryurfuiacr e peri. - Kyuincr e pexd, n ertdem dil-

xux eyciil;- cere acelagi caz ca qi verbul de Ia care s-a format, de ex.: Iar ramrlrienncq

cn6pro*r - 3annnrigca cu6prolr;

- poate fi de aspect perfectiv sau imperfectiv, de ex. : Ou pucler dou.-Pucjt,

dott; On HapllcoBdn dou- Itraprcon{a do,r,r.

2. Insupiri ale adverbului

- Ca qi adverbul, gerunziul nu se schimbi dupd gen, numir 9i caz, Joaci inpropozitie rol de cornplement circumstanfial, ardtind imprejuririle in cafeEpF=trece aciiunea, R[spunde Ia urmd-fddFeie intreblri: nax? rcorA6? uoreruf? rpnnax6u yc.n6nna?, de ex.: Ou ituum (rcarc?) nonroprir-El invali repetind. Bofigie cad, ou cpdsy yeilden om\d (xoedd yBIiEen orq6?) - Intrind in grddind, el l-avizut dintr-odate pe tata. )tKer6nomdoxuymo,onnodxate z6pot(noueujnodxaa?) -Dorind sd se odihneascd, ei a plecat la munte. for6nncr xdacduil deua rc ypdraa,

aH cmar ycne^dtoup^4 ),qeHurcdu (npu xax6u yctdauu? (in ce conditii?) -- Pregltindu-se in fiecare zi pentru leclii, el a devenit un bun elev.

Dupi cum se vede din exemplele de mai sus, gergp?ig!Jsjggllglggggggg

Ia verbul-oredicat din orooozitie. ardtind o actiune secundard..

A. Formarea gerunziului (O1pasoednue ileenpuqdcmurt)

{ 172. 1. Gerunziul de aspect imperJectiv se formeazd de ia tema prezentului,cireia i se adaugi sufi.xul -a dupd consoaneie guierdtoare (uc, u, ut, u1) sau -tin celelalte cazuri, pius -cb, pentru verbele reflexive, de ex,: pa6rirarr-pa66ra-ror

Ba6rirax; roaoprira - rorop-ir, roaopri; cn{rnrarr - cmirur-ar - c;rirmal ctre-ulrirr - cnerr-4r - cneur6l rcrperirrcn * ncrpexd-ror-cfl - ucrperdRcr,q ,nro6o-odrrcn -,rro6j-rcr-cr - ;rro6jncr.

Exceplie fac verbele cu sufixul -na-. dupi rddlcinile Aa-, 3Ea-, cra, ale cirorparticipii se formeazd de ia tema infinitivului, de ex.: ganirs - gao{a; yrna-oirr - ysuanir; paccraa{rrcr (a se desp6rli). - paccranixcr.

O serie de verbe imperfective nu au gerunziu:

a) verbele a ciror riddcinl la timpul prezent este formati numai din consoane,

'rle ex.: crcdama - utlym, numb - nbnn't, Mumb - wbtum;

b) verbele terminate la infinitiv in -vr, de ex.t net4b (a coace), uceuu (a arde),.6epdua (a pdstra), aow (a putea) q.a;

c) verbele cu sufixul -xy-, de ex.: cdxuymt (a se usca), udxnyma (a se uda),edcnymt (a se stinge) E.a.

-t )u

I ReSineyi:'l Gerunziul verbului 6l;m, este 6fgy.ur.

Verbele: nrcdrr, pdrarr, naxdrr, uerb nu au gerunziu.

2. Gerunziul de aspect perfectiv se formeazl de ia tema infinitivului sau atimpului trecut cu ajutorui sufixelor -B sau -Blnf, (mai rar) dupi vocald. gi -urldupd consoani, plus -cr pentru verbele reflexiveo de ex.: yc.n$rmarr - yc.ndrula--r,ycmimar sau ycafiuaom, rarcpdrrr - rarpdr-ri -raxpdrn sau 3ar{plrBrxfl, Bep-n]"T6cs - Bepf,v-Jrcr, repnf-rruucro npnuecrri - upuudc - rprnEcmn.

Dacd tema infinitivului gi tema trecutului sint diferite, atunci este posibiilforoarea a doud gerunzii de la acelagi verb (de aspect perfectiv) - unul de la temainfinitivului, altui de la tema trecutului, de ex.: nsrcoxu-_vrr (a se usca) * r(rcoxnyr

5i rrlrcox - nfrcoxmt, muep€rs (a inchide) - ralepdn ;i rdnep - rilepuru.

In cazuri mai rare, gerunziul de aspect perfectiv se poate forma de la temaviitorului simplu cu sufixele -a (-s).

citeva gerunzii de acest fel: qrorrr (citind), npnpi (sosind), npnrecri

dar 9i yrflerur (vLzind), yc.ndrma dar ;idar pi npm€cm (aducind), yrr64rycndrrrlBrrtt (auzind),

$ 173. B. lntrebuinfarea gerunziilor de aspect imperfectivgi perfectiv

Gerunziui de aspect imperfectiv indici o ac{iune care are loc in acelagi timpcu acfiunea exprimatd de verbul-predicat din propozilie, de ex.: Idmu u1i,rno ylrutle qnefcs - Copiiimergpe stradirizind (In timp ce merg pe stradl copiiirid. - ac\iuni concomitente la timpul prezent) ; fiimu vtrrr no ytutqe cuertcv(acliuni concomitente la timpul trecut) ; ldmu 6fgyr udmi no faut4e cvrefic-.(acliuni concomitente la timpul viitor).

Gerunziul de aspect perfectiv indicl o ac{iune sS.virqitd inaintea ac}iunii ex-primate de verbul-predicat din propozilie, de ex.:3artinsrB nuchnuynpatcuduun,aw 6ydeu cuorp6n meteailsop-Terminind de scris exerciliile (dupd ce vonrtermina de scris exerciliile), noi ne vom uita Ia televizor.

$ 174. C. Construcfia gerunzial[, ( leenpuudcmuuit o6op6m)

Sensul gerunziuiui in propozilie poate fi iotregit de diferite cuvinte cu rol decomplement (direc! indirect sau circumstangial), de ex.: Peuril ra,qdrn, ou nowt,tomdoxnjtmt-Rezolvind (dupd ce a rezolvat) problemele, s-a dus (a iegit), sd se

l15t

I nqinqi I

I

:ti

'::1

; i . .:i

-;J --

- : i t : : ' . j

j

i,t

-"odihneascd. 2. ,3aflnnriscr...cn6pr'our.. ou yxpenaiem"''caoE.. adopdaae;=F.,racticlndsportul, el tgi tntdregte sdndtatea. 3' Crfinr n yl66nrrx np6c.nax, ourh uefiao 6ecd',doeanu-Sttnd in fotolii confortabile, ei discutau aprins.

Acestg. grupuri db cuvinte care stau pe lingd gerunziu, limurinduJ, impreunicu acesta, poart6 numele db construclie gerunziald. Construcfia gerunziald,, caqi in limba romAnd, se desparte prin virgule de restul propoziliei, de ex.:Sosnpaqixcr ,qonr6fin ourh edceno flecidoearu-lntorcloilu-se acasi, el discutau vesel.

I-

-r,xerctlu

61. Formali gerunziul de la urmdtaarele verbe:

Pa6drhru, uarrnc6rr, 4arr, gar6rrn ronopfrr, cras6rr, orxprrrirr, orxpirrr,*pocrftrca, upov6crr, npouftarr, npuiarrt, ynrigerr, sanep6rrca, ynn6wcx,,pac-qoecrri, ucv6rryru, y:Nan6rr,

,62. Cititi gi traduceSi propoziqiile. Explicayi folosirea gerunziilor de aspect perfectiv

Si imperfectiv, raportinduJe Ia acliunea exprimatd de predicatul propoziliei.

1. Ilrr6r s6Brrft TeKcr, r rcerA6 sutrricrrsarc nessardl\cre c.noe6. flporar6aqrou6n, fi re66 paccraxf o r€u. 2. 3arprrr6r oxud, on6cvrorp6na na jnuuy.3axpdrronr6, on6 nem6 cnam. 3. OrArrx6r ua u6pe, oarl uoceriT rce rypdprrr no6ep€xu.Orxoxn:i-s n6cJre 9$6MerroB, rrrrr n6uanu 6nsrr gartr\46rscq. 5. Paccr6srraax rercr,ou cuorpdr Ea Hac. PacbxageB TeKcr, on ce.n ra n6pry.

63. Transformali una din cele doud propozi[ii ale frazei in construclie gerunziald.

Model, Onu 6&tu ucnj'eanu; ort{t ecn Hotrb ue cndnu. Ej'dyuuucnjzaaut, ou{tBc,o Houb ue cndn:l.

1. Ou6 ycn6na og6rrcr 6drcrpo; on6 rdrrula sa irrqy. 2. Bce o'lefnncr rp6vxo,xorg6 ycrdrrranu e€ paccrie. 3, Mrr cnerurirz gorradff, nororr4i sro 6ofrucr rpouir.4. Omi orAoxnirrn u co6parfcr yxoAr:rrr. 6. Ecnr.r x repnlfcr r< n6"repy, n 2afr.fi,r re66. 7. O,drt cvefnucl, xorA6: ncuoIr.0nr6nn o .q6tcrue.

;{Traduceli'

1. Auzind un zgomot in curte, am iegit si vid ce s-a intimplat. 2. Rezolvindrn flecare zi probleme la matematici, vei deveni u-ii bun matematician, 3. intffi-*-cindu-se de la spectacol, el a gisit acasi musafiri. 4. Yindtorii povesteau, stind )

'in jurul focului. 5. Stind la tabld,'el a incercat sd rezolve problema. 6. Rezolvindproblema, s-a dus la locul sdu in bancd.

x.52

ADVERBUL (Hap6rue)

$ 175. in limba rusd, ca gi in limba romAni, adverbul sti de cele mai multe oripe lingi verb, caracterizind ac;iunea, de ex.: ctj'wamt runudte,runo, nucdmurpdnnmno. Mai poate sta pe lingd substantive, adjective sau chiar adverbe"intregindu-le sensul, de ex.; dopdzarlnepla (drumul inainte), 6ter;- xopdwufi,corepurdnuo edpuo (perJect adevdrat).

Adverbele se formeazi:a) cu ajutorul sufixelor -o- sau -e- (mai rar) de la adjective calitative, de ex.:

xopdtuuil- xopom6, fithcmpuil-dtrcrpa, {tcxpeuuarT-ricxpeme, sau cu -r-, de Iaadjectivele de rela;ie, de ex.: meopemilaecxui - reoperfreoorg

b) cu ajutorul prefixului no- gi al terminaliei -oMy, -eMy, de la adjectivecalitative (la cazul dativ), precum gi de la pronume, de ex.: ndewil (adjectiv)

-uo-n6rorvry (adverb), no imouy (pronume) - noirouy (adverb);

c) cu prefixul no. gi sufixul -n-, de la adjectivele de relafie gi posesive, de ex.:

$panqyscxuil - no{panqygcxu, orqdgcnaft - uo-orqrfrscnn;

d) de la cazurile oblice ale substantivelor, numeralelor sau pronumelor, cu(sau firi prepozilie, de ex.: admo-adwu, uouu-u6'*to, c wadta-cuauira,(mai intii), e dede-sw6e (de doud ori), ca 6cer4-coBd6M (cu totul).

Clasificarea Jdverbetor

$ 176. Adverbetre se potimpirfi in urmdtoarele grupe: de mod, de timp, de loc, demd,surd p grad, de scop qi de cauzd, in preilieative pi pronominale.

I. Ailverbele de moil (napduun 66paaa ddilcmaa.a/ rispund la intreblrile:rcuc ( eum ?T,narcflr66pasou? (incefel ?);V,ailmehuuqa aoeopfim rp6m<o (r<ax?) -Profesoara vorbeSte tare; Onil 6ecddoeaw uo-gpfxecnn (xaxilu66pason?) *Ei

discutau prietenege.

I R ll*ll 1 Formele scurte ale adjectivelor nu trebuie confundate cu adverbele

de mod. de ex.: J/mpo ficuo*Dimineala e sen:ind. (aici ricno este adjectiv la forma

scurtl). Ond rtcno eoeopilm no-p!,ccxu-Ea vorbegte elar ruseste (hato uci este

adverb de mod). Oaepo cnoxifino*Lac,ul e tiniqtit, (cnorcdiluo este adjectiv).

,{Cmu paseoedpueanm cnor6fiso (cnoxfiilao este adverb).

i:,e-'.

153

S- t d/"t - , ^ ,,]Ji"$-

c1l f \, ^$,*-u. t-*{* f " itu"s.\r/*

:l:ll.

ei""rb"n,"*"," de la adjectivele . calitative au - grade. =de com.paraf iei.-. :--,.'-

Gradul comparativ al adverbelor nu se deosebegte ca formi de gradul com-

parativ al adjectivelor (vezi $ 64). Comparagi: Ceeddnn cdanqe iyte- Astdzisoarele este mai luminos. Cezddun ct)tuqe cedmum fipue - Astdzi soareleIumineazl mai tare (mai viu).

ln irima propozilie, Apve este adjectiv (ta gradul comparativ) pentru cd si:referE la substantivul c6twqe, in a doua propozilie este adnerb (la gradul compa-

rativ) pentru cd se referl Ia verbul ceimum. Ca qi la adjective, al doilea termen alcomparaliei se pune la nominativ sau genitiv, de ex.'. Epam nilwem rpacriree uenf(reu r).

Gradul comparativ al adverbelor poate avea prefixul no-, care di. nuanfa

de ,,pulin", de ex.: IIuwfi no6wcmpde- Scrie eeva (pufin) mai repede. laeopilaoepduae-VorbeSte ceva (pufin) mai tare.

Gradul superlalir se formeazi de Ia gradul comparativ cu ajutorul pronumeluincex (cazul genitiv de la pronumele cce), d,e ex.: On 6ecrcim 6rrcrpde Bcex-- EI aleargd cel mai repede (mai repede decit tofi).

Adverbele predicative ([IpedunamileHbte Hapdvun) *

$ 177. Exis6 in limba rusi o grupi speciali de adverbe, care joaci rolul de pre-dicat in propozilii impersonale. Ele se numese adterbe predicative,

I. Adverbele predicative arat5.:a) stdri 9i sentimelte "opqgggti, de ex.: Enjt x6to+na - Lui ii este frig.

Ceaddua uaa dqevo n6ce,ro - Astdzi sintem foarte veseli. Astfel de adverbemai sint: mentd (cald), arcdptto (foarte cald), 66mno (d,arercs), pddocm*o(bucuros), epj,cmuo (trist), cry'vao (plictisitor), uumepicno (interesant), mpj,dno(greu), rcexd (rgor), cnewnd (caraghios), cm&dno (ruginos), npuhmno (plicut),rcao (lene), xa,ru (pdcat) E.a.;

b) fenomene ale naturii gi caracteristici ale mediului inconjuritor, de ex.:Ceeddun xrl;roAuo - Astdzi e frig. .B rcLuuame renrn6 - In camerd e lntuneric.Din aceastl categorie fac parte gi adverbeie:. ceetntd (luminos), npoxnddao (ricoare,

rdcoros), cdmteuuo (insorit), uopieao (geros), npocmdpao (spa{ios), ceo66duo (liber),mdcno (str:imt), dltwuo (indbugitor), nj'cmo (pustiu), mfixo (liniqtit), wluno(zgomotos), nilxo (rd,t), xopowd (bine) q.a.;

c) necesitatea, posibilitatea sau imposibilitatea sivirgirii ac;iunii, de ex.:Hfxro npouumdmt mexcm - Textul trebuie citit. ML6zrlao yilmil? - Se poate pleca ?HenosM6xno nucdmo darcmpde-Nt e posibil sd scrii mai repede, Asemenea

I Ubele gramatici le consideri o categorie gramaticald aparte -,,categoria sterii"{xarer6pur cocroirnr)

154

t

t .

: l.: 1,.. :l:- :a .. .. -.:.1:..:.--l:.. - , -: : . I l

ueotxodrtuo (e necesar), o1asdmeaYHo

(obligatoriu), aeawi (tw se poate)'; ' : : ' '

d) timpul actiunii, de ex.: ffopf uau dxamu-E timpul sd plecdm. EwEpano'if\itiiiii-Edevreme sd prinzim. Din aceasti c4tegorie de adverbe facparte gi ndsdno (e tiru)u), epiaa (e tinpul).

Substantivele sau pronumele in construclia impersonald (subiectul logic) stauin cazul iiativ, de ex.; Mrfun urcy nn6xo - Biiatutui fi este rdu; B*r ne iiiodno?

- I,[u vl este frig.?La timpul prezent adverbele predicative se folosesc firi verb copulativ, de ex.:

.Ceeddna uoprSruo - Astdzi e ger; B eaedne gfrrrro-ln vagon e z[pugeali.

fidaywxe tt6xo-Fetei ijeste riu. La timpul trecut gi viitor se adauee ver.luf6rru la forma corespunziitoare, de ex.: (la timpul trecut) Buepd 6,hno rrrop6eno -- Ieri t fost ger; B eaedne 6drlo .ffmno -In vagon era zipuqeali. fldeywtce6drro nr6xo - Fetei li era rlu ; (la timpul viitor) 3dempa 6{ner uop6rno - Miineva fi ger. B eae6ae df,qer dmro - ln vagon va fi zipugexlil. leaytuxe 6!g*m6xo - Fetei li va fi riu.

Observalii.

1. La timpul trecut verbul copulativ se pune la genul neutru, iar Ia timpul

lI

It

\

viitor - la pers. a III-a sg.2, Uneori, in locul verbului 6wmu se folosesc verbele cmaHo*rtmbca -

cmamo (a se face, a fuveni), de ex.: Cmdto mena6-S-aficut"cald: Cmtn6

eumca menad - Se face cald.

Cind adverbul predicativ se combinE cu verbul, acesta din urmd sti la infi-

nitiv,'de ex.: Ery' riofmo o"d"" no-pltccrcu-Lut ti este grer si pcrie ruse|te.

Mdae 6j,dem npnirno nfrem me6A - Mamei ii va face plicere si /e vaili.

Dupd adverbele eitdno (se vede), rcarc(a-i pdrea r[u), ctt]tutrto (se aude) com-

plementul st6 in cazul acuzativ sau genitiv: He cn[twno uyua ({en6 ue cttrwuo?) -

- Nu se aude zgomotul | fulue ucano er6 (Kor6 me6€ crcam?) - Imi pare

rdu de el.Adverbele predicative formate de la adjective calitative, terminate in .o-, au

grade de comparalie ca Ei adverbele de mod, ie exemplu, gradul compar ativ: B uodit

xduuame cnera6e, qeu e cmoltdeofi-fn camera mea e mai multi lumini dectt

in sufragerie. $i la gradul superlatir': Mtittoaury 6*to rpy4g6e Bcex-Bdiatului ii

era msi greu declt tuturor celorla\i. Ilpnfrnee ucer6 66lro e zoptix - Cel maipldcat a fost la munte.

raLXerctilr

l. Copiali propoziliile ile mai jos ;i sub[iniali cu o linie adjectivele la forma scurtd

Ei cu doud linii adverbele de mod.

1. Cerd.qur rlEproe r"r6pe -c-uor<6$1ro..2. ?ra peri ncerAi req€r cnor6ftso.

3. Fenr6nse 3atesv T_41*rurrro.4. Oui np6alurgo roropfr.5. Crasra o iiri6a{ti

J

155

u pt'r6xe prpgd3ra. 6. Ea6rrlria paCCrdiiiiana ci6tiii.j*g!ri#,1*'r"t ".e

cnlwatu e€ ruurrdre4F4_o-.7. Tuxd uovr, nposp6'ruo n66o. 8. Jlro6n6 re6f, vof. ."fudry*t:*i9

PdAnna, rury6ox6 a cfnrno!. ;=T-'

2. Formnli adverbe de mod de la urmdtoarele adjective. Ardtali gradele lor de com-paralie.

Model. xop6ntufi - xoporu6 * rf.rrue - 4iuure ncex.

Xopdnuft, rec6arrft, iurrrfi, crtnuwfr, cr€urrft, rp6t"rrui, xp6nxut, rirxuft,sHn]ta6rearnbrft, naoxdfi , ndrxufi , gopor6ft , Teunbrfi , xoa<5guuft .

3. Formali propoziqii cu adverbele de mai sus la gradul comparutiv ;i superlativ.

Model. OE rnfvure ronoprLr no-p1iccrz, rIeM ,I (veryf,). Ou ronopfr uo-pyiccrul;rlivme rcex.

4. Indicaqi adverbele predicative din propoziqiile de mai jos.

l. Hapr rrarorA6 ne crfvuo. Orxp6ire o116, r rdvnare ajuuro! 3. Kpyrdrvr6uro ulxo, aex6pro. 4. Tp;iano 6f.qer nanr B 5ru Asu. 5. Hesorv6xso erd nonfrr.6. !6rtl'a nop6 goudfi.

5. Traduceli in limba rusd,

1. ln jur era intuneric, nu se vedea nimic. 2. Se fdcea tot mai cald gi eu mdgribeam spre acasb. 3. Soarele a apus. E timpul ca copiii sI plece. 4. ln camerdera curato caid gi pidcut. 5. Cum se poate ajunge in centru pe jos? 6. Vorbegteceva mai incet, tata doarme in camera vecinS. 7. Trebuie s5. trimitem telegrarnade felicitare chiar astdzi.

Adrerbele de timp lHapduun epdueuu)

g l?8. Rdspund la intrebdrile norgri? - cind ?, cxdtrerco npdueun? - c:it timp ?,na rarc6e sp6vLn? - pentru ctt tirnp ?, rcax v6cro? - cit de des ?

l. La intrebarea rcorA6? rdspund urmitoarele adverbe: !,mpoa (dimineaya),

dntu (ziua), advepou (seara), uivun (noaptea), suudit (iarna), eecndil (pri-

mdvara), aimou (vara), dceuaro (toamna), euepd (ieri), nosaeuepd (alaltdieri),

ceeddna (astdzi), sdlmpa (mtine), noc.oetiempa (poimtine), odud:scdot (odatd),daend (demult), neddouo (de curlnd), pdnowe (inainte), mendpu, ceiladc (acum),cpdzy (dintr-o datd), mepad (de prima datd), cuaudtta (de la inceput), nomdu

1i6

. ' * .=#, ; ; . .* . -=" ' . ; . ' . , . ' . ' , . ' - ' ' ' . ' , . * . , . "" l . ,^ ' " . " ; ' -* . . , : , ' ' ] ; i . : - . j : " .

'l', (apai),piho (devreme), ndtdno (tirziu), crcLpo (in curind), edepeun (la timp),-- . ecC.edd (totdeaina), o6&,auo (de obicei), uuoedd (citeodatd), nocmohuHo (peimal

,roi1 q^.. De ex.; 36rrpa y uac ypdx p!,ccxozo nzutrcd (xozdti?)-tr;41iiae avem

... Iqc1ie dq limba rusd; 3auffi utt xamdeuca ua xonurcdx (xozdd?) -Idrnapatindm.

2. La intrebarea cr6,nsno rp6rvreuu? rdspund adverbele ddrco (mult timp) giueddaeo (puSin timp ), de ex. : ,{6.nro ouil sanuud,,nuca cndpmou (cr6nrxo

rpdvenu?) - Mult timp ei au Jdeut sport.

3. Adverbeie uaddiazo (pentru mult timp), uenadLttzo (pentra pulin tinp),uaeceedd (pentru totdeauna), uaedr<u (pentru vecie) rdspwd la intrebarea narar6e npdur? de ex.: Oau ydxanu nenag6.rro (ua xarc6e epdun?) -Ei au plecatpentru pufin timp.

4. La intrebarea KaK ufcro? rispund urmdtoarele adverbe: udcmo (adesea)pidxo (rar), eaceuwj,muo (nouuaj,mno) (in fecare minut), earceudcao (la

fiecare ord), euceDudeuo (tn fiecare zi), eetceueddnouo (tn fiecare sdptdmind),eilceudcaqHo (in fiecare lund), eacezhdno (in fecare an), de ex.: Exer6go ndwacemal dsdum ua nipe (xax adcmo?) - In fiecare an familia noastrd merge la mare.

Aceste adverbe aratd, ci acliunea se repetd, de aceea ele se folosesc in propo-zilie cu verbe de aspect imperfectiv. Tot cu verbe de aspect imperfectiv se maiintrebuinfeazl Ei alte adverbe de timp a: ecezdd, nocmoiauo, o6*uuo, o6orc-uoaduao (deobicei),uuozdd,ecEepdun, uenpep&euo (neincetat), de ex,: O6ilrcnoa rcr6srn ypdKu e noiil xduuame*I)e obicei irni pregiteam lecgiile tn ca-

Adverbele de loc (Hapduun udcma)

$ 179. Adverbele de loc r6spund la intrebdrile: rae) (unde l), de ex.: Tau pti66-maem aoil dpyz - Leololucreazd prietenulmeu; r<ygifl (incotro ), de ex.: .E udy ;aou6i-"Eu merg rcrsil ornj.qa? (de unde?), de ex.; Kmo esn.n uaq orci)xa? -- Cine a luat mingea de aici?

lntre adverbele de loc care rdspund lb cele trei intrebdri: ede? xydd? omt<yda?existd de cele mai multe ori o corelafie. Comparapi: Taupa66maem 6pam (ede?);.8 udy rypit ( xydd?) ; On ud2m orrfaa ( onxyda?).

in linrba romin6: Lcolo lucreitzd fratele (unde?); Eu merg (intr-acolo)(incotro?); EI vine de (dintr-) -acolo '(de unde?)

Urmlrili corelalia dintre cele trei coloane de adverbe, in tabelul dat.

r57

m1tm, sdecu {aici)mau (acolo)nuedi (nic5;ieri)adede (nu-i unde)edd-mo * (undeva)edd-nufydo (undeva)ede-tu6o (undeva)aesdd, acbdy, noeobdy (pretutindeni,peste tot)ddua {acasd)cadaa, uattdao (la stinga)urpdea, uanpdeo (la dreapta)onepedfi (inainte)nowdri, crridu (in urmd)naaepxj,(sus)euusi, $os)enymp1i (induntru)cnapyxu (afard)datexd (departe)adatfi (in depdrtare)eesdd, ecfidy (peste tot)

grcdd {incoace)nryd d (acolo, intr-acolo)uurydd (nicEieri)adxyda (nicdieri)

xydd-mo* (undeva)

rcydd-nufydd (undeva)xydd-au6o (undeva)

do.tr,roii (a.casd)uo.tdeo, eaiao lla stioga)uanpdao, enpdao (la dreapta)anepdd (inainte)uazdd {inapoi)uaedpx, oaep.r (in strs)euue (ir jos)

-64)mpb (indintru)uapi'ucy (in afari)darcrcd (departe)elaat (in depdrtare)

omabda (de aici)omtn!,da (de acolo, dintr-acolo)uuomxyda (de nicdieri)niomxyda (de niciieri)omrc!,da+no* (de undeva)omri'da'nu1Yda (de undeva)omxi'da-tu6o (de undeva)omoeubdy (de pretutindeni, de peste tot)

ctaOu (dinapoi)cag?xl '(de sus)cnrtty (de jos)

tutrrympil (dinduntru)cnap!;rcu (din afard)usdanexd (de departe)iledaau (din depirtare)

orx j,qa?

* Sensul particulelor -mo, -ttu6jdt, -,ui6a a fost ldmurit la capitolul ,,Pronume nedelinite" (vezi $ 97, 98)

Observagie :

Deqi tdspund la intrebiri diferite (rae? xya6?) se traduc in lirnba romAnd lafel ddua (rae?) *acasd qi donhil (ryn6?) -acasd;anepedfi (r.qe?)-inainre qi-enepid (ryaa?)- !nai{9 E.a.m.d. Sensul de loc sau direclie este in funcfie de verbul propoziliei,de ex.: On pa66ra* (zde?) g6ur; Onugfr (rcydd?).qorur6'ii.

ll6

$;EFF$ ;HEE€:E - l F

l$' sfi: $$s s *€ Fs i€ i $: $FsR$Fi+iF;gFgg$ss;EE sP;:FS f ; ig$18- sE: $iF$$ E'3$Ef,s $

: .8$ sF"€. ;$ FH;t$I sg$ Ee:FI F!c.Hi3 !

rs €ss$s g$EE*.F'$I l $;$E

, $&fi;.Fg $; fEg:;, g.a' is; i $$ Ee€; sE;Egi t 't r $, i lF 8E'E'5f .8 ;

xss$8"-g$[y$[g$sEgfiisti$iieugu.E u.i$.i*$$ts$lgl i$[$siF$ s€Fil*is: s,s[$i *is;I ii $tF$F$E*iFsi;r$!Et€.i€i:g ll € flli*rr $s$g i$$$[ ii gfiiiisfli$$$$ig$sif,a

B$$iiFii$fl'$gFiiit__-.'.

m1

tm, s

de

cu {a

ici)

ma

u

(aco

lo)

nu

ed

i (n

ic5

;ieri

)a

de

de

(n

u-i

u

nd

e)

ed

d-m

o *

(u

nd

eva

)e

dd

-nu

fyd

o (

un

de

va)

ed

e-t

u6

o (

un

de

va)

ae

sdd

, acb

dy,

n

oe

ob

dy

(pre

tutin

de

ni,

pe

ste

to

t)d

du

a

{aca

sd)

cad

aa

, ua

ttd

ao

(la

stin

ga

)u

rpd

ea

, u

an

pd

eo

(la

dre

ap

ta)

on

ep

ed

fi (i

na

inte

)n

ow

dri

, cr

rid

u (

in

urm

d)

na

ae

pxj

,(su

s)e

uu

si,

$o

s)e

nym

p1

i (in

du

ntr

u)

cna

pyx

u

(afa

rd)

da

texd

(d

ep

art

e)

ad

atf

i (i

n

de

pd

rta

re)

ee

sdd

, ecf

idy

(pe

ste

tot)

grcd

d {in

coac

e)n

ryd

d (

aco

lo,

intr

-aco

lo)

uu

ryd

d (

nic

Eie

ri)

ad

xyd

a (

nic

die

ri)

xyd

d-m

o*

(un

de

va)

rcyd

d-n

ufy

dd

(un

de

va)

xydd

-au6

o (u

ndev

a)

do

.tr,

roii (a

.ca

sd)

uo.td

eo,

eaia

o lla

st

ioga

)u

an

pd

ao

, en

pd

ao

(la

dre

ap

ta)

anep

dd (

inai

nte)

uazd

d {in

apoi

)u

ae

dp

x, o

ae

p.r

(in

st

rs)

eu

ue

(ir

jos)

-6

4)m

pb

(in

din

tru

)ua

pi'u

cy

(in

afar

i)da

rcrc

d (d

epar

te)

ela

at

(in

d

ep

drt

are

)

om

ab

da

(d

e a

ici)

om

tn!,

da

(d

e a

colo

, d

intr

-aco

lo)

uu

om

xyd

a (

de

n

icd

ieri

)n

iom

xyd

a

(de

nic

iieri

)o

mrc

!,d

a+

no

* (d

e u

nd

eva

)om

ri'da

'nu1

Yda

(d

e un

deva

)o

mxi

'da

-tu

6o

(d

e u

nd

eva

)o

mo

eu

bd

y (d

e p

retu

tind

en

i, d

e p

est

e t

ot)

cta

Ou

(din

ap

oi)

ca

g?

xl'

(de

su

s)

cnrt

ty

(de

jos)

tutr

rym

pil (

din

du

ntr

u)

cna

p!;

rcu

(d

in

afa

rd)

usd

an

exd

(de

de

pa

rte

)ile

da

au

(d

in d

ep

irta

re)

orx

j,qa?

* S

en

sul p

art

icu

lelo

r -m

o,

-ttu

6jd

t, -

,ui6

a a

fo

st l

dm

uri

t la

ca

pito

lul

,,P

ron

um

e n

ed

elin

ite"

(ve

zi

$ 9

7,

98

)

Ob

serv

ag

ie

:

De

qi t

dsp

un

d l

a i

ntr

eb

iri

dif

eri

te (

rae

? x

ya6

?) s

e tr

ad

uc

in li

rnb

a ro

mA

nd

lafe

l d

du

a (

rae

?) *

aca

sd

qi d

on

hil

(ryn

6?

) -a

casd

;a

ne

pe

dfi

(r.q

e?

)-in

ain

re

qi-

en

ep

id (

rya

a?

)-

!na

i{9

E

.a.m

.d. S

en

sul d

e l

oc

sau

dir

ecl

ie

est

e i

n

fun

cfie

de

ve

rbu

l p

rop

ozi

liei,

de

ex.

: O

n

pa

66

ra*

(zd

e?

) g

6u

r;

On

ug

fr

(rcy

dd

?).

qo

rur6

'ii.

ll 6

$;E

FF

$ ;H

EE

€:E

-l

F

l$' sf

i: $$s s *€ F

s i€ i $

: $F

sR$F

i+iF

;gF

gg$s

s;E

E sP

;:F

S f;ig

$1

8- s

E: $

iF$

$

E'3

$E

f,s

$

:.8

$ s

F"€

.;$

F

H;t

$I s

g$

Ee

:FI

F!c

.Hi3

!

rs €s

s$

s

g$

EE

*.F

'$I l

$;$

E

, $&

fi;.

Fg

$

; fE

g:;

, g

.a'i

s;i

$

$ E

e€

; sE

;Eg

i t'tr

$

,ilF

8

E'E

'5f.

8 ;

xss$

8"-g

$[y$

[g$s

Egf

iisti$

iieug

u.E

u.

i$.i*

$$

ts$

lgli

$[$

siF

$

s€

Fil*

is:

s,s[

$i

*is;

I ii $t

F$

F$

E*i

Fsi

;r$

!Et€

.i€

i:g

ll

€ fl

li*rr

$s

$g

i$$$

[ ii g

fiiii

sfli$

$$$i

g$si

f,aB

$$iiF

ii$fl'

$gF

iiit_

_-.'.

ilII,s,

ll'

ii:

I

I

I!

ii

ip]ts.

h

Ailverbe de mdsurd ;i glad,Adverbele in combinalie cu verbe cu adjective cu adverbe

OIEHb

undzo

tlirro

xeawdeo

qymv4ymb

(uyma)

clreeKa

coScen4

coeeputinno

docmdmoraao

6ueuo ap6ilt(iubea foarte mult)dqeao ueueriliacn(s-a schimbat foartemult)6aeut eonuvemca(se emoiioneazi foartemult)audzo sndent(gtie mult)un6eo nouoedcm(ajutd mult)udao aumdem.(citegte pu{in)ou utitto ugueuilrca(s-a schimbat pufin)on ueandzo nopa66man(a lucrat pufin)ne*mdzo nozo^opdtr,(a vorbit.pulin) . IoH Helduoeo no4w11an I(a citit putin)

Ivymb ycm(M I(am obosit pufin)

|. lqymb-uymb omooxilyl

(m-am odihnit foartepulln]on crczxd yddpu,t(abia) a lovit (ugor)coecdu (coeepwduxo)sa6&rt(am uitat de tot,complet)coSepueHHo He Jrcoalt(n-a asteotat deloc)' )

lll

oH -oocmanloqHo Ipqoomar I

(a lucrat destul) |or7 oocmamoaHo

InpusbtK I(s-a obignuit destul) |on docmamorauo cnal I(a dormit destul) |

nPaedrep-

6aeuu xopdwuil(foarte bun)dvexo 6otrou6il(foarte mare)

6ueua pad(foarte bucuros)

ueaudeo mpydnafi(pu{in greu)ueundeo eenh<(e pulin prea mare)aemfizo wupdrc(e pulin (cam) larg)uyrnt edpuxutt(foarte pufin amar)

cnezxd ycmdaotil(pu1in obosit)coecda udeuit(absolut nou)

coEepweHHo(are perfectEtate)

docrnamorrno cil,,to-uvtit(destul de puternic)docmamoquo 6otu-wdil(destul de mare)docmtimorauo wu-pdxuii(destul de larg)...

dvena xqpowd(foarte bine)daenu wmepdcno(foarte interesant)

6qena ndsdHo(foarte tirziu)

neundzo 6&cmpo(putin cam repede)neaudeo pdua(putin cam devreme)neaadzo 6orcmpde(pulin mai repede)ui,mo-aj,nt no-ainoue(ceva-ceva mai mic)ujtmu pdnwe(un pic mai devre-me)

,orri.*f,,inodro(rece de-a binelea)

coeepudnao edpuo(perfect adevirat)coeepwduaonpdsutuno(absolut corect)docmdmormo xo-powd(destul de bine)docmdmovuoceemnd(destul de luminos)

cmluxou dailanuil(prea lung)

(a obosit prea multca se...)oa cn)wxou ugaenrla-ca, 4md6bt ...(s-a schimbat oreamult, ca sd...)

on noqmt sa66La(aproape a uitat)oa noqmrt rdaqun(aproape a tenninat)

cttocrctirno eladea pune in doui,

cttiwxou eucdxuil(prea inalr)c.ailwxou ms|pddil(prea tare)nowni fiiauii(aproape alb)novmri udeufi(aproape nou)edede 6dnwe(de doui ori maimare)a indoi)

yEerrrrqumb smp6e(a mdri de trei ori)

smpoe d(ilrbwe(de trei ori mailung)

evitneepo wtpe(de patru ori maiIarg)

eopdzdo

zoptisdo wit4e(mult mai des)zoptitdo eeceltie(muit mai vesel)

ou dadlcrcdu vumdr(a citit de doul ori)

on mpilcrcDu npuxodila(a venit de trei ori)

on vemttpeucdw nuctiu(a scris de patru ori)

(mult mai intere-sant)

)

i.i'IIJ

il:

Observalii.l. Nu toate adverbele de.misuri qi grad se pot combina cu adjective giadverbe. Adverbele zopdtdo gi evdmeepo iu se combinI cu verbe.2' Adverbul 6ueau se combin' doar cu uncre verbe lvezi taueiul gi atunci setraduce prin toute mart. yerbtr usuenthnoca (a se schimba) se asociazd cu ad-verbele 6ueao (na cv uu6eo) gi udao, de ex.: ond oqe*b ugtteuiuact_ Ea s_aschimbat fmrte mult; Ond ufuro ueaeatiuacu * Ea s-a schimbat pulin,3' Adverbul aeuaLeo se asociazi cu verbe de aspect perfeitiv cu prefixul no-,care indici acfiunea sdvir$itd intr-o micr mdsuri, i"

""., Mu, re*nio oo ,ou*plnu no meaefidnl - Noi ant stat pulin dc vorbd la telefon.

