Grailu Armãnescu “Torna, Fratre, Torna” Revista-a …...Grailu Armãnescu “Torna, Fratre,...

Grailu Armãnescu“Torna, Fratre, Torna”

Revista-a Uniiljei ti Culturã-a Armãnjlor dit MachiduniiAnlu XIII, Numir 1 (43) Yinarlu-Cirishearlu 2010 Tinjiea 20 den.

R e d A C T o R - s h e f d I N A C u vATA

IssN 1409-7958

LEONIDA BOGA

SÃMTUL GRAI

Sh-vátsrãli scumpi li-avem datãLa s-li-ardã shi-altari di sãmtsã,Cu curbánji umplum noi mirmintsã…Ma grailu nu lu-avem alãsatã!

Sh-mãxãnji chisats avem vidzutã,Cãlcám noi shi pi-a fratslor oasi,Avinats fum, fãrã di casi,Ma grailu nu lu-avem vindutã!

Vidzum noi shi-nveasti tu plai,Grangheadzlji iu sh-lji mirlusescu,Sh-dadi tsi-a martirlor lã grescu,Ma nu lu-alãsám dultsili grai!

Icoani nu-avem ti-ncljinari,Disputadzlji cumáts li-adrarã,Mortsãlji ni-ngrupats nã-lji alãsarãMa grailu nu lu-avum ti dari!

Shi sãmta pisti nã-i agãrshitãCá tu loc di cumnicariElji blãsteami… nã deadirã yeariMa limba nu nã-i agãrshitã!

Preftsãlji di cãndu… vrurã cu anjiShi grailu shi fara s-nã-astingã,Cu piri shi her ta s-nã-azvingã,Noi grailu nu-l deadim la dushmanji!

Gilatslji!... putea shi mirmintuDi patrida-a noastã ta s-facã,Cu pluglu pisuprã elji s-treacãSh-iara nu-l deadim grailu sãmtu!

Cá nã-avem noi cu etsli un yis:A sãmtului grai ascãpari;Anãchiseari sh-nu-aplicariTu cartea-a banãljei sta scris’!

Armãnipseari: Dina Cuvata (Loatã dit cartea: Emilia, Luchian, Aromânii: Pretutindeni – nicăieri (Armãnji: Iutsido – Iuva), Ed. Premier, Ploieşti, 2007, fr. 75.)

HR

ISTO

LU

S-A

FLÁ

– D

EA

LIH

EÁ

CA

S-

AFL

Á, M

A T

OR

A S

HI T

I-A

RM

ÃN

JLJI

! C

ÃR

CIU

N H

ÃR

IOS

SH-T

I MU

LTSÃ

-AN

JI!

S-H

IBÃ

CU

-AM

BÃ

RIL

JI S

HI T

UT

I-A

LA

N-

TI S

ÃR

BÃ

TOR

I TU

CH

IRO

LU

YIN

AR

LU

-C

IRIS

HE

AR

LU

!

Grailu Armãnescu, 1 (43), 20102

1. Shcurtã descriptsii-a situatsiiljei actualã tu detsentrali-zarea-a educatsiiljei tu Republica Machedonia

Protseslu-a detsentralizariljei ahurhi cu-arcarea-a autor-izárlor shi-a resursilor di la nivelu tsentral la nivelu local di pi 1 di-Alunar 2005.

Ãnchisindalui di la factul cá protseslu di detsentralizari-ahurhi cu niscãnti-alãxeri shi completári, fapti di maninti, a nomurlor dit sfera-a educatsiiljei shi-atsea tu partea-a rolãljei a administratsiiljei localã, a organizatsiiljei teritorialã-ali Republica Machedonia, a organizariljei a ãnreghistrariljei natsionalã, aestã tu daùli fazi deadi shi nica da ma multi ex-perientsi pozitivi. Protseslu eara ãn conformitati cu cadrul a detsentralizariljei fiscalã definit tu Zãconea ti finantsari-a ad-ministratsiiljei localã.

Tu prota fazã furã transferati-autorizárli cari s-finants-eadzã pit dotatsii shi li-anvãlescu hárgili ligati cu tsãnearea-a obiectilor sh-cu transportul a ficiorlor (tu cari s-vidzurã nis-cãnti lucri slabi).

Tu deftura fazã cu-autorizárli transferati cari es dit fi-nantsarea cu dotatsii-bloc, cari u-acatsã shi darea-a plátslor a lãcãrtorlor. Easti transferatã proprietatea-a obiectilor a scu-liilor, responsabilitatea ti finantsari transparentã ti tuti funct-siili tsi dishcljisi interes la-administratsia localã ti organizari-a unlui sirtu ratsional shi functsional di sculii, organi di sculii ma vãrtoasi, monitorizari-a tsãneariljei a obiectilor, ma buni conditsii ti lucru tu sculiili locali pit investitsii-a comunãljei, transportu organizat a scularlor etc.

Protseslu di detsentralizarea-a educatsiiljei u da posi-bilitatea ti-unã ãmpãrtsari ma pretsisã-a rolilor, a-ndrepturlor shi-a obligatsiilor a autoritátslor la nivel tsentral shi local, u da posibilitatea ti ma mari partitsipari-a comunitatiljei localã tu protseslu di-adutseari-a detsiziilor, administrari ma activã sh-ma transparentã cu sculiili cu-atsea tsi va s-hibã bãgats ma multsã partitsipantsã tu protses, shi controlã ma efectivã-a lu-curlui shi-a activitátslor a sculiilor shi-a calitatiljei a educat-siiljei cum shi sã si facã s-aibã capatsitati comunili ta s-li-ad-ministreadzã finantsiili cari lã suntu-mpãrtsãti ti educatsiea.

Cu-autoritzárli tsi lj-suntu dati, Comuna u ufilisi posi-bilitatea shi s-featsi un factor creativ tu protseslu ti educatsii ti-asigurarea-a calitatiljei tu educatsii, ashi cá sculiili suntu ma-ndreapti sh-li satisfac anánghili ti tuti pãrtsãli interesati tu comunitatea localã: sculari, pãrintsã, dascalji, parteneri sot-sialji, comunitatea localã di parteneritati shi-anãnghili ti bunã-administrari localã.

2. Rolili shi responsabilitátsli-a consilierlor locali ti edu-catsii tu Republica Machedonia

Situatsia-actualã tu departamentili/sectoarili ti educatsii tu cadrul a administratsiiljei localã:

Departamentul ti educatsii ãl organizeadzã protseslu ti educatsii tu Comuna, cata cum suntu-anãnghili shi interesi-li-a bãnãtorlor shi ti-aestu scupo li-acatsã activ tuti subiec-tili interesati, sh-deadun ca parteneri lucreadzã ti-asigurari shi-mbunãtsari-a calitatiljei tu educatsiea ti tuts ficiorlji dit Comuna. Aestã s-fatsi tu cadrul a autorizárlor dati ti lucurlu tu sfera-a educatsiiljei. Lãcãrtorlji tu Departamentul, piningã-altili, suntu responsabilji ti situatsiili shi ti-atsea tsi s-fatsi tu educatsiea, shi ca reprezentantsã-a Comunãljei dipriunã suntu tu contactu cu bãnãtorlji cari li da cãftárli personali shi cãftãr-li-a comunitatiljei localã.

Descriptsiea-a loclui di lucruPozitsii di lucru: Consilier ti educatsii Obligatsii shi responsabilitáts:

Mãtreashti desi sculiili la chiro u-aproachi evidentsiea shi documentatsiea pedagoghicã shi desi ea s-bagã tu practicã;

Li coordoneadzã shi monitorizeadzã protsedura ti-asig-urari-a materiiljei ti-ngãldzari, transportu shi hranã-a ficior-lor;

Da instructsii ti planifacari di ma mari calitati-a material-ilor di cari sculiili aù-ananghi di dotatsii shi-adrari-a planurlor ti finantsari;

Tsãneari comunicatsii di-aradã cu directorlji-a sculiilor - dari informatsii, cu zbor icã tu formã-ngrãpsitã, spuneri, recomandári, alãxeari di informatsii shi deadun nãstritseari-a propblemilor tu educatsiea la nivel di Comunã;

U mãtreashti shi u-agiutã activitatea-a Consiliilor di scu-lari tu sfera-a rolãljei a lor activã tu crearea shi-aprobarea-a planurlor ti finatsari shi developari-a sculiiljei etc.;

Asiguripseashti posibilitáts shi-idghi conditsii ti educ-atsiea ti tuts ficiorlji;

Lã da-agiutor a sculiilor s-poatã s-yinã pãnã di fondu-rli di nafoarã shi la programili ti instructsii-a dascaljlor, cum sh-ti bãgari tu practicã-a programilor ti-autonotari, planificari shi realizari-a excurziilor a scularlor, planificari shi realizari-a dzãlilor di ecologhii, ti fãtseari mirimeti-a sculiiljei sh-ti cu-numisearea-a energhiiljei pit sculii, sãrbãtuseri shi vacantsi, competitsii shi manifestatsii cu premii;

Lucreadzã ti-adrarea-a clasilor deadun cu sculii;Agiutã ti nãstritsearea-a conflictilor pit sculii;Propuni solutsii ti pártsãli involvati;Stabileashti sirtu di sculii; Dupã-atsea cata cum easti reonizarea-a sculiilor ghenera-

li, adarã shi pitreatsi pãnã di tuti sculiili listã di ficiori ti-ngrãp-seari tu prota clasã di educatsii gheneralã shi da tu shteari ti tinjisearea-a protsedurilor a lushtui protses stabilit tu Zãconi.

Proectu„AGIUTOR A COMUNILOR TI-ADMINIS-

TRAREA LOCALÃ CU EDUCATSIEA“

3Grailu Armãnescu, 1 (43), 2010

U mãtreashti-ananghea di cadru spetsializat di litseù-a comunãljei shi-ndreadzi proect-plan ti-ngrãpseari tu protlu-an tu educatsiea di mesi.

Ãndreadzi informatsii, proect-detsizii shi-altu material ti Consiliùlu-a Comunãljei.

Cãnushteri shi capatsitáts esentsiali-a Consilierlui ti edu-catsii:

Adrari relatsii: Adrari shi tsãneari realatsii di lucru pozi-tivi cu-alantsã, cum interni ashi shi externi, a ti realizarea-a interesilor a Comunãljei;

Comunicari efectivã: Sã zburascã, s-ascultã, sã-ngrãp-seascã limbid, cu-ngãtan shi la chiro, ufilisindalui instrumenti adecvati shi efectivi, tehnicã - echipamentu ti comunicatsii;

Creativitati - inventivitati: S-creadzã nauùã modeli shi-unitsi ti-mbunãtsari-a lucurlui tu departamentul shi s-asigurip-seascã shi-alti posibilitáts ti developari;

Partitsipari tu lucrul di echipã: S-colaboreadzã efectiv cu-alantsã ti determinarea-a scopurlor, ti nãstritseari-a prob-lemilor, ti-adutseari detsizii shi-mbunãtsari-a efectivitatiljei;

Condutseari: Influentsã pozitivã cãtã-alantsã ti realizari rezultati cari suntu di nai ma bun interes ti Comuna;

Adutseari-a detsiziilor: Yixeari-a situatsiiljei ti determin-area-a importantsãlljei, a urghentsãljei cum shi-a riscurlor ti-adutsearea-a unãljei detsizii limbidã, cari easti la chiro sh-ti nai ma bun interes ti Comuna;

Organizari: Stabilearea-a prioritátslor, adrari plan ti lu-cru, controlã pi realizarea-a scopurlor, cum shi mushuteatsã tu-ngrãpsearea, tu notarea-a niscãntilor detali, dati, informat-sii sh-activitáts;

Planificari: Stabilearea strateghii ti nãintarea-a lucurlui tu Departamentul, bãgari scopuri, adrari shi-implementari pla-nuri ti-actsii shi notari-a protseslui shi-a rezultatilor;

Stimulari-a sponsorlor icá finantsari-a proiectilor: Di partea-a donatorlor dit xeani cu-aplicatsii ghini-ndreapti shi directsionati ti nãstritsearea-a problemilor tsi nu pot s-hibã-amãnati tu sfera-a educatsiiljei.