11 - Gramarica limbii rusc dc uz pcolar c, _ t5g1 16l

Adverbele ile scop gi de cauzi (Hapdaua t4ittu u npun nurs

$ l8l. Adverbele de scop rispund la intrebarea aat6*{! (de ce ?). Cele mai uzuaie

adverbe de scop sint: samda (de aceea), udsaqew (inutil), uapduuo (intr-adins),

de ex.: H6raqeu xodirma mydd- N-ai de ce sd te duci acolo.

Adverbele de caazd.,rdspund la intrebarea uorenrf (de ce) ?. Acestea sint:

nomou! (pentru cd), noomoay (pentru aceasta), de ex.: IloSronry on aenrt u

cnpocila - Pentru asta e/ m-a gi intrcbat. \

Adverbele pronominale ( MecmouudtlHble HapAun)

$ 1S2. O parte dintre adverbele ardtate mai sus nu denumesc insugirea acliunii sau

a calit6$i, ci doar o semnaleazd. Acestea poartl numele de adverbe pronominale,

de ex.: Ox udEm rygi - El merge lntr-acolo. (Adverbul nrydd nu arati' o anumitl

direc(ie a ac{iunii, ci doar semnaleazd existen{a acestei direcfii).

Ca Ei pronumele de la care provin, aceste adverbe poartd. numele de adverbe

interogative (aonpocilmettuwe uapdvun), demonstrative (yrcasdmetuuorc), negztfue

( ompugime auuale/ neilefinite ( ueonpe de tttuuorel gi alteie.

Observalii

I . Traducerea adverbelor estl oate ta capitot.r" priuitou.. r" "o".roo.

,.ro.oiu..2. Sensul particulelor -ro, -uu6yi,ur, nde-, -nrl6o este dat la capitolul: pronu-

mele nedefinite.

Adverbele negative cu particula nn (uur,u6, Hwcy4d etc.) se intrebuinleazdin propozilii negative unde exist'd subiect, iar cele cu particula ue (u6r4e, u6-xy.qa etc.) in propozilii impersonale.Compara{i: Hura6 I ne aaw|,t. dp.vea-N-anr gdsit niciieri un prietetx; Muew[rye uutrinta ead - Nu am unde sd-l sisesc.

Exerci[ii

9. Trarluceli urmdtoarele tmbindri de cut,ittte.

l. O.reHr rpfanui, c.nfurxov rpixsrrfi, gocr6ro.*ro rpj.{irbrfi, corc'6rra rpfE-ultfi; 2. Co*c6v sa6trn, novril sa6*.n, vyrr ne sa6ul; 3. 6cegb rnobii;r, cnriurronrn:e'6un'- 4. 6'{em gnrirnrrfi, clriurolt Alrlnurrri, neundro .unrilrsrrr?; 5. Oqesrpiro, neundro pduo, qvrr D6utrue, cosc6ra p6xo;.6. Baroe ;l1iurue, rop6:ao ;ryurue;7. Coneplr€uuo o,4nr6rbno, couepiudnno r6prlo.

74. Formulali cu I0 dfu imbindrile de ntai. sus scurte propozilii.

11. Pmeli in locul punctelor adterbele:

undno saa 6qenr.

1. Evyi... noupdnuaacr 5ra rrr 'rra.2. 9...:to6nrb xar6ncr sa xourr<6x.3. Or6q ... pa6dran cerdAns B caAi. 4. Apyr... xor6t tcrp6rarrc.r co vndfi.5. Cerd.ulis .s ... 'rnr6r. 6. Jler6pcrro ... novorud 6onnn6vy.

b) uermoro sau qyr"' (-vyrr)

i. Osu ... nory.nilu u sortraf s Aorl. 2. 3ror xocrrtru MHe ... reafx. 3. Jlri-crbr ... ruvvdna r cagli. 4. Ou rrjnuen ... piurrue veni. 5. 3ra raA6.ra ... rpyplr6.

c) a.n/luxor.r saa ropirgo

1. 3ra ropA ... Brrc<5xa-r. 2. OH scrar ... piarure vesf. -?. Typ6isa Hax6Anr-c.a ... gaaex<l. 4. Bu rg€re ... 6ricrpo. 5. Sror ronpdc ... saxs6e,

*ffii8

rff$i-

. t, , l

iil .ji

I,'1

x.ti:1,{.1ilf:l

"1

i,,1 , .: { , t l : ,r;dL:1,=

.:;}'...

, .,':'

Adverbe interogative <iemonstrative negative nedefinite

'de loc

Y

ide, xydd,omxj,da

mau, myddommj'da,sdecut my,m,ctodd, omcrc-da

nuedd,uuxydti,uuontx!da,uizde,udrcyda,adomxyda

zd6-mo, rydd-mo,omrci'da-mo,zd6-nudydu,xyld-utdydt,omri'da-nu6Yda;x6e-zde

de .tiwp. ibald moedd nuxozda'udroada

rcozld-mo,rcozdti.uu6yda,xozdti-au6o

de mod KsF nlaK(aca)

uuxtix(nicicum)

xdN-mo; ..xti*uu-"6ydt, xtir<-m6a, (cumva)

de misurir$ glao

ci6awonacrcd,cutlo

cmdnrrcoaacmd,turco.,

nucttri,latto Hea@nbKo'

de cauzi no:rctiy nomouit i:.oueuj,-mo, no-4€A3t-4Y96' n,aert,Y'nu6ydt'. . '

(aproximativ .,pentru cd)

de scop SAqert 3AmeJrt He3AqeM iaadu-mo" sarrEu-uu6]dY;.aatrda-ru6a..{'cam pentru'=,ce)

t62 I I IJ

12. Citili gi traducefi. Re$nefi ilrtdSrafra adieibiilor negativri gi ardta[i iliosdb:iieadintre propoziliile din primt coloanl gi a doua.

1. .Olr srrn6 ,se nfAex er6. Mne udr.qe 6riro s{qeru cfii.2. fl. :rruorxyna He xAy nriceu. Mre H6orryga xA6rr uricervr.3. Epar nunygd ue, 6fger yerxim. EMy udxy.qa 6fxet yeax6rr.4. IV{au rurorg6 ue rynina n udroila Mirppu u6rorAa 6srrro rynint E

n6pxc. Ednou n6pxe.

13. Cititi gi traduceli propoziliile. Explicali sensul adverbelor nedefinite,

1. Bvepi orxfga-ro upu6xan K uaM Apyr otq6. 2. IIo u66y rlrrlns o6,rar6:r6e-rAe rrrn6rocr qfuee u66o. 3. Ecnr x y€:ny ry.q6-Ira6yltr, ro 6fgy uoc*ur6rrnanr sricrua, 4, fA6-ro, rorg6-ro r upov6n 5ro crruotrop6mre. 5. Korg6-rr6ygrgadleM r usM?

14. Puileli tn locul punctelor particula -To solt -qn6f,qg.

1. -[xorg6 ... sriAersac.2.Mrlnrwryni ... nonoxf,nyv66s{r lr ne prdxer

erdnatrf.3.flofigEr'{renygi.., rynfrrr.4.Jtrdroruvrruo6.qena... KyAa... r rdprr.5. Ecnn rrr uoreuf .,. se cM6xeE6 upu6xarr, nansnlli vne n6rpervra. 5. Og6 no-verraf ... re uprmn6. '

***

PREPOZITIA ( I rpear6r)

sensul prepozitiilor apare mai evident in imbiniri Ia diferirc forme cazuale.Relaliile exprimate de prepozifii in combinafie cu substantive (sau alte pd4i de vor-bire cu valoare de substaativ) sint variate.

Relaliiexprimate Exernple

llxI)

JI

us (o) GdoGom (o) GyG6xoto G

edsne Gnpdmrc G

aniao Gcpedil Gedon G

aoxPi,z G

us-ed Gus-ndd Gc(o) G

x(olD

noDe(o)A

ntrfrnr us unc<irm (a iegi din qcoal5),uodxarb do rdpoAa (a ajunge ptnd in orag)orBexarl om sritsgns (a pleca drz statie)crofrr y orn6 (a sta la fereastrd)xaarr dxoto varasrisa {a aEtepta lingdmagazin)saxoffrrcr edsae nipxa (a se gisi lined parc)rcrp6rurrcx npdmue yuurepcur6ra (a se intilnivizavi de universitate).upofirrl uiluo E6vra (a tr-eee pe ltngd casd)crofrb. cpedfi wftmapu{'d sta tn mijlocul pielei)uoca,urirr 4gpisrs edom ly:rtafipa (a sEdi-pomide-a lungal bulevardului)o6ofirrt eotcp!,2 n6pxa (a merge tn jurulparcului)nfi4no ue-ui yra6 (se vede de dapd colt\slltfars. B-ndd cro.nd (a ieEi de srub mase)R.?rrb c ndpru (co croaa) (a lua de pe banc6,de pe masd)r-pu6lriruruca r r'nys6ro (ra rune) (a se apropiade muzsn) (de mine)nn6sarb no 6sepy (a pluti pe lac\ailrft e 6onrruiqy (a merge /c spital)nofrrueo 4pop (a iegi (a intra) fa curte)4ex6ru c 6olrsfqe (a sta fn spital)fixa:rt ua ear6a (a merge /a uzini)pa6<irarr ua tar,dge (a lucra la uzind)ydxarr.sa rdpo,u (a pleca inafara oraqului)or.qrrxirs ra r6pogor'l (a se odihni inafaraoraqului)

aPHaAHaPsaAsaI

i , :1,

::.1:.,a ,

,ii.fii,1iiii:jiii

$ 183. Sc/reza folosiit prepoziliilar

Spaliale

164165

Relaf iiexprimate

Prepoziliagi cazul

Exemple

Spaliale

nod (o) AI

nad (o) Ineped'(o) |

npu P

vdpes A

tronoxrirb nod xypuiln (a pune srzb revistl)naxolri'rucs nod xypx6nov (a se gdsi szb revisti).ner6rr uad 6zepou (a zbura deasupra lacuiui)ocrauoui{rrca ndped taiuuev (a se opri in fityaclddirii)naxoAfrrcg npu zasdae (a exista pe lingduzinl)n6rn udpes nec (a merge prrn pddure)

Temporale

c(o)GdoGndcae Gndped (o) I

uarcaui'ue G

x(o)DnoDe(o)AHaAsaAudpes Anod (o) I

npu P

pa66rarb c yrph (a lrcra de diminea{d)cnarr do yrp| (a dormi ptnd dimineala)y'nirrca ndcae o64!a (a invdfa dup;d

^utl,ncrp6rurrcx ndped cnexrflxneM (a se intilnitnainte de spectacol)ror6Br,rrFcfi uarcanitue no6aAxr (a se pregitiinainte de (in ajunul) cdldtoriei)npuirr'ir r n6uepy (a sosi spre seard)nprxo,qrAr6 no nev'ept.lut (a sosi seara)yexarb e cy666ry (a pleca simbdtd)ocri;: cn Mt Mecflr\ (a rdmine pentru o lund)upovnr6ru sa vec (a citi timp de o ori)yxo,qrirb udpes uac (a pieca peste o ord)npudxarr nod npd.agnux (a sosi tn aiun des[rbdtoare)BoJrHoB6Tbcf npu ur'uwu (a se emoliona filtimpul lectt'trii\

De scop

dan G

uaA3aI

ocrauoBriTrcq Lcn Srpyrxa (a se opri pentruodihnd)Aarb Aeurrn na gop6ry (a da bani de drum)xoAlirr B Mara3lis sa xr66otrt (a merge lamagazin dupd Sine)

De mod

6es (o) Gc(o) InoD

rr.rc6rb 6es out'h6ox (a scrie fdrd gregeli)nnciru c ourrjr6xauu (a scrie cz gregeli)nocn6rr .u6sbrtl no n6sre (a trimite bani prinpoqtd)

Cauzale

us (o) Gus-sd. G

om (o) GnoD

ng npuauueDfaazodapi D

u.n6xarr 43 x6rocrn (a plinge de mrlit)rre ryrrfrb us-3d toly.Eh (a nu se plimba dincauza ploii)rpuu6rr om 66ttu (a lipa de durere)orcfrcrnonarl zo 6or6ssfi (a lipsi din cauzabolii)no nparuHe orcytcrurax (-din cauza absenlei)sblre'rarr 6tazodaph snur\d6remuotry yxdAy(a se vindeca datoritd unei ingrijiri atente)

_'€tK:,id:, iidj"titd piw;1ilo. # i;iorir"' :*,*,i* 4 ;oo;;' t"il o.ru- ;ur"

- ,.,se.folosesc cu doud sau trei.cazuri. Iat6- prepozitiiie din .prirna.eategorie;.precum gicazurile resPective.:

genitiv: 6ez, dtus, edoat, eds.ce, eorpj'2, enympil (in interiorul)o dna,bo; uzi, u?-3a, as-nod, t4rtuo, aarcauftne, 6kot&, om, ndcle, nocped:?, npdmue,cPedil;

- dativ: rc(o), 6naeoda.pA;- acuzativ: npo, crceosa, vdpes;- instrumeatal : aad, ndped(o);- prepozilional: npu.

Prepozilii care se folosesc cu douE cazuri- cu genitivul gi instrumentalul: uecrcdy(uew);- cu acuzativui gi prepozilionalul: a(o), na, o (o6);- cu acuzativul qi instrumentalul: ta, nod(o).Prepoziliile care se folosesc cu trei cazuri:-cu genitivul, acuzativul qi instrumentalal: c(o):-cu dativul, acuzativul qi prepozilionalul: no.

$ I85. Un numdr de prepoziiii s-au format de la alte pErEi de vorbire: subsrantiveadverbe, gerunzii. Trecind in prepozilii, ele nu pot fi pdrli de propozilie, ci numaipi4i de vorbire ajutdtoare. Comparafi:

(

1l /\ tJI

\ r 1. ,

:a

Prepozilii

l. .{nna noguuud.nba nsepx waecmpi-vy c<i-nucvmrv ny.lana.

2. On sdrrxel oT Aqlrra, 6ttazo- 2. EmeodapA cdnge.tr$r1I AmM yAa-daph sa oN6saHHBrf npudrra. -gerunziu ridcr laitdu.rurr y6dpry ypoxda.

Pdrli de vorbire de-sine-stAtdtoare

L lI<ieg,q wln naacmpduy. - adverb

3, B ceAsu grax s:rerradnroaua6lropd*orcr nrrep 6calr esl:rdni.rs. - substantiv

4, Borcpjte 6r,rr rycrr5fi nec. - adverb

5. ON 6ol6ri nno Sroianpuuiuene upnur€;r n ruicdny. - substantiv

3. B ca.lsli c orouqfuuev pa66r cr.nr,t-ndsuyraa 6trn ycrp6eu r:opx6craen-E6rft n6vep.

4. 3evrs apau6ercr aorpla cxo6,itoc,i.

5. IIo npuutne ntox6f nordprr sxc-rlipcrro ornox<rinr.r.

r (

1lI.l

. l

IlI Retineti I prepoziliile formate de la alte pdrli de vorbire ;i cazuriie cu care

se foiosesc:

a) de la adverbe, cu cazul genitiv: edoaa (de-a lungul), eue (in afard de),enympfi (induatru), eadcmo (in loc de), edste (ling[), eorp!'z (in jur), rpyzLu(in jur), xpdue (in afard de), sau cu cazul datl: aanpeni (in ciuda), coz,tticuo (deacord, conforno cu), no0d6no (la fel cu, asemi[etor cu);

J166 LO/

*ifrliillP/6!: l i i

b) dc la subst&ntive, cu cazul geniti?: nymeil (prin' cu ajutorul)' ito ndpe

(pe misura), c ndxot4an (cu ajutorul), no cti'wn (cu ocazia), c'aride (su'b

formd dc), eeudJ, (7n vederea...), no npuvtfuw (din cauza), e npodotctcduue (1n

continuar€a...), ecaddcmeue (ca urmarc);c) delagerunziu,cucazuldativ sau cu cazul acuzativ: 644eodapft (datorit6)'

ewuoradn (incluzind), cnycm.fr (tn urmd cu);d) din imbintrri de cuvinte, cu cazul genitiv: Hegacrtcuno om (indepeodent

de), anpedt do (lnainrc de) sau cu cazut dttiv: npuneutmetwro K (cu apticafie la).

Exercitriil. Ardtali relaliile corc sint exprimate cu ajutorul prepoziltilor.

l. H6ci:re.soxAt 6lino upoxn6,uo.'2. Oxono a6ua pocnf .qepgbs' 3' tlpf

mn6 6xono MmrTtr, s os nomfrcr r ropua6pe. 4. 3a rmqre6rpo4 a uiprq

rvs6ro scr6r. 5. Er6 rceiAS rfuer r rubAnn 6. lls-a6 rop{ Eo@'{linoc6 dtr6Yi

uoe c6hsqc. 1. Ofr c€ftqac ncr.fT Ea.q ndcolt 8. Crsorr ryr'riu rngfi 6*JIn tryqd'

cOmqa. 9. IIon n6rep crino x6noAso. 10. 3a n6crornro {ae6s-t'tEl Ao6xanu ,qo

Kosm6ru6r.

2. Indicali cllrei piirgi de -vorbire lpsrtin cuvintele tipdrite cursiv:

t. Ot qpofien n,i,aa, nc saM6Tru *teuh 2. M6po c r'o.ivora rvrqi4nocr

*tti.uo sac. 3. Korl6 ox uocrraorp6n 6okpy2, rce 6t'rrrr ror6pu q41tt .q6rrlule.4. H6cxonrro serordr cnA€lo eorplta rovrpL S.VI',ilE. srofttt csdda nerp6ia.

6. Bnepegf 6nccr6.na pex6, csddu sEI(E€rcr nec,7. {6noxo 6rbro rsuu;IM enymprt.

8. fuymprt noMeqegg t cAdlalr r6e-xarre Blrfes6s;r. 9. On cran rpolqfrbcf;'.

,meodaph Bcex 3a t6rvronrF, lO. Etaeodaprt xop6runra ycu6xau sam r:Ilacc g6stn

udproe r*6cro no rur6re.

168 L6v

cONJUNCTTA (Cor6s)

$ f86. Din punct de vedere structural conjunctiile se inpart, in slou[ grupez sbnpleqi compuse.

Coqiundii simple: a (qi), c (ci, iar), ro (dar, iar), dc (prscum), aza (sau),,tm66w (ca si), unio 1ca. si, care), dcat (dacil), roedd (crrrd\, xomrt $e$l Jri6o(ori), 6ydmo (parcI).

Conjuacfii aompuse: nomox! vmo (pentru ca), sunCm um66u (ca sE),c mcx nip rar (de cin.d), tucuomprt n4t mo vmo (nefinlnd scama de), mo ,.. mo(cind... citd), ccnilcmauc mozd vmo (e. urmar€ a faptului cd), matc tamd6ut(aqa incit), Hu ... Hu (nici... nici), g.a,

Din punct dc vedere al rolului gramatical conjuncfiile sc impart in:a) conjun{ii coorhrutose: u, a, no, da, uru, mo ... mor rru... nug.a.ib) conjunclii subordonstoarc: vmo, um66u, xoedd, 6fimo, 6c4tt, nomoni

4mo, mtix, qmo, c mex ndp rar g.a-

EIe se folosesc in propozilii (legiDd pirfile componente ale ace$eia) qi in fraze(exprimind relalii de coordonare sau subordonare).

$ 187. A. Relaliile exprimate cu ajutorul conjunclillor coordorwtoare

Relaliiexprimate Conjunctii Exemple

Copulative

i (sr)

,ua (qi)

m ..., f,f,

(nici... nici)TAI(XE

(de asemenea)

Cecmpdn x crj'waeu u!,euxy.

Pa66maeu e cadi, n ^s

6pam,

Euj,ue apdeumca w odnd, m dpyede.

Vqimerb artwem, yueaurit ts;xxle saraicwaaom.

Disjunctiveriu (sau)au6o (ori, sau)ro .,., ro (ori......ori, sau... sau

Ildcte o6ila nozyaAn wn noildj' a tam6.fl 6jtdy nucamb ynpactcHequn, tgi6o pucoeamurcapmilny.Mut. ro paddmaeu, ro omdwxdeu,

dm!i*

+d

t&,&,s.&

3::=:=t:E'l,1r,ii,tn

=,:!ia::,

'-r;-.!...r-:.. ":, -.J;),.,.:1.,. -..",,,

ta

LXerctilt

l. Alcdtuili propozilii cu tmbindrile de cuvinte clate mai jos.

He r6nrro pa66Tan, so r{ orAhDdn; To cMeincq, To rrr6rar; unr M6Ma,EtlI cecTpli: II ,AepeBbs, u qBeTdI, II trTriqbl; roBoprifi, a Montr6n; ]rrr aKTCp, rrtr 3pri-TeJrlr; TpeFr{poBeJcr MEdro, so Ee cyM6Jr,

2. Completali spaliile punctate, linind seama de sensul coilstrucliilor date.

.. . Ka36rrocL, qro... ; , . . I{3B€crrIo, rrro.. . ; coo6tufi .r tn, qro... ; . . . f iof iBr. irrrcr,,KoF.(6... ; . . . c rex rr6p, KaK... ; . . . He cA6Jrarra, rroroMi rrro.. . ; tro6eAriJru,6raro-,(apf ro\ l i , t ITo... ; . . . npfi6xaJif i , t l r66br.. . ; . . . [oAournrt K pe66, TaK rrTo... ; . . .Birnoffrtr-rrlr, dcnu 6rr ...; ... Ee [r6.rer, xori...; npoAonx6er ilaclLTb, EecMorpiEa To qro ...; 6necrrfr, Td.{Ho ...;... norrrJm ryA6, oTKi.(a....

I

' . : l -r:.1ax -:,!. ....

,a

S 188. B. Relapii exprimate cu ajutorul conjuncliilor subordonatoare

Relaliiexprimate Conjunclii Exemple

Explicativt

cro (care)Kor6pbrfi (care)lefi, lrl,vr€r.ru (a1,a, ai, ale cui)rAe (unde)ryari (incotro)orrfga(de unde)xoraa (cind)

rro (ci)vr66u (ca sd)KaK (cum)

fl6rvrxrnr.rx, rrro croi.iT Ha rrJrdrqa,utr, 6qenr sbrcdruft.Knrira, Ror6pyxl r fiporrr{TiiJr, 6uenr nnrepdc*rar.3ro ror crroprcM6u, o {bux ycl€xax LrbI y3r6.rruIt3 ra3eT.

.f, xrrj B r6poAe, rAe xlrBir r{ Moi po.urfre,'rr.On uourdn B rrapr, l,yg6 vu xd.[uM (ex.&brri AeHb.Mu no4orurfi r rraye6ro, orKyaa BLrxo.uriJlo MHdrorypricroB.Ordu scnovnn6-'r o rp6r,aesu, KorAd on yvflcr rurr6.ne..fi Aiuaro, vro r6rrpa 6j.uer xopduaq noro"qa.PoArirens xorir, rrri6rr criHosli xiLnu nyque ux.Onra scrrot\.{m6.nu, nar upuirno 6drlo r rop6x.

Spa{ialerge (unde)Ky.ud (incotro)orrcf,qa(de unde)

fl uti ryt6, r,ue ueni xadr apyr.OBn no6ayr rya6, ryai[ dsAunra a vrr.orrjaa ndrep, orryga II Aoxab.

Temporaltro146 (cind)

c rex nripnax (de cind)

On u6qan co.rfinirr cruxri, rorpa eria! 6ruo lre-u6.uuarr ler.On He sriAer er6, c rex n6p xax osrl ordnqr.uuJrr{tr6fi.

Finale 'rrd6rr (pentru Os ce.n 3a croJr. qr66u nanuc6rs urzcrlrd.

Catzalenoroui'rro(pentru cd)TAK KAK

(deoarece)

.E rie uor 3acrirb, norouj qro 6nn 6ueur ycr6:-JIIJM.

On rorudn rynriTb, TaK KaI( npiarordrra yp<irx.

Modale rcarc (cum) On pa6ciraer cepbe3uo, KaK pa66Talor sce niurliyuennxf.

Condi{ional

ec;lu (dac6) Ecnn rrr fipoql,rrar 3Tor poMan, paccKa>ril MHe eroco.IleDx(aFlre.

Concesive

xoni (deEi)recuorpfr naTO qTO

(cu toate cI)

On ne uor cnatr, xord nexc6"n r nocr6nu.Hecnorpf Ha ro rrro exedueu 6au mplluaru, oux nenryi Me,'ro ror6Bsnct.

170 171

PARTTCULA ({acrf iqa)

$lS9.Particula adaugi diferite nuante sensuluiprincipal al cuvintului sau alintregii propozifii. Particulele se redau in limba rominl prin adverbc, interjec;iisau diferite construcfii, de ex.:

.{a updrcrnyer IT6pnoc Misl-Tldiascd I Mai!Heyx&m sbr se rriAETe? -Oare nu vedefi?Hy, r uordAa!-Ce timp!

DupS nuanfa semantici pe care o dau cuvinteior sau propoziliilor, particu-lele se impart in mai multe grupe.

$ leo. Schema Jolosirii particulelor

$ 191. Particulele sc folosesc Ai peutru alcituirea unor cuvinte noi sau a diferitelorforme ale cuvintelor. Din apest punct de vedere ele s€ impart ln trei grupe:

l. particulele 6rL 6fiao, 6rn6:ro, trycrb, .qs, care participE la formareadiferitelor moduri sau forme verbale: 6rr (modul condi{ional), Aa, rycrl (modulimperativ), 6rfuroo 6rrniao (indicativ, timpul trecut);

2. particulele nedefinite -r'0r ..rri6o; *u6fgl, rc6e-, care intrd. in componentapronumelor qi adverbelor nedefinite, dE ex,: rcmo-ra, 4mo-To, $md-rtn6y6.vm6-w6yp, mie-rmo, nde-vrno, zd4-ui6lwj

3. particula f,e- care se folosegte la formarea:a) cuvintelor cu sens opus (a antonimelor), dc ex.: cccErbfr - xerecG.rrufi,

r4cero -- nea6ceao;b) diferitelor cuvinte, care nu se folosesc firi aceastE particuli, de ex.:

reredt'rna (nu-mi-uita), reuarfigerr (a uri), uer4otrdrrrcx (nu se simte bine),uenlpiwrd (sdriicicios, neardtos), uero4odrr (a se indigna), nepixa {neglijent,neingrijit);

c) pronumelor nedeterminate: ndnro, uerro;

4. particula m intri in componenla pronumelor qi adverbelor negative, de ex.:xntr6, rmn6n mA6, mcorA6.

r indic{ aproplrea

.* l ; ; ..,*i.l.a.+#+i :.'i.-, .,

44-:Lr&ft f4;1i t

-i,;i,r:

;ixilfl:;1# r , ,

fl,.''};i ,.'i!l :,;,;,",

fi ,',f;i '1".# ti'" '

:iFl :i',-,'lgl :i#l ii':#'.#: 'Wff i :

Nganfasemantici Particula ExomplC'

Afirnrativiaa (da)rriuuo (sigur, precis)rarc (aga dar)

.{a, x g6.nxen 5ro cA€narr.T6qno on trpu.qqr.Tar I yro cra36n.

Determi-nativd

nowi (chiar)rriruo (exact)

.{€pero pocad noxrf y aopdrr.,{o r6poga rriqro Adcars rcrnou6rpor.

Compa-rativd

KoK r {ca.6fsro I de parca,c.rr6suo J intocmai)

0ri6 pacundna rarc p6sa.Temd 6J.qro n6rov.'EE r6.uoc sry'rrlu ca6sso nolor6lrqax.

LimitadvA r6;sl.o I (numar)NNltrB

'

TrSnrxo 5rofi xxrlrs n ue q&r6r. - Numaiaceastd carte n-am citit-o).Jlrul sn He 3EaJr 5roro. -Nqmai el nuqtiaasta.

Demon-strativd

(iatd) *(iat{; +*

BOT

BOE

3T0

Borr'rod rerp6,ur. -Iatd caiehil meu-Bos uger uof cecrp6- Iatdvine sora mea).A, tm rrl npnru6.u! -A, tu ai venit!

Nuatrtasemanlicd

Particula Exemplo

Intsro-gativd

.nn (daci, oare,sau nu se traduce)

neymrian (oare,intr-adevir, chiar)pdrne (oare)

Cupocf er6, 6ul nu os cerdAn Ea cra-Audse - lntreabd-l daci a fost azi la stadion.3siere au 8r.r, Kro on rar6fi? - $tifi cineeste el?)Heyx6an ou rd 6ror na ypdne? -Oare n-afost la lecfie?Pdrne rrr 5ro cldna.uu? - Oare dumnea-voastr[ afi ficut asta?

Excla-rnativl

qm rf (c.e!)rcarc (cit de! ce!)

rtrro sa np6lecrr! -Ce drdgildgenie!Kar on ncq6nen!- Ce trist este!

De intlrirt

aixe (chiar)

xe (chiar)ne4r (chiar, doar)

3ro ,q6xe pe6Euox nonuu6er - Chiar gi uncopil in{elege..f, xe re66 cxas6n!-Eu fi-am spus doar.Ttr ne,qr se nnc6n 5ro nncr,vd - Doar nutu ai scris aceasti scrisoare.

Negativi

xn (intdreqtenegafia)ne (nu)n6sce se (deloc)

He cyu6a npoudcrr nn c'rpdvru. - N-amreugit si citesc nici un rind.Or ue npugEr cerdAuf,. -El nu va veni azi..I[ o6 srov n6nce ne 3tran. - Eu desore astan-am stiut deloc.

t72

** indici depirtarca

t73

#.,il

e"q_ss

fir**:#:1i''ts

*i3

*'&:3=:l!!1tlta,:l,,!l.tl':l.).;.:i:i: ijiia:

==i' . il i: l

t:ill l l '1,

$ tr92. Particuiele He gi ntt au o sfer'6 mai largE de intrebuinfare. Astfel, particula ne

se folose$te:

a) cu sens de.negafie, de ex.: fl eult Smozo ne zoeopil,r.

b) cu sens de presupozigie, de ex.: He rdqewa tu nofinti e xuud? -N-civrea oare sd mergem la film ?

c) cu sens de generalizare, de ex.: Kmc ne xodtit e iec, Knxo te co6updtma.u zpu6de? - Cine n-a Jost la pddure, cfue n-a cules a.colo ciuperci ?

d) cu sens afirmativ, de ex.: Kar nne He scnoNar,rHirr rdro? - Cun't sinl-mi amintesc t,ara (de timpul verii) ;

e) cu sens de apreciere (a fi de acord cu ceva), de ex.: Ve'vt ne e&cmaeKa !

Ce expozilie ! ;

f) cu sens de intdrire a afirma{iei, in propozilii cu dubld negalie, de ex.:}te uoej, ne omudmuma - Nu por sd. nu observ;

g) in diferite imbiniri de cuvinte, de ex.: rfrr ru nel e.4rd nr He; ner6,nrrco, xo n; ur66rr ne.

Particula xu se folose$te:

a) pentru intlrirea negaliei, de ex.: Ou ue yeildea xt odndil owit1rcu-El

n-a vdzut nici o gre;eald;

b) in imbiniri de cuvinte, de ex.: rcro nri (cine nu), rro m (ce nu), rre sfi(unde nu), cr6rbKo nn (cit nu), m piry (niciodatd) nn ru6ry (nici un pas), Hri

rcdrersrrfi (cituqi de pu!in);

c) in expresii frazeologice: ur ro Hu cE (nici una nici alta), f,n pfi6a ulrufco (nici cai nici migar), Bo trro 6u ro un cri:ro (cu orice pre!).

Exercilii

l, Indicali ce nuanle au particulele in propoziliile de mai jos.

l. Bor r"rrr u na reprurixe ropr'r! 2. flocuorpri: EoI{ raM sa pdurer?,uepdaur.3. Aa gapiocroyer c6lnue, Aa crp6ercs rrv6! 4. flycrr oH tro3Bufitlr Ir3 aBTo-v,ina. 5, Kde-rAe n .nec;i elrlc IIBenft l6nAr,ruu. 6. I[ro xe rbl Eb nL0rur qafi?

7.Kytd nr uocvdrpnlg, resgd gen€xarTpaa6 u qserdl.8, Bc€ nu tsr cA6:raav;i,t etdcrss cro6fi p<iAuru? 9. IIro ga [rrH6 raM rra cro*d? Hardpuoe, rbl Irpo-

174

::ri;:j:rl'rr'ri _

.*---" ;il t.pr,irru. 10. Kyarufnxu(nufeiii) pocrui rdm*o

"" 5ro* 6repe. ll. Heyx€nu

rrr He yarSl voer6 6prira? 12. -Kar y.Bac sAecr xopourd.! -cr<as6la o116,rxoAi s ca,{.

2- Traduceti in limba romdnd.

1. Kar 6rt ro rnr 6iuro, litrs A6qepn 6elordpcroro xonaenA6nra npon:u6cenoge 6(rro (Illfruruu). 2. He r,ror os. fivl6a or xop6x, KaK r\4br trufitnucr, orru.lfrr.(Illiruxlrn). 3. Epar nuc6l o cr6pofi csodfi cs6.{66e u npocfi fl6rry npH€xarrro qro 6rr 16 nN cr6no. (H. Ocrpdacrrnft). 4. Her ru vunjrur cso66Anof y nero,5. O qdnt 6n paaroedp nri 6ru, os Bcer,a6 yM€n nogepxdrr er6 ... (f6ronr).6. Cn5iuraftrecr erd eo tcdlr, {ro uu npari{xer (tlirurr+r). 7. Muxarlsu.i y6xanra apyr<ifi.uerrb, KaK ull ya6pNraarr eroJlarp6qrcafi (Typr€rea). 8. Her nu conn-qa, ru adrpa, xu uryrraa (Typr6xer). 9. Cr6nrro 6rr nn roaoprin, 6jgro errali .rrerxd,sa c6ivrornl a6:re 6rjrro senernd. (96xon). 10. f,qe ne 6srgar os, tro rarfrra gop6ravne xoAfn! (Typr6xer).

I

I

l)

I: , it i

:a

:;:i;,i:l

- i:::i

,;Err ;_1,r1: : : : .

(

175

' r i !

r i :l : i rl l i

' i

. l l i) i il i l l).llr

t i :

r i iI,;,l , : r :

f ' : i i

i i : i ii i:il I

C U VINT EL E M O DALE (Moni.rurure c.norf)

$ 193. Cuvintele modale relevi o anumitE atitudine a vorbitorului in expunereasa faf6 de realitatea inconjurS.toare. Aceste cuvinte privesc fie intreaga expunere:Bepoirno, sdempa 6j'dent docrdu. - Probabil, mtine va ploua; Eerycl6ruo,6mo cdawil xophwuit us adnaux cnopmcuiuoe - FIri lndoidi, acesta este cel maibw dintre sportivii no;fii, fre numai o 'parte a acesteia: On nb6um uaneud-muxy, $fiswcy u, Kon6rno, cnopm - Lui ii place matetnatica, rtzica, fidesigur, sportul.

Cuvintele modale se folosesc in propozifie in calitate de:a) cuvinte-propozilii, in special in dialoguri, de ex.: Tw xopow6 npueo-

mdeua ypdrcu ? - Kou6sf,o! @eryc,n6ano!)-Desigur! (Absolut!, Firi indoialt!);b) cuvinte intercalate, de ex.: Oa, nepofirno, Gltdem yvfimetea*El va

ajunge, probabil, profesor.

Cuvintele modale se formeazd de la:a) substantive: Sanr (fapt), npiraa (intr-adevdr);b) adverbe: n6puo (adevi..rat), oqesfiAtro (evident), ron6qno (desigur), nor-

ru6xno (posibil), nrfigno (se vede), cn$ruso (se aude) etc.;e) diferite forme verbale: upegqor6xuM (sd presupunem), r{xercr (se

pare), uoxer 6rirr (se poate), paryu6ercr (se inlelege);d) expresii frazeologice: Kro 3uaer (cine qtie), no ocefi rcpoiruourn (dupi

toate probabilitilile), n cimou n6,re (intr-adevir) ek.

Trecerea ac€stor pirfi de vorbire ia cuvinte modale schimbl sensul cuvintelorgi funclia lor sintactici. Comparafi:Ilpdeda ceemtie cdnqa. Ou,rtpisfta, 6vent yuatuit.Adevdrul e mai strdlucitor ca soarele. Adevirat, el e foarte deqtept.Cuee xducetncn zoayiutu, K6xercr, sdempa cocmodtmcn sacedd-Ziryada pare albastri. Hue KpytrcKa.

Se pare b{ miine va avealocqedinfacercului.

$ 194. Din punct de vedere al sensului, cuvintele modale se impart in doudgrupe.

1. Cuvinte care confirmi adevlrul celor relatatc: ron6rno, a6pro, geicrrri-Teflr,Ho, paeyrr6ercr, trpuAa, rfaxr, cauo co66fi paryu6ercr, a cilrou ,q6;re.

t76

2. Cuvinte car€ aratd cd relatarea este posibili deqi nesiguri: no'rfufutuo:rly(dupi aparenfe), repoirno, rc{xercr, [o Bsefi nepoirnocrr, Mox(er 6trTb.

Exerciliil. Determinali sensul cuvintelor modale.

1. flucArem, rixercr, xur B 5rou r6poAe rrtrb JIer rovi uae6A' 2. Bepofruo,rau craginu p urfrry,,uro x uruf crnxri. 3. M6xet 6urtu, vdpes uac Irarr rcrpd-'tr4Mcx c uuv, 4. BcerA6, pa3yM€ercc, v6xuo Eaftrf rfixo,4 s3 noJtoxdsug.

5. neficrsfreJlgro, ero 6un Sselb rariRulrsrrfi (lnoma. 6, Il6es.q ouosA6ier.uo tceft aepoirrocrn, Ea [sr6 r"rur4ir. 7. Cerd,qus trt, Nou6tuo, uofi.qellb Ha

rpercp6rxu. 8. Eerycaduro, xonqdpt 6faer aan n s6.re Smapr'I6n[u'

2. Indicali ce parte de vorbire reprezint(t cuvintele subliniate.

l. Mue rcdcreemcn,.Ito cerdAss xe 6!.uer poAlirerLcKoro co6p6uvn' 2' Ka-ucerncq, ra fnrqe EAer Aox,qb. 3.3rO edpno, .no Brirrop nofe.Urin s ludx[4aruoNl

'reLatrroE6re. 4, Ox, eipao, peurfn, qro MbI yxd ue rpI{AeM r nertaf. 5' f6prxalnpdeda.rniuure cnri4roft rxu. 6. Epar BcerAe B6Bpertl upoxdgul .qoudft. Ilpdeoa,csr6Aus on neundro ea,uepx6.nca ra pa6dre, 7. Qerpil eidao, pentfina nodxarl

orA6rx6r6 na vdpe. 9. Botndcrcno, n6cne o6i.sa 6ligyr nepe.ranirr no p64no rou-q€pr cuvr[onri,recxoi ujrrrrn. 10. Peur6nue 5rofi ga,u6'Ilt ruomr6 eoguducno.

:m,'4S'ffi

rfl

;.'S.i"$

ei!

*iliri l

i

. .,,,:t

.ilr....

t77

I NTER JE C T lA (Mex4ou6rne)

$ 195. Interjec{ia, parte de vorbire neflexibild, include in limba rusd, ca qi in limba

rom6.nd, acele cuvinte care expriml sentimente, acte de voinld sau imiti suneteqi zgomote din naturd, fdrl a le numi.

Din punctul de vedere al formdrii lor, interjecfiile se impart in urmdtoarelegrupe:

a) interjeclii formate din simple sunete: 8r or yr rr, s, 3x, ox, ax, ara,y0, 6pp;

b) interjeclii provenite din cuvinte cu sens de sine stdtltor, dar care, cipl-tind o incirclturd emo{ionald puternici, giau pierdut sensul lexical: r6cno.qu!(doarnne !), udpr! (drace!), 6irroruxs! rrr{ryurru! (rniiculifnD, 6faer:! (ajunge!),n6.nuo, 4on6mno! (destul!) g.a.;

c) interjeclii provenind din imbini.ri de cuvinte: Bor on6 rro (Ia, te uite),Bor xanis ucr6pua! (IatI ce s-a intimplat!), !I6pr no6epri! (La dracu! Lanaiba! Naiba sdJ ia!);

d) interjeciii formate din cuvinte strline: afi4a, a:l.t6, 6pino, 6uc, yp6,

napaf;r.

$ 196. Din punct de vedere al sensului interjec{iile se impart in:

a) interjeclii care exprimd veselie, bucurie, aprobare, admiralie etc. sau tris-te{e, indignare, repulsie, uri etc.: a, o, H, e, y, !x, yib, ox, 6irrourmu, r6cuoan.

Deseori una qi aceeaqi interjecfie, in funclie de emofia pe care o redd, poateindica sentimente din game opuse. Comparafi:

Ox, u xpacomdt O, ce frumusele / (admiralie), Ox, ctint uenz! Of, nu maiamputere / (triste[e); {Epr no6epfi, into 6ueut xopow6! La dracu, asta-i foartebine ! (bucurie); 96pr no6epri, xar uenpu.hntto! La dracu, e nepldcut !(supirare).

In asemenea cazuri, ca dealtfel intotdeauna ln exprimarea sentimentelor qi

a emofiilor, intona{ia joaci un rol hotiritor.

$ 197. Unele interjeclii arati numai o anumit[ stare sufleteascS, de ex.: An6, xo-powo! (aprobare); V, 6eccm&ucuit! O, neru;inatul / (indignare); Oir-oir-oit, rcaxd.t6edril Yai-vai-vzi, ce nenorocire ! (durere, compitimire);

Alte interjeclii exprim5. acte de voinld: adresarea, chemarea, indemnul,ordinul tfr, ty, urn6, ny (hai, haide), rrlapru, cton, 66cra g.a., de ex.i Ay, cbnt,

178

zde mw? r,i, f.ule, unde eStt? A uy-ra, deeywttu! rI8il, fetelor! 4fin6, ddmu!

Haide, copii / Cron, uautilaa! Tce, xmd-mo udtm! Sst (Liniqte)' vine ci:netta !*a.

Alte interjec{ii din aceastS categorie: (Fr(Ho-ro - exprimd chemarea la

distante mari in pddure sau in mun{i; urm-Uun (pui-pui), yrb-yrb (uti-uti),

ICEc-r{Bc-Kxc (pis-pis) - cuvinte cu care se cheama animalele; rapaj.il! (ajutor!)"

rpax! (tranc!, 6aro-6aro (nani-nani) q.a.

in aceasti categorie mai intri 9i cuvinte de salut: rgpircrayfi(re), npoqifi(re)

(adio), to cnugdnnR, cnon6fiuoii H6un (noapte bund), ad6pono rryrri (drum bun)

noxa.ryf,cra (pofti!i), cnaeu6o (mullumesc) q.a.

{ 198. O serie de interjeclii pornesc de la verbe care arat/a r: acfiune spontan,',..

Eie dau dinamism qi expresivitate expunerii, de ex.: Oa ddtzo ue nucdtr, a tzottti,tt

6sU! ddcantu ttilcety! - El mult tirnp n-a scTs ;i dintr-o datd, hop! zece scrisori.

Bdpyz ou 6yx e eody! -Dinrr-adatd e/ buf! in apd. Un grup de sunete poate

reda reflexe omenefti (Eppl f{cr cmpdutuo 66mot - Brr ! Ce in.fiordtor a fost !

Ts$yl Raxdn zridoana!- Ptiu ! Ce mir;dvie !), cate de fapt sint onomatopeice, la

fel ca acelea care imitd diferite sunete din nature: ilty-Mffy, TIIK-'rnK-rtlK (tic-tac)

Aus-,unrl-Anri (clin-clin) q.a.

Exercitriul. Traduceqi tn limba romdni.

L Vx6cno ycria . . . X6pro .. . yO! 2. Bapyr-rpax!-orud nAp66esru-

3. <<I(apajn, xapa!n!> -sarpwi.ir crapfx. 4. -3x, rrr,- cxas6a Mrlrrrxa, cAsn-

16r ruanxy ua 1ixO,-gx, Bbr, Aesq6Hxz... 5. Ox, ne r.aorli AairHue uArf. 6qenl.

Ycrina. 6. 3i , He rloAxoAri r :a6dpy! TaNr sa6g co66xa. 7. A! 3ro r51? 6'ieHr

paa re6i sfAerr! 8. Y, xar< grrcor6 nsnir cavol6r! 9. FIy, rbt eue Eu.Ier6 rie

c.q6na;r? 10. Ax, 6c.lu 6st rrr sn6lr, r<ar s mo6;r(r cdlllqe! 11' Ail-afi, rar. nce

u:uenfrocr gAecrl 12. Craxrire, nox6lyiicra, xar npotirtl x ynrreprrlAry'?

, .-uR

,ls**t:

#ii.

$l,$:,,:ll

@t',fi{.,|i

i' [ l

iI

, l

I' l l

; f

It79

,;'ii;'-"*'=a'*'gindpi:caic:iitrll ptortaiici "si"'ta:unfut

i.cr^rr (i,tr, ri; ir pt"poiiti" io--tcrogativ[ el ceplti forma gcnului ncutru, dacE subieotul indic6 un numc dc lucru(3) gi forma gcnului nasculin, dacd subicctul indici un numc dc fiinfl, indifercntdc gen (1, 4).

$ 2f11. Exprinrree subiectului ( Baryauc tnue nol ae xht4e eo )

l. Subiectul poate fi cxprimat printr-uu sobstrativ sau oricc alti partedc vorbire (cu valoare de substortivJ, la cazul nominativ, de ex.: ,{6aymrac$uaem ufsuxy. Kdnruruca rcanlnylrr (substantive); 6o.rcu6t e&zdopoaet.Elpye roroyfrgfrt ocmanoeiucn (adjectl gi participiu cu valoare de sub-stantiv); Tp6e cudinu na cxaudilxe. Or,fi cuompitu xa xdc (numer.al colectiv 9ipronume).

2. Infinitivul sau orice aItL parte de vorbire wfuxibildl(adverb,$interjecliectc.) cu valoare de substantiv poatc, de asemenea,! avea in propo.zilie rol de eu-bicct, de ex.: f$irr ua uilcmoa eiilyxe npuirffiio (infinitiv); Hac scd1m ',ceim'toeeirrpa (adverb).

3. Subiectul mai poate fi exprimat prin lmbinlri de cuvinte, formate din ssb-stqrtive la cazul genitit, asociatecu cuvinte carcaratA corrtitatea obiectelor (la cazulrcminativ), astfel:

- ns&erale canlinale qi substantlve (vezi $ 1(D), dc ex.: .B 6u6tuomdxeuumdau uecrr yremr6a, a rpx yxenfru 6pdnu xxieu ud dou;

-numerale c'olective qi substantive, de ex.: .{r6e cnoprcuAsos nodowair mphepy;

- substantive ssociate cu ailverbe cantitative i undeo, ueuadzo, urito,ue$dno, aicxotoro, cxhtarco g,a. de e*: Cezddnn y aenh rnfuro cno66nrororp6ruerr. Ha cmot.d teacriao n6cro,nrno Kmr;

- subetantive lr cazul genitiv asociate qr cavinte care aratd cottitatea;ndpa (pereche), noroeiua, uacmu, epj,nna, dottuwwtcmad (majoritatea), meavwwtcttud (minoritatea) 8.a., de ex.: Eonrumcrr6 yreurr6r nodxato Ha snc-Kypclto. fpfua ryprficmr npudxata Jtmpou.

4. Subiectul se mai poate exprima prin slbstrntive sau pronume lacrnl nominatly, asociate cu substantive sau protrume la cazul instrumental cuprepozifia c, de ex.: Msrb c cecrp6fi nowtrt o edpod. T{'u, ,c 6p6ror,r ey.rhtua ndpre, satt

- prrn fmbiniri formate din numerale la caul nominativ gi substantive sau

.prorunv la cazul genitiv cu prepozilia tr, de ex..' Tp,6e rc rac uorunf r rdpoa;Ogfu rr yrerurrc6n uoruEn aoudf,.

In astfel de construcfii, in locul numeralelor se pot folosi adjective la gradulsuperlativ sau pronume, lde ex.: C6uan rrrep6ctar ns pa6dm ymC 6ottdnpotaimotu; Hrrtrr6 ur Dsc He udscem crasdrnt, umo ctyuitaoca?

s INTAXA PROPOZ lT rE I(Cunrarccnc npocr6ro npeAnox6mf,)

$ 199. ln limba rusd propozifiile se deosebesc intre ele dupi scopul enunlului qidupd felul cum sint alcEtuite.

1. DupI scop, ele se impart in:a) propozitii enunfiative (noeecmeoedmetbuue npedaoacduua), de ex.: Pa-

66ma npocddumca e ta6opamdpuu;b) propozifii interogative (eonpocirmemuorc npeLaoucinua), de ex.: 4mo eat

mau ddtaeme?c) propozifii imperative z (no6ydfunettuote npeltouciwn), de er- fiafr, .rtrrtc,

noxdttyilcma, yui6wn;d) propozifii exclemrtive (eocrcmqdneaoaue npedrcacCaun), de ex.: Rardit

y neE edrcc!

2. Dup6 felul cum slnt alc[tuite, propozifiile pot fi a) monomcmbre (odnn-.cocmdcawe npeCnatcdwa), care au doar o singuri partc priucipalE de propozilie(subiect sau predlcat), de ex.: 6cem - E toatn&. B rcc! dceuwo upriruo; Eib) bimembre (daycocmdenwe npednoacinua) hvind ambcle plrfi principale depropozifie (atit subiectul, cit qi predicatul), de ex.: Mn ug:fui e aec.

l. Pirfile prineipale ale propozifiei bimembre(Fn6rnue qndnbr tpycocrdBnoro npeAJlox€mr)

$ 200. A. Subiectul (Ilodaeacdqee)

Rispunde la intrebirile Kmo? 'tmo?

l. .{6rymar aoeopfittu epdurco,2. C6mae4pxo csdmum.3. I&fra 6wd wtmepicua.4. Os cmar crnydeilmort,

Observalii.a) Ca gi in limba romini, predicatul din propozilia interogativd se foloseqte

la singular, indiferent de numirul la care se gisegte subiectul p€ntru care se puneintrebarca (vezi intrebirile I - 4 diu dreapta).

r80

* Kmo roroprfur rpduxo?- Ymo ca6rrr fpro?- Vmo 6rra6 rarepdcxo?- Kmo cran cry.q6nrorra?

:i

t)

.-:rii::l

,.,i.i i.::::;

. i

181

{ 202. Rispundelainireb[rile: qnto ddmem? qmo detuiemca? xaxde (npegv6r?)(r<aroeti? rcaroed? xaxoe&?), xarctfi (upegvtr?) (rarcda? rcarcoe? raxfie) rcmo{on?). Ex. l .

:li:llj?!:iii;:rli:li.:::r::l: :irilr: : r'1 ::

"..""*'.$.'iH.'.|iidi..-;;#aip''...lc'a;aaidi|...ino".b,n;n' : rr Este aketuit dintr-un terb semiauxiliaf:: (norryncuouofAre;irdbrfi'itafdn)"la

diferite moduri qi timpuri ale indicativului care se acordd cu subiectul, gi infnitivulverbului, ce dd predicatului sensul lexical de baz6.

Intrebarea Ia care rispunde'predicatul verbal ebmpus inchide verbul semi-auxiliar (la modul, timpul qi persoana din propozilia afirmatir,i) qi verbul di'tamu(cde.aama) la infinitiv, de ex.: Oud na\ara curirr poudu.-Hro afi6 uaqaadddtama?

Verbele semiauxiliare a.daugi sensului lexical de bazd al predicatuiui nuante

suplimentare, aritind felul cum se desfdgoarl in timp ac{iunea sau care este ati-

tudinea subiectului fa16 de ea, de ex.: Epam nilxuun qnrdts po.tadu - Fralele a

terminat de citit romanrll; On x6cer qurfrr poa.dn - E/ wea si citeasci romanul-

\ Re;ine;i i verbele' semiauxiliare care intr6 in componenla predicatului verbal

compus:

$ 205. verbe carc aratd, inceputul, continuarea sau sfirqitul aeliunii: uaqundma(imp.) - na,rdnto (perf.); cmanra (perf.) - a incepe; npodoatrcdma (imp.) -- npoddttcrcunru (perf.); nepecmasanlb (imp.) - nepecmama (perf.) .- a inceta;xou,rdmo (imp.) - nduuumt iperf.). Ele" se asociazd doar cu verbe de aspectimperfectiv, de ex.: On adxan (npogo.irxa;r, n6nvnr) pa66mama s 6u6iuomdrce;

2. verbe care aratd dorinfa, posibilitatea, intenlia: azouu (imp.) - c^4avb (peLf.);

yadma(imp.) - cJt*ima (perf.); xomlnra (imp.) - zaxomdma (perf.); co6upd.mucn(imp.) - co6pdmacn (perf.) - a se preglti, a intenliona; rwtmdmaca (intp.) -nonwmdmuca - a incerca; npo1oeama (imp.) - nonp66oeama Qryrf,j;naaepeeamacn(imp) - a intenliona; cmapamucn (imp.) - nacmapdmocn (perf.) - a se stridui;,ucetdmo (iurp.) - rzotrceadmu $teff.); cmpeailmacn (imp.) - a nizui: pewdmu(cn)(imp.) - pewfimucn (perf) - a (se) hotdli, Cu verbele din aceastd. grupd. se

intrebuinfeazi atit infinitivul verbelor imperfective, cit qi al celor perfective, de ex:

,f xorj ronoprirr no-pyccKu.,tr xorf nororopfirr c mo66fr.

Observagie.Verbul npotdottucimudevine auxiliar nunrai la aspectul imperfectiv.

Comparali: Or npogo.nxht pa1dmama -On'"npofiirxu.il pa6riry. Forma Or

npoddtucurt pa6dmamu nu este corectd.'

$ 206. IL Predicatul verbal compus mai poate fi aicdtuit dintr-un adjectiv de

formd scurtd (ddacnea, pad, eom6e, o6isau (obligat), coztdcen (de acord),

uaudpeu (cu intenlia sd), cnacd6ew (capabil) qi un verb lainfinitiv, de ex.:,? pa4

c eduu rcrp6rnrrca- Sint bucuros si mi intllnesc cu dumneavoastrd.

Tirnpul trecut sau viitor se formeazd cu ajutorul verbului 6utmu, de ex.: Ow

ror6s 6rln qrrr{rr - El s* gata si citeasc[, Mot Elnena rordsbl aaa sovr6w'

- y'y'oi vom fi gata si vi ajutin.

Uneori in eomponenfa predicatului yerbal compus (in locul verbului auxiliar)

mai intrd unele expresii ea: 6wmt 6 cocmoaHrut (a fi in stare),6umu e cdtaax,

1(.

j

Omd7 pz66ran.tlaquuiercx eecua.Rnrtea narep|cwa.Mdpe 6r;rno r,ry6r6rcoe.OH xnpypr.

- Vmo ddmt or|rfl- Vmo dd'raenrc.s c necsofi?- Kat<oed xm,ir{!- Karcie 6rrno u<ipe?- I{mo otr?

l. Predicatul verbil (F,taz6,tauoe cxatyeaoe)

in limba rusi predicatul verbal este de dou6 feluri: sinrylu qi compus.

$ 203. Predicatul yerbal simplu (Ilpocmde etaedttuoe cxasj'euoe)

Rispunde la intrebarea qnto diaamtT (cind este exprimat printr-un verb deaspect imperfectiv) gi ,tmo cddtamu? (cind este exprimat printr-un verb de aspectperfectiv), de ex.:

fi nnw! (urc6.n, 61t.qy nrcfra) co.utnduue.

- Vmo a ddtaro (l6ttaa, 6ydy ddnamr'?)fl wanww{ (nanuc6*) coquuduue.

- 9to s. cddttan (cddnaa)?

Exprimarea predicatului wrbal simplu (Brrpaxduue npocrdro mardnrsorocrasyeruoro)

*"1

f.(

rtI

!

,iI

'ilirli:i ,:;i:i,,::i

'ii ,l'i:

;lirti

iti ,'':.:i ,,1i;1 t" t,

i i. i ' ''i'f;l '::,i,)E .t:,:.,:f l ; - r

qr?e''s::#-

(I

.l

II.\

III

IJ

Prin ce se expriml Exemple

Verbe la modul indicativ. timpurileprezent, trecut qi viitor.

l. an sauuutiemcn cn6prou.2. fl. 6itdy nucdmu re66.3. Hirua rortdsAa npouzpdaa vrar*4. Tst paSdmaa po n6tpret ud.rtr?5. Bs noildtme sLnTpa s (m6?

Verbe la modul condifional 7. Xomfu 6ut s c 'ro66ir. noroaoprirr.2. fl sawit 6u x re66,6crr 6r,r y

laeni 6rir.no so6Mr.

Verbe la modul imperativ L. Iloaoeilme ane, r.ox6nyfr9ra.2. Bfrrop, sauuuddtca cn6prorr.r!

Verbul ecmb a) sensul de existd (nuse acordi cu subiectul)

l. B gep6nue ecmb EoM-\tys6h, t<ylfts6cro npne3x6ror rypfmrr.

z, t,cmb JIroAu, KoTopEIe .qyMaloTuHaqe. qeM T5r.

t82 183

G fi in starc); de ex.: Or rd 6un b clsioffir 66ioind rdltbpfitb : ]t D-,s- fo1$ lil$lro JA mai vorbeascd; Btt 6frcre r cfilax imo cdiaama? -"- YeTi (puteo)

f tn starc sd faceli asta?

Predicatul nominal (Huennde cocmaeude cxatyeuoe)

S 207.1D limba rusi, ca qi in limba rom0n6, predicatul nominal se compune dintr-un verb copulativ (eaaedrcehsxa) gi un nume predicativ (unem$a tacmu),

ln exprimarea predicatului nominal numele predicativ joactr rolul principal,in timp ce verbul copulativ indicl doar modul gi timpul predicatului. La timpulprezent, copula se omite.* Ei.: Moil 6pam-uouEp (timpul prct*nt); HC6o6duro roay66e (timpul trecut); ?al cr{selrb mxer6poru (timpul viitor); Eygbaorada (modul imperativ).

Exprimarea ntmelui predicativ (Bupax6nue xr'aeun6ft v6oru)

$ 208. 1. Numele predicativ poate fi exprimat printr-un sab.rtantiv h cazul nominativsau instrummtal.

Substantivul std lz cazul nominativ pe lingi verbul auxiliar Ia prezent (carese omitc), dc er: Ez6!omi,l-w*en6p.-Kro rarcrid ezd omeq?

La timpul trecxt s&t viitor * folostgte de obicei cozul instrumental.

fl 6wn yremrn6u.-Keu a 6utt?X 6fW cnyl6rroiu. - Keru a 6ydy?

$ 209. 2. a) Numele predicativ poate fi exprimat gi printr-un adjectiv la formaluogd sau scurtE, de ex.:

Cnexmd.rcaa ( 6ut) nnrep6,crufr. - K:trc6fr ( 6trn) cnercmdrctu?Ilaica (6utnd) nrr6pecna. - Kanon{ (6uad) nuica?

I-a timpul fiecut sa:u viitor forma lungd a adjectivului poate fi atit la nominativcit fi la instrumental, de ex.:

Bdsdyx. 6ua qfisn;d Gur"r). - I(an6tfr 6ua edsdyx?

fiorc,tdd 6item wrtnnrfr Guu). - Kanrf,*r 6ydem dorcndd?

b) Gradul comparativ sau superlativ al adjectivului poate indeplini, dea$emenea, funcfia de nume predicativ: Osepo Eafrxda r.rf6xe Racnfiilcr<ozoudpa.-Katc6e 6zepo Eailxdn? Owpo Eailxaa cduoe r;ry66rcoe e urtpe-Karcile6sepo Eaitxda?

c) Forma scurtd a adjectivelor se foloseqte numai la cazul nominatiu, adeseain limbajul gtiinfific, de ex.: floxasdmencmeo imoeo Sdxma neouc{tdauaonpicro -- Argumentarea acestui fapt este nealteptat ile simpli.

t De obicei ln defnifii $tiintific€ copula ecmo Qa timpul prezent) nu se omite, de e)L:Eopr64 pyccxoro pa66rero xricca sa cso€ ocro6o&Aflase ecmb 6opr66 normrfvecxax (8.lI. I6sus).

184

' , , , ,_ , ,

lntrebuinlarea formei scute a adjectivului in calitate dc nume predicativ pre-zinti urmiitoarele particularitdfi:

- aratii o lnsugire temporard a subiectului sau o fnsuplie care 8e manifestfrln anmite imprefurdri. Comparafi:

Pew&ue imoeo eonpdca aceedd - Toedd pa uiuue lmozo eonpdcarpfiroe.

3mu tnj,$auy4ri5rue.6&to rgtw.

- 3mu mffi'u sne Ynffiwt.- clnd subiectul se exprimd prin pronumcle rro adjectiwlrDultr€ predicativ

eslc intotdeauna ' la forma scurt6, de ex.: 5ro rpfmo dta uenh. 3to 6(rao

aegouycrftuo - Aceasta era ile neetlmis;

- cind numele predicativ este ldmurit de w complement, se itrtrebuinteazi,de asemenea, formascurti a adjectivului, de ex.: On eceeDd 6ua pmnire,nen rcmdpua dpy*hu - El a fost mereu stent cu vechii prteteni.

$ 210. 3. Numele predicativ mai poate fi exprimat gi pria:

a) participiul pasiv Ia forma scurtd, dc ex.: Vnpaao$xue 6duo rolnrtra,gno-Exerciliul o fost ssis. fleept txxp*ta - USa este tnchisl;

b) rumerale Ea;u pronwne, de ex.: Ceat ufinyc mpu 6ydem reuirpe-$apterninus trei fae patru; Smom rcapotddwuofr -Acest creion este al meu.

4. Numele predicativ poate fi exprimat gi pfin construcgii ca sens determinativ,formate din:

a) adjectiv qi substantiv la cazul genitiv, de ex.: Moil udeofr rcocmtbncfise!'o qseri. )ma mrcaat rrrc6rcoro x6rectaa;

b) numeralul odfin gi substmtive sau adjective cu prepozifia rl, de ex.: 9rzooAfrx nc lyrwx yretun6n.

Yerbele copulative care intrd ln componenla predicatului nominsl.

Copula cea mai des intilnit6 este verbul 6amu. Cu acelaqi sens se mai foloseqte

Ei verbul aetAmucn, care se intilneqte mai des ln limbajul gtiinfific, de ex.:Hapddsgnfercr rsopq6Dr ucmdpuu - Poporul este creatorul istoriei.

Verbele copulative mai des folosite sint:

au cran KpynubtM xupfprorrr.

cmanoailmrcn - Vcndeua notdma cranonfmcr 6dtee rpf4uwrrm.

stwndmtca - Ouri c{trTinacr t!,uwefr cnoprcu6nrcof, wrcdttvt.

rcasdmuca - Ox rcacfnca cuoc66urru yreuur6u.

norcasdmoca - Oa uau gorcarinct 6Jr6ruBnt.

oxdswaamtca - On qdctno orcdtunarcg nogr6.mnn.

oxasdmuca - ldeywxa onag6aacr csunarfquofi.

ocmaedmucn - Ial ocra€msct ao*n ApfToM.ooruimuca - fiimu ocrirucr cuon6f,nrnun do xanqi cnercmdx.ta.

i ;rif i",

i'.'..;j :,ii::

t'+'Er-*i..€,

riF=ffiffi

185

':Ab;eiiAiie. Dupd toate aceste neiue coputarive-numeie:prCOiJiiii:ii pune tacazul instrumental.

Dupd verbele 6weamt, cmamb, oxasdmaca, ocmdmaca se pot folosi ca numepredioative gi. formele scurte ale adjectivelor, de ex.: 6sepo 6wr6er (cralo,oxali{-nocr, . ocrrluocr) 6venu npospfuttto.

. Unele din verbele care intrl in componenla predicatului nomin4l rpot jucain propozilie qi rolul de predicat verbal, avind insi un alt sens. Comparati:

Tat dfgerur rpal6mOa norcagd.ncr crprixmuu.OH ocrrfurcr odwua duputrtpou,

3dampa mu 6lgeus o 6oawil4e?Olr norcar{.rcs y dedpu.Ou ocrflacs e medmoe.

Predicatul nominal mai poate fi exprimat prin imbiniri de cuvinte formatedin verbe (care aratE starsa sau migcarea ca: cuddmu, cmchma, aewdma, udmrt)gi adjective sau participii la cazal nominativ (mai rar la instrumental), de ex.:cmaprtx nexi.u 6o;rru6fi. Epam npuru6n douhil paecrprienurrfi - Fratele a sosit acasdinilispus.

In acest caz, verbul copulativ igi pdstreazd sensul lexical care se inuegegrein predicat cu sensul lexical al numelui predicativ. Fratele nu nurnaj a sasit. el asosil indispus-

l----l

i Re,ineli I cazurile ciad intre subiect pi predicat se pune in scris linia de pauzd:

a) in iocul copuiei a fi (la prezent), cind subiectul qi numele predicativse exprim6 prin substantive 1a cazul nomina:iv, de ex.: Eyxapd.cm-cmoti4a_Pyutmuu;

b) cind subiectul gi predicatul sint exprimate prin inflnitiv, de ex... )Ituma-Pdduue c,q)ucitnb - A trii tnseamnd a sluii patia;

c) dacS una di' cele dou6. p5.rfi principale de propozi;ie este exprimati. prin_tr-un verb la infinitiv, iar cealalti printr-un substantiv la cazul nominatir', de ex.:Hdwa saddqa - xopotud ylrirlcn - Sarcina noastrd .este (de) a lnvilla bine;

d) dacd inaintea predicatului exprimat printr-un verb la infi.nitiv sau sub-stantiv la cazul nominativ sti cuvintul grflo sau gmo sHdqum (aceasta inseamn4)"deex.: He nodxanu ceil,adc- sro suliqtlr r.lLars do vmod,

Acordul predicatului cu subiectul(Cozmcoeduue cxasjteaoeo c nodneucdt4uu)

$ 211. Fredicatul in limba rusd se acordd cu subiectul:- in numir z Vpdx nauuudemcn; Vpdxu aawattfuomcx,- in persoanl, la timpurile prezent qi viitor: fl, eoeopr6, rw eoaopfiwt ... .

fi. noeoeoprt, lsr nozoeop,&mt .,., fl. 6ltdy zoeop{tmu, rw $fdews eoeopfima .,.* gi in gen (la timpul trecut): Ha,aanch yp6x; Havaadcu suad; Ha,aa,ldca

timn ; Hauanim xaudwytot.

186

,:.;----,-- . .,

',,j '" 2. Cind subiectul este exprimat prio numerat"

""i&oart

'.*"'tti' Co:i.rbtiuo-

iive La cazul genitii,'iiibiiiciitut iiodtd''itd"ld singular'Sdil'ia fliiii;"astriiir"r':i<i-la timpul'prezent sint posibile ambele forme: flsrr lr6nr.rlrnoB ex6rqr

-a xurtd sau flxrr uiJrrqnmos rx6Anr e xuud;

- la timpul treant, d'up-anumeralele dtea, mpu, uemitpe predicatul std de obicei

la plural. B sar, rlorr'afi rpa ucdnr4uuul, iar dupE nnmb, utecmb ..' ddcnmu

predicatul st6 de obicei la numdrul singular, genul neutru, de.ex.: trIs medmpa

aAru.iro nsra nuouipoo;

- dacd numeralul are la sfirgit odilu predicatul se pune la singular, iar ld ire-

cut se acordi in gen cu substantivul, de ex.: B xtdcce 6wtr deddEamb oAliH

yveuilx, B ntticce 6w;r{ deddqama oAu6 yvenil4a.

3. Daci subiectui este exprimat prinfr-un numeral colectiv ;i un substantiv

Ja cazul genitir, predicatul std intotdeauna Ia plural, de ex': FrTpde yueaur<da

6ec6gyror eo daopi utxtitot.

Dupi cuvintul udcromrco predicatul se poate pune atit Ia singular cit la plural,

de ex.: Hdato,turco yuenuxda nx6gut (nx6.qsr) eo deop wxd,'ttt'

Dupd ceielalte adverbe de cantitate (andzo, ud,to, a<6,rorco etc.) predicatul

std de obicei la singular, iar dacd este la trecut, Ia genul neutru, de ex-; B cadi'

;n6draer udao yaanurc6e. B cadj'ocrdlrocs utito vaemde,

4. Cind subiectul este exprimat prin substantive la cazul genitiv, asociate cu

substantive care aratd cantitatea, de tipul: ndpa (percche), norcedua fiumetate)'uacmu (patte), zpjtnna, 1otuwuacmed (majoritatea), MeHbwuHcm66 '.minoritatea)q.a., verbul se acordi in numir gi gen (ia trecut) cu $rbstantivele care arati

eantitatea, de ex.: trpfnna mypucmoe rpn6xala !'mpou'

5 Dac[ subiectul este exprimat prin substantive sart pronume Ia cazul nominativ

gi substantive la cazul instrumental cu prepoziliqc, predicatul se pune intotdeauna

la plural, de ex.: Mu c 6prironr nawnrt eythmLl. tn propozigia Mamu ywni

e edpod c cecmphil subiectul este numai uamto iar c cecmpdil este complement

indirect.

Exerci{ii

l. Indicali subiectul fiecdrei propozilii, ardttnd prin ce se exprimd.

1. CuerrS.x:r naqnn6etc.E. 2. Bce g6nsrrr c orA Mecr6, 3. H6roe rtobeAfro Bacrsw uap6ga. 5. IIIecrs A6.imrcs sa,{Ba 6eg ocr:6rxa. 4. Kyprirs np6.uo. 6. <Kapa-jx!>>, cninn4.qocs r rruun6 ,7, Ytl;od:aecs. nsyuircr rnrocrp6umre .srrrr<ri. 8. Kr6-rox6qer c ro66fi uoronopftr.9. Ha craAudse co6pa.nd'cr vudro aap64y. i0. Mn6-rEe Ils Eac upoyrri.ru Sror pov6r. 11. Mrr c aplirorvr mpiell B Mrrtr,

IL'

t "I

rJ,II'

Ei+

$Iri.1i

){)

TIJ'

*rL87

ii; .ffi i 2, citili pripoziiiiii'si'iiaitcalt t,trb;tn*iti * cu:vtiii l,rti eare i ;;;;im'i[ , Explical! gtpt se realizeazd acordul predicatului cu subiectul.

fl i i l. B x.n6cce rpr yrauaf oraesfurf,. 2. Ha oq6xc n6.no uecn naoa€por. 3. Ha.fili j crpilfxe pa6drur pdsqarl oafs cry,q6rr. 4. 89 m6p p6cx6.no nart 41{m-gor.Itl"' i 5. B aa6opardprn pa6drana rpfuqarr o.qE6 cryx6rrxa. 6, Apdc vdrrL'rrros rrp6w

f i r Mrs. 7. B urxaQf crof;ro tror6ro u6rru( rsrr.8. rlacrr pa66ru jx6 naufcaua.il-.; , 9. Epar c gpfrorrr noriud sa cra,qg6s. 10. Mn6ruc xr rac yx6 nporxr6rn poMer.Sii i

$l ; 3. Formayi propozilii cu urntdtoarele imbindri de cuvinte tn rol de subiect, Fili ateng

t i i la acor&tl predicatului cu sabiectul.

1,, i Tpn upuireax, ur€crb ner, vu6ro ndceu, rdcxornxo {eror6r, 616yna c rxj-

ffij i rouo u6roropue u3 Eac, 6dmuIar vacrr gop6rr, crdl uruq, ogfu ss yleuurdr

ii i q6uepo varssfuer.il : asrDePv uruD:rqs .

l: I i 4, Citili propoz4iile de tnai jos. Ardtali felul predicatelor pi prin ee se exprimd.

:ll i l. Jl6ror*r r'ol 6f,qeM or.s'ot6rs r rop6x. 2.'Cvorpia 6u e r[zmu y Bac, so

$;t; I x 46nxeu yfi"rf. 3. M cr6.m pa66rarr yc6pluo. 5. Paccxard saM o rlo6fi no6sAre,

$l i i 4. or npogomrc6n ssr6rg r cro6fi rdrsarc. 6. Mrl (upororx6lu) {poA6rxruu'#t trr6nne n 6a6ruor6re. 7. Ox xnser6 Ee cMor cxasirb. 8. .lt rvrori re66 crasirs

ff , up6r4y. 9. Eiry rordsxrbcs c€pbe3ro x srs6rvrery. 10. MEI 6i4er"l p6.u rro3ua-

h l i r6lrntcr o sEM. 11. Ou6,qonxsA pa66ra* cepr€ruee. 12. IIro sbr,qonxwrlr 6durr

$ I i nprror6rurr x cer<i,ryxruuerry ypdry? 13. Mu uepecr6nr parror6proarr u norrmiffi," cn&rt.il4r I

1 I 5. Pueji tn loai spayiilor pwrctate verbul auxiliar potrivit ca setu gi formd.t i i

f t i (Mouo, yxCmu, pewdmt, cmamb, npodotacdmu, nonpd6oewna, nawi:mo, rdxuumb,

i;t co6upunaca, nonumdmtca).

fltlli , i 1. MEr ... cr"rorp6rr rpyr sa gplfra r'a6ma. 2. llnxenep ... pa66rarr na n6-

t I rov ras6.qe. 3. Vsenruf ... gauucirrcx ra onrr"ruu6.rry. 4. Mrl ... up6nxrrno

h- ' I urcirr uo-pfccrs. 5. IIor6 oE 8c... su:rirb nrreparlfury 6es c;ronapi. 6. Os ... roso-

fifr'ji i pfm r6:nxo xa rrocrp6mou sgnr6. 7.,Cver ... rirsts.8. Vsenk... pa66rarr

I I u 6u6asor€re. 9. 5,... arlyyurr crunorrop€rue uauslicrr. 10. MBI ... no6xarrra ercrypcElo.

6. Formulali propoztlii cu predicate verbale cotnpuse din verbe semianxiliare la ale-gere Si wmdtoarele infinitive:

4grf, 6ecigorarr (uo6ec6aorarr), cnp6urnarr (cupoctrrr), orpaxirr (orpa-sfrr), perouergondrr, yricrroratr, uouordrr (uotu6rr), ynfrrr (nrlyrrrr), o66-

xaru (uoo66,qarr).

7, Traduceli tn limba rusd,

l. Cineva dintre copii a intrcbat clt e ceasul. 2. La stadion s-au strins mulli

oameui. 3. Cinci elevi repeti lecfia cu voce tare. 4. Eu 9i prietenul meu sintem

in. stars s6 terminim aceasti lucrare singuri. 5. Pe trotuar trei btrrbali discutl

despre meci. 6. Eu gi Andrei vom fi la tine peste o o16. 7. Vom termina in curind(sE rezolvim) problema. 8. El ar fi trebuit str soseasci de mult. 9. De cc ai incetat

188

*'-;16";iii' i t0.' Noi oiiitcm obiieali U ;tae; ;cnoncte ai' ctcutatie.: ii.' lo"c"tx.. ,,si inplegi arta,modernii! t2. Voi.fi Spts lo oricc moment si te ajut. t3. El'nu

poatc vedea fdrii ochelari,

' ' 8. Gfuili tn propoziliile de mai jos subiectul Si predicalul. Ardta|i prin ce se exprimdpredicatul nomitnl

l. Mot 6par - cryx6rrr. 2. B up6uaov roni on 6ul yveuurriM. 3. Ou 6tner*nxer6pou. 4. Iloneo*e pa66ru 6rilnn gan6uscrbl. 5. .{na,ua rpr-rulrb. 6. -fl-ucBrr, Bu-ne ou. 7. Brirrop-rbuoura slrcdroro p6cra. 8. llsas Llr6soBrs rcerA66u'l rp66orareneu x crorirvr y.resur6u. 9. .{op6ra np.r*r6nn p6nnar. 10, Ocnosril;IN{rtarepu6nou nrreparfprr wtiercs. rgrirr. ll. Os se crar uoSrorr, rar uetrln rrbuocru. l2,EErmzL cr6nu 6aeorirqnun. 13; B€rcp noras6lcx ev1y' ne cfnrshlN4.14. Oni crira 6segb vor,raJrfla. 15. Ocersto nor6Aa 6r,rp6er Aoxanrtgofi'

'9. GAsifi subiectul gi predicatul in propoziliile de mai jos. Ardtapi unde verbele sint

-@uxiliare ^,ri unde sint predieate.

l. Ho.rb 6r,ra6 cs6xbs r seorttiAamo csdrrris. 2. n6pe.q oxnOu O# ptA,4e-p6arer, u6pnroc c otts<ifi u ccpe6primo ocBeutEEELrx c .qpyr6fi cropordr. 3. Vrp6-rcrqse ctan6s{Tqf, B l(pyr. 4.\nu cran6strcs reuri3e. 5. 5ro sgs€crue nsrfuercnv;anuewft 6.9'ir rccrd rrr'trh€rcs p6mme Bcex sa pa661y. 7. Crcti6duu nAcRdBEr, yndr6xa(6rur L na ry66x.

imbindrile ile cu,-inte de mai jos formulali propozilii cu predieate notninale.

rurcp6cmre AJrt Eac por"niru; yr€mrf;, ns€crmrfr,ro rcQu Mripe; Saupfssascu6ripbnar read6; triitii'rt, ioffifi ors6i; F.fraar EaM E6uorqb; rmdrufi x ot$:6:.uf,; uibsno nocry'oemufi rvrocq tr6*"4 xenprfrnlft AoxAb; rxc6roe xiiMes-,Hoe s.qturre; aga{.nrrnre rrcqipcxei lueiiuri;irfoax rdrsas uolr; ortrnruft roc-r6wufi afueir.

a) Au predicatul nominal Ib timpul prezeni. Moilet. Srcr portin Am naclrrrepdcer.

b) Cu predicatul nominal la timpul trecat' Modcl. Cu6fpcrar secui 6ur6ranprisnofi.

c) Cu predicatul nominal la timpul viitor. Model. Kivlenuoe r46rue 61iaetoirc6xnr"r.

ll. Formulali propozilii an urtndloarele verbe copubtit'e-

Kagirsct, ora:|Tbcf,, norcal6trcr, ctanorfirrcs, crarr, 6grs6rr, rnnitrca'

12. Tradlieli in limba rusd.

l, Munca esG un factor hotiritor de civilizalie 9i culturi. 2. Ideea e$te su-

fletut operei de arti. 3. Conqtiinfa este o insuqire a materici superior organizatl'4. El s-a dovedit a fi un adevlrat prieten. 5. Profesorul a rlmas multumit de rds-punsul meu. 6. Vintul de la nord devine tot mai rece. 7. El e considerat un bun

organizator de excursii. 8. Drumul spre cabanl mi s-a pirut foarte greu.