3. Concluzii shi recomandári cari es dit experientsãli di pãnã tora:

Asigurarea-a calitatiljei tu protseslu ti educatsii easti unã obligatsii shi responsabilitati tsi sã-mparti la tuts cari suntu involvats. Guvernul ali Republica Machedoniea shi Minis-terlu ti educatsii shi shtiintsã, u bãgarã educatsia tu prioritátsli nai ma analti-a statlui, shi ma-nclo armãn tu-activitatea-a re-formilor ti developari-a educatsiiljei shi-a shtiintsãljei. ZELS, Comunili shi Cãsãbãlu Scopia tut ashi suntu multu importanti ti-asiguripseari-a calitatiljei tu educatsii, sh-ma multu cá eali suntu fondatorlji-a dzãlju di tuti sculiili ghenerali sh-di mesi. Rola-a lor shi-u realizeadzã iara cu-ahãtã seriozitati, ma totna ari loc ti-mbunãtsari. Tu realizarea-a Proectlui sã spusirã-as-pectili shi sferili printsipali ti-mbunãtsari:

Adrarea ma bunã colabori di-anamisa di autoritatea lo-calã shi-atsea tsentralã;

Definearea-a protsedurilor di comunicari-a autoritatiljei tsentralã shi localã cu sculiili;

Ãnsãnãtushearea-a capatsitátslor a autoritatiljei localã tu

sfera-a educatsiiljei cu-mpãrtsarea-a competentsiilor;Aprobárli ti bãgari tu lucru tu sculiili s-hibã dipusi la

nivel local;Partitsiparea activã-a autoritatiljei localã tu-mpãrtsrea-a

investitsiilor capitali; Asiguripsearea idghi-ndrepturi sh-posibilitáts ti educat-

sii-a ficiorlor cu-anãnghi spetsiali;Planificarea shi-implementarea corectã-a educatsiiljei di

mesi cari easti obligatorã;Sã si bagã ma mari-atentsii ti-nvãrtushearea permanentã-a

protsesilor integrativi pit protselu di educatsii. Armãnipseari: Goran Pushuticlu

JGUMANJLJI DI VÃRÃ CHIRO SHI-AZÃ

Sushuva-n hoarã cara va s-nedzMandra-a Jgumanjlor prota va-ù vedz.

Mandrã msheatã ti ciudii-adratã:Tsintsi njilji di oi nãuntru-ncapi!

Gramos nica multsã-anji va s-ashteaptãMandrã s-bãgats voi tu-avliea-a voastã

Turmi di oi iara-aclo ta s-pascã.Sã shtits: gramos ãi zãrtsina-a voastã!

Armãnamea-a noastã avdzãtã shi-alãvdatãMulti numi-n lumi ari datã.

Multi numi-avdzãti shi cu-anamiMa ca numa Jguma altã nu-ari.

Multi ets Gramusti lucrarãMari-aveari Jgumanjlji-amintarã. Multi ets nãpoi suntu-alãvdats –

Di totna Jgumanjlji furã chihãiadz!

Gramustea Ali-Pãshelu u-arsiMultsã-Armãnji bana lã u-asteasi.

Jgumanjlji-atumtsea nu shtea tsi s-adarãShi cãmpul di Sãrunã lu-ancupãrarã.

Iarna oili li-arna tu BirinaVeara li scutea tu muntili Rila.Rila elji cãlivi-a lor shi-adrarãShi mari-aveari Rila amintarã.

Multsã-anji ashitsi sh-bãnarãAma Vãrgãrlu sh-Turcul sinur bãgarã,

Sinur bãgarã sh-calea u curmarã.Muntili Calinlji Jgumanjlji lu-ancupãrarã.

Ciuflichea Sushuva u-ancupãrarã.Multsã-Armãnji la elji pãni mãcarã,Shtip unã-apunti pi Otinjea bãgarã

Sh-la Treili Shopati bãsearicã-adrarã!

(Di-un autor nicãnãscut, ma musheat cãntic. Iu-i cá-shitsi s-facã tuts Armãnjlji!)


COLABORARI TI BÃNARI DEADUN (ARMÃNJI CU ROMI DIT MACHIDUNII)

Iusuf Suleiman

Odiseù sh-si priimnã Atina cu spreiuri ti lãcãrmari shi furtutiri

Iu-i democratsiea, profan gãiliticã-ahurhi di zbura Altana ti-atseali tsi s-fac pi la vitsinjlji-a noshtsã, a tinirlu studentu di-unã etã Harbin, sã scãpãea la zboarãli-a profesoarãljei tu pensii cari nu-ù vidzu chelchea di café cá unã sãhati lji sta pi masã, shi cu givgelu s-dusi ta sh-lu hearbã cafelu di dimneatsa ta sh-si dishteaptã ghini, ashitsi dzãtsea ea anda sã scula dit mort-sãlji tahinárli profesoara ti filosofii. Ama ca ghini lji-acãtsá ti cãsuri-a nipo-sui cá nu-ascultã di hãbárli, a iatu cá pit radio Roiter spun hãbári ti puvrii di Cile!

-Titsi? Iara s-nu s-featsi goadã di-ashcheri?-Nu. Bre! Ama, loclu s-cutrimburá cu sheapti gradusi,

sh-tora lã si spuni ti un tsunami dupã cutrimburarea-a loclui. Aclo iu… cutrimburárli nu s-curmã, oaminjlji nica nu sh-loarã-adiljeatlu, lã si spuni ti urãtili chimati, altã catastrofã…

Lucri ti puvrii, ma-aclo s-lã hibã, ma shi-a lushtor dit vitsinatã mari catastrofã lã cãdzu pisti cap cu democratsiea. Democratsiea-a furtutirlor giucá pi demonstrantsãlji cari lã spusirã-a domnjilor c0 nu lipseashti criza-a pungãljei di stat

s-u umplã cu nauùã taxi di la miletea.-Iu-atsea?-Atina, babo! Aclotsi spreilu ti lãcãrmari lucreadzã, ama

oaminjlji giuneashti-aurlarã “Noi him oaminji, nu him tsifri!”, ashi lã si-ncustarã dauli nai ma mári sinducati, ama la vãrã sutã di metri di-atselji dit pãzarea Omoniea tut ashitsi sindicatlu-a aroshlor lji scoasi tu sucachi membrilji-a lui, elji inshirã cu paroli tu cari cãfta “criza lipseashti s-u pãlteascã oligarhanjlji”, bileam shi politsailji s-deadirã di partea-a lor. Ghini ma, tel-eviziea featsi-anchetã, shi-ashitsi pensionara Antula cari-avea votatã ti sotsialishtsãlji, dzãsi cá “ninti di-alidzeri nã spusirã cá punga-a statlui easti-mplinã. Tora mi-ntreb, iu suntu pãrad-zlji?

E, babo… nu pistipsescu cá guvernul va s-tragã mãnã di metrili tsi li-adusi, easti lucurlu ti miliarduri di ivradz, ma sh-di Ivropea lj-ciucutescu ti borgea!

-Ore ficior, alasã-lji tini elji, nu ti geaba sã spunea cu-anji di dzãli, s-nu cadz borgi ca Gãrtsiea, ma vedz cá shi-nsus politsiea-a Cehiiljei di-aradã li-ascultã tilifonjli.

-Nu tuti, mash mobilili!... -E, tora suntu hit mobilili.-A, nu, atsea lã-armasi ca-nvets di maninti, sh-ti-atsea nu

lipseashti s-ti ciuduseshtsã.

Parti di prota cetã-armãneascã al Ioryi MucitanuCadur adrat pi muntili Caimaccealan, stri hoara Rodovo, tu-a Vudenãljei, tu-anlu 1906.

Di nastãnga cãtã nandreapta:

1.Mihali Handuri di la Livádz (Paicu)

2.Ioryi-Gachù Dodi di Gopishi3.Costu Dabija di Crushuva4.Nachi Cuzman di Gopishi5.Hrista Presh di Neagushti6.Tachi Dincea di Crushuva7.Uncea Damash di Gopishi8.Coli Macri di Doljani, tu-a Veryiljei.


CUSCRA PIRIVULJEATÃ

Zoitsa Papazisi-Papateodoru

-Dimi elji s-avea mutatã tu-anjlji naudzáts cá-atsea tsã fu barbarismu, s-calcã privatlu, nu shtiù tsi, sh-tora iu s-dusirã-atseali-a oaminjlor di-azã, ma shi democratsiea-a statlui.

-S-featsi mari criminal.-E, lucurlu totna ari prioritati, ama s-calcã normili-a

ãnchirdãseariljei shi-a tinjiseariljei a democratiiljei.-Scljeamã, nu-ari lucri privati?-E! sh-nu lipseashti s-ti ciuduseshtsã.-Atumtsea titsi s-dzãtsi cá tuti suntu-aveari privatã shi ea

nu s-cãrteashti?-Nai ma marea minciunã-a secolui.-A secolui… tsi ti ved.-Nu! Nu-ari democratsii cari nu lji-ascultã oaminjlji. Cara

s-aibã iuva yina shi spuni-nji iu s-fatsi-atsea.-Tu Utopiea, hilj!

Pi defturlu di Mai Saraiuva

Tuti s-minã, ma tsiva nu s-alãxeashti ti ghini. Arãeatsa sh-li tindi ungljili, pisti tut intrá, ashitsi opat Smort di Vaticanlu, salami lj-cãdzu gaile ti situatsiea-a uminitatiljei, di ispetea cá s-agudeashti cu-araua realitati a sexscandalurli tsi s-fac tu bã-searica, sh-cari suntu fapti di preftsãlji, ma sh-di pedagodzlji, pãrintsãlji etc., sh-di-atsea ispeti dzãlili-aesti cu gaile zburashti ti marea lucrari-a sililor dimuneshtsã, ti cari marli om a Vati-can dzãtsi cá “dracu s-infiltrá” tu Vaticanlu. Ahtarea constatat-sii easti unã serioasã-acãtsari ti cãsuri shi cãlcari nãuntru tu tsivilizatsiea dit secolu-a nostu.

-Ma tsi sã si facã, Enok? Tuti-s democratsii! Tuti-s ãn-dreptu la-alidzeari, dimi!

-E, ama aesti nu-nji undzescu ti-unã alidzeari liberã ashi cum s-featsi cu-alidzerli dit Ucraina, sh-tora cu giudicárli di la Tribunalu di Haga cu Sheshelj shi cu-atsel dit Republica sãrbeascã di Bosna.

-Vrei s-dzãts ti Caragici?-E! Cum pãturã s-alasã tuts atselji oaminji nihashi s-

agioacã cu soarta-a oaminjlor cari lji-avea mash ca tsifri shi-alti-ahtári.

-Atumtsea-avu puteari, sh-putearea, bre frate, nu ti plãcãr-seashti!

-Ti dip tsiva s-hibã vãtãmats oaminji, muljeri shi ficiori, aushi. Atsea tsã easti barbarismu. Ashi fu shi Iasenovats shi lolurli di Treblinca, Dahau, Banitsa iu-lji vãtãma Romilji!...

E sã shtii tsi caduri-am vidzutã cum ãlji vãtãma Iase-novats, scutidi s-tsã cadã, agnos s-tsã yinã mash di cadurlu tsi-l vedz. Cu ciocuri, cu furtutiri di cornu cãlit. Am doctor Menghele di cu yii lã li disica pãntitsli-a muljerlor ãncãrcati, cum spunea una Uvreauùã iatrisã ghinecolog acusher. Ashi cá, putem s-dzãtsem cá puterli dimuneshtsã nu chirurã. Tsã-aduts aminti ti minarea purdicalishi dit Ucraina cari li shtsã lucrili ninti di patru-anji, ama lã intrá dracu, tsiva nu featsirã dupã-alidzerli, sh-nica ma multu lu-avultu statlu ca Gretslji.