189

tr|. Pirfile secundare ale propcziliei (Bropocreu6nnsreq.n6nu npe4noxdnux)Atributul ( Onpedeadnue )

' R6spunde la intrebirile: rcarcdil? ueil? xomdpotil?

B xduuamy eowti uonopht ddeyuu<a ;r'er - Raraa 46nynrxa?ureerHsauarq.

Er6 paccrcatut 6tiuu ecezdd uumepdcutt. -Vau paccxizut?

fl 6&cmpo petuila nrtryrc sadciuy. - Romopyro saa6c]'?'fn limba rusd atrihutul este de doud feluri: acordat gi neacordat.

$ 212. A. Atributul acorilat (Coznacdeauuoe onpedetdnue)

Se acordd in gen, nurndr qi caz cu cuvintul pe careJ determind qi sti intot-

deauna inaintea acestuia.Se exprimd prin:

a) adjective, de ex.: Ha ro,'ry66*r adSe noaailMca 66;rnre o6mx/1.(Ha xaxdu s66z'! Ranie o6nar6?) 666yurrcuu cad 6ut 6ueuu rcpacilo. (Vefr cafl)

b) participii, de ex.: Ou dd,teo paccxdsuean o nporfrauuoi rcufize (O xaxdiirrifre?);

c) pronumz gi numerale, de ex.: Hiwa cmpaud uoaoddem c xdncdua dul.tr(Vtt crplttz?)?ta rcaizt unwzpdcnta (Ktria rnfra?); Hltxu aecmd uaxdd.qmcna uerirpnagrlaraupadj' (Vwwec'ra'! B xomdpoa prAy?).

$ 213. B. Atributul neacorilat (Hecoetacdeauuoe onpede,tdnue)

St5 de obicei dup6 cuvintul pe care-l determinE gi se exprimd prin:

a) substantive in cazul genitiv fdrd prepozi.lie, de ex.:Tempddu yueur({n y yw)nteaa. (uan rcrpilir'l)Poudau Typr6nera ue6oauw{te tro o6bgMy. (auu povidurt?)

b) substantive tn cazurile oblice cu prepozilie, de ex,:E uaw edpod npudxaa need4az cro;rriqr,r. (rcaxdfr aenfd!)

Ou ene4uaaficnr uo cepA6rnnru 6o"'r6gnru. (raxt5il cneguarrrtcr?)E x1tnfit 6uLtlmat ua rconq6pr. (xarcfie 6utdrar?); Oud cadmpum ua cmapuxd eg;rnuuofi 6opog6ft. (xaxdzo crapuxi{!); fl onhmo acmpdmuaaco c qertoedxou s66.nou nocnbue, (c xaxila ueaondrorra|

Observa1ie. tn componenla atributului neacordat intrd gi aceie euvinte carese referd la substantivele ce se g6sesc in cazurile oblice, de ex.:

fion c rvrpdluopnrrur ro,r6nnaun (xaxdit gov,?), Pa66mano pjccroruy nturcf (tiaxdapa6ora?);

c) imbindri de cuvinte formate din substantive la cazul genitiv, asociate cuadjective sau numerale, de ex.:.fl noeoeopiltt co cmyddnmoaa rp6rerol6ltoxu n6proro cdpra (rcanie h6norca?);.reros€rU;

1on

cry46urov?); .E xynil,",rruc6roro p6era (raxdfr

" d) pronume posesive de persoana a III-a: er6, e6, ux, de ex;: Er6 (e€, nx)

dgauna inaintea curintuiui pe care-l determini. , ,e) adjective la gtadul comparativ sau adverbe, de ex.:

fldttme nue rcudtey uonnrep6cnee (Iht<itn xlrfry?). IIu nddaru rdfe no-napuircrn(Karcdil xdSe|;

f) infinitirwl verbelor (in special pe lingd substantive abstracte formate dela adjective Ei verbe), de ex.: cnoco6uocrr (cnoc66r*,rfi), (pa66rarr, ucenduue(xerirr), uyreur6ctrorars, yuduue (yu6rr), ronoprirr no-pfccnu.

$ 214. Apozi{ia (flpuaoucduue)

Apozilia determind obiectul, dindu-i o altl denumire, de ex.: YqenixMon€cry e rtdcce (Rar<6ir yuewhx?)

Este un atribut exprimat printr-un substantiv care sti in acelagi caz cu cuvintuipe care-l determind, de ex.: V,rilme,xa dat xutizy yaeuurcj: tr{aauriey.

Dacd. substantivul-apozifie se schimbl dupd num6r, atunci se acordd cu sub-$tantivul pe care-l determin6, de ex.:

Fepdfi-r6r.rux e{tnoauua ceoE saddaue.Feprin-.nEr"rnrx e&noauutu ceo| sadduue.

Cind apozilia denumeqte o institufie, intreprindere, ziar, revistd, operS literarE.etc.. atunci, indiferent de cazul ia care se gdseqte substantivui determina! ea rdminela nonrinativ, de ex.: Mampfc ddnzo paccxdabtnat u.n4 o ttpdicepe <Anp6por.

intre substantivul determinat gi apozilie se pune in scris liniuld de unire:a) cind apozigia gi substantivul pe care-l deterrrind sittt substantive comune,

de ex. : do u- uyz iil, meae Sdu-aemoudm, n dmrtux-xoc uowiem g.a. ;b) cind apozitja exprimati printr-un substantiv comun std dupi substantivul

propriu pe care-l limuregte, de ex.: Koucmfut4a-nopm,hfauzda*t-cend,IltbhtdHb-6tepo, Bdttza-pend.

DacE substantivul propriu st6 dup5. cel comun atunci liniula nu se mai pune:nopr Koncrduqa, ceJrd Manr6lr.u, 6sepo Hlrrrt6nr, per/r B6nra.

Complementul ( lono ttuduue)

Rlspunde la intreb[rile cazurilor oblicet xoe6?-uee6? rcoui,?-ueuj,? rcoe6?-qnto? reaT-raeu? o ttou? o aEa?

De cele mai multe ori se referi la verb. Complementul este de doud feluri:direct qi indirect.

$ 215. A. Conoplemenful direct (Ifpnatde donoaudnue)

Se foloseqte de reguld dupd verbele trcnzitive. Se exprimd prin:

a) substantive la cazul osv2a1fu Jdrd prepozi1ie, aritinci ce acliunea trece asupralntregului obiect, de ex.i OH npouumdtt nnrtny. (Ilpoaumdt tro?);

it

I.:1

ii:l;l

rclpca (c xarcrtuSnto ,aeioadx

1$,tlt

j[ :

$', ,1.1

r:iJ :*I " . : r , 'iff :,,:.,

'#.,;:r'' ' ' "

-{Tri;

ffi _f

t9l

b) stfrstintive la"ciazul ge,iitiv f6iA-iireitiiTtlie;'"aidtihd cE abtiiiiiCii sc iEbTiingedoar asupra unei pirfi dintr-un intreg, de ex.: Oa e&nw s6ro (B&nut ren6?].Otu uarutd.,nxe uoaorc6. (Hatuad wr5?)

Dup6 verbe tranzitive la forma negativd se intrebuinfeazd,, de asemenea, ge-nit.ivul fdrd prepozilie, atunci cind dorim si subliniem nCgarba. Comparali: fl nexynilta eazimy- fl ue xynfiaa easdmot;

c) tmbindri de cuvinte formate din numerale la cazul acuzativ (sau adverbe demi.surd Ei grad) gi substantive la cazul genitiv, de ex.: On xynfin gficnrurapanAau6fi (Ryntfu vo?);

d) pronume, adjective sau participii (cu valoare de substantiv, de ex.: fIyeawdto er6. Mw ecmpdmutu niwnx (Veaucdrc rcor6? Bcmpdmutu rcar6?); Matnosdpaeaheu 6nfrrcnx c daEu polcddaun (Ilosdpaenfieu ror6f ; Onil ctj,wawneuuudmertuno roropfqero (Crjtwanm ror6f ,'

e) numerale sau infinitive ale verbelor, de ex.: Pagde.nume r6csrb uq dea(Pasdenime 'rno?); Kouandrtp npuxaztin ne rqpfrr (Ilpuxastin ura?).

Complementul direct se mai folosegte pe lingd unele adverbe predicative, de ex.:Mae scan 6pina. (Imi pare rdu de fratele).

$ 216. B. Complementul iulirect (Kdceeauoe donoauenue)

Se exprim6 prin:

a) substantive Ia drferite, cazuri oblice cu sau firi prepozilie, cu excepfia celoratdtatp la $ 115,de ex.: .fi nadapia xpfry rop66rcy xonfitw (Kow! nodapfia?);Mw zomdeuaca r ercrinrenara (K uevrf eomdeuacaT); On paccxfudnaem o6 rrclcjpcnx(O t6u p a c tx tis we aem? ) .

b\ pronume, adjective $ participii (cu valoare de substantiv), de ex.: Omdqeopdfimca urrr (Keu aopdilmca?); O4rolrf apyvrittu dumdu (Komy rpyufau?);Bce cuompd.,tuuanpum6guoro (Ha xor6 cuompitu?); Bpav da,r 6clbn6try peqdnm,(Kow! dan?);

c) construclii ca substantive tn cazul genitiv dupd numerale sau atlverbe de md-surl gi grad cu sau fdri prepozifie, de ex.: Y un6rrx yrexurc6r ecmu ctoedpurcu (yro16 ecrr?); Oaa ecmpCmu,taco c gaywfr nr cnoprcm6uor (C reu ncrp6runacr?);

d) construclii cu pronune sau substantive La cazul instrumental cuprepozipia c:Ei,fywrca nocadta nau c cecrp6i noc&ttrcy (Kow! nocilna?).

complementul indirect se mai referd qi la substantivele de provenienf[ verbali,de ex.; vmdaue rcuieu (umdnue vezd?), pyrcoeddcmeo eocyddpcmeou (pyrcoehlcmaoveu?), to66ao rc npupdde (an6deo x ueuy?).ilfDaci verbul de la care se formeazE.este tranzitiv, atunci substantivul culrol de complement st6 in cazul genitiv.Conparali, Ifocrnp1umt dca - nocmphfrxa ddnz; peutdma sadduy - pewduuesodd,tu.

792

' . .ieazd, de la el cere up:complemenf,indirccl:errprimatrpria-;sub,stantiv,;in,sarnrl..dativ..cu prepozilia rc. Comparafi: yeawdmt lv{tihctta rynaucenue'i yii;menn, tuodilmv

. ;: ,.,,lii iue -

nn66eb x vmduuo. : 'r :::*--^-;i-i-:p1ii5 sub,stentiidlui'ii cbi'esprihile un v6ib intraizitiv, atunci aCesta cereracelaqi

caz qi prepozifie ca gi verbul de la care s-a format. Comparati: 1opdmrca saiwti-6opu6d sa i4up, moctcoadmu no pddune-.mocxd no pddune.

I Xqineti I citeva exceplii:

no6edima epazd-noddda aad epaeduunmepecoedmtca ayswxoit - uumepic rc ujtswxedoeep.kmu moedpur4y - doe dpue rc moedpuugysaefidoeamo moedput4y - sdeucmu x moedput4y

Adjectivele qi adverbele la gradul comparativ cer dupi sine un complementindirect (substantiv in cazul genitiv), reprezentind obiectul cu care se face compa-ralia, de ex,: hpve c6tut7a, 6eade cudea, rcpinve trceadea.

Exerciliil. Gdsili atributele in propoziliile de mai jos. Ardtali felul lor gi intrebdrile la care

rdspund.

1. Pyrrafaar Adsyrxa co cs6rrbrMs norocdus cuorp6la na uenf. 2. Vcrauosli-lacr xopdnrar non6Aa. 3. [p6llor lldxosa rcerg6 uarepecoBerrr{ Merif. 4. -II ruo6mt>rar6rrca ra n<5Are c n6pycorra, 5. Brop6r EeAdm yxd raEr K xosqi. 6. -fl se gnar

4pyr6ro .reros6ra secer6e er6. 7. Ha pyufuorur rrr.rq6, c 6onrruriw upauriru r6cov,cnina rony6ire ura3e. 8. B:rec;i cnduuanncr nrfsbs ronoc6.2. Inlocuili, acolo unde este posibil, atributele cu pronumeli ero (e6, trx).

1, Onu pa66raror n'r6rnrnare cecrpri. 2. Bce qurdrcl c raurep€colr por,r6nrrJI. Toncrdro. 3. Trr ne suierur u6vep re.lieS6ua llprifru? 4. Meni ncer46 rurepeco-sira xugrb xounosriropos H n[c6rereft. 5. Bu cvrorp6.ru rodcy uo.nogdro ApaMa-rfpra. 6. Terp6aa 5rsft yqenrirrrr slicrne. 7. Aorn6a ruorix ror6puuefi rce c:ninra.nusur\46reirruo. 8. ,{d6prre cnor6 apys6i rcerg6 nouor6ror.

3. Traduceli tn limba rusd imbindrile de cuvinte de mai jos ;i formula1i ca ele pro-pozi!i i .

Bunitatea mamei, vitejia soldatului, albul zdpezii, frumusefea mdrii, bogd{iilepatriei, indeplinirea planului, discutarea lucririi $oise, uo bliat de vreo laprcani, rochie din md.tase, tinir de statur6 mijlocie, priceperea de a compune versuri,capacitatea de a se apira.

13 - Gramatica limbii ruse de uz scolar c, - 1581 t93

.4. Transcriegi..textul ile.mai jos" qi subliniali-imbin'drile.de.cuuinte .eare .eon|in,:,aior:ilii.:.:.

Ardtali cum se acordd. Explica\i folosirea liniulei ile unire.

l. floer Hexglgor upore.n csoE A6rcrao na 6eperf perri B6nru. Perli B&ry

on socnes6r B,csofx npor-rsreg6rrrx. 2. lI sor rgdr sor$r46u!{rla-3ryi. 3. Pliccxue

E6rr 6sesr nrb6fir cx6sxn upo I,Io6na-Iap€rnra r ?b6uyrm<y-7rypdur6. 4. Exe-grdnno or6q qsr6.r <<Vvr,rreglcryro rup"tyr-J. Orri .qdmo .nro6of6.irucr pexoft

I{E9fi. 6. O rdpone-rep1y na Hes6 ursr ux6ro uprf6wr.7. Orlh Ao6xanu go ro.nx6ra<<Arp6pa>.

5. Ardtapi complementele ;i precizali felul lor. Indicali la ce tntebare rdspund gi

prin ce se exprimd.1. f, ,q5mo xAar er6 ra frurue. 2. Os 6ex6n K Apiry cnpocfirr erd o6 yp6xax.

3. PagAenrire Er.lcrn ruecrL IIa Asa. 4. OH en6et vn<5ro paccr6roa npo 4eperducxlrxoxdrarros. 5. flo ,qop6re orri acrpdtrnu Irau6ro gnarc6rarrx. 6. Ou6 npunecli

rmitrlaft cauor6p u.r|ia:c.wK. 7. B6poura, ne xonire nII .{6rc? 8. Xenrlro EaM cqacr-

rfraoro nyrrf.

6. Ardtagi unde infinitivul fbce parte din predicat gi unde este complement direct.

1. OHrl pernrtnr uo.res6t n nee!.2. Cudpuru c sefi os nuxorA6 ue uor. 3. Bce

nonpocrina ee 'crerb uro-rur6;iur. 4. Ou npnrag6n scrarr p6uo frpor,r. 5. ON

;166rr sfiriirr cruxf rcnyx. 6. Og xor€.ir nognaxdtrrztrcs c i.aofvu 4pysrfvu.

7. Traduce{i in limba rusd urmdtoarele tmbindri de cuvinte Ei formulapi cu ele scurtepropozilii.

Mullumit de rezultatele muncii, un pahar piin cu vin, a se speria de greutifi,

a mullumi pentru ateutie, a lupta pentru indeplinirea gi depiqirea planului, studierea

timbilor striine, interes deosebit pentru muzici, a cum.pdra piine, a. bea lapte.

$ 217. 1. Complementul circurnstanfial (O1cntohrneataneo)

ln iimba rusi, ca gi in limba romdn6, complementul circumstanfial este de

mai multe feluri.

Compiementul circurnstan{ial de loc. (O6cmoimeaocmao udcma)

aratd. locul acliunii - rdspunde la intrebarea edel (unde?) qt direclia miScrtrii -

r6spunde la intreb6rile: rcydd? ,utde? incotro?) omxi,da? (de unde?) dorcj,da?(pini unde?).

- Outt. pa66manm B caAy. - fge pa6drarot?* Iluoudput w,qu edceao nnep6.{. - Ky,q6 tuffI?

- I4s.qaru douocfiauco ssj,xu aj'saucu OrrJ.qa .qonocrinrcl?

-Ou npoeodil"a dplza,qo yrr6. -.{orf4a npoao4in?

2. Complementul circumstanfial de tirnp (o1cmohrnearcmeo epdueuu) rdspundelaintrebdrile: xozda?(dnd?), c xaxux nop? (de cind?), do xaxux nop?(gind cind?).

-Jl6roru onfi 4sduau na u6pe,- Ond. 6u,ad sdunma c Jrrpi ao

uis4neft x6vu.

194

- Korgd 6s.qnra?- C marfix trop Ao tcarcicx aop 6ortd

ednsma?

, , i" i#,! ,^[ i ; i t , : : . , ,-". , . : : : , . . : :

;r.,,,., .:. _ , 3.. Complernentul circumstanJial de . cauzi (A6cmairne",tocineo.: npurlrigvr)rispunde la intrebirile wueuj,T om'aeed? us-sa qezd? (pentru ce, de ce?) no xarcd{t'npuutine? (din ce cauz5?).

'" "* [Io orufi6lce oad ossrui rneo:b mempdda.-FIc-:a crttouozo edmpa au ue uoeafi

npodottcdmu nynn.

- Or nolndnna oH He aoe eoeooilmu.

4. Complementul circumstan{iat de scop (O1cmoimetbcmno 4(au1 rdspundela intrebdrile savdu? (de ce?) dta qezd? (pentru c,e?) c xaxhil4enuo?(incescop?).

t , : i

r ;1,

iirt'

iir.iiiti

iiiil' i i l ;;ijiirliiri.

ilrrriiliililiil]iiiiiilililiiliriililijiiriiiiii.irilitil,

l';i.

- Ond nowad e uazasrht rvnfurnadmoe.

- .f rprix4u nacmJtud,t a deeptr.- Pe6duot< tri,l,o ecnt.* Ouil crcdriau aem66yca ixess Adwa.

froxLtdd 6ul 6\ent wnrepdcnwil.

- flo.remf oud Bsnad meob mempddo?- llr-ga verd (noreuf?) uut ne uoen]

npodoaucdmo n)mrc?- Orqer6 (no.rerw5r?) ott He Jr4oz eo6o-

nrtmt?

- Saqeu (c raxdfi ufurrlo) oua now,tde *tazas{rn?

* Cr6;rrno pas a nacmyutitr?* I{an *rniro ecm peddnox?

- Kax ,q6nro xa6nra?* B nar6fi wipe dox,rtid fiw,r uumepdc-

tttttil?

- C,nryrttc ocmeaceiltca Alr 6rAnxa. - {irr qerit ocmauoe*rcn cniaprtr?

5. complementul circurnstgnfial da mcd (o1cmahmeatcmeo 66pasa dhilcmeua)ndspunde la intrebirile rcax? xaxtiu 66pasou? (in ce fel?).- Ou nilwem no-p!,ccttu 6er orori6orc. * Kalr nilwem?- Mopds cepe6pr5ru aeercdt na depdeu'rx. - ICarc (raxriru 66paroru ?) rexii-n vo-

pds?

6' complemetutr circumstanfial de misuri qi grart (o6cmoimeaucmeo udputu cntdneuu) rdspuncie la intrebi.rile *o crd;rrro pas?'(de cite ori?), xan urriro?(cit de mult?), rar.qrfurro? (cit de mult timp?), n rarc6fi rvr6pe? (in ce mdsur6?).

$ 218. Exprirnarea complernen{ului circumstan,tial de loc

1. cind acfiunea se petrece intr-un anumit loc, complementul rispunde laintrebarea rae? gi poate fi exprimat prin:

a) substantiw la cazuriie genitiv,. dativ, instrumental qi prepozilional cu dife-rite prepozitii, de ex.: Aemouo1t)auocnrauoailaca sdsre nuu€h (caz G). Jlddxan,zdeaem no rirepy (cazD), Cmapin omduxtitt rroA .udpeBoM (caz l), ieuuaepddpacnondacen na deperdx Eee& (caz p);

b) adrcrbe de loc, de ex.: BAaren6 eu.dndtucu edput. Ona pa66maent g6va.

2. cind aratl direclia acliunii (miqcdrii) complementul circumstanlial de locrispunde ia intrebarea ryg6? gi se exprimd prin:

a) substantive la cazurile. dativ gi acuzativ cu unele prepozilii, de ex.: flimuuditm x,q6,qyune. {caz D), Aentd|yc xddwn e eipo| (cazul A);

b) arlverbe de loc, de ex.: Lldilme rnep€q, pe6.hma!

195

tt,j

3. Complementul circumstaniial care aratd locul de unde porrelte acfiunearispunde la intrebarea orxf4a? iar cel care aratd locul limitd pind Ia care sesivirgeqte migcarea rdspunde la intrebarea gorcf4a?

Aceste cornplemente se exprimi prin:

a) substantive in cazul genitiv ctt prepoziliile om (c), a.a, respectiv do, deex.: Ifdesd omxddum or cr6nquu. Ou{t eoscpauqd.nztcu co craAu6na. Ou npoeodfiaueuA go yr;ni;

b) adverbe de loc, de ex.: trIrAa,nerc6 meqEm percd Bdna.

Prepoziliile care se folosesc pentru exprimarea complementului circumstan[ial

lntrebarea

6mts, dro,to,edste, us(lingd)aorcpyz(in jur)edoat(de-a lungul)

cpedfi(in, printre,in mijlocul)np6mue

Mu ecmpdmutuca 6sms (6ro.no,y) u6ooeo redrpa.

,{dmu manqitron norpfr €;rrcn.

B,Eo.nr 6y;rrnripa pacmjtmoepe6bfl.

Cpegf ndprca nocmpouttu pecmopdu,

(vizavi, in fItrp6rnr urc6,rrr omrcpdtau adeuil aa

eiln.Ildesd npoxddum vfiwo tr6cx.uriuo (pe lingd.

no (pe) IIo ymqe udiim uotoddit qeroedx.

sa (dincolo)zod (sub)ruad (deasupra)

Onil arb1nm zyulnta ra r6po.[ou.Tempddu uaxddumca uo4 rcufrofl.IIaa cro.l6u aucfim adunoqxa.

ndped (in fafa)

udmdy(intre)

Ontt ddno paseoedpueaaa n6pegnmev. au4da.

M€xny My36eM n Mara3{HoMndaamuux.

e, ua, (in, la,Pe), nPu(pe lingd)

Moir 6pam !,vumca Ha Sanyrbrdre,aaYvj tcuBJluq6c.

flpu ranrige ecmb sdtcmasKa.

$ 219.

196

L97

Dativ

Acuzativ

Genitiv

r (citre, spre):a(la, dincolo denod (sub)e, na (in, la)

Vueuilx nodxddum rc y.rriremo.Ont cadh.mcn 3a cron.Rdwxa sa1ecrcdaa no1 Aw6u.Mtt eowa{t n arr66yc.Pa1dquil udEm na w6p.

om (de la)

zs (din)c /o) (de pe)u3-34(de dupn)zs-nod (de sub)

Typficmat ornoescrcdrcm ot rocrri-Etillhr.

Yqeuurcdt e&turrtu n, xlicca.Onil ywail co craAtrdaa.lls-sa cmdpoeo ddpeea noaeiltcn

adiuqurc..fr esaa rnempddo trs-trog Kufiru.

do (pini la) Cnopmcaduut do6ecrcdtu Ao Qfmma.

$ 220. Exprimarea complementului circumstanfial de timp

1. Cind rlspunde la intrebarea KorA{? complementul circumstanfial de timpse poate exprima prin:

a) substantive Ia cazurile genitiv, dativ, acuzativ, insTrumental qi prepozilionalcu prepozilii, de ex.: .{o o66aa .uw xodiltu Ha nrtacrc, a u6c;re o664t uu omdut-xdm (cazul G), IIo rerepftn 6dbywrca cn4dmpum merceisop (cazul D), B noc-rcpec6nre y ueart 6ydym edcmu (cazul A), fihda npuddetn u6pe4 H6ruru r64ont(cazul I), B dnrycre .uut noddea e adzept (cazul P);

b) adverbe de timp, de ex.: Vrporu a ddttato sap.hdrcy;

c) construclii temporale, care indicd data (vezi $ 119), de ex. OHti podutdco$ro m6pra 1962-ro r6na.

2. Cind r6spunde la intrebarea c rcarcfix nop? (c rarcdro np6ruem?), ,qorcanfix uop? (go rcar6ro np6uern?) se expriml prin construclii temporale la cantlgenitiv cu prepoziliiie c qi go, de ex.: Ifoim nd,laa nucdmb cmuni et4E c g6rcrna.

.{o xouqri cno6fi xricnf, on npodoaxdt 6opdmuca sa cudcmoe noddil. C 1971r6,qa ,qo rmapi 1J}77 zdda utt trcitu e zdpode Ifto&amu.

3. Cind rdspunde la intrebarea KaK A6nro? (cm6.mxo npdueru?) se exprimi.prin construclii temporale in cazul aatzaliv, de ex.: .E pa66maa uad dorcnddonq6ryro ueA6nw. Au ne 6ut ua udpe sc€ ndm.

4. Cind rispunde la intrebarea rcarc icro? complementul circumstanlialde timp se exprim6 prin construc{ii de tipul pae e weddato, dta pdea e udcatyetc., de ex,: fl xotcy s 6accdfrn lpa pira s ueAdJ[o.

Oncfla?

,{orfaa?

gi.ill,r l, , . i l i '

s-*.*,E.*#*B*#,n

ag

+*=t::':*Iar]

f.T

-+ai

;iat:+

' . - . . . ' . '. r !?:4$n+;. r ,

!, Cind rdspunde la intreb5-rile_ (r) ra 4a66j cpsrc?, (B) ss ran6e. npdux?,sa rar6i cpox? (xa ralcrie np6un?) sau s rar6fi cpox? (n ramrie npin:l?) seexprimi, de asemenea, prin construclii temporale cu prepoziliile ra, na qi a.Compara{i:

lntrebarea

(B) 3a rcaxdil cpox?0u nanicdtt pa66my la gna uac{.(in decurs de doud ore)

Ha xaioil cporc?Mot ydxatu ut zdpoda lra Mdcr{u.(pentru o lun6)

Exemple

.f, roropfn c unw ndped ypdxauu.Aas6t rcrp6rnvca udcrcdy deyaA

nepep6taauu,Hexopomd qur6ru sa o6ddou.Oa yru€r c aocxddou cdanqa.

Or€q pogfrcn e 1930 zody.Ha lmoil aed6,te x sar6uvy pa6dry.9ro cayutnocb no so3rpauiiuuu wj

adrepr.

6. conrplementul circumstangial de timp rnai poate fi exprimat prin gerunziisau construclii gerunziale, deex.: Bftirar r:46nry, n ecmpimutcn c norlma]tt'uoM(Roedz .f, ncrp6rnlcx?). Haxo4fcu a! aorr{le, oa nogeouil uau (Kora6 otuossoHlir?).

Folosirea prepoziliilor pentru exprimarea complementuluicircumstantial de timo

$ 221.

lntrebarea j Prepozifiile I Cazul Exemple

$ 222. Exprimarea complementului circumstanfid ile moil

Cornplementul circumstanlial de mod rispunde Ia intreb5rile rar? (rarfin*rffipasou?) qi poate fi exprimat prin:

a) substantive la cazul instrumental cu prepozilia c sau fdrd prepozilie (vezt

$ 39,40), de ex.: Onu nowni x e&xody 6drcrpulrn Ear{Mu. Ou et c 6o.nr,urfilrrnnetftou;

b) substantive la cazul genitiv cu prepozitia 6es, de ex.: Otr ctti,waa paccxds.6er mrrep6ca. (Vezi construcliiie modale antonime, $ 53);

c) odverbe de mod, de ex.: Ond xopouri zoeoputn no-p;iccrn. ,Qdoourca cui,*mpwn Ha ueui s6,ceno. On nb6um xodilma uenrcriu;

d) gerunzii Si construclii gerunziale, de ex.: Ou omadmu.d na eonpdcar yuil*mean taamtltcs. Mw ctj,uaau eoeopir4eeq cMorpd euf n rnari"

$ 223. Exprimarea complementului circumstansal de cauzi

Conplementul circumstan{ial de cauzi poate fi exprimat prin substantivela cazul genitiv cu prepoziliile rr3-s&, ll3, or, de ex.: ?Ir-ra cfi.firuoro Mop63a Adr?rr,ne uoani uepdma ao deopd, (Iloveuy?, ue-sa veed? 46ru ue r,lor.nf arp6rr?).Yqtimeaa futnau nordsntie coedmu s3 xeJr{nf,r noarjvu uaa. (trJoueaj' AaJr saMcOBdrbI?). B xduname 6dtao dluuo or cdtrrxa tittuit. (Ifoueuj;? Om ,teed? 6tLno4jr.r.rxo?).

Observalie. In sens cauzal, prepozilia nr se foloseEte de obicei cu substantiveabstracte care denumesc sentimente sau atitudini, indicind cauza care determinapersoana s[ actioneze can{tient (no*tozdnzu us covjtecmeua - a ajuta din compa-tiune, omxasdmbcn us adpdocmt! - a refuza din mindrie etc.) ; prepozilia ot se folo*seEte, de asemenea, cu substantive abstracte caredenumescsentimente.darexprima

Prepozi-fional

Kor.qd?

C rcaxfix nop?{o xarcfx nop?

Kora{?

K rcaror.rycpoxy?

Kora6?

B xar6fi cpor<?3a rar6fi cpolc?Ha rarc6fi cpor?

AOnrSc,renaranl.ne(in ajunul)cpeAx(printre,in toiul)

B

HA.r6per3a (ao)

t_I

B

3afia

i ootiti

Ill-

fio o6dda urr laropiinlr Ha cdlsue.Il6t,te ypdrcoa t noftn! r xlrnd.Mrr xoarlnu sa norinral'alr naxaalue

npa3oHu.ria,.{ npocnincr cpedil uo.ru.

C deesmti uactia x-ntpd do cevi ,aacdeoduepa oy paGdran n 6n6luordre.

Epar npramEa ,rloM6it r o6ddy.IIo eeuepdu Mbr c Hurvr urp6eu r

rudLxuarrr.f, afiraaro, rro rar6nuy pov6x x

xonui, ueddnt.

B inty ulay r no6gy a rdprt.IIa ctddynuyu& leua s rafi.uj x re66.Vdpez daa dns r€'rn 6faer y uac.Og sosJ€r B 3aJr 3..i nama uuuim do

naudta cnexmdx.,ta.

-fl upovurira paccx6: e oditu aiaepOs al'rnoruxlr ta.q6.nue sa qac.Cerpet6ps srrxo,qfr ua nun!,m1t.

; i , i ' ' '';.: . ,lr,, ' i : :. . , :: : : ' l '

" ! : ! i r l . l r l

f r ' . { , i . , J

IIpu nepexdde udpes linuuy on rapj,-urna np6rrnna 5irltrlgoro gnux€nr.rr,

198

199

:a, f , . . . r "'#- -*- ; ' - "

H '- -rorra

MudxecrBe. fli,i tp,t".g"t trocryq6r B erd oxE6.'tr2,Affit oog,tn"-o" *rru:' -

# srisaM, uoryn6r upo.aj'rrrr.'13JCrp6uuefi becnrir .qo trbsgnet 6cen :on upoxfu ;,

E n Aepesftfirov g6nr,rxe JIecErm6.6 _*_t 9. Traduce\i in timba rusd uimdtoarete expresii temporale ;i modale.E

E rl Din tinerete, pind la bdtrinele, 24 ianuarie 1859, in iulie, in fiecare an,

$" in fieoare slpt6mind, la 15 septembrie, timp de doud zile, pentru clteva zile. b) Ca

" s6geate, cu cuvintele tale, flri greqeli, jucindu-se vesel, ca aurul.

€' tO.' Formulali scurte propozilii cu expresiile taduse oiblinute prin efectuarea exer-t: ciliului 2.

i ry'r*duceli tn limba rusd.1i '* 1. De obicei dupi prinz bunica pleacd la ea in camer6 si se odihneascd.2. Din'{i cauza ploilor nu s-a terminat strinsul recoltei. 3. Mulfumiti ploilor anul acestaI von avea o recolt[ bund. 4. Ei mergeau inainte, ticind. 5. Din toate pirfile sei atzeau glasuri de copii. 6. Am venit la gari s-o intimpin pe prietena mea.

iiiro ciri:ditei^i"t ;cffi;'d;-;i;n;;nA";'niiiinli,'faie ii ;il6ffi"1";-;;1i;;i;";asupra ei (norcpacndmu om eoanduua - a ge inrogi de emofie, natixamt om

adpa - a plinge,de durere etc.)

Complementul circumstanlial de cauzi mai poate fi exprimat prin:

a) substantive la cazul dativ cu prepozi\iile no, 6laro4api, de ex.: flo ourfi6reoH ce!, Ha dpyed'it ndesd. (Iloaeuj,oucer' ua gpyr6fi u<5esg?). Btaroaapfi, meodiltr6Morqlr a 1rhcmpo saxduqur pa66my (Iloueny?, Eaaeodaph veuy? r. 6r'rcrpogax6n.rur pa66ry?).

Observalie. Prepoziliile ua-za (G) 9i dnaeodaph (D) au sensuri diferite. Com-parafi:

lls-ra 6oJcm6ro cl'.6ra aut ne

ao etufi npodo,,tucdmu nymu,

Braroaapf ct6ry uu 6j'deu xodfimona n&ttcax.

b) gerunzii ;i construclii gerunziale, de ex.: [p*ruyn, ou cnoudn ce6dndzy. (Iloveuy or cnou6n ndry?), flpo.Iur6u urcrM6 or c(rua, uamu aatrartdntdrcarnu. (Iloueuy lr;atu rra'tarh nn6raru?);

c) adverbe de cauzd, de ex.: Oud noteu!-ro ue nodzomdeunacu rc ypdr<an(Iloueuj, on6 se no4rot6rturacr?)

Exprimarea complementului circumstan{ial de scop

Complementul circumstanlial de scop poate fi. exprimat prin:

a) substantive cu prepoziliile Arrff, K, ua gi ra, de ex.:

fr rcynfin qaem6e ,q;rr u6te3u (G). Mut eomdeuucn Aass6 K uicrMensofi pa56rc ( D).

Podimenu nodxatu o edpar na 6raux(A). Md,ua nouuttis r4aragts ra nonjrxamu (f);

b) infinitiv (de obicei dup6 verbe de rniqcare), de ex.:

Ouit rzodxaau a edpur. o'rryaxfn"l

c) adverbe de scop, de ex.: OH saq6M-ro npuwda K Ha^4 - El a venit pentru

ceYa la nol,

Complementul circumstanfial ile misuri qi grarl se exprimi in special prinadverbe de m6surd qi grad (vezi $ 190).

Exercilii8. Citili propoziliile de mai jos ;i indicali complementele circumstanliale. Ardtali

la ce lntrebare rdspund, felul lor ;i prin ce se exprimd:

1. OH d.reEr nroofn rynirr no r6pogy. JIyn6, xat6,rocr, cvorp6na Bnuna6-

TeJrbrro sa ner6 c .rfcroro s66a. 2, Cr<6po cvrdpxllErcs, u vrt nepe6geu perf

npr.r rryn6, 3. Os ncrar r,r or rasylr.lrduus Ee Mor crar6rr nrl cr6sa. 4. Epar ut

rrpeAocrop6xcnocrra (pruden!6) aarcpriur orcr6. 5. .{ peuflin nofttti Aorradfi ueru-

x6rnt. 6. K6werr.r na c6pA{e orrycrfnacr lpycrb. 7. fl, cugd,ra Reiro.qBri':rcso ll cy4nrn6nneru cvrorp6na ua ner<i. 8. Kn:roudrpos flsrs6Aqarr onri 6xanu ru6rou.

9, Onf 6po4rinn no ndmo Ao r6vepa. 10. B nec! pacrlr rcirne rpn6t'r s serfi-

,nn

$ 224. Plrf,le multiple de propozi{ie (Oduopdduue vaduot npednoucduux) {

(:I

DouI sau mai multe pdrli de propozilie care rd.spuad la aceeaqi intrebare, \_-"referindu-se la acelagi cuvint (sau grup de cuvinte) gi care joaci acelaqi rol in pro-pozitie se numesc multiple. Multiple pot fi:

a) subiectele care se leagd de acelagi predicat, de ex.:Yrenumi, yrenrturr a yrnrenfi co1pa,nico no gaop6 nmdrnr;

b) predicatele care au acelaqi subiect, de ex.:Ha yphrce uu uudeo qnrieu u ronopriru no-pjtccrcu;*

c) atributele.: Kpacfnufi shrc6rcoro p6cra fiuowa eoutE.rt e uaut dou;

d) complementele directe ;i indirecte: Ilepedait npulern rcerwl poAirercir,6pirrau,Apy*fu; IIo j,auqe edmep zna,t n6prr, 6yuixrcn, nbrnb;

e) complementele circumstanliale : Onu crwompdrru ua aeed r6ce,no, c nHTe-p6coM a nrodondrrcrsoM.

lntr-o propozilie pot fi. mai multe p6rfi multiple, de ex.: Ond ne Afrwa.nan ne sa66rnracs o csoEu lnq6 u trptrq6cne.