-Tora va s-caftã pãradz di la Fondlu Monetar Internat-siona.

-Ashi easti, tora purdicaljea va lj-si da tinjiea di pi pãzari, sh-lipseashti s-videm cari va-lji hibã tinjiea di pi pãzari?

Armãnipseari: Dina Cuvata

INSHILJI:MICA - ÃnveastaTEGA - Yrambolu VANGHEA - Dada-a gramboluiCOLI - Fen-su-a gramboluiCIONA - Má-sa-a ãnveastãljeiLOPEA - Sor-sa-ali VanghiCHITSA - Ãnveasta-atsea di mesi

Un udá iu Coli doarmi pi canape, shi Vanghea nãscãrseashti.

VANGHEA. - Scoal, lái! Apiri! Scoal, cá va nã-acat-sã tu somnu!

COLI.- Tats, more moashea-a bijelui! Tsi-ai nica di tahina di ti mãts cu mini?

VANGHEA.- Scoal, tsã dzãsh. S-aproachi cãrvãnar-lu. (Intrã Lopea)

LOPEA.- Tsi-ai, lea sor? Tsi lavã mari fãtsets, ni-apiritã nica?

VANGHEA.- Uuuu! Lea sor! Nã dimãndá cuscra cá yini cu Steriul cãrvãnarlu, shi mi-ncaci cu dzinir-tu-aoa, sã scoalã s-nã-ndridzem.

LOPEA.- Cari cuscrã, lea? Shapti-ai. Sheapti gionji sheapti-nveasti, sheapti cuscri!

VANGHEA.- Ciona lea, Pirvuljeata. A ma njicãljei.LOPEA.- Auuu! Ciona, atsea pirifana, atsea fãdula! VANGHEA.- E! atsea tsi lji-u furám feata. Tricu un

an, e! mumã easti, doari, lj-tricu inatea, apã sh-sari, nã dimãndá cá va s-yinã.

LOPEA.- Iiii! Lai Dumidzali-m! Tsi eara shi-atsea di-atumsea! Cãndu nã pitricut hãbari s-yinã taifa tutã s-agiutã, cá vreats s-u furats… fricã mari nã-acãtsá..

COLI. - Cãtse fricã, lea Lope? Avem fricã noi Fãr-shirotslji? Macarim s-hibã ma marli celnic, Tega-a nostu nu featsi nãpoi. U vru, feata, ãl vru shi ea, nã dusim, u cãftám cu tinjii, eji dzãsiri NU! Tatã-su, s-tsem tsi-i dea-lihea, zburã ghini, ama muljeari-sa! Cãtsauùã!! ”Nu u daù io feata la Fãrshirots, nu u daù largu, nu shi nu!!!”

VANGHEA.- Dichi-avea muljearea, u vrea-aproa-pea, nu vrea s-u da la fumealji cu oi, tsi s-tsem tora!

LOPEA.- De, lea! Nu vrea oi! Elji tsi-avea? Apoia s-u tsãnea-ncasã-ncljisã. Tsi u-alãsa di s-pripsea ti Ta-Ianilu, s-u veadã ficiorlji. U vidzu shi-a nostu, gioni liv-endu cum ira, s-vidzurã, ãl vru shi ea.

VANGHEA.- Shi-anda vidzu el cá s-tsea-n vali cu


soatsãli s-la prica-a sor-sai, lji-inshi dininti, lj-dzãsi cá u va, bitsi!!!

COLI.- Shi-apoia la Stã-Viniri, la Cãnichi, cari lj-dzãsi s-hibã ma musheatã di tuti featili din cor! Em! Va u-alãsam? U furám, s-lã hibã ghini. De! mash Pirivuljeat-slji va lã li furã featili-a lumilor!!! Elji u furarã cumbara cu zãvonlu-n cap, isea dupã-ncãrunari shi-armasi zborlu “Armasi ca yrambolu di-Avdela”.

LOPEA.- Maca feata treatsi ghini tora, tuti va s-agãrsheascã!

(Si-avdi bãteari la ushi. S-dutsi Vangea, disfatsi. In-trã daùli cuscri)

VANGHEA.- Trets, cuscrá, trets!. CIONA.- Ghini vã-aflai cuscri. Tsi-adrats?COLI.- Ghini vinishi, cuscrã tinjisitã. Cali lungã

featsishi. Shedz s-disvurzeshtsã.CIONA.- Cari easti doamna-aestã?VANGHEA.- Sor-mea easti, cuscrá! Lopea!CIONA.- Bunã s-ai, cuscrá Lope. VANGHEA.- Shedz, cuscrá. Va-lji grescu-a-nveast-

ãljei s-adarã café. (cãtã nafoarã:) Chitsâ ! Chitsá, lea! Adarã-lji café a cuscrãljei!

CIONA.- Cari easti Chitsa?VANGHEA.- Ãnveasta-atsea di mesi.CIONA.- Ãnveasta-atsea di mesi!!! Sh-hilji-mea,

ãnveasta-atsea ma njica, iu easti?COLI.- E, cuscrâ! Duarmi! Alas-u feata! Njicã easti

nica!CIONA.- Njicã!! Ta s-u furats, s-u-ncãrunats, nu

eara njicã. A,cuscre! Tuti s-tuti, noi nã-avem práxi! Soarli scoasi coarni! Nicanveasta s-doarmã? Iu easti s-toarnã apã-a socur-sui,a? Poati s-eara hilji di celnic, ma io u vream s-u-adarã tutã latra din casã, a nu s-doarmê ca iapãî!

LOPEA.- (S-shuts cãtã lumea) Em! Ti-atsea sh-ea s-furá cu nipot-nju!

COLI.- More cuscrá, taha nu shtiù sh-mini di tsi fumealji u furám ãnveasta! Ama, avem alti sheasi-nveasti ma mári.. Alas-u s-doarmã ma njica.

VANGHEA.- Shtii, cuscrá! Aseara featili-adrarã ni-hteri. E! Ti-atsea doarmi ma multu!

CIONA.-Nihteri! Prindu Viniri? S-adari vãrã oarã nihteri prindu Viniri? Nu shtits cá yini Gagioia? Cum nu pãtsãt vãrã slab? S-apãrã Stã-Mãriea! Agonjea, pitreatsi s-u dishteaptã.

VANGHEA- Fudz Chitsá sã-lji greshtsã. (Fudzi Chitsa)

COLI- Cum cama-ù tricut iarna tu-arniù, cuscrá? Cum u-avets tutipãta?

CIONA- Ghini, ghini, cuscre! Laptili cãrleadzã tu ghumi. Ma iu easti andrihãsta? Voi, cum tricut? Tu cari-arniù earats? Va-lji lji zmulgu perlji, nihita!

CHITSA- Lj-grii, má-le. (mãteashti nafoarã) A! af-endi! Yini gumarlu di la oi!

COLI- A! vini Chitsa? Ai! du-ti la bãrbatã-tu s-lji-

agiuts.(Ciona yini di-avãrliga sade nervi)COLI- E! cuscrâ, nu fá-ashi. Feata easti-a noastã

tora. Cum vrem noi ashi va s-poartã.CIONA. –Nji-u-asparsit feata, cuscre! Io u-aveam

cu práxi. Ca s-nu-avets voi…!LOPEA.- Noi nu-avem práxi, cuscrá Cioná? Cum,

di cama mari soi hits voi?VANGHEA.- Tats, lea sor! Ãncljidi-u gura !COLI.- Ghini dzãtsi Lopea! Cum di voi va s-inshits

cama anotera di noi?(Intrã-nveasta Mica)MICA.- Ghini vinishi, dado! Tsi-adari? (S-dutsi s-u

bashi má-îsa. Ciona s-tradzi nãpoi.)CIONA.- Tsi “dado”, lea, niprixitá! Di dada ti-acit-

sashi prota? Tinjisea socur-tu shi soacãr-ta prota. Iu hii s-tornji-ap-a socur-tui?

COLI.- E! cuscrâ! Alas-u feata! Noi fãtsem cuman-du-aoa! Du-ti-nveastá, bashi-ts má-ta. (s-bashi)

CIONA.- Cum trets, hilje, aoa?MICA. –Ghini dado, multu ghini. Tsi-adarã surárli-a

meali, fendi?CIONA. -Ghini suntu, a ma… plãngu ti tini. MICA.- S-nu plãngi dip. Io hiù aidi-de! Iapa-a mea,

Silva, cum easti?CIONA-. Easti greauùã. Nica niheamã va s-avem

mãndzu.MICA.- Sh-io, dado, hiu greauùã. Va ti fats babã.CIONA.- (s-bati) A lea!! A lea! Dininti-a socur-tui

spunji ahtari lucru! Arshini s-tsã hibã! COLI.-Tatsi cuscrá. Alas-u feata. Noi avem harauùã,

sh-tini vinish-s-nã u-aspardzã? Nu-i vãrã-arshini. Io, cu-scrá, am mari fharistisi di-nveasta. Hilji-ta ari gurã di njeari, mãnji hrisusiti, gramati shtii, yin bea parei cu mini, pirmifi shtii di-nji treatsi oara serli!

CIONA- A! pîrmifi! Ca multu di coadã u mutat! At-sel pirmif cu coada-a draclui lu spusi?

VANGHEA. –Nu! CIONA- A! S-vã lu spun io. Anda Dumidzáâlu-ù

plásea lumea, lu-adrá Adamlu shi shidea, cãmãrusea tsi-avea adratã el. Ghini ma, videa cá omlu shidea mãrinat. Lu-ndrîbá tsi-ari?, shi-atsel dzãsi, cá-i singur, tu Para-dis. –“Ghini”, dzãîtsi ficiorlu, sh-dzãsi Dumidzálu. Shi s-ascumbusi, lo tsarã, leamni, adrá kirishte, hãrgi, shtiù sh-io, tsi.. shi-ahurhi s-u-adarã Eva. Tu-atsea oarã, iava-l draclu, cari lj-dzãsi: -“Itsi-adari, itsi nu-adari, a mea va s-hibã-aestã! –“Bre fudz, drac di-aoa! Tsiva el! -“Itsi-adari. itsi nu-adari, a mea va s-hibã-aestã”. Nu putea s-lu-avdã Dumidzálu, shi lu-alãsá lucrulu-ngiumitati shi-l lo-nci-cioari. Aoa s-lu-acatsã, aclo s-lu-acatsã, cama tinir drac-lu, cama tricut Dumidzálu, lu-acãtsá di coadã, ama draclu pruftusi, s-ascumsi tu niscãntsã-arudz, lji-armasi coada tu mãnã-al Dumidzá, ama di fricã s-nu lj-si aspargã-atsea tsi u-adra, s-turná cu yii, u-apubitsi Eva. Anda veadi, inshea di nãuntru coada-a dracui, cá di yii nu u-alãsá dit mãnã


UN FICIOR CU CLJEAIA

shi armasi tu chiriste. Iava-l pali draclu coluv. –“Nu-ts dzãsh, Dumidzali-m, cá va s-hibã-a mea atsea?” Sh-di-atumtsea tuti Evili u-aù coada-a dracui nãuntru”.

VANGHEA- Poati coada-a dracui s-hibã la Pir-vuljeatili, cuscrá, a noasti nu-aù coadã! Ashi nu easti, Cole?

MICA- Afendi! Afendi! Avdu tropat nafoarã! Naca vini Tega?

CIONA.- Turbatá, nihitá! Pi numã ãlji greshtsã-a bãrbatã-tui, lea? Nu-avdzã sinfadita cum dzãtsi: “Vini gumarlu di la oi?”

MICA.- De, lea dado! Gumar easti birbatlu-a meù, gionli Tega?

CIONA.- Ui hãndicusita! Arshini mari, lea! Va nã chiarã Dumidzálu!

TEGA.- Bunã-vã dzuùa- tutãlor! Cum apiri Mica-a mea? Oh! Vini sh-dadã-sa-ali Micã! Ghini vãnishi, ghini vanishi! Cum eshtsã? S-mi duc s-talj vãrã njel, s-mãts fripturã di mãnjli-a meali, s-ti fhãristiseshtsã!