Pirliie multiple de propozifie se unesc intre ele pfin conjunclfi sau se despartprin semne de punctualie

Conjunc{iile care le leag[ se impart, dupi sens, in trei grupe:

l. Conjunclii copulative: B, Aa (in sens de n); ue r6nrmo, Ho rr (nu numai,ci gi) nn... nu (nici . . .nici), KaK... raK u (at i t . . . , ci t qi).

r Spre deosebire de limba romdnS, ia limba rusi numdrul propoziliilor sb socctegtedup6 numlrul subiectelor, nu al predicatelor, cu condilia ca fiecare subiect si fie legat de unalt predicat. ln cazul nostru avem o singurd propozilie cu predicat.multiplu.

-t\

I

itr-.r.

201

:++"-+@;.. . -

. .

-:Tij$,ifi . Covi"it " ini:ll "

i^tu I s o,;i a,, o, r, ni l uid ). Exemple, Brreou,au rcastittucu i-iitUii, i iiii"r"i,, n ddm,u'. iaxp1il oxnd, Ar

cndt ctodd. v netth ecmb He r6rnro 6pam, to n cecmpd. v nee6 ,r'em sn 6pdmtea,

w cecm\p. Ha oxcxi'pcun sanucd'ttuct xeit< poditme'u, Ta;rc r ddmu'

2. Conjunclii-disjunctive.'um (nur), ''rnO{!(Fau), ro"' ro (ori"'ori)' Be

To ... Re re * (Parci).

Exempie: Ha nepea^ne yveuuninnn paezoedpu^alom,nla uzpdrcm 6 Mt|t Bo

daopd. .fr ipudy n me6d trfrt6o cezddua advepou, nfr6o sdampa lmpou. Il6c.rte it*uua

cecmpdro cudmpum me"teetisop, to c'rj:utaem rconydpm no pdduo"ro taumdent poudu'

B mawuomd Kma-mo ne ro naduem, ne ro cue4mcx'

3. Conjunclii adversative.. noo lgat (no), a (iar, dar), [oml:ixo, rar6 (totuEi),

xorri n (deEi).

Exemple: aad ueua'zo pa66mata cez6dna, tto ycn'tdta.** on xomd't npuilntit

x etut, Ea pasdj'aat u ocmdtca ddaa. Mw ydden sdampa' a He nocre3dempa' On

aeundzo n.oxote6dac.a (a govdit), o,4r{rco eoudtr x uHcneKmop!''

$ 225. Semnele ile punctuafie care despart plrfile multiple de propozifie

1. Virgula se Pune:

a) cind pdrpile nu se unesc prin conjuncfii, del ex.: Pa6dw.te, m,lxuurcu,Euun-

cneudpw co6patict eo deopd fid6putcu;

b) inaintea conjuncliiior adversative,lde ex.:Ha imoil neddae amdq pa6omaent

ne j,mpot+t, t ndcte o6dda;

c) inaintea conjuncliilor copulative 9i disjunctive care se repeta, de ex.:

3e\sdw to nonerAtuca ua nd6e, ro ucuesdrtu;

d) inaintea celei de a doua pdrli a conjuncliei compuse, de ex': Haypdrce

aau ne r{.nrco uumdem no'pitccxu, no u ndtweu'

Dacd cuvintul cu valoare de generalizare * * '* 6td inaintea plrtilor multiple,

dupS acesta se pun doui puncte,il del ex.: B 'aertoedxe donwt' 6ama B;cE npe-

xpdcuo: u au46, u odiucda, u dywd, u uitcttu (9exoa)'

Daci acest cuvlnt st6 dup6-p5t1ile multiple, inaintea lui se pune liniuln,lde

ex.: II[u da rdwa-nfiloa udwa.

Dacd propozilia incepe cuf;.cuvintul generalizator,$dupiiacesta'se pun doul

puncte, iar Oupa pirlile multiplo;- iiniu16, "deiex':

'-ge3Aei e cmenti,

'o ffi,

no dop6 zau -]6&no nicmo.

i Conjunclia ,re m1),,. ,& mo se foloseqte atunci clud cuvinte.le cu care] se asociazi nu

exprimi ccva precis.., iaaintea primei pirti a predicatului multiplu s€ poate punc xiitd, de ox.:Xori"old

tuundeo p6<tmaaa, uo Yawiaa.ri. lB propoziiiile cu pi4i multiple apar adesea cuvinte cn valoare de genaralizare

(o6o6qfuorp'e c:$sir): Ilmti$w 6&au sar46z c edi, na orop6lc. B uxdtwau cad! pacmln

$pyxtadeye depdewz A1totttt, zplau, ctricu, ci$au.F Cuvintelg. cn valsare de generalizare

joacd ln propozilie acelagi roi capdrtiie multiple lacare se referi'

202

"',' Pentru a ardta atitudinei'o.ultoruioi rale oe p.opriu.i ;";;t ;; introducin propozilii anumite cuvinte._sau expresii, subliniate cu ajutorul intonafiei, iar in

---.scris despirfite prin virgule. Aceste cuvinte incidentejoaci un rol modai in pro-poziEie, nefiind insd legate gramatical de nici o parte a ei, de ex.: Ott, no-narieuy,nocnt.vni.'r xopowti -Ei, dupl plrerea mea, a procedat bine.

Cuvintele incidcnte se pot grupa dupi sens, indicind:

a) provenienla ./aptelor relatate, de ex.: flo-caonr{m yrurendil, on xopowttt,,'reurirc. Astfel de cLr.rinte mai sint: uo.rn6cruy (dup6 mine), no-re6euy, uo llrr6nurs(dup[ plrerea), nl c.aon6nr (dupi cuvintele), uo udrc.nr (dup5 ideea), nocnf:tau{dupi zvonuri), noaopir {se vorbeqte). Eax sgedcrno (dupi cum se $tie)1

b) certitudinea vorbirorului itr cele relatate, de ex. ; B w.ci.t.r., xou€.*rc.nituwLti ece yueuuxri. Din aceastd grupl fac parte : nt:lirrno, paryud:rcx {seinlelege), 6ts co;rr;r6ilaq (fir5 indoiald), 6eryc,rria:rr (necondllionat), Aeficrrnrensno{intr-adevlr) $.a.;

c) posibilitatea, neincrederea, indoiala, de ex.: lTt,t)etn, naudpuoe. scnce.nai un uope. Aici mai intrd: r 3lu.ixuo (posibil), lrdxccr 6uru, Eorxnd6srrr, o.rerriguo (desigur) nriauo (e clar) q.a.;

d) regretul, bucurio erc., de ex.: K uecrdcmlo, oH tttntrce,rd sa6snit.Astlel de cuvinte sint qi n cricruro; (din fericire). x coxa.n6n*ro (din prcate),r ymrnr6ruro (spre mirarea), r yxacy (spre groaza) ;

e) ordinea Japtelor petrecute, de ex.: Haxon6,g, uat ycndnt 3aaoHqutrlb pa66rn1,.in aceasti grupd intrd cuvintele: no-ndprux (in primul rind;, uo,aropdrx, ... aronq6 xonrtrin (la urma urmei), rrp6xge rcer6 (mai inainte de toate), :n{rnr(adicd, inseamnd.y 9.a.:

f) caracterul apreciativ a: expunerii vorbitorului, de ex.: .Oau&lr cr6roM,scE 6tir,to npexpitcuo. Aceiagi caracter il redau qi expresiilc: soo6ui rolcpfi (vorbindla modrl general), rcrpire rosopri (mai p: scurt), ,qpyr-{irr:r cnoniimn (crr altecuvinte), nu{re ronopf (astfel zicind, cu alte cuvinte) s.a.

$ 227. Fnr{ile secundarg de propozi{ie ,

izolate (o6oc66teunare entopocnteniuuute4,reHbt,lpeotoilceHuS/

Pilfile secundare se pot izola de celelalte plrli de propozilie cu ajutorul into-nafiei sau al pauzei in vorbire, iar in scris prin virgul6.

Iatd citeva cazuri de izolare mai des intllnite.

l. Atribulul acordat. exprimat prin adjectiv sau eonstruciia participiali.. s: zo-leazi. cind std dupi cuvintul pe care-l determinE gi are pe lingd el cuvinte expli-cative, de ex.: fliayuxa, 6.u€anan or to.m6nm, cnompdta ua nez6. Vqerrt{..crofiqnfi y .locx6, pewdem mpydnvn cadd,ar.

2C]

i1

l (

ryffi

'ffijH$id*j+lffi$,ijii:il

,&l':iiii#: l

,lij

'l. l

-':-: .., -" . . .

Se izoieazd, de ase'died'ea, doui sau mainiulte atribute,sinipfC;Cind stari':diii6cuvintul pe care-I. determind, mai ales daci acesta are in fafi un atribut, de ex.:.Ed.np6nrurrnsre omadmw, l6rnr,re, fcuue a co4epxire;rrnrre, nowpdeuaucb itne.

. 2 Atributul neacordat se izoleazd atunci cind exprimd o comparalie, de ex;Botcdrcuil uycrcufiua, nelrx6ro cripure orq6, eow2n e cmondeyro; sau precizeazdimaginea unei persoane sau a unai obiect cunoscal, de ex.: Cxaxilme ddeywxe,n 6€non n,nfme n c criueft cjurof, n pyx6, qmo n sdecu.

3. Apozifia dezvoltatd, cind se referd la pronume sau nume comune, se izo-leazd intotdeauna, iar cind se referl la nume proprii-numai daci std dupd cuvintulpe care-l determini, de ex.: Ou, mofr,4pyr g6rcrna, audzo cddtat dtn Smoitwrcdtut. Jlticmourcu, upegn6crrnxx tecurt, npuaemdtu u e udu,tu xpai; sau comparati:3auuicrcy, re;rrfirnfi pyrvniurcrcrfi noir, podtitcn e Eomowdnt - Beafixuil pyurhucrcuilnoim Snundcrcy podilucn e Eomowdnu.

4. Complemenhrl se izoieazd atunci cind este exprimat cu ajutorul prepozi-

fiilor rcp6ue (in afard de), noufnro (pe lingi), ncr;uoqir (cu excepgia, afarl de), careindic6 excluderea unor substantive dintr-o serie, de ex.: Bce, rpdnre re6i,npuutafi ua co6pdnue.

5. Dintre complementele circumstanliale se izoleazd, mai des cele de cauzi,concesive sau de timp, de ex.: Mtimvurc, nr-ra un{6rcunomofi 6o;r6rru, He Jrroenpuilmil cezddnn e wrcdty, I{ecuorpf Ea Bce rpfguocru, ou ycnda sax6uuumu pa-6dnty; sau Mdtuvux, u6clre pem6mq rax6ft rpfaxoft sagixu, etutea ao deop.

Observalie.Izolarea pErlilor secundare de propozilie depinde in multe cazuri de nuaota

lor stilisticd, de importanla care li se acordi in exprimare. Cind vorbitorul

vrea si sublinieze ceva, partea respectrv6 se izoleazd, de ex.: Apmticm uumdtrcmuxil, rp6urco, q6rro n fcuo. Atunci ins[ cind vrea sd redea determinantul qi

cuvintul determinat, ca pe o unitate, izolarea nu are loc, de ex,: Rmo uanucdttcoqundnue maxde unmep €cnoe?

Ft xercttu

l. Gdsili pdrlile multiple de propozilie. Ardtali rolul lor gramatical ;i explicali punc-tualia cerutd de ele.

l. Borplfo sc€ ox[r6: wnec6, u npy.4t'r, r crerrb, 2. B lec6x, na rop6x, yvop6t tr y peK-trooct6,ry u6xuo r;ai:.n,h Apys6ii. 3. AoxAri, 6o.n6ra, x6nog,ycr6nocrs -rc6 5ro 6duro sa6drro. 4. 3ro uetr6no se r6mro EaM, Eo r upox6-xuv. 5. Marr x AsEiu, u n6vrro .rqirrta:ra o csodv crjnre. 6. Kro-ro se ro ru€r, sero 6xar. 7, Xorit onf u ycr6:ru, Eo trpo4oJrx6rn cnoro pa66ry.

204

i, $ Formulayi propoziyii'tn care cuvintele ;i eipresiile de itai' jos"sd je'iiiiiinte.

,, Bli,uno, uouiTuo, rouop.it, uao6op6ro x ygunl6uuro, r cu6crr1g, 4pyrrirrauoJroBeM[, ro..u6pnux. rc6x,4r upduurvr, r xouu6 xosq6s.

b) Arfrta\i care din cuvintele de mai sus pot juca un rol gramatical gi formula\icu ele propozilii ln aceastd calitate.

3. citili gi traduceli in limba rom6.nd. Expticayi izolarea pdryilor secundare de pro-pozilie.

l. Pag4incs rrtcrpel, patlyg,fuumfr. rrmmi r6ca. Z. E€ socrruq6sux, rp6r"r.rre r ucufrarrnre, paf'6y4irlla Eac Bcex. 3. B 66nou xocn6vre, c rp6crrnra ran-oryxoM, ou u64nermo mar6l no lrnge. 4. Or6q er6, CeuEr Ar4p6enrr Ierp6r,onyxri-n A6nro B 6prrnu.5, Bropjro sag6vy, sarrm6ro rpynude neprofi, oE Ee Morpdmam, 6. Vcr6:rrrfi, oe savors6J. 7. Heclrorpf sa unoxlho uor6,ry, oE trpu-mE.n ndapelu

***

Propozifia mDnomembr[ (OauococrdBuoe trpeArroxdnue)

$ 228. Propozifiile monomembre sint de doud feluri:

a) cu o singurd parte principal|-predicatul;b) cu o singur6 parte principall. - subiectul.Propoziliile din prima grupi. se impart la rindul lor in: propozilii personale

(nrtvmre npeanox6nza) gi pr op o zi l ii imp er s onale (6esnf mre upe4aox6ura).Propozilia avind o sioguri parte principald. - subiectul - se numegte nonri-

nal d (aouunarrisroe npeA.irox€nue).

$ 229 A. Propozifiite personale monomembre(Jlfyurre o4xococr6nu$re rpegnoxduur)

Felulpropoziliei Exemple Observafii

Cu subiectdetermilut(onpedeftn-uo-ailquoenpedtoucd-nue)

\Kry om me6h nucautLffpugEre edempa x uau?fioitt6wre dondil.Ilpnyrriire ce6h rc cepuiisuacmu

e pa66me.

Predicatul se exprimdprin verbe la modul rz-dicativ, pers. I gi a II-a,qi prin modul imperativ.

Cu subiectnedeterminat(neonpede-nhtno-artrlaoenped,toucd-nue)

Itrepea3rbr no pdduo npoeudsnozddw.

Ha udweit j,,tu4e nocrp6ntautieuil dou.

.Bac srrshrBiror x dupdr<mopy.

Predicatul arati o acfiu-ne care se sdvirgeqte decdtre un subiect nede-terminat.Se exprimd prin verbpersonal, pers. a III-a pL

jlI

,il

ii 't ,,!1, .'fi.,iitl -,.,i]. .....:,.:ft l jr:r:

rsl1st .

,,,ffi€t,205

l iH;; lr;,11

, - . ' I. : ; ' :

, - . i t , I

S...-:".-,#, , . . : : - . - . -]s - *

2. Propoiilii-Caii exprima o negalie, deex.: Hem. nt'"i i*i (Nieidecum);l

fr , 3. Propoz:1ii care exprimi diferite.sentimente, de ex.: Bom me6e u pas!(la teEu uiti!) {a ny! (Ce vorbifi!)

:g'. 4. Propozilii care expriml diferite indemnuri, de ex.: Edcmal (Gata !), Tccc,l:Y^

:, (Liniqte l)

i' 5. Propozilii care exprimi mullumiri, salutdri etc,, de ex.: 3lpdecnteyilnte!

j:; (Buni ziua), Ilpou4tiit (Adio!), Cnacil6o. (Mullumesc).:l Dupd cuvintele-propozilie se folosesc in scris: punctul, semnul exclanirii,

i.l semnul intrebdrii sau punctele de suspensie: ,{a-a-a ... Bor ranfe aen6! (A.5a

C. Cuv intul-propozif ie ( C ft ao -np el.r o uc ittu s 1

$ 231. Propoziliile exprinrate prin particule, interjeclii, cuvinte modale se numesccuvinte-propozilii. DupE sens ele se inrpart in urmitoarele grupe:

l. Propozilii care exprimi acordul, de ex.: Ia. Rottiuxo (Desigur). Tduno (Exact)

* C-ine fuge dupi doi iepuri nu prinde nici unul. Ce avcm nu pi.str{m, ce-am pierdutplingern (Pretuirr un bun dupd ce l-anr pierdut). Nu cari lemne la pidure (Vinzi castraveli lagni<iinar). Pistreazi haina de noud gi cinstea de tinir.

stau lucruri!e)

D. Fropozi{ia intercalatl (Bcmaende npedtorc4uue)

$ 232. Propozigiile intercalate introduc in frazd, un sens suplimentar, o explicaiie,

o preeizAre, o observa{ie etc., de ex.: Kozdti xansu Aubptil zoeopftt (on 6vens

xopouri paccrirsma;r),Hamduta c edpDocmoto ctfwata ea6.(JT. Toncr6fi). Propo-

zilia intercalatd ou 6qeuu xopowd paccxdsueat explici propozilia Rozdd xn"rzt

Andpdil eoeop{tt, precizind cum anume .vorbea prin[ul Andrei.Spre deosebire de cuvintele incidente, propozigiile intercalate nu au sens

modar, apreciativ la adresa celor spuse. Eie se folosesc in mijlocul frazei Ei sint in-

cluse in paranteze sau'ntre linii de pauz6, de ex.: .fl nodxat r dp!,ey-ow

ror,{6-ro npnrnanrin ueuf m ce66 s r6crn -, vmi6at eg.amb udcxo.4aKo KHue.

Exerri{ittl. Traduceli in limba roruhnd gi aritali felul prcpoziliilor.

l. Pa:perurire npotrli? 2. Ber xIlsli, neri yulcr. 3. Eduro yx6 nda.uvo. 4. Kor.ui

Bfircrop Ao6ex6n 4o SfnNura (on 6rrn afeururvr cuoprcMduow luu6a), gce anroAiii-

poBarri{ euj. 5. TenGder na,q Fer6ii. 6. Mse cosc6N{ Ee cllrirc* 7. Kos6'rHo! B. JI6l-

uo. 9. O5 Srov BcEv urs6ctHo. 10. B caayi 66lrme ne 6di;ro qBer6B. 11. Ees

rpyAA He Bdlnerul u pilr6xy lIs upyg6. 12. Kanrkynri, Crdpo noncslt uHoudpon

r.narepi. 13. EurO o.qqi Mrrlrjry urigerr e6, noxdrr eii pjiry n no6rarogapfrr,

eE sa scO.

!")

;:l

ii: : i

a:,i

$ 230 B. propozi{ia irnpersonali (Eesnianoe rtpedrcxduue)

Prin ce se exprimd predicatul Exemple

1. Verbe impersonale

2. Farma impcrsonald a terbelor per-sonale (pers. a III-a sg. la trecut,forma neutului).3. l/erbul 6url (6rir.rro, 6jper) cusensu.l de ,"a avea".4. P redicatul t'erbal compus sau notninal(cu adrerbe predicatire seu participii

pasirc Ia forma scurtd).

5. Predicatul t'erbal la infnitit' 9' pro-mtmele inlerogarir, sau negati't'.

Buepd ueui nrrxcpdarr.no-l secr d ni-zuscuturat frigurile.fldxner cdu.oa-Miroase a ./in.flos6qto eenrcpxdu - Adia t'fntul.

V uenA n6 6u.no (ue 6yaer) ape*tdttu-.Ou n-anr avirt (nu yoi avea) tir11p.Cr6.no cseriiri, - A inceput si seluminezeBrhno ycrci ntirAno - Era de.ia tirziu,BcA 6thno sa6{rro- Ioral fusese uitat.

Kar npo€xarr c qeHnlp zcipoda?- Cwnse ajunge in centrul orapului ?Mne nirorga npxi'rrfi r tne66 - l.{-amclnd sE vin la tine.

II

, i

riI, ' i

I

,i.1 '.= '

'#l;#-.

' r i:l j

.J

Felulpropozi;iei Exemplc Ob,ervalii

Cu sabiectgeneralizat(o6b614Enno-.e{twoe nped-tocrcdnue)

3a dey,ul stiilqauu nor6nflrlrbcf,,uu odnozii ue noiludeua.*

Vmo ut.n6eu rue xpanfiu, nomepie-wu nl,6.rew,

B rcc dpae ue s6gnr.Eeper{ nttdmrc cudey, a uecma

cndaodv.

Acfiunea verbului-predi-cat poate fi fdcuti deorice persoand.. (Se in-tilnegle mai des in pro-verbe gi zicdtori)Verbul poate fi la indictiv,pets. a II-a sg, I gi a III-apl. sau la imperativ,

Nominald(nouuua-mieuoenpedntad-HUe

Iilots. f'ry,fiiYat 11oqb.Cenrfdpr.Ha.firo y,td6nozo z(,da.

Aceste propozilii denu-mesc obiecte, fenomeneetc., consemnind simplalor ex,stenld.

1.,7

SINTAXA FRAZEI (CrurarccnccJroxuoro upegroxennr)

$ 234. Fraza se formeazd dintr-un grup de propozilii, unite prin raport de coordo-nare sau subordonare, Propozifiile in cadrul frazei se leagd intre ele cu ajutorulcorfunc{iilor, cuvintelor conjuncfionale sau, in iipsa 1or, cu ajutorul intona{iei,exprimati in scris prin diferite semne de punctuafie. Frazele cu conjunclii qi cuvinteconjuncfionale se impart in limba rusi in fraze formate prin coordonare (crcctc-aoco,tuuEuHtte nped,toacdnun) gi fraze formate prin subordonare (crctrcnonoduu-nEnnue npedrccrcduun), iar cele fSrd Conjunc{il sint fraze formate prin juxtapu-ner e ( 6e c c o rb sutr e c td tcatre np e d rt o uc iuua ) .

l. F'raza formati prin coordonare(Cnoxuocoqril{enuoe npelJroxeurre)

$ 235. in general, prin eoordonare sint legate propozilii de acelagi fel. Aceste pro-pozilii sint mai independente in fraz6, decit cele care se gdsesc in raport de subordo-nare. Legate prin coordonare pot fi atit propoziliile principale, cit qi cele secun-dare, unite prin intona{ie gi context. Diferitele tipuri de relafii intre propozifiilecoordonate se exprim6 cu ajutorul conjuncfiilor. Coordonatele in limba rusd seimpart in trei grupe: copulative, disjunctirte 9i adversative. Ele se despart in scrisprin virguii.

A. Propozifiile copulative (Coeluu*metnuae npedrctrcduua)

Acest tip de propozilii coordonate se leagd intre ele cu ajutorul diverselor con-j,unc1ii, exprimind acliuni care se realizeazd in mod simultan, succesiv sau com-pletindu-se una pe alta.

ObservaTii.In propoziliile copulative legate cu ajutorul conjuncliei n succesiunea acfiv-

nilor poate fi subliniatd prin cuvintele r6rvac, r6r.rae xe (imediat), cpdry(dintr-o dati), n 5r'y cexfir4y (in aceasti secundi), n 5ry uunity' E ny xeumrjry, etc., folosite in a doua propozilie. Cind se exprimd rclagii cauzalesau de consecinld,in cea de a douapropozilie shrt folosite, pe lingd conjunclia n,cuvintele norouf, ro5rouy, liuernro noSrouyo orror6 (de aceea), ror (iati),

c.r6Aonare.rruo (deci), rc.n6,qcrsre 5roro (in consecinfi). etc. Conjunclia aa,

14 - Gramatica limbii ruse de uz lcolar c. - 1581 209

tr ..., ll

trll| ..., ull

HE TOJIb.Ko ...rHOn

3. Exprim[ relalii decauz6 saude consecin{d.

4. Acfiunile exprimate inpropozifii sint asemdni-toare sau identice,

Exprimd rela;ii tempor1e, acfiunile desfiqurin-du-se paralel.

Se folosesc in propoziliinegative, indicind ritmi-citatea desfdguririi ac!i-unilor.

Se folosegte in propozi-fiile in care acfiunea sedesfdgoari in mod si-multan.

1. Indicd. similitudineadesfigurarea acfiunilor.

2. Indicd o informaliesuplimentarI, exprimatdde a doua propozilie.

Subliniazd faptui cd adoua propozitie este rimportanti decit prima.

Exemple

3, B xpycrcxd no$eo ,tltAiloe, t no5mouye ed eace dduun npo xd dam uamep dcao-

Cercul are mulqi membri de aceea qigedingele lui decurg interesant.

3, On xdnvut uumdmo, t a saxduuur,ceofu pa66my -El a terminat de citit,

qr eu am terminat lucrarea mea.

V rec saseaeudtt, n pexd Laecmdaa-$i pddurea a tnverzit, qi riul strdlucea.

Hn oduozd ozonurcd ne 6&to eilduo, naoduoed seitxa ue 6&to ctulruno-

Nu se vedea nici o fiacdrd, nt. se auzeanici un sunet.

Ha cmoad tecrcdtu na{tzu u mempdbu,Ea cmoltrc edw c qeemdau-Pe masd se gdseau cdrli ;i caiete qistdtea un vas cu flori.

7. .fI Daend saxdnvua caoft pa6dmy, ourfixyre saxdnaua caotb -

Eu an terminat de mult lucrarea meael, de asemenea, a terminat-o pe a lui.

2. Vqilmeau paccxasdtt 6uoepdfiun nucd-me./ta, oH rixxe npoauatustipoeat eedpoa&t.

Profesorul a povestit biografa scriitoru-lui, el a analizat, de asemenea, romanullui.

B ezd dorcttdde auatustipoaatucb Ee roJrb-xo paccxdzvt 5mazo nucdmera, Eo a6utu npedcmdaaenu ezo dpd.rttur -

In comunicarea lui s-au analizat nu numaipovestirile acestui scriitor, dar au Jostprezentate gi dramele lui.

. i

i l,1:.:1

,:!l.l

r.l- l : l

: ! l

a:)

;,:li,

ll'l

'llni :la:

.::I :; .4t . . . :;E ..=-. ---.

;&.- .

$ 235. Schema folosirii conjuncliilor in propaziliile copulative

Exemple

7, Ou uumdem pouriu, m ezd au46 eupa-ucdem pddocmb-El citefte rontanul;i figura lui exprimd bucurie.

2. Kduquaucu rcaurixyttot, n uat cndcaecmpdmu,rucu e wxdae - S-a terminatvacanla si ne-am intilnit din nou la;coald.

1. Acfiunea se realizeazd"in ambele propozilii inmod simultan.

2, Acliunea se rcalizeazdin mod succesiv.

208

sinonimi cu conjunc{ia n, se foloseEte in lirnba rusi vorbit6. Conjunciia r6rcxe

are drept sinonim conjunclia r6xe, proprie iimbii ruse vorbite.

B. Propozifiile disiunctive ( P as d e t{rme tranarc nped,rc ac duun )Propoziliile disjunctive exprimd ac;iuni incompatibile una cu alta, care se

schimbi in mod succesiv sau alterneazI.

Exemple

C. Propezifiile adversative (lTpomuefimetwwe npedaoucinua)

' Acfiunile exprimate in prcpcziliile adversative se ccrnpari intre ele sau sint

*.--.,ojust:,'

$ 238. Schema folosirii cortjunc1iilor in propoziliile adt,ersative

Valoarea Exemple

fl nucd,t, a 6pan qundrt -Eu scriam, iar fratele (meu) citea.

Yqique - (6ent. a ncvqduue - mbria -Invdldtura e lumfuh,-iau' Iipsa de lnvd-ldturi tntuneric.

Oxo:to wttd,tut naxddttntctt ced, t e cadynndzo fipvxmdeurx depiawe -

Ltngd ;coald se gdse;te o grddind, iarin gritlind mulli pcmi fructiferi.V ueni noa&wenua.s mennepamypa, a

caddnrc ddua ,une ue xi,aentca -Am temperaturd ridicatd. insi nu vreausd stau acasd.3addrta 6.irta mpjtdnan, tio x petuit ed

npdau,tuno -Problenta era grea, insi, ont rezolrat-obine.

fr xapowd nodzontoeutcn x ypdrcy. nouenh ne enpoct?,ru -

M-am pregdtit hine pentru leclieo darn-am Jost itTtrcbat.Ox xomil liue ,rnir-nto r:xasintu, ta e zo

nosadru x ntaLtefiony -El a vut sd-mi spund ccra, insl l-auchemat la telc.fon.Poudn 6ot.,t uumepdr:nuu, oAnixo /iorurixl

e ed 6ut 77pqfi.46H61r1 -Romanul era interesant, ins.E aree sf triltullj'ist.Ed6ywxa pidxo nptteztctient xuan, gar0

eE npuisd dt.n uac 6o,rrt'wdn pddounr -Bunica vine la noi rar, dc aceea veniraaei este pentru noi o mare bncurie.

Obsuralie.Conjunc{ia onuiro - sinonirni cu ro, se intrebuinleazE in stilul publicisti':,

$tiinlific ;i documentar.

t,.*eE*r-..,,-qi!";::!e':+;=.," -

..1 . ' :..-. :

Aratd cd acliunea desfds,uratE in prima propo-zilie presupune exciude-rea acfiunii din a douapropozrlle.Indici actiuni care seschimbd in mod succesiv

Se folosesc in propoziliiinterogative. indicind succesiunea schimbirii acfiunilcr.Sinonim conjuncgiei n.rn.

Construcliile cu acesteconjuncfii repetate sint

sinonie cu conjuncliile!{JIB..., rrJtrl.

Arati alternanla acfiu-ni lor.

Exprimd caracterulterminat al acEiunilor aternante.Construcfiile cu acesteconjunclii sint sinoncu ceie avind conjunclirre ro ..{ He To.

Ou qticmo qumdt ua,+t cnntxi, nnn ee6cecmpd ttzpdta na pohrc -

El ne recita des versuri, sau sord lui ctntala pian.

I4*'n ,uut noioe,u c zoput c.ttictrtc. n;nu.ttu ocntane.uca ddua -

Szrl plecdm la munte impreund, saurdrninem acasd.Ctdtwuntcn Jrrr Mne onAntt Sntont e6tioc,

unn 5mo sa cmeudrt seyufim paluo? -Oarc a'td din nou &ceastd voce, salualdturi se aude radioul ?Eri5ytuxa paccrcasutaata uatt cxdsxu,

tth6o uut eil qumdru cmuxi. -Btutica ne spunea poveiti, sa;u noi liciteam t'ersuri.JIi6o mu eanfiwewacn e xp.ycrcdx, l'ir6o

.uu eudcme 6ldeu xodima Ha wpettu-pberut e cnopmilauoe 664ecmao -

Sau le inscrii la cerct seu t,otn tnergeintpreund la antrenament la asocialiasport ird.To au onxduxdJtlt a zopax, ro dsdu.tu

na *rope -Ba ne odihneam la nrunte, ba ntergeamla mare.t[.e rts cue: etmat e zopdx, xe n1o urilJl

loucdu - Nu gtiu a nins in munli,nu $tiu a plouat.To sw eed nonpoctita yaitneawuqa, to

Jrw oH caJvt xotne't nou6taa ce oeuy dpj,z1,-Nu qtiu l-a rugat invd{itoarea, nu qtiu avrut el singur sd-l ajute pe prietenul s5.u.

Observatrii.Conjuncliile u.irn Ei .nri6o sint sinonime, totuqi mai des este fclositd conjunc{ia

r;rn. ln mod analog se folosesc conjunc;iile duble mnu...olr*u qi .nrl6o ..., ,166o.Propoziliile cu conjuncfiile He ro ..., ue ro ,si ro rn ..., ro sint deopotrivd propriilimbii vorbite qi scrise.

210

1l',1; : i: I

: ' t

t '

, l j: l

. i t1: ,1

) : .ji

'.,a

r+ai I l.:i

::j:'* :j,=.'::' := -'-:t

- ."

im;*f.. J

=,

$ 237. Schema _folosirii conjuncliilor in propoziliile disjuncti;-e

IIJIH ,..,un|I

Jrtr ...rUJIII

(.nn ...,m).nu6o

nri6o ...,ari6o

TO ..., TO

He TO ...,

|Ie To

TO ,Tr{ ...,

TO .IIH

Exprim6 simpla con-traDunere a faotelor(Are valoare comrativA)Acfiunea exprimatd inprima propozilie esteopusd acliunii din adoua propozilie.A doua propozilievaioare explicativd,,pozitivd..

ExprimL reiatii con-cesive.

l. Exprimi rela[ii adver-sative. Actiunea din adoua propozit ie esteciiametral opusd celeidin prima propozilie.

2. Exprim6 relalii con-ceslve.

3. Exprim6 rela$i i imita-tive, a cloua propozilil imit ind ac{iunea dprima.

Exprimd relatrii adversa-t ive, f i ind sinonim6coujunc{ia uo.

Exorimd o valoaresativi $i in acelasi t imc om parativS.

?-11

Exercitrii

L Transcrieli exerciliul, gruptnd frazele dupd conjuncliile folosite. Determinali va-Ioarea conjuncliilor in propoziliile copulative.

1. I{ 6par npu6xau, u ceop6 aepnf.nacr c rurdpa, 2. fl. rcsu6xdre:r ganucSrbc.s

r xpyx<ix, r"rofi npln r6rxe ueqrSer o6 5rona. 3. Bor nacr;inzt 1610, r lrbtysriAur"r cn6aa Ivr6pe. 4. 6xo.no Sroro g6ua 6rur ne tdrnro 6oalur6fi [apx, Eozpocr6 un6ro Spyxrdrrrx 4ep6nrer. 5. B.urx6ne 6riuro uri6ro xopdrurx cnopr-cu6noro r,r uo5rorvry ouh gaslr6 u6proe Nt6cto s r6poae. 6. B Srort ro,qi y uer6n6 6dr.no su o,qfidfi unoxoft oq6aru, uupttty oE Ee nporrycrfn sanirtrr. 7. C6n-uqe cn6rur, u nrf(rr norbr. 8. Bo ,unop6 pocn6 i6lour, AZ! ,m€ cxav6fi-rr ctoilsmdro.no.q6ua. 9. fl.6zaun s SroNa ro,zqf r Eparu6n, rurofi,qpyr r6xxe,6rrn ralt,,'yosofx ssax6\ex. 10. B rrrire pacorc63brBaJrocb ne r6.ntro o6 Srou rro5re, uo u6rlnlr Harteq6ramr er6 crmri.

2. Completali frazele cu conjuncgiile corespunzdtoare, traducinduJe in limba rusd.Deteminati valoarea conjuncliilor din propoziliile disjunctive.

Model. Bd.reporvr nnrr cvrorp€nu tetestsop, sau 6par str'r6fi saM cso6" crri:rt,

.-.", ,; Bdqepor"r rcr clrotp6.n."n- renerrisop, wtu 6par qrr6n salt cBoli crl,Ixf.1, .Ba prrr pa66ratm B ca,4y, bii'nposonrtJfi{ up6rruxy s Er6rbsoil,r arern6.

2. B cy666ry.rc 6p6ronrxogrin r rxn6, #iit'k nav npuxo4inu r6crw.3. SdU-'yyearxrl s6nrero xn6cca ,qa,qir rox{6pr nap6xuoi ulisarra,

"iiiit coctoritcs .

acrp6ra c nncfrensius. 4. Parcd K HaM B xJlacc npu46r s6sbrft yueutirx, '\dit'oAfs ns y.renurdn s6rnero xn6cca 6iaer yu,hrscr r gpyr6lt rdpoge. 5. Oare ,cecrp6 vexf uosnal6, oare fra ]innqe xr6-to sagB6tl vrenf; uo t'wreua? 6. B soc-xpec6nre x xoxj r uyseri, sau Bwecre c orq6vr lrrr crrt6rpuu Qyr66nrurtftNlarr. 7. Ba l..ret ycrp6raramr aeuep6 xyA6xecraennof caturoA6sreJlbEocrrr r n6rnefirur6re, ba nac npmnauinr,r r ce6e yuenrarrt coc64set nrr6:rsr.

3. Alegeli din paranteze conjunclia potrivitd ca sens.

l. -f nrc6rlrb cvlorp6rr S1'r66nrurrft Marq [o reneBli3opy, (a, uo,,sar6) Ivroft6par ncerg6 x6gr,rr na craArntlu. 2. Id.arftliwo ga;rer6, (no, ogu6rco, a)

'rror xon6lu ,

upofirf 5ro paccro.fnue nerm6lt. 3. @uriuvr 6rr.n ng 4ryx cdpuft, (rard, ogu6ro,no) uavr noxa:Enox on rop6rxr,ru. 4. Fiaou naxoAf:rocr tnocc6, (a, Ho, d,quexo)no uerraf upoxo4rino Mn6ro asroN{aurfu. 5. Msr Bce co6pfLnn gna srccxlipcml, (sarduo, a) eE npurun6cr' ornoxrirr. 6. B ropix eu€ rex6J cuet, (a, o4116ro, no)r gonfne qnenri $pyrct6rrre gep6arr. 7. flpyr se mo6fn rvmdro roaoprirrr, (rat6,

ogu6xo, a) vsr su6nn er6 ;tlo66sr r qt6r*rro.

o nr"oi';::r:

^::::t:^'!i{,., ,^,sora (rui) citea ziarur. 2. Sau mergem ru.in..ut*

grai sau vedem meciul la teievizor. 3. Am f[cut o excursie la pddure qi am vlzutua iepure. 4. Am vrut sd mergem ia mare, dar nu era vremea buni. 5. Ori bunicul

212

:': Il. Fraza cu propozitii subordonatei (C.rroxnonoArmneHnoe qpe4Jroxeutre)

5 Zll. ln fraza cu propozilii subordonate, acestea depind de regentE qi sint legatede ea cu ajutorul conjuncliilor sau cuvintelor conjunctionale. Subordonatele inrlimba rus5. se impart in: explicative (usancntimeatnuie npedao.ucduua), atributive(gnpede,uimetunorc npedaoucduua), de mod (npedrcucdaua d6pasadeilcmeun, adpttu cmdneuu)*, de loc (npedaoueduun udcma), temporale (opeuenndte npedaocrcduun),cotnpar at iv e ( cpaeuilme nutte np ed rc uc dwu ), cauzale ( npuailunue nped rcm duua),fiwle (qeteeite npedtoctcduua), condilionale (ycadeutte npedmcrcduua), concesitv(ycmyntmettuorc npedmuciaua), consecutive (npedrccrcdaua ctdlcmeun), sociative( npucoeduwfime.tbHue nped,,tacrc dnua).

Subordonatele se despart de regentd prin {rgule. .Cele mai multe, dintre elenu au loc fix, se pot gdsi la inceputul, sfirqitul sau.mijlocul frazei. Se plaseazi dupdregentd numai propoziliile comparative, consecrtive qi. sociative

Subordonata explicS. un cuviat din regentd sau intreaga propozigie, de ex.:.f ya!,co e wrcdte, rcor6pae aaxddumcn Ha Hriweil: yrru4e. Subordonata ror6.pataax6gnrcn na nfmef, jnuqe expliei cuvintul (n) rox6ne (Subordonatl atributiv6)..fl euepd nd 6un e 6u6tuomdxe, torouj cro 6ordl. Subordonata uorouf sro 6o16rexplicd intreaga regentd. (Subordonatd cauzali).

A. Plopozifia explicativi ( Ileaacnrtmeauuae npelrcucdaue)

Subordonata expiicativd completeazd regenta, ldrgind seqsul unor cuvinte(verbe, substantive, adjective etc.). Se ieagd de aceasta cu ajutorul conjunc{iilorrro, 1166rr, lu, kar{, 6jaro, [6jgro i6n, xarc 6fgro, rcarc 6r,r ne, urodrl He etc.,precum qi cu cuvinte conjunclionale: Rro, rrro, BaK, rcar6fi, cxdalro, nacm6rbrco,rcor46, r,ue, rya6 uouerwf, saudu s.a, Spre deosebire de conjunclii cuvinteleconjunctionale indeplinesc in subordonat[ func]ia de parte de propoZilie,;Compara{i.:

.t cninuan, nro Bbt noideme e Epawde. (uro - conjuncfig)., I c.rtrhwa,t, trTo Bbr crcasdru, (uro-complement direct-quvint conjuncfional):

t ueprr a cretrerrn - de misuri gi grad

215

Cuvinte.determinatedin regenti

l . 'Verbe, formascurt d a adjecti-velor sau a par-cipiilor (in func-

fie de predicat)

2, Verbe careexprimi indem-nul sau dorin{a:npocilma, mp6-6oaama, nped-tazdmu, paz-pewdmt, pexo-aeudoadmu, co-edmoeamd,xomimu,ueqmrimu

3. Verbe cunega(iane:. ue dyuarc^He nojtH,o, Heeide,t, nc ctir-wal etc.

4. Cuvinteleuddo, n1ttrcuo,u.eo6xodiu'to,edwuo

5. Cuvinte careexprimi percep-

fra:aitdemu, cadrwamb, Sa

6. Verbele:zoaopilntt , cra-sdma, dltnantu,cnita.amt,norcatdmuc.rt,uiecmeoeanra,saueudnu,

7. Verbele :6ohmuca,6ecnoxdumucn,ucnyedmuca

ConjtmcliitITO

qro6sr

q166rt

.rrriSsr

6y.qro,

6'!tro 6sr'ram{f

nar 6rrne. qr66srHE

Indici unfapt realdin regen-tT

Explicd oactiune ne-gatd inregenti

Are valoa-re modald

Explicifapt real,

Exprimiindoiala inexisten{afaptuluireal

Indicd oacliune ne-doritd

Schema fb'loshii'fidpoiiliilbr iipliCaiive

Coqiunclii picuvinte con-juncJional€

Exempie

fr ytuda, qro K HaM npttidym e6cmu-Am aflat ci la noi vor venimusafiri. Bce 6&,tu yaipeuor, troou tailudn ndpeoe udcmo -Toyi au fost convinSi c6, el vaocupa primul loc.

Ilpeno,qarirer.b npccuJt, qr'66u ltuns:ilu croaap* s 6u6ruordre -Profesorul a cerut si fufrm tiit-lionere de la bibliotecd.fl xou1i,, qr66rl mu cnet 4my ndcnto-Vreau sd. ctnli acest ctntec.

#- f+Sr

*'s€€.atE,

''t*

-3-ee:=:€l':r:;l

F'=:i:

::::: i

aai:i:

;:::=,

fl ne ninnrc, qr:66u mu ,44rre pac-cxazdtr Smom fiurcu - Nu lin mintesd-ni fi povestit acest flm.

Batcilo, ,tr66ut nrct jnrc ndu.t,l -Este important si, in{elegi acest lucru.

fiIot auie,ttt, t<xx t< u-trcdre noduexartauaruixa - Am vdzut cra a sosit layoald o mapind.

On cxas/r:t, nax-6ynro npenodaed-me.,u' *rameudmurcLt npun|c ntiutu xou-mpdtt'uue pa56mu -El spunea ctt prolesorul de nrate-matici sr t\ adus lucrdrile de eon-trol.

Cecmpd 6o.4aaca, xax 6u t ae 3c-6o,,tdm-Sora (mea1 se temeacs nrtcunva sd rnd imbolnivasc.

Cuvintedeterminatein regenta

Conjunclii 9icuvinte con-juncfionale

Valoarea Exemple

8. Cuvinte giimbindri de cu-vinte:npoeephmtcnpocfirnt, noun-nxepeco8dm.bcfr.,unmepdcno,ue-tnedcmuo, mp;itd-uo crcasdmt,xomdtno ys-ndmu, ue sndmu

1. Verbe, pro-nume

2. Verbe

3. Verbe

Verbe

5. Verbe

6. Verbe

Verbe

4.

JIII

Cuvinteconjunc-lionaleKTO, {TO

rAe, KyAa,orlcfAa

rcorAd

uorenf

saq6v

rcarrifi,noniprd

cr6mrco,uacrcrimxo

ExprimEinterogafiaindirecti

Indicd opersoanEsau unobiect

Are va-Ioare loca-tiv5.

Are valoa-re tempo-rali.

Are valoa-re cauzal6,

Are valoa-re de scop

Are valoa-re atribu-tivE

Are valoa're cantitatitivl sau ca-litativS.

fr ae gno,l, nocden ttrn uut cezodunHa sKcKypcurc - Nu {tiam dtcil vompleca astdzi In excursie.On cnpoctitt aenh, ue ecmpeuda nun ezd 6pdma e zdpode - El nt-aintrebot daci nu l-am tnttlni.t pefratele lui tn oras.

Ott vsud,l, o ttou nucatu e zasime -EI a aflat despre cine s-a scrritn ziare.Tu ,-eitdet mo, qer6 He eideta mao.ircecmpa -Ai vAzu ceea ce nu a vdzut sora

3u He lndere, rcyAd uAer lro't aa-md1jtc? -Nu gti{io vnde merge ace,st autobuz

Bdca crrqcfitr. rorr4. npudEm ndetd.Vasia a intrebat cind yc sosi tre-nul.

M u te rr6.trR, uoueuy on ne npuwile wxda1,*-N-am gtiut de ce n-a venit lascoalit.

I{umepdcno 6dr.no 6r,r yonirr,o sau6uottd uadena udaoe n.cdmue -]s fi interesanl ile ptiut pentru cea tmbrdcat ea rochia cea noud.

Iar rre sniierur,, vax6e ynpauatduue ua*tsddaau ud 0ou7 - Nu qtii ce exercr-liu ni s-a dat pentru acasd ?

I'Is zasdm. aut ysufltn, crd.nrnxo ,lze-dtiaeil saeoeeaau ndwu cnopmcuiuor- Din ziare am' aflat clti medatiiau oblittut sportivii no;ffi.Pour)u paccxriswaa-,t fiacrc6Jrrrco la.q-crcEtoil 6uta ucusnu paSiuux do 23Aaeycma- Romanul povestea clt degrea a fbst viala muncitorilor inaintet{e 23 Ausust.

2t1 2tt

intirzie cumva la lren.) ,fl 6emoxduaca, xaxtemeam sd nu intirzii cumva la tren.)

Conjunciia narc 6rr re este mai expresivd

6w ne onosddmt na ndesd (ML

decit qr66rr xe.

Observalie.Conjuncfia qro6sr se foiosegte in subordonaie cu verbe la timpul treeut, de ex.:

Oa.xdaemr'$66br ubt endcme nownl e medmp. (El vrea ca si ,mergem impreunila teaFu). 'ln propozilia explicativd cu ItaK 6rl ue sau qr66u n0 verbul Se folo-seqie ii timpui'trecui, cind acliunel din iegenti li'iiln iri6orArinate sinl"asociatecu diferite persoane, qi la infinitiv, cind subiectul acfiunii reprezintd aceeagi persoand.Compara[i: fi 1ecnoxdwca" rcarc 6rr ouue onosddl na n6es4. (Md temeam sd nu

Exemple

V orcnti cudit Tor, no*r! uutdonrcnth 6tluu damu xurtey -Lingd fereastd stdteo acela&mis trebuia sd-i ddm cartea.Tor, ror6polry,,ltcndnuu,toco ded-dqama nem., 6ttt eE cmdpwuucdtnou -Cel care a implinit 20 ani eraful ei cel mare.(dxAnfi, uefr, mpyd nouoedemcmpdumu ndeoe o6t4ecmeo, sacttj,-ilcunaem ndueeo yeauednun -X'iecare (om): a 'cilni muncdcontribuie Ia construirea societd[iinoi, meritd respe,plsll ne517u.

a. Epam 6un rew, x.t<o*r,1i uut o6pa-t4dtuct sa cpadmon - Fratele eraacela ciruia ne-am adresat pentruun sfat,b. Cetd 66uo rarc,6e, xarcfiw a ce6€ezd npedcrnaothaa* Satul ardtaafa cum mi ham tnchipuit

Observalii. Cuvintele conjunclionale rcor6prfr qi rcan6fi se acordl in gen qinumi.r cu substantivele din regentS. pe care le determind, forma lor cazuald fiinddeterminatd de verbul din subordonatd, de ex.: fl nocuornpt\ir r[runrvr, o KonipoMnutdnue zasdmax. Substantivul $nirru este de g,enul masculin, la cuneirul singular.Cuvintul conjuncfional o nor6pou este de asemenea la genul nasculin, numdrulsingular. llucdau o .rEM? ffuca,cu (o Sf.nrr"re), o nordpou - std in cazulprepozilional. cuvintul conjuncgional qeii determinl substantivul din regentdcare denumeqte o persoani. Genul, riumdrul qi cazul cuvintului uefi depindde genul, numirul gi cazul substantivului din subordonatl, de e*.1 py^ntitHcKuilnoim, tat noSrta nepeeedeud ua piccxufi as&tc, poditrcn a uaqri,ae udutezo edxa(Poetul romin, al cdrui poem a fost tradus ln lirnba rusi, s-a ndscut la inceputulsecolului nostru). subsiantivul noSua estede genul feminin, la numdrul singular,cazul nominativ; cuvintul cbr este de asemenea de genul feminin, ta numa*isingular, cazul nominativ.

Conjunc{iile qi cuvintele conjuncfionale pot forma perechi impreunI cupronumele din regenti, astfel; ror-rcTo, Tor-{Tr}, Tor-nordpbfr, raraifi*rcarc6finrar6i - rcor6prrfi, rar6fi - rro, rar6fi - rcar 6f4m,

. Propozifia atributivd (OnpedetilmerbHoe npedaowdnue)

Propozilia atributiv[ determind substantivele sau pronumele din regentS,cu sare se ieagi prin urmdtoareie cuvinte conjuncfionale gj conjunclii: nrr6-prd,rcar6i, refr, ryA6, ornfAa, rcor46, KaK, qro, 1166rr, c.r6nno, 6f4ro, Sfgro 6sr.

9 Ul. Schema folosirii propoziliilor ailibutive

,;i

flI

Cuvintedeterminatein regente

l. Substantiv

2" Substantiv

3. Substantiv

4. Substantiv

5. Substantiv

6. Cuvintulrar6fi

cuvinte con-juncfionale9i conjunclii

Valoarea Exemple

IIpowEt rponn6fi6yc, na rcor6ponrn dsucy e wrcdty - A trecut tro-leibozul cu care merg la gcoald.

B eopdx cmoAau milnnte Auu,xarcfx .s daoud ne ndunp - Lamunte au Jost zx.le cdlduroase, cumnu-mi mai amintesc sd fi fost demult.

R uau e wrc1ay npuwEl nucfre;rr,usa poudnot n vumd/t eu4C Bddmcmee - La noi la ;coald avenit un scriitor ale cirui ro-mane le-am citit in copildrie.

3mo 6ota zdpod, r1e npowad uoEddmcmeo - Acesta era oraqulrrmde mi-am petrecut copildria,'

?mo 6&,ao u6crq roruf nag{A,xor.q{ .a xodiltt na cmaduda -- Asta a fost acum o luni, clnilam fost la stadion.Cezddua 6aut raxilft xe mdnnwildeno, *tn u auepd- Astdziafosto zd tot aqa de cdlduroasd cagi ieri.

]ll couiot" I cyvinlg-deterrrinate

I conJunctro'

[-;:ffi; |"ili"uri,i"'-

8, PronumeleTot rarcofi,T&KOB

lcTo, tITo

rcoroprul,narc6fi,qefi

KTO, [ITO,

rcoropuft,rcarrii,refi, vto-

xax 6yC.IIOBEO

Indici identiia-tea persoauelorsau obiectelor(nror'rro);are valoare a-tributivi(rcor6pufi,rar6fi)sau de aparte-nentd (reft)

a. Identitateapersoanei. Va-loare calitativi

nor6pufi?

rar6fi?

r4e, xy46,orrfaa?

rcorAri?

KAK

6f4ro, rcarc6frroc,rdrno,

Aratd identita-tea persoanelorsau obiectelor

Indici calitateaobiectului

Are valoare deapartenen!6

Valoare spafial

Valoare tempo-ral6

Valoare deparal'ie

2L6 2t7

I

I. t I

II : : : t : ' , t t : : l - : : : : ' : l l l l : : r . : : : :

$ 242, Transformarea frazei cu subonlonati etributivi ln propozi{ie du conitru4ie

participiali (3audwa ctotenonodrtun,uuozo npedta,ucdnua'c npuddmotmuil

onpe de t{tme,cunata e nped Lrocrc duue c npuvdcmttotu o6opdmo u )propoziliile atributive pot fi transformate in construclii participiale intrucit

sint sinonime cu acestea.

I natineti I clteva reguli de transformare a propoziliilor atributive in

construc{ii particiPiale.

Transformarea este posibild numai cind:

a) cuvintul conjunctional sti in cazul nominativ sau acuzativ firi prepozifie,

iar predicatul este exprimat prin verb la rnodul indicativ, timpul prezent sau trecut,

de ex.; 3mo eduotil euc'rcuil dou e z6pode, nordprrfi nocrpdlunu e Smou aody.

- )mo cdnwil earc1xuil dou e zdpode, nocrp6ernrufi e Smou eody;

b) pa*icipiul st[ ]a timpul prercnt sau trecut ca qi verbul din propozitia

atributivi, de ex. : Tempdda, rcom'pat Jte,ffirr Ha cmotd, a xynfut e xudcrce'

- Tempddo, ,rex6ryro ua cmond, n rynfia e rudcxe;

c) dacl cuvintul conjunclional st6 la cazul nominativ, in construcfia partici-

pial6 se folosegte participiul activ la timpui prezent sau trecut (vezi pct. b);

d) dacd cuvintul conjuncfional stI la cazul acuzativ, se foloseqte participiul

pasiv, ia timpul prezelt sau tecuto iar subiectul din propozilia atributivi devine

complement indirect, exprimat prin cazul instrumental, de ex.: @uaoa, ttor6prnE

xrr eruo4r6;ru e uemedpz, deuowcmpilposarxcfl I Eenmpt)nuaou xuuomedmpe.

-euatu,upocu6rpermuli. niuu a uenre€pe, deuoncmpupaaarlcn a qeumpdtt'uou

KUHOmeampe.

cind fraza cu propozi{ie atributivl se transfonn5 in propozilie cu construc-

fle participiald, cuvintul conjuncqional se omite,

constructriile participiale se despart prin virgulS sau virgule, dac[ stau Ia

mijlocul propozi{iei (vezi exemplele de mai sus).

Exercilii5, Determinali valoarea coniuncliilor ;i

explicative de mai jos.cutintelor conjunclionale din propoziliik

1, Heo6xoArillo, vrd6rr Bce npoaaaJrrr3riporann 5ro cruxorsop'uue.2. fino-

oos6rosan cecrp6, qr66rr os6 cxoArina IIa BgIcTaBI(y. 3. On ne 3IIaJl' rAe nau ncrpd-

rfiMcs n6cre o66xa.4. Hmcr6 ne sliAer, xyA4 os no:roxfn rcnfry' 5' Heusudcrxo,

rro 61iger rrrcryn6rr n6prwrra na nosq6p're. 6. Mesi cnpfuuralra, ae 6(rl lr'r g

n npdunou rog! n Koxcrlsne. 7, Marr He :x6la, rouelrai run6AIuut crra onas,ubl'

Baer Ha o6el. 8. Mu cadurarir, 61inro y uac 61i4er qar6rr ldxuaro npo&€ccop rc-

r6pr.rn. 9. OFfi rcnourxSln, nar n up6ru.norrl ro.rrf pa66rala ua crp6fixe. 10. Bce

6ecnor6unracr, qrd6ll t se ono3A6r sa n6esA.

21,8

.n6Arure 46cxrr rer. Z. U ror"'iffi"itT@ ror, ronali npucyA/rnu n6pryro6rpd r{,rro. 8. Crarrri, rolrf rrr nepeail 6r,ra6r ra ronqdpr? 9. X He uor acndvauru,

' 1, .{ov, ryg6 iuu uepgixaau, uaxdAlncr ua f.rrr,rqe Jr{niina. 2. on cnpocfarli4a,.xyari no-6xaa arrd6yc c rypriiraua. 3. yqfrenr crdg6r, rorg6 Nrrr 6f,(e*anpoaogrfrr upouradgcraeunyro np6rrury,4.B ro 16ro, rorg6 npoxogfla o,rnvl-nuiAa, s rdpo.{e 6drno r'mdropg@p, 5. Trr ne ln6eur, xaitdft llnrep6csuft xorr-lipr I c,rfrua.lr n cy666ry! 6l croira rar6a xap6, xax6fi rre 6di;ro a noc-

r xordpor'r xsa usndctrirui axrdp.*5ror6poro ue nrigel rpu rdga.i,nouerray n ne nporu€l ua roucylsrd-unro. ,rrolr5par saugJr6 n6pnoe v6cro.gi,xro sanuciia 5'ror porvriu?a nordpora npoaar6.nu npourondprr.rge yrripuurr vntlro nurepdcnoro.

q:r65rr r cxoafia,s anr6xv.

+1:..i

fl:lji. l

.*tti

Ej.!.ig

i:,i

;ioit!,

{i

xarc saqNn6erc.q n6c[*. 10. Mali 6rrn rar6fi xe r€nnufi, KaK r{ B .updulora roai.

,"ffiransfornapi lrazele cu propozilii atribrtive in propoziyii cu consffuc{ii partici-piale, orienttndu-yd dupd regulile expuse la $ 242.

'. l. crrenr6 .rrs, ror<ipufi ucgror6aua, yveuux{ cr6prurax rn6ccon, noragdnnxa ropogcxdv secraaiae. 2. 5ro 6un cra;udx, xoropui nocrprinla ruoloE€xrrdpoas. 3- B rnrire 6fino r"rs6ro unnrocrpdqr.rii, xor6prre sdrnoasrar Esa6crsrrfi,xyAdxnux. 4. fluc6re;n, rorciprrft paccriirsrroaer: o6 frofi gr<cne.afqni{, caM rrDu1rr-naar s neE y'r.icrne. 5. 6repo, rordpoe uaxo.urrcs r rop6x, dreur rnybdroe. 6. a'r-6ou gnn vr6porc, ror6plrfi q notap,hr 6p6ry, nexir y xerd ra e-ran6,'7. Brrcryniinacnoprcra6nxa, rordpaa ranari4 ndproe udcro no rnvnacrure. g. orrpirrxy, Ko-r<ipyro r.nocl4-ir aplry r flno€uru, or nolyvii;r u6per aenr.

;{Traduceyi in linrba rusd.

{b1

i. Piesa de teatru pe care am vizut-o ieri este scrisd de caragiale. 2. carteacumpdrati de fratele meu este foarte interesanti" 3. Casa construitd de muncitorise giseEte pe strada noastr6. 4. In ziar s-a .scris despre o elevd. din $coala noastricare compune poezii. 5. sportivii noqtri, care ail participat Ia olimpiadd, au oblinutmulte medalii. 6. Am plecat de la teatrul deschis de cutind. T. Am scris in caietulpe care mi l-a dat fratele meu.

9' Completali regentele din coloana sringd cu subordona.tele potivire ca sens dittcoloana din dreapta.

l .{pyui cnpocri,ur raer_i,2. Msr ronoprinlr c cnoprcra€xrofi,3. Marl npoci.na ivleui,

5. Cxo4rl r-ra r(rcraary $ororpi$rfi,4. Buepd x rcrp6.rn-n Apjra,.6. Blr ruiere,/. JTC ObIJI ltolrd.

8. Ha ndpaoir,r srax€ a6Ma 6btrr' Marasfx.

I

219

'fropoz$ia"-de"-mo ."(-IiIpedaoorcdwu,fl.'46Ftba*:4ifrenrcu*,'adpw**-cmdneuu) """

Acest tip de subordonati arati modul desfdquririi actiunii sau gradul.de rea-lizare a calitdiii unui obiect. Se leagd de regentd priu gonjupcliile qi cuvintele con-juncfionale: vr66u, rror cl6nuo, r6rno, 6ftro,.t11x 6flro'- rax, cttinlcg.

i Schema folosirii propoziliilor de mod

Observalie,Conjunctiile gi cuvintele conjunclionale formeazd perechi cu diferitecuvinte

din regent6, de ex.: Tar-qro, ran-ur66u, ct6;rrrco-'rro, rar6ft*uro..

220

P,r.opozifi1.!e,,loc.,lllpplrgeg,"el49__!ligrnQ).".:.:,,;,,:,:.

Avind valoare de precizare u tobutoi ac{iunii din ,egenti, subordonatete de,i-:;rii,r toc se folosesc cu conjunc{iile rAe, KyA6, orrfAa.

Schema folosirii propoziliilor de loc

Observalii. Cuvintele conjunclionale rge, rcyg6, otlcfAa fotmeaztr perechicu unele adverbe din regentr, de ex.: ram-!'Ae; TyAa*rAe, TJrr-rAe, rcr64y-6'gsorea,q6-rge, rJg6-xy46, TaMJrcyAa, orrfAa-orrcyga.

Subordonatele de loc, care cuprind in structura lor cuvintele conjuncfionalenge, ryAi, orxfga, sint omonime cu propoziliile atributive. Subordonata de lociletermind insd in regenti complementul circumstan{ial de loc, in timp ce atri-butiva este legatd de substantive. Comparafi:

.r a) Taa, ede uaxddumca tdnnuil meamp, uticmo deuoucmprtpyrcmcn $fin uut.{|ge man u4c:ro geuoncrpritriyrorol Qrinrrrrn?- ede uaxildumca tdmnuil medmp)

Deci propozilia ele uaxddumca tdmuuil medmp, deterrninind complementul de locryqr, dLt regenti, este propozitie circumstanlialI de loc.

,,, B.ndpt<e, ede uaxddumca admauil medmpo urictno deuoacmpfipytomca fiil-muu,[B ran6v nipxe u6cro Aevroucrpripyrorct $f.mlor? - ede uaxddumcn tdmuuil

$ 243.

Cuvinte do-terminate

din regentI

Conjuncliigi cuvintecoqunqlo-

nale

Valoarea Exemple

l. Verbul

2. Adverbul

4. AdverbulcroJrbro

5. Cuvinte qiimbiniri decuvinte:rarc, rarcrifigo ro16, gorarc5fr cr6-tretrtr

3. Pronrax6fi

KIK

xarc 6f.qro,CnOBnOi6frro,r6qso

q156rr(rm6)

qTo

rITO

tITlO

Iutensitatea acliunii

Valoare com-parativi

Yaloare final6

Intensitatea ca-lir61ii

Yaloare cantita-tivd

Valoare conse-cutivd

Bri6yuxa yudern paccnfsrrnarrcxdgrcu, rcax uuxmd dpyzdil Budueil. ceaui - Bunica -'g.tie sL,po-vesteesci basme ca nimeni altuldin familia nnastrd.

a.Ond 6u,td oddma max, Kar 6f,qroxamd,qa udmti e medmp - Eratmbrdcatd aga, de parcl, vroiasd meargd la teatru.

b. Hj, ucuo p a6 6 mamo rar, ur66w d o-6ilmoca xopdwux pesytamdmoe -- Tlebuie s6 se munceascd astfelca si se oblind rezultate bune.

JIec rat<6it eycmdil, ,rto ne.ftginpoilmti uetoedxy- Phdurea esteatlt rle deasd, laclt li este greuomului sd treacd.

Oa cr6.nrxo nanucda, qro He npo-qumdmu sa qac J z4 scru's aqa demult, tnclt nu reuSegti sd citeStitotul tntr-o ord,

frpye rarc 66tcmpo eoeapiltt, uroeed mpyduo 66tto nou.hmv-Prietenul vorbea aga de repedeolncit era greu sdJ inlelegi.B zoptix 1tlttto Ao. ro16 xdtoduo,qro n4u naldm nammd - Inmunli era aga dey'lg, inclt ne-ampus paltoanele.

l. fiou n:ocmptju"qu rau, rge pd-nawe npbxodilaa dopdza*Casaa fost construiidncola wdeinaintetrecea drumul. ' 'Bc6gy, r4e pactnEm tec,.uadzo4eemde -Pute tot unde e pddure,cresc multe flori,

2. On noxaslirt pyrcflfi ryn6, :cyadnanpdawtuca mvprtcmw - El aaritot ru m.ina"intr-acolo, undeau plecat turi;tii. BerAe, rgrg6 alrrnpuescrcdtu, nac acrnpeudnu Ka.Kdopoeux zocmeil -

Peste tot unile soseam eram intim=pinali ca niste oaspe,li dragi.

3. II maa, orxfga ca&wanucozotoca, 6&ao ua6eo napdda-- ,!i acotg de untle se auzeauvoci, era multd lume.

3. Indic[ punc.tul de plecare aacfiunii

"A.dlerbe:mau, mydd,.edee4 aezdd,acfudy, omo-eabdy,noeab-

dy, mym

22r

l.i* i

i i ; 'r ^rn*o

Aceasti propo;1i" o.t..tini luuiniui *p* oiofunc{ia de atribut. Prin urmare, propozilia zde uaxddumc.satributiv6.

t - . ,?.

LXerctIu

. ' . , " - . . . . - " ' ' , ' . . . :. . . . . , ,_- . . - , , " . . , . . , - . : . . .regenti, inCeplinir:dGmuufr metimp este

lA. Copiali propoziliile. Subliniali cut,intul din regentit de care este legatd subor-donata de mod.

l. Ou roropr'r,r rax rpdvro,,rro 6trro cniruno s cocd.Enefi xovxare. 2. Cnopr-crradn 6ex6a rax 6r'rcrpo, cr6sgo rerfur na rpilr.nrrx. 3. H6no yufrrca rar, .rr66u

ro6<ifi ropaf,nacr urx6ra. 5. Fnag6 y ne€ rarfe cfure, uro r6.xyrc; Heecrdcrsen*nrruu. 5. M6JrrsuK ycri.ur ,uo rax6fi cr6nenrr, qro lre vor uarri a6nrue. 6. Hinayv6aa neru, rcax nurcr6 Apyr6fi s H6ueNr r.n6cce. 7. Cser 6rr.ir rardft ray6<ixlti,qro gerrsi 6dlno npofini. 8. flnruf rar<, vrd6lr nce vorlrl. nonirr rrort rr,tficalr.

V.fr. Alegeli din parante;d cuvintul conjunclional porrivit ca sens.

L On nour€.n ryAe (rne, rya6) 6ex6rn cnoprcudxrr. 2. BdrcraBxa 6ur6 or-rpdrra rav, (rae, ryari) p6rrure 6r'ui cnoprr6.n. 3. Tav na crprilire, (rae, or$taa)npr.rdxa;r uori ordq, 6A.no lur6ro ltoro,q€xr. 4. .flopdra neilt ryn6, (rae, xya6)Eaqr.ru6rcs rycr6fi nec. 5. TaM, (r,qe, ry,{6) pa6draer voi ol€u, crp6ar E6Br,rf Ma-ra:ris. 6. Tari.r, (xy.q6, otrj'aa) loi uanp6amlrcr c 6p6rorr, Haxoarircq Aov 6r.quxa-7 . Mgf.A nocn6ru pa66rarr ry,nA, (Ky,[;i, orri,qa) nodxaa u vort .upyr. 8. Taw (rac.

rya6) piinule 6iuro n6le, noc'rpdunra rdrrri ear64.

12. Determinapi felul subordonatei (de loc sau atibutivd) ln frazele de ntai jos.

l. IIIrd.na, rg.e r yuycl, 3ar{r:ra ndproe vrjcro s coperuon6nurx no rr.rvuicrurc.2.Tau, r.{e orrpr'r:rr n6ryro 6o:rlxriqy, ecrr, He6olrrudft napx. 3. tr6poa, orrli.oar,tur uptt6xanu, ne.Eiinuo npd:Atroaal cBoe nrrracotl6rue.4. B 4ep6ane, rae xurjrnlruru pd4croerr{r{Kr{, ecrb 6.reHr rpacrlrr,rfi aov rynr'rypyr. 5. fl onrirl xo"i-i,'no6xarr, ry.q6, rAe rr,rrr pa6draar a6roll. 6. Ildurs cliluuanacr orriAa, rAe pe-nerriponaalr yuexrarf cr6puux xr6ccos. 7. Aur66yc uanpinr.ncx ry,[e, ttyr6 y:t(6no6xalo H6croruxo senocune,qfcrog. 8. B 6o.nnu6rra s6re, r.u.e npoxogrln (recrll-riilr xy,u6xrecrncnnofi cavoA6re;rcrocru, naxogliJrrcb rr n6rull po4freln.

fi. Traduceli.

1. Unde n-a fost pini acum nimic, o lume noui eu am sI r idic (M. Beniuc).2, Pune creiouul unde zice Toma. 3. Unde au lucrat sdpt6mina trecut6, Iucreaziqi acum. 4. Fuge, cum fuge un sportiv. 5. S[-1 pregitegti ;i pe el bine la limbarusi, cum m-ai pregitit gi pe mine. 6. Cum iii vei aEterne, aqa vei dormi. 7. Primulmergea Petre, care cuno$tea drumul. 8. Lingd parc se aflI casa care a fost con-struitd (de) anul trecut.

222

Propoziga''iempoiiff @peientdi' ipadain; wdnue)

,,,,:,, $ 245. Subordonata.de timpseleag6 de regentd princonjuncfiile: Kor.u{ uor6 (cit. , timp), KaK rdrrbxo (cit timp), n ro np6ur xarc (in timp ce), c rex,trop rar (de cind),

' I no tex uop nor6, (pin[ cind) nP6xle ven (inainte de). lntre regent6 Ei subor.'' donati existd diferite tipuii ile relalii aritind felul cum decurge ac{iunea in timp

Schema folosirii timpurilor verbale in regentd ;i subordonatatemporald

Timpul ver-bal in

regentA

Conjunc-liile

Timpul ver-bal in subor-

donatA

Modul derealizare arelaliilortemporale

Exemple

1. Verb deaspect im-perfectiv,Ia timpulprezent,viitor sautrecut

2. Verb deaspect im-perfectivsau per-fectiv

3. Verbeimperfec-tive sauperfective

4. Verbeimperfec-tive sauperfective

KOrAa,

IloKa

rorg6,KAK

Itoc,rerord rax,c Tex llopKAK

go rcr6rcarc, np6-x.qe rIeM,n6pe.q reuKar

Verbe deaspect im-perfectivia timpulprezent,viitor sauuecut

Verb deaspect perfectiv

Verbe im-perfectivesau per-fective

Verbe im-perfectivesau per-fective

l. Acfiuneasimultand

2, Acfiuneadin subor-

donati pre-cedl ac-liunea dinregentS.

3. Acfiu-nea dinsubordo-natd pre-cedd ac-{iunea dinregentA.

4. Actiu-nea din re-gentd pre-cedi acfiu-nea din su-bordonati

KorAd q nucrina nucwtd, 6Paruumdt xnrtry. Ifon6 y veuiecmt BpCMil. x 6!ty ea+u*t/t'nl ac.a n'iccxHI\t lsrrx6ll.

M:llt nouutti n re6rp, ltorgdcdd,taru oce ypdrcr. 5. noc:tti.'reruj renerpivvry, Nor.q6 r-:-udt o er6 ycu6xax sa orltM-nu6re.

C rex nop KaI( MbI etntpdnu*tuca, npowad rpx rdaa.

Mut satu'itl n rr.lyt6fi, npdxge.r6u y6xarr ur Storo rclpoaa.Flepea rerrr xtr udmil,s utxo-Jry, s t1o36onul cBoelr4y Apyry.

Observalii.Unele conjunclii compuss se foiosesc in doui variante: l) conjuncliile c rex

nop RaK, Ao roro rcaK, trp6xAe qeM, ndpe.q reM rcaK (inainte ca) fac parte dinsubordonatd.;

2) prima parte a acestor conjuncfii c rex rop, Ao 1016, np6xge, u6peg renrintrd in regentir, iar parlea a doua - KdKr qeu - in subordonati. In cel de aldoilea caz accentul togic cade in regentd pe aceste cuvinte.

r{S, 223

lI

Propoziliile temporale"cu -conjuncfia' ror4ri'-sint "omonime-'cu"propoziliile

atributive cu conjunctia xor4{. Prima propozilie (temporal6) este legatE .de ver-bul din regent6, iar cea de a doua (atributivil de substantiv.Comparati.: rf rfour€a e 6u6tuomdxy, rcorAd xdarrulrucu ypdxu. Rorg6' s nowEta 6u6nnor6ry? - Korad xdnqulucr yp6ru. (P+opoziEie temporal6).

' B ecnoaundro .ndmnue xanfir<yrn, morg6 vst 6drln ra v6pe. Kanfe n6rnneraxrkynu r ncnovrn6ro? Kora6 inrn 6duru na'v6pe (Propozifie atributivl).

Propozifia comparativi (Cpaeailmennoe npedaocrcduue)

Propozilia comparativd determind regenta cu ajutorul comparafiei. Se folo-sesc conjuncfiile rcarc, 6f,qro (parcd), rarc 6fxro (de parci), r6rno (exact),cn6sso (parc6) etc,, cu ajutorul cirora se redau diverse sensuri ale comparafiei.

Schema Jolosirii conjuncliilor in propozilia comparativd

s 246Conjunclii Valoarea Exemple

KAK

rar 6fAm, 6t'aro,r6sso, cJ6nno

Sint comparate obiecte saufenomene egale, reale

Comparatia. are un aspectireal, presupus.

Ou yvfiaca xapout6, xarcu ezd cecmpd-El invdlabine ca gi sora lui.

,{ou xasdacn nycmita, warc6llro e nEu uuxmo ue crc{tt- Casa pdrea pustie, de par-cL nimeni nu locaia (n-ar filocuit) tn ea.

Obsert alie,Propoziliiie comparative cu conjunc{ia xaK au structura identicd cu propo.

zi;iile de mod, deosebindu-se de acestea ca sens. Comparafi: Cnopmcudu

6eucda max uce 6thcmpo, xarc 6deaem otuanilfrcxuir ueunudu, Kar< tax xe

6drcrpo 6exrfu cuoprcr'a6r? Kar 66raer onsmnftftcxuit qevnu6u. @ropozifiede mod).

Pddy 6ua cnochSnatu yveuuxda, t{ar u uudeue ezd oduoxttdccuuxu.

(Propozilie comparativi).

Exerci{ii14. Ardtapi modul de realizare a relaliilor temporale in frazele de mai ios.

1. C rex nop KaI( q ganuc6lcr r rpyxdr uo xrilruu, r nu p6sy ne orcircrnoaan

sa erd gaceA6sunx.2. flepeg 16r,.r lcaN rynriru 6un6rrt n re6rpo x saurdr ua n6vry'

3. Kor,u6 AaH .rr.It6n cnoi.i cruxri, e gSre ctofra rraurrar6. 4: E66yIlra nogsonlira

uart, xor46 yzudra o rrlodfi 6on6ssr. 5. flp6xge qerr,r naq6rr n6r1to pa66ry, I

221

t : . - , : . . : , . - , . . . .^ - .

T Taa;qhn"u6taqrc;'serEribior'tji"airAA:6,,Cetbi Aa3! xe upn|iaai,-rar rOai':-.: :fo rroJryeriJra or Hac renerp6rrMJr. 7. Ilo&i;vars.rordBl|ra 'o66Ar.cec 116 efi .novo-

riJra. 8. KorAi s nepenucirn Dcc ytrpaxreEus, r rrepeAen yu66uux,oAaorneccrlllry.

.15. Completali, regentele din coloma din stinga cu propozisii de loc sau atributivedin coloana din dreapta, orienttndu-vd dupd sens.

l. .[ ucpegdur xxfry 6p6ty,2. Osrno6fr scnoMEF6TD o rcrp6re

aPYg6fi'3. 3axrlf r l6le crer,4. B ru*re onfcrrsarcs crn-i'raf,,5. 0n caal xufry r 6r6anor6xy,

8: .{au uenfnor4p6aun,

xor.qi ee npo,rur6,r.xorgi yrrii.n o vo€v .que pox.46uur.

xor4i co66xa csacrd pe6€ura.rorA6 rdrvuacr $fnrv.xory6 sdruucar Hs HeE sdcxorrxo crs-xorropdrufr.rora6 osf 6s1nu r ropix.

.i

II

,:i

16. Determinayi Jelul subordonatelor (comparatit'e sau de mod).

l. Ox nftr.rsAe;r rax u.n6xo, xar 6iAro 6111 6oaurtrv.2. Ha jauue 6irno rarrennd, rax 6rrs6er r6nrxo r uic. 3. Anr66yc ur€n rraiarensee, tr€M 6ex6:r cnoprc-u€n. 4. Clfluranacr ro cnpira, ro cn6ra n6cnr, c;rdrxo ne.n l1dlrrft xop. 5. flu-c6rr cr6:xy raK rr(e rpflno, xax nepegirr crosir\alr r6nax rpardr. 6. Meri arb6mpoarirelra, rar oxri n66*r n apynftx caofx gerdfi. 7. ,{ov x6xercg nycrdrv, rar6jgro a n€v suxrti ue xEEeT. 8. O66n y vexi noryvilncr rrlicrrrv, 6jaro erdnparor<iarla calrS varr.