CIONA.- Mmmm! Loai fhãristisi io! s-mi-ngroapã loclu! Ãnveasta tsã doarmî pãn ti prãndzu, bea yin cu so-cur-su, s-greascã bãrbatã-su cu numalji! Ti ljea harauùa!

TEGA.-A! soacrá! Io Mica-a mea, nu-ù loai di la pãrintsãlji ta s-u tirinsescu. Hárli-a ljei nu li-ari altã vãrã-aoa! Tutã lumea, tutã taifa “Mica” sh “Mica’ greashti!

CIONA.- Em! Ari, ari hári! Lo multi di la io!TEGA.- Ai, du-ti tini tora nãuntru cu cuscrimea-ts,

s-adrats vãrã turtã cu sodã, tsiva tigánji, s-mãcám, sh-io cu Mica-nji, va nã tsem s-tãljem vãrã njel!

COLI-VANGHEA.-Aidi, cuscrá, aidi!!!Tricala, 2009.

‘Nã oarã shi-un chiro sh-eara un ficior cari bãna cu dada-lji tu-unã njicã hoarã. Unã dzuùã, dada ãlji deadi-a ficiorlui niscãntsã pãradz s-ducã shi s-ancupãrã mãcari di la ducheani. Calea, pãnã la ducheani, ficiorlu lj-chiru pãradzlji. Shi, la mardzina di cali, el ãnzãnuclje shi-ahurhi s-plãngã.

Tu-atsea oarã lj-si spusi nuna. Scãntiljea unã videalã ca un soari. Ficiorlu mãtri-nsus:

-Oh! Dzãsi njiclu.-Cum hii?... Io hiù nuna-a ta. Cãtse plãndzã, njicã-

zancu?-Lj-chirui pãradzlji, sh-tora nu pot s-ancupãr mãcari

ti dada sh-ti mini. Nu shtiù tsi s-adar.-Nu plãndzi… shi-ai pistusini tu mini, cá tuti va s-

adarã cum prindi, lj-dzãsi nuna.Ocljilji-a lui tora eara uscats shi mãtrea cu mari

vreari la videala-atsea marea.

-Sigur, sigur… ma s-u vrei unã lugurii cu tut suflitlu, cu mari vreari, va s-adarã.

-Mini voi s-duc mãcari-acasã tri dadã-mea, dzãsi fi-ciorlu cu mari harauùã.

-Ascultã ghini tsi va tsã dzãc, shi tuti va sã si-adarã cum prindi, lji-arãsi musheata nunã-a njiclui ficior.

Njiclu mãtri-nsus cu mari chefi shi s-pãrea cá u-avea tu-atsea oarã lunjinã deavãrliga, aproapea di el, videala tsi s-afla deanvãrliga di nuna.

Tu-atsea oarã s-featsi unã mari isihii… shi vintul… shi puljlji-ashtipta s-veadã tsi va s-dzãcã nuna.

-Du-ti la mardzina di hoarã. Aclo curã un njic arãù. Ashteaptã pãnã s-yinã unã pravdã shi s-u treacã apa. Aclo iu va s-mãtreascã prota ti mãcari, aclo s-ti duts. Cãt va s-fugã, sapã niheamãzã shi va s-aflji unã cljeai di malãmã. Bagã-ù cljeaia-n gepi shi bagã-ts tu minti tsi prindi s-ai ti dadã-ta sh-ti tini. Deapoaea cljeaia va s-chearã, ama gepea va s-umplã di pãradz. Anda va s-vrei ma multsã ti mãcari, du-ti la idghul loc, ashteaptã s-u treacã apa unã pravdã, mãtrea iu va s-ducã prota tri mãcari, aclo va u-aflji cljeaia iara… Shi, cafi oarã… unã bunã s-u-ai tu minti: s-caftsã-ahãt cãt prindi s-ai, nu cama multu. S-nu spunji la canã mistiryiul a nostu. Vãr nu prindi s-u veadã cljeaia. Mash tini shi io, nunã-ta. S-hii ficior bun shi s-nu ti-adari lemargu, cá-aestu lucru musheat tsi lu-adrám, va s-chearã tri totna. Sh-deapoaia nu va s-pots s-u vedz cljeaia di malãmã. Du-ti cu ghini, dultsili-a meâ ficiuric. Ashi zburã, cu boatsi slabã nuna… shi videala s-asteasi.

Nu shtea ficiorlu tsi s-pistipseascã. Eara vãrã yis? Eara dealihea, dealihea? Avea mari vreari ti nunã-sa.

Ahurhi s-alagã tri la mardzina di hoarã, pãnã-agi-Costu Dabija


Bladuva la stasioniPi-un nuc tãfos sh-bitãrnu

Doi oaminji lji-aspindzurarãSh-carti-n sin lã-alãsarã.

Shi scriea di sun sh-tsi suntu:Aspindzurats di nuc titsi suntu.Tsi stepsu nãshi featsirã tu banã

Di-ashi lã fu scriatã s-moarã.S-adunarã njic shi mari

Di-lji mãtrea shi s-ciuduseaA vãrnui nu-lji ticnea

Cari-s oaminjlji tsi-lji mãtrea.Pãn nu vini caimacanlu

Cu pulits sh-cu geandãrmadzDi pi nuc ãlji dipunarã

Shi cartea-n sin lã u-aflarã.Loarã cartea s-u citeascã

Shi multu sh-si ciuduseascã:Cá eara Agras arhiğò

Di cari s-trimburá lailu laò.Caimacanlu s-apurisi

Sh-din gurã-ashitsi gri:“Ashcolsun atselji oaminji

Tsi fac lucri-ahtári ti-anami!Nu sun s-hibã pit muntsã cumits

Ma-s acshi ti vãsilicheshtsã zãbits.Cá-acãtsarã un gioni ca muljeari

Gãrtsescul arhiğò mari!Vudena s-featsi dãndãnai

Njeagushti s-cutrimburarã,Veryea multu s-ciuduseaPi-arshinea tsi-lji yinea!

Cari s-hibã-aeshtsã oaminjiTsi fac lucri-ahtári ti-anami?!

Suntu-armãnji, ficiori dit muntiCu Ioryi Hãsapi ninti.

Elji inshirã sã si-arãzbuneadzãTi sãndza di-a lor frats,

Cusurinji, lãlãnji shi tats.Sh-musheatili-a lor numi,

Ca-Armãnji curats ãn lumi,Ta sã spunã-n lumea mari

Curatlu-Armãn cá nu cheariNi di Grets, ni di grecomanji,Ni di tufechi sh-di iutugani.Ta sã spunã-n lumea mariS-da semnu sh-vãrã tragã

Cá unã dzuùã-a sã-mprusteadzãS-caftã sh-elji s-libereadzã.

Dzuùa di-azã-aestã easti Arãvdarea s-bitiseashti:

Tuts Armãnji nandreapta-acãtsámShi nastãnga s-nã-arãzbunám.

Nu-a s-tãljem muljeri sh-ficioriNu-a s-ardem oarfãni horiLMash di nuc aspindzurariTi gãrtsescul arhiğò mari!

(Cãnticlu fu-adrat di insushi Ioryi Hãsapi. Easti spus di Costa Dabija shi-ngrãpsit

pi machinã di Miha Andreski. Documentul s-aflã tu Institutlu ti isturii di Scopia.

Noi ãl publicám cu dip njits ãndridzeri.)

CÃNTICLU-AL MUCITANI

umsi la-arãâ. Aclo s-ascumsi dinãpoi di-ndauùã frãndzã shi-ashtiptá niheamãzã.

Plas, plash… cuac, cuac, cuac… vini unã papã albã shi musheatã. S-culimbisi-anaparti di-apã shi-ahurhi s-pascã iarbã. Sh-deapoaia fudzi cu harauùã mari.

Ficiorlu dusi cu-alãgari anaparti di-arãù shi-ahurhi s-mãtreascã tri cljeai. Mãtreashti tri tsiva. Cu mari harauùã aflá unã cljeai njicã di malãmã. U lo shi u-ascuturá. Avea unã videalã, dip ca videala tsi u-avea numa. U bãshe shi u-acãtsá cu mãna. Atumtsea lj-vini tu minti oarfãna-lji di dadã, cum lu-ashtipta s-lji-u ducã mãcarea-acasã.

U bãgá cljeaia-n gepi shi-shi bãgá tu minti tsi prindea s-ancupãrã. Deapoaea iara sh-bãgá mãna-n gepi shi-aflá ma multsã pãradz di tsi prindea s-aibã. Alãgá tu mesea di hoarã shi-ancupãrá mãcari ti el sh-ti dadã-sa.

Cãti ori avea-ananghi tri mãcari shi-alti lugurii tri banã, ficiorlu s-dutsea la idghea parti di-arãù, ashtipta s-treacã unã pravdã, shi-aclo iu mãtrea tri mãcari, dupã tsi fudzea pravda, njiclu u-afla cljeaia di malãmã. Vãrnã oarã nu li cãrtea právdzãli. U-afla idghea cljeai.

Prota oarã tricu unã papã… deapoaea tricurã alti… licunavi, cãni, ljepur, racunã… ama anda-ù videa papa shi-adutsea-aminti ti prota oarã.

Ficiorlu nu s-featsi lemargu vãrnãoarã. Ahi- dada shi ficiorlu-avea cafi oarã mãcari bunã shi-alti bunets ti banã.

Sh-bãnarã unã banã multu musheatã tu hoara cu nji-clu lac dada shi ficiorlu cu cljeaia di malãmã.


Cara shi-umplurã stàmahea andrihãshtsãlji ash-chirladz

Tinjiea lã u-arshunarã;195 Altsã di sotslji-a lor shi-arãdea cu-atselji taxi-

ratladz; Di cap lã fu-atsea lãhtarã. ---- Oclji-a ehtsãrlor cu làcãrnji lã si-avea umplutã, Di, gelea canda lã vini La tuts; sh-giunopalji-arushits pi plãngu-avea cãd-

zutã,200 Shi-lji vãryii cà nu fac ghini ---- Anapudzlji, ma nu-avdza-apreasa tinireatsã-

atumtsea Di-ausheasca minti sh-di zbor. Sh-dzã-lji-u cà-avea-azbuiratã di la Dumidzà-

ndriptatea Sh-cãdzu pisti capitli-a lor; ----205 Sh-lutsitlu soari pãnã shi-u tricu calea-a lui din

tser Dinapandica, sh-ca un har, Deadi cap sh-livendul - ãncãlar pi-a lui gioni bi-

nec Cu dzatsi gionji, shi nu ti-mbar. ---- Pi-atselji fãrã di-armati cafi-unlu va s-agudeascã;210 Sh-Cuzman cu elji s-acãchisi, Lã-arcà indati-n ininji, shi-om pitricu s-hãbãr-

seascã Shi s-nã-alumtàm nã cãlisi. ---- Shi-ashitsi lã vini, ehtsãrlji, ‘nã mari trimburari, S-aspãrea di moartea-aratsi,215 Shi-ù duchirã tu vini a sãndzãljei stricurari Di-amãrtiea tsi sh-si featsi. ---- Shi-atumtsea Cuzman dzãsi: “S-vã ved tora, moi

giunami, Voi, ali Reca hilji daileanji! Di-altu s-nu vã-aspãreats, dicãt mash di-arauùa-

anami,220 Alumtats-vã ca stihieanji! ---- Fu cà ‘nãoarã veduvã cu yin ‘nã seati mari Vã-ari-asteasã cãndu tsi vrut;