17. Traduceli in limba rusd-

L In timp ce el iEi ficea lecfiile, afarl ploua. 2. Cind a terminat de lucrat,fratele l-a dus la concert. 3. Cind nu gindeEti, atunci greEeqti. 4. Cum m[ scol,imediat fac girnnastied. 5. E mult mai inalt decit am crezut. 6. Iarba este umedlca qi cind ar fi plouat. 7. Eu i-am scris precum v-am aritat. 8. Fuge cum fugeun iepure.

Propozif;e cauzeli (Ifpuuriwuoe npedaowdnue)

$ 247. Se leagl cu ajutorul conjunctiilor noroult rro (pentru cd), orrorri rro (fiind-

c[)" rex rcar (deoarece), noocrimry intrucit), n cssrfi c reM qro (dat fiind cd),6.naroaapi ronf xro (mullumiti faptului cI) q.a. Conjuncliile cotnpure, cuexcepfia conjuncfiei ran Krx pot fi disociate: prirna parte (nororuf, 011016, ncscgli c reu, 6.iraro4api rouj etc.) aparline regentei, iar partea a ll-a (rro)

- subordonatei. Disocierea conjuncliilor contribuie la sublinierea importanfei

cauzei exprimate in regenti. Comparafi:fl nadia nattnr6, uoron'rf qro 66ttto xtitoduo - Mi-anr imbrdcat paltonul,

pentu ci era frig.".fl uad6,t. nattmd norouj, wo 6&to xdrcdno- De aceea mi-am tmbrdcat

paltonul, (pentru) c4 era Jrig. Conjuncfia compusi rar KaK nu poate fi despdr'1itlflri schimbarea sensului subordonatei. Comparali:

15 - Grlnatica limbii rusc dc uz polar c. - 1581 225

I.i$rd"r",*ltr.lr:'-O..9..J.-cgigr,"pg,.gggs-gq{;+nq6.ft;S.rafogapf -lio_1]!ly;$,,is,,_ am',frti{s'rrtg,.cjioid.

{

' On cdt e mnxcii, iarc?ar oilriDiiiii':aiii'"ioiiiaim'--n"a'"iiiit""iiii!ii[i pentruci tntirzia Ia concert (Propozigie cauzal6).

Ou oddacx raK, KaK euy nocoedmoeat dpye - El. s-a tmbrdcat aga cum /-asfdtuiq prietenul (sdu)

,(Propozi{ie mojalil

Propozilia de scop (I{etteede npedaoucduue)

Este tegatd cie regenti cu ajutorul conjunc{iitor vr66u (lro6), (ca sd), c reu.rr66u (pentru ca si), anq ro16 vr66u (de aceea ca), sardM qr66br (pentruca sd), paltr 1016 rr66u (mullumitd faptului ci). Pentru acest tip de propoziliieste caracteristic modul de intrebuinfare a formelor verbale.

$ 248. Schema Jolosirii Jormelor verbale tn propozilia de scop

Exemple

r'tarritgcrr. 4. Ery 6drro x6nO4so, noior4i .rio oE 6r,in s nprrorr,r [6Jrbrd.5. flpr,rurl6cr ornoxltir uo6rgry ii'.I(Jryx-HAudxy, r cssgli c reN{.sro ga6oa6a rilofcr6purnfi 6par. 6. OAesiftcr rbnn6e, nororrlli qro rra jtrrnqe rAer cner. 7. Oneasoesin sono'rfio ue46.ns, 6naro.uapf rouf vro c 4drcrna saur,rNa6rca cn<iprov.

Observalie.Conjuncfiile compuse A"ns ro16.rr66u, c ren 1166rro pdgn ro16 .1166rr, tar6u

.rr66u pot fi disociate:4m ror6,creu, pdgn ro16, rar6u rdmin in regenti,iar qr66rr in subordonatS..

Exercilii18. Transformali Jrazele tle mai jos in fraze cu conjunclii disociate.Model. fl, ne npzur6n x te66, nororuf .ITo 6o16r. -.fi ue npltur€n x re66 norcuf,

.rro 6or€,'I.1. Hapda no6eg/rn, uororray uro o6pur s cndrroe 6igyuee. 2. B csssit c

TeM qro saqrur6rucr exl6.rrensr, rrrr orloxfln ercnfpcuro r r6prr ra cne.ajrcruufi

zzo

19. Traduceli tn limba romdnd frazele cu propozilii de scop.1. H6.qo rcrarr p5no, yr66u ycndrr npurordErnru s6nrpax. 2. Ko une ga-

tu6r um6nssgrft rou6prq, sr666r gssrr rnfry. 3. -S 6rr:r na n6ure, qrd6rr noc.n6rrnorApaaritenrnyro renerpi'rvrlry pogurlnvr. 4. Marr nonpocrina, .rrd6rr rabr xyninaxne6, 5. On ronopfn rp6lnco, sr66rr sce s sii,'re crdluatu. 6. Cecrpi BsuoAfaaI43 AoMy xa norrac6 p6rrme, c rertt sr66rr ue ouosA.irl ua ypdx. 7. .{;rx ro16qr56rr 6brrr 3AopoBbrM, n64o peryn-fipno sasr,rN46rnc.s cndproir,l.

20. Alcdtuili cite trei fraze ct propozilii de scop, tn care verbul sd Jie Jolosit: a) Iainfinitiv b) Ia timpul trecut.

21. Traduceli tn limba rusd.l. Ne grd.beam, pentru cd eta deja tirzio. 2. Cuvintele i se pEreau simple,

pentru cd le-a inleles sensul. 3. Nu mergem la cinema, deoarece avem de invdtatla literatura romdnd. 4. Ca s[ nu intirzie la tren, fratele (meu) a luat taxiul. 5. Ela invifat mult, ca sI reugeascd. si obfind iocul I la olimpiadd.

Propozifia conilifionali (Vcadeu.oe npedtowdnue)

Se leagd cu conjuncgiile 6c,rn (dacd), rcorai (cind), n rou cljrae 6c.nn(in cazul cd), r rou c,rfrae xor46 (in cazul cind) E.a. Condilia exprimati insubordonatd Boate avea caracter real sau ireal, gi se redd cu ajutorul diferiteiorforme verbale, atit in regeotS. cit si in subordonatl. r::, ]

rrri6u, gnrrord 1166rr,c reu qrd6sr

rrd6rr,4,rrro16 1166rroc reM sr66bt

xrridun g.rxro16 rrri6u,o reu qrti6rr

1. Se folosegteinfinitivul

2. Se foloseEteinfinitivul

3. Este, intrebu-inlat verbul latimpul trecut

1 npnur6tr tt me6i-.11166rr ysur{rr o meo-Eu sdopdete -Am venit la tine,ca si aflu despre sd-ndtatea ta.

Eruf uflo 6drno rcrarrpdao, tr66w ycnimo nandesd-El a trebuitsd se scoale devremeed. s6, ajungd la timpla tren.

V,arimerh sddat yae-uuxtiu sadday, c reMvn56w outi ed pewrtrudo saempa- Inv[fitorul le-a datelevilor o problemE, cas-o rezolve pini miine.

In regentd I Conjunclii

L Acfiunea expri-mati de verb seferi ia aceeaqisoand (din regen-tE qi din subordo-nat6)

2. Ac{iunea din re-genti este expri-mat[ la forma im-personald

3. Acfiunea din re-eentl si din subodonat[ se referi lapersoane diferite

$ 249. Schema folosirii propozi.liilar condilionale

Formeleverbale in

regente

l. Verb latimpul pre-zent, viitorsau trecut

2. Verb Iamodul condi!ional

6cm, ro146,r r:ou c;l$-rae 6cru,n rou c.iljraerorgf

6c.nu 6n,ror4a 6rr;B ToM cJqLqae 6c.lr 6rr

Verb latimpulprezent,viitor santrecut

Verb larnodulcondi-{ional

Ecnn sdempa 6faer xo-pdutas naedda, Mb, iloe-Ae:!d HA gK|ttypcuto *

Daci miine va fi timpfrumos, vom rnerge inexcursie.

Ec.rn 6u ed galrrilir eaau6fr, a 6ts mduce no-wBnna xouqdpm-Dacdtreceali pe la mine, aqfi mers ;i eu la coneert.

Tipul con-ditiei expri-mate in su-bordonatd

227

I tI

-

Observalie.

Valoarea condilionat6 poate fi redatd in limbajul familiar qi cu ajutorul for-melor modului imperativ, de ex.: Bcrrxb t pdrntae, a 6u ue onosd,in ua n6esd-(Daci md qculam mai devremen nu intirziam.la tren).

Propozifia concesivi (Vcmynfimeauoe npedaoacinue)

$ 250. AratI fapte, ac{iuni care se opun celor din regent6. Propozigia concesivlse introduce prin conjuncgiile xord (deqi), uecuorpi f,a ro trro (ne finind seama defaptul cd) qi prin pronumele qi adverbele cu particula f,n: KTo Hrr, sro trR,cr6nrrco nu, ranrift rm, rygi Htr, rAe trf,, tcotc m etc., de ex.: Xori nacr.ynli,ra yx6recu6, a zoptix aemdt uee- Degi a venit prinlven, in munli erazdpadd. I{ro

euj, nn cxdtceuru, tn ac| ort uaildtm omeim-Qfiei-ai spune, el giseqte rdspunsla toate.

Observalie.

Propozilia concesivi cu particula Ef, are o structuri identici cu a subordo-natelor explicative qi de loc (in care particula rr are funcfie de intIrirQ" Compa-rali: Kygi nu nocurSrpuurt, aezdd qeem!'m cod&-Kyni ns nocnr6rpumr estepropozilie de loc; nn intdregte verbul nocudmputab. - Oriunde i{i arunci privirea,peste tot inf loresc grddini.

Kya{ 6u n nn yeztcdn, n c Hemepniuueu *dat eoeapaqhun donoil -- Oriunde plecam, a;teptanx cu nerdbdare lntoarcerea acasd. Kygi 6H x mye3x6ir este propozi{ie concesivi..

Exerci{ii

22. Copiali lrazele de ntai jos, grupindu-le dupd felul condiliei exprimate in subordo-nald (condi{ie reald sau ireali).

I. Ec,rua ru gaKduqftuu pa6<iry K tuecri rrac6M, To r,cr nofi4€nr rynfrr n napr.2.5l6ut f ipr{urerrrcre66, Ecnu6yrue6ur sit r.3. Ecnr 6u ruoayuril rerer-p6urvry o<inper.rr, To n 6lr rc"rpd-rm er6 sa aorg6le. 4. [pn.qf x na nxrr uuryrp6rrue, r 6u ue onor.q6a xa cauo.n€r. 5. Eqna cenimr re 6fger Aoxai, ro u6xHo6f4er cxo4riru ua <i:epo. 6. On o6cs6rer6ro 4pr4€r Ea Eb'rcraBxy, 6crur rn erdnpnr.nacfiurs. 7. Brrrc.rri n p6,4uo, r 6u ycn6nranra ,4eriryro cuvs<ianro Eerxd-seHa. 8. Cxotrl s r apa.rf, y rraeHf ne 6ol6nn 6u si6u.

228

\ ,

229

. . , - , , : . - : . , . - . . ,23, Determinali Junclia partidilei ry.Ci4 .ltfmdtoerelg fraze:.a) .elementr .cle intdrire

in propozigiile de loc gi e4plicotiw ; b) parte integrontd a rcnjuncliei in pro-po ziliilq concesive-

1. Ky.qf nn no64erur, oes,q6 Te6i rcrpe.rrircr xopoud. 2. cxdnrxo ndrxa uuroplril, oE Ece B Jrec cMfrlrxr. 3. Kax6fi 6u ns 61116 nor6.ua, r rcd paHrd noiayai ropoA. 4. Vlxorl EE cqp6rlr'ar oE, Bce ev;i nor6rrnanu Aopdry. 5. Kax uutrnoxi 6buta gop6ra, uaruf,u qpopur6;rncr nnep6g. 6. gro nu paccxAauraa onnaM o cro6E no6l4xe, oE Ee cMor Eac 3arrnrepecos6rr. 7. Kar on uu craplncanac y6egriru, vrr evf Ee rroD6prJrn. 8. Iae 6u x nf 6u:r, rI Bcerre 65i4y rcnovru-rllrr re6i.

24. Traduceli Jrazele din exercisial 23.

25. Tradtceli in limba rusd.

l. Aq fi bucuroasi daci ai veni.2. Dacd s-ar fi uitat cineva ra tabli, ar fiobservat gregeala. 3. Daci ploui, nu mergefir in excursie. 4. Dacd egti liber, vinola noi sd asculli muzic5. 5. cu toate ci am venit la timp, nu am mai g6sit biletela film. 6. cimpul este verde, degi n-a plouat de mult. 7. Deqi e mic, ;tie sd se inr-brace singur. 8. Cu toate cI era cald, mi-am innbricat paltonul.

Propozilie colsecutivi (Ilpedaoxduue ctidctneua)

$ 251. Aratl urmarea acfiunii din regentS, cu care se leagd prin conjuncgiile rarcuro (aqa ci), ncndgcrane qeni (ca urmare), n c*.ny ver6. (in virtutea a ceva).Aceste conjunclii nu se disociazi, de ex.: Becu ieuu w|t docrcdu, TaK qro

^rd rLe

uoetrt nottmil e napx*Toatd ziua q plouat, aia cd n-ant putut merge in parc.conjunctiile uc.n64crrne rcr6, l cfay rer6 se folosesc in stilul livresc, oe ex.:

Irpu npoeeddnuu 6nwma 6&au ucnfmzoaauu H6eue uawilnu, nc.n6,ucrnue qe-16 pesymmdm nonJ,qincn 66tee mhquwn - La experintenrare au lost folosite ma;ininoi si ca urmare s-a oblinut ua rezulta, mai exact.

Propozilia societivi* (Ilpucaeduuunlerturoc nped.,rowittue)

$ 252. completeazd conlinutul regentei Ei se introduce prin cuvintele conjunclionale!tro, rITo n, noreuf, xy,q6, xuA4 r4e, ornfga, rcax. Buepd cocmoi.rtoct sacedduueaumepamj'puozo xpyucrcd, o qEu a a ywdu om uoeed dpj,ea - Ieri a avui loc ;edinlacercului de literaturd, deee ce on rai afiat de la prietenul meu.

* Termenul ,,sociativ' nu tr€buie luat cu sensul pe care il are acesta in sintaxa limbiirom6.ne,

l : ' :- lr: i i :

$ 253. Transformarea construcsilor genmziale'ln propozifii subordonate (3audua

deenpuvdcmnatx o6opdmoe npudfunovuttuu npe:dtouc dnwuu)

' Spre deosebire de limba romin6, in limba rusd construcliile gerunziale

se folosesc numai in cazul cind acfiunea exprimati de verb gi de gerunziu se referi

la aceeaqi persoand, de ex.: Bepuyewuca AoM6ft, c' nanucda uucru6-fntor-

cindu-md. acasd, am scris o scrisoare.

Construc{iile gerunziale pot fi transformalg in pqopozi{ii tempolale, cauzale

gi condilionale, de ex.: H6ny e&we4 rorprirr sa co66n daepa'-Korgb Ed'ty

rdruen, on sarpdrn sa co66ro deepa. Koedd H]6ty ertwen- propozilie temporald.

He sarduuue yp'rcoa, .s IIe cMor noftnl rynfrr. flororuqi uro s se gax6Hssj]

yp<ixon - propozilie cauzal6". 3auuudnca cucme^4amilqecxu plccxuu aawrcdu, ut't

crur6xerrr.rrr66 pfccryro nureparfpy r opmru6.ne. - Ecrr usr 6:ineu crctenaarli-.recru ganuN{6rrcr pjccrlrlt xsbrr6lvt, tusr cu6xelt ssrfLrt pjccxyro nareparlipy

r oprruu6ne. Ecau uut 6i'deu cucmeuamilttecmt sauuudmuca pj'ccxua n*rr<ia -propozilie condilionali.

I nenqi I unele reguli de transformare a construcliilor gerunziale in propozilii

subordonate.

1. Gerunziul se inlocuiqte cu verbul de acela;i aspect (vezi exempleie demai sus).

2. Verbul oblinut din gerunziu arc acelaEi timp ce gi verbul din regenti, de ex':Orc6uq11s t1ur4dilo ou nocmynin e ueduytiucxuil uucimwnj,m.-Rozdd ox or6H.Isanuqdil, ou nocryn*rr e uedurytincxuiluncmumj'm (orc6x'ryn qi nocryuii;r sint la timpultrecut).

3. Subordonata oblinutd din construcfia gerunziald] primegte acela;i subiectca gi regenta, de ex.: llpo.lrr6s xv'hry, Bfircmop cAal ed s 6il6ruor6ry'-Ko-rryd Bfurmop npotxri;r xutty, on (Brixrop) cAal ed r 6n6lraor6r<y.

Exerci{ii

26. Addugali la regenla din coloana stingd propozilia (consecutivd sau socia-

tivd) potrivitd ca sens.

1. Ou st'rnoruu.n 4ov6runee gaA6nue, 'rro carrad uo ce66 u ue Hdso'

2. Pex6, 6rur6 ruupdrax. TaK qro no ueii vorriri unisatb llapo-

xo.trBI.

::', 7. fl rro6rub re6l, xusnb,. 8. B KJricce 6ir,ro srcro.

' : ....f ,.:::... i ..::-"..1::.1.::: ' ;:; ' . t..: l l j i : t: l :. l : t"r-.r-.":, 'r ' :- l ' : .t::,.

f dkr .iro Vii :r'i oiiit:npiftCctiit-r r'mdrb l

alol€fi,, ...t .TaK qro u6xno 6dino ndfirs s sal,r cd;ly uer6 udxuo 6d,rno ndfirn nory-nhrs.orqerd Jiuq6 erd cr5.uo xpacfirrrv.IITO I,I OTMCTIIJIO XrcPU.

t :ri

',,1"J1l ,

ij,11'

,ii't l '

#[.,,': !4 ." , , . .t l , ; l : '

:{i -

il'

27. Traduceli in limba rusd.

1. Ziua era aqa de cald, incif in-am dus'la qtrand (unrx) 2. Drumul erafoarte greu, aqa ci am obosit. 3. Am terminat exerciliile gramaticale, aqa incitpot si mi duc la plimbare. 4. El a f6cut lucrarea bine, ceea ce a qi eonstatat pro,fesorul de fizic5..

78. TransJormali construclii.lg gerunziale in propoziyii subordonate, arienttndu-r,ddupd regulile expuse la g 253.

l. He upovar6s portiina Ao xosq6, ou ue cMof er6 nidpecxazilm. 2. Kyurin@oroannap6r, L crlrr SororpaQfposarr r\torli apyg6fi. 3. Onoa.4ds na ndeap,C6a4y pernfn no6xarr xa aar66yce. 4. Xoporu6 nortrordsusurucb, rbr clr6xemlnocrynrirr r uucrurlir. 5. Bdryvua udnlre clor6, on cudxer nepenecrri Sror rexcr,6. C.rr;iuar 6prro Jl€ncroro, x rcn6vnux crpdru il: povdua <Enrdsrafi Ou6rran>A. C. fljutcnna. 7. flpocrrrArpuoax xypu6l, s raurE'r ranrepduryro crarrrtr. 8. Hetxhs. up6;vunq on He cuor peurfrr eaA6'ry.

ltaza cu mai multe suborilonrte (CaotrcuonoduuuEnuarc npedaowduuac n d cxo tturcuau npud dmounat au )

Fraza cu mai multe subordonate se imparte in trei tipuri. !. Frazacu subor-donare succesivL, 2. Fraza cu subordonare paralel5. 3, Fraza cu subordonaremultipl6.

1. Fraza cu subordonare succesivi ( € ao crcaanodvuutuuue np e d ao uc rluuac no c a d do e ame ltbHbt &t n o duuu dnue n )

$ 254. Fraza cu acest tip de subordonare con{ine subordonate care formeazi un felde lanf: pdma subordonald este legati in mod directde regentd,cea de a doua-de prima subordonatd etc., de ex.: Epar paccrasii.t, vnrc dz6 dpyz pa1dmat.nacmpiilxe, ede oa ecmpdmu,r aadeo yueuurcde us nduteil wxdttur, xom1pue nrau

3. flpoarend.n nocldAsnfi aaoNdr,

230

irro u orM6Trn .Eexypnrtfi.231

!'.

pa66nranu ecd ndnw'

JA E'.4.;;-,' * . -" '

i$i '='t',.V,:,] .

3,:i - '':ila.i ''.

ul 2 |l l

l - - - - - - l

l1 lt t

':'.'E 257.':tr'idi:a' fornitf,'-rg'iin,,coiiiddniriCr,rpi riirtoid-oniiie( C t1f ucaqg np ed no-ctc eaue .:c,cosua imte.tt u nqduux i.uue.u )',,

Acest tip de frazl are o structurl mixtl, de ex.:Eouti ycai aedui, u a wipxe serreairu depiean, roedd nor ycmpdutu excrcj,pcun

a Mycdfi cead.

t2

5ul6 yx6 aecu6, r r nipxe senex€nn Aep6ar,n -coordonare

ro146 rrarr ycrpriunr sncr.ipcnro a Mya6fi cer6 - subordonare(propozitia de timp)

- coordonare

| ,.n.nte Il - l

iI

qro

i ProPozitia I nto er6.qpyr pa66raa xa erEiinc,I explrcattve I

I

II raeI

I oropozitie II il;ffiil; I rae oH ncrpdrun vx6ro yrem6r ns n6nefi ur6ru,- - - . t -

t .i KOTODbIEt '

I orooozitie II #ffii;; I xor<ipue tar''r pa66tanu rc6 ndro.

Epai paccrar4l,

: l - . :r .a' j

l

--l- .I l(OraaI

lor ."* t t l " Ii i" ii;;- |

- subordonare

I I

I regenti I E66yrma rrcSaa,- l

qro I I €crlr. . r

I propoalre I I ProPozific Ii dxplicativa I I condifionald I

uro cr6po npr.r6ger r< HaM, 6cnz 6iner qilcrrorarr

\ 255. 2. Fraza cu subordonare parateli ( npedrcuctuue

c napaaai tutwu nodutor&arcx)

in fraza cu subordonare paraleld cxisti o singurl rcgcntd de care sint legate

paralel mai multe.subordonate, de ex.: E66yrura nrcLta, rro cr6po npn6aet

tc HaM, 6cnu 6!aer vfacrnorars ce6i xopom6

ce6i xoporu6.

3. Fraza cu subordonare multipli (CaoctcuonoduunEuuae nped-'tottcduue

c odnopdduwu noduun&nrex)

$ 255. Subordonatele muitiple au aceeagi valoare qi aceeagi regentd, de ex.:

Ou. ertlea. rcar rc ux6ae nodz'ixaaa uaw{tu u nttt us xeE tdtwttu nuou[pw-

FTExercttu29. Face1i )naliro lror"tor cu rnai multe subordonate sub formd de scheme, folosind

modelele din ti 254, 255, 256.

[. Jlerx6 pa6drarl, xor46. suierur,, vro rnofr rpyg oq6atr crpolirenu n6-soro 66uecrsa. 2. Bc€, lro nocrp<iexo y Hac, 6dgro c6sAago r6un, xro yu6cuo-Brur r{ B apirux rorocrp6trax crpaail. 3. fl, gjwaw, vro njxro xopourd axarrlraterr6rzry, ur66rr nocryurirr s torruexnfqecrcnfi rucrurjr. 4. Tdnrro Ic Bdsepy,rorg6 crilo npout64no, *rrr uornri nArf A6rbilre. 5. Korg6 x npoxoxf uriuomrrinu, s scuoNa[u6rc A6rcrro u rbuocrr, ror6pue nponrlfi n e€ cren6x. 6. Mu6fxert n6rrarnrb, Kax sgecr yrfinucr, rorgS repexoAr.inu us oAxor5 x.n6cca n 4py-r6fi. 7. B6uepou q noruer r croer{ roniipuuy, xoe6povy 6drro Aemrn6Aqarrnet n ror6prtt r6xe uocrynir s cemcroxosiftcrgenubtft uncrurjrr. 8. Mu sriev,qro r6xA6rft r,r3 uac 6t4er .qdaarr lc€, uro noldsuo 4nx crpandr, u qro s Srovg6ne nr.rnr<5 ue ocran6rnrcr un n6peg xaxfrras rpiAnocrrMrl.

30, Analizayi ./razele Jormate prin coordonare ;i subordonare, folosind schemele(vezi S 257).

l. Erirno yxd n6s.4no, r sce flerrf cuarr, rorg6 larsoni[ renei[6r, 2. Korah*ru ornp6nnn6cb B rryr6, c6nrqe enld Ee scxo.qrlfio, Ho 6dmo yx6 renn6. 3. ByxrnepuSre 6irno lor6ro (poroanuap6ror par.nrtrurrx lripox, r rubr rrg 3nirr,rar6ft sr nnx nir6parr. 4. B necf croil Aovr lecumS, a rrarr ,4iiraanr, rro 5rooanar6pafi, xor6prrft nlrr ncriinn.

233

i l,j ',,,l.tii|" - -tl,r !l

i$rigrli$: rifi;ili : ' r l l ;l :Si ;r '

;pitr

ffi$iI$iliIFi$ffi}ff,ffiffiffilffiliitriii

ffiffi#lrrfi:iilll.liir:i

$l{iiiil illr .,

iii#{ :

' l ' : : 1.:.: 1 '1:!r: ' ,n'r--rF.-

,: . -",' -", . .^,i it it t

it7 'Fraza formatl prin 'juxtripunerc'(Eeeeofusuag :e,rdr{cnoe,apeD:nociinue) :i -' : '"":]: r'

Propoziliile care formeazdfraza prin juxtapunere se leagd intre ele cu ajutorulsensului; topicii, intonaliei qi tr,rin diferite forrne verbale.

$'258: 1. Proptizifii ln cife acfiunile se rerilizeazi ln mod simultan sau sriccesiv(Epedtoucdnua, e romdpatx eorpacrcdemca odnoepeainaocmb ultu nocnddoaanidm-aocmu ddilcmeuil).

Cind ac{iunile se desfiEoari in mod simultan, in ambele propozilii predicatuleste exprimat prin verbe de aspect imperfectiv, de ex. Ctindy trirder poutin; e co-cddueil xduuame ezd cecmpd c.rrt'uaer pdiuo (prcpcziliile se despart prin punct givirguln).

Acliunile se desfdqoarl in mod succesiv cind predicatul este exprimat prinvei'be de aspect perfectiv, de ex.: Hacryuf;ra su*ta, luu crinu xopdntxlruu, e ilera-6pi w&nan nipewii mee. (Propoziliiie se despart prin virgul6.)

$ 259. 2. Proporfiile cu sens cauzal, de completareo explica{ie sau precizare(ITpedaouc€uua co enaqduueu npuuiuut, dono.ntduun,noacaiftua, u,qu ):moqHdHufl)

ln fraza formatl prin juxtapunere cea de a doua propozilie pcate si expnmecauza fenomenului despre care se vorbeqte in prirna propozilie sau poate si ccm-pTetezeo sd explice sau sd precizeze con,tinuful primei propozilii, de ex,: 3dempax noildy x dpyzy: ou mactce,td sa6oada (cauzi). Bdp_,"e a noajsecmeoea.o: Kmo-mdeadmpum na aeui (explicalie). V aeni 6autd uxmepdcuan xnilza: a ueii paccxtisuaa-aocu o6 ucmdpuu adweeo zdpoda (predzare). Fropozi,tiile de acest tip se despartprin doud puncte.

$ 260. 3. Propozifiile cu setrs temporalo conilifional sau consecutiv(ITped,toucduun co suauduue,u epdueuu, yc"ttieux uau ctddcmeun)Prima propozilie exprimd timpul acliunii sau condiliile in care se desfigoard

acliunea din cea de a doua propozilie, de ex.: Pas.qSercs rnondr - ece vtrenuxr.ietitildym us x/tdcca - Ya suna soneria (clopoleluls toli elevii vor ieqi din c[asi).(timpul.) Ilpn6geur r naru r6po4 - saxodi n na,v * Dacd vii in ora;ul nostru, trecipe la noi (condifia), Aern cerdgua c6.nne.*br* - ace noitd€a rcyndmoca aapeKi - Azi e o zi tnsbritd, aEa cd vont rnerge sd ne scdlddm la rtu (consecinfa). inaceste cazuri propozi;iile se despart cu ajutorul liniei de pauz6.

$ 261. 4. Fropoziliile care exprimi o comparalieo o opozifie sau o succesiune rapidda ac{iunilor sau a fenomenelor ()Ipedrcacduun co suaqdHueu cpaeuduun,npomu*onocrnae,rdnua u 6&cmpoit cuduw dditcntauit u,rtt aoahtuil)

Exemple: Bdadt 6out eildeu aec - p.hdon npomexd,ta ptiura. - In depilrtare se vedeapddurea, aldturi curgea riul (opozilie). Epam jtuumca xopowd - y cecmp& mducexopduue oqdnxu. Fratele invald bine, sora are, de asemeneq note bune (compara{ie).

ffedpu omxpit ece aownti 6 Kracc, Uga s-a tlescltiso toli au intrat tn clasd(succesiunea rapidd a acliunilor). $i aceste propozilii se despart prin iinie depauzi.

234

Vorbitorul sau scriitorul transmite adesea ascultitorului sau cititorului mesajelealtor persoane' i' acest caz, er se folosegte devoibireaintrirectd(Kdceenuahpeuu)de ex': flpeno4aa6renu cra:in, vrno stiempa y wc 6ydem ypdx pyutitucxoil.rumepiam!'pb, Propozilia subordonat[ vmo sdempa y ruc 6!,dem yp6x jya1mcrcoil'rumepamj'pat exprimi ideea anungatd in regentd. de subiectul acesteia -profesorul.

Vorbirea indirect[ m_ai poate fi redatd gi cu ajutorul cuviutelor i propozl-liilor incidente, de ex.:Ran cxasd,t npenodie,imem, y nac siurpa 65?4er yp6rpyurirucroft nureparf prr.

Existd 9i posibilitatea utilizdrii, in cazur transmiterii fdrd nici o modificarea mesajului altei persoane , a vorbirii directe (npauda peao): Irpenoraedmemcxasdn: <<?iempa y nac 6j,dem yp6rc pyuritucrcofi .,twmepam;ipw>.

.;;r*f.-,; ;r;.;r.:itl

'g5

"t.rl , .

rri

fl:,iliri.i

. l

, l

] , lI

i l

' jr i

' l-i,,r+,] ,'

+;i,i iiiti ' ,'.;;ti'j;f!l:i.1?1,., ,, .'.# ''i"):ffii ,".f,fu -;

$ 263. Vorbirea directi (IIpamia pew)

vorbirea directi conline vorbirea directd propriu-zisd gi cuvintere auto-rului. Existd urmd.toarele reguii pentru redarea vorbirii directe in scris.

t' Daci cuvinteie autorului precedd. vorbirea diroctd, atunci dup6 ere se puodou6 puncte. vorbirea directr incepe cu majuscuri qi este incadrati in ghitimele,de ex.: Cecrp6 uonpocdna vtufr.: <<Mepttn, cxodrt, notcrittltilctna, e uizosrtn saxti6otu>>.

2' Dacd vorbirea directd precedd cuvintele autoruiui, atunci ea este pusd inghilimele, iar dup6 ea se foroseqte rinia de pauzi gi virgula ,de ex.: <Baepd neidet dvem wtmepdcuotil Sun"a>>,_ cxasdn IUre$iiu.vorbirea directd se termind cu virguli, dacd propozigia este enunfiativd, gi

cu semn de exclamafie sau semn de intiebare, dac6 propozilia este imperativE sauinterogativi, de ex.: <<Tut npovumdn imy xwizy?>_*poio ,"rO Oi|*.-

3. cind cuvintere autorurui sint intercarate in vorbirea direct6, punctualia vafi urmitoarea:

. a) inainte gi dupE cuvintere autorului se folosegte virgura Ei linia de pauz5,

de ex.: <<Ecau a zaxouay edepeaa pa6dmy,_cxasdn o*ei, ;"-;";j;*;c mo66il na Sym6dmuufr Namq>r:

b) inaintea cuvinteior autorurui se foroseqte virgura qi rinia de pauzi" (dac6propozilia din vorbirea directd este enunliativi) sau semnul exclamErii sau intre_birii qi linie de pauz6 (dacd proprozilia este imperativd sau interogativd). DupE

2i5

cuvintele autorului se pune punot fi6lig.iq.de pauz[. iar a doua propozilie diovorbirea directl incepe cu majusculi, de ex.: <.fl neddeto 6uad ua adpe,: s4st6-aa Auna, - Coadmyto nodxamo u me6i, 6nzo>,

S 264. Dirlogul ({na.rr6r)

In lirnba rusd, se intrebuinleazl atit linia de dialog , cit gi ghilimelele-Comparafi:

- fge aax6Anrcn urrd.nrsoe arenr6? - cnpocti.n yvenfix y v6crepa.- Bor n Srov saixss sa urxdrofi.- Cnacfi6o.

* **

<Kro cer6Ans orcj"rcrryer?> - crpocfr yrerf x. <Mfpva flerp 6cry, - orsdrf,ngex:ipmrir>. - <Ilover4l?> - <cY nerri asrfnar>.

Transformarea vorbirii directe in indirecti (3aadna npaudil piuuxdceenuoii )

$ 265. Vorbirea directd se traosformi in indirectl, schimbindu-gi structura.Confinutul enunfului este redat de la persoana I, se inlocuiesc pronumele posesive,verbele la modul imperativ etc.

,R ll"rll l citeva reguli de transformare a vorbirii directe in cea indirectd.

1. Cuvintele autorului din vorbirea directd se pur pe primul loc, de ex.:Vqrirenr crasd.r: <<Ceeddnn B uecrnb uacoe aduepa cocmoitnca saceddilue xpycnxd nouameudmuxe>>, * Vqimeat cxaadt, qmo ceeddun 6 ,uecmb aacde eiuepa cocmoilmcnsaceddnue xpyucxri no u.anrc udnuxe.

2. Propozilia interogativ[ se transforml in propoziEie explicativd cu con-junclia ru, de ex.: Or6u cupocf;r ueni: <Iat 6i,deutu sauuudmacn ceeddun cndp-moaT>> -Ar€q cnpocrin rv'eufi, 6i,d1t tm n sauuudmucn cezddna cndpmou,

Pronumele personale rbr sau nu din propozifia interogativ6 se inlocuiesc cu rsau Mf,r. Dac[ propozi{ia interogativi folosegte pronumcle qro, I(rD, nanofi, xo-roprrfi sau adverbele rge, rcorgi, xar, uo'reuf etc., in vorbirea indirectd acesteaindeplinesc funcfia de conjunc{ie sau de cuvinte conjunclionale, de ex.: flpyecnpoctitr. ueuA: <<Ifoueuy n1u He noddewu Ha eKcttypcwo?>- Ipye cnpocila ueuh,noreuf n ne noidy ua excxi,pcuro,

3. Daci vorbirea directd conline un verb la modul imperativ, in vorbirea in-directd aceasti propozilie se transformi in propozilie de scop, iar verbul primegteforma trecutuhti, de ex.:Mamt nonpocdta doqb: <<trilpiltn, npuaecil uue, nocrcdnyilcma,cmaxtiu eod&,>> - Mamt nonpoc{tra dovoo qr66rl ond npuuecad eil cmarcdn eodidr.

236

:= l . . -

\ bxeralu .,.7, ,+, .,.,1

"l 31' Determinali caracterul relaliilor intie propozilii in lr.azele lormate prin juxta-7

.-i Pilnere'

I l. Boad n v6pe 6xl6 r€uar, nec6r ua 6eperli 6ul ropivnfi. 2. IIInpox6i orpan6, uoi pol;rl6s, us6ro r nei nol6fi, aec<is r pex. 3. He cueruf ssrrrdr\a

H -- ctrelu{ .u6lotr't. 5. flocneurfil* -.nroadft Hacvrerurirur. 5. flocvdrpuurr alr66u,..' saun€na c.nfruarr u1?auxy. 6. On nocrraorp6n rcpyr<ivr: ses.q6 6b'mo vn6ro rlperdr.'.! 7. os rocrr * s xosiau. 8. Mn6ro qur6rr - nan<iro snars. 9. .{i4yrura alirr,ran

' tar: r ca,qi aSixno nocaafirr 4ep6rur r qaerdr. 10. Bce :x6:ru: ne4aner6 or rdpoga

. 6!an nocrp6ena x6ras rercrrinanaa $i6prra- ll. flpofia€r rp6rrop-ocr6-. sercr xa :euld clea.

32. TransJornrali t'orbirea tlirectd itt indirectd, orientindu-vit dupd regulile expuse/a { 264.

l. ltro06p raxct cragen: <.fI rac loge3i 4o rors6la>. 2. <Trr uofiaErur cero.us,e6.repou na rong6pr?> - cnpocri.na E.ndsa cso6 nogp5i,ry. 3. Vqfrem rapr cras6n:u6iAtte y rvry:6x p<iruo a 12 sacdB) 4. or6u cupocrin uenf : <rro.revf rsr cerdAns's6 6bur na tperaptirrax?> 5. <Kora6 y uac 65?4er yp6r pfccxoro q3Ert<6?) _ crpoctna r*cuh no4pfra. 6. Epar *rse nocosdrosar: (cxoAra ra oircrarry conper'r6u-so* xfrounca>.7. <crdnrrco re66 rer?>-cupocrin venf rpav. g. <flepennuf .5ro ynpaxn€Er.re)), - nonpocin rrleni npyr.

iI

l

I

i

. i!

:1. tI

' j'rl

il

I€,-l.11

237

QHEYA EXERCXTIILOR

SUBSTANTI\,'{.]L

Ex. 17.Crax6s roAx, ,r6uxa x6(fe, ryc6n c6xapy, xycdx xn66a, xulorp6Irav udAa

ropd6ra ruoxor6Anrrx xon(p6r, nau6ro uap6,ua. nnrr crax6s 't6r, rynfrr 6pdln:rr.

Ex. 25.1. O6rscsduse npeno,uar6tela 6fino oveHr uirrepdcsuM. 2. flpeuo4an6reru

$fsnxu ncerA6 xopotu6 o6'tscs*er. 3, Perudsre saAir,ru re rp;i4r+oe. 4. B yv€6'

sEKe varer"r6rul(E ecTb peurdune sa4iL'ru. 5. lAit uue, nox6uyficra, craxin Bo.udl.6. Os ggqr ryc6r xnd6a. 7. Ha ypd,re pyccroro .rsrrx6 oH c.njruaer BEEMArerlEEo.

Ex. 29.1. Ha cnexrsrne Ms6ro yrerrrardr u yveulir. 2. Cxdatxo u1'sder B s6ureIr4

n6po,ue?-Cxdmro reiirpoe? 3. V rulesi ser cno6dgEoro rp6venu. 4. Cer<l.usg se65iAer cnemixrn. 5. M6lo yveuuxdo peutllo 5ry saa6uy. 6. B 6n6nuor€xe vudrorag6r u xypn6aor. 7. 3a;r ndnos sprirenei. 8. Osf ev11' noxen6as cqactrliuoronyrri u cuox<ifinofi sd.rr. 9. Kar Adnro larr x.ud::s secst'r!

Ex. 32.a) 1. Mrr nrb6ur'l r.r yrax6eu pogrireneft u npenoaarArerch, 2, On6 qnriet

n6rufi pov6n. 3. Fpar prcfer vyedft u BtlcraBr),. 4. 3ror nes6r cr6ur A6crrsneii. 5. ExeAadsso on .u6raet ravu6crury.

b) 1. V.renm jvlar pyccrae c.noai n nrrpax6uu.n. 2, 86ft vue, riox6.uyficra,rnoi{ yu66nur (lpauui:cxoro sgrrx6. 3. .f, re6d npun0c oueur uurepdcul+o xuriry'4. 3u6eurr, rax .s nro6.nrb cnoer<i 6p6ra. 5. Bcro xusab eft rp6ru:rocr pa65rarr.

Ex. -?5.1, Mrr adr6paru cerperap€rra ajrruero E3 ueulux roB6ptruef' 2. Cet"itc os

pa6<iraer cldcapert na sar6Ae. 3. Tor6puua Floudcry as6ptnn,4rp6xropotu. 4. Osx6ser crarb npenogan6teaelr. 5. Moi 6par 6ul crygdnrov, a ceitsilc pa66raer:

rpav6u a ceni. 6. On oxa-r6Lnc.r xopdunzv cuenua.lricrov.

Ex. 39.A. l. y ueu.fi rpacinas x6vuata. 2. V vesi s r6vsare rcerp6 nopigor

u qncror6. 3. .lI yu;icr ndcae o66aa. 4. -fl rordsrlo ypdru go o66ga. 5. 6ro.nou6uero A6va ecrr napr. 6, Bor vofi 6par zg€r rs n6pra, 7. CecrpS uAEr usurxdnr'r.

238

B. 1. Borpfr n6pra uocaAriaa aep6arr. 2. Baom arurlu pacrlr rpac*arreqBetdr. 3. Ir6dr.q npo6xan 6rono id'ia. 4. noceire,qfae r,6ca.irorrr g6urm rec-ndr6' 5. Haup6rra sorcira saxd.qfilcq 6onsu6fi yEEBepM6r. 6. v axdaa n rrrys6txg€r rp;f irna ulroudpon.

Ex. 42.Vcn6snr pa66rrr, uon6rssrft Airfi rrac acex, 6pa* (nrrrr)y .qpys6ft, upocfrr

{nonpocrit) I poAftreneft.

Ex. 54.

B r6arr crpofre,rtcrar rotr.lryaritlra, r n6ruy eu6xy, par B ro.q, Ha c:r5ry-rorl'afi Assr, ua erop6ft gora, a6pu:rr r no664y, r.rafrr ra pnznfn,.e, ceo.airrcxea lr6ltvnra, urpiiu r ru6.xuanrr, zrp6ru n Qyr66n.Ex. 58.

l- flrcirenr pa66ran .&<irro na4 porrt6uorur. 2, Hemt* c.'ehrncx ,,,a snrrtl-ravl gpyrrix. 3. flp,-uoAaa6rc.nr gnuv6renrso c.re,Etr sa peu$nner,t saniL,tu. 4. Os,ayuaer o6 srcrlpczr r r<iprr. 5. osf nacrdfiqmo 6op6racr c c66crsemr6rMgne4ocr6rraur r npeoAondna qx. 6. noA pyror64crrolr nipruupyrvtrJmcruf nap6x1cflirrrs6 crp6u'r r6nyro xusrr.

ADJECTIVUL

Ex. 4.Vrp:nnnE'rac, n6:4unft rierpar, rnyx6fi sryr, 4opor6fr rroA6pon, sy6ri6fi

epar, g6rcrri xocrl6u, nocoa6E nrar<ir, ryn6f rox, xrlgrnft cayn, gouiurnufiraprir, coc64rnft yr6cror, 46nruuft nyrr, npru6fi leloe6r, npocr6fi sonp6c,a66pufi lbsoma.

Ex. 5.

Hdruft nocr(rv, cr.hput're,ron6r, cyxdft rnfrrwar, xoldguat uor<54a, ufixqnfisriix, pl6Srnt Aexl, rr.rilemnnfi ca.q, ca6xurrfi nonp6c.

Ex. 9.

Cov xpyru6e qfra, corw rpyua6e, reru qfra; rnrira 4op6xce rerp6gn, xuriragop6x:, veu rerp64r; udpcar cnilqe fdrora, ndpcar cn6qe, velr f6noxo; per6m;i6xe pyrsi. per6 rrry6xe, reu pyrdft; rvrdpe uripe d:epa, v6pe rqfpe, uev 6aepo;Bdrra Anrnuie [5aa, B6ma grrrsa6e, veu ,{on; un6rre rop6re (l6xz, rurdnerop6re, uev65ra; ens sfxe cocEfr, 6,rr xfxe, reu cocr6; sa!.e'.a.u6rue ynpaxad-san, ta!.6sa l6rye, veu ynpaxa6nae; per/rrxa gerndrne pliwcu, perfrtr(a Aeur6a.ne,rev pjuxa.

Ex. 12.

B6cen, crap, uiiror, 1iror, 66neu, :l€r:ox, ropi{, yuEE, 3on, cutEr, rpyc;ritr,ne.nfr.

. . ,1

I' ' ' | -

Ij

i

!${i

:$*:fi,

239

Ex.14.)Kur6rubrft irarp, seux6fi uap, Jlegorfrrrfi orefr, ness6srrfi 66per,'uuor6p-

crRft nfrepr, rsrror6r uqufua, cr6puf, udesx; ryv6nsElfi seroE6r, qdJruqf

roi6puu, Adrcrar r6Muara, Qyr6dnrnufi vatu, xurAficrufi rsdrx, vopcr64 -roar6ncDexarl pbroa.

Ex. 17.nfliqle nep6, rdnurfi cleg, 36r'rre 1ixo, BSnnna rerpiAr, 64Syurxnna aryura,

rycrforoe rfiq<i, co66vrft xrocr, orq<ir riurcryr, prr66vla n<i.qra, orirufi por.

PRONUMELE

Ex. 20.l. B x6xAorr.r ,u6ve 6rrn6 €nxa. 2. On6 uor.ni npo6ex6ru 5ro paccroinue

r nro6;iro nor6gy. 3, Ha catrlon€re srr M6xere nolet6rr r lro66fi r6poa ar[uleicrpanlil, 4, Ha xdxAou A6ve 6rjrnr,r ycranduenrt [an,6nnrr. 4. Bpau npagnMielrix.rtrtfi aerrb, c rocrvri yrp6 ao lerupEx aut. 6. Brt Mrixere cecrb E TPot-n6fi6yc na nro66fi ocrandaxe. 7. C r6x.aurra .[H€v claHosliaocr' renr6e. 8. Os naorpa6<irarr s rro6itx ycndanrx.

Ex. 24.l. Vrenrir, xordporo illrer npenoganire.nr, saxdAr,lrcs ro arop6. 2. Tot,

xordprrft EpI{Aer n6pBbIM x {lfinrauy, ctiNet qevnn6nov. 3. Kaxdfi 5ro polaiu?5. Co crolrrfux yrrennx6Mu roroprir npenoAaBiTerb? 5. MSmquxs, c ror6FbIMDr rcrp6rnncr, dxa.nu s rdprr. 6. Mu urau no Aopdre, xordpaa rer6 s aec. 7. Pa66-rofi A6rxes pyrorogriru ror, y xor6 66nrunfi dnrrr. 8, Trl npo.rnr6n rnriry,rordpyro n te66 npun€c? 9. Kax6x 5ro rnfra?

Ex. 29.l. Ha n6crnu[e nocldruralct ruyM: rrd-ro cxoAli.ll BHI,I3. 2. Cn6ilre, noxA-

ayficra, xaxtro-Hu61i,qr recdlyro ndcaro. 3. Korai ueror6ry rp;iAno, evf x<iuercrnororoprirr c x6v-nu6fgr. 4. Buep6 Mne cxasaJs xaqiro-ro 6ueur uurep6cn5tronocrdsnqy. 5. Kro-ro u3 rocr6fi Bdltrler B qenrp gdta n nogou:el x poilro.6. Borpjr rylinu xarrie-ro ne3naxdMble arbaa. 7. Bosrrurlre xardfi-nu6jAr ascr6yr"r6rn R 3atruulrlre rc€, 'rro r nav cxaxj. 8. Ev! nepnliau pa6dry r.r cra3eJlutqro raM ecrr rarrie-ro oruf6xu. 9. Pa6drarr tr yttrirbct 66ao dqenu nurep6cro:rix,+,rt Aerb ldu y3EaDeiE vro-nu6far n6noe. 10. Typfcrn peufinv ocrasolf*crua rax<ii-ua6jAr noainxe u orAoxnirb.

Ex. 33.

l. K6xlrri r€rep ou saxoArlJt x xor'a;i-nu6!4r ug cso{x suaxdMrtx. 2. fl xotirynfrr xarlfoo-un6fAp xaprrlry Sroro xyAdxsuxa. 3. B x<iunate Kr6-ro roaop{lno reneQdny. 4. ,{6 cnx uop oE ne nprutEl. 9rriro €16 saAepxiro na pa66re.5. ftovevf co6pan6cr roan6? - Han6pnoe, tav qrd-ro cayvri.nocr. 5, rlro nec€rMaprtfl-Kondvno, xarfe-nu6;ipr urpyrurrl. 7. Kar rrr ,ujvaernr, xto ueui

240

:.i upzraacf;r sarcnerrilxrs?-I{C xro ffi6fi;, rax.imttxe,i-,8,,Ilitffio'iiilfiii*-*"'"--**:''"i':'' tarfe.xu6;fat [oA4pru fnt'rtdf"jgirTltb

xax rxfrr- 10. On paccxasin gpysr-irrr r6e-!rlo:o c$Jc{rluevcJ; .

' . ' . , '

NUMERALUL

Ex. l l .

l. Knrirn 5'rax gryx y{eslr6B 6{efi6 ,rfcrHe. 2. Hiura rnx6ra ropArlrct .[EaA-qarbrb fif,Tb]6 ycrreBiroqlrMu yueIrEKAMu. 3. gerdrpe u6uvx anoprcMdna silusrundpnrre uecri na ft6nrypce. 4. 3prlrcau anno.uilpyrot nrrfr axr€parrr, ror6plreHax6Acrcs sa cu6ge. 5. Bo ,qBop6 urx6lrr ecrb ,aEe cuoprrbntre flJrolue,uxr, a Br<ipo.ue - rpr 6oruurk craaudRa. 6. B n6urerra rrScce 3aglM6rorcs rpriAuarr.Era yrerux6. 7. ltra cobpinne upfbrurn npeAcranliTetn urecrniAuart 6yxap6crcxuxurxolr lr ,ma,qrlarri luecrli spoBrluqgSnbnrtx nr*on. 8. Ha run<i.nruofi rficrasre6inro rpfi,qqaru rpr aiurxx gKcrloaaTa n rdnrxo rBAArIarb nrecrr sxcno[irotxdurux xo.rur6r r.rs coc6Anef,' urtilrr.

Ex. 13.

l. Mararfts orrpin c BocbMII yrpi ao Aecsrrt rivepa. 2. flpenogar6renrtrar K6x.qoMy yrerxrli no rpr{ terpiau rl ro nerb xnm. 3. A Aau x6xAMype6€axy no urect rox$€t u no ,qBe 6:iro.trx. 4. B sdceMb JIer oH cran nuon6pov,a r xerdrpuagqarE - yre.r{ctou. 5. B uarucrix lrrrdrpax or rrJr6rbt 'uax<i,qsncsropoacK6ft napr. 6. 1[ucr6 xfreneft sdroro rdpoAa ue npearnnier Aectrli Titct't.7. Oxono gryx r*cau y.Ierrrda 65i4yr yrrirrcx D SroM nuq6e. 8. 6xono cra y.renn.sdr no6Ayr rri-*rpa Fa sr(crqipcmo a rdprr.

Ex. 15.

V uac n ceua6 6omru6ft np6r.urrr. Cer6.asr u6ue ucnolxiercr c6por ler,a crfpuer"ry 6piry - rocerur6Aqaru. Mue 6j.ucr v6per Aoa rdAa Bocevs6,uqarurer, a rvro6ft cecrp6 ncn6nrr.nocr np6rurufi Micru qerirpna.q[arb .uer. Ilpnrrllfr<icrs. Aiff ronoprir, uro ox criprue voer6 oru6. 96pes rpra veciua evf ucu6n-srrcr [rrbAecir ner, a r€re udper vdcaq 6]i.4er c6por g€rarr ner. -Kax 6t'rcrponpox<iqur rp6va, -rorppfr 666yrura. -Kax,6jg1o ruep6 r efi 6{rlo c6pox.udsqrs, a yx6 cxdpo efi scn6rssrcg ciMbAecrr oArln ro,&.

Ex, 24,l. B xardrr,r ro,q.j Thr uour€.ir s ux6ay?---B rirctqa Aertrscdr ustrAec.ir

n€prorra roxy.2. B xax6rvr ro,nj rocrynfa r .nnudfi rroi 6par? - B rircrsa AeBtrb-c6r celrtuAecirort rog;1, 3, Oai or{5g{una nurlifi s rilss.Ia AeBtrbcdr o€r'oAecsrnirorrt ro,rgi. 4. B $erpand rdrCrsa Aerarrcdr c6!"rbAectr niroro r6Aa s$rurrlos6noe nrAinne Sroro porurina. 5. IlpovirulenHocrb 6rofi crpanrir crAla pasau-sLtbcfr. s AenrrgdAqarou r6Ke. 6. Muxarir Sr"ruadcry pogrincr nrrn6Aqarorqexrapf nircgsa rocevrcrir trrrnAeciroro ro4a. 7,3rot Aoxyvdnr 6un 'ouy6lur6-Bau Ha crpanriqax ras6ru <<Crr*nrdr> or niroro vdpra rfcrra .[eBtrbcdT c6pox

.. '1 ,: r

: . : : r : : i .

..:ii. ,r:".fiiii ,

€ i :* . '--F.qffi{.

15 - Granratica limbii rusc dc uz scolar c. - 1581 241

,qeriroro ni.qa. 8. .fl EExorA6 ue sa6t.4y o.* tr,f"*o "ope;;

;;;; ;;;r*cdrcer"rgdc.nr uerr6proro rd'Aa. Eu.lr caurrfi.cracrarisrrf .. Ierrb Bvo0ft xfssu.9. Mofi 6par po4fncx Asigqarr n6paoro Mai rficssa 4ermrc6r ruecrr4ecfrTpeilero r6.qa. 10. ,{eci:roro cerra6pf rrtrr np6s{nyeM AeH6 poxA6uua rra6urr.

Ex. 26.1. B cany pa66r4au rp6e: or6q, cripurrfi 6par u s. 2. Ororo n6.rru rex6ru

rpde rorir. 3, flpeuo4aairelr pasron6prrBaJr c o66einru uifurquraun. 4. Os gar"rerpdgu 4eyur 46ryurrarr. 5. V g6.qnuxu rpr niprr o.Kds. 6. 66a dsepa naxdAsr-cr ua c6repe crpandr. 7. fl6cne cuerr6x.rx udraepo cry46mon npenognecriri qrerdr*uuparcepy. 8. Y gndpr 6duro u6rrepo: rptie u6nurrxos q ognd adsgura. 9. flitepoqerir 66rarn no ,rpr5py. 10. {r6e npyg6fi wpinu r ur6xvarrr na crarra€fire.

Ex. 28.1. B Sron rdpoge npoxra6er nonrop6 Mrannudsa xrirenefi. 2. Ors6r Ea

sag6uy cn6Alroqrfi: so.rs qdrmrx r rpn c6rarx gernm6ro m6pa. 3. Vqesulcrilux6rrr nocdrns ua rp€x nfrux rurdnrnoro yv6crra ryrypjty, a rra AByxrlrrux - norcdnge.rErK. 4. tla sorsiiire nlrl xa6nu r6nsro nonroodr urnr?rrr,

VERBUL

Ex. 14.l. Exeardruo r c;rliruaro pttxuo. 2. Ild;rrrrrau .rac6N.ru olr gasnlr6lcs pucon6-

suer'l. 3. Bevepinu s6rua ceN.{bi cnfruaer p6,qus. 4. Bsoer I aaru r6poA npudxa.rqr,rprc. 5. I"Ir.orfit r ry.nirc r n6pre, 6. K6xarrii lr6crq raur rnacc rrrnycr6ercrenrar6ry. 7. Bnogs r napncyro Sror uefis6x.

Ex. 18.1. He orur6tcr, rorA6 61igetr.peru6ru 5ry sa44uy. 2, I{e nefi xon6anofi Bogir!

3. Cnerrrf a urr6riy, se ono:A6ft! 4. IlofrArt E r(ymi xn66a. He norepifi Adnsru!.5. He crup6fire c Aocrf ! 6. F{e cneurf, cg6.iraeurs rnrndro ourri6ox r pa6<ire. 7. He,ruyrraf, or6q cunr. 8, trIe r.rrpifire c orsdrra!

Ex. 22.l. fl. na.rairi nucirs cruxorropdnne.2. fr.xo.t! naprcon6rr AoM. 3. .[ npea-

.nar6ro noclrorp6rr Qianru. 4. Ou nrrriinct neperecrf TeKcr c pyvdrncxoro aerrm6ua p1iccrrfi. 5. F{fxuo peur/rrr 5ry sag6,ry ur y'r66nruta. 6. -{ ue rr,rorlf orrprirrrgaepr. 7. -[ re xou! c uanr pa6drarr. 8. HenrsJi pa3roB6prrBarb na ypdrce. 9. Tugdnxen nofrrf x rpa.ni.

t*' i]*o*u { slra B napr. aavanc.ft AoxAb, u x nepufnacr 4orra6ft. 2. B cy666ry

e6repov urr xo46nr cvorp6rr nr6cy <<Bn6tny B64e>, 3. Vrpola s xoArlna sNtara:ris sa noxfrraua. 4" Mrl rrrru rro fnuqe u rcrpdrma situero yxrife;ri.5. Kora6 or ur0;r u rurdny, os scn6MsR[, uro sa6irx a6ua rerp6As ro pfccror,,ryr:urf. 6. Brepi rvrofi 6par xo,qrir n xsrixsrrt traragrix xyufru clon6pr,

Ex.29.- Br'r srlnrpa 6Aete c n6uu nonrin pilrby?- Aa, 6ry. fl cthpsrfr. prt66x.- Brr yx6 6sgurul ua prr66nKy r Srorvr ro,rqfl- Eg4rn, uo ueyg6.nro. Ior6ga 6rrn6 yx6cnar, s MbI Euqerd rle gofiM6Jts"

l-A sn Es[y,n:,zl.- Ha -f,ronauqy. TaM xop6rune iraecr6.

-H6no 6xarr sa n6esAe?- Her, go -fl.noIrauqrt xdam ast66yc. 3ro 6qens y"ud6go.

Ex. 30.1. Mrr sorul'rt B nasnrcdn adtcrasru. 2' Ou6 somri r nparli' 3. Kaccrlp'

norryrrin 46rrrr E sdnuey1 vs sp;fu;T;tds 66sKa. 4, Haur yvrirear tdarro qto sdfireI

or Aupdxropa. 5. Pe6ira sdrurz na fnnqy' 6. Cuoprcnadrrr s6ex6:tll B lrap(.

7. Bce qeuoA6xrr Bnecrn4 a r"ocrrinuqy. 8. Osri Bdlnecan urxa$ us xa6us'6ta.

9. BelocuneAlict ns6xar Bo lpop sag6Aa. 10. Mq sdfiuru'co cra4sdsa n6r,nso

BerepoM. 11. H6Ao sdtnecru aecr xupuriv co ABop6. 12. Fa6Sqse gsecaf B Mara-

rriu ror6pri.

Ex.32.1. ,(a, r'Iecro rpuxoxf * gpjty. 2. [a,o Eparudo npresxl*or rypfcrrr' 3. ,{a'

t 6ry cron6nyro acergd uprrx64xr y'renuxf. 4. Aa, s Har{sosSJi}mrft re6rp upu-

xdAsr lru<iro sprlteneft. 5' [a, ua.repnoufpcr<u$ nasx Bcer"{e upg-g6A.rr rran6ro

aer6fi. 6. .{a, r soon6p( upnBd,utr .4er6fr.

Ex. 33.1. Typfcrou o6riI.rno sdAff n Ir,rysdft. 2. Tlr o6rilwo npuut5c lu [oAApKI4

5pity. 3. Ou scerA6 suxdAgr ItB Knecca ndcle srou{6. 4. Brirrop o$dtsso Bx5.4ur

u xaacc r6rpevx, 5. VsfrTeJcsraUa tc{orA6 Dpml$csr xa ypdx a.rm66v, 6. O6rrquo

orrt npuesxaror 7' Brr o6rirrno nx qpI{B63BTe' 8' K6xqFIi '4esb rel npra6cunn

cro(r aeropiury.9. Her, onri suxor.45 ne sxdAar B sar ndcre Halrar'a cne(rirrx'

Ex, 41.

l. Os scrar ug-ga nfcr\aonuoro crol6 n noAoIIIEJI r u:r6$y rrarr clcn6pr'

2. flpoAonxir roropritr, os sgllue11 ss-ga croyr6 s gaxolgil no xdusare. 3. Pe6ira.

rdr6exanu us perrt I4 11o$exfuu x.n6cy, vrd6rr,corp6rrcs. 4, OHI| ynrlAenu y 66pera

n6,my r uoAourlri x nefi" 5' flaccaxriprr clfuru 6poc6rr r rdgy xue6, c xpriitou

saJrer{nr sag ErfuE sffiKr. 6. K6rep orrrpaBl{Jrcfl B Mdper ]qaftKtt no.ner6nu 3a E1IM'

i

Ilt

i

li

-J,

243

Ex. 43.l. M6nrsm orrpfrn ,Fepb u rouEr r, ra6nu6r or{6, -Or gian6ngr r. npu-

x<lx9fi r uepern€r p ra6uu€t orqi. 2. Menl rurlplcoieaa rlrpi soa*16onlicios.fl nrylnttnxc1r q4o!$.qKe ll cral cuorpdrs. - fl.nom6n na cra,4z6n u franpinun-c;i. r .unoq6axe,,*r:ge ,,rrp6an soreii6oJrricrrr. 3. I ruEa rcro AoPdrY Ao-'E6rraanerur6M. 4. Mu npo.ret6rur rdrcrxy rnaotrl€tpor 3a qac. Mrr ,qoler6lu Ha caMo-n6te Ao Jleurrrp6ga 3a qac.

Ex. 45.t . .- 3Ap6scrsyfi, Maprir. Morli r rriAetr rroer6 oru6? * On yu€a r r6pog'

-- Xoporu6, r npa^qi r6repovt. 2. He :u6ete, rAe cerperiprua? - Ou6 sgirura Hanuufry. - { rurorll e€ ro.qoxA6rr gAecr? -.{a, noxrinyicta, 3. Allo, dxapdfi,rrl6xso nororopfirs c rsodft rtt6reprro?-Osd adrmna [email protected] e€ uosoryl ..'- He E6Ao, r uoeroslb v6pe: g6cnrr lrnn5ir. 4. Ton6puru npenogan6relr, s rux6ae?- On 6rr,,r, no yrn€,r. - Cnaoi6o. r er6 nonuy riarpa.

Ex. 54.I. -fl u6rocs xiixAuft Aens. 2. Vqesfr crra6rpnr ssan{6terluo na A6cry. 3. Tn

yxd ceftric ror<isurtrgcr r sxg6l"reuar4? 4. On no6xan Ha varurise n Eparu6a. 5. flo-afuaftte o npocr6u peru6unr lroft sanilsn. 6. fr sannciracr r rpyx6x uo Mare-rti.rrre. 7. Bcn6vnr.ru :kvrsne ranfircynrr. 8. Orf repn;inRcb sec€ruN4s c ercxypcull.

Ex. 64.l. Vertlluras rxyM Bo 4rop6, n ns'turen nocrraorpdrr, uro clyuriaocr. 2. Peru6*

exeAgdrno saA6su no rvrareuirure, ou lr6xet craru xop6urrvr vatelrafrurov.3. Bornparrieuracr co cncmiclrr, oH naur€r Adua rocr6fi. 4. Oxdtsurn paccrilu-aalu, co6pinsr{cb y rocrp6. 5. Cr6n y aocnri, os nrnilcr peurirr aaadL'ry.6. Peurris lag|uy, ou nour6;r xa cno€ v6cro.

ADVERBUL

Ex. 5.L Borplir 6drno reux6, nuqerd nd 6u:ro nriAno. 2. CrauorriJrocr rc6 x6pte"

rr r 3actrerudllr .qo*{6fi. 3. C6lrqe saurd. flop6 g6rrNr yxogrirr. 4. B r6nanare6(rno ufcro, renn6 n npuirno. 5. Kar rvr6xno uouicrr [eIuK6M B ueurp? 6. foagp{rrtur:, or6q cnrm s coc6AReft rdunare. 7. Hfxro cer6grx xe nocriru norApanfi-Terblryrc rererpirtrvy.

Ex. I l .a) l. Evr! <irenr norpiau.nace 5ra rcnrlra,2. -fl 6qexr nro6nrb rat6trcs na

rosrrix. 3. Or6u rrrn6ro pa66ra.n cer6Anr r cag,!. 4. Apyr drexr xor6n rcrp6.TllTbcrr co nn6ft. 5. Cer6Anx r rvrs6ro qur6n. 6, @r6pcrao 6qexu nouorrd 6orlr-udvy.

b) l. Onfi ueuu6ro noryniru n s6urJru B.uoM.2.5ror xocrd>lr MHe lryrb-.ryrr ael6r. 3. llfcrrs rftxo uryvr6nu r ca.Uy. 4. On niuuen fiervur6ro p6nrurerntexfi. 5. 3ra :aA6.ra nevrsdro rpynu6:

244

Ex:"'14.'

l. .[ rorAil-ro rrigel rac. 2. Mdauran ryA6-ro nonoxriJr yr€biux u Ite M6xererd naini. 3. flofin€rvne xy46-au61f,o ryrirr. 4.Jldrov Mbr tro6AeM xya6-au6:iar'n r6psr. 5, Ecnu rrr noueu;i-ro ne cu6xemr npnixarr, Rannnrii rune n-6rpevr.6. Ori norelry-,ro ne upnur6.

PARTLE PRINCIPALE ALE PROPOZITIEI BIMEMBRE

Ex. 7.

L Kt6-ro b aer6E cnpocrin, xoi6prrft qac. 2. Ha sra,ry6se co6pan6cr vu6ronap6,ry. 3. flsrr )ryeurrr6B Bcrryx nolropian ypdx, 4. A u Mof Apyr cvdxevgar6n rrrb 6ry pa66ry carrau. 5. Ha tpory6pe rp<ie ruyxuriu' roropl,inu o $yr6d;re6. .fI c Ar4p6ev 6;igeM y te6f r6per qac. 7. Mu cxdpo peurirlu sag6uy. 8. On a6l-xen 6rur npairf Aalsd. 9. Ilorevli rrr nepecr6-n neru? 10. Mu Aoaxn{r co6-aroAdra npdrma lfna.Inoro lrBux.esnr. ll. flonnrificr norirr conpeMdnrlcencxfccrao. 12. fl 69ly ror6s re66 noMd.rr r no5ly'iii vnn!-ry. 13. Oh He trtttr6er o{rds.

Ex. 12.

L Tpy,q-peuercurni Q6rrop qununus6uurl l.r xy.rrrjpu. 2. Vl.itt -rJuenpourreg6mx acxjccrra. 3. Coslreulre - nprfuuax rucoxd-opraulrsolariuoft vare-

$;uN. +, Ou goxal6;r, qro saniercs sacroirr\vv ,apjroru. 5. Ilpenogartdrerb ccr6lcnaos6ren uortv orrdrov. 6. Cdrepuufi r6rep crauosilrcs rcE xoaa,uuie.7. Erocqurelor xop6u-rnu opraxnriropor'a sxcxjpcufi. 8. ,[opdra x ryp66re vne ncxa:A-lacr rpf.6ofi.

p.i,RTrLE SECUNDARE DE PROPOZTTTE

Ex. 3.

,{o6por6 M6TepE, r:epofsrr,r colgita, SeJras$6 cudra,,rpacor6 v6p:r, 6or6rctnapd,qr .lrbr, nr.morrdsue 'nl6na, o6cyxA€nne nrlcDlresnoi pa6drrr, v,6npnur lerceurl, ruE.rroroe ur6r'se; r6uoura GpeAaero pdcra, yvEuue cossgirb crzxri, yv€nuesaulEr46T5cc"

Ex. 7.

,{or6muufi pe:ynrriralan pa66rrr; c?ar6g, Eaudngessblfi BaE6I\4; ucnyrirr-ca rp:Lwocr-eft; 6mroaapfrr ga rruMdsue; 6op6rucn ga sbrrrosn6gue u neFe-rrrnoru6rye ilr6ra; E3Js6sEe uncorp6nsrn asnx6r;. oc65rrft .nurep €c K MicrIKe ;rcynr.iru ue66; uurr volox6.

'&,

DA\

kpii11btrpsl

r : E*.hts,h.Fi

ffi

ffiffi'ffi*Wtrrffi#liffiffI;ffiil-ftrFi€::.::r:F,is't:F': '1F4i+l i

$q+"

f#i,ll',iiirr , i i *$, i

.:*ii,i!rr

Ex. 9. .,t.a) r 6noctn; 4o cr6pocrn; Aai,uqaru uetrdproro *rnapi rslcs'Ia Aegrrccdt

nrrrAeclr Aesiroro roAai B n6ne; rilxArrfi ro,a; xex,ryrc neAdmo;,usrs6Aqarorocerrl6p.fi; s 'req6sfie Aayx Afiefi; sa sdcxonbxo ,qrefi; b) xar crpe.n6; csoliMu

cros6v[; 6e: orurl6or: gdcelo urp6r; rax s6roro.

Ex. i l .l. O6rjrqso s6cle o66Aa 646yurra uAdr orltrrx6rr n csolb xdrr'ruary. 2. Ho-

sa AoxAeft He gar6H.rrrr y56pry ypox6n. 3. EnaroAapi AoxAfrra r Srou ro.Uy

6iaer xopdurnft ypox6fi. 4. Onf runr N,r6nsa nuep€r. 5. Co scex cropda cnfiura-

.nncr r6tcrue ronoc6. 6. fl' npwnr| na Borg6l rcrp6rum cnorb nolpyry.

SINTAXA FRAZEI

Ex. 4.l. M6,rrqsr cr5i'ruaet pit1wo, a er6 cectp6 qllr6er ral6ry. 2. Mnu vrr nofiA€tnt

a xun6, rn,rn 6yaell cvorp6rr Maru rlo re:rerfsopy. 3. Mu 6finr ua sxcripctlu

e necf, n irasi eli.f,e,rs s|fiua. 4. .fI xordn nodxarr Ha u6pe, no nordAa 6drla

unox<5ft. 5. l{.rrn g6Ayurxa npuaEr K IraM B r6cru, uttu urr noirAEIra x ueu3i. 6. Ox

6rnr ne r6mro ycneniiroruulr yvennr<6u, no r'r xopdurru cuoptcv6sou. 7. fl'',nodly B r6prr, au r6xe no€aere na udpe. 8. Os nosaoufi no teae$6sy, oas6ro

uuxor6 u€ 6sno;1t!va. 9. B ror Aem ro ur0n AoxAb, ro cnino cdnsqe.

Ex. 7.1. Cnerr:6sm, nogrot<iueuurtft yueulrx6vu cr5pruux r:r6ccon, noxagi:ru ga

,ropo4cr6u $ecrua6ne. 2.5ro 6rr,'r craga6n, nocrp6enmrft voloA6xuo r6poAa.

3. B xsfre 6dino w6ro rrutrocrpf4lrii, ndtuolxeunux r'rgs6Crgbr1a xy,U<5xnrxov.

,4. flnc6're;r, paccr6rrrnaroruufi o6 $roft arcneAfqnr'r, cau npuuuv6n s He[ yvicrne .

5. Orepo, HaxoAf,Iqeecs B ropax, duerrs rny65rcoe' 6, Alr'66ivt 4na v6pox, noA6pen-

,slrii ttr6lo 6p5ry,;rexfr y ner6 ua cron6. 7. Brrcryn6na cnoprcvdnxa, ganfsuas

n6paoe vdcro no rmvrHicrNre. 8. Orrpdrtry, ndcnanryro rrau6rc Apfry r llnodnrr,

ou nonyuri.n vdper aeus.

Ex. 8.1. Tearp6nsnat nrdca, riotdpyro s.sfiAe$ n'rep5r, uanr'icauaKapaAx<6ne. 2' Kyn'

.Jregrrar 6p6rou rlrrlira dqegb unrep6oraa. 3. ,{ol'r, uOCrp6enru[ pa66'laIr'n-t, uax6-

.Ar{rcr Ea u6ureli lwrae. 4. B rag6re saullcd-nr o6 yseufqe sg u6ruei nrxdlrt,

xor6pax corrguiel crnx*. 5. H6nrU Cuoprcu6rrr, xor6prte upanrav{nu yv6crue.s ornr\ann6Ae, gaBoesSril ir'nrdro Iraeg6neft. 6' Mu yrumi ue re6rpa, orxpr'rroro

neA6auo. 7. 5. safiucln r rerp6Ar, ror6pyro ttfiIe Aar 6par'

Ex. 11.

1. On uorlrdn ry.q6, ry.u6 6exri-rril cnoprcu€nrr. 2. BdIcraaxa 6rur6 otrpdlra

TaM, rAe pdnrue 6rur cnoprrfui. 3. Tarrl ua ctpdfixe, otxfAa npz€xal voft or6q

6drno r1tn6ro vo,roA€xll. 4. flop6ra ren6 ryA6, rAe Na.I[Ir6Ica rycr6ft .nec. 5. Tau,

'246

. t rx, . tJ.

l. Tar'r, rAe Ao ct4x nop a€ 6r,'ro aurer6, a nocrpdro ndsrrfi uap, 2, Iloloxrixapauadur ryAe, xy'q6 ronoprl'r Torrra. 3. Tav, rge pa6drana na npduuofi reg6re,pa6drarcr u ceri.r6c, 4. Eexrtr raK, Kaft 66raer cnoprcvds. 5. ?I er<i noarordsbxoporr-r6 no_ pyccxorrly rsuxf, rax rbl no,urordsril veu:i. 6, rlro nocdeulr, To rnoxneu*' 7' rl6p"urrra ru€n r6rpe, rordpufi srraJr .qopory. g. oxoro niipxa 6rrngov, xordprrfi nocrpoulu r np<irulornr ro.uj,.

EX, I / .

i. B ro rp€ue, ro146 oa ror6sffr ypdrn, na j:rnqe rrrer /IoxAb. 2, Korfitor r6s.tur pa6dry, 6par nom€n c ErM rra ronq6pr. 3" Kora6 re gjvaerur, rorpiornr'r66eu*cr. 4. Kax rdarxo r rcrarb, cp6sy xe g6.ualo rurr.fr6cruny. 5. os navri<irortriue, ueu x,ujraaa. 6. Tpar6 rra<5rpar, xar 61iaro ru€n Aox,ur. 7. A eu! aanucfm,xar( { BaM yx6 noras6.r. 8. On 6exrir, rax 66raror gdfiurr.

Ex. 21.

1. Mrr cneurfnu, norou5i rro yx6 6rirno uds4ro.2. Cnosit evSi lrasdlucr.npocrdrur, norouy qTo oE ndsrr Rx cMbrcJr. 3. Mu ne nofiAerra r xund, norc5lryuro 4orxndr y'rrirr pyr'nirucqrro Jrnreparjpy. a. rlr66u se onog.aaTb na ndesp,6par nsxn raxcf. 5. on rinn<lro sauuu6rcr, qrd6rr saroes6rr niproe vicro saoJruN.rnrzd.re.

EX. l l .

1. A 6.'nd 6rr p{aa, 6cns ''

upu,q€':r. 2. Ecnu.6u uocvorpd:r xro-nn6jar.na g6cny, ygriAe.n 6rr ouri6ry, 3. F,mz r,rAdr. AoxAr, ue nofigev ua srcr5ipcliro.4, Fctu rsl cro6dger, npuxoarl x uav caju:arr v5iruxy. 5. Xor6 r rdrpeva npu-ur€.n, x 66nr'oe ne uaru€ri Grn€ros ua (punrv. 6. fld.ne 3erd'oe, xori .uas'6 ire.6dnro AoN.q.f. 7. Xorfi os eq€ vi.nenrrufi, ou yr1.rder cara o,aesd.j-lcg. g, Xor.i,6drno ren-nd, r naA6n uarsr6.

Ex. 27.

i. .{Heu 6r'rao rax x6pro, qro s noruda Ha trJlrx, i. ,{opdra 6rra6 rrxC.rofi,TaK qro l ycran. 3. -f, gardsqrr rpauvanluecxne ynpaxu€nu& Tarc qro vorj uarrlry'nfrr' zl. on cadlan xoporu6 pa66ry, sro n orM6rr.ilr npeuogar6relr rpriaraxra.,

Ex. 28.

l. Ilorovf qro os ne nporurii:r povAna .u,o ronq6, oE tse cMor er6 nepe-cxasirr. 2. Kor,q6 x xynli,n Qoroaunap6r, r cran (lororpaSr.iporan csorix Apys€ri.3. C6u.qy peurril uodxarr aa aar66yce, uocr<inrry onosA{u Ha n6eg1. 4. Ecnurrr xopourti noarordsr4rurca;.cv<Sxerur uocrytrlrr r rncrnry'r, 5. Ecnn on rdryrur.

t,.{ :t , i ,

' t i,, i,::' l l .

: t ii , : .

., ii

'j+' .:'- ilr

i:;l':." . v.p

.' tri''F-

' I i

; . st. . . &-,

. ," :{ir

sl .-

.J

+',"

{v

L.v

cl_71

\

Gramatica rusă

Documents

Transcript of Gramatica rusă