Fu cà un oarfãn mãna di-apãnghisitor vã u-ari Bãsheatã dit suflitlu tut; ----225 Fu cà la zaifets partea-a lui shi-avu di noi cafi

un Sh-cafi un vrut cà cap ta s-hits; Fu cà fut atselji tsi prota u mutats chelchea cu yin

bun Shi-arãslu vrut su-l dats chiflits, ---- Aesti s-li tsãnem aminti, sã spunem puteari230 Sh-ti noi s-nu spunã birhuzi Cà nã mãrim pi taxiratea sh-geaba tihea nã-ari ‘Mpãrtsãtã tinjii sh-nãmuzi. ---- Ti-atsea nãinti! cà di curmata-al Dumidzà nu-a

s-fudz, Soarta tsi-mbratsã u-ari el”.235 Cara dzãsi-ashi sãnãdiea sh-mutà Cuzman la

tuts Sh-protlu trapsi pi calu zmeù, ---- Shi coarda-ù mutà, a Damasclui lugurii bunã; Mea calu-a lui deadi-avrapea Sh-dupã el u loarã dzatsilji livendzã unã-shi-unã,240 Sh-nã-agiumsirã dip aproapea, ---- Ca fãrtunji cu chimati, tuts apreshi ti-ampuliseari Sufla-n inati, vrea s-cripa, Di, multsã Gheganji chirurã sh-bãrbatslji tu cã-

deari Fãrã gean loclu lji-ashtipta. ----245 Shi-alumta nu eara isa, sh-singurlji cara sh-eara Chuluits ashi di grami, Cara nu-avea chepturli di her sh-mãnji di trumciu

nu-avea, Sh-elji oaminji eara di carni; ---- Sh-dinãoarã vãriea-alumtãljei el tutã u lo,250 Cãdzu pi vrutlu hilj a tàù, Shi-andicra di ehturlu singur el dãnãsi la loc, Ca un cu suti di mãnji, zmeù; ---- Shi calu-a lui ma s-arca, aclo iu mintea sh-lu duts-

ea A gionlii cãvãlar; sh-cu zilj

GRIGOR S. PÃRLICEVARMÁTULÁLU(2)

Armãnipseari: Dina Cuvata


CONSTANTIN I. COSMU PLÃNDZEAREA-A

MOSCOPOLEANLUI

255 Ca nãpãrticã pit a dushmanjlor ambodghuri vãisea, Ta sh-lu scoatã domnu-su yiù. ---- Shi-aestu,-l hipsi cata-n polim calu-a lui vluyimen, Ca spida-agligur sh-tsi-ascultà, Di-ntr-oclji tsi sfulguri es sh-la cafi dari mintimen,260 Sh-‘nã oarã nãinti-asãltà. ---- Tu nãinti, nãpoi, cãtã tut el mãtrita shi-arca, Sarpã, sh-coarda hãnducusea, Cãtã iu videa piriclju; sh-tu sãndzã, arbisheasca, Loclu-a lor lai ãl nãpãea; ----265 Cu nàrli-apreasi, cãt putea bineclu-a lui fãrtsuea Cà-alumta fu di-a lor parti, Sh-cãlca pisti bãrbatslji cãdzuts, tsi nica jilos s-didea Shi-uhta-ahãndos dit hicati; ---- Dininti-Arbineshlor chitrusits el inshi agnanghea,270 Has ca demun, agnó sãndzã,Sh-hãsãvyearlu-arãzgãnseariljei, tsi-a s-giudicã-ananghea Ca giudicãtor di-arãndzã. ----Nu shi-undzea ca bãrbat di carni tu-atsea-araùã-alumtã: Di coarda-a hilji-tui cãdea275 Arbineshlji pisti loc, ca schicurli tsi-aù cãdzutã Mnàts sum sãrpu, sh-padea-ú umplea. ----

(Continuari tu num. yinitor)

Mash singurlu zbor Moscopoli dishteaptã tu mintea-a Armãnjlor ‘nã mari jeali shi, fãr di vreari, unã suschirari easti dit cheptul a tsilui tsi shtii cum fu ea ‘nãoarã: Erusal-imlu-a plasãljei a noastã. Tu pãrãvuliea “Gãljinjli-al Baron Sina” am dzãsã cà cheardirea nu vini-ahãt di partea-a dush-manjlor di deanvãrliga cãt di partea-a hiljlor a ljei.

S-avea-adratã multu urãti partidz, dimi cà Moscopoli-avea multi-averi, multu hãiratic shi-avea multsã, cari nu-avea canã lucru ma fãtsea ‘nã banã di domnji màri. S-acã-chiseashti lishor cà elji eara ca-at Atselji oamnji, faptsã ti-aràù sh-aspãrgãciuni, ta s-nu hibã traptsã nanãparti dit lucãrli-a hoarãljei, shtiurã s-u seaminã-nchizma shi-ngrãn-jea-anamisa di bunjlji moscopoleanji sh-tu soni sh-si-acatsã shi furtats cu-atselji cari nu eara di ghinsa-a lor, cu-atselji oarfãnji shi niprãxits cari-aspindzura pi la portsãli-a lor. Anda s-adrarã-aesti urãti partidz, atumtsea, Moscopolea-a noastã scãtsã s-cadã-nghos.

Cari poati s-pistipseascã cà-aestã pãzari cu 12.000 di casi, cu 60.000 di sufliti shi cu-averi nispusi vrea sã shtibã di frica-a urfanjiljei, tsi eara-anvãrliga di ea? Di maninti, ea avea multsã oaminji pi platã ta s-u-apurã shi canã nu cutidza sã-lji sta-n cali, cà s-u nãrãeascã cu canã lucru, canã nu s-cãrtea di pãrmãteftsãlji, cãrvànjli shi tutipãta-a ljei.

Dupã-anlu 1760, aljumtrea-ahurhirã ta sh-si poartã vitsinjlji nishtiuts shi niprãxits, dcara mãrata Moscopoli-agiumsi s-veadã cum coadili s-featsirã capiti shi capitli coadi.

Ashi cà s-dipira moscopoleanjlji cu inimã bunã shi-ndreaptã: cà nu- bunã calea tsi u-acãtsarã partidzli, cà s-aspardzi-avdzãta-a lor tsitati shi cà di ea nu-a s-armãnã nitsi cheatrã pi cheatrã.

Un ahtari Eremiea, cari-l plãndzea Erusalmlu-a nostu, easti shi moscopoleanlu tsi lu-ari-adratã cãnticlu-aestu:

Io ma-nji shed sh-mi minduescuCatsi cãntic s-nji-ahurhescu;Io cãntic va nji-ahurhescuSh-pi plãngu su-l sculusescu.Tsi nã-aflàm pi-aestã zãmaniDumidzà s-facã dirmaniNoi nicatslji ca tu vali,Noi tsi nu nã-aflàm cali!Cum earam shi cum nã hm?Ailji sã-lji pãlãcãrsim

Deftura cetã-al Mucitanu, adratã anvãrliga di CosturyeaniTeshi-mpadi (di nastãnga cãtã nandreapta):

1.Vuivudálu Ioryi Mucitanu di Crushuva2.Vuivudálu Alexandru Coshca di Gopishi

Ãnzãnucljeadzã (di nastãnga cãtã nandreapta):1.Letsu Nane di Crushuva

2.Tachu al Leab (tsivil) di Crushuva3.Tachu Dincea di Crushuva

Sta-mproshtsã (di nastãnga cãtã nandreapta):1.Gachu Dodi di Gopishi

2.Kole Pop Stefanov di Muluvishti3.Milan Slivitsa di Muluvishti4.Unciu Damash di Gopishi


Ta s-nã bagã minti bunãA tutãlor cãti unã,Anghil bun, vulii bunãA tutãlor cãti unã.Iu hits voi, voi sots shi frats?Di Dumidzà s-vã-acãtsats,Ailji sã-lji pãlãcãrsitsCà va s-chirem voi s-duchits;La Stã-Mãriea s-vã-ncljinatsCà va s-chirem a melji frats!Elji s-nã da ‘nã minti bunãA tutãlor cãti unã.

Cãnticlu eara nica ma lungu, ma partea dit soni s-ari-agãrshitã, dupã cum di multu, di-unã etã sh-cama, s-ari-agãrshitã shi numa-a tsilui bun shi multu-nvirnat mosco-polean, cari lu-ari-adratã.

Aestu jilos shi prijilos cãntic nã fatsi, cu putsãnili-a lui gra, s-duchim cum s-afla lutsita pãzari anda hiljlji-a ljei nu s-afla pi “minti bunã”. Nu-armãnea ti elji altu tsiva ti-adrari dicãt cà ta s-pãlãcãrseascã la Dumnidzà, la Stã-Mãriea sh-la tuts ailji s-lã da minti shi vulii bunã, cà mash ashi poati s-ascapã Moscopolea di nec shi-aspãrgãciuni. Eara, mãratslji, ca chiruts di minti. Compatriotslji-al Eremiea di Moscopoli nu vrurã s-li-ascultã zboarãli shi plãngul a lui, ti-atsea shi Moscopolea s-asparsi, ashi cum s-asparsi shi Erusalimlu-a Uvreilor.

Cãndu nica ‘nã oarã-Armãnjlji va s-aibã unã Mosco-poli?

Cum puteam s-him noi azã shi iu vrea s-agiundzeam, fu cà vrea s-aveam unã Moscopoli?

Di jiloslu cãntic cari nã u-arupi inima, easi-aestu-nvets cà: di niunearea shi urãta mindueari-a hiljlor s-asparsi marea shi musheata Moscopoli, ashi cà azã di palàtsli-a ljei mash urmi di fimealji-armasirã pri-aoa sh-pri-aclo. Atumtsea, tsi-armãni ti-alanti hori-armãneshtsã, fu cà hiljlji-a lor nu-a s-hibã pi bunã mindueari shi-a s-fugã di calea-atsea-ndreapta, di calea-a Dumidzàlui?

Aestu multu veclju shi jilos cãntic lu-am avdzãtã d la domnul Lazar Funda, moscopolean, cari bãneadzã tu Sãrbii, tu pãzarea Petrovitsa. Di la el, un om cu multã inimã shi cu bunã mindueari ti natsiunea-a lui, am adunatã tu-anlu 1888 shi-alti cãntits veclji dit tsitatea, tsi vãrnãoarã ti-Armãnji moarti nu va s-aibã ma, ca-aestu cãntic-documentu, alantu nu shi-undzescu. Cu tuti-aesti shi eali zburàscu ti Mosco-poli, anda eara cu puteari. Cãti-alti cãntits interesanti ti sto-rea-a noastã s-au agãrshitã shi s-agãrshescu dcara nu-avu cari s-li-adunã?! Cãt bun shi musheat lucru pot s-facã das-caljlji-a noshtsã fu cà va-l ducheascã pãhàlu-a literaturãljei popularã.

O, DADO!

O dado, di cati ori mi minduescuLa tini, lacãrnji mi-aputursescu,

Shi suflitlu dit cheptu canda va ta s-easã,O dado, sh-si toarna iara la tini-acasã.Nji-u dor di fara shi tuta-a noastã soi,Nji-u dor s-mi minduescu seara la voi,

Nji-u dor ti tati, frats, surári,Ti tini, dado, multu nj-easti dor.

O dado, s-mi ljertsa cá io nu ti-ascultai,

Cá fudzii tu xeani sh-multu nj-ti-nvirinai!Di-ahãts anji io di harauùã nu nji-am parti.

Nu pot s-tsã scriù shi s-tsã pitrec nã lai carti,Nji-u dor ti mushutetsli di la noi,Nji-u dor ti bana-a noastã di la oi,

Nji-u dor ti muntsã, livádz sh-fãntãnjiTi picurari, ti stánji, cupii sh-ti cãnjij.

O dado, dushmanji di moarti mi-acãtsarãSh-tu heari greali sh-blãstimati mi bãgarã

Di-ahat chiro io nu nji shtiù tsi-i atsea-arãhati,Shi-inima-a mea fãrtuna lai shi-u strãbati;Nji-u dor pãdurlji s-li-avdu cá zghilescu,

Nji-u dor s-ved dzenjli shi pádzli cá-nvirdzáscu.Nji-u dor ti pulji tsi cãantãa primuveara,Anda pi la noi pi dzenji s-avdi fluiara!

O dado, cá-ahati ori io ti-nyisai,

Cá mash plandzeai sh-mini daima mi-ashtiptai,Mintanji fãtseai shi ti-ncljnai la Stã-Mãrii,Ti hiljlu-a táù tsi easti fudzit tu Rumãnii;

Nji-u dor, lea dado, sh-nu va-nji ti-agãrshescu,Nji-u dor sh-va s-yin la tini s-mi hãrsescu,Nji-u dor sh-tu-ahapsi nu ma pot ta s-shed,S-mi-ashtepts, dado, cá va s-yin s-ti ved!

Hristu Lapa


STSENA IChendra shi Vangheli(Unã odã ashtirnutã cu vilendzã sh-chilinji fãrshiruteshti.Doilji sh-mutrescu lucurlu. Unlu la shiguni shi-alantu la cioarits)

Chendra (mutreashti cãtrã Vangheli) - Pistusesc’ cà nu-i tu hoarã alt’ om cama-avut di Chita. Vangheli (alasã sh-nãs lucrul shi-lji toarnã) - Sh-la tsi-lji ahãrzeashti-avearea ma lu zgrumã pispilita? Nata, ari tihi, Chendra; Nata caftã sh-Chita fatsi; Nata mãcã, pan-di-spanji sh-Chita-ngljiti “cu-Apã-aratsi”. ............................................................................................ Di trei dzãli him aoatsi, nu-avem titsi s-nã plãndzem! Ashà, cum nã-ndoapã Nata, pistusesc’ cà... va s-nãdzem Acasã cu... vãtãlahea-mplinã mash di pitãronji. Mãcàri grasi, cash bulãcã; nu mash puscã cu tsironji Cum mãcàm la tsal-Yioryitsã; lji-u dutsem tish ca pi numtã. Om cu suflit, cum i Nata-n hoarã nu-i alt’... (sh-fatsi crutsea) na, s-mi cumtã. Chendra - Ashà-i Vangheli, cum dzãts tini; sh-mini esc’ di-a ta pãreari: Nata... easti bãrbat sh-Chita tsãni loclu di muljeari. (arãd doilji) Vangheli - Ghini dzãts; ashà-i fãrtate! aoatsi ghini-lji pãtidzash! (Dupã tsi lucreadzã putsãnã oarã, acatsã s-shuirã un cãntic. Chendra mutreashti cãtrã Vangheli. Vangheli lucreadzã sh-dzãtsi cu caplu-aplicat) Azã, ti prãndzu, shtii tsi-aroamidzã? Chendra - Di iu sã shtiù? (s-mutrescu shi-amishdoilji) Vangheli (‘ngreacã pi zboarãli tsi li greashti) - Pi...tã...di...prash. Chendra (ciudusit) - Cum ashà? Vangheli - Nu tsã-ariseashti? Chendra - Nu... ma... cum? Lj-dzãseshi tsi vrem? Vangheli - Lji dzãsh cà... mini nu mãc pitã marsinã cu-untulem. Nãsã, mi-ntribà, atumtsea... ca s-nã tignãseascã oauùã... Sh-mini lj-dzãsh: “O la tsal Chita, pitã nã-ariseashti-a nauùã, Cà, pãn tora, tu-altã casã, piti-ncljigati tu umtu - Ca-atseali tsi nã fats tini - pistusea, nu tsãn ascumtu Tsiva, tut tsi-am tu suflit li zburàsc’ s-avdã njic shi mari, - Ts-mi sprigiur cà, pãnã tora, nu-avem bãgatã sum nari! Di la altsã-aveam avdzãtã ma... tora noi sh-ti vidzum. Him hãrioshi, ca dzuùa albã, cà... pi oaminji bunji cãdzum”. Sh-nãsã... shtii tsi-nji dzãsi Chendra? (Chendra-alasã lucrul, mutreashti shi-ascultã) - S-nu mi lundzesc’ mult’ la zboarã. Cà-atselji tsi cãfta di Nata ca shi-arãdã, perlji sh-loarã. Chendra - Tsi ts-u featsi! nj-pari ghini; mash nãsã vahi ts-bagã minti. Vangheli - O! o! nu dishcljidi gura, cà nu-a s-ai tsi s-badz sum dinti. Shtiù cà ma s-mi-alas pi tini va s-arãmãn nimãcat; Tini pots s-mãts tu itsi dzuùã, dalã, fisulj i mãrcat; Ts-u-ai ‘nvitsatã tãrvacea mash cu apã di la-ayinji, Ma stumahlu-a mel va ghelã, pitã, oauùã, yin, rãchii. Chendra - Vangheli, cum nu-ts creapã fatsa? Dip nu-ai tsipã? Nu-ts rush-eashti?

Vangheli (zburashti nanãparti) - Nj-dzãtsi-a njia s-am rusheni sh-nãs tut ‘ndoapã-arcuteasheshti. Chendra - Vangheli, ghini ts-dzãsi Nata cà ti tindz’ ca mult’ la zboarã. Vangheli - Nu pot s-mãc tsi-do ts-dzãsh Chendra, nu pot s-mãc dzamã di coarã. Tafts’ ca noi, avdzãts, cu numã, lipseashti s-hibã hãrits Ghini, cà, nu lucreadzã di cãt cãnd’ sãntu nãfãtits. Tini, macà di-aoa sh-ninti, vrei s-ai mash fisulj la measã, Ts-mi giur Chendra cà... ti piti... zbor din gurã nu va-nji easã. Am sã-lji dzãc ali tsal-Chita ca s-nu bagã umt’, ma... seù, Tu mãcari, cà... a nauùã mãcàri grasi... nã cad greù!? Sh-ca s-nu-nji calc’ giuratlu, Chendra, s-nu mi trets ti minciunos Va-lji dzãc: tu pitã s-nu bagã oauùã cà-nji yini gãnos! Chendra (alasã lucrul shi zburashti serios) - Vangheli, li chirushi? Ts-fudzirã? Nimãcat cafts’ cà s-mi-alashi? Fãr di umt’, cash, oauùã, easti nostimã pita di prash? Mini,-ashtept’ cu ni-arãvdari ca s-u ved pita dininti, Sh-tini vrei s-nji-u ljeai din gurã? Vangheli ti-nglãrishi, nu-ai minti? Vangheli - Ma ghini i s-tsãnji gura-ncljisã di pi tsi s-fats pi dishteptlu. Ma ghini s-gureadzã matsli di pi tsi s-ti doarã cheptlu. Dicãt s-ai la measã piti, bãclãvadz sh-s-eshti loat pi-n gurã, Ma ghini, pãni uscatã Chendra, cu dzamã di purã!!!? Chendra - Ghini cà-ts vinirã càprã... Di-aoa sh-ninti, ma s-vrei s-mãts Frate Chendra, sh-carã friptã, di cu oarã mash sã-nji dzãts Nu-a ti-alas si-lji duts mult’ dorlu; unã tavã ti noi doilji, Pãni caldã, yin, rãchii, cà... him slaghi ca ports’, ca folji! Dip nu nã neadzi ghini! Cu itsi dzuùã tsi treatsi Nata, la mãcàri sh-la piti, altã-n hoarã nu u-astreatsi! Easti nãsã... heam ca zurã la zboarã ma... la fapti-i bunã, Nu ca Chita, stres la pungã... Si-ts spun Chendra ninga unã... Chendra - Tsi, Vangheli? Vangheli - Avdz’, Nata-n casã, cum nj-si pari-a njiea, ari... Treatsiri cu mult’ ma mari dicãt Chita: s-u-ai tu shteari. Nu lji-u tsãni si-lji dimãndã; Chita tatsi ca un peashti; Cum ved, nu lji-u-aspardzi vroarã: nãsã-i doamnã; lu urseashti; Ma s-nu ira Nata, cum easti, va s-bãgam noi sum mãseauùã Cãti ruficàm pãn tora? Nu, cu-un Dumidzà, nu-i rauùã; I muljeari diplumatã; nu vedz cãt ari-ngãtani Ti noi, Chendra, di-anda vinim? (Lucreadzã shi-amishdoilji) (Vangheli acatsã s-shuirã un cãntic.) Chendra (alasã lucrul sh-lu-ntreabã Vangheli) - Zbor... tsã-adusi ti fustani? Vangheli (ãl mutã caplu sh-mutreashti la Chendra) - Ti fustani!! Chendra - Ti fustani..., ti nãsã... sh-ti hiljea-a ljei. Vangheli (lucreadzã cu caplu-aplicat) - Nu mi-ameastic iu nu-nji hearbi... (Chendra lucreadzã. Vangheli alasã lucrul sh-mutreashti cãtã Chendra sh-da caplu.) Cum s-veadi dip nu mi vrei!? (Chendra mutreashti cãtrã Vangheli) Om ascumt’ eshti, Chendra frate, canda nu lucràm deadun. A njia, ts-mi giur, pri pãni, nj-creapã hearea ma s-nu-ts spun Itsi-do tsi-nji avdi-ureacljea, shi-ocljilji itsi-do tsi-nji ved. Nu-i ashà cà ts-esc’ bun oaspi?

COLA BABUR A F T S L J I

(comedii tru-un actu, tu dialectul fãrshirutescu)


(Chendra lucreadzã ninti sh-tatsi) Sh-macà easti-ashà... nu-nji dzãts... Di car’ caftsã s-ti-ascundz’, lài Chendra? Sots ca mini, spuni-nji cãts Pots s-adunji pi ningã tini? Cà u cãnoshts’ zãnatea ghini... Aestã ni cà vrei dzãcã; shtiù cà coshi fustànji cu cljini... Mash un lucru nu shti Chendra: Nu shtii cum s-ti ports cu sotslji! (Chendra-l mutã caplu sh-mutreashti cãtrã Vangheli cu hamu-arãs). A ts-bãgashi vroarã-ntribarea, Chendra... titsi s-bat cucotslji? Chendra - Nu-nji dzãts, greshti cu tutã minti? Vangheli (bãrbãteashti) - Pistuseshti cà... ti gioc nji-ardi? Nu esc’ faptu di cheatrã, Chendra! (Sh-bagã mãna la inimã) Am, aoa, un suflit veardi! Tini... lucredz pi tãcuti!? Chendra (mutreashti cãtrã Vangheli) - Tsi vrei s-dzãts? Vangheli (ãl mutreashti-ntr-oclji) - Lucredz... ca furlji!? Apã sum ràgoz eshti, Chendra!? Chendra (ciudusit) - Tsi-ai, Vangheli, di fats ca zurlji? Vangheli - Cum? Vrei s-dzãts cà nu-am driptati s-mi-nãrescu? (Chendra-l mutreashti ciudusit) Tsi mi mutreshti? Chendra - Ti mutresc’... shi-nji yini ciudii cà cu mini ti vãryeshti. Nu ts-u ljeaù, tsãni-ts buriclu. Vangheli (curyios) - Tsi sã-nji ljeai? Chendra (hamu-arãdi) - Pita di prashi!? Vangheli - Vrei s-tsã-arãdz di mini, Chendra, dupã tsi mi fãrmã-cashi... Nu ti pitã easti zborlu... (sh-bagã nipoi mãna la inimã) Aoa... alt tsiva mi-ntsapã. Alt’ tsiva tut mi cãrteashti shi... nji-u fatsi sãndza apã!... Chendra - Ti shteam om cu giudicatã Vangheli, inimos, bãrbat... Vangheli - Esc’ ashà cum mi shti Chendra, trã-atsea-ansar s-nu hiù cãlcat; Arsar s-nu mi ljea ca sheljea, pit cicioari, un ca tini... Tsi pi fatsã nj-ti spunji oaspi... sh-coshi fustànji fãr sã shtiù mini! Tsi-ai di ti-afireshti di mini? Nu ts-u furã vãr zãnatea; Fustànji ni cà voi s-cos Chendra; mi-acãtsà pi tini inatea, Cà-nji tsãnushi ascumt’, pãn azã, un lucru cu cari... noi Puteam s-adutsem la measã... gheli, sh-piti, soi-di-soi! Shi nu-ahãt ti mini Chendra, ma... ti tini cama multu. Voi, cãt him deadun, stumahlu... (mutreashti pi Chendra)! Chendra - Dzã-lji-u ninti cà ti-ascultu. Vangheli - Dzã-nji... stumahlu s-nu-ts gureadzã; ghini ma car’ s-mindueascã? Un nifãnãtit, ca tini, tsi sh-fustànji lo ca s-crueascã La muljeri... (lu-nfricusheadzã) S-ti shtibã Chita cà va-lji ljeai metru-ali Nati! S-tsã-adunji mintea di cu oarã, di vrei s-eshi cu sãnãtati. Chendra (aspãreat) - Vangheli, licshurashi? Nu-ai minti... tini tsi ti spunji dishteptu. Nu-nji dzãseshi tini cà Chita, nu poati si-lji tsãnã cheptu, Ali Nati? Va s-cuteadzã si-nji dzãcã s-nu-lji cos fustanea?! Vangheli (lu-nfricueadzã ninga ma multu) - Afirea-ti tsã dzãc di Chita, di vrei s-nu-ts batã cãmbanea! Chendra - Sh-titsi s-mi-afiresc’? Vangheli (lu-nfricueadzã) - Di Chita, s-ti-afireshti, ca s-nu u pats! Ma s-avdã cà Nata poartã fustànji cusuti di bãrbats, Ràù nu-a s-hibã ti muljeari, ma... sh-ti-atsel tsi u cusu!! Tradzi mãnã di fustani; s-nu ti ljea tuts cu-ududu!! Ari cari s-coasã fustani; sãnt’ mudistri cãti vrei. Chita nu s-nãreashti macà sh-dizlãxeashti truplu-a ljei. Nata, scumpa-a lui, dininti di mudistra, cà-i muljeari! Afirea-ti! tradzi mãnã, Chendra di un om ahtari!! Chendra -

Ma... sh-trã tsi, Vangheli, s-trag mãnã? Crimã fac cà cos fustànji? Vangheli - Ti bãrbats, cum easti Chita, rafts’ ca tini sãnt’ pãngànji! (Chendra cadi pi mindueari) (Vangheli cãt vidzu cà zboarãli-a lui lu-nfricushearã Chendra, vru sã-lji da curaji) Nu-i ashà ci... am driptati? Cãdzushi, ved... pi mindueari... Unã-i s-coshi ti bãrbats stranji... shi-altã-i cãnd’ coshi ti muljeari! Sh-dapoia shieaclu, Chendra, nu-i suptsãri cum i pãndza; Cãt badz mãna pi fustani, truplu... treamburã ca frãndza! Am i ma nu-am driptati?! Chendra (aspãrat) - Ai, ma... dzã-nji tsi-i ti fãtseari? Macà nu va-lji cos fustànjli va s-avem s-bãgàm sum nari? Nu va si s-nãreascã Nata? Dip nu-a sã-lji pãpseascã gura. Nãsã vrea fustànji cusuti dupã modã... Vangheli (dupã tsi s-mindueashti putsãn) - Deh! di zura... Fudzi sh-draclu, dzãc aushlji; nu poati s-u scoatã-n cap. Chendra - Dzã-nji, atumtsea, Vangheli frati, tsi s-fac, tsi s-adar, s-ascap? S-nu lji-u cos... va si s-nãreascã; s-lji-u cos nji-i fricã di Chita. Cum s-veadi, lài Vangheli, azã, nu-a s-arumigàm noi pita! Vangheli - Di-aestã, dip s-nu-ai gailei cãt chiro hiù ninga tini. Chendra - Cum Vangheli? S-nu-lji cos fustanea; pistuseshti s-u dutsem ghini? Vangheli - Cum dzãseshi? S-nu-lji coshi fustanea? Tsi? Hii glar? Hii tivichel? Tsi? Tsã-i fricã s-nu-avdã Chita? ‘N casã Nata-i dom’ sh-nu el!! Chendra - Poati ma... canda deaneavra... nj-dzãseshi cà s-nu cos fustànji La muljeti, Vangheli, cà raftslji sãnt’ ti-a lor bãrbats... pãngànji! Vangheli - Shi-ashà easti, nu-nji trag zborlu; easti-ashà, ashà cum ts-dzãsh. Pistipsea-mi, ts-mi giur Chendra, tu banã nu fui arãs Vroarã. Mini... am gãrãtsã s-daù sh-la alts’... Chendra - Ãnji pari ghini! Vangheli (s-alavdã) - Cãt u cunosc’, io lumea, vroarã nu-ai s-u cunoshti tini. Am, dealihea dzãc, sum cheali, multã, tri-atsea nj-cãdzu sh-perlu. Am vidzutã rali, sh-buni, martur nj-easti loclu, tserlu Tri-atsea avdz’ tsi-ts dzãc furtate: “Cãnd’ fustànji ai ti crueari Nu-i ghini s-eshti singur! Nata, di patru-oclji dip nu si-aspari. Vroarã s-nu crueshti fustani ma s-nu hiù sh-mini di fatsã... Cãnd’ him doilji, tini sh-mini, bãrbatlu vroarã nu-acatsã Ca s-aurã pi muljeari... Chendra - Nu ti-acãchisescu Vangheli... Dupã tini, tuts bãrbatslji sãnt’: i zuri i tivichelji.Vangheli - Di vrei caplu s-nu ti doarã; di vrei s-mãts tsi nu-ai mãcatã, Cãnd’ s-crueashti fustanea nauùã s-mi-alashi ca s-tsã hiù sutsatã, Ts-dzãsh cà nu-ts cunosc’ zãnatea; cu tsiva, tut pot s-ti-agiut; Mi shti cà, talj verdz shi-uscati; mi cunoshti cà... nu escu-amut; Shtiù sh-putsãnã carti Chendra; tu tifteri pot s-trec sh-mini... Lundzimea, lãrdzimea, mesea... am sã scriù tut, tsi-a-nji dzãts tini. Voi sã-ts hiù cirac, furtate; am sã-ts hiù bun grãmãtic. Chendra - Bãrbat cu mustàts eshti tini cãnd’ zburàshti ca ficiuric? Vangheli - Tsãn la tini, sh-tri-atsea Chendra, ts-mi fac njic; avdz’? Voi s-ti-agiut. Ljea-mi ts-dzãc’ pininga tini ca s-nu hi-ngiurat, bãtut! S-nu ljeai cotlu, fãr di mini, ca s-misuri truplu-ali Nati, Cà... ma s-da Chita di tini ts-giur cà-a ti-alashi di zãnati! Sh-cà mi ljeai cu tini, Chendra, easti crimã? Dzã-nji tsi cheri? Chendra - Ia mutrea-ts di lucru, frate, nu-nji bagã tu cap ghideri. Vangheli - Cãti ori si-ts dzãc, lài Chendra? Nu-ts ljea shcreta di hãbari! Nj-eshti sots sh-nu voi s-ti-alas singur cãnd’ crueshti ti-unã muljeari.

(Continuari tu num. yinitor)


Mini totna voi di partea-a ãndriptatiljei ta s-escu.Tora voi cà mío Sidlu ta s-nã spunã tut tsi caftã,Shi deapoa di fratslji Carrión s-videm giueapea datã”.Mío Sid ãlji bashi mãna-a rigàlui sh-sã scoalã-mprostu:“Tini, rigà shi stopane, io dit gean tsã hristusescu,Cà di vrearea-nji grishi Corteslu, sh-mini-aoatsi tora s-escu.Ia u tora shi dãviea-nji contsãlor de Carrión:Featili cà sh-li-alãsarã nu mi-atimusirã mini,Tini li mãrtashi, mãrite, ti-atsea fà-nj-tsãâ tsi-i ma ghini;Anda vdzirã di Valentsiea sh-cu hiljili-nji cu eljiMini lj-vream ca un pãrinti, cà eara dzinirlji-a melji.Dauli cordzã scumpi Tizón shi Colada lã hãrzii,Ca-ashchirlà,-n piricljuri shi cu-alumti io nj-li-nchirdãsii.Lã li ded cà ta s-ti-agiutã, cu mirachi-ahãtã sh-duri;Shi-anda hiljili ãn Corpes li-alãsarã tu pãduri,Tutâ ligãtura s-freadzi ãntri mini sh-doilji tiniri.Sã-nji da cordzãli nãpoi, shi cama io nu-lji voi ti dziniri”.Shi sudadzlji dzãc atumtsea: “Dichi easti, lugursim”.Contilu Garcia dzãsi: “Ghini-i noi s-nã urnipsim”.Contsãlji Carrión atumtseaa ãshi si trag ca nanãpartiShi deadun cu tuts atselji di fara-a lor tsi ãshi fac parti;Elji ti-apandasi irushi tuts ca unlu shi zburàscu:“Sidlu shi-u Campeador shi azã tuts nã tinjiseashtiCà ti-a hiljilor arshinea el la rigà nu s-jileashti.Cu Alfonso, cum sã shtii, noi va nã-u ftsem acãchisearea,Cordzãli va nã li dàm cà Sidlu-ahãtã lji-u cãftarea.Shi-anda dit Corteslu-aestu el va s-fugã ti nãpoiEl tsiva nu-a s-hibã cama tsi sã-shi caftã di la noi”.Sh-cu moùbetea-aestã yin tu salã iara, amishdoi:“Hristuseari-a tsàia,-Alfons, tamam stopanlu cari hii,‘Ncheari nu-acãtsàm noi, Sidlu dauùã cordzã nã hãrzi.Ama cara el sh-li caftã shi nãpoi Sidlu li va,Va-lji li dàm noi udi tora cum tsã vedz, mãriljea-a ta”.Cordzãli sh-li scot dit teacã, shi Colada shi Tizón.Contsãlji ãshi li da tu mãnã-a rigàlui, a lor senjor.Cãt li trapsirã dit teacã, Doamne, cãt shi scãntiljea!Cà mãnàrli, ma sh-mãnucljul malmã-aynò ãshi li avea;Cavalerlji dit cunachi limnusits sh-si ciudusea.Rigà lj-greashti-a mío Sidlui, sh-cordzãli lj-li teasi,Sidlu ãshi li lo preagalea shi deapoaea mãnjli lj-bashi,Iara sh-si turnà la canabelu di-iu s-avea sculatã;Cãt mãtri la daùli cordzã mío Sid li strindzi ghiniNu putea cà s-li-alãxeascã, lã u shtea a lor tãhmini;Hãrãcop dit tutã fisea la sudadzlji hamu-arãsi

Mãna shi-u bãgà pi barbã shi-a Corteslui el ãlji dzãsi:“Giur pi barba-aestã tsi putes sh-di canã nu-i cãrtitã,Cà arshinea-a hiljilor ashi va s-hibã-arãzgãnsitã”.A nipo-sui Vermudez ãlji gri atsel Campeador,Mãna lj-teasi shi lji-u deadi coarda tsi-lji dzãtsea Tizón:“Ljea u tini, lài nipoate, sh-domnu bun va s-aibã ea”.Cãt la Martin Antolinez, Sidlu tora ãshi mãtrea,Mãna teasi shi lji-u deadi al Antolinez, Colada:“Tinjisit vasal tsã eshtsã; ts-u hãrzescu-a tsàia coardaLoatã lji-u tu-alumtã-a unlui conti gioni sh-bun tsi easti,Ramón Verenguel tu Bartselona azã tsi domneashti.Ljea-u shi s-ts-u-ai ãngãtan, cà ghini va-ts ufiliseascã,Shi va-lji ai tini ucazea oara cãndu-a-ù uidiseascã,Va s-amintsã mari-anami shi tinjii,-atsea s-u shtii”.Martin mãna-a lui lji-u bashi sh-coarda lji-u-arichi ashi.Sidlu-atumtsea s-mutã-mprostu shi-a Corteslui ‘ntreg lji strigã:“Lj-hristusescu-a Dumidzàlui shi a tsàia doamne, rigà.Ti Colada shi Tizón nji-u chefea faptã mari,Ama nji-am, shi va s-videts voi, shi-altu lucru ti cãftari.Dit Valentsiea-atsea marea, featili-anda ãnji li loarã,Trei njilji di màrtsã-asimi sh-malmã io lã ded tu doarã,Sh-lucru-ahtari pãnã-adram io, fratslji Carrión urdza;Tora, dziniri cà nu-nji suntu, voi pãradzlji sã-nji lji da”.Printsãlji sã-lji videats di vãrã parti cum jilescu tora.Ramon conti greashti: “Easti-ashi ma nu, spunets-vã fora”.Sh-ia tsi-apãndãsirã doilji printsã Carriónanji:“Cordzãli lj-li deadim sh-pistipseam cu tut cà bitisim,Hristusit cà fu cu eali altu s-dàm nu cãidisim”.Contilu di Bartselona sã-mprustà shi dzãsi:“Rigà de shi-u di cãbuli, tuts nã him pi mindueariCà sã-lji dats al mío Sid pãradzlji tsi lji-avets ti dari”.“Datã-i shi di mini” gri Alfons shi-anatslji sh-lji mãtreashti.S-mutã-mprostu Campeador shi ashitsi greashti:“Fu cà-avearea tsi u loat voi nu vrets cà nãpoi s-u datsDichi-i, scljeamã, cà arshinea tsi nji-u featsit s-u-aspilats”.Contsãlji Carrión atumtsea s-trapsirã dit adunariCà cu-ahãtã borgi mari nu videa elji ‘nã-ascãpari.Printsãlji Carriónanji maljudzã cà tut shi-avea hãrgitãShi tu salã cãt s-turnarã un di elji ãshi fatsi gritã:“Omlu tsi-ù cãlcà Valentsa, shi nã freadzi, tora caftãDi averli, s-pari cà pãradzlji oraxi lj-si-aù faptã.Va lji-u dàm ãntreaga sumã, ma ãn Carrión, la noi”.Dzãsirã giudicãtorlji, cara zbrãrã atselji doi:“Poati Sidlu alti sh-mindueascã, noi nu nã-ncustàm;

C ÃN T I C L U - A S I D L U I (14)Armãnipseari: Dina Cuvata


Ma tu giudicarea-a noastã, noi ashitsi u curmàm:Pradzlji sã-lji pãlteascã udi-aoatsi, fãr di amãnari”.Cara-avdzã ti-ashitsi, rigàlu shi-u spusi-a lui pãreari:“Noi li shtim aesti tuti, giudicarea u shtim ghini,Mío Sid nu caftã altu dicãt partea-a lui tsi-lji yini.Io di treili njilji di màrtsã dauùã suti mash li-am loatãDi la contsãlji Carriónanji, tsi pishcheshi ãnji lji-am datã.Lj-daù nãpoi, shi shtim cà fratslji pradzlji nu-aù di iu s-lji-adunãSã-lji pãlteascã-al mío Sidlui, faptul tu sãhatea bunã,Sh-maca elji ãshi suntu borgi, pradzlji-a njeia nu-nji lipsescu”.Zbrashti Fernando Gonzales, shi-ascultats tsi dzãsi el:“Pradz, monedz, asimi sh-malmã, nu nã-armasi nitsi nel”.Contilu Ramón, sudàlu,-a contsãlor lã ari gritã:“Voi tsi loat asimi sh-malmã, tuti li-avets hãrgiuitã.Fu cà rigàlu va u-aflã-ndreaptã-a noastã giudicatã,S-lã pãltits voi tu naturã cãtã easti borgea toatã”.Cãt vidzurã ti pãlterea-a borgiljei cà sun tsãnutsCarriónanjlji-aduc di caljlji-atselji ti-alumtã bunj tsi-s tuts,Mlàrli grasi, ti furtii, diutatslji nintricuts,Cordzã sh-suli,-armuri sh-zãrculjli dipriunã li-adutsea;Cu mirachi sh-li ljea Sidlu, ma-nyrãpseashti sh-cãt fãtseaBileam sh-daùli sut’ di màrtsã-a rigàlui, io vã li spun,Printsãlji tuti lj-li pãltirã-a Sidlui tsi-i livendu sh-bun.Cara ved cà nu lã-agiungu contsãllji ãshi si-mpãrmutarã,Nu pot s-dzãc cà sh-dip chifladz elji nai tu soni ascãparã.

138Sh-mío Sidlu-ashitsi tu naturã borgea lj-ftsea pãltearea;Oaminjlji sh-li loarã armatli shi caljlji, sh-tu-aspãrdzeareaIu s-pãrea cà tu Cortesuri s-bitiseashti giudicarea,Sidlu iara dzãsi: “Doamne, ai-ts-u mari njiluearea,Cà caimolu-nji nai ma marli, cum sã spun cà cãt sã-ngreacã.S-avdã, s-plãngã shi Corteslu, cãt nji-u fisea scãnjisitã;Printsãlji Carriónanji fãr di njilã nj-mi-aù atimusitã.Tutã-atimusearea-ù spun io shi lã caftu s-nji-u pãlteascã.

139Ia spunets-lji tsi ghideri-I arãeatsâ sh-tu tsi locIo vã feci, cu vreari icà nu, sh-mi-avut voi ca ti-agioc?Etim hiù sã spun dininti, cara s-escu io cãbati,Ia spunets di cari stepsu mi mãcat voi tu hicati?Featili dit Valentsiea cu tinjii nj-li-avets loatãNumir nu sã shtii averlor io ti eali tsi vã-am datã,Cara s-nu li vreats voi s-nji spuneats, aspartsã cãnji sh-pri-dots.Tsi li loat dit Valentsiea sh-li trãdzeats cu voi, ilots?Tsi li freadzit cu cãmshiclu sh-cu mãhmuzlji, s-nji spunets?Singuri-n pãduri li-alãsat, cãtse? Giuechi didets;Pleashcã li-alãsat la ornji, has ca mãrshi ti zulàchi.Vã-ù mãryit tinjiea, cu tsi-adrat, s-vã dats voi istindàchi

A Corteslui sh-tuts la s-avdã; globã-a s-caftu cu vãndàchi”.

140Contilu Garcia Ordoñez sã scoalã-mprostu shi-l iftiriseashti Sidlu sh-lji spuni cà nu easti di dãmãzlãchi chibarcã shi cà nu-ari canã tinjii ti featili-a lui. Sidlu sarpu lji-apãndãseashti, cu-atsea tsi lji spuni cà el, contilu Garcia, easti-atsel a curi lji-u cãlcatã tinjiea.

141 Don Fernand Gonzales iara sã sculà ãmprostuShi-a Corteslui tora-avdzãts vãrtos tsi-lji dzãtsi omlu-a nostu:“Nj-pari cà-a s-lipseascã, mío Side, tuti s-tsã li-alashi,Tuti cãti vrushi tsã deadim shi-arãsplata cà ts-u loashi.Alti noi tsi-aveam ‘ntri noi s-nã li-alãsàm, Campeador:Him chibartsã,-ashi nã featsim, printsã, noi di Carrión.Feati noi putem s-nã lom di riganji i di amiradz,Hilji di chibartsãlji njits nu nã lipsescu, cushuradz.Sh-cara li-alãsàm sã shtits voi, nã purtàm ashi cu minti,Tora sh-cama ghini lucrili li-acãchisim di ninti”.

(continuari tu num. yinitor)

DIT CALENDARLU ORTODOXU

Pi 19 di shcurtu bãsearica ortodoxã-l iurtuseashti Sãmtul Fotiù a Tsarigradlui. Sãmtul Fotiù bãná tu secolu 9 Tsarigrad tu unã fumealji di-Armãnji chibartsã, shi bi-tisi multu bunã sculii. Fu unlu di nai ma-nvitsatslji oam-inji tu Bizantsul. Eara profesor la-avdzãta Sculii Mag-naura, aclo iu-nvitsa shi lunjinãtorlu-a Slavanjlor Sãmtul Kiril. Tu-anlu 858 fu-aleptu ti patriarhu-a Tsarigradlui. Cama multu s-featsi-avdzãt tu-alumta contra di strãmba-rea-a pistiljei di partea-a Bãsearicãljei di Roma. Ama el s-featsi nica cama-avdzãt cá tu-a lui chiro fratslji Kiril shi Metodiù li-adrarã gramili slavoneshtsã shi cu-atsea disfeatsirã cali ti unã nauùã culturã. Noi shtim cá tu-a lui chiro tradusi cártsã pi-armãneashti shi Sãmtul Naum di Ohãrda. Unã di-atseali cártsã s-aflã tu biblioteca-a unlui mãnãstir di Atos. Cumáts. Ma nu shtim cát di mári, di manuscrisili-al Ia-Nauni di Ohãrda ari shi Scopia tu unã analtã institutsii, pãnã di cari tora di oarã nu putem s-yinim, ama shtim cu sigurantsã di la-atselji cari li vidzurã (Vera Vescovici-Vangheli).

Grailu Armãnescu“Torna, Fratre, Torna”

Revista-a Uniiljei ti Culturã-a Armãnjlor dit MachiduniiAnlu XIII, Numir 1 (43) Yinarlu-Cirishearlu 2010 Tinjiea 20 den.

R e d A C T o R - s h e f d I N A C u vATA

IssN 1409-7958

LEONIDA BOGA

SÃMTUL GRAI

Sh-vátsrãli scumpi li-avem datãLa s-li-ardã shi-altari di sãmtsã,Cu curbánji umplum noi mirmintsã…Ma grailu nu lu-avem alãsatã!

Sh-mãxãnji chisats avem vidzutã,Cãlcám noi shi pi-a fratslor oasi,Avinats fum, fãrã di casi,Ma grailu nu lu-avem vindutã!

Vidzum noi shi-nveasti tu plai,Grangheadzlji iu sh-lji mirlusescu,Sh-dadi tsi-a martirlor lã grescu,Ma nu lu-alãsám dultsili grai!

Icoani nu-avem ti-ncljinari,Disputadzlji cumáts li-adrarã,Mortsãlji ni-ngrupats nã-lji alãsarãMa grailu nu lu-avum ti dari!

Shi sãmta pisti nã-i agãrshitãCá tu loc di cumnicariElji blãsteami… nã deadirã yeariMa limba nu nã-i agãrshitã!

Preftsãlji di cãndu… vrurã cu anjiShi grailu shi fara s-nã-astingã,Cu piri shi her ta s-nã-azvingã,Noi grailu nu-l deadim la dushmanji!

Gilatslji!... putea shi mirmintuDi patrida-a noastã ta s-facã,Cu pluglu pisuprã elji s-treacãSh-iara nu-l deadim grailu sãmtu!

Cá nã-avem noi cu etsli un yis:A sãmtului grai ascãpari;Anãchiseari sh-nu-aplicariTu cartea-a banãljei sta scris’!

Armãnipseari: Dina Cuvata (Loatã dit cartea: Emilia, Luchian, Aromânii: Pretutindeni – nicăieri (Armãnji: Iutsido – Iuva), Ed. Premier, Ploieşti, 2007, fr. 75.)

HR

ISTO

LU

S-A

FLÁ

– D

EA

LIH

EÁ

CA

S-

AFL

Á, M

A T

OR

A S

HI T

I-A

RM

ÃN

JLJI

! C

ÃR

CIU

N H

ÃR

IOS

SH-T

I MU

LTSÃ

-AN

JI!

S-H

IBÃ

CU

-AM

BÃ

RIL

JI S

HI T

UT

I-A

LA

N-

TI S

ÃR

BÃ

TOR

I TU

CH

IRO

LU

YIN

AR

LU

-C

IRIS

HE

AR

LU

!

Grailu Armãnescu “Torna, Fratre, Torna” Revista-a …...Grailu Armãnescu “Torna, Fratre,...

Documents

Transcript of Grailu Armãnescu “Torna, Fratre, Torna” Revista-a …...Grailu Armãnescu “Torna, Fratre,...